PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU

CHIST HIDATIC PULMONAR

1. CULEGEREA DATELOR

1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE FIXE :
Nume si prenume : SOLOMON IZABELA
Religie : ortodoxa
Sex : feminin
Nationalitate : romana
Stare civila : casatorita
Varsta : 65 ani
DATE VARIABILE :
Domiciliul : Judetul Vaslui, localitatea Vaslui
Conditii de viata si munca : pacienta locuieste cu sotul intr-o casa cu 3 camere salubre ;
Gesturi personale: - mancaruri grase, produse lactate, fructe ;
- serveste mese cu orar regulat;
- bea o ceasca de cafea pe zi;
Mod de petrecere a timpului liber: - vizioneaza emisiuni T.V ;
- face plimbari scurte prin parc ;

1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 70 kg

Inaltime - 1.62 m
Grup sanguin - A II
1.2.b. Limite senzoriale:
Alergii: neaga
Acuitate vizuala: hipermetropie
Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente
Mobilitate : pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede
Alimentatie : - este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume;
- inapetenta
Eliminari : pacienta prezinta o diureza in cantitate de 1500 ml/24h, cu 6-8 mictiuni/zi;
1.2.c. Antecedente heredo-colaterale
- fara importanta

1.2.d. Antecedente personale fiziologice

- menarha: 14 ani
- nasteri: 2
- avorturi: 1
- menopauza: 49 ani

1.2.e. Antecedente personale patologice

- hipertensiva de 3 ani ;
1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. Motivele internarii: - dispnee ;
- frison ;
- tuse cu expectoratie ;
- temperatura 39o C ;
1.3.b. Istoricul bolii: pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana sub tratamentul sus
mentionat, prezinta de 24 ore : dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de
echilibru . In urma cu 3 zile : frison, catar nazal, fara tratament antibiotic.
1.3.c. Diagnostic la internare : - pneumonie bazala dreapta ;
- sindrom vertiginos in context febril ;
1.3.d. Data internarii : 4.01.2010
1.3.e. Examenul pe aparate:
Aparatul respirator: - torace normal, conformat cifotic, R=20 resp/min
- suflu tubar
- raluri crepitante
Aparatul cardio-vascular : - loja precordiala normal conformata
TA=140/80mm Hg ; AV=72 puls/min
Aparatul digestiv: - abdomen suplu
- ficat, cai biliare, splina – nepalpabil
Aparatul uro-genital: - rinichi -nepalpabili
Sistemul ganglionar: - usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
Tesut conjunctiv adipos: - in exces
Tegumente si mucoase: - palide, cu cicatrice palma dreapta
- nu consuma alcool;

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOI LOR FUNDAMENTALE

NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de dificultate
independenta dependenta
1. A respira si a - tahipnee - scaderea capacitatii
avea o buna AV = 72 resp/min - tuse persistenta de expansiune pulmonara;
circulatie TA = 140/80mm - prezenta secretiilor;
Hg
2. A bea si a - - inapetenta; - slabiciune, oboseala;
manca - hidratare - proces infectios;
insuficienta; - lipsa de cunoastere a
nevoilor alimentare/
hidratare a organismului;
3. A se misca si - - dificultate de a - durere;
a avea o buna se deplasa - oboseala;
postura
4. A dormi si a - - ore insuficiente - dispnee, tuse;
se odihni de somn; - durere, anxietate;
- treziri frecvente; - mediu spitalicesc;
5. A se - - dificultate de a se - diminuarea mobilitatii
imbraca, imbraca, dezbraca; fizice;
 NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de dificultate
independenta dependenta
dezbraca - slabiciune, oboseala;
6. A mentine - - febra moderata - proces infectios;
temperatura T= 39 oC ;
corpului in - transpiratie
limite abundenta ;
normale
7. A fi curat, - tegumente si
ingrijit mucoase normal - -
colorate;
- dentitie completa;
- gingii umede, roz;
8. A evita - - teama; - neadaptarea la rolul de
pericolele - neliniste; bolnav;
- preocupare; - spitalizarea ;
- risc de complicatii;
09. A comunica - - dificultate de a-si - absenta unor persoane
exprima sentimentele, apropiate;
emotiile, opiniile; - anxietate;
10. A actiona - convingeri - incapacitate savarsirii - spitalizarea;
conform propriilor personale fata de practicilor religioase
convingeri realitate (foloseste
obiecte religioase)
11. A fi preocupat - apreciere obiectiva - incapacitatea de a se - spitalizarea;
in vederea a capacitatii, a ocupa de familia sa;
realizarii trasaturilor
dominante prin
comparatie cu altii;

12. A se recrea -neparticiparea la - spitalizarea

- activitati preferate;

13. A invata cum - cerere de informatii - lipsa de

sa-ti pastrezi - despre boala, informatii;
sanatatea tratament, masurile de
prevenire

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

 dispnee ;
 obstructia cailor respiratorii ;
 alimentatie inadecvata prin deficit ;
 posibila deshidratare ;
  imobilitate;
 insomnie;
 neindemanare in a se imbraca, dezbraca;
 hipertermie;
 anxietate;
 posibilitatea atingerii integritatii fizice;
 comunicare ineficienta la nivel afectiv;
 dificultate de a participa la activitati religioase;
 dificultate de a efectua activitati recreative;
 cunostinte insuficiente despre boala.

2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING

 dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara manifestata prin tahipnee;
 obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse
persistenta;
 alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin
inapetenta;
 posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare insuficienta;
 imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se
deplasa;
 insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn,
treziri frecvente;
 neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice,
slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca;
 hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata;
 diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta;
 anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste,
preocupare;
 posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav, spitalizarii,
manifestata prin risc de complicatii;
 comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate, anxietatii,
manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile;
 dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea
de a se ocupa de familia sa;
 dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin
neparticiparea la activitati preferate;
 cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere
de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire;

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

3.1.OBIECTIVE :
 pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ;
 pacienta sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze secretiile in termen de
3 zile;
 pacienta sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca hidratarea la 1.5 l
lichid /zi;
 pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte;
  pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-axilar, in termen de 3
zile;
 pacienta sa-si diminueze starea de anxietate;

3.2.INTERVENTII ZILNICE
 asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna
(aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp);
 monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si notarea lor in F.O;
 invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare,
sa nu devina sursa de infectie ;
 asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului;
 recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator;
 administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O;
 supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea;
 educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica;

3.3. EXTERNAREA PACIENTEI

DATA EXTERNARII : 12.01.2010

STAREA LA EXTERNARE - ameliorat

BILANTUL AUTONOMIEI
Pacienta in varsta de 65 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in
data de 4.01.2010, in sectia Medicina Interna a Spitalului Judetean de Urgenta Vaslui pentru
urmatoarele manifestari:
 dispnee
 febra 39 oC
 frison
 tuse persistenta
 slabiciune
 oboseala
 tulburari de echilibru
 stare generala alterata
In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de dependenta, aplicarii
obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se externeaza in data
de 12.01.2010 cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite normale,
fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :
-repaus fizic si psihic
-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari bruste de
temperatura);
-continuarea tratamentului recomandat;
-control medical peste 30 zile.
 CHISTUL HIDATIC HEPATIC
Am avut de examinat bolnava H. M., in varsta de 48 ani, casnica din mediu rural,
internata de urgenta in data de 17. 01. 1992, pentru dureri colicative in hipocondrul drept, cu
iradiere posterioara, inapetenta, scadere ponderala, greturi, varsaturi.
Din istoricul bolii retinem ca boala actuala debuteaza insidios in urma cu aproximativ 10
luni prin inapetenta (neselectiva ) si dureri in hipocondrul drept, de intensitate moderata si avand
un caracter discontinuu . In evolutie inapetenta se mentine ducand la o scadere ponderala de
aproximativ 10 kg., durerile se acentueaza iradiind in epigastru si posterior la baza hemitoracelui
drept, accentuandu-se la efort si dupa alimentatie. Apar greturile si episodic, varsaturile de aspect
bilios, care duc la linistirea bolnavei. In noiembrie 1991 efectueaza un examen ecografic
abdominal care nu deceleaza modificari patologice. Tratamentul medicamentos prescris (pe care
nu-l poate preciza) este ineficient. Ecografia abdominala repetata in decembrie 1991 deceleaza o
formatiune tumorala hepatica, recomandandu-se interventia chirurgicala. Internata de urgenta in
clinica noastra a beneficiat de tratament antispastic, simptomatologia dureroasa retrocedand, in
prezent fiind cu o stare generala buna, afebrila, abdomen suplu, diureza fiziologica, tranzit
intestinal prezent, somn linistit, apetit diminuat.
De mentionat ca bolnava relateaza prezenta in antecedente a poliuriei si a edemelor
palpebrale matinale.
Din antecedentele heredo-colaterale retinem : tatal decedat din cauza unei afectiuni
cardiace; are un frate cu diabet zaharat insulino-dependent.
Din antecedentele personale fiziologice si patologice nu retinem date semnificative
pentru afectiunea actuala.
Examenul obiectiv pe aparate si sisteme nu evidentiaza elemente patologice cu
semnificatie paticulara pentru boala actuala, fiind vorba de o bolnava cu stare geneala buna,
afebrila, echilibrata cardio-circulator si respirator
TA=135/75, AV = 76/min.
Examenul local, axat pe baza anamnezei asupra aparatului digestiv, evidentiaza o cavitate
bucala de aspect normal, un abdomen simetric, in plan xifopubian, ce participa simetric la
miscarile respiratorii. Cicatricea ombilicala este usor depresionata, normal situata. Pilozitate de
tip feminin. Puncte herniare fara modificari. Palparea evidentiaza un abdomen suplu, nedureros.
Ficat la 3 cm. sub rebordul costal pe LMC, cu marginea rotunjita, suprafata neteda, consistenta
de organ, nedureros. Polul inferior al splinei ese nepalpabil. Percutoric se evidentiaza zone de
timpanism alternand cu zone de matitate. Diametrul prehepatic este de 15 cm. Auscultatoric -
murmur intestinal prezent, iar tuseul rectal ofera relatii normale.
Din elementele de anamneza si pe baza examenului general si local, m-am orientat catre
o insuferinta de tip bilio-digestiv, respectiv catre un diagnostic de probabilitate de tumora
hepatica, verosimil benigna, care mi se pare bine sustinut de :
-mediul rural din care provine bolnava
-starea biologica buna a acesteia
-evolutia relativ indelungata a afectiunii
-durere in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru si baza hemitorecelui drept.
-greturi, varsaturi de tip bilios
-hepatomegalie nedureroasa
Pentru precizarea si sustinerea diagnosticului. pozitiv am solicitat :
-radiografie simpla de hipocondru drept - putandu-se decela eventualele calcificari partiale sau
totale la nivelul ficatului, precum si deformarea hemidiafragmului drept.
-ecografia abdominala - care in cazul nostru arata o formatiune tumorala hepatica rotunda,
centrala, plina cu continut heterogen, de 8x8 cm.
-hepatoscintigrama - ofera informatii asupra localizarii si numarul tumorilor, precum si asupra
starii parenchimului hepatic (chist - imagini lacunare, neoplasm - 'noduli reci ' )
 -splenoportografia
-flebografia suprahepatica
-arteriografia selectiva de artera hepatica, toate oferind informatii asupra relatiilor sistemului
vascular cu formatiunea tumorala, aspectul lor putand sugera etiologia benigna sau maligna (in
caz de neoplasm pot aparea amputarea unor ramuri, deplasari si ingustari vasculare, sau zone de
hipervascularizatie)
-ecotomografia si CT pot diferentia formele cu continut lichidian de cele cu continut solid.
-ar intra in discutie si laparoscopia exploratorie (in 50% din cazuri pot exista si chisturi cu
localizare subcapsulara inferioara, iar in caz de neoplasm aspectul sugestiv poate fi sub forma
'petelor de luminare ' sau o tumora cu suprafata polilobata sau pseudochistica)
Ar mai fi fost utile pentru sustinerea diagnosticului pozitiv, dar mai ales pentru
diagnosticul diferential :
-IDR Cassoni - pozitiva in cazul chistului hidatic (care este fisurat)
-RFC Weinbwrg Parvu - pozitiva in 75% din cazurile de chist hidatic hepatic
-numar eozinofile - crescute in cazul chistului hidatic
-Hb si nr. hematii - in caz de neoplasm prezente diferite grade de anemie
-bariu pasaj - pentru afectiuni gastrice (mai ales tumori) si duodenale
-gastroscopie - ulcer - neoplasm -varice esofagiene (semne de HTP)
-duodenografia hipotona - ce ofera informatii asupra capului pancreasului (indirect) si a ampulei
Vater (direct)
-radioscopie toracica - aprecierea mobilitatii diafragmului si excluderea unei relaxari
diafragmatice.
-radiografia toracica - excluderea coexistentei chistului hidatic pulmonar sau excluderea
metastazelor.
-irigografia - pentru eventuale afectiuni ale unghiului hepatic al colonului
-colecistocolangiografia - ofera informatii asupra arborelui biliar precum si a relatiei acestuia cu
formatiunea tumorala.
Pentru evaluarea starii biologice si stabilirea momentului operator am solicitat :
-Htc = 40 %
-L = 14000 elemente/mm cub
-TS=7 min. 15sec
TC=65 sec.
-glicemie=90 mg%
-uree=23 mg%
-ionograma : Na+=140 mmoli/, K+=4, 4 mmoli/l
-examen sumar urina : A=opalescent, P+, in sediment cristale de oxalat de Ca, bacterii, saruri
amorfe, rare celule renale, 8-10 leucocite (infectie urinara)
Ar mai fi fost utile examinari de laborator care vizeaza :
-functia hepatica (TA, teste de disproteinemie, bilirubinemie, care sunt alterate in neoplasm.
Fosfataza alcalina crescuta in neoplasm, proteinemie)
-functia pancreasului exocrin (amilazemie, amilazurie)
-functia renala (examen complet de urina, urocultura cu antibiograma, clearence de creatinina,
urografie i.v. - care ofera si informatii asupra rinichilor, in cazul nostru prezentand interes mai
ales rinichiul drept.
Mai sunt necesare :
-stabilirea grupului sanguin si a RH-ului
-probe functionale respiratorii
-ECG pentru aprecierea functiei cardiace si implicit excluderea etiologiei ficatului de staza.
Pe baza datelor anamnestice, a examenului obiectiv general si local precum si a
examinarilor paraclinice (dureri in hipocondrul drept, greturi, varsaturi, scadere ponderala, toate
cu evolutie relativ indelungata in timp la o bolnava in stare generala buna cu hepatomegalie
nedureroasa si la care ECO deceleza o tumora hepatica rotunda, centrala, plina cu continut
heterogen, de 8x8 cm) pot contura un dg pozitiv de tumora hepatica, verosimil chist hidatic
hepatic, infectie urinara.
In cadrul diagnosticului diferential intra in discutie :
-in ceea ce priveste sindromul dureros :
-afectiuni gastroduodenale (ulcer, neoplasm) - excluse pe baza simptomatologiei
necaracteristice si a bariu-pasajului completat cu endoscopie gastroduodenala.
-afectiuni ale colecistului si cailor biliare - excluse pe baza anamnezei si a datelor
furnizate de colecistocolangiografie si ECO abdominal
-afectiuni ale pancreasului - excluse mai ales pe baza bariupasajului si duodenografiei
hipotone precum si a endoscopiei.
-afectiuni ale colonului, respectiv ale unghiului hepatic - excluse pe baza lipsei
tulburarilor de tranzit si pe datele furnizate de irigografie
-afectiuni renale -excluse anamnestic si pe baza urografiei
-afectiuni pleuropulmonare - excluse pe baza radiografiei toracice
-afectiuni cardiace - excluse de ECG + consult cardiologic
-in ceea ce priveste hepatomegalia difuza :
-hepatita virala anicterica - debut brusc, febra, valori crescute ale TA si testelor de
disproteinemie.
-hepatita cronica - probele functiei hepatice alterate, biopsie hepatica sugestiva.
-ciroza hepatica - alterarea functiei hepatice, ascita, varice esofagiene, stare generala
alterata.
-neoplasm tiroidian : impregnare neoplazica, alfa-fetoproteina crescuta, ECO, CT
sugestive.
-ficatul de staza – intalnit in insuficienta cardiaca decompensata
Pe baza celor expuse anterior diagnosticul definitiv este de chist hidatic hepatic unic cu
localizare centrala, infectie urinara.
Evolutia este lenta, pe parcursul mai multor ani, timp in care pot aparea complicatii cum
ar fi :
-biliare - datorita compresiunii chistului pe caile biliare sau fisurarii acestuia in caile biliare
putand duce la diskinezii biliare, icter mecanic, angiocolita recidivanta cu evolutie spre
ciroza, litiaza biliara, papilooddita scleroasa.
-infectioase - datorita infestarii continutului chistului, consecinta a comunicarilor chistobiliare,
putandu-se manifesta ca : abces hepatic sau angiocolita acuta supurata.
-ruptura chistului - secundara supuratiei chistului, se poate produce in : cavitatea
peritoneala (producand hidatoperitonita sau echinococoza secundara difuza), in pleura (pleurezie
hidatica), in arborele bronsic cu instalarea fistulelor biliobronsice, in colon, in rinichi, in pericard
(rar) .
-ciroza hidatica
-HTP - prin compresia venei porte
Netratata, afectiunea are un prognostic infaust ducand la deces.
Tratamentul medicamentos cu : tymol iodat, clorochina, nu a dat rezultate, venind in
discutie mai mult ca titlu de pregatire preoperatorie.
Tratamentul chirurgical este singurul capabil sa aduca vindecarea, principiile acesteia
fiind : inactivarea parazitului, ablatia tumorii, tratamentul cavitatii reziduale.
Interventia chirurgicala are un caracter absolut in conditii de programare.
Momentul operator este optim, bolnava fiind afebrila, in stare generala buna, echilibrata
hemodinamic si respirator.
Riscul operator pe scara A-M : 3
 Pregatirea preoperatorie generala vizeaza administrarea troficelor hepatice, aplicarea unei
psihoterapii corespunzatoare. Sedare in seara premergatoare operatiei si administrarea
premedicatiei cu 1/2 h inaintea operatiei (atropina - scaderea secretiilor, mialgin - potentarea
anesteziei, diazepam - sedativ si relaxant) .
Ca si pregatire locala pot intra in discutie igiena corporala, asigurarea unui regim hidric
in preziua operatiei cu restrictii absolute preoperator, precum si golirea colonului.
Anestezia preferata este cea generala prin IOT, conferind un confort chirurgical optim
precum si o buna monitorizare a functiilor vitale intraoperator. Printre accidentele si incidentele
anesteziei putem enumera : imposibilitatea intubatiei, leziuni ale limbii, dintilor, laringelui,
corzilor vocale, intubatiei esofagului sau a bronhiei principale drepte, regurgitarea continutului
gastric si aspirarea acestuia in arborele traheobronsic - sindrom Mendelson - impune lavajul
bronhoscopic imediat.
Pozitia bolnavului va fi in decubit dorsal cu accentuarea lordozei mai ales pe partea
dreapta cu bratele in abductie la 90 grade, avand instalate pe langa sonde de intubatie si sonda
naso-gastrica, sonda vezicala si de preferat doua linii venoase.
Instrumentarul este cel comun, avand pregatite si instrumente specifice pentru chirurgia
vasculara.
Operatorul sta in dreapta bolnavei cu ajutorul 2 in stanga sa, avand ajutoarele 1 si 3 in
fata sa.
Ca incizie prefer incizia subcostala dreapta care ofera un abord larg si direct al ficatului
precum si confort operator, avand si posibilitati de prelungire.
Dupa patrunderea in cavitatea peritoneala se vor explora amanuntit viscerele
intraperitoneale, dupa care vom examina cu atentie ficatul. Se protejeaza viscerele invecinate cu
comprese imbibate in alcool sau in ser glucozat hiperton, dupa care se punctioneaza chistul
introducandu-se alcool sau ser glucozat hiperton urmata de evacuarea continutului. Se deschide
chistul in partea superficiala si se evacueaza membrana proligera. Tinand cont ca acesta are o
localizare centrala care face dificila o interventie cu caracter de radicalitate, cavitatea restanta se
anastomozeaza in partea decliva cu viscerul cavitar cel mai apropiat (stomac, duoden) sau cu
ansa jejunala a la Roux . Anastomoza trebuie sa fie suficient de larga pentru a asigura un bun
drenaj al secretiilor.
Se poate instala si un dren ce se exteriorizeaza facilitandu-se lavajul postoperator al
cavitatii restante.
Pe linga realizarea drenajului intern al perichistului, este util a se instala si un drenaj Kehr
al CBP, scazand astfel presiunea in arborele biliar, favorizandu-se inchiderea fistulelor biliare.
Interventia se incheie cu drenajul spatiului subhepatic si refacerea peretelui abdominal in planuri
anatomice. Ca incidente intraoperatorii putem enumera leziuni ale viscerelor cavitare,
hemoragia, biliragia, leziuni ale vaselor mai, VP, VCI, ceea ce implica rezolvarea chirurgicala
imediata in functie de natura leziunii.
Ingrijirile postoperatorii vor viza monitorizarea TA, pulsului, curbei termice, diurezei, a
secretiilor pe tubul de dren . Asigurarea unui aport caloric de cel putin 3000 calorii/24 h precum
si corectarea eventualelor dezechilibre hidroelectrolitice in functie de probele de laborator. Intra
in discutie administrarea antibioterapiei cu spectru larg 5 zile postoperator, a troficelor hepatice
si a terapiei anticoagulante.
La acestea se adauga : ingrijirea plagii operatorii, igiena bolnavului si mobilizarea cat mai
precoce a acestuia.
Mobilizarea si suprimarea tuburilor de dren sunt dictate de felul si cantitatea secretiilor
exteriorizate.
Printre complicatiile imediate generale putem enumera : bronhoflebita,
bronhopneumonia, infarctul pulmonar, infarctul miocardic care beneficiaza de tratament imediat.
 Printre complicatiile locale imediate putem enumera : hemoragia, biliragia (exteriorizate
sau nu pe tubul de dren) , evisceratia, ocluzia intestinala, supuratia plagii, care de asemenea vor
beneficia de tratament imediat. De temut sunt abcesele hepatice si subhepatice, precum si fistula
anastomotica, acestea beneficiind de tratament chirurgical
Ca si complicatii la distanta putem intalni : cicatricea cheloida (care se poate calcifica si
chiar maligniza ), eventratia postoperatorie, litiaza posthidatica, recidiva chistului.
Prognosticul vital si functional este bun, mortalitatea fiind sub 3%.
Reintegrarea socio-profesionala este deplina, nefiind necesar ca bolnava sa adopte un
mod de viata particular.
Particularitatea cazului consta in faptul ca este vorba de o bolnava cu un chist hidatic
hepatic unic cu localizare centrala la care este prezenta si o infectie urinara neglijata