G.

POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMINILOR

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DACO-ROMANORUM

FASCICULUS VII

CHRONICA NESTORIS
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA IXBUCOVINA», I. E. TOROUTIU
1935

www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROMANILOR
VOLUMUL VII

CRONICA LUI NESTOR

TRADUCERE I COMENTARII
DE

G. POPA,LISSEANU

CU O HARTA

BUCURESTI
IIPOGRAFIA 4CBUCOVINA», I. E. TOROUTIU
1935

www.dacoromanica.ro
_Amico dilecto
Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro
 PR.EFATA
Ni s'a adus imputarea cá n-am publicat aceste Feotes
Historiae naco Roananarum pe baza de manuscrise origi-
nale. O astfel de lucrare, in imprejurarile de astazi, ar fi
fost peste posibilitatile .noastre i ar fi reclam,at, de sigur, cer-
cetári migaloase de paleografie 1.n. niste archive putin accesi-
bite ruoua. Numai o institutie Cu mijloace intinse, cum, este,
burla oara, Academia, ar fi fost chernata sa aduca la indepti-
nire o astfel de opera. Intru cát aceasta nu s'a facut de nimenea
pana acum, ca toate ct lucrarea ar fi trebuit s'a' fi fost de mutt
fäcuta, i intrucat nu sunt perspective sa se adacá la indepli-
mire nici inte un viitor apropiat, am socotit ca lucrarea noastrá
modesta, de a da la lumina izvoarde principale ale istoriei
noastre medievale este o lucrare utila. Si suntem multumiti
sa constatam ca, In af ara de Parte rare exceptii, publicatiunea
noastra a gasit o primire favorabila i uneori chiar entusiasta
din partea turturar istoricilor nostri.
Scopul ce ne-am propus n'a fost sa dam o editie critica a
unor izvoare vechi i originale, izvoare ce se gásesc raspandite
prin diferitele archive si biblioteci din strainätate i asupra ea-
rora s'au felcut si se mai fac inca i astazi astfel de edita bazate
pe colationarea diferitelor variante de text, ci sá dilm in roma-
neste, pentru ceti,torul roznan pe viitor din ce in ce mai
putin familiarizat cu limbile vechi 'bateo traducere citt mai
exactä izvoarele istoriei noastre nationale. Traducerile noastre
sunt faculte (Lupa textele restabilite de cercetárile de pilna aeum.
Daca insa, pe tanga traducere, dan, uneori, i textut
in original, o facem aceasta, dupä cum ara spus-o in prefata
volumului I, <<pentruca cetitorul sa poma, mai usor si mai sigur,
sa se documenteze direct, prin sine insusi>>.
In raportul ce a prezentat Academiei Ronzike, propunánid
www.dacoromanica.ro
 8

pentru premiere aceasta lucrare a noastra, d. prof. Silviu Dra-

gomir, cel mai competent in materie, spune intre
cPublicatia d-lui G. Popa-Lisseanu, intreprinsil cu mari
jertfe, merita toata atentia Academiei. E o opera mare, lu-
crata cu rabdare i migaleala, care va lace nepretuite servicii
istoriografiei romane, idand impuls la cercetiiri mai ample
asupra acestor izvoare, singurele, care pot lumina o epocil
atat de intunecata a istoriei noastre medievale. Premiul ce
i s'ar acorda, ar fi o vrednica rasplarii, nu nizmai pentru eru-
ditto ce trebuie cinstita, ci §i pentrit.4ctivitatea sa neintrerupfii
pe terenul literaturii §i culturii romei rteVi>>.
Cat despre rarile exceptii, vom: spune numai (data c pis-
rna, acel livor dente iniquo, a§a Je bine caracterizat de Ovi-
dius nu ne va impiedica si continue= aceastá lucrare a
noastra, cata vreme ne txyr mai sluji puterile §i cati timp nu
vom fi lipsiti de concursul binevoitor al unui om de sacrificiu,
al d-lui G. D. Cioriceanu, cäruja Li aducem aci prinogul
stru de recuno§tinta.
Textul cronioei lui Nestor fiind scris in vechia limba ru-
seasca, adeca in paleoslovena, traducerea noastra am f5cut-o
dupa traducerile fraaceze §i germane ale lui Joh. Ben. Scherer,
Russische Gescihichte, 1774, Aug. Lud. Schlazer, Russische
Annalen 1802; Jos. Mailer, Altrussische Geschichte nach Nes-
tor 1812, L. Paris, La Chronique de Nestor 1834 §i mai ales ale
lui L. Leger, Chronique dite deNestor, 1884 §i R. Trautmann,
Die Nestorehronik, 1931.
Pentru intelegerea unor pasagii mai obscure ne-am bu-
curat de concursul d-lui Prof. Stoica Nicolaescu, caruia
aducem ad multumirile noastre.

G. POPA LISSEANU

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Nu mult timp inainte de a fi apärut in Vestal Europei
<<Chronica Bohemorum» a lui Cosmas din Praga, considerat de
Herodot al patriei sale, gi cu cativa
, ani numai inainte de cam-
punerea operei «Gesta Ungarorum» a Notarului anonim al re-
gelui Bela, apare la Kiev, in Rusia, o cronici de cea mai mare
importan pentru istoria politicA din Estul Europei, o cronici
astäzi cunoscutii in general subt numele cilugirului Nestor,
intitulati Pavest vremennych let, adecä Istoria anilor trecuti.
Ca gi operile amintite a lui Cosmas Pragensis gi a lui Ano-
nymus, cronica ce poartä numele lui Nestor pornegte din ace-
eagi conceptie istoricA, având aceeagi tendintä gi urmärind
aceeagi tintä bine fixatä de a preamäri faptele vitejegti ale pä-
Tint]lor gi ale strämogilor. Subt indemnul unui sentiment pa-
triotic destul de desvoltat, cronicarul de la Kiev igi propune
sà povesteascä evenimentele petrecute in Rusia de la inceputu-
rile sale p'anä in zilele autorului, cam pànä la anul 1110, eau,
um se exprimä el insugi, in introducerea cärtii sale, sä ne arate
«cum §i-a luat inceputul tara ruseascä, cine a domnit mai intai
la Kiev gi cum s'a näscut Rusia».
Vieala cranicarului. Se gtie, de multi vreme, cä Nestor
nu este autorul cronicei ce-i poartä nurnele sau cà, cel putin,
nu este singurul ei autor. Faptul acesta, de altfel, nu are in
sine o importantä prea mare. Importanta stä doar in insägi va-
loarea operii; aci, nu prezintä un prea mare interes, dacä a-
teastä cronicii poartä numele lui Nestor, nume ce nu se gäse-
gte nicàiri amintit in ea, sau dacä poartä numele lui Silvestru
sau al lui Vasile, nume ce le intalnim, pe amindourt, in aceastä
.operä.
Sunt mai multe pasagii in cari redactorul sau redactorii
acestor anale ruseqti ne vorbesc in penoana Initâia, dandu-ni-se

www.dacoromanica.ro
 10

astfel unele informatiuni asupra vigii autorului. Le vom in-

dica in ordinea lar cronologici.
Subt anul 1051 (anul Facerii 6559), cronica ne spune
principele Taroslav a numit pe preotul lliiarion ca metropo-
lit in Rusia. Si, de unde, pini ad, cronica se multumise
noteze evenimentele firä comentarii, se opre§te deodatä spre
a ne da relatii aminuntite asupra intemeierii Mnstirii Pe§-
terilor din Kiev. Si ne apune ci acest Hilarion, pe clind era un
simplu preot §i-a sipat pe un munte de lingi fluviul Dnipru o
pe§teri in care si poati sä se roage in lini§te. Curind dupil
numlrea sa de metropolit, un oarecare locuitor din Lubeci, in-
torciindu-se dela Santul Munte (Athos), a inceput s duci la
Kiev o vieati de sihastru §i sà tràiasc, subt non! su nume
cillugirese de Antoniu, in petera sipati de Hilarion. In jurul
acestuia s'au string 12 frail c1ugri, cari au fost tun§i §i cari au
imbricat rassa, §i au gent subt munte o pe§teri mai mart, o
bisericuti §i ni§te chilii pentru
Acest Antonin a ajuns cu timpul la o mare vaiä §i renume,
fiind respectat nu numai de marele public, dar §i de principele
Iziaslav, care hi avea reedinta la Kiev. Antonin in urmä alese
ca egumen peste comunitate pe eilugirul Varlaam, iar el insu§i
s'a retras intr'o altä pe§teri mai la o parte, pentru ca
duci aci vieata sa de ascet In timpul egumenului Varlaam, s'a
zidit o biserici, deasupra pimantului, chiar peste vechia pe-
§terä §i o ministire, numitä mäi'distirea Pe§terilor, in care a
fost compusi cronica noasträ.
Dupi Varlaam a urmat, ea staret sau egumen, Theodosie
subt care eau steins la ministire o suti de cilugiri. <<La ace-
sta, zic,e autorul eronicei, am venit §i eu, picitosul i nevred-
nicul rob, §i el m'a primit, pe când eram in virsti numai de 17
ani. Aeestea le-am seria eu, pentru ea si fixez anul, cind s'a
ridicat mänistirea §i de ce ea s'a numit minästirea Pe§terilor>>.
In acela§i timp, cronicarul adaugi figiduiala ci va vorbi mai
tirziu despre egm-nenul Theodosie. Ar mima, dupi aceste date,
ci Nestor, sau redactorul cronicii, ori cine ar fi el, si se fi nis-
cut la anul 1034.
Subt anul 1065 (anul Facerii 6573), cronicarul vorbind
despre aparitiunea fenomenelor extraordinare, prevestitoare de.
nenorociri, §i comparindu-le pe acestea cu cele ce s'au intim-
plat mai de mult §i pe cari le-a inregistrat istoria universali,,

www.dacoromanica.ro
 11

el era un om invatat care cunogtea multe lueruri din trecut_

ne vorbegte despre aparitiunea unui copil-monstru. Ni§te
pescan, pe ctind pescuiau in raid. Setoml, au prins in plasa lor
un copil aruncat ce-§i avea partile genitale la fati. cDupa ce
noi, zice autorul cronicii, am privit acest monstru Oda' seara,
a f ost aruncat din nou in api>>.
Cine sri fi fost ace§ti noi? S fie vorba de calugarii din
petera Kievului? Sau vor fi fost privitorii ni§te laici? Setoml
nu este prea aproape de Kiev. si, apoi, este admisibil ca nigte
calugari eueernici s'a fi privit toata ziva un astfel de monstru?
Mai de graba poate fi vorba de ni§te copii sau tineri earl nu
intrasera inci in calugarie. In acest caz, autorul cronicei,
zicem Nestor, s'ar fi niscut dupi anul 1048, iar la anul 1065
Inca n'ar fi fost calugar. Data, deci, intre pasagiul precedent_
§i pasagiul acesta nu este o contrazicere, ne produce in once caz
o neduinerire.
Subt anul 1074 (anul Facerii 6582), redactorul croni-
cei ne vorbe§te despre boala §i moartea egumenului Theodosie.
<Nam apune cateva cuvinte, zice cronicarul, despre moartea
sa>>. Cu aceasta imprejurare ne vorbegte §i-despre alti pustnici,.
despre Damian, Jeremia, natei, Isaac.
Sa fie oare acela§i autor care, in anul 1051, a fost primit
In manistire, in varsta de 17 ani, de catre staretul Theodosie,
a carui vieati §tim precis ca a descris-o? Sau sunt mai multi:
autori cari vorbesc despre ace§ti pustnici, dupa cuan se crede-
de obiceiu 1) ?
Subt anul 1091 (anul Facerii 6599), analistul, vorbinor
sin persoana intaia,ne poveste§te ca din indenmul egumentului
ski, a eautat osamintele stantului Theodosie, mort in anul
1074, ca sà le desgroape de la locul lor §i sa le inmormânteze
In noua biserici ce fusese zidita de acela§i Theodosie, pe când
era ilia' in vieat.a. «Cele ce va istorisesc, ziee cronicarul, le
spun nu din auzite, ci sunt lueruri pe cari eu insumi le-am
Caci, a venit la mine egumenul §i mi-a zis: <<Sa mergem
la petera lui Theodosie... A doua zi dupa ce 1-au inmormantat
episcopii ce se straneesera dela Vladimir, Cernigov, Juriev, Pe-
reiaslavl, s'a celebrat o mare serbare>>. In urma, cronicarul a--

1) Cf. Eugen Seepkin, Zur Nestorfrage, in Archiv fiir slavische

XIX, a. 1896, p. 500.

www.dacoromanica.ro
 12

daoga: «Cat ma prive§te pe mine, pacatosul, servitorul §i §co-

larul tu se adresa in rugaciune sfintului Theodosie, nu
§tiu cum sa laud mai cu vrednicie vieala ta §i cumpatarea ta,
§i de aceea nu voiu spune cleat cateva cuvinte...>>.
pe cind se facea desgroparea osemintelor, episcopul din
Vladimir, *fan, vizu o ro§ati spre risärit, deasupra pe§terii
dela Kiev §i inlelegfind ea' tocmai atunci se facea transportarea
osamintelor sfantului, a incalecat pe un cal in graba §i impreu-
na cu Clement, pe care in urma 1-a numit stare/, a alergat
-spre Kiev.
Acest stefan, episeop, ajunge apoi egumen in minastirea
Pe§terilor gi lui ar urma, dupi aratirile cronicei, fie ca
succesor Clement. In lista egumenilor insa nu gasim pe acest
Clement, caci dupi stefan urmeazi ca egumen Nikon, pe care
11 gasim de trei ori amintit in cronica noastra, ca 'Irma§ al lui
tefan. Este o contrazicere ce o constatirn in text §i un argu-
-ment pentru pluralitatea autorilor acest,ei cronici.
Subt anul 1096 (anul Facerii 6604), Polovcii, adeca
Cumanii pustiesc, subt conducerea §efului lor Boniac,
Kievului. Cu aceasta imprejurare, «ei venira §i la manistirea
Pegterilor, wide noi ne gaseam in chilii, odihnindu-ne dupa
utrenie; au spart u§ile §i au inceput s jefuiasea>>. Autorul cro-
nicei era martor ocular §i a asistat la toate ticalo§iile Polovci-
lor. i, cu acest prilej, el ne vorbe§te despre Torkomani, Torci,
Pecenegi gi Polovci cari se trag, cu totii, din Ismail §i pe cari
Dumnezeu i-a trimis ca pedeapsa pentru cre§tini. In acest an,
autorul cronicii ni se arata ea un simplu calugar din manasti-
rea Pe§terilor.
Subt anul 1097 (anul Facerii 6605), analistul ne vor-
begte despre tratativele dintre Sviatoslav II, principe in Kiev
David principe din Vladimir. «Principele David, apune croni-
earul, a trimis dupa mine §i mi-a zis: «Te trimit pe tine, Vasile,
du-te la Vasilko, care poarta acela§i nume ca §i tine §i spune-i...
apoi, eronicarul continua: «M'am dus la Vasilko §i i-am co-
-municat vorbele lui David...
Ar rezulta din acest pasagiu cä redaetorul cronicei noa-
stre se numefe Vasile. Sit' fie oare numele Vasile, numele de
botez al lui Nestor, dupa cum au sustinut unii 1) ? Ori va fi
1) Cf. E. Scepkin, op. cit., p. 504.

www.dacoromanica.ro
 13

fost acest Vasile un om de incredere al principelui §i cronicm

reproduce aci, in stil direct, evenimente petrecute, in afara de
acliunea directi a autorului acestor anale. Chestiunea ramane
inca nedeslegata 1).
Subt anul 1106 (anul Facerii 6614), analistul ne vor-
begte despre moartea lui Jan Vi§ata, in varsta de 90 de ani,
<<Dela el, spune autorul, am aflat multe lucruri pe cari le-am
consemnat in aceste anale... Mormantul su se gase§te inteo-
capela din manastirea Pe§terilor>>. Ad este vorba de sigur des-
pre un cilugar, frate bun cu analistul nostru, §i un izvor prin-
cipal de informaliuni pentru oronica.
Unul dintre cele doua manuscrise originak, in cad ni
s'au pastrat aceste anale ruse§ti, se termina cu urmatoarele vor-
be: au Silvestru, egumenul manastiri Sfantului Mihail, am
Beds aceasta carte de anale, In nidejdea harului lui Dumnezeu,
subt domnia principelui Vladimir din Kiev, in anul 6624 (1116
d. Chr.). Cine va citi aceasta carte 6i se roage pentru
S'ar parea, deci, ca autorul dstoriei anilor trecu/i>> este.
Silvestru, iar nu Nestor, care nu este amintit niciirea in intrea-
ga carte. Cu toate acestea, critica a dovedit di nu egumenul
Silvestru este autorul cronicei §i ea, in or; ce caz, mai de graba_
trebuie considerat, ca redactor al acestei ,carti, Nestor decat Sil-
vestru, pe langa toate evidentele contraziceri ce le inalnim in
ea. Dovezile mai vechi sunt unanime intru a recunoa§te pater-
nitatea lui Nestor.

In Paterikonul m.nsirli Pe§terilor dela Kiev, o colectie

de descried ale vieii calugarilor din aceeni ministire, ni s'a
pästrat doua scrisori, dintre cari inteuna calugarul Polycarp,
adresandu-se egumenului Akidin, nume§te pe Nestor nu numai
de autor al unor anale, dar §i ca autor al descrierii vielilor ea"-
lugarilor Damian, Isaac §1 allii, descrier; cari se gasesc §i in
cronica noastra, subt anii 1074, alaturi de descrierea
Sfantului Theodosie.
Critica moderni insi a stabilit ca de fapt Nestor este au-

1) Dupil L. Leger, Chronique dite de Nestor, p. X11, pasagiul acesta ar

fi interpo/at.

www.dacoromanica.ro
 14

torul unei Lectio despre vieata §i moartea fericitilor martiri

Boris §i Gleb §i al unei vita a sffintului Theodosie 1).
E natural sa se giseasci §i unele nepotriviri intre cele ce
ni se spune in viena sfantului Theodosie §i cele ce intalnim
In cronica. Aceste nepotriviri privesc atat informatiunile refe-
xitoare la fundarea §i desvoltarea ulterioara a mingstirii, cat
§i cele referitoare la personalitatea §i moartea lui Theodosie.
Intre atele in Vita Theodosii, Nestor ar fi venit La manastirea
Pe§terilor subt egumenul Stefan, in cronica, subt egumenul
Theodosie.
Unii istorici critici, pornind de la aceste deosebiri de in-
formatiuni, au emis pirerea c redaotorul cronicei noastre
ar fi utilizat in adevar o cronici scrisa de Nestor, dar ca a,cea
-cronica original s'ar fi pierdut2).
S'a cautat de multeori si se arate ca adevgratul autor
cronicei ar fi Silvestru, despre care am vorbit mai sus. Dar,
In afari de indicatia de la sfar§itul ananusorisului Laurentin,
despre care am a.mintit, nici un alt argument nu gasirn in fa-
voarea acestei ipoteze. Mai intai, Silvestru n'a fost caluggr in
-mangstirea Pe§terilor, mide a fost scrisi cronica §i, in al doilea
rand, nici odata n'a trecut in istoria ruseasca Silvestru, ca un
reprezentant al scrisului, pe cati vreme Nestor a fost considerat
In totdeauna de urma§ii sii, ca un mare scriitor rus. In vechea
litaratura ruseascihiitâlinim adeseori pe Nestor, jar 11(1.1 pe Sil-
vestru, de§i, din punot de vedere cronologic, ar fi putut si fie
§i el §colar al lui Theodosie. Dar, nimenea §i nici odata, n'a in-
*cheat pe Silvestru, ca fiind calugar in manastirea Pe§terilor.
In afara de aceasta, mai exista un argument ce pledeazi
impotriva paternitgtii lui Silvestru. El figureazi ntunai in ma-
nuscrisul Laurentin §i, chiar §i aci, nurnai subt anal 1116, pe
cati vreme cronica se termina ca anul 1113.
Intru cat cel de al doilea manuscris original, manuscrisul
ITypatic, mai complet deck ce! Laurentin, ne spune precis ort
aceste anale ruse§ti au fost scrise in mangstirea Pesterilor, unde
Silvestru n'a fost calugar, este de presupus ca Silvestru a G-
out mai mult o copie, dupi cum s'au mai facia atatea copii de
atunci incoace. Si, mai este posiihil ca Silvestru sg fi luat o mai

R. Trautmann, Die altrussische Nestorchronik, 1931, p. XVI.

E. Scepkin, op. cit., p. 508.

www.dacoromanica.ro
 15

mare parte chiar la prelucrarea operei originale. De altfel se

gtie c vechile anale, §i in vestul Europei, se completan de multe
ori prin fel de fel de interpoliri §1 erau mirite prin a§a numi-
tele Continuationes.
Aprecierea cronicei. Cronica lui Nestor pästrim nu-
mirea de cronica lui Nestor, dupi un obiceiu astizi consacrat
de toatä lumea, chiar daci Nestor n'ar fi autorul, sau singurul
ei autor este o operi mai mutt sau mai putin unitarä. De§,i
caracterul de anale o face, chiar prin definitie, lipsiti de uni-
tate, totu§i se poate vedea o introducere in materie §i o desvol-
tare a materialului istoric. Acesta este cu atat mai desvoltat, cu
cât lucrarea se apropie de sfir§itul ei. Sar§itul este brusc §i
coincide probabil cu moartea autorului.
Scriitorul îi urmire§te de aproape planul lucririi §i telu-
rile ce-§i pune inainte. Principala sa preocupare este de a fixa,
cum s'a format poporul rus, de unde vine numele de Rus la
aceste popoare slave, cum s'a desvoltat vatra tirii ,care este Kie-
vul §i cum s'a ajuns si se formeze din mai multe principate
singur principat cu re§edinta la Kiev. Si, spre a ajunge sà sta-
bileascrt aceste fapte, recurge la tot felul de izvoare istorice
merge a§a de departe hick niecace§te probabill pini §i
legenda cà intemeietorul cetitii Kiev ar fi fast insu§i apostolul
Andrei.
Cronicarul trateazä evenimentele de la inceputurile nea-
mului säu i pini in zilele in care tritie§te, sau, mai precis
spus, dela Rurik, primul principe rus, intemeietorul dinastiei
Rurik §i pink' in zilele lui Vladimir Monomachul, deci, dela
anti 862 piing la anul 1110, un interval de timp de doui vea-
curi §i jumitate.
De notat este sentimentul religios profund ce se intalne§te
mai la fiecare pagini din aceasti °perk'. Reflectiile religioase
§i motivirile religioase transpiri la tot pasul. Nu numai
dar, exaltânduti sentimentele, autorul, din monoteist ce este,
*e preface intr'un dualist convins, contrar doctrinei cre§titv:t.
In toate imprejurärile se di o lupti därje intre bine Orin, intre
Dunmezeu §i Diavol. Acesta din urmrt are o putere enormi, pe
care autorul se gise§te mereu nevoit si o combati. Fire§te,
biruitoare iese in totdeauna divinitatea cea buni. In general,
citind cronica, îi face de multe ori impresia cà cite§ti biblia,
iar nu o carte de istorie, tratin.d evenimente sivar§ite de laiei.

www.dacoromanica.ro
 16

lzvoarele lui Nestor. 0 lucrare de intinderea acestei

c-ronici nu se poate concepe, provenind de odatä, ca un deus
machina, nu se poate concepe nark' izvoare. Acestea se pot ur-
märi in insg§i cronica.
Scriind la Kiev, re§edinta marelui principat rus §i centrul
politic al lumei slave de pe acele vremuri, redactorul cronicei
nu putea si nu aibii contact cu curtea princiarä. Nestor a pu-
tut, deci, avea la indemâni archiva curtii. Si, de sigur, cele pa-
tru tratate cu Grecii din Byzant unele din ele reproduse in
intregime §i constatate astäzi a fi fost autentice i-au fost
procurate, färi indoialg, de archiva princiarg.
Apoi, ca izvor principal, va fi avut de sigur Nestor, in pri-
mul rând, traditiile orale. In aceemi mingstire, se &eau ali-
turi de sine, intre aIii, doi bAtrâni despre curi el insu§i ne spu-
ne cg §tiau multe lucruri. Despre unul din ei, despre Jeremia,
ne spune ci era un frate ciluggr ce-§i aducea aminte de bote-
zul Ru§ilor §i care avea darul profetiei, deci va fi fost un om
inventiv. Dela al doilea bitran, Jan Vi§ata, despre care am
amintit §i mai sus, Nestor ne spune ci a invitat multlfrlucruri
pe cari, ni-o apune expres, le-a consemnat in analalele sale.
Cronicarul nostru, fiind un om invglat, §1 un profund cu-
noscitor al vechiului §1 noului testament, era de sigur familiari-
zat cu eronicile grece§ti §i bulgare §1, in special, ne eiteazg pe
Georgios Monachos numit §i Hamartolos, dela care imprumuti
mai multe pasagii 1). De asemenea ni se citeazg Methodios, epis-
copul din Patara, care a scris prin veacul al III-a 2).
De asemenea, cronicarul Nestor a introdus in text mai
multe legende, färg a fi fost prelucrate de el. Varietatea stilu-
lui constatatg de critica moderng este dovada eigurg a acestui
fapt 8). Astfel de legencle aunt cea despre moartea lui Boris
§i Gleb, cea despre orbirea lui Vasilko, cea despre Methodiu,
calcatg uneori intoomai dupg legendele pannonice, apoi, cea
despre liberarea Bielgorodului, toate acestea luate din traditia

Miklosich, in editia sa, Chronica Nestoris, din 1860, reproduce pasa-

gale greceati ale lui Georgios, utilizate de Nestor.
In sec.. XI exista in Rusia o tnadaseere in L buigarii a lui Methodios
din Patera. Cf. Suchowlinov, Sbornik, 85, 114, la Trautznann, op. cit., p. 247.
Cf. Trautznann, op. cit. ne dii intreaga bibliografie a stadiilor privi-
toare la cronica lui Nestor.

www.dacoromanica.ro
 17

slavi §1 varegä, traditie care va fi existat, färä indoiali, in tim-

pul compunerii cronicei lui Nestor.
De a§i§derea, lunga expunere a dognei cre§tine, pe care
redactorul cronicei ni-o infätirazä cu prilejul incre§tinärii Ru-
§ilor de cAträ Greci, este scoasä dupi traditiile grece§ti §i bul-
gare.
Codicele. Compusä de unul sau mai multi redactori,
cronica lui Nestor ni s'a 'Astral in doui manuscrise originale
§i in foarte multe copii. Primul manuscris se nume§te Laurentin
§i este de provenientä din Suzdal, din regiunea Volgii, scris
de un cilluggr numit Laurecnitin care ni la transmis, la anul
1377, dupä primul original. Al doilea manuscris, scris ea §i eel
dintäi pe pergament, poarti numele de Hypatic, fiindci el pro-
vine din mänästirea Sfântului Hypatie din Kostrana din re-
giunea Volga §i apare câtiva ani numai dupä codicele Lauren-
tin. Primul rnanuscris, ce! din Suzdal, merge pfinä la anul 1110,
cel de al doilea, cel din Kostroma, merge pänä_ la anul 1113.

Cronica lui Nestor pune in discutie §i uneori chiar solutio-

neaiä o multime de probleme de cea mai mare importantä pen-
tru istoria politica, culturalä, religioasä etc. a vecinilor no§tri
dela Räsärit. Intre aceste probleme cari se discutä mai mult in
timpul din urmä, in mare parte tot pe baza textului acestei cro-
nice, este cea privitoare la originea poporului rusesc. Daci Ru-
§ii sunt de origine finicä ori varegä, daa cultura lor hi are te-
meiurile in cultura nordicä sau normanicä a Scandinavilor ori
in cultura popoarelor sudice, in special a Grecilor, printre eari
Varegii au tr'äit mai multä vreme, sunt cestiuni cari, °rick de
interesante ar fi §i pentru noi, le lisäm nediscatate 1).
Dei cronica lui Nestor, spre deosebire de alte cronici, nu
prezintä nici un fel de falsificäri, totu§i, fie dinteo nebägare
de seami, fie dinteo lipsä de criticä a izvoarelor, are §i ea
nnele contraziceri §i chiar, dupi cum constatä Trautmann une-
le omisiuni tendentioase. Astfel, bunäoarii, cetatea Pereiaslavl,
dupä o indicatie, este amintitä in anul 907, iar dupà altä indi-
catie, de mai tärziu, ar fi fost intemeiatä numai in ami! 993').

Cf. Ad. Stender-Petersen, Die Varigersage observatiile lui Konrad

Bittner, in Germanoslavina III, 1-2, 1935, p. 178.
Cf. Cap. 21 i 45.
2

www.dacoromanica.ro
 18

In general, relatiunile Rusiei cu tarile din apus stint putin des-

voltate

Volochii. Pentru noi, Rarnanii, cronica lui Nestor este

de o importan ti deosebita, In ea gisim cea dintâi informatiune
despre existenta noastra ca popor la nordul Dunarii. Importan-
ta informatiei oregte cu Lail mai mult, cu cfrt ea este coroborata
de datele ce ni le procura, ani mai tirziu, cronkarul din
Ungaria, Anonymus. 5i la Nestor, ea gi la Anonymus, nu este
vorba numai despre o populatiune romineasci, ci de un popor
romfin, de sigur Cu organizatie politica, ce va fi fost
dar totusi asa fe!, inch poporul românesc s poata purta ray.-
boaie.
Faptele date la iveali de Nestor sunt cu atfit mai surprin-
zatoare cu cat, intre cronicarul rus gi intre cronicarul ungur,
ori crank...aril unguri, nu se constata nicio relatie. Nu se poate
stabili nici o legitura intre unii gi intre alçii, dei ei ne poves-
tesc despre aceleagi fapte gi dei aratarile lor coincid.
Trecerea Ungurilor pe lingi Kiev, in drumul lor spre apus,
popoarele întâlnite in cale gi mai ales luptele ce .au purtat Un-
gurii la venirea lor cu Românii spre a cu.ceri tara ocupata de
acegtia si de Slavi stint fare cari sunt istorisite la fel gi de ero-
nica ruseasci si de cronicile unguregti. i, fara indoiala, daca
procesul de desnationalizare a Slavilor ar fi fost eu totul ter-
minat in vechia Ungarie la sosirea Maghiarilor, aratarile ana-
listilor ar fi fost mai precise gi nu ar fi lisat uneori sa se intre-
vaza numai ca atunci cind ele vorbesc de Slavi este a se inte-
lege in acelasi timp gi poporul romanesc.
Iati in intregime pasagiile lui Nestor in cari el ne vorbegte
despre Romani, ramfinfind ea inteun Apen dice sa dm gi textul
slavon.
1. Vorbind, in capitolul I, despre impartirea diferitelor
regiuni intre fiii lui Noe, intre Sem, Ham si Japhet, cronicarul
Nestor ne apune:
1) Torautmann, op. dit., aratä eu destule anainunte evenimentele importante
cari ar fi trebuit si se gilseascä in aceastä cronici ea d. e.: Cisätoriz Eupraxiei,
fiica lui Vsevlad ou Hattie al IV; disitoria Almei, fijos a doua a lui Iaroslav,
cu Henric din Franta; aolia papei citrä principele Vladimir spre a impiedica
botezul dupä ritul grec; oisitoria lui Iaroslav cu fiica lui Olaf din Suedia; Bella
Olgei din 955 cure Otto T din Germania etc.

www.dacoromanica.ro
 -- 19

partea dinspre marea Pontului (Euxin), Iaphet a cu-

prins spre Nord, Dunirea, Nistrul gi muntii Kaucasus, adecii
ai Ungariei, gi de aci pink' la Dnipru gi celelalte fluvii ca Desna,
Pripet, Dvina, Volchov gi Volga care curge spre ràsàrit, spre
regiunea lui Sem. Deci, in partea lui Iaphet, locuesc Ruii, Ciu-
zu i celelalte popoare ca Merii, Muromii, Vesii, Mordvinii,
Ciuzii Zavolochisii, Permii, Pecerii, lamii, Ugrii, Litvanii, Sem-
galli, Kurii, Letgalli, Livii. Iar Legii, Prusii i Ciuzii locuesc
lângà marea Varegii. Lângà aceasti mare locue,sc gi Varegii
pânà spre rasirit, spre regiunea lui Sem. $i tot Ling acea.stii
mare locuesc ei spre apus pinii la tara Anglilor gi a Volochilor.
De semintia lui Iaphet se tin gi Varegii, Suezii, Norvegii, Got-
landezii, Rugii, Anglii, Galitienii, Volochii, Romanii, Nemtii,
Carolingii, Venetienii, Francii gi alte popoare. Ei locuesc de la
apus spre miazà zi gi se invecinesc cu popoarele din semintia
lui Ham>>.
2. In capitolul III, vorbind despre popoarele slave, cro-
nicarul Nestor ne spune:
<Multi ani in uring, Slavii se stabilirà* la Dunäre, unde
este acum tara Ungurilor gi a Bulgarilor. De aci Slavii se res-
pfindiri pe piirraint gi au primit nume dupi lànile unde s'au age-
zat. Astfel ei venir'ä gi se agezara unii pe malurile Moravei gi se
uumira, unii Moravi iar ailii Cehi. Si, de asemenea, se nu-
m5ril printre Slavi: Croatii cei Albi i Sârbii gi Carintienii. Iar
and Volochii atacari pe Slavii dela Dun'ire gi se stabiliri intre
ei §i-i asupririi, cegti Slavi plecarà gi se stabiliri pe Vistula
gi se numiri Legi; dintre acegti Legi se numirà unii Poliani,
alli Lutici, allii Maeovieni, iar allii Pomerani. De asemenea,
venirà acegtia gi se agezarg pe Dnipru gi s'au numit deagigde-
rea Poliani, iar allii Drevliani 1), fiindc'à locuiau in mijlocul
pä'durilor. Altii se stabilirii intre Pripet gi Dvina gi se numirg
Dregovici; apoi alçii se agezari pe Dvina gi se numiiii Polociani,
dupi numele unui riu ce se chiamil Polota care se varsi in
Dvina. Slavii ce se agezara in jurul iacnlui limen igi p5gtraiii
numele lor gi funidari o cetate pe care o numiri Novgorod;
altii se stabilira pe Desna, pe Sem gi pe Sula gi se numiri Se-
veriani. $i astfel s'a inprägtiat poporul slay; dupi ei s'a numit
scrierea lor
1) Derev in rusegte insemneazi piidure, pole, eiimpie.

www.dacoromanica.ro
 20

In capitolul VIII vorbind despre invazia Bulgarilorr

Ugrilor §i Obrilor, cronicarul Nestor ne spune:
<<Pe and poporul slay traia la Dunare, dupa cum am spus,.
venir ii din Scythia, anume dela Chazari, popoarele numite Bul-
gari §i se stabilira la Dunare §i oprimarii pe Slavi. In urma ve-
nir a Ugrii cei Albi §i luara in stipinire Tara slava, dupa ce
alungara pe Volochi, cari mai inainte ocupasera tara slavi.
Ace§ti Ugrii anume §i-au facut aparitia In timpul imparatului
Heraclius §i merseri cu el') impotriva regelui Per§ilor Chos-
roes. In acela§i timp aparuri. §i Avarii, cari pornira impotriva
imparatului Heraclius §i era aproape si-1 faca prizonier. Ace§ti
Avari se luptarii impotriva Slavilor §i supusera pe Dulebi cari
erau Slavi §i violentara femeile Dulebilor: cind un Avar voia.
si calatoreasci undeva, nu punea si se injuge un cal ori un bou,.
ci poruncea sa fie injugate la car trei sau patru sau cinci fe-
mei §i s traga pe Avar; astfel asupreau ei pe Dulebi. Erau
ace§ti Avari anume mari de statura, ingimfati in sufletul lor..
Dumnezeu i-a pedepsit §i ei murira cu totii §i n'a mai rimas.
nici un singur Avar. i astazi mai exista in Rusia proverbul:.
Au pierit, ca Avarii, dela cari n'au rimas nici urma§i nici mo§-
tenitori. Dupa ace§tia îns venir Pecenegii §i apoi, in stir§it,.
trecura pe la Kiev, in timpul lui Oleg, Ugrii cei Negri.
In capitolul XIX, vorbind despre rizboaele lui Oleg cu
popoarele vecine, cronicarul Nestor ne spune:
<<In anul 6406 Ungurii trecuri pe ling Kiev, peste mun-
tele care §i astazi se nume§te Ugorskoje 2) §i au ajuns la Dnipru
§i-§i intinsera corturile, caci ei erau nomazi, cum sunt §i Po-
lovcii. Venind din rasarit ei mergeau in grabi prin muntii cei
înali cari se cheama ungure§tis) §i incepura sa se lupte cu Volo-
chii §i cu Slavii cari locuiau acolo. Cfici mai inainte vreme locu-
eau acolo Slavii iar Volochii supusera tara Slavilor. In urma
Ungurii gonira pe Volochi §1 luara in stapinire aceasta tara §1
se a§ezara cu Slavii impreuna pe cari îi supusera §i de atunci
tara se chiama Ungaria. Si Ungurii se apucara sa poarte razboiu
cu Grecii §i pusttiira Thracia gi Macedonia pina a Thessalonic.
Apoi incepura si se räzboiasca cu Moravii §i cu Cehui. Caci po-

Cu el. Cf. Schlözer, op. cit., I. p. 116.

Ugors Koje, muntele Ungurilor.
Muntii unguresti, Carpatii, numiti §i Caucasus.

www.dacoromanica.ro
 21

-porul slay este unul singur: Slavii cari lacniau la Dunäre gi au

lost supfuli de Unguri i apoi Monavii gi Cehii gi Legii gi Po-
lianii eari se numese acurn Rugi. Pent= ei s'a tnadus mai intai
In Moravia sfanita Scripturä care, redactatä ea scrisul gi in
limba ilor slavonä a fost transmisä Rugilor, ca gi Bulga-
rilor de la Dunäre.

Cine sunt acegti Volochi, amintiti in cele patru pasagii ale

cronicei lui Nestor? Ei nu sunt deck Vlachii lui Ananymus gi
ai celorlalte cronici medievale, cuvantul, <Mach» suferifid in
gura popoarelor germane, slave gi turanioe fenomentul fonetic
mumit epentezä: Vlach-Valach, Grad-Gorod, Kris-Körös Bras-
su-Barasu, Bliaj-Balazs, Krai-Király, cneaz-kernez, vrabie-vereb,
grebla-gerebla, etc.
Romanii nu s'au numit pe sine niciodatä Vlachi, ori vala-
chi, ci numai rumâni sau romäni 1). Numirea de Vlach ne-a fost
data' de sträini. Ea este foarte veche gi dupä credinta noasträ
ea ne-a fost data' mai intái de Germanii cari au locuit la noi
In gi anume de Gati. La aceastä concluzie ne duce faptul
cA numirea de Vlach o intalnim tocmai in secolul al VI, &pi
0-onirea Gotilor de Huni, gi anume pentrn intaiag data' la scrii-
torul grec Malalas, contimporan cu impiratii din Byzant, Justin
ki Justinian 2).
Acest Malalas, vorbind despre regina Hunilor Sabiri, ne
-apune: <<Cam in acelagi timp, s'a wilt cu Romanii gi o fernee vä-
duvä, regina Hunilor Sabiri, cu mumele de Boa, vestiti pentru
-puterea gi intelepciunea ei. Aceasta era mama a doi fii minori
avand subt puterea ei 100.000 de ogteni, stäpanea regiunile hu-
nice, dupä moartea sotului ei Blach 8). Firegte nu putem face
o apropiere intre acest nume gi cel dat poporului roman. Can-
statäm numai existenta cuvantului gi, in acelagi timp, semnaläm
faptal c, unii scriitori din veacul al XVIII, intemeandu-se pe
aceastä arätare a Chronografilor byzantini, au sustinut originea
aziaticä a Romanilor.
Cu trecerea vremii, c:ind o pinta' suprapusii a luat conducerea Ora,
euvantul de ronnin a a¡uns in Muntenia §i In Moldova in inte/esul de rob sau
-de viola'. Cf. C. C. Ginreseu, Inst. Rom, I, p. 238. In Ardeal insi ouvitntul <mu-
min» eau vromin» piistrat intotdeauna intelesul u etnic.
Malalas. Chronographia, LXVIII, ed. Bonn, p. 431.
Istoricul Theophanes in Chronographia sa I, p. 269, ed. Bonn, ne
forma cu epentezä Balah.

www.dacoromanica.ro
 22

Numirea de Blach credem a o intalni in cuvantul §i mai

vechiu de Blachernae, citat in cronica lui Nestor, ca fiind
insemnat earlier in Constantinopol. Aci se gäsea §.1 o prea ves-
titi biseric, inchinati in cinstea Maicii Domnului §1 in care
se afla pästrati o mantic, ficatoare de minuni, a Prea Sfintei.
Fecioare 1).
Numirea de Blachernae provine, dupä istoricul Genesios,
contimporan gu Porphyrogenitul, §i care fäcea parte din istori-
cii de la curtea aceetui impirat, de la Blachernos, un duce scyth,
oanorit la Constantinopol 2) ; iar Blachernos ar fi un nume com-
pus ,din BMX §1 e-Pvos, vlästar. Cuvantul Blachernos ar insem-
na, deci, vlästar sau fiu de vlach, lar Vitachernae ar fi o colonic
a populatiunii românegi de langi Constantinopol, venite din-
spre Scythii, dela Nardul Danänii, inainte de mijlocul veacului
al V-a 8).
Numirea aceasta de Vlach, datä pop oarelor romanice de
Germani, mai intai, §i apoi de popoarele slave §1 turanice, modi-
ficand euvântul fire§te dupä fonetisrnul limbii ion, in Voloch,-
Bloch, Valach-Black, Blas, Olah, Ulag etc., continua' pan in
ziva de astäzi sä fie data' poporului roman, uneori in sens peio-
rativ sau chiar ca batjocurrt, dei, precum am spus, Romanii
nu s'au numit pe sine nici odatä altfel decal ruman sau roman..
Dar, fiindeä, in decursul vremurilor, vieata Romanilor s'a
desfkurat, in mare parte, ca vieali de pästori, putând ei ast-
fel mai u§or, in timpuri turburi, pästreze avutul, numirea
de Valach a primit acceminnea de pästor.De altfel, pastoritul
nu trebuie considerAm ca o treaptä socialä inferioarä agri-
culturii, ci, din contra', superioarä acesteia din urmä, intrueat
vieala de pästor impiic in sine mai multi libertate §i avant su-
fletese dec.& vieata lipitä de glie a agricultorului.
Despre Vlachi gäsim nenumärate menliuni, mai ales in iz-
voarele byzantine §i ei sunt aceimi cu Volochii din cronica lui
Nestor.
Dintre cele palm" pasagii citate mai sus din analele ruse§ti
mai multi bätaie de cap a dat istoricilor arätarea, repetatä de
Bibliogvafia Blachernelor In Pauly-Wisssowa, Real.Ency, sub voce si
in Ducange, Glos. sub voce
Genesios, Regain lib. IV p. 85, ed. Bonn: BXaVpvalq earl!) T1VO
dpX11To0 La5aou BXaXtpvou etvaipeatvroq icEi(Ye Tropipavai.
Cf. IL Glierghel, Cdteva contribu;iuni la cuprinsal noyiunei cuvantului-
4 Vlach», in Corn,. Lit. LII anul 1920.
www.dacoromanica.ro
 23

trei ori, c Volochii lovind pe Slavii a§ezati la Duniire, in regiu-

nile panonice, i-au silit ski pAriseasci locuintele §i s plece
unii spre Nord, spre Vistula §i in alte piji, iar pe altii sá rA-
mini pe loe, supu§i acelormi Volochi, cu cari au trAit impreu-
pfini la venirea Ungurilor.
Istoricul german Schlözer care a studiat, la inceputul seco.
lului trecut, inteo lucrare in einci volume, analele ruse§ti ale
lui Nestor,pfini la a. 980a crezu,t, intfii, c Voloehii, deapre
cari se vorbe§te in cronicA, sunt Italieni, fiindc subt numele
de WAleche, pe care II identifica cu Volochii, se intelegeau Ita-
lienii §i in general popoarele romanice ;Walland era Fran/a
§i Italia ; mai arziu insi a admis pärerea istoricului polon
Dlugosz care a erezut ca e vorba, in aceet pasagiu al lui Nestor,
de Longobarzii, cari au gonit pe Slavi, Lomgobardis Slavos e
Pannonia pellentibus; in cele din urmA insä, dânduti searna
nu poate fi vorba nici de Italieni cari, de altfel, nu existau pe
acea vreme ea popor, in Italia nu erau in timpul formArii
cronicei cleat Romani §i Venetieni, §1 nici de Longobarzi
cari dupi infringerea Gepizilllor trec in Italia, a .emis pinerea
pe care o impArthim §1 noi c in adevAr Slavii au suferit in
Pannonia o infrangere din partea Volochilor, in urma eAreia
eau imprhtiat unii apre Sud, iar altii spre Nord. Aceasti in-
frA'ngere in afarA de cronica lui Nestor, nu o intfilnim consem-
nati nic.iH aiurea in istorie.
IatA ,chiar vorbele lui Schlözer 1) : <<Ace§ti Volochi nu sunt
niel Romani nici Bulgari nici Wälsche, ci Vlachi, urma§i ai
marei §i strivechei semintii de popoare a Thraeilor, Dacilor §i
Getilor, cari, §i acum, hi au limba lor proprie §i, cu toate asu-
pririle, locuesc in Valachia, Moldova, Transilvania §1 Ungaria
In numAr de milioane. SA admitem, continuä' Schlözer, cA subt
acest mime nu se vorbe§te nicAirea de ei in istorie inainte de
veacul al 11-a. Ei insA au locuit inteun col de lume care, dupA
ce impiratul Aurelian §i-a retras din Dacia pe toti eoloni§tii
romani gi a pArAsit lumea dela Nordul DunAril, a ramas in de-
cure de mai multe secole o terra in,cognita. Ca sA fi pierit cu
totul de atunci acele natiuni de pe suprafata pAmântul este a
priori cu totul neprobabil. Vor fi fost, timp indelungat, apAsati
de Goti §i apoi de Huni §i de altii; de toti însä s'au liberat. Ce

1) Schlözer. Russische Annakn, III, p. 145.

www.dacoromanica.ro
 24

s'a petrecut dupa aceea in marea lor ar primitiva, intre sec..

al V gi al IX-a, despre aceasta istoria nu gtie decat pulin sau
nimic; gi ceeace ea ne apune nu este cel pu/in in contrazicere
Cu afirmarea lui Nestor ci a fost o vreme cind acegti Vlachi
(poate din Transilvania) au pornit un atac asupra Pannoniei
gi au ajuns stapani peste locuitorii slavi de atunci ai acestei
OH».
Istoricii nogtri din ultima jumatate de veac ne clau impre-
sia unei complete discurajeri, atat din cauza atacului violent
gi bine pregatit al lui Roesler gi al 2coalei sale, in frunte cu
Hunfalvy, Rethy i alçii, cari, cu argumente quasi gtienVice, au
tagaduit continuitatea elementului daco-roman la Nordul Du.
narii, cat gi in urma intervenOei filologilor nogtri cari, nebei-
nuind macar influenta limbii Dacilor asupra formarii graiului
izostru, au suqinut c neamul romanesc nu s'a putut forma de-
ck in Peninsula Balcanica, subt directa inraurire a idiomulni
iliric. i astfel, Xenopol, bunaoara, sleindu-gi puterile in can-
tarea de argumente impotriva teoriei roesleriene, s'a retrangat
In dosul parapetului gi lipsit de curajul unui Hagdau, predece;
sorul arm, a pastrat cu sfieala linia de aparare, fira s indrilz-
neasca s'g mai ja ofensiva. Si ca Xenopol, au pastrat timorali
ceilalli istorici ai nogtri aceeagi timida prudenta.
Dar, Nestor ne spune clar ca a existat poporul Volochi-
lor, amintiti alituri de Romani (Randeni) gi de Vene/ieni; ca
acest popor al Volochilor s'a luptat candva nu ni se spnne
anume and cu Slavii pe cari i-au batut gi i-au silit sä-gi pii-
raseasca, unii cel putin, locuin/ele lor; iar cand au venit Un-
gurii, acegtia au dat peste Romani gi peste Slavi, i-au invins gi
de atunci lara lor se numegte Ungaria.
Simion Mangiuca 1), gi dupi el Xenopol 2), necutezand
se bazeze prea mult pe aritarile precise ale lui Anonymus gi ale
celorlalte izvoare medievale, au crezut cà <<singura interpretare
rationali a spuselor lui Nestor este a raporta cuvintele lui la
cucerirea romani de pe timpul lui Traian gi la efectul ce aceasta
cucerire trebuia aiba asupra popoarelor sarmatice pe cari
Nestor le arata ca Slavi, cari traiau in Dacia, alaturi de Daci>>.
Socotim ca atat Xenopol, cat gi toli ceilalli istorici cari,

Romiinische Revue III, I. a. 1887.

Xenopol, 1st. Rom.. II. p. 137.

www.dacoromanica.ro
 25

Jupa' el, au admis aceeni interpretare a textului lui Nestor,

suart pe o cale gregita; §i ca, mai mult din timiditate,a de care
-vorbeam .mai sus §i dinteo excesiva prudenta, n'au tras toate
concluziunile cari irebulau trase din coroborarea textelor cro-
nicilor §i din logica faptelor §i cà nurnai Schliizer singur a avut
intuitia exacta a evenianentelor, cand a sustinut ca <<a fost o
vreme cand acegti Vlachi (poate din Transilvania) au pornit
un atac asupra Pannoniei §i au ajuns stapani peste locuitorii
slavi de atunci ai acestei täri>>.
Caci avern convingerea nestrimutati, manifestata de altfel
cu oare cari §ovaeli §1 de allii, ca au existat, inainte de venirea
Ungurilor, mai multe organizatiuni teritoriale romanegti, mal
multe voivodate sau poate republici federative, in stare si
poarte rizboaie, fie impotriva celor ce ar fi navalit in tara lor
,dinafari, fie impotriva caer cari vor fi izbutit sa se stabileasca
intre ei de mai inainte. Ace,ste organizatiuui teritoriale vor fi
fost de sigur, uneori curat romanegti, alte ori romano-slave ori
romano-bulgare, etc.
Ducatele ce le constata, odinioara, urgisitul §1, in urma,
reabilitatul Anonymus, nu numai in Transilvania propriu zis,
dar §i in Banat §i in centrul tarii unguregti acel dux Biho-
riensis, cuscrul lui Arpad, traia doar aproape in mijlocul fostei
Ungarii existenta unei puternice garnizoane in cetatea Ves-
prem, de dincolo de Manare, formata din populatia romanica
din imprejurimi, garnizoani cu care ducii unguri Usubu §i
Eusee au trebuit sa dea âupte crancene, de o saptamana In-
treaga, silindu-o in stargit sa paraseasca localitatf3a §i si se retra-
ga spre tara Theotonicilor. §i care garnizoana presupune o orga-
nizatie politica a populatiei romane sau romanisate, vlache
numite in cronici 1) din Pannonia, la fel cu cea dedincoace
de Tisa; apoi, existenIa atator sate §i atatea numiri topice va-
leche, constatate ciliar in documentele unguregti, ca afrandu-se
in Pannonia §i in Nordul Ungariei 2), ne indrituesc sà credem
ca au trebuit sa existe formatiuni teritoriale §i politice roma-
ne§ti cari vol. fi purtat lupte cu Slavii din Pannonia §i de la.
Cf. Revista Istorica, XX, 4.
Cf. Artioolee noestre din (Universal» din 27,X.1930 §i 24 XII 1942 §i
N. Drilgan, Românii in veaourile IXXIV. Condtele fordirelii Hung, cin graiul
locuittorilor din d'ea provincie, se cherna daca».

www.dacoromanica.ro
 26

Dunire, dupi cum ne afirmi cronica lui Nestor, ci vor fi

biruit pe acegti Slavi, cari, neputand suporta dominatiunea
valachi româneasca vor fi emigrat unii spre Nord sau
spre Sud, iar alii acomodandu-se imprejuririlor, vor fi trait
impreuni cu Românii, pani la venirea Ungurilor cari au supus
§i pe unii §i pe
La aceasti concluzie ne duce gi constatarea existentei, in
toati fosta Ungarie, nu numai in Bihor, dar gi in Pannonia, a
cnezatelor romanegti, a scaunelor de judecati, precum gi a voi-
vodatelor, institutii politice gi judecitoregti, proprii ale Roma'.
nilor gi adoptate dela Romani gi de citre Ungurii cuce-
ritori, devenind din nomiazi sedentari. Cici, de ce oare Ma-
ghiarii introducand din Germania organizatiunea comitatelor,
nu le-au introdus pe acestea gi in regiunile romasnegti din räsi-
ritul rii, .1 s-au mentinut, gi pe mai departe, vechile voivo-
date gi scaunele de judecata?
Pannonia, ca gi Nordul Ungariei, fiind cele dintai regiuni
supuse de Maghiari, este firesc lucru ca Vlachii de acolo, ca gi
celelahe neamuri conlocuitoare, si fi fost cei mai repede asi-
milati de Unguri.
In afarii de aceasta, faptul piistrarii cultului grecesc §i la
Romiinii din Ardealprimele elementele de creeinismului ro-
miinesc sunt latine in timpul c,a4 se increginau Ungurii,
dup4 ritul roman, e o dovadeldi ei se eiseau acas4 la ei; iar pri-
mirea liturghiei slave de tofi. Romeinii de pretutindenea este o
prob dl faptul s'a petrecut inainte de venirea Ungurilor 1).
Dar, chiar daca am admite interpretarea ce o di Xenopol
pasagiului de mai sus din cronicalui Nestor, rimane totu§i de
nediscutat aritarea cronicei ci Ungurii, la sosirea lor, au avut
de purtat lupte, spre a-gi asigura, stipanirea, ou Romanii pe
cari i-au gasit in noua lor patrie.
Principate valache se intalnesc, in traditia analistici, nt
numai in fosta Ungarie, dar gi in regiunile nordice ale Ora
1) P. P. Panaitcscu. La littérature slavo-roumaine, p. 2, ne spunc: .xLi-
turghia devil a exista; la toll Rominii, nu numai din principatele Valachief
Moldovei, ci i in Transilvania i in general la Romänii din Ungaria. Acea-
sti unitate a ritului sluv este anterioari cueeririi Ardealului de Unguri, ea da-
teazil dintr'o epocA, cind Romitnii tréiau in mici principate libere, cilci aceastif
mare reformi religioasii nu s'ar fi putut produce subt egida coroanei apostolice-
a Sfiintului Stefan»).

www.dacoromanica.ro
 27

noastre, in Galitia §i pini la Bugul superior. Si intru cât Vla-

chii s'au numit de Rugi intotdeauna Volochi, socotim ci nu tre-
buie pus g ta îndoial nationalitatea acelor populatiuni valache
cari se intalnesc la Nordul Carpatilor §i nici nationalitatea Vo-
lochovenilor. Originea insi a numelui Volochov dela Voloch a
dovedit-o mai intii E. Kaluzniacki prin documente in cari lo-
calitatea Bolechov din Galitia este numiti Villa Valachorunt.
clictal).
O tari a Bolochovenilor, zemlja Bolochovskaja, se ggse§te
mentionati in Podolia, 'Meg din anul 1150, iar in izvoarele by-
zantine se vorbe§te despre Bolochoveni pe la anul 1164.
intrucit ade§ti Bolodhoveni erau condu§i de eneji, pe cari
intfilnim mai ales in Ungaria, se crede cä ei au venit la Nord
din pir.tile Unguregt.i2).
Volochii ce se intilnesc in anul 1070 ca fAcând parte din
armata lui Iziaslav, prineipele Kievului, dupi
gosz, de Cantemir, nu eredem cà vor fi fost ni§te simpli ciobani
cari îgi ciutau noi locuri de a§ezare prin Galiia, sau n4te mer-
eenari ce-§i crmtau angajamente in armatele prineipilor ve-
cini 8).
Pornind dela ideea cà numele de Vlach a Insemnat inteo
vreme pastor sau cioban de§i acceptiunea aceasta a cuvin-
tului este tarzie I. Peisker a emis, in timpul din urm5, stra-
nia p5rere cà Vlachii, adecfi Românii, ar fi de origine turanic5,.
cà adeci ei ar fi rezultat din fuziunea unor nomazi turanieni,
veniti in Europa din regiunea Altai, eu populatiunea indigeni
romanizati din Peninsula Balcanic'ä; §i ci de aci, deci de peste
Dunare, §i-ar fi tras obAr§ia intregul neam rominesc 4) Peis-
ker reja, prin urmare, teza sustinutä in veacul al XVIII de isto-
ricii germani Thunman, Sulzer §i alii, anume cà Romanii §i-ar
avea originea, intocmai ca §i Ungurii, tot din Asia. Peisker

Cf. D. Onciul. Originea Principatelor, p. 287.

D. Onciul, op. cit. p. 86, erode eS Bolochovenii se gisesc in oare care
dependenti de regii Ungariei, cOci ne spune: tSi Bolochovenii se aflau subt condu-
cerea mai mult cncji nari impneunii form.= un fel de republici federativii, com-
pusli din cantoane cu cite un cneaz in frunte. Ei au venit din Ungaria u cari
intretineau
D. Cantemir, I-Ironical, p. 385 ed. Tocilescu Cf. Th. Holban, Archiva a.
1930 p. 134.
L Peisker, Die Ablcunft der Runainen, p. 30.

www.dacoromanica.ro
 28

nu tine seaana nici de aritarile lui Nestor, nici de datele cro-

nicilor medievale §i nici de probele ce s'au adus in favoarea
continuitrttii elementului dacocoman din Dacia Traiani.
In chipul acesta, turanismul Romanilor a priori nu este
de sustinut.
Dar, cronica lui Nestor ne vorbegte, in nenumirate ran-
duri, §i despre celelalte popoare turanice arzate in Europa gi
In special despre Pecenegi §i despre Polovci sau Cumani. Pece-
negii, du§mani de moarte ai Ungurilor, i-au silit pe acegtia sa-§i
paraseasci patria lor de la Atelkuz §i si se indrepte spre Pan-
nonia; la randul lor, Pecenegii au fost gonii, luandu-le locul,
de Ctunani, un neam de oaaneni inruditi cu ei. i unii §i
adici §i Pecenegii §i Cumanii, au trait in contact en Volochii,
In total, un tiaup de trei secole este posibil ea acegti tura-
nici si nu fi exercitat influente asupra noasträ §i si nu fi lasat
urme pe cari, de altfel, nu este locul si le discutim §i si le
aritim aci. -

In cronica lui Nestor insi intalnim o dati foarte impor-

tanta in ce prive§te familia Asanegtilor,intemeetorii imperiului
romano-bulgar din veacul al XII-a. Numele Osen sau Asen
intilnim de doui ori in cronicg, ca nume de principe cuman.
Intre Vlachi gi intre Cumani, niscandu-se o comunitate
de interese, in timpul celor peste o sutä cincizeci de ani de
convetuire in acelagi teritoriu, se vor fi niscut färiîndoial
§i legaturi familiare intre conducitorii celor doua natiuni §i
mai ales dupg incre§tinarea Curnanilor pentru biserica de
rit catolic ei au fost atra§i numai in preajma marei invazii tg-
tiri§ti din 1241 §i astfel atit numele de Basarab cat §i ce!
de Asan au putut fi inprumutate de la Cumani, cu cari Volochii
lui Nestor au triit in sirnbiosi 1).

Ca incheiere, constatim c studiul cronicei lui Nestor §i

a eelarlalti cronicari din evul mediu dau o desmintire categorici
tuturor acelora cari sustin c nationalitatea români s'ar fi
inchegat peste Dunire--Dunirea ca §i Carpatii n'au constituit
niciodati hotar de tarä §i ca de acolo in urmi poporul ro-
man s'ar fi raspandit in regiunile carpatine.
In acela§i timp, cronica lui Nestor ne di dovadic Slavii
1) C. C. Giurescu, op. cit., p. 300 di&cuta cestiunea nationalitillii Asanegitilor.

www.dacoromanica.ro
 29

nu s'au infiltrat in tarile noastre pe nesimtite, du.pä ctun sustin_

aproape toti scriitorii no§tri, Cu exceptia istoriciitor Giurescu,
tatäl §i fin!, ci c, intocmai ca §i ceilali barbari din evul mediu,
ei au avut sä poarte cu popoarele daco-romane lupte crancene
al eiror ecou 1-am initalnit in Povest vremennych let. Influenta
acestor Slavi o constatäm, mai ales, in limba noastra. La Nor-
dul Dunärii ei fiind mai putin numäro§i §i deci mai putin re-
zistenti, au fost eu timpul asimilati, la räsirit de Romani, la
apus, ceva mai tarziu, de Unguri. In schimb, la Sudul aceluia§i
fluviu, Slavii au izbuitit sä asimileze, la randul lar pe Bulgari,
a caror limba nu numai cà au influentat-o, dar chiar au in-
locuit-o in intregime icu g,raiul lor propriu.

DupA capitolul LXXIX, redactorul cronicei introduce, firi

nici o justificare §i pe nea§teptate, trei documente ce nu au nici
un raport Cu aceste anale. Ele sunt: o Invi4iiturii a lui Vladi-
mir Monomachul cAtri fiii säi, o Scrisoare a aceluia§i catra
Oleg §i o Rugiiciune. Ne avand nici o legaturi cu tronica, mai
toti edittorii lui Nestor din timpul din urmil au trecut aceste
documente la sfar§itul ediiilor lor, ca un adaus al cranicei...
Acela§i lucru 1-am Gicut §i noi.
Documentele acestea, de altfel, nu sunt opera lui Nestor, ci
a marelui "principe rus Vladimir Monomachos 1), nascut in a-
1053 §i care a domnit intre anii 1113 i 1125.

1) Fiu al lui Vsevlad i nepot al lui Iaroslav, poorti numele grecesc de-
ItIonomachos, fiindoli mama sa era grecoaici.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA LLI NESTOR

Povestirea andlor din trecut, cum s'a, format Jara ruseascii, cine a
domnit mai fated. la Kiev 1) §i de ,unde a inceput Rusia 2).

INCEPUTUL POVESTIRU

I. Impar.firea itului dupe potop Desparfirea popoarelor.

Dopil potop, cui trei fiia 1ii Noe: Sem, Ham i Iaphet §i-au
intre eli. Rgskritul c:izu la sorpi lui Sem: Persia,
Bactria pan la India in lungime §i in lgtime pink' la Rhinokorura,
adeci dela rrisirit ping la Syria §i Media §i fluviul Eup-
brat, Babylonul, Korduena, Assyria, Mesopotamia, Arabia eft Ve-
che, Elymais, India, Arabia Fericit5, Coelesyria, Kommagena i in-
treagri Phoencicia.
Hain cuprinse partea de miazi'zi: Aegyptul, Aethiopia care se
-mirgine§te Cu India, apoi cealalta Aetlaiopie din care izvore§te fluviul
aetbiopean Erythra, care curge spre rsãrit, Thebais. Libya care se in-
tinde ipan'A la Cyrena, Marinaris, Syrtele, cealaltil Libye, Numidia;
1Vlassuria, Mauritania, eare se dig in fata lui Gades, iar dintre
din r5skrit a luat: Cilicia, Pamphyliat, Pisidia, Mysia, Lykaonia,
Phrygia, Kamalia, Lycia, Caria, Lydia, cealalti Mysia, Troas, Aeolia,
Bithynia, Phrygia cea Vechie; apoi insulele Sardinia, Creta, Cyprul
fluviul Gion 8), nuinit Nilul.
Lui laphet i-au czutVirile dela miazi noapte §i dela apus:
Kiev, vchia capital:6 a Rusiei. Situatä pe Dnipru. cetatea bine 'Maria
a Kievului avea mai multe palate pi curti princiare.
Rusia. Rusii. Nutlike luati dela Finnii din Suedia i intrebuintatg, in
urmg, pentru pitura canducitoare slavizati i, in sfirsit, ca notiune
pentru toate populatiile din Rusia de mai tfirziu. Marea ruseasci este Marea
Nea grit
Gion, munele Nilului, dupii George Hamartolos, L. Leger, op. cit. 307.

www.dacoromanica.ro
 32

Media 4), Albania, Armenia cea Mare §i c,ea Mica, Cappadocia, Pa-
phlagonia, Galatia, CoIclits, Boeporos, Miiotis, Dervis, Sarmatia,
Tauris, Scythia, Thracia, Macedonia, Dalmatia, tara Molossilor,
salia, Looris, Pelenia, care se mai nume§te j Pelopones, Arcadia,
Epiral, Elyria, Slovenia 5), Lyclmitis, Adria, dulpil care se numette
Marea Adriatieä; de asemenea §1 insulele Britannia, Sicilia, Euboea,
Rhodos, Chios, Lesbos, Cythera, Zacynthoe, Cephalonia, Ithaca, Cor-
ey= §i partea Asiei, amanita' Ionia §i fluviul Tigra care curge hare
Mezi §i Babyloneni; spre Pontos, la miaiä noapte a ocupat Dunrcrea,
Nistrul i muntii Caucasus 6) adeeä muntii Ungainiei §i de aci plink' la
Dnipru §i oelelalte fluvii ca Dosna, Pripet, Dvina, Volchovl) §i Volga.
care curge spre rasarit spire m.o§tenirea lui Sem. Deci, in partea lui
Iaphet locuesc R1uii, Cituzii 8) §i celelalte popoare Merii 9), 111u-
romii 10) Vesii 11), Mordvinii 12), Cluzii Transvoloehi§i 18), Per-
mienti 14), pLiCertii. 1), lama la), Ugrii 17), Lituanii 18), Semgal-

Media, probabil Moesia, dici Media a mat-o Sem.

Slovenia, tara Slmilor, in general.
Caucasus, vechea ntunire a Carpatilor. Uneori gcografii cei vechi con-
fundil muntii Caucaz cu muntii Carpati.
Volchov, fluviu ce curge din lacul limen gi se varsi in lacul Ladoga;
pe malurile sale se grisegte Novgorodul.
Ciuzii, nutlike datä populatiunilor finnice. Vecini cm Novgorodienii,
ei iiu fost rusificati repede. Fuseserri tributari Rusilor i Varegilor.
Merii, populatiune finnicä, tributari Rugilor ti apoi aregiloc. Ei lo-
cuiau la cursul de sus a! Volgei. Azi au dispirut cu totuL
10)Muromii, populatiune finnicii, asezati lintgä fluviul Oka, ashnilati Cu
Rush.
Vesii, populatiune finnicS, loottind intre Ladoga si Bcloozero (Lacul
Alb) au fricut parte din armata lui Rurik §i au fost repede asimilati cu
Mordvinii, populatitme finnici ce locuia hure Oka gi Volga, all foA
tributari ai Rusilor. Urmele lor se gäsesc i astäzi in aceeasi regiune.
Ciuzii Transvolochisi, populatium finnicä, floculnd dincolo de Volok,
adecil de tocurile unde nefiind eanaluri, mrirfurile se duceau pe sus.
Permii, populatiune finnici, locuiau in guvernitniintul de azi Perm.
Tributari ai Rusilor au lisat urme pin5 astizi.
Pecerii. populatiune finniä, la Nord de Permieni, au fost ttributari ar
Novgorodie-nHor.
lanaii, populatiune finnia, tributari ai Ruilor, ei loci/kit la Nordul
Vetiilor, in l'inlanda.
Ugri. Erau Ugrii Albi i Ugrii Negri. Ei sunt Ungurii earl tree pe
hIngi Kiev, peste colina ice le poarti numele. In textele slave nu se gäseste nu-
mirea de Maghiari. Ungurii Negri sunt Ungurii propriu zis, Unguri Albi kunt.
tprobartil Hunii.
Lituanii, populatiune din regittnea Balticei, tributará Rusilor. Ei atr
o 'huh& ce nu este limits slavg.

www.dacoromanica.ro
 33

lii 22), curii Lertgami (22), LIvii 22). lar Leta 28), pruaii 24).
§1 Ciuzii locuesc lingi marea Vallee& 28). Ling.& ace.asti mare
came i Vairegii pink* spre risOrit spre mo§tenirea lui Sem. 5i tot
lingi aceasti mare locuesc ei spre apus pink' in tana Anglilor 28).
Volochilor 27) De semintia dui laphet se tin §i. Varegii, Sue-;
zii, Norvegii, Gorlandezii, Ru§ii, Anglii, Galipenil, Volochii, Roma-
nii 28), Nemtii, Carolingiri, Venetienii, Franca gi ate popoare. Ei
loouesc dala apus spre miazOzi §i se invecinesc ca popoarele din se-
min/la lui Ham.

Tumid lui Babel. Risipi rea popoarelor.

Deci, dupi ce Sem, Ham §i! laphet, trigind la sorti, gi-au impir-
jurari ca nioi until dintre ei si nu se amestece in par-
tea fratelui su §i fiecare a teat pe portiunea sa. 5i na era cleat o
singarilinthä. Dar dupg ce oamenii se inmultiri pe pOmint, eau
gindit ei in zilele lui Iektan §i ale lui Falek si construiasci un turn
pina la cer. 5i se adunar intr'o localitate din cimpia Sinear spre a
zidi un turn pini la cer, §i imprejural lni o cetate, Babylonul. 5i
zidirg la acegt turn, timp de patruze,ci de ani, (Ira si-1 termine. 5i
annnezen se scobori din cer sà vazi cetatea gi turnul §i zise Domnul:
este o singurO rasi gi o eingual limbO» i Du.mnezeu le ames-

Semgalii, populatitme din regiunea Balticei. tributari Rui1or, inruditi

cu Lituanii.
Karii, populatiune din regiunea Balticei. Dupi ei s'a numit Kur-
landa.
Letgalli, populationea baltici a Letilor, pe Dvina.
Livii, populatiune finnici din regiunea Balticei. Dupi ei se nume§te
Livonia.
24) Leii, Liachii, sunt, Polonii, populatiune slavä. Ei se numeau Lintic.i,
Podieni, Mazovieni ei Pomoriani.
Prusii, populatiune din regiunea Balticei, vecini eu Le§ii.
Varogii. Marea Varegi este marea Bahia. Varegii aunt Scandi-
nevi, mai ales Suezi, veniii. in Rusia ea negustori §i mercenari. Ei se confundi
de multe ori en Ruii. Vezi luptek Varegilor Ja Duroetor in Monogralia Deis.
toruluiSilistra, p. 114.
Anglii, vechii locuitori ai Engliterei.
Volochii, Trautmann, op. cit. p. 282: eromanisches Volk im Donau-
gebiet mramaselich die Vorfahren der apiteren Rumineto. Sachmatov, Izv. Ta-
vriceskoj nconoj archivnoj Komanissi. a. 31 (1918) p. 234-240. Vezi Introdu-
cerea.
Romanii, Romanii in special aderentii bisericii catolice dela Roma.
Autorul nu confundi pe Volochi cu Romani.
3
www.dacoromanica.ro
 34

teci limbile §i le-a impiirlit in 72 de limbi, §i i-a impri§tiat peste

intreg p finta
Dupi amestecarea limbilor, Dumnezeu, prinar'o furtung puter-
nici, le dirimi turna], ale cirui ruine se mai vid. intre Assyria §1
Babylon §i sunt de 5433 oo0 in inil/ime §1 tot atilia in aces-
te ruine eau. pgstrat multi anii. Du.pii dirimarea turnului §i ameste-
cul limbilor, fili lui Sem euprinseri Onuturrile din rgairit, fiii lus
Hain Pnuturile dela miazizi §i fill lui Iaphet /inuturile dela zniazi
noapte. Printre aceske §aptezeci §i doui de popoare era §i poporul
elalr; din semin0a lui Iaphet aunt ti Norioii 1) cari sunt Skuvt

Popoarele slave.

ani in urmi Slavii 2) se stabilirá la Dungre, mide este

acum /ara Ungurilor §i a Bulgarilor5). De ad Slavii se rispindirg
pe pimânt §1 §i-an primit nume duip rile unole s'au a§ezat.
venir á §i se a§ezarri unii pe malurile Moravel 4) §i se numiri Moravi,
altii se numirg Cehi5). i de aseineni se numirri printre Slavi:
Croaij cei Albi 6) §i Sirbii 2)gi Carintienii 2). lar cima Volochii ata-
carg pe Slavii dela Dunire ti, se stabiliri intre ei §i-i asuprirg,
acetti Slavi plecarg §il se stabiliri pe Viatula §i se nimia Leti ;
dinitre ace§ti Le§i se numiri unii Poliani4), allui Lintiet15), dril Mago-

Norici, loouitorii din Noricum, din Austria. Nestor orede Slavi pe

Norici, desi aceastä provincie n'a fost ocupatä de Slavi decit prin sec. VVI d.
Christos.
Slavii. Slavil in general.
Bulgarii, popor turcoettar, slavizat, locuind in Peninsula Balcanici.
Ei nu trebuesc confundati en Bulgarii dela Volga. Bulgarii dele Dunäre an
favorizat desvoltare,a literaturii elavone ecclesiestioe tare s'a introdus in urmä in
Rusia.
Morava, e vorba de Morava din Moravia. Nu trebuie si se l'Eta confuzie
cu Morava din Serbia.
Cehi, populatiune a/avä de vest, locuitorii Boemiei.
Croayii, Chorvatii. Croatii cei Albi lolcuiau in Dalmatia, in regiunea
numitä Croatia Albä. Croaiii se mai giseau si in reginnea de sus a Nistrului.
Din ~coi Groati Albi s'a despirtit o ternura care s'a stabilit in sec. VII 'hure
Drava si Adriatica.
Sârbii, papulatiune sudslavä', veniti probabil din regiunea Carpatilor.
Carintienii, Carantani, populatiune sudslavii, 1ocuind in Carintia.
9)Polianii, populatiune alevä. Ei sunt Lesii de ciimpie, avind capitula
Kievul.
10) Liuticii, populaiiune slavä din regiunea Oderului.

www.dacoromanica.ro
 35

wieni 7), Lar alii Pomariani 2). Deasetmenea venirg acegtia i se age-
zarg pe Dnipru i s'au numit agigderea PoHaul, jar alii Drevliani 9),
Tiindcg locuiau in mijlocul pidurilor. A1ii se stahilirg bike Pripet
gi Dvinia gi se numirg Dregovici 4) ; apoi a/tii se agezarrg pe »vine
gi se numirii Polociani 8) dupg numele unui râu numit Paola care
se yang in Drina. Slaver& 6) cari se agezarg imprejutrul lacului II-
aten 'hi pistrarg numele lor gi fundarg o cetate pe care o numirg
Novgorod; alii se stabiliii pe Desna, pe Sem gi pe Sula gi se nuanirg
Severiani 7). i .astfel s'a imprigtiat poporul slav; dupg el ea nu-
it scrierea de slavii.
IV. Descrierea drumului din Rusia pang la Roma.
Pelean' d Poliaziâi tram izoJai in muntii lar, era un drum care
.ducea din /am Varegilor ping la Greci, gi din tara Grecilor la Va-
regi, clealungul Dniprului; i In cursul de sus al Dniprului este un
canal ping' la Lovot gi prin Lovot se intrg in marele lac Mien. Din
acest lac (iovorigte Volchovul care se yang in m.are1è lac Nevo gi
.acest lac se yang in marea Varegilor. Pe marea aceasta se poate ajun-
ge la Rama 8) gi dela Rama se polite ajunge pe mare la Constanti-
nopol gi dela Conalantinapol ad poarte merge in Pontos, in care se
varsä Dniprul. Cci Dniprul izvorigte din pgdurea Okov gi se in-
drepti spre miazgzi. Din aceeagi gdure izvorggte gi Dvina, se In-
dreapt îns spre .miazinaapte gi se varsg in marea Varegilor. Din
aceeagi pid,ure ill are izvorul gi Volga care se indreapti epre rgsgrit
ti se yang pe gaptezeci de guiri in marea Chvalisica. Deci se poate
merge, pe Volga, din Rusia la Bulgasi gi la Chvalisi 9) gi in rgsgrit

Masovienii, populatinne polonä, locuind la cumuli de mijloc al Vistu-

lei. Ei eran independenti de Lesi.
Pomorianii, elavi de vest, oari locuiau in Pomorania.
Drevlianii, Drevlianii, populatitane estslaviri, având capitala Iskoros-
ten. Ei triiau inteo regiune piduroasii, dupä care si-au luat i numele; derev,
pädure.
Dregovici, populatiune .estslavä, cu centrul In Turov, pe Pripet.
Polociani, populatlane estslavi, depende.nti de Krivici.
Slavenii. In afarii de munele general al Slavilor, mai existau Slovenii
-de lâng lacul Rmen, avand ca centru °Oates Novgorod.
Severianii, populatiune ests/avä locuind pe Desna.
Roma. C.ronicarts1 sine sä ne spunä c eunt doug câi pe Cirri se poate
ajunge la Roma, una pe Dnipru Marea Ne,agrä 0. alta prin Marea Varegilor
(Baltica) si Oceanid Atlantic.
Chvalisii, o populatiune turco.titaiii, de mult dispärutä. Duprt numele
lar se cheami marea Chvalisä (CaspicA).

www.dacoromanica.ro
 36

pang in regiunile lui Sem, pe Dvina, pá'ng la Varegi gi dela Varegi

pling la Roma gi dela Roma pina' la sefmintia lui Ham. lar Dniprul
se vana pe trei gturi In Pontos; aoeastil mare se numegfe- Ruseascg;
petlu* ei a predicat, dupi cum se opine, Stintul Andreti 2), fratele
lui Petra.

V. Tradipia privitoare la apostolul Andrei. Descrieren btilor ruse§ti.

Pe and Andrea predica la Sinope 2) gi a *as pang la Kor-

sun 2), a aflat cà in ap,ropierea Chersonesului s'ar afla gurrile Dni-
prului. Voind sä meargg la Roma, s'a imbarcat la gurile Duiprului
§i ea dus in susul apei pe Dnipru. Si, din intamplare se opri pe
grm la poalele m'un/llar.
A doua zi, du.pg ce s'a sculat, zise invigeellor cari se aflau cu
el: (Vedeti ivoi acegti munti? Peste aoegti munti va strgluci binecu-
vintarea Domnului: o mare cetate se va ridiea aci i Dumnezeu va
ridica aici multe bisecricio. Si s'a urcat pe munti, ii binecuving
implantä in pgmânt o cruce gi durpg ce a ingltat rugiciuni lui Dum-
nezeu ea scoborit de pe acegti munti, pe cmi s'a ridicat in urmg
Kievul gi s'a imbarcat pe Dnipru. $i a ajuns la Sloveni, unde este
acum Novgorodul4), §i a vgzut obioeiurile amurallar ce locuiau acolo,
cura se spalg §i cum se lovesc gi ea mirat de ei. i apoi se duse la
Varegi i veni la Roma gi povesti cite a invgtat gi cite a vizut gi le
grál: acMinunate lucruri am vrtztut in tara Slovenilor, cand am ajuns
Vizui bgi de lemn pe cari le incilzeau foarte tare, .86 desbrIcaa
intrau in ele ca tau' goi, se stropeau apoi ca afpfi caMg, luau
in urmi o nula mlidioaeg gi se loveau aga de tare cg de abia mai
iegeau vil; apoi se stropeau cu apg rece gi reventeau astfel la
vieag. Aceasta o fac in fiecare zi, nefiind aliti de nimenea la astfel
de chinuri; se tortureazi singuri dela sine. Si fac aceasta pentra a
se imbgia, nu pentra a se tortura». i cei ce au auzit acestea, s'au
mirat. Dupg ce a trecut pe la Roma, Anclrei ea intors la Sinope.

Sfintul Andrei, fratele apostolului Petru.

Sinope, cetate in Asia Miel, pe t'ir' mul Mira Negre.
Korsun, co/onie greiceasci veche In Crimea, aproape de SevastopoluI
de astrizi. Chersonezul depindea de imperiul byzantin.
Novgorodul, veche cetate comercian, lingi lacul Timen, -centrul Slo-
venilor.

www.dacoromanica.ro
 37

VI Cei trei frafi Ku,&ek i Choriv intemeiazii Kievul.

Pe dind deci Poliana tráiau separa/i in grupuri i fiecare igi

conducea familia sa, cici gi inainte de coi trei fraçi existau
liani gi fiecacre triia cu familia sa gi in loourile sale, fiecare damnind
peste tonal:no sa erau troj fraçi, dintre cari unul se flumes
al idoilea 5oek gi al treilea Choriv i o sorä numitä Lybed. Kii se sta-
bill pe muntele unde este acum pripastia Borieev, ciek se stabili
pe muntele care acum. se &lanai' 5cecovita gi Choriv pe un al treilea
munte rare dup.& eI s'a numit CEoriviia. Apoi zidirä o mica fora-
reati in oinstea fratelui lar mai mare gi o numiri Kietv. i impreju-
rul icetatii era o .pidure mare gi o du.mbravä de brazi gi ei ficeau
.aoi vinritoare de anim.ale. Erau oameni intelepti i inietegitori gi se
unman]. Poliani; d.ela ei se trag Poliainil eari aunt in Kiev pink' in
2iva de astizi.
necunoscan' d toate acestea, au sus;inut c Kii ar fi fast
un luntrag, cici la Kiev era atunci o trecere la oelilalt mal al Dni-
prului; de seem se zioea: Trechoarea Kievului. Dacii Kii ar fi fost
-un bareagin, nu s'ar fi dus la Candtantinopol; mai mult Innà, west
Kii a stäpanit paste lamina sa ; i cind a venit la impiirat,
a prianit, dupi cum se povestegte, mare chiste din partea
la care se dusese. lar clad s'a intors de ad gi a afuns la Dunäre gi a
gäsit ad un loe ce i-a plitcut, zidi o micl oetate gi a voit chiar
se stabileascä aci cu netmeful siiu, dar locuitorii din aceea regime nu-i
permiserä. Aceasta cetafte pingIn ziva de astazi locuitorii de la Du-
näre o numesc Kiovita 1). Kii se intoarse deci in oetatea ea dela
Kiev gi-gi sfärgi aci fratii säi 5cek gi Choriv gi sora lar
Lybed murirä ftot aci.

VII. Popoarele cari locuesc in Rusia.

Durpi moartea acestor fratii neamul lar incepu sä domneascil

-peste Poliani ca principi. Totugi Drevlianii gi-au avut cnejii lor pro-
prii, precucm i Dregoviciii i Slovenii d,ela Novgorod gi inch' Ali, ea
Polociancii dela Polota. Dineolo de acegtia se gäsese Krivicii 2) la iz-

Kiovila. In judetul Briila, plasa Borcea, este o vale numitä Chiovea-

mul. S'ar putea ca cetatea Chiovita a fi foot in apropiere.
Krivicii, popalatione estolavä, locuind la izvoarele Dniprului, Dvi-
-nei ti Volgei, avand de capitalä oratul Smolensk. Etimologia cuvintului dupi L.
Leger, op. cit. p. 370, pare a fi Ismoall».

www.dacoromanica.ro
voarde Volgei i ale Dvinei i ale Dniprultzi, a eiror capital este
Smoleask: aci deci sunt stabiliti Krivthcii i langg ei Severianii. La
Beloozero sunt agezati Veau i, Muga' lacul Rostov, Merii. Merii
locuesc i lâng Kleecinoozero. Iar lingi fluviul Oka, acolo unde se
varsi in Volga SB gisesc Mfuromii i Ceremisii 2) gi Mordvinii, popoa-
re filecare de sine stätitoare. Cici numnai acestea sunt popoare dave
In Rusia: Polianii, Drevlianii, Novgorodienii, Polocianii,
Sererianig, Bujanii 2), fiiindcä s'au stahilit pe malurile Bugului, nu-
mitii tgrziu Volynii. lar popoatrele striine cari plitesc tribut
Rugálor sunt: Ciuzii, Merii, Vesii, Semgallii, Kurii, Neramii 5) gi
Livii. Aceste popoare igi au limba lor proprie gi sunt din neamul lui
Iaphet gi trilieec in regiunde narclice.

VIII. Invazia Bulgarilar, Ugrilor i Obrilor,

Pe cand poporul d'ay triia la Dunire, dupi curn am spus,.
veniri din Scythia 4), anum.e dela Chazari 5), popoarele numite Bul-
gari gi se stabling la Minare gi °primará pe Slavi. In urrni venia
Ugrii cei Albi gi luari in stipinire tara slavi, dupi ce alungarái.
pe Volochi, cari mai inainte ocupaseträ vara slari. Ateepti Ugtii
anume ti-un ficut aparitia in timpul impiratului Heradius 6) gi
se cluseri impotriva regelui Pergilar Chosroes. In acelagi timp api-
rori gi Avarii 7), cari portnifil impotriva impgratului Heraclius gi era
aproape si-1 faci prizoniefr. Acepi Avari se luptaseri in contra Slavi-
lor gi supuseri pe Dulf.d3i. 6), patri lema Slavi gi violentara pe fe-
ruede Dulebilar: 6nd un Arar voia s eilitoreasci undeva, nu pu-
nea si se injuge un cal ori un bou, ci potruncea si fe injugate la car
trei sau patru sau cinci femei gi sä traga pe Avar; astfel asupreau ei
pe Dulebi. Eran anume acegti Avari mari de staturi, ingimfati in

Ceremissi, populatiune finnicii, locuind lintel Volga.

Bujanii, populatiune estslavii, locuind lingii Bug.
Neramii, populatiune finnieá, tributarii Rugilar.
Scythia, o forma intreaga regiune din Europa de En, la Nord de Ciar-
pati gi de Marea Neagril. Supt Scythi se intelegeau toste popoarele din aceste-

Chazarii, popor turco-truar din regiunea Donului g a Volgei. Principif

lor primiseri religia iudaicii. cf. Trautmann, op. cit. p. 268.
Heradius, impilrat din Byzant (610-641).
Avarii (Obrii), populatiune turco-tfitarii ca i Hunii i Bulgarii.
Dulebii, poyntlaliune estalava. Locuiau odiniouril pe liingii Bug, in urmi
se acoboriril pina in Galitia gi la Nord peste Pripet. Di-par in sec. La. Cf.
Trauunann, op. cit. p. 270.

www.dacoromanica.ro
 39

sufletul lar. Dumnezeu i-a pedepait gi ei muriri Cu Iota n'a mai

rimas niel un singur Avar. i astizi mai existi in Rusia proverbul:
Au pierit ca Avarii dela cari n'au rimas mid ucrmagi nici mottenitori.
Dupä acegtia insä venirä Pecenegii 1) gi apoi in sfargit tretoutra pe la
Kiev in timpul lui Wog 2) Ugrii eta Negri.

IX. Continuarea migrafiunii popoarelor.

Deci Polianii till.= sepa/at, dupi cum am aritat, gi faint de ori-

gine slavä gi se chemau Poliani. i Drevlianii se trigeau de asHme-
nea din Slavi gi se chemau Drevliani; Radimicii 5) gi Viaticii 4) se
trag din Legi. Eran anume intre Legi doi frati: Radim se numea
unul gi Viatko celilalt. i veniri gi se agezatri, Radim la Soj gi po-
porul sia se numi Radimici, Viatko insi se agezi ea neamul su la
Oka §i dupä el se numesc Vtiaticii. lar Polianii gi Drevlianii gi Se-
veriactii gi Raditmicii gi Via'icii gi Croatii (Chorvatii) träiri in pace.
Dulabii locuiau la Bug, unde locuesc astizi Volynii. Ulicii 5) Insi gi
Tivercii locuiau la Ntistru gi se intindeau pink' la Dunire. Ei eran
foarte numerogi: mai inainte ei se lagezaserri pe Bah gi pe Dnipru
pan la mare gi cetätile lor au rimas pink* in ziva de astizi. Greoii
au numit aceasti ;aril' Scythia cea Mare.

X. Morvurile lor.

Fiecare popor igi avea obiceiunile sale gi legue gi traditiile

pirintilor lar. Pohang anume îgi au obiceiurile pirintilor dulci gi
blande gi aveau un mare respect pentru nurorile lar, pentru surorile
lor, pentra inamele gi puruinçil lor gi paartil cinste pentru soacre
cumnati. Aveau obiceiuri la nunti: mirele nu se (lama singur si-gi
ja mireasa, oi i-o aducea seaxa gi in dimineata urrnitoare Ii se adu-
cea zestrea. Drevlianii Insä vietueau o viati de animale, triind ca
dobitoacele; se omorau unii pe altii gi mancau tot felul de spurci-
PeOnegii. Popor de semintie turci, inrOditi deaproape cu Turcii
Polovcii, triiiau in sec. IX intro Urali si Volga; in a doua jumitate a secolului
acesta nomadizau in stepa dela Don pima la Dunare. In 915 ataca pentru intaia
oari Rusia; sunt nimiciti la a. 1036 de Rusi. De aci plearii sore Apus si se sta-
bilese intre Dnipru g Duniire. Trautmatm, op cit. p. 296.
Oleg, principe rus (879-912).
Radimicii, populatiune estslavii, locuind intre Severiani i Dregovici.
Viaticii, populatiune estslavii, locuind in aproprierea fluvidui Oka..
Ulicii, populatiune estslavii, locuind mire Boh i Nistru.

www.dacoromanica.ro
 40

ciuni. Nu cuno§teau cgsgtoria, ci rApeau pe fe'te, cand se ducean

la apl. Radimicil i VLaticii §i Severianii aveau acelea§i moravurj:
trgiau in piclure, ea animalele sälbatic,e, nancau toate spumaciamile
§1 vorbeau lucrtui obscene inaintea pgrintilor §i nurarilor lar. Ci-
sgtorie nu era la el, aveau hug intre sate locuri de joc. Se intruneau
in locurile de joc ca fig d.anseze §i si cinte tot felul de cântece drg-
cegti. Acolo hi rgpeau femeile ou cari se inteleseserg mai inainte;
§i aveau cite doug sau trei sotii. Cana cineva murea fice-au un oapä4
funebru in jurul cadavrului, apoi ridricau un rug mrare, puneau
mortul pe rug gi.i dedeau foc. Apoi adtmau oasele, le puneau intr'un
vas mic §i-1 arzau pe acesta pe o coloang de lemn la marginea dru-
mului. Aceasta o fac Viaticii pân In ziva de astizi. Aeeleagi obi-
ceiuri le aveau i Krivicii i ceilalii pggini; necunoseind legea lui
Dumnezeu, îi ficeau ei singuxi

XI. Extras art George Harnartolos relativ la morcrourile

diferitelor popoare.

Georgios 1) spune In cronica sa: Fiecare popor i§i are sau legi
scrise sau obiceiurri, fiindcg obiceiurile pgrinte§ti pentru cei fail de
legi sent socotite ca lege. Printre aceste papoare mai intai Serii 2),
cari locuesc la marginea pgmântultai au drept lege obiceiul pgrinti-
lor lor. Se abtin de la desfringri §i dala adulter, nu furg, nu pane-
gresc, nu ucid, intr'un cuvint se feresc dala once faptg rea. lar la
Bactrioni 3), cant se nutmeat, Brahmani i Insulaai serve§te drept lege
ca in confarmitate cu invatu.ra strgmagilor lar §i din pietatea entra
ei, sg nu mgnance carne, el nu bea vim, art nu unable dupg feanei, §i in
genere sti nu faci nhnica rgu, de teama lor cea marre de Dumnezeu.
IndieniLi insg, vecimi ou ei, stint uciga§i, obsceni, pomiçi spre
peste angsurg. i cei earl locuesc in interiorul tgri lar, mgnâncg carne
de om, ucid pe cilgtori §i mlnanog de atlisderea §i eâiini. Chaldeii 4) gi
Babylonenii am ca lege sg se insoare cu mamele lar, s'g faci destrau au
nepoatele lar §1 s omoare; sg sgvárgeaseg tot felul de infamii soco-

Georgios Monachos numit i Hamartolos, cronicar grec pe care Nestor

I-a avut subt ochi ciind vi-a saris opera sa. Cronica lui Hamartolos mergea Snit
la anul 867 vi a fost çontinuatil de un anonirn pima la a. 944. Miklosich in
Chronica Nestoris reproduce pasagiile urinate fle Nestor.
Serii, Chinezii, numiti astfal de Romani.
Bactrxenii, populatiune eseranici, asimilati cu Brahmanii gi locuind
in Asia Micrt.
Chaldeii, popor semit din Asia.

www.dacoromanica.ro
 41

cese ca o virtute, clind sunt lima departe de /ara lor. Gelii 5) au o

alta lege: la ei pämintul il lucreazi femeile, ele zidesc casele gi se
indeletnicesc cu luoriri de birbali, pot 'Mea ea fie desfrinate pe da
vor i barba/U lor nu le impiedici de la aceasta i nu le pasa.
se gasesc la ei i femei viteze, putemie,e eari merg la vinat de ani-
male salbartice. Ele domnesc peste barba/ii lar i le sunt otäpâni. In
Britannia ou una gi aceeagi femee se calca m,ai mulli barba# mai
multe femei au legaturi cu unul gi acelagi barbat gi ~asta firadelege
.0 exercitä ea o lete lisata dala parinli, neimpedioali gi tira aupara-
re. Amazoanele 6) n'en bárbafi de loc gi ea animalele nein' lelegatoare
se clac adata pe an primavera, arfara din rara lor gi se imparecheazi
cu harbalii din Varile invecinate gi considera ea:1A timp ca o epoca de
-si-ab:atoare gi ea o mare solemnitate. Dupi ce au fost insircinate de
ei, pleaca indärit ea colarte. Cand infla vine timpul ca sA nascA, daca
se nagte un baiat, atunci Il ampara, daca este o faca, o hranesc i o
creso eu ingrijire. In acelagi chip gi vecinii nogtni Polovei 7) pastreaza
legea ,parintilor lar, de a varsa s'auge gi se filesc inca cu aceasta; ei
3115:Anca moraciuni i toate spureiciunile: goareci gi harciogi, se
insoari cu mamele lor vitrige gi cu cumnatele lor gi in gi alte abi-
ceiuri de ale strabunilor lor. Noi, cregtinii, "mil din ori ce /ara am
fi, cari credem in Sfinta Treime gi intr'un botez gi inteo singuri
credin/a, noi n'arem decat o lege; ti:4i ne-am botezat in Christos gi
-ne-am Smbracat in Christos.

XII. LRlpta Polianilor en Cha zarii . Sub jugarea Chazarilor

In aceasta vreme, dup.& moartea ace.stor frati, Polianii an fost

etramtorati de Drevidani gi de alte popoare vecine gi fiindca ei lo-
miau prin paduri gi prin muni, venial Ch,azarii peste ei gi le gral.
Ira tribute. Polianii s'au efatuit intre ei gi le ciadura de
fiecare fum cite o epa& Chazarii le dusera la cneazul lor qj la ha-
tranii lor gi le spusera: cNoi am gäait un nou tribut». Ii intrebari:
Gelii, locuitori in Media de Nord, in Asia.
Amazoonele. Poporul legendar al femeilar Amazoane trileau in Asia
Mica Muga fluviul Thermodont. Cf. Romanica, Insula Serpilor, p. 141.
Polovcii, popor de semintie turca, numiti i Cumani. Ei sunt inruditi
de aproape cu Pecenegii i cn Turcii. Pentru bailas dati vin. in Rusia la 1061
si lamiese in Rusia sudica pina la venirea Tatarilor, eind se colonizeazi in
noastre si ale Ungariei. In Ungaria existä pana astazi regiunile Nagy
g Kis Kunság. Atât intre Romani cit i intre Unguri Cumanii kan pierdut na-
iionalitatea.

www.dacoromanica.ro
 42

«De unde», iar ei rispunseal: «In pidurea de pe muniii Dniprului».

Atunci Ii intre,bari: «Ca v'a dat?» Ei aritari spadele. Bitrinii Cha-
zaailor «Acesta mi e un triliat bun, prinoipe! Noi am eigtigat
aeest tribut cu sibiile, arme cu un singuir tà, totugi armeie lor, spa-
dele, swot ou doui tii§uri. Ei au si ceari inteo zi de la noi gi dela
alte popoare tribut». Toate acestea s'au implinit, cad aceasta n'au
pus-o dela ei, ci dupi o aritare diving. Tot astfel s'a intimplat
In vremea lui Pharaon, regele Egiptului, cand a fost dus Moise
tea Pharaonului gi hàtrânli lui Pharaon spuserg: cAcesta are &I
umileascg /ara Egiptului». Dupi cum ea gi intimplat: Egiptenii furi
nimici0 de Moise, dupgce Evreii le fuseserg mai intii sdaVi.
Astfel Chazarii odinioarg erau stipini, mai tirziu inei au fost stä-
cici prinoipii rugi domnesc peste Chazari ping in ziva de
astäzi.

XIII. Ivirea Ru§ilor. Date cronologice.

In mill 6360 (852 d. (Ir.), in al 15-a an al Indicaliunii 1), la

suirea pe tron a impiratului Mihail a inceput /Ara si se numeasel
Tara Ruseaseg. Aceasta o gtim de acolo, fiindei subt acest impgrat
Rugii pornial spre Tarigrad, dupi cum spun cronieile grecegti.
aceea gi noi incepem sà ingirgm .anii (lela aceasti dati.
Dela Adam ipini la potop 2242 ani.
Dela potop pang la Abraham 1082 ani.
Dela Abraham ping la exodul lui Moise 430 ani.
Dela exodul lui Moise pink' la David 601 ani.
Dela David gi ineeputul domniei lui Solomon ping la cucerirea
Ierusalimului 448 ani.
Dela captivitatea Babylonului pink* la Alexandru. 318 ani.
Dela Alexandru pang la nagterea lui Christos 333 ani.
Dela nagterea lui Christos ping la Constantin 318 ani.
Dela Constantin pani la acest Mihail 542 ani.

1) Indka;iunea este un cielu sau period de 15 ani. Impiratul Cons-

tantin ce! Mare a päräsit datarea timpului dupä Olympiade sau dupä fundarea
Romei §i a admis cea a impunerii tributului ce a inceput la a. 3 in. Chr. CA-
anti in disuetudine, aceastä socotealä a timpului, ea a fost impusi din nou de int.-
paratu1 Justinian. Erau trei indicatiuni: cea a lui Constantin, numitä Indictio
Constantinea ve1 imperatoria, vel caesarea; irtdictio Constantinopolitana, atri-
buiti lui Justinian si indictio Romano, vel pontificia, ratio Romana. C. Bartal,.
Glossariunt mediae et infimae latinitatis regni Hungariae, sub voce.

www.dacoromanica.ro
 43

Dela I an al lull Mihail pirni la I an al lui Oleg, cneazul Rusiei,

29 ani.
Dela I an al lui Oleg. de and s'a stabilit in Kiev, pini la I an-.
al lui Igor 31 ani.
Dela I an al lui Igor pini la I an at lui Sviatoslav 33 ani.
Dela I an al lui Sviatoslav pink' la I an al lui laropolk 28 aril-
Iaropolk domni 8 ani, Vladimir 37 ani, Iaroslav 40 ani. Deci
dela moartea lui Sviatoslav pima la moartea lui Iaroslav sunt 85 ani
§i dala moartea lui Iaroslav paui la moartea lui Sviatopolk 60 ani-
Darr s ne intoarcem de unde ne-am oprit gi. s povestim ceeace
s'a petrecut in acetti ani; i duipi cum mai inainte am inceput
primul an al lui Mihail, si socotim rind pe rind numilrul anilor.

XIV. Bulgaiii §1 Varegii (853--858).

In anul 6361, 6362, 6363, 6364, 6365, 6366. Impiratul

porni cu o armati, pe uscat §i pe apa, in contra Bulgarilor. Cind
Bulgarii vizuri a nu pot si li se impotriveasci cerari botezul §i
se supuseri Grecilor. /nwilatul le botezi pe toti principii §i pe toti_
boierii §1 incheii pace eu Bulgarii.
In anul 6367. Varegii venir i de dincolo de mare ti izbutiri
ja tribut dala Ciuzi §i Sloveni, dela Meri, ti dela Vesi §i dela Kri-
vici. Chazarii insi primiri tarlut dela Poliani, dela Severiani §i. dela
Viatici: el luari de fiecare fum o piele de hermini.

XV. Stabilirea Varegilor rug.

In anii 6368, 6369, 6370. Ei goniri pe V,aregi dincolo de mare

§i ,nu le-au mai plait nici un tribut i incerpuri si se eirmuiasci sin-
guri. i intre ei nu se mil da dreptatte §i neamurile se ridicau im,po-
triva neamurilor i erau intre ei vrnjii i incepuri si se lupte
blue ei, Atun.ci «Vrem eJ ne ciutim un principe care si
domneasci peste nai §i care eJ ne judece dupi dreptate». Si se du-
seri peste mare la Varegi, la Ru§i, coi ace§ti Varegi se numeau Rugi,
dupi cum altii se nuraesc Svtazi, alçii Norvegi gi Anglii, alii Ceti 2) :
tot astfel gi acegtia. Griiri deci citri Ruti, Ciuzil, SIovenii, Kxicicii
gi Vesii: «Tara noastri este mare §i bogati, totu§i in ea nu este nick

Mihail, Mihail III, invirat in Byzant (842-867).

Gag, locuitorii din Gotlanda.

www.dacoromanica.ro
 44

o rinduialii; de aceea veniti la noi sä ne conduceli i sä ne

5i s'au ales trei fruti ou triburale lar gi luari pe tol.i Rugii cu ei
Rucrik 1), eel mai macee, se stabili la Novgarod, al cloaca Si-
nena la Beloozero, al *trenka Truvor 2) la Izbocrsk 9. 5i &pi aeegti
Varegi s'a numit /ara Novgorod ruseasett gi Novgorodienii sunt de
neam craregie, mai dinainte linsá erau Sloveni.
Dupi doi ani muriri Sineus gi fratele säu Travor i lui domnia
Ruriik gi împri cet4ik intre oamenrin säi, dind unaia Polockul,
altuia Rostovul i unui al treilea Beloozero. Si! in aeeste cetali Vare-
gil nu sunt deent nigte colonigti, câci cei dintâi loeuitari, din Novgo-
roa sunt Slovenii, In Polock Krivicii, in Rostov Morfi., in Beloozero
Vesin, In Muralla') Muronaii gi peste mi acegtia domnia o avea Rurik.
5i se afina la el, doi barbali, eari nu erau din neamul sän, ci eran
boieri cari II rugarn si se dual impreunil ou familiile lar la Constan-
tinopol. i trecurä dincolo de Dnipra gi pe ennd mergeau inainte
vizurn pe un deal o mien fortäreafá i informandu-se despre ea zi-
serä: «A cui este aceastä mica l'arta-rema?» Li s'a räspuns: cAu (ost
tren. frmi Kii, Seek, thoriv, cari au zidit aceastä fortir. ea/1 miel gi
mudad ei, noi, u.rmagii lor, locuim aid i platina tribut Chazarilor».
Atunei Askold i Die) rimiaseitt in aceastä cetate, îi atenaceen in
jaral lar un macre numär de Varegi gi ineepuri sA stlipineasen peste
para Polianilor, in vreme ce Rurik era stabilit ca principe in Nov-
gorod.

XVI. Askold i Dir ataca' Constantinopolul (863-866).

Anii 6371, 6372, 6373, 6374. Askald gi Dir plecarn in contra Gre-
cilor gi ajunserä aci in anul al 14-lea al domniei impäratului
Impirartul era pleeat in contra Agarenilor 2) gi ciad a sosit la flu-
vial Negra 7), epa/chal Ii trianise vesbe, cA Rugii au pornit impotriva
Tarigradului; atunoi imparatul se intoarse inapoi. Dugmanii pitran-

Rurik, principele Veregilor, intemeietorul dinastiei Rurik. El stiptmea

in Ladoga si in Novgorod.
Sineu i Truvor poartä nume scandinave.
lzborsk, cetate M tinutul Krivicilor, in regiunea Pskovului.
Murom, cetate Ifingli flu.viul Oka, oapitala Muromilor.
Askold si Dir, principi veregi, la Kiev.
Agarenii, urmasii ai fiilor femeei Agar: Arabii, Agarenii
sunt Saraoinii.
Fluviul Negra, fluviu in Asia Mica.

www.dacoromanica.ro
 45

peal in Sud 1), ficuri un aliare inicel printre oregtini i im-

presurarg Canstantinopolul cu 200 corábii. Cu mare greutate
trunse impiratul in cetate. Apoi el gi patriarchul Photios se duc In
guabi la biseeica dintel Maici a Damnuluj din Blacheame 2) gi se
=gala toati noaptea; in urmg scoaserg cu cántece mantia divina a
maicii Domnului gi o bigarg in apa mrii. i cu toate ci pang atunci
vremea era frumosi gi marea liniiirtitä, s'a pornit deodati o furtuni;
valuri putemiee se ricticará in aoelagi timp, izhirâ corgbiile necre-
din.ciogilor Rugi, de fárm gi le sarimarg aga fel cg putine mai sa-
parg din dezastru gi se intoarserg aeasg.
VIL Moartea luí Rurik (867-879).
Amad 6375, 6376. Basikos 8) ineepu si damneascg.
Anul 6377. Toatg Bulgaria s'a botezat.
Anul 6378, 6379, 6380, 6381, 6382, 6383, 6384, 6385, 6386, 6387.
La moartea sa Rurik lgsg dom.nia lui Oleg, care era din sernintia sa
gi i-a incredintat pe fiul sin Igor in tuteli; aceeta era foarte tingr.
XVIII. Expedifia kui Oleg in contra lui Askold i Dir.
lloartea acestara. Oleg ge stabileste la Kiev.

Anul 6388, 6389. Oleg porni luind ou sine multi soldati: Va..
regi, Ciuzi, Sloveni, Meri, Vesi gi Krivici. Pleci mai intai la Smo-
lensk in tara Krivioilar, euceri cetatea gi puse o gamizoang. De aci se
duse balate e cuptimse Lubeclul 4) gi agezi o garnizaang. Apoi mea.-
gind spre muntii Kievului, Oleg aflg cg acolo domneau Askold
Dir. Igi asounse soldatii in corgbii, lar pe altii Ii Flag in urmi gi veni
el insugi, aducand pe tánlrul lgor. In urmg inaintând pina la Ugors-
kole 3), igi ~Lime soldatil gj trimise la Askold gi Dir ea 814 spuie:
«Noi suntem nigte negustori stràin i m,ergem in Grecia din partem
lui Oleg gi Igor, fiul principelui. Veniti la noi cail suntem din ace-

Sud, Bosforul si Pirmii sii, Cornul de Aur dela Constantinopol. Vorba

este luatil din limba suedezil. Trautmansi, op. cit. p. 280.
Blachernae. Vezi Introducerea. Dupä increstinaree Rutilar, cultul Mai-
cei Fecioare din Blachernae a fost trecut in Rusia. In apropiare de Moscova era
si un sat numit Blachernae
Basilios, Vasile, impiirat in Byzant (867-886).
Lubeci, un oras in regiunea Cernigovului, la Nord de Kiev.
Ugorskoie, muntii Ungurilor, peste cari au trecus Maghiarii la venirea
lor in Ungaria. Faptul trooerii Ungurilor peste m:untii de lingi Kiev ti pe lingX
apeaseis' cetate ne este confirmat fi de cronicile unguresti, la aceemi da«.

www.dacoromanica.ro
 46

la§i neam». Askold §i Dix venir i §i aeodati sirirtt toil ceilalti din
Iar Oleg grii lui Askold §i. Dir: tVoi nu sunteti nici principi
nici din familie de principi, ea însä sunt din familie de principe.
5i ego/and pe Igor adause: Aeesta este fiul hzi Ifurik». Apoi omo-
_rirA pe Asoold §i pe Dix, îi &meal pe munte §fli ingroparii pe munte-
le ce se numaite §i astä'zil Uganskoie, ulnae se dn. acum. Curtea lui
Olma 1) Pe wee& numte a fost ziIlit biserica stAnnului Nicolae. Mor-
mântul lui Dir este in dosul bisericii afintei Irena. Si Oleg stabilin-
-du-se ea principé la Kiev zise: lAceasta va fi mama cetitilor ru-
se§ti». i Varegii §1 Sloveniai i ceilali câti eran cu el se nutrirA
Ru§i. Are.st Oleg incepu al zideasci cefäti, §i impuse tribut Slavilor,
Krivicior §i Mexiilor §i dete ordin ca Novgorodienii el pliteasci Va-
regilor ca taibut 300 de grivne 2) pe an spre a avea pace, pe care le-au
piltit Varegilor ping la moartea lui Iatroglav.

XIX. Raboade Lui Oleg cu popoarele vedirte. Liupta cu Ugrii

(883-898).
Anul 6391. Oleg incepti rizboin cu Drevlianii. Dupi ce i-a
Mtn; impus ca tribat cite o blanA neagrA de jder (881).
Anul 6392. Oleg porni impocriva Severianilor, Ii law §i le im-
puse un tribut n§or; i-a oprit de a mai plAti tribut Chazarilor spu-
nandu-le: au le sunt dupnan §i nu mai aveti trebuintil» (884).
Anul 6393. Oleg trimise la Radimici intrebg: «Cui
-voi tribut?» Ei rgapunsecri cChazarilor». Si Oleg le spuse: xNu-I mai
prAtiti Chazarilor, prAtinclu-ani-1 mie». i au plätir, lui Oleg cite un
§iling de cap, cum pl'AtiserA §i. Chazacrilor. i Oleg supuse domniei
sale pe Poliani, pe Drevliani, pe Severiani, pe Radimici, lar ea
Ulicii §i Tivercii era in iiizboin.
Anut 8394, 8395. Leon fiul lui Basilios, numit leui fu ales im-
pitral, im.pretunil en fratele gin Alexandru. §i aat idomnit 26 ani
(886-887).
Anul 6396, 6397, 6398, 6399, 6400, 6401, 6402, 6403, 6404, 6405,
6406. Ungurii trecuri pe lângg Kiev, peste muntele care §i asfAzi se
Inume§te Ugars Koie §i au ajuste la Dnipru §i-§i intingefl corturile,
-cad eran nomazi, cum aunt Polovcii. Venind din rgeärit ei merge=
gabiti prin muntii cei Inalti, cari eau numit unguregti §i incepurg

Olma se crede a fi o vorbil suedezi.

Grivna era o veche moneda ruseasca.
Tivercii, o populatiune in sudestu1 Nisordui, dispäruti in sec. X-a.

www.dacoromanica.ro
 -47
me lupte ou Volochili i ou Slavii cari träiau acolo. Cgci acolo exam
mai inaiixte Sava, her Volochii supuseri tara Slavilor. In
Airing insi Ungurii gonirg pe Volochi i luari In stgpfinire aceasti
lark' gi se agezarri cu Slavii impreung pe cari eupuseri gi de
atunci tara se chianti Ungaria. i Ungurii se apucargsà poairte rgz-
balk cu. Grecii i pustiirg Thracia i Macedonia ping la Thesalonic.
Apoi incepuri si se rizboiasel cu Moravii i cu Cehii. Cci era un
singur popor slay: Slavii eari erau agezatil la Durnruie gi au fost
supugi de Unguri gi Moravii i Cehil i Legii gi Polonii cawi se num.ese
acum Rugi. Pentru ei s'a tradus mai intii in Moraviba sfinta Scrip-
turg i scrisul e limba s'a numit eloveng gi se gisegte la Rugi gi la
Bulgarii 'dela Dungre.
XX. Istoria lui Cyril §i Methodiu.
Clad Slavii i principii lor s'au hotezat, au trimis Rostislav
Sviatopolk gi Kota. 1) la impiratul Mihail spoind,u4 astfel: «Tara
mammal a primit botezul, noi beg n'avem nici un invät.gtor oaa-e fig ne
predice gi sg ne invete i sri poati eä ne citeasel sc.rierile sfinte; noi
nu intelegem niel limba greceascg niel limba lating. Unii ne finial/
intr'un fel, iar aliii intr'alt f el; 'din care cauzg noi nu intelegem niel
sensul cgrtilar serse nici puterea lor. De aceea trimiteti-ne un invg-
tgtor care si poati si ne explioe cuvintele scripturii gi intelesul lar.
Auzind aceasta impiratul Mihail, chemg pe toti filosofii gi le-a po-
vestit ceeace imau spus principii elavi. Atunci ziserg filosofii: «In
Thessalonic trgiegte un om numit Leon, el are doi fi prioeputi in
limba slavg, doi fi intelepti are el, filosofi. Ciad a auzit aceasta
impgratul, a trimis dupg ei la Thessalonic, la Leon gi spuee:
repede pe cei doi fii al tai Methodiu i Constantin». Auzgna
aceasta Leon Ii trim'se numai decit. Venirg amindoi la impgrat
el le grgi: data', poporul slay a trimis la mine gi ni g roagg pentru
un invgIgtor, care sg poatä explice cärile sfinte; aceasta este
dorinta Ion». i s'au lgsat el fie convingi de impgrat ii i-a trimis la
Rostielav i Sviaropolk i Kotel In llama elavg. Dupg ce au venit
acolo ,au inceput si stabileascg liter& alfabetului slav gi tradu-
serg pe apostoli gi evanghelia. i Slavii se bueurarg ciad auzirg crt
li se propoviduegte in limba ion elava lui Dummezeu. Apoi traduserg
Psaltirea gi Octoichul gi alte cärbi. Unii beg incepurg batä joc
de cintile slave, zicind : «Niel un popor n'are dreptul al aibrt al-

1) Rostislav (846-869). Sviatopolk (mart 894) §i Kotel (pe la 865) eraiz.

principi moravi, inainte de venirea Ungurilor.

www.dacoromanica.ro
 fabetul propriu in afari de Ovrei §1 de Geed §1 de Latini, din cauza
inscrip/ii pe care Pilast o puse e crucea Domnului» 2). Chid a auzit.
aceasta Papa dela Roma, i-a criticat pe i card murmurau impo-
trivia cir/ilor slave §i zise: tSii se implineasci vorba scaipturii
4:Toate popoarele var Ruda pe Domnul»; §i in alti parte: tTo/l vor
vesti, in limbile lor, shwa lui Dumnezeu, dupi cum li s'a oränduit
de Duhul Sfint». i doci cineva hi bate joc de scrierea slavi, si fie
izgonit din biserici, pang se va fi indreptat; cAd 1§.tia sunt lupi nu
oi; pe ace§iia îj veti recunoa§te dupi fructele loa §i de ei eA vi pi-
Iar voi, fili lui Dumnezeu, ascultali invilätura §i nu vä indepir-
tali de cuvântul bisericii, a§a precum v's propovicluit-o invifitorul
vostru Methodiu».
G:mstantin se intoarse inapoi §i eA duse sA hive/e paporul bul-
gar, Methodiu insi rimase in Moravia. In urani principele Kole' a-
tezi ipe Methodiu de episcop in Pannonia pe scaunul sfintului apoa-
tol Andronicos, unul dintsre cei §aptezeci de §colari ai apostolului
Sf. Paul. i Methodiu puse doi precgi, tachigrafi §i traduse
intreaga sfinti Sarirpturi din lianba greceascil in. slavone§te in timp
de 6 luni, incepind din Martie pink la 26 Octomvrie. i dupi ce a
isprivit-o, a adus lui Dumnezeu cuvenita mullumiti §i slavi fiinda
a invrednicit astfel pe Methodiu, urmagal lui Andronieus. De aceea,
apostolul Andronicus este invigtorul poporului slav, in Moravia
a tvenit §1 apostolul Paul §i a invitat aci; cici acolo este i Illyria,
uncle a ajuns apostolul Paul; acolo insi erau mai intil Slavi. De
aceea §i este Paul invigtorul poporului slay §i din acest popor
suntem §i noi, Rsu§ii. Deci Paul este §1 invifitorul nostru al Ru§ilor.
fiindci a invatat paporul slay §i a a§ezat pe Andronicus la poparul
slav ca épiscop §1 urma§ al situ. Poportil slay beg §i poporul ru-
sesc sunt unul singur; dol dupi Varegi eau numit ei Ru§i, la ince-
put Ina erau. Slavi; claci InsA ei s'au summit §1 Poliani, ei varbeau
bimba davit Se numeau Poliani, fiindcli locuiau la &imp d.eschis;
dar bimba slavä le era lor bimbA comuni.
XXI. Expedifia lui Igor impotriva Scythilor. Tratatul au Grecii
(899-911).
Anul 6407, 6408, 6409, 6410. Impäratul Leen 2) atrase pe Unguri
In contra Bulgaa-ilor §i Ungurii ficuri o incursiune §i pustiiri in-
Luca, XX/II, 38: lar deasupra crucii lui stetea seria cu slove
latinesti i evreesti: Acesta este Impiratul Iudeilor. Cf. roan, XIX, 20.
Leon, este Leon al VI numit filosofa, impkat byzantin, (886-911).

www.dacoromanica.ro
 49

treaga ar bulgireasci. Gänd a .aflat despre aceasta Simeon 2), se

intoarse §i el in contra Ungurilor. Ungurii Ii ie§iri impatrivi §i bi-
mirk' pe Bulgari, a§a ci Simeon de abia a putut si scape cu fuga la
Durostor 2).
Anul 6411. Dupi ce Igor s'a fäcut mare, a continuat 85 urmeze
pe Oleg in expeditiile sale §1 si-i menthe sfaroul. i i-a adus ca satie
o femee din Pskov 8) c numele Olga 4) (903).
Anul 6412, 6413, 6414, 6415. Oleg a pornit in contra Greedlor,
dttpi ce l'Asase pe Igor la Kiev. El a kart un mare numir de Varegi
§i de Slaved, preium §1 Ciuzi, 1Crivici, Meri, Drevleani, Rath-
mici, Poliani, Severiani, Viatiei, Corvati, Dulebi, precum §1.Tiverei,
cari stmt popoare sträine. To ace§tia fuseseri numiti de Greci Scy-
thia Mare, Oleg pleci cu toti ace(§ti oameni, ciliri till in coribii. Nu-
Mira Icoribiilor era de 2000. i au sosit inaintea Tarigradului
Grecii le-au litchis portul §i au incuiat cetatea. Oleg debarci pe
porn, ardan annatei s tragi vasele pe meat §i s pugieasei im-
prejurmile ora§alui i °mod multi Greei; dJrînuar multe palate
§i arseri biserieile. i dintre prizoni6ii pe òari Ii ficuri, pe unii
°media, pe alçii Ii schinjuiri sau ii ueiscri cu sgeile, iar pe altil
ii aruncari in mare. Si alte multe rele flcur*i Ru§ii Creellar, cum
au coMeeiul e facii oamenii in rizhoiu. i Oleg porunei soldatilor
si faci rvliàtuci §i acetti puni su.bt coribii. i fiindci
bitea un vânt favorabil, intinseri 'Anzac §i coribiile se apropiará
de ora. Cand vizuri aceasta Grecii, se pimântarâ §i trianiseal
la Oleg soli cari acNu ne distruge cetatea; îti vain pliti
tributul pe care il vreiv. Oleg hi opre§te armata. i li a'au adus
CAT' §i vin; dar nu le-au primit, cAd fusese pregitite cu. otraxi.

Grecii eau ingrozit §i-i spuseri <Amu, nu este Oleg, ci stintul

Dumitru pe care Dumnezeu 1-a itrimis impatriva noastri». Si Oleg
porunci s'A se pliteascl tribut peintru. cele 2000 coribii, 12 grime de
am; §i emu 40 de oameni in fiecare corabie. i Crecii consixntiri §i
incepuri (85. pliteasci) spre a avea pace §i a mu mai pustii imperiul
grecesc. Oleg deei se retrase putin indirit dela oetate §i incepu

Sinneon, munit Simeon eel mare, tarul Bulgarilor (893-927).

Durostor. Asupra räzboaie/or deis Durostor vezi Monografia
DreistorSilistra.
Pskov, oras In tinutul Krivicilor, azi re§ediniii de gubernie.
Olga, prin botez Elena, mare principesii de Kiev (945-957, moarti
969).
4
www.dacoromanica.ro
 50

ttateze in privinta picii cu impiralii Leon gi Alexandru.1). Trimise

la ei in ora' pe Karl, Farlof, Veromnd, Ruharv gi Stemid gi spuse:
si-mi pia* tribal». $i Gzetiri rispunseri: vom
da tat ce vrei». $1 Oleg porunci sà se dea soldatilor sii pentra cele
2000 coribii. cite 12 grivne de Irish§ gi pe ling& .aceasta si plIteasci
d.äri pentru oeti/ile rusegti, maa fatal pentru Kiev, apoi pentra Cer-
nigov 2) gi Pareiaslavl 2) gi Polock gi Rostov §i Lubeci §i pentru
celelalte oetÇi, 4)5).6 in aceste cetiti residan principi puternici sn-
pugi lui Okg. $i ceru:
«Daci vin Rugii incoace (in solie), au si primeasci intretinerea
cat de mult vor voi, data îns ei van ca negustoai Kin-Lease-A in-
tretinetrea lar lunar timp de pee hmi: pâme, vin, pegte, carne
fructe; li se vow pregiti biti, de cite oai vor voi, lar ea'ad Ruii se
intorc semi, au sii primeasci ,dela impiratul vostru merinde pentru
drum gi ancere gi otgoane gi pinze, citä trt-buinfl va fiz. $i Grecii
se obligarä la acestea. $i amindoi împAraii gi intreaga boarime zi-
sera: «Data Rugii vin fAri marfi, si nu .primeasci ajuto are lunare.
Principele si interzici trianigilor säi gi Rugilor read vin ad de a face
veo (launi in satele din tara noastri. Ru§11 cari vor veni si locuiasca
la Stintul Mamas 4) gi anajeSrattea sa impärastul nostru va trimilte ca
si le inscrie nuanele gi in urmä vor primi ajutorul lor lunar, rnai
intäi cei din cetatela Kiev .apoi cei din Cernigov gi din Pereiaslavl
gi din celelalte oeitSi. 51 ei si intro in °elate pe o anumitil
cu un agent al impiratului, Melt arme, cite 50 orameni §i sä-gi faci
cornett-14 cum vor crede ei, fäirä aS pliteasci pentru ceva vr'o vrami».
Impirartul Leon gi Alexandru incheiari pace cu Oleg, du.pi ce
se obligaseri eS pläteasci tribut gi se legari prin jurimant: ei si-
ruteri crucea, iar Oleg gi oameniir säi depuserä jurimintul durpä
obiceiul lar gi jurrari pe armele lor gi pe Perun, zeul lar, gi pe Vo-
los, zeul turmelor gi pacea fu incheiati.
$i Oleg zise: «Teseti pentru Rugi pinze din parvoloc gi
pentru. Sloveni din mitase». $ri s'a ficut aga. $i apoi el igi atarni,
in warn de victarie, scutul siu de poarta cetäii gi pima din Tari-

Alexandra., impiirat in Byzant (886-912) domnea impreuni u fratele

siin Leon.
Cernigov, cetate in regiunea Severianilor, situatil pe fluviul Desna.
Pereiaslavl, cetate vestiti, mai la sud de Kiev, azi guar. Poltava.
Sftintul Maznas, eartierul rusesc din Coustantinopol. Aci era gi o mi-
nistire o affintului Mantas. Grecii se temcau sä nu ocupe Rugii Constantinopolul
prin surprindere.

www.dacoromanica.ro
 51

arad. i Rana îi intinema panzele din pavoloci), iar Slovenii cele

de mitase, pe cari viintul le rupee. Atunei spusera Slovenii: «Si ne
intoarcemn la pinwale noastre cele groase, Slovenilor am li s-a dat
niel o panzii». Astfel Oleg ee intoaree 'la Kiev gi aduse aur, pavoloc,
fructe, vin §i tot felul de scumpeturi. i Oleg a fost numit Vrijitorul,
eaci ace§ti oameni erau paggni §i
Anal 6416, 6417, 6418, 6419 Spre apus errata o mare co-
met"' in forma de lancie
Anul 6420. Oleg trianiae soli cati aä incheie pace §i el stabi-
leasea tratatul dintre Greci i Rugi i trimise sili se spung:

XXII Tratatul ou Grecii (912).

Copie dupii tratatul de allanta care incheiat ca imparatii

Leon §i Alexandru:
Nol din partea poporului Ru§ilor: Karly, Inegeld, Farlof, Ve-
remud, Rulmv, Gudy, Ruald, Kam, Frelmv, Rual, Aktevu, Truan, Lie
dul, Fost; Steanid, in numele lui Oleg, mare principe al Ruebei gi al
tuturor maraca- duci §i luminatilor duel cacri eau subt pu.terea ea,
§i al marilor siii boleti, am fost trimi§i la voi, Lean §i AleXandru. §i
Constantin, din goalie lui Duanneseu, atotputernici impgrati ai Gre-
pentru mentinerea §i intarirea prieteniei incheiate de mai
multi ani intre Cre§tini §i Ru§i, prin vointa marilar no§tri prineipi
potaivit ardinilor tuturor Rutilor eari aunt suputi autoritatii sale.
De oarece Serenitatea noasira mai preens de toate dore§te ea se pas-
treze §i sa se intareaeca prietenia ce au ajutorul lui Dumnezeu existä
¡nitre Cregtini intre Ru§i, am gasit de caviinta mal mult de cat
ericand, ea aceasta prietenie al o proclamgm §i ea o confirmam nu
num.ai prin simple vombe, ci prin serie §i printeun juxamant efectiv,
jurand pe armele noastre pdtaivit credintei §i ponivit datinei
-noastme.
Urmä'toarele sunt condititmile tratatului pe care ma il incheigm
ca media:gm lai Dumnezeu §i pentru paietania noadtri: Inainte de
toste vaim al incheirean pace ea voi, Grecii, gi din tot sufletul §i cu
Intreaga vaina ea ne iubim unii pe alti§i ea ani ingaduim, cat
ne va eta In putinta noastra, ca eineva dintre supu§ii stralucitilor
-no§rtri principi al eomita vr'o violenta eaat vr'o fapta rea; ci voim
ea, pe eat ne va eta in putere, al ne cgznim ca ea pastram in viitor

1) Pavoloc, stofe seumpe de mitase.

www.dacoromanica.ro
 52

gi pe vecie o prietenie neschimbati gi desSvargirta ou voi, Grecii,

prietenie pe care am intarit-o printeo orali §i prin ju-
rimant. In ocelagi chip gi voi, Grecii, si pistrall neatinai, pentra.
totdeartma §i vecinic, aceeagi prietenie fala de lumina:0i principi
Ru§i §i faill de to/i. COO stau subt puterea strá1uciilor nogrtai principi.
In ce perivegte insi d.eapagubirile, dará se sivargegte o crimi
stabilim urmitoarele: awl' se face dovada prin probe evidente,
se considere de dreapti desvinovilirea; dacg desvinovitirli nu i se
di cretzimant, trebuie si jure paatea care se silegte eci nu creazi celui
ce se desvinovite§te. Dará el juri dpä legea sa, trebuie ai urmeze
pedeapsi potriviti ou vina.
Pe langi aceasta: Daci ucide pe un Cregtin un Rua san pe un
Rus un Gregtin, sA mcarg acolo uncle a comis crima. Daci ucigagul
fuge §i are avere, at:1mi ruda cen mai apropiati a celui ortnorit
ia partea sa, adeci ceca ce îi se cuvine dupi lege, dar §i sosia uciga-
gului si ja ce Ii se cu.vine potrivit legii. Daci asasinurim are niel o
avere i dad.' a fugit, si se constate faptele liana ce el va fi focit gisit
§i in 'mini si moarg.
Daci cinema taie cu sabia sau daci lovegte ca vre'un alt instru-
ment, pentru aceasti tiiere sau loviturg, sA plgteasci died funzi
de argint dupg legea ruseaci; clack* fiptuitorul este sirac, atunci si
pliteasca cat poate, §i chiar si i se la hainele pe cari le art pe trap-
% pe deaaupra si jure, dupil legea sa, ea nimenea nu este owe e.1-i
ajute gi. atunci SA inceteze urmgrirea.
Pe langi aceasta: Dacg un Rus furra cera dela un Cregtin sate
un Crefin dela un Rus gi claci hotul in momental cand comite fur-
tul este surprins de cel ciruia Ii se furi §i dec.& cel care furi se
opune §i este omorit, m,oartea sa nu va fi urmiriti niel de Cregtini
niel de Ru§i; ci partea igi va lita in.apoi lunrul sau ce j ea furart..
Daci meA h0 3+111 se Iasi si fie prins, atunci si fie prins gi legat de
aoela dela care a furat gi va da inapai ceca ce a indriznit si fure gi
va pliti intreit ceca ce a furat.
Pe ling aceasta: Daci cineva, fit", ci un Rus la un Cregtin
fie ci un Cregrtin la un Rus prin mijloae,e violente comite o incer-
care (le flirt §i d.aci cu puterea la ceva unul dela altul, artunci sg-I
despig-ubeasei cu intreita valoare.
Daci o corabie va fi foot aruneati de furtung inteo /mg strifira
gi daci se gise§te acolo cinema dintre noi, Rugii, §i dacg cineva vine
art ascundi corabla cu mncárcàtuira sa gi sA o trimearti din non in lark'
cre§ting, el fie condusi prin eventuale locuri primeklioase, piinice

www.dacoromanica.ro
 53

.ajunge la un loc sigutr. Daci o astfe1 de corabie, este impedicati fie

de furtuni fie de vr'un obstacol de pc uscat, de a se pubea salva
loo din patria sa, atunci noi Rugni vom veni in ajutorul
acestui vas §i-i vom conduce ou mar& in sigurantg, daci tara gre,
mesa' este in apropiere. Deck' in web* chip o corabie rueeasa cede
In rprimejdie, atunei noi Grecii o vom conduce in tam ruseasa §i
inciregtura unei astfel de coribii va fi vinduti, (Lei se poate ceva
vinde, dupi ce noi Ru§ii vom fi scos-o din corabie. i and n,oi vent
merge la Greed, fie cm marfi, fie in veo solie la impiratul vostru,
.atunci in mod einstit vom achita prewl pentru imam:11u= vinclati
din corabia voastrg. Daa ear intimpla ea unul de pe west vas
sg fie °malt de noi, Rugii, eau daci îi se va fi luat ceva, atunci fip-
tuitorul va fi lovit de pedearpsa amiatia mai sus.
Pe line& aeeea: Dacg un prizonier din ambele pärti contrae-
tu.ale se gise§te Punt de Ru§i sau de Greci sau a fost vindut ktr'o
alti taxi §i dacg se ggse§te acolo un Rus sau un Grec, atunci acela
sA fie riscumpirat §i persoana riscumpgrati a fie dual in tara
eumpiritorul sg-§i primeasa pretua §i in loeul pretului de cum-
pgrare sä i se pliteasoci pretul obicinuit pentru un sclav. In acela§i
chip daci ciraeva va fi fost luat prizonier in rizboiu de Greci,
fie trimis indiat in patria sa, §i prewl au, dupi cura s'a spus, va
fi plgtit la inaltimea pretului de cumpgrare obicinuiit ipentra un
sclav.
Nag ar fi nevoie ca impiratul sA meargi in rizboiu. §i daci
.ei ar voi sA onareze pe impiratul vostru, punindu-se in serviciul
lui, toti eati ar voi si meargi Cu ea. pentru un timp oarecare, §i
ai voi sA amini de bung voie, sa nu fie impieklecaoli. de Ru§i.
Despre Ru§ii prizonieri: Dacg, dupi cum se intimpli de multe
Ofi, Ru§ii din °rice Wei ar veni, §i air fi vinduti /ark' molting,
gi deasemenea Grietiinil prizonieri, cari, dupl. cum se intimpli ade-
seori, din once taxi ar fi, ar veni in Rusia, sA poatg fi riscumpgrati
pe dougzeci de zloti goi apoi sA meargg in Grecia (sau in Rusia).
In afari de aceasta: Daci un eclav Rus este furat sau fuge ori
este vindut cu sila gi daci Ru§ii 11 redami §i dacg dreptatea reek-
matiunii este doveditä, atunei ia cu eoi in Rusia. De asemenea,
ni§te negustori Ru§i ar pierde un Delay gi Irar reclama, atunci
sg-1 eaute gi sg-1 in daeg Law ggsi. Dacg InsA eineva ear opune la
cercetarea aceasta a mestnicului arlunei sg-§i piardg el insu§i scla-
-vul sgu.

1) Mestnic, funcionar judeditoresc.

www.dacoromanica.ro
 54

Despre Rugii cari sea-vesc in Grecia la impiratul cre4tin. Daci

eineva moare, firri el fi dispus de averea sa, gi daci nu are familie,,
atunei si fie data annerea rudelor sale indeprortate din Rusia. Daci
Iasi a 'goat oarecari drispoziii, seek va primi mogtenirea Jar' uia i-a
testat in seria mogtenirea.
Despre Rugii cari fac
Despre difer4ii oaimeni cari vin in Grecia i incheie acolo af a-
ceri.. Dacrt un criminal trece din, Rusia, in. Grecia i clack' Rugii
reclami impiratului cregtin, un atare iä fie prins gi cu forta si fie
duamnapoiînRitotaiRicaGreciâ,cândse
întâmplA un caz la fel.
Pentru confirmare gi neschimbare, am dispuo, ei se faci trarta-
tul de pace incheiat intre voi, Ciregtinii i mitre 11101, Rugii, seria cu
cinober 2), in dublu exemplar pe pergament. Si a foot semnat crt
mäna proprie de impirat in fata ofinte,i crud gi a dime& Trquini una
nedespirtiti, a unicului i adevrtratului nostril Drammen; el a
aanctionat-o gi a remis-o solilor nogtri. Iar noi am jurat impiratului
vostru, care este dela Duinnezeu, ea fipturrt dumnezeiasci, dupi da-
tina i obiceinl poporutlui nootru,ici niel noi niel altcineva din po-
porul nostru nu va cillea conditiamile stabilite de pace gi de prit-
tinie. i acest act seria 1-am 'flat opre intirirre prim maiestatea voastri,
cA aanhele pirti au si rimaie la aceasi deciziune pet:Am mentinetrea
[pent= intrairea picii ce existri intre noi. In ziva a doua a lunei
Septembaie in anal al 15-a al Indicatiunii, in anul 6420 d.ela (acerca
lumii (912).

XXIII. Pocestea calului lui °leg. Moartea lui Oleg.

Trapriraful Leon incirci pe trimigiii rugi cu daruri: aur, naafi-

suri, hake scumpe gi le clete câçiva oameni de ai sAi cari si le arate
frumusetea bisericilor i palatelor de aur i bogitiile ce sic giseaa
de, aur mrtolf i mAtiouri gi pietre ocumpe i instrumentele de tor-
tari ale Dommului i coroana (de spini) i cuiele gi manta= de
parpuri i relicviile sfintilor, invitändu-i credinta lor i propo-
veduindu-le adev&rata credinti. Si le dete drumul In tiara lor ou mare
dower. Trimigii lui Oleg se intoarseri la Oleg gi aritari cele oe
opus impriratul 0 cuan au incloeiat paces gi cuan intre 'Ora gre-

2) Cinober, kinovar.

www.dacoromanica.ro
 55

ceasci §i tara ruseasei sa incheiat un tratat §i cum Grecii §i Ru§ii

n'an si calce .jurimintul ce §i-aa dat.
Oleg a triit in pace cu toate popoarele, stind ca principe
in capitala sa Kiev. Si sosi toanma §i Oleg i§i aduse aminte dei calul
sin pe care el }maese si-1 hrineasci f ärá losa si-I incalice. Cici el
intrebase odati pe vrijitori pe gbicitocri: «De unde are si-mi lit
moartea»? Un profet irispunse: «Principe, calul la loare §i pe
care Il c1äreti, acesta va fct cauza martii tale». Oleg se gindi in
sine zise: «N'ami si-I mai incalic nici odat5, §1. nici e5-1 srid mai
mult». i porunci si-I hrineasci, dar si nu i-1 mai aducli niciodati.
astfel ti-0cm% câiva ami, fir5 si-1 mai viaaq, pina ce porni expe-
dita in contra Grecilor. Iar dupice intors la Kiev, §1 petreca acolo
patru ami, in anuI al cincilea s'a gindit la calul su cave, dupil pre.
zioerea vrijitorilor, avea si-i aduci. moartea. i chemand pe marie-
§alul säu, Ii sise: «linde este calul mea pe catre ami dat ordin si-1
hrániçi §i s5-1 ingrijiti?» Acela rAspunse: «A murit». Atunci Oleg
se puse pe ras §i a inceput bati joc de ghicitori, ziand: icCeett ce
spun ghicitorii, nu este adevirat, totail este o mincluni: calul a mu,
rit §1 en triiesc». Apoi puse sA i se inole un cal: «si-1 viz oasele!»
ai a venit la locul unde zicea oasele goa/e §i cipitina, a sirit de pe
cal §i razánd a zis: «Se poate si mor de amasa cipatini»?
en piciorul pe cipitin5. O viperi ie§i atunci din äpAinA i-I mu§c5
de picior. Cizu apoi bolnav §i mari. Tot (poporul 11 deplinse, bocin-
du-se 1114 inruarmintari pe colina ce se nume§te cecovita. Monman-
tul siu se vede pina' in ziva de asnai §i nume§te anoomintul lui
Oleg. i domnia sa a fost de 33 ami (912).

XXIV. Vra. jitorii.

Nu este nimio extraordinar, a pria farmece sA fato minuni, cuan

s'a intimplat subt donzoia lui Doan'tian. Un fermeeitor en numele
de Apollonius din Tyana 1) era celebru. El cutreera ararle §i sakle
§i ficea peste tot locul minuni drice§ti. Dela Roma a venit la By-
zant §i la rugimintea locuitorilor de acolo fiel" urmitoarele: a gonit
crin ora § sumedenia de §erpl 21 de scorpii aga fel cki oamenii nu mai
aveau niel o pagubi din partea lor. De ~menea, in adunirile no-
bililor a imblinzit furia uncir cai. Apoi a venit la Antiochia, la in.

I) Apollonius din Tyana, era un filosof grec. Pasajul privitor la minunile

lui Apollonius este reprodus de Miklosick, op. cit. dupla' Georgioa Hamartolos.

www.dacoromanica.ro
 56

viitaAia locuttorilor antiocheni, cari adenoma de plaga scorpiilor §i a

tintarilor. A ficut o seerpiei de metal, a ingropat-o in pimint §i a
ridicat o midi e,oloani de marmeal deasupra §i porunci oamenilor
si ineargi prin ora' ca o trestle in mini §1 ai strige, agitánd trestia:
aOra§ul este flail Ontari». i astfel dispiru. aeorpiile §I *avail din
oral. L'ati intrebat §i in privinta cutreanurilor cari amenintau ce-
tatea. El gasping §i scrise pe-o tibliti aceste vorba: 4Vai de tine
ora' nefericit, ved suferi de multe cutremare §i te va cuprinde focal.
Te va plinge fluviul tâu °route pe malurile sale». Despre .ae,esta
a opus §i marele Anastagie din Theepolis: tFarmecele lui Apollonios
Ii produc pink' i astázi efectul lor in anramite localititi, fa prin
gonirea unor amunite quradrupede eau pásiri, cari pot erica °mu-
lui, fie oprind cursul neregulat al apelor, fie inliturind relele cari
pot si strice §i ei Bickel pagubi oamenilor». Gici nu name& in timpul
sale, diavolii fac prin el aceste luarari §i altele la fel, ci, fae §i
&pi moartea sa, petrecind la mormit' utul sin, fie& Id minim& in nu-
mele gin, spre a in§ela pe sarmanii oameni, aplecati pentra astfel
ae !norm& diavole§t&. Ce si mai vorbesc de aceia cari executä fap-
tole magice [ale lui ManKhon] 1). Acesta era a§a de priceput in arta
ci îi bitea joe necontenit de Apollonios spunind ci el
nu este in posesinnea aderviratei intelepciuni filosofice. 1E1 ar fi
trebuit, zicea el, ai faci munai eu vorba, ca mine, eeeace voia, §i
si nu intrebuinteze niel un mijloc material». Toate acestea insä se
fac priai vointa in& Dummezeo. §i prin putezea diavolului, pentruca
prin ace.asta al se puni la incercarre credinta adevirafi, awl' ea este
tare, neclintit5 in Domnul §i nu se lasi imujelati de .d.u§m.anii ,cei rii
prin miracole mineinoase §i prin uneltiaile Satanei §i card aunt robi fi
slujitori ai riutitii. Pe lingi ,aceasta, unii, au fieut profertji chin.
numele Dommilui ca Balaam §1 Saul §i Kaiphas §i au gonit
ca Iuda j fiii lui Skeva. C,ici harrul &win lucreazi adeseori chiar
prin mijlocirea unor persoane nedemne, spre a face binele. Balaam
In adevir era grain de amindoui, §i de o vieatä cinstiti §i de credinta
,dreapti, §i cu toate acestea gratia divini din grija pentru altii s'a
arltat in el. Tot astfel a fog §i Pharaon, totu§i îi s'a prezia cele vii-
toarre. Si Nabueadnesar a °goat legoa, dar gi lui Ii s'a deaviluit, ceeace
avea eä se intimple aMa dup5 multe generatiuni. i astfel se invede-
reazi ei multi in§i, de§i au sentimente duganane, sat gemnul lui

1) Manethon, mentiunea despre Manethon nu se gäsegte in toate manus-

crisele i nici in trackeerea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro
 57

Christas, fac oarecari minuni spre a &alela pe oaanenii ce nu inteleg

Muele. Aetfel au fost arraciul Simpa' §i Menandros §i alii, deepre cari
cu drept s'a spus: tNu vä leai in§elati de mbruni».
XXV. lgor (913).

Anul 6421. Igor hi incepe donmia drupa Oleg. In acela§i tia%)

se urca pe tron Constantin 1), fiul lui Lean, gine.rele lui Roman3)
Drevlianii drupa moartea lui Oleg se despartira de Igor.
Anul 6422. Igor merse im.potriva Drevlianilor §i dupg ce i-a In-
vine le-a impus un tribut mai mare decat Oleg. In acela§i an., Si-
mion din Bulgaria se duce spre Constantinopol, §i dupg ce a incheiat
pacea, s'a inftors in tara ea (914).

XXVI. lgor. Prima invazie a Pecenegilor. Diferite razboaie.

Expedifia in contra Constantinopolului. Focul grecasc (915).

Anul 6423 Pecenegii navalirg pentru Intâiai dala in tara ru-

seasca, §i dupg ce ata incheiat pace ou Igar, s'au dus la Dunire. In
acest timp veni Simian. pustii Thracia; Grecil trimiserg dupa Pe-
cenegi. Pecenegii sosind, au fvait sa attace pe Simion, dar intre co-
manclantii greci se isca o neintelegere. Cind Peoenegii au vazut,
ace§tia se ceartg intre ei, s'au intors aoasä. Bulgarii insa atacara pe
Gaeci §i-i sdrobira.
Simion cucan i Odren 8), °are mai inafinte se numea Orestias, du,pi
fiul lui Agaanemnon, care saldando:se In trei fluvii s'a inegnato§it
de pe boda sa. De aceea a nuanit ora§ul dupa inunde sau; mai t'ir-
ziu impäratul Adrian il reinoi numi dupg numele eAu, Adriian;
noi basa 11 numim Odren.
Anul 6424, 6425, 6426, 6427, 6428. Romano e ajunge imparat
In Grecia; Igor jasa se lupia impotriva Pecenegilor.
Ami 6429, 6430, 6431, 6432, 6433, 6434, 6435, 6435, 5437. Si-
mean porni impotriva Tarigradului i pustii Thracia §i Macedonia,
apoi cu mari forte §i plin de trufe ajume inaintea Tarigradului §1

Constantin, este impliratul Constantin al VII, Porphyrogenitus (912

959).
Roman, este Romanos impirat in Byzant (920-944), supranuanit Le-
capenos. Pe vremea aceasta pe tronul dele Constantinopol eran mai multi im-
pirati in soda timp.
3)0dren, cetatea Adrianopol, numiti odinioari Orestias.

www.dacoromanica.ro
 58

incheiind pape cu. impiratul Romanos, se intoarse acasi (921-929).

Anal 6438, 6439, 6440, 6441, 6442. Ungurii merseri pentru in-
tiiagi dati in contra Tarigradului i pustiiri Thraeia intreagi. Ro-
manos insi incheia pace cu Ungurii.
Anul 6443, 6444, 6445, 6446, 6447, 6448, 6449: Igor porni in
contra Grecilor. i Bulgarii trimiseri veste impiratillui c Rugii
inainteazi in contra Tarigradului cu. 10.000 coribil. Acegtia plecari
traversind marea, incepurisà pustiasci l3ithynia i sà devasteze *-
mil %Aula pini la Heraclea i Paphlagonia i jefuiri intreaga re-
giune dela Nicomedia gi diduri foc la toti çämniii golfului. Dintre
ami pe cari II luau prizonieri, pe unii ji spinzurau, pe altil Ii pu-
neau ea /inti i achian in ei, pe alta Ii prindeau, le legan miinile
la spate gi le bacan, cuie in cap. Miura pradi focului mai multe-
biserici anule gi mânäetiiri gi an ars &ate gi luari nu putinii pradi pe
ambele coaste ale portului. Când insi s'a iniors arm.aita din Orient,
Pantherios Domeccieos 1) Cu 40.000 oameni, Phocas patriciul 2) cu
Macedonenii, Theodaros Stratelates 8) en Thracii gi impreani en ei
ilugtri, impresurari din toate pirtile pe Rugi. Atunci Rugli
tinuri sfat gi mersecri inarmati impotriva Grefiilar. i s'a n'As' cut
intre ei o lupa amarnici gi Grecii invinseri cu mare greutate. Rugii
insi se intoareerti apre sari la drujina 4) lor, se imbarcari noaptea
pe coribii gi fugirá. Theophanes msA Ii intimpini de, pe chelan-
diile 8) sale ou foc gi incepu sA arunce prin tuburi foc asupra vaselor
rusegti: a roa atunci un spectaeol grozav. Când Rugii vizuri
rile, se afruncaal 'in mare spre a tse salva cu inotul gi astfel coi ce
supravietuiri se intoarseri in patria lor. Ctind au ajuns in tara lor,
fiecare povestea la ai oil de cele intimplate gi de focal vaselor lar.
«Cree...1i au la si fulgere, cum sunt cele din cer gi aruncindn-le asupra
noastri, ne-au dat foc gi de aoeea 2111 ilaan putut Invinge. Dupi ce
lgor s'a intors acasA, incepo aZi stringi o aroma mare gi trimise la
Varee chineolo de mare gi agtigi impotriva Grecilor, pe cari
voia atace din nou (935-941).

Domestioos, era o demnitate la cunea byzantini.

Patrician, era un titlu de noblehl.
Strvitelat, era un general la curtes byzantinii.
Drujina, era curtea, adecti mita principelui formatii din boieri i slu-
jitorii, de obioeiu cei mai nobili frtmtaai ai ara Drujina (dela drug, tovar5§)
era compusti numai din oameni liberi i, in expeditii, lua parte la beneficii.
Drujina la inceput era formad numai din clemente scandinave.
Che/andie era corabia de rizboin greeeasci.

www.dacoromanica.ro
 -59
Anul 6450. Simian porni impotri a Groatilor gi a fost biruit
de Croati; el muri läsind pe fiul sin Petra ea piincipe peste Bul-
gari (942). In acest an ii se niseu lui Igor un fiu, numit Sviatoskv.
XXVII. Expedifie nours impotriva Constantinopolului. Supunerea
Grecilor. Noul tratat (943).
Anul 6451. Unguaii pornirg din non asupila Constantinapolului.
Dupg ce au ineheiat pace ou Romance, s'au intors in tara kn.
Anul 6452. Igor 'hi strinse o armati mim.eroasi de Varegi, Rugi,
Poliani, Sloveni, Krilviei, Tciivercigi-gi eigtigi pe Pecenegi, luind dela
ei ostatiei gi a port& In eoräbii gi. impotriva &redlor, voina
ei se rizbune. and au aflat despre aceasta loeuitorii din Korsual),
trimiseri la Romanos spunindu-i: tVin Rugii; corgbii nenumgrate;
Cu vasele lor au aooperit marea». i Bulgarii Ii adusexi aceastg veste
zickiHd: tVin Rargii i i-au cigtigat pentru ei gi pe Pecetnegi». Au-
zind aceasta impgratul, a trimis la Igor pe cei mai de seamg nobili
ai sgi agrgindu-l»: tNu inainta mai departe, a ia tributul pe care
primea Oleg; voi mai mi aeon tribut». De agigderea a trimis
Pecenegilor rnitgauri gi mult aux. Cana Igor a ajuns la Dungre;, gi-a
convocat drujina gi se puse si se sfituisci i.i argtg, ceeace zisese
impiratul. Atunci drujina lui Igor spuse: tDaeg impgratul vorbegtv
astfel, ce sä woim mai mult, cit.& wane fill 'de luptg primim aux,
argint i mktäs' uri? Cici cine poate si gtie, cine va invinge, noi sau
ei ? Cine i-a luat marea ea aliat? uite, noi nu mergem pe
uscat, oi peste adincurile mgrii gi moartea ne ameninti pe top».
Igor le-a dat aseultare gi a poru.neit Pecenegilor si pustieaeci Bul-
garia; iar el lug dela Creci aux gi mgaisuri, ehiax gi pentru soldatii
egi, se intoarse gi ajunse la Kiev (944).
Anul 6453. Romanos, Constantin gi Stefan 2) au trimia soli
la Igor apre a reinoi vechiul tratat. i Igor, dupg ce s'a inteles cu
ei in privinta picii, gi-a trianis oamenii &Ai la Romanos gi Romanos
gi-a convoeat pe nobili gi pe demnitarii s?ii. i s'au introdus
Rugi gi le-a poruneit si grginseg gi si serie pe pergament cele doug
conventii.
Copia tratatului de prietinie care ea incheiat intre impiratul
Romanos gi Constantin gi Stephanos, doannitori iubitori de Christos
(945):
Kornai eau Cherson, veche colonic greceascil din Crimea.
5tefan, Stephanos, loxpirat byzansisi, tovarig de domnie ea impiratul
Romanos.

www.dacoromanica.ro
 60 ---

Noi, soli §i. negustori, din partea paporuini Rugdior: Ivor, tri-
_2nisul marelui principe rue Igor §i solia Vuiefast, trimisu/
lui Sviatoelav, al fittlui lui Igor; Iskuaev, trimisul principeeed Olga;
trimisul lui Igor, nopotul lui Igor; Uleb, trimisul lui Vla-
dielav; &mica; trimisul PeredsLwei; Sichbern, trimiaul Sfandrei,
:sotia lui Uleb; Prasten, trimisul lui Turd; Libiar, trimisul lui East;
trimisul lui Sfirk, Prasten, trimisal lui Akun, nopotul lui
Igor; Kary, triMisul lui Tudek; Kargev, trimisul lui Tudor; Egri,
trimisul lui Erlisk; Voigt, trimisul lui Voiko; Istr, trimisul lui
_Amino:1; Praeten, trianisul lui Bern; latviag, trimieul lui Cunar;
trimisul lui Aldan; Kol, trimisul lui Klek; Stengi, trimisul lui
Eton; Sfirka...; Alvad, trimigul lui Gttdy; Frudi, tairnisul lui Tulb;
Mutur, trimisul lui Uta. Negustorii: Adun, Adulb, Ingivlad, Uleb,
Frutan, Gornto] Kuci, Emig, Turbrid, Fursten, Bruny, Roald, Gu-
nastr, Frasiten, Ingold Turbern, Mony, Ruatld, Sven, Stir, Aldan,
Apubkar, Sven, Vuzlov §i Sinko Borici, trimis de Igor, de
..marele principe rus §i de toate cipeteniile §1 de intreg poporul
rusegti. i ni s'a poruncit 'de ace§tia s reinoim vechia pace care
..a fost nimiciti de multi ani de diavolul care uri§te binele §i iube§te
-vrajba §i sA mntArim prietenia dintre Creel §i Bull.
Marele nostru, principe Igor §i principii §i hoierii sAi§.1 intre-
zul popor rus ne-au trimis la Romanos §i Constantin §i Stephan, mari
impirati greoi, sA incheigm paoe chiar cu impitratii i ou intreaga
boarime §i Cu intregul pop or grec pentru toate vremurile cat va
striluti soarele gi ya fi Mama. i daci din paatea Ru§ilor se va gindi
-cineva sA sfarme aceasti prietenie, toll cili au primit botezul
-primeasci pedeapsa dela Dumnezen, atotputernicul §i osind.a in
viena amagta §i in oea viitoare; toti insi cari nu aunt boteni, si
nu-i ajute Dumnezeu san Perun; scuturile lor proprii sA nu-i pro.
teagi, sA cazi de propriile lor sAbii, de propriile lor sigeti §i de alte
arme §i sA ajungi robi in aceasti vieati §i in cea viitoare.
Mamie principe rus §i boierii sAi pot sA trimeati in Grecia la
-prea putemioii impirati greee§ti coribii cite vow voi au soli gi cu.
megustori. Dupi cum s'a stabilit pentru eu, edil aveau un eigil de
aur, negustorii insi de argint; acuma insi principele rostra a decie
si trianeati un document 1) la impiratul vostru. Cei trim* de ei
lie ca soli fie ca negustori, sA aduei documentul in care sri stea
.zscris: atitea coribii am trimis; §i astfol vom ti, eA vin cu intentie

1) Document, o serisoare intiritä eu peootie.

www.dacoromanica.ro
 61

Cati vreane vin fira document, ni se vor preda, ca li-

neal' de scurt i srt-i pazim, pang ce principele nostru este pus in
cunogtinfti d.espre aceasta. Daca insa ei nu se supun gi opun rezis-
testa, au si fie om.oriti gi in privinta mortii lor nu se va face re-
clamatiune din partea principelui vostru; iar daca fug gi vin in Ru-
sia, vom serie prindpelui vostru gi el va proceda fa ta de ei, cum va_
gasi ou cale.
DacARngii vin la noi fari mirfuri, ei nu vor primi intretinerea
lunara rsincipele rue va da ordin trimigilor eAi i Rugilor ce vin
aci Si nu feel' mrir'o paguba in satele i in tare noastra. i daca sosesc
aci, ei vor local la Sfantul Mamas; apoi maiestatea ea impariali va
trimite pe cineva care sa-i inregistreze i atunci vor primi ei sub-
sidiile lor lurnare, sag subsidiile rpentru soli i negustorii intreti-
nerea lunara, mai intai ed din oragul Kiev, &poi cei din Cernigov-
gi Pereiaslavl gi din alte cetati. 5i ei aru. sa intre in oete're pe
anumita' poarti cu un agent al imparatului, neinarmati, in cete de
cite 50 de oameni, vaza de regotul loa., dup.& ou.m le este in-
teresal gi apoi sA piece. i agentul maiestatii imperiale Ii va probeja-
i daai vr'un Rus eau vreun G,rec face vr'un farm, el va indrepta
lucrurile. Rugii oari van in oral nu vow faee nido fapta rea, gi nu
vow putea cumpara pavoloci mai mult decal de 50 zlotii. i cine
cumpara pavoloci trebuie arate agentului inip5rIteac, care
va sigila va predab i daci Rugil pleaca de ad, vor primi dela
noi merindea, de care au nevoie pe drum, g ceca ce trebuie pentru
corabie, du.p5 cunt s'a stabilit mai inaintel i astfel sA piece sanatogi
In, tare lor. La Sfântul Mam.as n'au voie sA ramana in timp de
Lana.
Daci un rob fuge din Rusia gi daca vine in tare maiestatii
sale imperiale ca sa-1 gäseasca, eau daroa fuge dela Stantul Mamas,
gi cleft Oak, sil fie prim. Daca insa nu e gasit, atunci Rugii cregtinii
vor depune juramant diva legea lor, iar cei nectregtini dupii datina
lor, atunci vor primi dela noi (petal salt, dapa cuan s'a stabilit
mai sus, doi pavoloci pentru un sclav.
Daca icineva din oamenii maiestatii sale imperiale i daca ci-
neva din cetatea voastra sau din alte cetat.i fuge la noi sau un Belay
de al nostru fuge la voi i aduce oeva, trebuie predat inapoi i dacii
ceeace a luat cu sine se gasegte neatins, ert se retina pentru el doi
zloti.
Daca vr'until dintre RI* incearca sA ja ceva dela oamenii ma-
iestatii sale imperiale, cine va face aceasta, va fi aspru pedepsit;

www.dacoromanica.ro
 62

daci a luat °eve, va phil indoit &cat fatce. Dad aceasta o face un
Gree unui Rus, va primi aceeagi pedeapsi ea §i acela.
Daci s'ar inrampla ea un Rus si fure cave dela un Grec sau un
Grec dela un Rus, se senvine nu numal sä dea luorul inapoi, dar §i
valoarea lui. Daeil luerul furat se va dovedi ei a fost vându.t, atunci
si pliteaeci pretul indoit gi si fie pedepsit dupil legea greeeasci gi
dupi datina gi legea /weasel.
Deck' Rugii aduc prizonieri cregtini din /era noastri, atunci
daci este un. tfinir eau o fat/. adulti li se va da 10 zloti gi 11 va
primi; awl e de vfirstil anijlocie se va da 8 zloti gi va primi; daci
este un bitrin eau un eopil se va da pentru el 5 zloti.
Daci se giseso Rugi la Greei servind ea robi, deck' ei vor fi pri-
zonieri, Rugii pot riscumpere; daci i-a cumpirat un Glee, atunci
are sil jure eZa ja pretul ce l-a pltit pentru. el.
Despre tare Koreunilor. Cate cetilti mint in aceasti tiara, nu-i
va fi ingiduit principelui rus si poarte rizboiu in ae,este regiusni, gi
tara aceasta nu are si vi fie voui supusi. Apoi, daci prineipele rus
ne re cere soldati, Ii vom da Altia, de eiti va avea nevoie.
pe deasupra. Deck' Rugii gisese in vr'o localitate vr'o galeri
greceasei aruncati de furtunA, nu-i vor face niel un neajums. Deck*
cineva va t lua ceva de pe ea, emu va lua vr'un om in robe, ori il va
°moil', va fi pedepsit dupil legea ruseasci gi greceasel.
Daci RAH intilnese oameni din Korsun pescuind la gurile
Dniprului, si nu le foci niel un riu.
Rugilor si nu le fie ingIduit si iemeze la gurile Dniprului,
In Beloberejie 1), niel ehiar la Sfintbul Elevtherie, ci, daci vine
toamna, al se intoarei in Rusia.
pe deasupra: Dami Bulgarii cei Negri 2) vin eA puatiasa
/ara Chersonezului, pretindem dela principii rugi sA mi le permiti
si faci vr'o pagubli in tar/.
Data se intampli ea vr'o criimA si fie fieuti de Grecii supugi
maiestitii sale imperiale, tatundi voi si n'asveti dreptul, le a-i pe-
depsi, ei vor fi pedepaiti potrivit eu fapta lor la porunea
sale impiratului nostru.
Daei un Cregtin ucide vetin Rus eau vr'im Rus pe vr'un Creg-
-tin, iutunci ueigagul sA fie'prins de rndele celui uds gi si fie omorit.

Beloberejie, o regime la gura Dniprului.

Bulgarii cei Negri locuiau n regiunea fluviului Volga gi degi erau de
Ateeeagi origine ou 13ulgarii dela Dunire, erau

www.dacoromanica.ro
 63

Daca aciga§ul scapi §i fuge, atunci, daci are avere, radele celui
uci li v'a lua averea. Daca asasinul nu are awere gi scapa, atunci
sa fie ciutat, pänä este gäsit; .daci va fi gasit, si fie omorit
Daci un Rus lovegte cu eipada sau cu lancea sau 'Cu veo altri
arma pe un Grec sau tut Grec pe un Rus, atunci peutru meat delict
sà plateascil &pi legea ruseasca cinci funti de argint. Daci el nu
are niel o avere, attmci Ii se va vinde tot ce are gi chinr hainele cu
ranl umblalà se vor laa; in Mail de aceagta, sa jure potrivit legii
sale, ea nu posedänimio, i atun.ci Si' fie lagat liber.
Dacrt maiestatea noastra imperialä vi va cere soldati impotriva
dittmanilor .no§tri fi va serie marelui vostru principe, atunci elli va
Inmute artatia, câti, vom voi noi; gi din aceasta celelalte ri vor re-
cuncagte ce prietenie exista liare Greci §i intre Ru§i.
Acest tratat 1-am serie pe douti (pergamente; unul se gäseftei la
Mniestatea imperiali a noastri, care poarti o cruce gi numele nog-
tra boor* eelilalt la ILrianiii vo§tri gi negustorii vo§tri. i plecând
ca trimitii maiegtatii gale impixatului nogtru, il vor duce la marele
principe rus Igor §i la oatnenii ei. Acettia au sa primeasca docu-
mental gi s jure c vor observa co adevgrat toate cele ce am con-
menit §i am fixat in acest document, pe card eimat puse num.ele
.noastre.
noi toti citi guntem. botezati anilurat in biserica sfäntului
In bigerica catedralä §i pe granta cruce §i pe acest document ci
vom tinea tot ce s'a consemnat gi ca nu vom calm niinic. Cine insä
.din partea noastra, fie principe fie altoineva, botezat sau nebotezat
va eilc.a aceasta, cà nn-d. ajute Dumnezeu gi cà ajungi rob in weasel
viegi gi in oea viitoare gi s piará de proptriile sale wallet.
lar Ru§ii nebotezati vor depune scuturile lor gi suiiile lor
goale §i tarmetle lor de brat §i alto =me gi vor jura eä.' tot 'cieea ce stä
eerie in acest documont va fi tinut de Igor §i de toti boierii §i de
celalalt popor din tara ruseasca, in toate timpurile §i rdeapururea.
Dwelt Ins cineva din principii eau larbatii ami, fie oregtini sau
necre§tini, calca iceeace eta seria In acest document, aoela sä piarrt
de propriile sale acme §i, el fie blistrtmat de Dumnezeu §i de Perun,
fiincloa §i-a cilcat jurimintul.
Deci s triascà marele principe Igor ca si pistreze aceasti
prietenie dcreapti, ca si nu fie nimisiti, cat soarele ma lumina gi
Jumes va exista, in vremurile de acura §i in cele viitoare.
Trimi§ii lui Igor venira tu greci la Igor gi-tl informara
de Idt ce gisese impiratul Romance. Atunci Igor chemiind la sine

www.dacoromanica.ro
 64

pe trimi§ii greci le spine : «Spuneti-mi ce insircinare v'a dat impi-

ratul vostau». i trimi§ii impirite§ti ea'spunseril: ne-a
impiratul: el tine si fie pace §i dragoste, sä aibi cu principele rus
pace prietenie; gi trimi§ii Ili au depus jurimint in miinile
piratului nostru. §i ne-a trimis pe noi ea ei idepunam jurinant in
fata ta i a! oamenilor ti». i Igor le figidui c va face aceasta.
In dimineata urmitoare Igor chemi pe trimiti §i se duse pe colina,
wade era statua lui. Perun: aci clepuseri armele §i seaturile §1 po-
doabele lor de aur, §i Igor §1 oamenii ai jurar, cici Ru§ii erau unii.
dar Ru§ilor ere§tini li s'a luat jurimintul in biserica Sfin-
tul Bie, care este lingi Ruciaj 1) la sfir§ilhal Pasyncei Besada 2)
cäca aceasta era oatedrala, fiindei multi Veregi §i Chazari erau cre§-
tini. Dupice Igor a ine.heiat pace eu Grecii, a concediat pe trimi§i;
dupi ce i-a diruit cu blänuiri i robi §i ice,awi, le-a dat drumul. Solii
se intoarseri la impárat §1 1-au informat de tot ce le spnsese Igor,
§1 de prietinia sa pentru Greci.
Igor incepu si domneasci la Kiev, pistrind pacea ca toate po-
poarele. Dar cind veni toamna, puse gAnd räu Drevlianilor, cirora
voia g le ja un tribut mal mare.

XXVIII. Razboiul lui Igor impotriva Drevlianilor.

Anul 6453. In acest an Drujina se adresi lui Igor cu vorbele:-

aSlujitorii lui Svenald 8) taunt Inaba:L(3E4 ca arme §i. cu vestminte, lar
noi suntem goi. Vino cu noi, principe, ca el le impunem tribut §i
atunci vei ciltiga §i tu §i noi». i Igor le dete ascultare. Porni
tara Drevlianilor pentru tribut §i se gindi sä obtini un tribut mai
inane dei cit oel de anai inainte. Intrebuintind forti, el §i oamenii
sii, au luat tributul §i s'au intors indirit in cetatea lor. Pe dud se
intorceau spre casi, el se gin& in sine gi spuse Drujinei sale: IDu-
ceti-vi au tributul acaä, iar en am si fac o noul expeditie». Iti tri-
mise Drujina acasi, lar el insu§i en putini insotitori s'a intors in-
dirit, voind mai multi pradi. Cind. Drevlianii anziri cl el iarilgi
se intoarce, se efituirril cu principele ion Mal, zicinduti: Cand input
prinde obiceiul sI meargi la turmi, el ia una cite una ttoati turma,
dad i nu este omorit. Ata §i Cu acesta, dad i nu-1 omorim, pe toti, ne
va pripidi». i trianiseri la el §i'i. spuseri: «De ce vii din non?
Ruda j eau Pociaiaa, afluent al Dniprului.
Pasyncei Beseda, localitabe lingi Kiev.
Svenald, voevod in Kiev.

www.dacoromanica.ro
 65

Ti-am plitit dear tot tributubo. Igor insi nu voi si-i asculte. Atunei
Drevlianii iegiri din oetatea Iskorosten.1) §i =mill pe Igor §i pe
Drujina sa, cci erau putini. Si Igor a fost inmormântat §i mor-
mintul eau se vede in cetatea Iskorosten, din regiunea
pink' in ziva de astizi.
XXIX. Olga §i, Sviatoslav. Olga omoarg pe solii Drevlianilor (945)
Olga Insä eri la Kiev impreuni Cu fiul ei, tinirtd. Sviatoslav.
Guvernorul su era Asm,ud 2) §1, voevod era Svenald, tait1 lui Meti§a.
Drevlianii i§i ziseri: «Pe pritaccipele rus 1-am ucis, Si dm pe
sotia sa, Olga, de sotle prdneipelui nostru. Mal, §1 Cu Sviatoslav
yarn face ce vom voit». Si Drevlianii trimiseri pe oamenii lor i mai
de seamä, 20 la nusnär, inteo corabie la Olga. Si cu co-
rabia ¡ping la Bovicev. Pe vtremea acea a,pa curgea pe ling muntii
Kievului §i in Podal nu locuiau oameni, ci numai pe înâlçuui. For-
färeata Kievului era unde este actun Gordiarta 2) §i curtea lui Nikifor;
palatul Eprineipelui era in for areati uncle esta acum casa lui Voro-
tislav §i a lui Civain. Totu§i piata de pisiri era afari din cefituie;
§i tot in afari de cetituie era §i o a doua curte princiari,
uncle este acum casa Tui Domesticos, in apropietrea
Maicii Domnului, deasupra muntelui 'rearm') cici acolo era un tc-
rem de Isiatträ. Olga a fost anuntatä ci au, sosit Dravlianii. Si Olga ii
chemi la ea §i le spuse: tAu sosit oaspeti buni». Si Drevlianil
tAin sosit, prineipesi>>. $i Olga le zioe: tSpusteti-mi de ce
ati venit?». Atunei rispunszri Drevlianii tNe-a trimis tara Drevlia-
griindu-ne astfel : «Am ueis pe birbatul tau, fiindeä birbatul
flu era pridalnie i ripitor ca um. lup ; priii.cipii no§tri lusá sunt buni
§1 tara Drevlianilor este infloritoare; ia in cAsitorie pe principele
nostru Mal». Cki prineipele Drevliassilor se cherna Mal. Olga le
rispunse: «Cuyintarea voasträ place; pe birbatul meu n'asn
mai pot reinvia; pe voi insä vreau sà vá einstese mäine inaintes oa-
mmilor mei. Totu§i mum dueeti-vi /a corabia voastri §i a§ezati-vi
cut ineredere in ea. Dimineatä voiu trimite dupi voi; atunci sA spn-
neti: tnoi, nu mergem cilare, dar nu mergem niel pia jos: Dueeti-ne
In corabie §i vA ver lua in corabie». $i i-a lisat in corabia lor. Atunei
Olga porunei s'a- se sape pe terem in afará de fortireatä o groapi
lskorosten, oras in tara Drevlianilon
Asmud poartil inune scandinav.
Gordiata, o casa in Kiev.
Terem, curte, locuinti.
5

www.dacoromanica.ro
 66

mare §1 adinei. i a doua zi dimineata trimise Olga, §eziind in Terem,

dapi oaspeti. i veniri la ei gi ziseri: «Olga vi chearni la o mare
chiste». lar ei rispunseri: «Noi nu vemm ni.ci &Akre, niel in cirute
§i niel pe jos; duce0.-ne in caralyie». Kievenii replicari: «Va trebui
si o facem: prineipele nostru a fost o(morit §i principesa noastri
%%lea sä ja de birbat pe principele voetru». i i-au dus in corabie.
lar aceia steteau in hainele lor cu cute largi, impodobiti cu agrafe
mari §i plini de ingámfare. i au foet du§i la curtea Olgii. $i cánd
au ajuns acolo, i-au aruncat in groapi cu corabie OU. tOt. i Olga se
apleci spre ei §i ziee: Vi priettte aceasti onoare? lar ei räspunseri:
aPentru noi este mai rea decit moartea lui Igor». dat ordin si
fie acoperiti cu pimant de vii §i au foot acoperiti cu pimiut.
Olga trimise la Drevliani si le spuie: «Daci in realitate
vre# si mi aveti, truniteji.mi oamenii cei mai de searni pentru ca
si pot si via eu mare chute la principele vostru; altfel Kievenii
n'au eA ani lase si Flee». Cand au anzit aceasta Drevlianii, au ales
pe cei mai distin§i bärbati cari cármuiau taro lor §i i-au trimis la ea.
Sosind Drevlionii, Olga a dat ordin sA li se pregiteasci o baie §i
spuse: «Dupi ce ve# fi luat baia, venip la mine». S'a fincilzit bine
bait, Drevlianii intratä* in ea §i incepuri si se spate. Apoi s'au
inchis u§ile §i s'a dat foc la baie, arzánd totii in ea.
s'a trionis la Dreviiani «ha, vreau eA viu la
voi; pregiititi o mare canfitare de 1:lied') in ora§ul ande (a fosa omoa-it
bärbatul meu, pentru ea si piing deasupra marmántului lui i lei
azianjez un ospit inortual pentru birbatul mea». Cand au auza
acelosta au ladunat foarte multi miere §i au. fiert-o. Olga insi lui o
mica' parte din drujina ea §i se duse In grabi acolo, merge la mor-
mánt i plânse dupi bärbatul ei. i porunci oamenilor ei sA ridice
o mare movilä de mormánf §i dupg ce a fost ridicatA, dete ordin
ineeapi ospitul martuar. i se arzari Drevlianii la binturi §i Olga
parunci oainenilor sAi 814 serveasci. Drevlianii intrehartt pe Olga:
«Unde sunt tovari§ii no§tri pe cari i i-am trimis ea Si te aduci pe
tine?» Ea rispunse: «El vin d.upi mine cu drujina birbatului men».
Dupri ce( Drevlianii se imbärlarri, puse pe oa.menii sAi sA bea in cin-
sfea lar; apoi ea insi§i pleci and ordin drujinei micelireasei.
cinci milt. Olga insri se intoaree la Kiev pregiti o
aTmatá in contra eelorlaltl Drevliani.

11 Hied, o bkuturil Octal din miere. Acest mied Il intidnim oi la popu-

latiunile romaniee din Pannonia in timpul lui Attila. Cf. Priskos Panites, Frag.
hist. gr. IV p. 83

www.dacoromanica.ro
 -- 67 --
Inceputul domniei lui Sviatoslav.

XXX. Olga porne§te In contra Drevlittnilor §i le arde cetatea (956).

Anul 6454. Olga §1 fiul ei Sviatoslav stranseri nenumirati sold.*

viteji §i porniri in contra Or' -Drevlianilor i Drevlianii le
inainte, lar davit ce &inhale armate statue& fati in fati, Sviatoslav
amuncat lancea impotriva Drevlianilor i lancea accasta trecu
printre urechile calului §i lovi picioarele animalului; cad. Stviatoslav
nu era deat un copil. Atunci Svenald §i Asanud ziseri: «Principele
a 'Meerut lupta! Noi, drujina, sà urmim pe principe». i biruiri
pe Drevliarni. Drevlianii fugiri §i se inchiseri In cetitile lor. Olga
insii se duse in grabi au fiul ei &pre caatea Iskoroeten, mide Ii fu-
3ese omorit birbatul §i impresuri catatea im,preuni eu fiul ea. Drev-
lianii se inchiseri in cetate §1 se apirau viteje§te din cetate, cici
§tiau cà ei le omoriseri pe principe, §i ce i-ar fi a§teptat, daci s'ar
fi predat. Si Olga a stat un an intreg §1 n'a putut si cuprindi ce-
tataa. Atunci se gandi la o picileali §i trimise in ora' si se spunli:
-«Ce mai .alteptati voi? Toate cetitile voastre mi e'au eupus §i eau
*obligat la tribut §i ele hi lucreaza acum ogoarele §i plimanturile,
iar voi vrati mai bine si muriti de forme de cat si vi obligati la
plata unui tribut». Dreviiianii rispunscri: «Ti-am da bucuros tribu-
-tul, dar tu vrei at te rrizbuni pentru birhatul Cau». Olga le zise:
aNeareptatea ficuti hirbatului meu am rizbunavo deja, cand voi
açi:venit la Kiev pentru intaia§i dati §i pentru a doua oari, iar a
treia oari cand am ficut serbamea funebri in cinstea lui; acum nu
mai vreau si MI rizbun, ci mà m.ultumesc cu un mic tribut §i dupi
ce ma. voiu §i impicat ou voi, vreau sà plac de ad». Atunci Drav.
limil o intrebari: «Ce vreai dela noi? Ti-am da bucuros miere §i
blinnri». Ea le ale:pause: Acum n'aveti nici mieme nici blinuri; dar
eu car cam mai putin dela voi: dati-mi din ficaare curte tmai pocrum.-
bei §i trei vràbii, cei nu vreau &a vi inapt= un tribut prea greu, cmu
five.% birbatul aneu, ci numai aceasta o pretind eu dela voi». Drev-
lianii se bucumari §i stransarI de fiecare curte trai porumbei §i trei
vràbii §i cu umilintra le trimiseri la Olga. Olga insi le grii: «Fiindci
v'ati supus mie §i fiului meu, intoarceti-vi in ora § acum, iar au
maim dimineati voiu si plea de la ora§ul vostru §i sä mi duc acasi».
Dravlianii erau veseli §i e'au Intor In cetate, §i spuseri acestea oa-
menilor lor §i poporul din ora§ a fost cuprins de o mare bucurie.

www.dacoromanica.ro
 68

Atunci Olga dIdu fiecgruia dintre soldatii s1, unora cite un porum-
bel, altora cLe o vrabie. i a pus sä se lege de fiecare porumbel gi VTR-
bie pucioasi aprinsg, sä o imbrace intee nxicg buctattä de piinzi i si
lege cu un fir. Cfind veni seam, Olga dete ordin soldatilor sä deja dru-
mul porumbeilor gi vrähiilor. Porumbeii i vräbiile sburari in cui-
burile lor, cei dintâi in cotetele de porumbei, vrgbii1e sub acopen-
guri. i egtfd. incepurg sg arzg cotetele de porumbei gi hambare1e cut
provizii gi tumurile gi gopurile, gi n'a rimas nici o curte, unde
nu arzg, i focul nu se iputea stinge, fiincleg deodatg incepu art arzg_
In toate curtile. Oamenii fugiri din ora*, iar Olga porunci trupelor
sale sg-i ja ca prizonieri. i dupg ce a cucerit cetatei incendiatä a
luat pe bgtrinii cetätii ca prizonieri gi din restul multimii pe unii
Ii omori, pe altii Îj dete in robie ofiterilor säi, iar altora lisändu-i
in vieatg le impuse sg pliteascg tribut. i le-a impus un greu tribut.
Doug treimi din tribut furg trimise la Kiev, iar o treime la Vyse-
gorod 4), 5ci Vysegorodul era onagu1 Olgii. i Olga stalhäftu cu fit&
ei i cu drujina tara Drevlianilor stabilind legi i fixind imposite.
Aci se yid i acu.m curtile sale de vängtoare gi de peseuit. Si in urmi
se intoarse cu fiul ei Sviatoslav in cetatea Kiev, mide rimase un
intreg.
Aim' 6544. Olga se d.use la Novgorod gi institui la Mata 2) po-
goste 5) i impuneri de impozite gi la Luga 4) dgrile anuale gi 4ribu-
tu1. i locurile ei do vingtoare se glsesc in toatä tara precurn i bor-
ride i locurile gi pogostele gi saniie ei se Vád gi astäzi la Pskov gi
piettle de prins pasgri de pe Dnipru ca gi de pe Desna gi pang in
ziva de astgzi mai existä sa"ul ei 5). Si cluipg ce a fIcut toate-
scestea, s'a intons la Kiev au fiul ei gi trat ca el in dragoste materna-
(947).
XXXI. Botezul Olgei.
Anul 6456, 6457, 6458, 6459, 6460, 6461, 6462, 6463. Olga
piecuí spre Grecia gi ajunse la Constantinopol. Pe atunci era impIrat
la Constantinopol Constantin, fiul lui Leon §i Olga se duse la el. Si
vgzand-o foarte frumoasa ca fig-urg gi foarte inteleaptg, impgratul a.
admirat-o pentru inteligenta ei gi duipä ce s'a intretinitt cru ea

Vysegorod, o cetate la Nord de Kiev.

Msta. un fluviu in regitmea Slovenilor nordici.
Pogoste, circumscriptie ruralâ pentru porceperea impozitului.
Luga, o cetate yi un fluviu lângä golful Finlandei.
Oljici, sat pe Desna.

www.dacoromanica.ro
 69

.«Tu e§ti vrednicg fig domne§ti impreuni cu mine in aoeasti cetate».

_Ea care intelesese aceasta, spuse impgratului: cEu mint pigäni;
-daci vrei si mi botez, boteazi-mg tu instill.; altfel n'a,m a mä" bo-
aez». i impiratul impreuni cu patriarchul o botezi. Dupg ce s'a
luminat, s'a bucurat cu sufletul §i cu trupul. i patriarchul îi pro-
Tovidui eredinta §i-i zise: e§ti tu intre femeile ruse, cici ai
dobándit lumina §1 gonit intunericul. Pe tine te vor binectavinta fiii
Eiusiei päni in ultima generatie a nepotilor apoi Ii dete
cuwbo§tintele d'espae rindniala bisericii, deEpre ruggeinne, despre post,
Alespre milostenie §i despre curitenia trupeasci. Iar ea stitea cu
capul aplecat §i ca un burete care suge apa, primea ea invititura,
.apoi inghenunchig indntea patriarchului i zise: Prin rugicium)a
ta, pasea cinstite pirin.te, fi-misà scap din ispita celui prim
botez Ii se dete nuanele de Elena. Dupil cum s'a numit §i fosta im-
piriteasä, mama lui Constantin ce! Mare. i patriarchul o bine-
cuvinti §i o lisi si piece. Dupg ce priani botezul, impäratul o chemi
la sine §i-i zise: (Vreau si te iau de sotie». Ea inei Ii replici: Cum
-vroi tu si mA iei de soVe, câtA vreane tu m'ai botezat §i m'ai numit
fiica ta ? Intre cre§tini nu este acest obiceiu §i tu insuti o §tii a-
ceasta». Atunci impiraul zise: «Tu m'ai in§elat, Olga». i i-a dat
daruri: aur, argint, pavoloci §i vase de diferite feluri §i-i date
thumul numind-o fiica sa. Fiindci acum voia sA piece acasi, se duse
la patriarch, Ii emu binecuy'aas Aare pentru familia sa §i-i grgi: ePo-
portal meu §i fiul meu sum pigini; dare-ar Dumnezeu sA fiu feritä
de orice patriarchul zise: 4cCopil credincios, in Christos te-ai
botezat, in Christos te-ai imbricat. Christos te va pizi, precun a
päzit pe Enoch in primele timpuri, pe ur.mi pe Noe in arci, pe
_Abraham de Abimelech, pe Lot de Sodomiti, pe Moese de Pharaon,
pe David de, Saul, pe cei trei tinerii de focul cuptorului, pe Daniel
fiarele sälbatice: astfel te va päzi el §i pe tine de cei rii §i de
,cursele lor. Si patriarchul o binecuvanti §i ea plecg in pace in tara
ei §i ajunsa la Kiev. Aceasta da intämplat, aga precuan, in zilele lui
:Solomon, regina Ethiopiei a venit la Solomon ca fig asculte intelep-
.ciunea lui Solomon §i ea vizu multi intelepciune §i multe minuni :
tot astfel §i fericita Olga a umblat duspi buna intelepciune a lui
Danmezeu; aceiea dupg intelepciunea omeneascg, aceasta limA dupi
intelepciunea dumnezeiasci. Cici cei ce cauti intelepciunea o vor
gäsi: intelepciunea se gisefite maltea portilor caselor, ea strigi in
gura mare pe toate cAile. Ea este vestiti de pe zidurile cetitilor, de
la poarta certätii strigi ea cu tärie, &id câti ani cei drepti vor iubi

www.dacoromanica.ro
 70

Cici fericita Olga a ciutat, din copilitie, intelepciun.ea

care eate mai bung de cit once in aceasti lume fi ea a gisit o piatri.
nestimati, care este Christos. Cici zise Solomon: *Dorinta drept-
credinciofilor se intirefte in aufletul lor» 4Apleaci-ti mima ta.
citre comoMila înelepcìunii. Eu iubesc pe cei ce mi iubesc i cei
ce MIcantà mri vow gisi». Doennul a zis: «Cine vine la mine, pe acela_
eu nu-1 volu goad».
Deci Olga se ino.aree la Kiev, dupi cum am aixtintit fi impiratul
Grecilor a trimis la ea., spunindu-i: «Ti-am dirruit frumoase darari,
iar tu mi-ai spus: dupi ce nià voiu fi intors in Rusia, ill voiu trimite-
multe daruri: sclavi, mar, blinuri precum i trupe de ajuior». Olga.
rispunse grand catre cSpuneti#4: daca tu vei- ziminea
mine in Pociaina atita vreane cat eu am fost la Constantinopol, iti
dan». Cu aceste vorbe ea dete drumul trimifilor. Olga tea cu fiul. ei
SviatoslaV fi a voit convingia prianeasci botezul; el insi nu,
vol. gi nici micar s auzi vorbindu-se de &myna. Camd eineva voia
si se bdteze, el nu-1 impiedica, dar hi bitea joc de el. Cici pentru.
nearedinciogi credinta crediting este o nebunie. Cei ce umbli in in-
tuneric nici nu o drat niel nu o primp fi nu cunosc slave lui Dum-
nezeu, cxci inimile lor sunt impietrite, rurechile ion aud cu greu, iar
ochiilor nu vid. Càd zice Solomon: eFaptele necredinciogilor aunt_
departe de ratiune; d v'am chemat i voi nu m'ati anzit; v'am cite-
mat prin cuvinte fi. 'vol. nu m.'ati inteles, ci ati respins sfaturile mele
fi ati dispretuit mustririle mule. Cici ei au urit intelepciunea fi n'au
vroit sà aibri frici de Dumnezeu, n'au voit si inteleagi sfaturile male
fi fi-au bitut joc de mustririle mele». De multe ori zicea Olga: tEu,.
fiul meu, am cunoscut pe Duinnezeu gi mi bucur, daci tu4 vel cu-
noafte, te vel .bucu.ra fir tu». El insi nu dedea ascultare la aceatea fi
zicea: «Cuan pot en singar ei primesc o alti credint.i; drujina mea va
ride de mine». Ea insi Ii apunea: eDaci tu te botezi, t4i vor face ca
tine». El inert n'a ascultat de mama ea fi a triit dupi obiceiurile pi-
einefti fi n'a voit sà gtie ci cine n'asculti de mama sa, ojunge in ne-
voie, cici este sexis, cl: «Gel ce n'aeculti de tatil sin gi de mama sa,
si fie rpedepsit cu moartea». i chiar se supära importriva mamei
sale. Cici Solomon zirce: cCel ce invati pe eel. räi 10 face sigi intris.
tare; cel ce invinovitefte pe un om lipsit de Dumneseu, ifi calla el
singur-ocari, dci invinuirile celor lipaiti de Duannezeu sunt pcurtrtv
sine lovirtuxi. Nu invinoviti pe cei rii, perutru ca si uu te urasci». To.
tugi Olga ifi iubea pe fiul arm Sviartoslav, zicindu-i: tImplineasci-se
voia Domnului! Dad i Dtumnezeu vrea el aibi milà de neam,u1 me.0 fi

www.dacoromanica.ro
 71

de tara ruseasci, atunci le va biga in millet gindul si se intone:it

spre Dunmezeu, dupi cum a flout mi. mine». 51 spunind acestea, se
ruga zi i noapte pentru fiul ei §i pentru popdrul ei, educindu-§i co-
pilul pánli ce a crescut mare §i s'a ficut birbat.

XXXII. Majoratul lui Sviatoslav. Razboalele sale (965-967).

Ailul 6464, 6465, 5466, 6467, 6468, 6469, 6470, 6471, 6472. Gaud
principele Sviatoslav ea flout mare §i a ajuns bärbat se puse si
oltringi multi soldati viteji, cat'ci el insuti era un viteaz §i mergea
ea o pauten i in fruntea trupelor §i a purtat m.ul:e rizboae. In ex-
peditille sale el nu lua nici o trisuri §i nici o oali (de fiert bucate);
canica nu o miinca fiut, ci canica de cal, de vinat §i de viti o
subtiri, o frigea pe cgrbuni §1 a§a o minca; nu avea nici cort,
ci intindea o pituri §i la cipitiiu îi punea o §a. Tot a§a ficeau §1
soldatii sài, ea totii. 5i trimise in *lie striine spunind: «Vreau si
parnesc impotriva voastri». 5i a plecat spre Oka §i spre Volga §i
a ajunci la Viatiei §1 a griit Viaticilor: «CAA prätiti tribut?» Ei
rispunserg: «Plitim Chazacilor cite un §iling de plug:o (965).
Anul 6473. Sviatoolav poni in contra Chazarilor. Auzind aceasta
Chazatrii porniri ou priucipele lar Kagan impotriva lui. 5i set In-
tâlnir i lup'ându,se a invins Sviatoslav pe Chazari §i le-a
cucetit cetatea lor Bela Vefa. 5i invinse §1 pe Jasi §i pe ICasogi 2), §i
se intoarse la Kiev (965).
Anul 6474. Sviatoslav invinse pe Viatiei §i le impuse un tribut
(966).
Anul 6476. Pecenegii niviliri pen/tru intiia oarg in Rusia, iar
dupi 'ce eau luptat impreung, Sviattoslaiv a hiving pe Bulgari §i le-a
cuprins 80 cetäti pe Dunire. 5i dupä cet a a§ezat acolo in Percia-
/davit un gavernator, a primit tribut dela Grecii (967).

Pecenegii asediazg Kievul. Intoarcerea lui Sviatoslav (968)

Anul 6496. Pecenegii nvälirI pentru intiiaoari in Rusia, lar
Sviatoslav e.ia la Pereiaslavet §i Olga se incuse cu nepotili ei Iaro-
polk §i Oleg §1 Vladimia, in cetatea Kiev. Pecenegii impresurari ce-
tales cu marl forte, arzind de jur imprejurul cetitii o multime ne-

Jasi, un popor 1a Nardul muntilor Caucas, probabil

Kasogi, un popor la Nord de Cauca.
Pereiaslavef, cetate la Gurile DuMril, aproape de Tulcea. Urmele ei
se reetsesc in satul Prislav.

www.dacoromanica.ro
 72

nunarati, asa ci n'arrean patinta niel si bah* din cetate 'lid s tri-
meati veste; lar popocrul era sleit de foame si de sobe. Oamenii ce se
adunaseri de cealalti parte a Dniprului in coribii i steteau pe tirm,
nu putean si sjungi la Kiev, nimenea dintre ei, i nici si vie cineva
din cetate. Poportd din oras incepu si se tanguiasci si 5 zici: «Nu se
giseste lúmenes care si se daca* de cealalti parte a malului si si le
poati apune: daci míline nu porniti spre ora, vom trebui si ne
predim Pee,enegilor»? $1 un Unir zi-se: «Mi voiu duce eu». $i ei spu-
seri: «Du-te»! Aoesta iesi deci din oetate lin maná* cu un friu, trecu
printre Pecenegi in fuga mare si strigi: «N'a vizut nimenea calul
meu?» eici el §-tia limba pecenegi iei credeau ci este unul dintre
ai lor. Cind a ajuma la fluviu, Ii scoase haina, tse arunci in Dnipru si
incepu si Inoate. Când vizuri aoeasta Pecenegii, se repeziri asupra
lui, aruncari asupra lui eigeti, dar n'au putut si-i faca niimic. Cei
de dincolo de mal .cand vizuri acearsta, Ii iesiri intru intimpinare
intr'o corabie, 11 luari in corabie si-1 duseri la drujini. $ii el le
spuso: «Daci m'Ene dimineati nu yeti fi sub portile oamenii
se vor preda Pecenegilor». Atunci voivodul lor cu nucmele Pretici
ziee: aDimineatà vom veni"C-u vasele, vom lua pe principesi si pe
copii perincipelni si,-i voni duce repede de partes noastri; daei
vom face aceasta, Sviatoslav va pune sà fim omoriti». In dimineato
muna-toa:re, in zorii ziled9 se imbarcari in coribii, incepuri
mare sgomot din trompete, lar oamenii din cetate ridicari un strigit
puternic. Pecenegii crezuri atunci ci a sosit principele i fugiri in
%cate pirtile de la icetate. Atunci se &use Olga cu nepotii ei si cu
oamenii la coribii. Cind principele Peoenegilor a vgzukt aceasta, se
intaarse singur la voivodul Pretici iotrebI: «Cine a sosit?» A-
cela îi fispunse: tOamenii depe oelilalt mal». $i prinepele Pecene-
Olor il intrebi: aEsti tu principele?» Acela rispunse: «Eu sunt voi-
vodul siu si am venit cu avanga_rda, dar dupi mine vine maneta cu
principele si cu o mulfine nenumarati». i griise pe un ton amenin-
Vitor. Atunci principele Pecenegilor zise lui Pretici: prietenul
meu». Acela rispunse: «Asa si fiel.. intineeri mana, si princi-
pele Pecenegilocr didu lui Pretioi un cal, o sable i sigo/i; iar a-
cesta II dridu aime, un seut §i o spadil. 5i Pecenegii s'au retrae dela
oetate si din caliza Pecenegilor n'a fosteu putinti sil boa un cal apil
din Lybed 1). $i locuiorii din Kiev trimiserA la Sviatoslav s i se
spuni: «Prinepe, tu cauti 156 striine si le aperi, iar tara ta proprie

1) Lybeci, este numele surorei lui Ku i al unei ape ce curge prin Kiev.

www.dacoromanica.ro
 73 --
o napustegti, caci era cal pe aci ca Pecenegii si puna mana pe mama
ta gi pe copia tai. Daca tu nu vii sä ne aperi, au ea vie din nou peste
noi. Nu-ti pare rau de movenirea ta parinteasca, gi de mama ta care
este ¡iguana gi de copiii tai?» Cand a auzit aceasta Sviatoslav, 8e urca
repede pe un cal gi cu drujina sa veni la Kiev, igi gruta pe mama sa
gi pe copii gi a deplans cele intimplate din partea Pecenegilor. Si
strangindu-gi armata, goni pe Pecenegi in atepa. Si astfel a fost pace.

XXXIV. Moartea Olgei (969).

Anul 6477. Sviatoslav zise anamei sale gi boierilor: Nu-mi place
.si traiesc in Kiev, ag Trea ea stau la Dunire, in Pereiaslavet acolo
este oentrul tárii melle. Acolo se aduna' toate bogatiile: din Grecia
ara., pavoloci, vin i diferite fruete; din Boeinia i Ungaris argint
gi cai; din Rusia, blinuri ceara-gi niiere gi sclavi». Olga Ii gräi :
-cTu vezi cii eu sunt bolnava; mide vreai sa te duci de ling5 mine ?»
Cid se imbolnavise gi ii zise «Dupi ce ma vei fi ingropat, du-te,
voegti». i dupa trei zile Olga m,uri gi o plinse gi fiul ei, gi rie-
potiri ei gi toti oamenii, hocindu-se amar, gi o luari gi o ingropara in
locagul de ved. Ea oprise si i se faca ospat funerar; cici aves pe
ranga ea un preot gi acesta a ingropat pe felicita Olga.
Ea a fost antemergatoarea cregtinismului in Rusia, dupa cum
luceafarul este al soarelui, dupa cum aurora este al luminei zilei.
Ihipi cum luna lumineaza noaptea, tot astfel a stralucit gi ea in mij-
local unui popor pä'gin, ea gi o platal nestimata in mijlocul gunoin-
lui, (316 popornl era in gunoiul picador, uefiind inca' curatat prin
sfairtul botez. Ea trisa s'a spalat in bala santa a botezului, s'a des-
braeat de haina picatului omului de odinioara Adam gi a imbricat
pe noul Adam, care este Christos. Iar noi Ii vom apune: aBucura-te,
tu care ai adus Rucla la eunogtinta lui Duannezeu, cici noi suntera
Inceputul impacarii cu Dumnezeu». Ea este care cea dintai dintre
Rugi a intrat in ¡mparatia cerului. Pe ea o socotesc fili Rusiei ca pe
o strabuna, caci dupa moartea ei s'a rugat la Duarmezeu pentru Rugi.
-Caci sufletele eelor clrepti un mor niciodata, dupi curm apune Solo-
mon: «De lauda eelui drept se bucura poporal», cAd amintirea sa
este nemuritoare, ea este cunoseuti de Dumnezeu gi de oarmeni. Ulte
cum o pretuese toti oamenii can vad stand neatinse ani de zile moag-
tele ei. Caci profetul a zis: «Voi preamgki pe cei ce ma preamaresc».
do-vre acegitia a opus David: «Cel drept ramine tuteo vecinica
pomenire, el nu se va teme de vorbele cele rele, mima sa este pre-
gatita si nadijduiasoa in Dunmezeu, inima sa ea intarit gi ea nu se

www.dacoromanica.ro
 74

clatira». Solo.mon hui zise: (cCei drepti friese pentru vecie i dcha.
Dumnezeu le vine risplata §i dele Cel prea inalt paza. De aceea ei
var primi din mina Damnului uiupäräia mArfil §i cununa frumu-
setii; ei se vor acoperi- cu &e-apta ea e cu bratul sAu se vor apira»..
Cici el a apirat pe fericita Olga de du§manul sin §1 de uneltirilo
,

XXXV. Riizboae/e hui Sviatoslav w Grecii. Tratatul cu Grecii. (970)..

Anal 6478. Svitoslav a§ezi pe lampa& la Kiev §i pe Oleg la

Drevliani. Intre timp Novgorodienii veniri si ceari un principe zi-
chi' aDae,i nu veniti la noi, ne vom cinta un principe». Iar Svia-
tolav le rispunse: tDaci .ar voi mima& si vie cin.eva la voi». Iaropolk.
e Oleg refuzi si se (bici. i Dobrynia 1) zise: aCerevi pe Vladimir*
Era anume Vladimir fiul 11/11a1ugei1 intendenta Olgei, i care era
sork a lui Dobrynia. Tafia amindurora 'Mea era Malko din Lubeci.
Dobrynia era deel unchiul lui Vladimir i Novgorodienii zietri lui.
Sviatoslav: «DA-ne pe Vladimir* Aeesta le /Tuse: cLueti-1». i Nov-
goroclienii luari pe Vladimir cu ei. Astfel se duse Vladimir en Do,
brynia, unchini sin, la Novgorod, iar Sviatoslav la Pereiaelavet.

XXXVI. Raboiul lui Sviatoslav cu Grccii. Tratatul (971).

Anul 6479. Svietoslav se duse epre PereJiasIaive i Bulgarii se

inehiseri In cetate. i Bulgarii ie§iri si se lupte, impotriva lui Svia-
toslav e s'a dat o mare bACalie i Bulgaaii erau B5 uinvingA. Atunci
Sviatoslav zise soldatilor ne este dat sA cidem ! sA luptim
viteje§te, fratilor i tovarielor!». i epre saetera Sviiatoslav fu invin-
Olor i lui cetatea cu mal; zicand: fAceasta cate cetatea mea».
trimise la Greci spunanclu-le: Am si viu la voi sA enceres° cetatea
voastri, precum am cacerit pe aceaeta. Iar Gaveta rispunseri: aNu
suntem in stare sA ne im,potrivim tie; prime§te in,s5 dela noi tribut,
chiar §i pentru drujina ta spuneti-ne câli sunteti, ea si vi pral:ira,
de cap». Aceasta o spuneau Grecii ea si picileasell pe Rue,
aetlizi Greca eunt plini de §iretenie. i Sviatoslav le Aspunse: Sun-

Dobrynia. unchiul lui Vladimir. In nurnele vorba alai*

dobr, bun.
Malnaa, mama lui Vladimir. In numele ei se regNseste cuvintul atav-
iad, mic.

www.dacoromanica.ro
 75

lean 20,000, §i adause 10,000, did Rugii erau numai 10,000. $i Grecii-
inarmari 100,000 impotrilva lui Sviartoslav §i nu-i deteri nici
tribut. $i Sviatoslav porni impotriva Greccilor, iar ace§tia porniri_
Impottiva Rutilor. Gaud Rtutii ii vizurrt se inspilimOutari grozav
multimea armatei. lar Sviatoslav le zise: aN'avern =fie si ne retnt-
gem, de voie de nevoie, trebuie si ne luptim. Si nu facem
ruse§ti, ci a ne Tásim arici (mode. Daci vom ca nu tram da_
del niel o ru§ine. Numai clack' vom fugi va fi ru§ine de noi: si nu_
fugim, el al ne tinem tari. Voiu merge inaintea voastri, daci eu cad,
gilnditi-vi la voi». $i soldatii zieeri: aDaci va Cidea capul tin, vor
cidea Impreuni §i capetele noastre». 5j Ru§ii incepuri lupta §i s'a.
dato strajnici §i Sviatoslav a ie§it biruitor, iar Grecia o luari_
la fugi. $i Sviatoslav porni spre Capitali, pustiind tara §i distrugänd,_
cari au (rimas pustii pâtri in rim de astia. Atunci impi-
ratul convoci pe boierii ali la palat §i le zise: «Ce sä &Cent, cici
lui nu putem sA i ne impotrivim?» $i boierii 11 riepunseri:
daruri, si-1 ispitim, daci Ii place aurul i pavolocele». $i-i tri-
miseri aur §i. pavoloace §i. un om intelept ciruia '11 zise: «Observi-i
°chili, privirea §i gindul». El daruxile §i se duse la Sviatoolarv-
$i Ii se spuse lui Sviatoslav ci au venit dela Greci cu. daruri. $i el
zise: antroduceti-i ad». Acet¡ia venial, se inchinari inaintea lui: e
depuseri in farta Jul aurul §i pawolocele. Sviatoslav, firti sti se uite'
la aces:e darori, porunci servittorilor aPistrati-le». Apoi se in-
toarseri la implrat §i impirartul convoci pe boieri. Tiriimidi griiri::
«Am venit la el §i am depus darurile, dar nu s'a uitat la ele, ci a po-
runcit si le pule la o parte». Atunci unul zise: «Incearcil-1 inert °daft
trimite-i arme». 11 ascultari pe acesta §i-i trimiseri o sabie i alte-
arme §i i le ¿use. El le primi, incepu si le laude, si set bucture de ele
multumi impiratului. Trimi§ii veniri din non la impirat gi-i poves-
ti tot ce s'a intimplat. Atunci rtserä boierii: cAcesta txebue si fie un
om fioros, film:lei nu vrea sA tie de bogitii, dar ja arme: ptitegte-r
tribut». $i impäratul trimise la el, epunindu-i: aNu veni spre Capi-
tali, ci prianette tcributul ce vei vrea»; cici nu mai era departe de-
Tarigrad. $1 i-a dat tribut; el primi IncA i pentru cei morti1/2 zicind:-
«Trebuie aibi famdia lor». $i a luat multe danni §i s'a tutors ell
mare glorie la Pereiaslavet. Cind vizu acum ce midi era 'drujina sa,
îi zise in sine. Daci ar veni p neatteptate, m'ar ortnori §i pe mine Ili-
oamenii mei !». ad teizusteri multi in aceatga expeditie. $i ziser-
«Vreau si merg in Rusia §i si string armati mai numexoasä». $i
-trimis soli la impirat, la Docrostorum, cici acolo era impiratur,

www.dacoromanica.ro
 76

gräindu-i astfel: Vreau ea fac cu Cue pace si o prietenie stator-

pica». Cfind a auzit aocasta impiratul, s'a bucurat §i i-a trimis daruri
mai trtari dreefitt mamie. Sviatoslav primi darurile §i incepu Ea se
sfatuiascl cu drujina ea, spunfind: Daci nu incheiem ou impäratul
pace §i daci imparatul va afla, ce putini eu.ntem, var veni i ne VOT
impresura in cetate. Tar lara ruseasci este depan.e §i Pecenegii aunt
In ritzboi ou noi si clue ne va ajuta? Sa faecim decil pace cu impa-
ralul; cäd vezi, el s'a obligat la tribut si aceasta sä ne fie indmjims.
Daca nu ne var platri tribteul, atunci vom strange din Rusia din nou o
ammata mai numeroasti si vom porrti spre Tarigradv. Aceasta cuvin-
tare placu drujinei si au trianis la imparat pe cei mai desloinici ofi-
Aoestia vernira la Dorostorum si au fost anuntati imparatrului.
Imparaitul ii chama 11i dimineata urmätoare si le zibe: «Sri vorbeasca-
trianisii rusi». Ei zisera: data ce spune princripele nastru: Vreau
träiesc in prie:enie desavfirsita cu impäratul Grecilar in tot timpul
viitoro. Imparatul se bucura si puse un scriitar sà tranecrie pe per-
gament toate vorbele lui SvSartoslav. Atunci incepu trimis-ul ea spunk'
toate vorbele i scriitorul incepu sä serie. El grai astfel:
Copiia tratatului de prietenie care s'a incheiat intre Sviatoslav,
mare prindpe al Rusiei si Svenald, seria de Thoophilos Syncellosl)
caträ loan, nurnit Tzimiskes 2), imparatul Grecilor la Dorostorum,
in luna lui lulie, la a 14-a Indicatiune, in anal 6479 (971).
Eu, Sviatoslav, principe rus, dupa cum am jurat, intareao aoest
tratat cu jualminul mea: vreau sä traesc lu pace gi intr'o prietenie
destivfirsita cu loan, marele imparat grec si cu BaeiLoss) sir cu Cons-
tantin, ihnpargi luminati de Dunmezeu si cu poporul vos mu intreg,
CILi precrum si toti Rusii cari aunt subt mine, boieri si ceilalti, panti la
sffirsitul liunii. Niel °data nu ma voiu gfindi sà atac tara voasträ, nici
nu voiru strtmge ostiri sau alt popor sil conduc impotriva tarrii voastre
si impotriva acelora oari stau subt stapfininea greceasca si nici im,po-
triva regiunii dela Cons= gri cetatile sale si nici in contra tarii But-
garilor. Si daca alt oineva s'.acr gandi sä atare tara voastra, atunci eu
voiu fi dusmanul aceluia si ma' voiu lupta al el. Diva' cum eu am
facia juramant imparatilor gee; si ou mine boierii si tati Ruii, asa
vom tinea conventia prezenta. Daca insa nu pastram cele mai sus

Theophilos Syncellos, secretar particular al impiratului.

loan Tzimiskes, impirat byzantin. Vezi Monografia Drdstorui-
Silistra, p. 114.
Vasile-Basilios Il Bulgaroehtonul, impirat in Byzant (976-1025).

www.dacoromanica.ro
 77

{mula/ate eu gi oei cari sunt ou mine gi cei cari sunt subt puterea mea,
aä fim blastaman de Duannezeu, in oare oredem gi de Peru.n gi de Va-
los, zeul atnimalelor, ià ne farcem galbeni ca aurul o s pierim de pro-
pille noastre arme. Consideran ca adevir cele ce am convenit astral_
gi -cele ce am seria pe acest pergament gi am sigilat ou
noastre.
Svbatoslav, dupa ce a incheiat pace cu Grecii, a plecat cu co-
rabia pana la cataraotele Dniprului gi Svenald, voivodul tatalui
Ii zise: «Principe, fa drumul calare ou ocol, .eaci la cataracte te pan-
dese Pecenegii». El insa nu i-a d.at zscultare gi a metro In corabie. $i
locuitorii din Pereiaslaver trimisera 1a Pecenegi, sputnandu-le: Svia-
taslav vine in Rusia incareat eu multe bogarii gi cu nenumirata prada.
laata de la Greei, insorit dc purini tovaragi. Auzind acestea Pece-
negii, ocupara cataractele gi cand ajunse Sviatoslav la cataracte, n'a_
putut sa le treaca. De aoeea, se opri Ì petreou. iama la Bdoberejie.
$i incepu ea-i lipseasci alimentele i era o mare faamete, alga ea se
plateo pentru un cap de cal o jumatate ile grivni. $i Sviatosilaw trecu
lama aci. Ciad irisa sosi primivara.
In anul 6480, Sviatoslav porni opte cataracte. Acti fu ataca de-
Kuria, principde Pecenegilor. $i au omorit pe Sviatoslav, i-au taiat_
capul gi din titvi Ii faca o cupi pe mire o garnisira cu metal gi din
care "aura. Svenald irisa ajmise la Kiev la Iaropolk. 5 anii domniei
lui Sviatoslav au fost in total 28 (972).
XXXVII. Domnia lui laropolk. Di/ente inteimpldri (973-977).
Anul 6431. Incepu'ad domniei lui Jaropalk.
Anul 6482, 6483. Fiul lui Svenald, mmiit Liut, era la vana-
toare; el plecase anuane din Kiev gi urmarea fiarele prin Odiare.
Oleg Il vazu gi intreba: «Cine este asta?» li se raspunse ca este fiul
lui Sven.ald; se repezi calare spre el §i-I ucise, cari gi el era la vana-
toare. Din aceasta cauza se isca o urá cumplitä in're Iaropolk gi Ole&
gi Svenald spunea meren lui Iaropolk: «Pomegte impotriva fratelui
tau si ouprinde-i rara, cici el vrea sa se razbune pentru fiul sala
(974-975).
Anul 6484, 6485. Iaropolk panni impotriva fratelui sau.
In rara Drevlianilor gi Oleg Iii iegi intru intampinare; gi se pregateau
de lupta gi calad lupta incepu intre c-le doui armate, Iaropolk birui
pe Oleg. Oleg fugi ou ostagii sai in oetatea ce se numea Va-adj.') gi
un pod conducea peste ganr spre poarta cetarii. Aci se inbulzira
1) Vrucii, cetate in regiunea Drevlianilor.

www.dacoromanica.ro
 78

s'au unpin8 unii pe altii in groapä §i Oleg oäzu de pe pod in pri-

pastie gi cilzuril jos multi oameni gi cal iilOtrivirrt. Si Iaropolk Intel
oragrul lui Oleg §i-.i lui asuprali donania. Ski a trimis s caute pe
fratele gm, i coi ce 1-au cäutat nu 1-au gisit. Atunci gräi un Drev-
Han: «Am väzut rind, cum 1-au aruneat de pe pod». Atunci Iaropolk
trimise si cemeteze .dupi fratele siu. Si ecotic. ad cadavrele din groapä
de dianineata panic' la amiazi, gisiri pe Oleg toemai in fund printre
caclawre. II scoarseri afari §i-1 agezari pa un covor. Si sosind Jaropolk
plinse la capul lui gi zise lui Svenald: «Uite, aceasta ai vrut». Si au
.ingropat pe Oleg in local acela in cetatea Vrucii, gi mormintul
se vede la Vracii pânä la ziva de astäzi. lair tara sa o lui asupri-gi
Jaropo/k. Sotia lui Jaropolk era grecoadni, care fusese
Tatl su Sviatoslav i-o adusese gi i-a dat-o de sotie lui Iaropolk
pentru fa-amuse/ea feti.i sale. Cind Vladimir a auzit la Novgarod ca
Jaropolk a om.orit pe fratele su Oleg, s'a teanut gi a fugit dincolo de
mare. laropolk insi 1§i ariezi la Novgorod posadnicii1) eài i a ri-
_naafi singur atot stipinitor in Rusia (976-977).

_XXXVIII. Vladimir ia in ceisiltorie pe Rogneda. Domnia sa in Kiev.

Vieata sa. (978-988).

Anul 6486, 6487, 6488. Vladimir soar cu Veregii la Novgorod gi

se adresi posadnieilar lui Jaropolk: «Duceti-vil la fratele meu §i
spuneti-i: «Vladimir pornette impo-riva ta, pregIte§te-te de luptl».
Si s'a stabilit la Novgorod. Si trimise la Rogvolod 2) in Pdlock
«Vreau sà dau de so* pe film ta». Acela intrebi pe fiica
sa: «V.rei sil iai de birat pe Vladimir?». Ea aispunse: aNu vreau
descult pe fiul nei solave; pe Iaropolk insà da». Rogvolod vanise
de peste mare §i-gi avea tara la Polock §1 Tury 2) la Turrov, dupi
care eau numit Turrovcii. Si slujitorii luñ Vladimir se intoarseri §i-i
spuseri toate ce zisese Rogneda, fiiea lui Rogvolod, principele dinPo-
lock. Atunci Vladimir igi strinse o armati mare de Varegi §i Sloveni
e Ciuii §*1 Krivici gi pomi Impotriva lui Rogvolod. In timpul aceata
se ficea eisitoria Rogdedei au laropolk. Si Vladitmir veni la Polock,
-ucise pe Rog,volov §i pe coi doi fil ai sai0, pe fiica lui Rogneda o lui
-de sotie. Si porni impotiriva lui Jaropolk. Si Vladimir veni la Kiev
cu o armata numeroasi gi Iaropolk neputand sa i se impotriveasci,
Posadnicii, erau inalti funcionan, repnezentind pe principe.
Rogvolod, principe vareg din Polock.
Tury, principe vareg din Turov, cetate Ifingi Pripet.

www.dacoromanica.ro
 79

,se inchise cu oamenii sii i cu Blud 1) in Kiev. Vladimir se intiri

_prin ganturi, la Darogojici 2), gi intre Dorogojici gi intre Kapici 3) a
Ilea o groapi care se vede pini in zina de astizi. Vladimir trimise
la Blud, valvod.ul lui Iaropolk gi-i spuse cu vicknie: prietenul
meu; deck' eu amor pe fraude meu, vreau si 'te am ca pe un pirinte
vei primi din partea mea o marecinste. Nu eu -am inceput si-mi
.omor fraçiii, ei el gi numai de teami am pomit in contra Id», 5i
Blud spuse trimigilor lui Vladimir: tVoiu fi din loath' inima prie-
tenul 'tau». O blestemati viclenie omeneasci ! Cum apune David:
Gel ce mininci piinea mea, mi-a intins cursi». CäcHi acesta cu vi-
elenie a intins curei principeiui aäu. i iarigi: cGu limbile lor au
ingelat. Judeci, Doamne, si cadi din gindurile lor; gonete-i pen-
tru marea lor nelegiuire, miniat, Doamne». i lariat
grAiegte acelagi David: tOamenii de einge gi de tridare nu vor a-
junge la jumitatea drumului lor». Este urit efatul care sfituegte vir-
sarea de singe. Sunt nebiuri acei oari, dupi ce au primit cinste gi
avere dela principii eau stipinii lor, se gindesc la pieirea priucipi-
lor lor; aaegtia sunt mai rii dec.& diavolul. Astfel gi Blud gi-a tridat
pe principele siu, degi primise d.ela el multi erliste: acesta esti vitfo-
vat de angele värsat. Cici dupl ce Blud s'a inchis impreuni cu fife-
polk a taimis cu viclenie impotriva lui de mai multe ori la Vladimir
vi-1 chemi si la cu asalt cetatea; gi el insugi ea ginclit si 'midi pe Ia-
rropolk, insi nu i-a fost cu putiarti ei-I omoave din cauza locuitorilor
din cetare. Fiiindcà Blud nugtia, in ce chip si-1 piardi, ee gindi la
viclenie sfitui si (aci o legire din ora'. Plin de viclenie
spuse lui Vladimir: 4cLocuitorii din Kiev stau in legiturri cu Vladi-
mir spun: aAtaci cetatea vain da in m.ini pe Iaropolk. Fugi
din cetate»! i Iaropolk Ii dete ascultare, fugi gi se inchise in eetaitea
Rodnia, la gura fluviulni Ros. Vladimir insi intri in Kiev. $ru Ia-
ropolk a fast asediat lu Rodnia, uncle domnea o mare foamete. Ping
ziva de asfizi mai existil ca in Rodnia. i Blud
grii lui Jaropolk: tVezi ce de soldati are fratele tin? Nu vom putea
birurim; incheie pace cu fratele tiu». Aceasta insi o spunea din
viclenie impotriva lui. i Jampolk zise: f:Aga si fie». Deci Blud tri-
anise lui Vladimir soli cari cDorinta ta s'a implinit; voiu
aduce pe laropolk la tibe; pregitegte totul si-1 omori». Cind Vla-
Blud, voevod din Kiev.
Dorogojki, o localitate lâng Dnipru, mai sus de Kiev.
Kapici, o leloalitate lâng Dnipru, mai la Nord de Kiev.
Rodnia, cetate lâng fluviul Roe, un afluent al Dniprului.

www.dacoromanica.ro
 80

dimir a auzit aceasta, manse la curtea pirinteasel Terem, despre °ste-

am varbit mal inainte §i. s'a arzat cu oer.a§ii sii icu drujina sa. Si
Blud zise lui Jaropolk: «Du-te la fratele tin §i spune-i: Tot ce-mi
vei da, eu voia primi. lamp°lk plecä acolo, insi Variajko 1)
zise: «Nu te duce, pn:Incipe; au si te amoare; fugi la Pecenegi
vino incoace cu o armati». Dar nu l-a ascultat i Iaropolk veni la
Vladimir. Si cind inträ pe ur, doi Varegi Il loviri cu sibale in
piept. Blud îneä inchisese .u§ile, §i n'a mai lisait pe nimeni din ai
sii si intre. Astfel piewi 'mop°lk. Variajko însi Cam' a vizut ci Ia-
ropolk a fast omotrit, fugi dela palat la Pecenegi §i de mai mutte ori
s'a luptat alituri de Pece.negi in contra lui Vladimir. Aoesta nnmai-
au greu putu si-1 atragi la Line, dupi ce îi ficu un jurimint. Vladi-
mir irnsi avu legituri cu sotia fratelui sin, cu grecoaica, care Ii era
cuarmati. Din aceasta niscut Sviatopolk. De,ci dinteo
uriti ie§i fructe irrite. Mami sa a foot o ailugiwiti §i a doua
avu legituri cu ea in afari de ,cisitowie. Sviatopolk era daci
fiul unei adultere. De aoeea tatil sin nici nu La iubit, cid el avea_
doi tat:, pe Jarapolk §i pe Vladimir.
Atunci Vareg:i gralri citri Vladimir: «Aceasti °elate este a
noasnri, noi am cucewit-o; wean si avem pretul riscuinpiririi doul
grime de cap. Vladimir le spuse: Aqteptati o luni, ping ce string
bani pentru voi. Si au a§teptat o lung intreagi §i nu le-a dat
Atunci ziseri Varegii «Ne-ai in§elat; arati-ne drumul spre Grecia.
El le zise: «Mergetixt. Si din mijlocul low aleee birbati buni, price--
pati §i iviteji §i le-a distwibuit cetiti; ceilalti insi pornriii la Tari-
grad, in Grecia. Si el trimise, ina'ntea lar, soli eari griiri jmpira-
tolui: «Tali vin la tine Veregii, nu-i tinea in ora, cici se vow purta_
dupi cum s'a purtat gi ad; in diferite pirti §i nu lisa
pe nici unul si se intaarci aci». (978-980).
Si Vladimir incepu si domneasci singur in Kiev. Si widici mai
multi idoli pe colina din awl a palatului Terem: un Perun de
lemn, cu cap de argint §i anustiti de aun; §i. pe Chars, pe Dajbog
§i Stn.:bog §i pe Semargl ti pe zeita Moko§. Si le-au adus jertfe, nu,
mindu-i zei, §i-§i aduseri aci pe fiii §i ficele Ion jertfiri diavo-
lilor §i pângiriri pimintul pn:n jertfele lor. i pimintul rusesc
aceasti colini era pingiriti de singe. Dar prea buuul Dumnezeu nu
wea moartea picito§ilor. Pe aceasti movili se ridici acum biserica
Sfintului Vasile, dupi cum yam istonisi mai tirziu. Dar si ne intoar-
cem la povestirea noastri.
1) Variajko, un voivod 1 ha urepoik.

www.dacoromanica.ro
 81

Vladimir arzi atunoi pe unchiul 8äU Dobrynia in Novgorod,

Dobrynia veni la Novgorod gi ridici la Volchov un idol al lui
Perun; gi Novgarodienii il aduseri jertfe ca unui Dumnezeu.
Vladimir era invins de dragostea dup. feanai §i sotiile sale au
foe% Rogneda, pe care o agezi la Lybed1), uncle este acum maul
Predslavino, §i cu care a smut patru fii: Iziaelav, Mstislav, laroslav,
Vsevlad §i cloui fdte; cu grecoaica pe Sviatopolk, Cu o cehi pe
Vygeslav, cu o alta pe Sviatoslav §i Mstislav; §i en o bulgäroaici pe
Boris gi Gleb. Concubine a avut el 300 in Vy§egorocl, 300 in Bel-
gorod §i. 20 In Berestav 8), in satul care se ehiami warn. Beresto-
vojie. Nesiturindu-se Cu vieata desfeinati, a brat g1 feaneile altor
birbati baajocorit gi fete marl Ciei era stricat ca Soloman. So-
lomon avea, cum se epune 700 fermi gi 300 concubine. Acesta era
intelept, totu§i la stir§it a cilzut; cestilalt insi era Uri minte, §i la
sfar§it gi-a gisit mintuirea. Mare este Domnul gi mare este puterea
sa; intelupoirmea sa n'are sfir§it. Cäci nriti este adeanenire a femeilor,
dupi cuan a Epus deepre femei Solomon, dupi ce s'a 4:Nu
da asoultare unei feanei Tele, cici miere picuri de pe buzele fem.eei
stricate; citva timp ea iti indulcegte gitlejul, dar mai in urmi de-
vine maii amari dealt fierea. Cine se alipe§te de ea 11 tire§te priu
moarte in pripastie. Ea nu merge pe calea vietii, rátie1tori si ne-
bunegti sunt pa§ii ei». Astfel a griit Solomon despee femeile des-
frinate, despre fenicia cea buni Insà el a zis: «Ea este mat pretioasi
deeit o piatri neslimati; härbatul ei se veselegte de ea. eici ea 'ii
face fericirea in intreaga lui vieati. Daei a gisit lânä §i in, cu mii-
nile ei face lucru folosiroe. Ea este ca o corabie oare face neguetorie:
de departe stringe ea bogitii. Ea se scoali de noapte gi di easel
niâncàri §i de lueru servitorilor. Daci a vizut un ogor,l-a gi cumpi-
rat; din lworarea mâiniilor ei, a plantat viea; ea gi-a inane puternic
§alele, gi gol-a beatul pentru munci gi Laic ce bung este murroa.
Lumina ei mi se stinge toatä noaptea. Mina ei se tntinde dupi lu-
cruri folositoare §i degEtele ei tin fusul. Miinile el se deschid pentru
sired gi di fructe .oelor insetati. Birbatul ei n'are si se ocupe de
casi, aril uncle ar fi el; toti ai ei var fi imbricati; pentru
ei, ea a neat doui feluri de haine, una vopsiti in row, gi alta de
purpuri. Birbatul ei se distinge la poarta cetitilor árii. Ea a testa
pituri gi le-a pus in vinzarre; gura gi-o deschide cu vorbe intelepte,
Lybed, un afluent al Dniprului.
Bredslavino, un sat pe Lybed, aproape de Kiev.
Vygegorod, Belgorod gi Berestov, orri§ele langil Kiev.
6
www.dacoromanica.ro
 82

ea vorbegte ou limbo ea muna eänd trebuie. Ea s'a imbriicat cu pu-

tere i ou frumusete, därniciile ei i-au ridicat copia i i-au fäcut
brirbatal ei a läudart-o. Cid feancea eumagle este bineeuvin-
tatg; eg laude teanta de Duannezen. Dati-i din fructele buzelor ei
luerarea ea ea' o laude in,aintea partilar bärbatului ei».
Anul 6489. Vladian:z merse in contra Legilor i le-a euprine
ctragele Peremysl 1), Cerven 2)i alte orate, cari päng In ziva de
aetäzi apar¡in Rusiei. Tot in acest an a invins gi pe Viatici gi le-a
impus un tribut de fe °are plug, dupg cum noma -Letal srm (981)1
Anul 6490. Viaticii incepurg krizbniu; Vladimir pomi impo-
triva lor gi-i invinse pentru a doua oaai (982).

XXXIX. Saarificiile °meneo& Istoria arad Vareg eregtin.

Anul 6491. Vladimir porni impatriva Iatviagilor, invinse pe

Tartviagi 8) gi le emprime tara. i dupä ce se intoaree la Kiev adu3e
jextfe idolilor imprenta cu poporul säu. i bitränii i boierii ziseri:
«srt tragem la sorti un biiat gi o fati; asupra cintila va egdea sortul
si-1 sacrificam zeilor». i era un Vareg ei curteia lui era acolo mide
este hise/ica Sfintei Maiei a Do.mtmlui ce a fost ziditä de Vladimir.
Aceza Vareg venise din Grecia gi ficuse eunogtintä cu. credinta ereg-
link'. i el avea tm fin frum.os ea infitigarre i ca suflet; diTat pierna
diavoaului asupra aceeluia a cizut sortul: cici diavolul n'a putut si
se retira si-'i arate puterea i tânirul era ea un epin in iniona ea.
&lana egati eg-1 präpgdeaseg atätä multimea. Trimigii veniri
la el spuserä: cSartul a cima pe fati tiu; cAd zei pe el 1-a alee;
deaceea il vom duce ca jecrtfä zeilor. Veregul zise: cAtegtia nu *m'A
zei, ej buciti de leann; aelázi munir, ad, mame msA vor putrezi; egel
ei nici nu mininci nici nu beau, niei nu vorbesc; ei eunt ficuti. de
omului din lemn. Dar exista' un eingua. Dumnezeu, eiruia
einjesc Greca g. crtruia i se inching, carne a M'out cerul i pimintul
etelele i soarele g luna gi pe om tu i-a poruncit sä triiacci pe
primanit. lar acegti zei, ce-au ficat? Ei intiti sunt film* Pe fiul mea
nu vreau sAA dan diavolilor». Trimigiii se duseri gi istorisiri acesbea
poporului. Acegtia !primera armele, se repeziri la el gi nimiciri din
toate pä4iie olatele luii. Veregul inert era ca fiul siu in vestibul
li se ,adresarä: «DA-ne pe fiul tän ea 6541 jertfion zeilor». El rispun-
Peremysl, cetate pe fluviul Jan. Peremysl.
Cerven, cetate in Gali¡ia.
latviagi, populatiune baltici apreape de Prusieni.

www.dacoromanica.ro
 83

se: cDaci aceda sunt zei, pot sA trimeatä pe vre'unul dintre zei
la pe fiul meu; deoe Il cdreti?» Atunci incepuräsA abrigo, sparserl
podins de subt ei gi-i omortri i nimenea nu gtie, unde au fast in-
gropaid. Pe acea vreme oamenii n'avean minte i erau pigani. Dia-
volul s'a bucurat de aceasta gi nu gtia cA sfirgitul säu era arproape.
Astfel se eilea el el irimioeasci porporui aregtin, dei chiar din aceste
täri avea ea fie gonit de sfânta cauce. acAci, se gandea in sine satana,
.aci es'e locagul meu, ad i n'au invitat apogtolii gi n'au proorooit 1;roo-
aucii», gi nu gfiea cA proorocul apune: aChiar gi pe eei cari nu sunt
poporul meu, Ii voiu nu.mi poporul men», lar de arpostoli s'a zis:
4Vorbele lor s'au rispandit in toatl tara gi ouvintele pia la mar-
ginea p5mântului. Cioir degi apostolii n'au fost ad cu trupul, r5sunä
totugi invkátura lor, ca trompetele, peale tot Plimiintul; in biserici
prin inv5t5tura lor biruim noi pe dugman i-1 c51c5ni ou picioarele
noastre, dup5 cum 1-au caloart acest tea cu fiul säu gi au prima cu.-
nuna cereasel imprerunä eu efinii mucenici gi cu c,ei drepti.

XL. Reizboaele lui Vladimir. D:scufii religioase (984).

Anul 6492. Vladimir porni impdtriva Radimicilor. El avea pe

langa sine pe voiarodul Volcii Chvost gi Vladimir trimise pe Volcii
Chvost inaintea ea. Aces'a Ii intilni la raid Pegaeaua gi Volcii
Chvost invinse pe Radimici. Deaceea Rugii Igl biturti joc de Rta--
spunandu-le: acCei de la Pesoana fugirI de o coada de lupl.
Rardfinici Thai eran din neamul Legilor; venind eau Mabilit ad gi
pl5teau tribut Rugilor; un povoz 2) adue pfina- In ziva de astazi.
Anul 6493. Vladimir porni cu uncbiul s5u Dobrynia pe
irnpotriva Bulgarrilor gi pe Torci 8) Ii duse pe 'meat cAlAn gi birui
rue Bulgari. Dobrynia zise Jul Vlaclim'r: Am vAzu.t-pe prizonieri gi
toti sunt cu cisme; acegtia n'au ea ne trimeat5 tribut; sA mergem
cäts'am dugmarni incatati cu pai1e. i Vladimir inchei5 pace cu
gi depus jurImant din ambele Pärti. Si zise Buagaaii: cAtit
timp va linea pacea intre noi pin5 ce piratra va incepe sA inoate 2i
tameiul sA cadI la fund. Si Vladimir se' intoame la Kiev (985).
Anal 6494. Bulgarii de legea mahomedanit veniri la el gi
Pweana, un afluent al fluviului Soz din tans Radimicilor.
Povoz, tribut ce se dedea principelui.
Torcii, popor de semintie turd, ea ti Torcmenii, Peoenegii, Poloveii.
'El triliau la fruntariile Rusiei chiovene. Porphyrogenitul numeste si pe Unguri
'tot Turci.

www.dacoromanica.ro
 84

spuseri: e§ti un principe inteleipt §i priceput i totu§i nu cuno§tit.

Grede in legea noastrtt §i cinstegte pe Mahomed.
Ii intrebi: Gum este legeta voastri». Ei rispunseri: «Noi credem
Duannezeu, Mahommed îns ne invafi tiierea imprejux, sà nu min-
cám carne de porc, si nu bem vin. Dupi lucrarte, zise el, se poate
In desfriu cu femele: Mahommed va da fieciruia 70 femei fru-
moase; din ele el alege .una frumoasi i toste frumusetile le ingra-
midegte asu.pra ei; aceasta devine sotia sa. Dar §i aci se poate el da.
la tot desfriul. Gel ce este sirac in amasti lume va fi sárac §i in ma-
lalti». i o sumedenie de alte mincitmi pe cari mi-este rugine si le-
reproduc (986).
Vladimir i-a asoultat cáci §1 pliceau femeile i el insugi era_
desfrinat, de aceea ascultat buouros; ceca ce nu-i ccrnvenea de-
loe era tiierea imprejur gá retinerea dela carne de pare §i dela once
biuturi. EL riíspurse: «Pentru Rani biutura este o plicere, tira ea
nu putem fi». Apoi veniri Nerntii de la Roma §i-i «Papa ne-a:
insircinat spu,nem: Tara ta este ea tara noastri, dar credinta.
voastra nu este ea a noastri; cuci credinta noastri este lumini; noi.
ne crugim lui Dumnezeu care a ficut cerul §i. pimintul §i stelole,
luna §i itot ce are salare; zetii vogtri sunt inci de lemn. Vladimir
«Cari eatnt poruncile voastre?». Ei rispunseri: «A posa
dupi putere; darei cineva mininci §i bea, toate aoestea sunt pe.ntru.
s'aya lui Duin.nezeu. a zis invititorul nostru Paula,. Vladimir zis&
atunci Neintilor: «Plecati de aci, cici pärintii nogtri n'au adula.
aceasta». Cind au auzit ace asta Ovreii Ghazari, venial §i griiri: aAim
auzit ci au venit Bulgari §i oregtini,invitandu-te fiecare dintre
credinta 8a. Gregtinii cred in acela pe °are noi 1-am ristiplit pe
cruce, noi ^Lusa credem in singuaul Dumnezeu al lui Abraham, al lui
Isaac §1 al lui Iacob». i Vladimia Ii intrebi: «Cuan este legea
voastri?» Ei rispunserä: circumcizinnea, abtinerea dele carnea
porc i de iepure gri sed:lama sabbatului». El Îj irtrebi: unde
este tara voastri?» Ei rispunseri: «in Ierusalim». Apoi Ii intrebi:.
«Acolo locuiti voi acuan?» Ei ziseri: «Dirmaiezeu s'a miniat pe pà-
rinij §i pentru piicatele ~are ne-a imrpal§tiat pe tot
mintul §i tara noastri a dat-o in mina cre§tinilOr». Atunci zise
«Gum invitati voi pe altii, iar voi sunteti goniti de Dumnezeu. §i.
imprágtiati de el? Daeli Dunmezeu v'ar fi iubit pe voi §i legea voas-
tri, nu v'ar fi imprigtiat prin Vári Straine. Ati voi voi ea ga nota 91
ni se intimple la fe!?».
In urmi Grecii la Vladimir un filosof care grii ast-.

www.dacoromanica.ro
 85

fel: Am aflat ci .au venit Bulgarii gi au volt si te inveite si primegti

credinta lor: credinta Jar inei pingiregte ceaul i pimAnuf; ei aunt
mai hlistimati decit f.c4i oamenii, au ajuma asemenea cu Sodoma
Goanora, asupra aurora Dumnezeu a lisat si cacti pietre de foc
i-a inghitit i cufundat subt pianint. Astfel Ii agieapti gi pe ei ziva
pieirei, eind va veni Dunmezeu si judece pe pian.int i ei piardi pe
fac nedreptate i sivirgesc grozivii: eid acegtia se spali
excrementele lor gi le bagi in gurli, gi le tree prin barbi invocind
pe .Mahommed. Tot astfel i femeile lor eivirgesc aceleagi criane
altele gi mai urite ciai gusti murdiria impreunirii bArba'.ului cu
femeia !. Cind a aflat aoeasta Vladimir, a scuipat pe piimant gi a
zis: «Asta-i o seirbogenie». lar filosoful zise: Am mai aflat i despre
aceea el au sosit oameati dela Rama si Vä propowid,uiasci oredinta
lor. Credinta or este putin deosebitä de credinta noastri. Ei se slu-
jesc in serviciul lor divin de piine nedospiti, adici de azimi, pe care
Ihnnmezeu. nu le-a dat-o; mai muh chiar el a poruncit si se ser-
veasei cu pane i aceasta a dat-o apostolilor i luind piinea a zis:
-«Acesta este trUpuI m.eu care se fringe pentru voi». In acelagi fel a
luat el gi vinul gi a zis: «Acesta este singele melt al legei celei noui
care se versa pentru voi i pentru m.ulti spre iertarea picatelor». Ei.
insi nu fac aga gi nu implinese adevirata credinti». Atunci Vladi-
mir zise: ecAu veldt la mine jidovii gi au spus: Neantil gi Green erect
In aoela pe care noi 1-ani ristignit pe canee». Fil000ful 'riepunee:
.adevirat, noi oredem in acesaa; cici proroaii. lor .au prezis, ei Duan-
ne,zeu se va nave, altii Inei ea' va fi crucificat gi ingropat gi a treia
zi se va scula gi se va inilta spre cer. Ei Inei an ucis pe acegti pro-
feti, lar pe altii maltratat. *i eind s'a implinit timpul prooro-
cirei liar, s'a scoborit pe ,pimint gi a Meat si fie ristignit i inviind
ea suit la cer. El a agteptat 46 ani ca ei ei se ciiasci gi nit eau cit.
Atunci a trimis impotziva loa. pe Romani cari le-au diaimat ceatile
lar i i pe ei i-a imprigtiat peste lot pirnintul astfel slujeso
çári striine». Vladimir intrebi: «De ce Dumnezeu s'a pogorit pe pi-
mint gi ea supus la o aetfel de mumanicie?». Filosoful rispunse zi-
and: «Dad i mreai ei aeculti, am si-ti istorisesc dela incepua, de ce
Dunmezeu ea pogorit pe pimint». VladimÑr zise: <Nreau bucuros
35 await».
filosoful incepu ei griiasel astfel: «La inceput, Dumnezeu
a flout cerul zi. A doma zi a fIcutt uscatul
care este in mijlocul apelor; in aceeagi zi eau davit* apele: o
parte se litdici deasupra usoartului, oegaltA juin'itaite se retrase sat

www.dacoromanica.ro
 86

uscat. In ziva a treia ficu marea gi. râurile j izvoarele §i

rile; in sins a pattra soarele, luna §i stele& gi Dumnez. eu impodobi
cerul. Clad a yield accosta ce! diutâi «blare ingeri, eel mai
din cesta ingerilor, se gin& in sine gi use: «Vreau si mil ember pe
pintint e si pun atipinire pe pinaiint gi voiu fi.asemenea ea Dum-
nezeu voiu ageza tronul meu pe norii dela miazi noapte». $i
numai de eat Dumnezeu Il arunei din eer gri. dupi el cizuril, cei cari
îi eran supugi, iceata a zeoea (de Numele aceistui unetiritor
era Satanael gi in locul siu Duannezeu puse pe Mihail ca cel mak
Dutpa ce Satanael n'a isbutit in planurile sale gi &pi ce
pierdur slava de mai inainte, a foal. nuanit inimicul luth Dumnezeu.
In urtni, in ziva a clam:ea Duannezeu a ficut chitii i pegtii §i tiritoa-
rele i pAsArle inaripate. In ziva a gasea a flout Dumnezen. fiarele
gi ,dobitoacele i viermii pimanitului, el fieu gi pe-om. In ziva a
§atprtea Duannezeu se odihni de luerurrile sale: aoesta oste Sabbatul..
$i Dumneieu wag paradisul in risirit in Edon gi cluse aci pe om.ul
pe care Il ficu. Si i-a dat vorie sä minânce din °rice poni in arfari
de unul singur, acela al cunoargerii binelui gi. raului. 5i Adam era
In paradis §1 prievea pe Dumnezeu liuda, cind Il liudau i in.-
gerii. $i Dumnezeu trimise lui Adam un sorrm gi Adam adormi; gi
Dumnezeu lui lui Adam o coasti gi-i tiou o safe o aduce lui
Adam in paradis gi Adam zise: «Aceita este os din oasele mac
carne din carnea mea, gi a fagt munia fernee». $i Adam didu numele-
ani3nalelar gi pisirilar gi fiarelor gi viermilor, gi un inger Ii nuani gi
pe eti amindoi. $i Dumnezeu ficu si asculte de Adam fiarele gi do-
bitoacele gi el stipinea peste toatte gi ele Ii frail supuse. Cand dia-
volul vAsti cat de math einstegte Dumnezeu pe am, a ineeput sá-1
pizmu6asci, s'a proficut inteun garpe gi a venit la Eva spuse:
De ce nu mineati voi din pound, oare se gise§te In mijloeul para-
disuluri ?». $i feancea grAi atre garpe: «Dumnezen a opus: «Vol nu
trebuie &A mineati: cAd dae:a yeti mines, veti muri». Atunci garpele
grAi fccmeei: Nu veti muri, dar Dumnezeu gtie ea' in ziva in care.
veti mines din el, ochii vogni se vocr deschide gi voi veti fi ea Dum-
nezeu, ounoecind binele gi rAuh. $i femea vizu eA fructul era bun-
de mincat gi ea iuA gi minek" gi didu gi bkipastului ei gi mineari a-
mandoi $i ochii lor s'au deschis gi vizutri el sunt gel gi din foi de
sinachin gi-au ficut gorturi. Atunci Dumnezeu zise: «Blestemat
fie pimintul in luork. tale; in necaz al nthiânioi in toate zilele
vietii tale». $ri Dumnezeu Damnul grái: «Daci intindeti mina gi eule-
geti fruetul arbarelui vietii, veti träi vecinic» gi Dunmezeu DarnuaT

www.dacoromanica.ro
 87

goui pe Adam din pandit!. Si ea agezat dincolo de parad s,

muncind pimfinful gi Satan ea bucurat de larietrimul
athfel ne-a iajuns prima adere gi ipedeapei amari: pierderea
ingeregti. Adam nisou pe Gain gi Ave!; Cain era muncitor de pi-
mint. Ave! pUtor. Si Cain aferi lui Durnuezeu din fractele ampului
Dumnezeu nu primi darurile sale; Ave! Ii jertfi cel dinfai miel
niscuf i Dumnezeu priani d.arul lui Aval. Atunci Satan se, furigi in
guileful lui Cain gi impiru3e pe Cain ei om.oare pe Aval. Si Cain.v..se:
4Si mergum in efimp» i Aval il asculti. i dupi ce eau gins s'a
dicat Cain gi a voit omoacre i n'a gtiut, cum. 85-1 omoare. Atunci
FM. Satan atre «la o piatri i lovetjte-I». Si a luat o piata §11-a
omorit. i Dunmezeu zise citre Cain: «linde este fratele in?». El
rispunse: «Sunt eu pizitomul fratelui meu»? ì Dumnezen zise: «Sin-
vale fratelui tiu strigg. atre mine; vei geme gi vei, trerniiira toatfi
vieata ta». Adain gi Eva plinserg, iar iliavolul hucurat gi a spus:
«Uite pe ce] pe care La cinstiit Dumnezeu, eu am ficut ei cadi dela
Dumnezeu gi uite acum bam ficut si plingi». Si au plans amindói
dupil Ave! treizeci de ani gi cadavrul lui nu putrezea. Si nu se pri-
cepea ingroape. Atunci la pocrunca luth Dumnezeu sosicri In shor
doug una dintre ele murind, cealalti flea o groapäigi puse
pe cea moarti inliuntru, gi o ingropi. Cand au vizut aceasta Adam
gi Eva ficuri gi ei o groapä gi higari pe Ave! in ea gi plângand 11
ingroparri. Cfind Adam era de 230 ani ngscu pe Seth gi doui fete:
gi Cain a luat pe una gi Seth pe cealalti. A13 fel se iumultiri oamenii
gi se läçir pe pimant. Si ei nu cuncqteau pe creatorul lar gi erau des-
frAnati i dati la tot felul de crime, omoruri gi patinki; oamenii trgiau
ca vitele. Singurul om drept in acest neam. era Noe; aoesta avu trei
fii: Stim, Ham gi Iaphet. Si Dunmezeu risa: Duhul meu nu va mai
rimânea deasupra acestor oameni, i zise: «Am a pripidese ceea
ce am creiat, dala am 'pang la animale». i Dumnezeu Domnul
eitri Noe: o ara lungi de 300 call, leg de 80 coti gi
de 30 cati, cäcii Egiptenii Ii ziceau la sageng cat. MO ce arca a
fost construiti timp de o suti de ani, povesti Noe a are a vie un po-
top, dar era luat in ras. Dupi ce a fost gata arca, zise Domnul citre
Noe: «Intri inläuntru, tu gisotia ta gi fiii ti.i gi nurtatille tale; i ja
cu tine inliuntru ate o pereche din toate animalele gi din tate pg-
sirile e din toate reptilele». Si Noe le higi în1,untru, dupg cum
spus Munnezeu. Atunci Dumnezeu Mau si cadä pe pimint un potop
gi Inghiçi toate vietitilet; arca insi plutea pe .api. Cand eau retras
apele, Noe a iegit Cu fiiciii gi cu satia ea; din ei ea iMmultit neamul

www.dacoromanica.ro
 88

o.menLac pe pi.'mant. j oamenii au ajuns multi la numar §i vorbeau

o singura hirnbâ i ziseri intre ei: aidicam un turn pina la ,ce.r.
$i se apucari de zidit §i §eful lor era Nimrod. Atuna ase Dunmezeu:
Uite cum eau inmultit oaaneni §i gandurile lor sunt pline de de.
§eraciune. $i Dumakezeu veni §i le incurca limbile in 72 limbi Eber
nsii a ramas eu limba lui Adam., ca-Ci el singur n'a luat parte la ne-
bunia lar, zicand: «Daca Dunmetzeu ax indemna pe oameni si zi-
deascä un turn pang la oar, el insu§i Lax fi creat cu vorba ea, dupa
cum a facut cerul, pianantul, mama §i towte cele vazute §i neviztzte.
De aceea Eanba sa n'a fost schimbata. Din el se trag Ebreii.
Oamunii se impirtiri in §aptezeci §i doua de popoare §i se
imprigaiari pe pimant §1 fieeare popor i§i hart obiceinrile sale. ji
dupa inväVatura diavolului aduceau ei jertfe pidurilor §i izvoarelor
§i florilor §i nu cuno§teau pe Dumnezeu. De la Ad.am pân la patop
surd 2242 ani, §i d.ela potop pima la amestecul limbilor 529 ani. In
urma diavolul arunca pe oan-keni in picate §i mai mari: ei se apu-
cari si-§i faci i4olii, unii de lemn, a1ii de mama', alpi de marmori
§i altii de ear §i de argint. $i se inchinau lar §i-§i &man pe fii gi
fiicele lor gi.4 omorau inaintea bar §i intreg pimantul a foot pangi-
rit. Autorul idoleriei a fost Seruch; cad el film idoli î einstea oa-
manilor morti, dintre cari unii erau regi, alij eroi, alpi vrajitori,
altii fermi deefranate. Aceet Seruch a niscut pe Tharah, Tharaeh
insi a niseut trei fii: Abraham §i Nahor §i. Haran. Tharah Mau id.oli,
precum a fast obioinuit de tatil siu. Abraham insi, cand a ajuns
sA aibi minte, s'a uitat spre cer §i vizu stelele §i oerul §i «In
adevir, aoela este Dunmezeu care a facut cerul §i pimantul, lar twal
tneu a dus pe oamerei pe cäi gre§ite». $i Abraham gig: «Am si pun
la inceroare pe zeii tatälui meu»; §i zise: acTati, de ce duei pe oa-
meati pe eii gre§ite, fieand de lemn? Acela este Dumnezeu care
a fitful cerul §i pimantul». $i Abraham luand foc, arse pe idoli in
templu. Cand a vizut Haman, fratele lui Abraham, a volt in glija
ea pentru idoli si-i &coati in grabi; a are IncA insu§i Haram §i muri
inaintea tatälui eAu. Pang attmei alci odati un fin n'a murk inaintoa
ci tata inaintea fitului; do la el a inceput §i fiii sA mow%
inaintea pirintilor lar.
$i Abraham pram lui Dumnezeu §i Dumnezeu grAl lui Abra-
ham.: aMergi din casa taalui tiu in tare ce-ti voiu .arrita. $i din
tine am si fac un papar mare §i neaanurile de pe pimant te vor bi-
neenv anta». $i Abrahaan fieu ceea ce-i porunei Dumnezeu. $i Abra-
ham lui pe nepotul siu Loth: eici Loth era cumnatul sAu §i fiul

www.dacoromanica.ro
 89

iratelai arm, ciei Abraham luase in ar'sgtorie pe fiica fratelui sits

Haran, pe Sara. 5i a vault in tara Canaanului längi un etejar mare
Dumnezeu grili lui Abraham: aSemintiei tale îi voiu da ea ae,easti
peg». 5i Abraham se inching lui Dunmezeu. Abraham era de 75 ami,
-can' a pleoat de la Haran, iarr Sara era stearpg: Bupäratg de aceastä
.sterilitate a ei, Sara zise catre Abraham: cDu-te la aclava mea». 5i
Sara lui pe Hagar §1 o date birbatului ei. 5i Abraham se ural cu
Hagar §i Hagar rimase insircinarti §i nisei' un fiu pe care 1-a nuanit
Isaac. 5i Duannezeu a poruneit lui Abraham si taie imprejur copillul
gi I-a fal imprejur in ziva a 8-a. Dumnezeu tinea la Abeahaiin §i
la neamul lui §i 1-a numit poparul siu. Dupi ce Isaac se flea mare,
iar Abraham träVAse 175 ani, muri §i a fast ingropat. Cind Isaac era
-de 60 de ani, niscu doi fii, pe Esau §i Iacob. Esau era rill, 'mob
lnsä drept. Iacob shah 7 ami la tmchiul aia pentru fiica acestuia mai
aria, §i Laban, unchiu1 eau, nu i-o date Epuse: «la pe oea mai
mare». 5i-i date pe Lea, a mai mare, lar pentru a doua Ii grái: «SW,
jeyte-mi mai departe 7 ani». 5i i-a eervit mai departe 7 ami pentru
Rahela. Astfel lug el pe cele doug surori ca sotii gi näscu cu ele
-8 copii: Ruben, Simeon, Levi, Jada, Isaohar §i Sabulon, Iosif gi
miamin; gi au doug sclave avu el pe Dan, Naphtali, Gad gi Amer. $i
aceytia se trag Jiidovii. Cand Iacob a foot de 130 ani, se duselil
cu famillia sa, care numira 65 satiate, in Egipt; a triit in Egipt 17
ani §i mari; gi semintia sa a stat in robie 400 de ani. Dupi acelti ani
neamul evreesc gi s'a inanultit, i Egiptenii Ii asuprirri ou
-robia.
In acest limp se niecu printre Jidovi Moise. 5i vrijitorii egip-
-teni spuseri ,regelui: S'a nisout printre Evrei im copil, care va pierde
Egiptul». Atunci regale porunci numai decgt si fie aruncati in Nil
toi eopii nou nisouti ai E-vreilor. Mama lui Moise frig, fiindci se
temea de moartea lui, lug' pe copilag gi 11 puse intr'un cogulet, 11
Anse gi-1 agexi pe malu1 fluviului. In aceasti vreane fiica Faraonului
Termuthis veni sá facg bañe §i zirind eopilagul plangind, 11
Ii se flea mili de el gi 11 n.umi Moisdgi.l lug cu sine: eici era un
copil frumos. 5i fiñindcá avea patru ani, il duse fiica faraonului la
tatil ei. and Farraonul vizu. pe Moise, Ii plicu oopilul; Moise insi,
cand Il imbritii, Ii arunci regelui eoroana de pe cap gi o &AWL
'Când a vizut aceasta un vrgjitor gráìi eitre rage: tO rage, nimieegte
pe acest eopil, cád ;loci nu-1 nianie.egli, el vi va pierde tot Egiptul».
51 regele nu-i didu ascultare, ci mai malt Inca dete ordin si nu mai
fie nimiciti copiii de Evrei. Dupi ce Moist& s'a flea mare, a ajuns

www.dacoromanica.ro
 90

la o mare putere in casa Faraoarului. Cand insä veni un alt rege, no-
hile incepura ea-1 pazinutiasea. Moise, fiindca uciie pe un Egiptean
care rktise pe un Ewell, fugi din Egipt i veni in tara Milian. 5i
ciagtorinta pen pustin a fost invitat de ingerul Gabriel aespre cr-ea-
0:mica lumii i despre cei dintai oarneni i despre cele clef s'au in--
tiimplat in urma gi despre potop gi despre amesteed lionbilor
cati ani a trait Hectare; deasemenea 1-au invitat despre anersul
nuangrul stelelor, despre intinderea pamantului i despre intelep-
clime. In urmg Iii aparn Dumruezeu intr'un mArAcini i Ii zise «Am
vazut inizetria poporului men din Egipt i m'am sc.oborit (din oer)
sig-1 map din ix/guile Egiptenilor i art-I scot din aceasta tali.. Tu
lusA dute la Faraon, regele Egiptului gi spune-i «Libereazi pe Israel
pentru ea timp de trei zile sa adueg jertfa lui Dumnezeu. Datég re-
gele egiptean nu va vrea si te aeculte, am 85-1 leyese cu tome mi-
nunile mole» Cand a venit Moise, Faraomul mi i-a dat aseul-
tare. i Dunmezeu trimise asupra Faraontului 10 plägi;
pr-facerea ,raurilor in sartge4, a doua broagte, a treia
a patra mug:tie de cal, a cirueea ciuma animalelor, a gasea hubs
ce awdeau, a gaptea grindini, a opta laceste, a noua intuneric de
trei zile, a zecea civana printre oamerii. De aceea au venit asupra lor
zeceiplggi, fiindea in demurs de mice &nit au inecat pa copiiii Evrei-
lor. i pe eand era drama in Egipt, zise Farman lui Moise i fratelui
eau Aron: alecarli cat mai repede de ad.». Atunci Moise ad.ung po-
portal evreiese i plecg din Egipt. i Domnul Ii condu8e pe cale pain
pustiu apee Marea Rogie; 6 inairttea lor mergea noaptea o coloaul
de foc i ziva o coloang de nori. Cand Farnaonul auzi ca poporul fuge,
se puoa pe urrua lor ingramadi la ;annul mAni. Cand yam a-
ceasta poporul evreesc, incept' sA murmurre impotriva lui Moise zi-
cand: «De ce ne-ai dus la moarte?». i Moise cheang pe Duannezen
Duirmezen grai: «De toe ma strigi?. Lovegte cu toiagul tau in
mare». Moise Mau aga i apa se desparti in doug i fiii lui. Israel
intrara in mare. Cana a väzut ace.asta Farm:mu], se lua durpa ei, gi.
lui Israel trecuri ca pe meat. Dupi ce s'au utrcat pe firm, marea se
revarsi paste, Faroon gi peste armata sa. Caci Ihimnezeu isubea per
Israel. 5i pornirg d.ela mare trei zile prin pustiu gi ajunserg la Mara;
nei apa era amara gi poporul incepu sa ea/teat:ea impotriva lui Dum-
nezeu i Dumnezeu Ii arata un poni; Moise il baga in apà i apa s'a
indulcit. In urma car' tira iarragi impotriva lui noise gi Aron i zi-
sera: «Era mai bine penitru awl in Egipt runde aveam de mancat
cam. e, ceapa i päine dup.* voie». i Duonnezeu gral catre Moise: «Am

www.dacoromanica.ro
 91

auzit murnaurele fiilor lui Israel, §i le-a dat ea mänânce manna. La

urmg le date o lege pe muntele Sinai. and Moise era d.us la Duan-
newt' pe munte, turrnarg un cap de vital §i Ii se rugau ca unui Dunn-
nezeu: din aoe§tia Moise °mart trei mii, §i in urmä mairmurarg din
non impotriva lui 1%0i-A 6 Aron, fiindeä nu aveau apg. i Domnul
grgi catre Moise: «Love§te eu toiagul in atincg». i el zise: «Vom
&bin& apg §i din aceasta stint:A». i Domnul se, minie pe Moise,
fiind.e.g se indoise de Dornnul. i el mi ajunee in tara tägIduitg, din
pricina murmurilocr lor; ci il conduse pe el la muntele Nebo §i i-a
natal tara fgggduintii gi Moise muri acolo pe munte. i Iosua, fiul
lui Nun, lug conducerea. Acesta ajunse in tara figgduitti,
neamul Cananienilar ti In local lar arzg pe Israel. Dula.
moartea lui Iosua, ajunse in locul su luida ea judeegtor §i
judecgtoni au fost patrusprezece, in timpul egrora ei i§i uitaserg
Dunmezeu care Ii scosese din Egitpt incepurá sä slujeaseg
Dunmezeu se mina' pe ei §i-i lgsg in prada strainifor. and in-
capean &I se &gam* arvea lar milg de ei; &and ii liheira, gre§eau
din nou, inchingndu-se la idoli. In urmg, lajunse judeditocr preotul
The §i dupg atesta profetul Samuel. i poporul grgi lui Samuel:
«DA-ne un rege». i Domnul se mina impotriva lui Israel §rit arza
peste ei ea rage pa Saul. Intr'aceea Saul nu voi fig mearg5 in legea
Domnului §i Domnul alese pe David §i.-1 puse ea re.ge peste Israel §i.
David plgeu lui Dumnezeu. Acesta este David aruia Dumnezeu
fig5duri cg din neamul sgu se va na§te Dumnezeu. ì acesta ineepu
sä prooroceaseg intruparea diving spin:111nd: «Din trufpul mea te-am
ngscut inairnte de stoma Aeesta a tproorocit patruzeci de
ani §i a murit. i dupg el a proorocit fiul eau. Solomon care a zildit
lui Dunmezeu un templu gi-1 numi, Sfântul Sfintilor. El era intelept,
dar la start* a egzut in pleat: a domnit patra zeei de ani gi a mu-
rit. Dupg Solomon a dornnit fiul sgu Roboam; subt acesta impärgtia
ovreascä se imparti in douä: una la Ierusalim §i alta la Samaria.
La Samaria donmi Ieroboam, servitorui lui Solomon eare tam
doug vaci de sur, pe una o araig in Bethel pe o coliug, pe alta la
Dan epunând: «lath' zeii tgi, Israel». i popoaul li se inching §i uitä
pe Dumnezeu. Chiar in Ierusalim ineepurg sá u,ite pe Dumnezeu §i
EC inchine lui Bal, adeeg zeului rgzboiului, care este Acres, §i ui-
tarä pe Duannezeul parintilor lor. Atunci Dumnezeu incepu sä le
trimeata profeti. §i perofetii incepurg sg-i mustre pentru neeredinta
lor gl pentru idolatria lor: ei ineg bleeping sg-§i omuare profetii,
tibiae"' emu abgtuti de ei de la pgeat. Atunci Dumnezeu se mânii

www.dacoromanica.ro
 92

ILI contra lui Israel §i zise: «Am 8a-i gonesc dela mine §i sa chem
alte popoare cari ma asculta. Daca mai picatuesc, nu-mi voiu mai
aduce aminte de nedreptatile lor. Si a inceput sà trimeati profeti,
zicand: «Proorociti despre alungarea Ovreilor despre chemarea
popoarelor».
Mai intai incepu ea prooroceasei Hosea, 0:cand: «Am si fac
inceteze domnia casei lui Israel, voiu rupe atroul lui Israel. Nu voiu
mai avea mart de casa lui Israel, ci-1 voiu alunga §1 ma votiu des-
parti de el, zise Domnul, §1 vor avea sa ratioeasea printrre popoare».
Si Ieremia grai: «Chiar daca ar eta inaintea mea Samuel §i Mom,
nu voiu mai twee mill de ei. Si Ieremia apune Aatfel zice
Domnul: data, am jurat pe -numele meu oel mare, ca de acum inainte
_numele meu nu va mai fi charnel de buzele Jidovilor». Ezechil a zis:
«A§a grae§te domnul Adonai: «Am ea vá imp,ra§tiu pe voi §1 pe ur-
ma§ii vo§tri in toste vanturile, caci voi ati patat sanctuarul meu
toate crimele voastre; va voiu goni, §i nu voiu mai avea mill' de voi.
Maleachi zioe: Aga griete Dommul: «Eu nu vi mai plac pe voi, caci
din Risarit pink' In Apus numele meu va fi (davit intre popoare;
erice loe 8e aduce numelui men tamale §i jertfa cucrata, cad mare
este nmnele men printre popoacre». Marele Isaia zise: lA§a Fie:A°
Dommd: Voiu In Linde mina mea in contra ta, §i te voiu nimici §1 te
voiu impra§tia §i. nu te voiu mai aduce inapoi». Si in alta parte grrti
- cela§i: «Am inceput ea' urisc sarbatorile voastre, §i in.oeputul lunilar
voastre §i nu mai tin la sabbatele voastre». Profetul Amos zise
«Aseultati euvantul Doennului: eu incep un cantec de jale pentru
voi; casa lui Israel a cazut ii nu se va mai ridicai niel odata». Malea-
chi zise: «Aga grai Domnul: Voiu trimite asupra voastra blestemul
voiu anatemiza cultul vostru §i-1 voiu nimici §i nu va mai fi in
mijlocul vostru». Si multi au proorocit ea ei var fi goni.
Acestor profeti Dunmezeu le-a poruncit sa prooroceasca deepre
chemarea altor popoare in locul lar. Jada a inceput cheme,
griind astfel: data' ea o lege va ie§i dela mine §i judecata mea este
luixnin pentru popoare. Dreptatea mea se apropie curand; mantui-
rea mea va veni ca o lumina §i in bratul meu i§i vor pune nadejdes
I:oven-de! Ieremia a zis: «Astfel a Fait Domnul: Am sa dau o nouii
legatura oasei lui luda, punand. Legea in con§tiinta sa. Eu vcreau art
fiu Du.mnezeul lor §i ei ea fie poporul mea. Isaia gait: «Cele vechi
au treout, cele noui le vestesc; inainte de venirea lor, v'au fost vadite.
Cantati lui Dumnezeu un canteo nou; acelora oari mniñ gujesc li se
va da un nume nou care va fi binecuvantat pe intreg pamantul.

www.dacoromanica.ro
 93

Casa mea va fi numiti casi ragiciuni pentru toate popoarele»._

Si. tot Isaia zise: «Domnul va errata brawl &Au eel dint tuturor
poarelor §i toate marginile pimäntului ver vedes mantuirea dela
Dumnezeul nostril». David zioe: «Liudati pe Domnul, toate popoa-
rele, §i voi, toti oamenii».
Dar fiindci Dumnezeu a iubit pe oamenii eel noi, le-a spus:
«Vreau ca eu insumi si in pogor la ei §i si m arit oamenilor
carne §i si sufir pentru picatele lui Adam. $i ei au inoeput sä proo-
roceasei despre incarnatiunea lui Dumnezeu. Mai intaiu David a
zis: «Domnul a grgit Domnului meu: acAteazi-te la dreapta mea,.
ping ce eu voi aseza pe du§manii täica scam la picioarele tale». $i
in alti parte zise: «Demand grgi citre mine: Tu etai fiul meu,
te-tai nasout pe tine». Isaia zise: «Nu un trimis §i niei un sal, ci insu§i
Duannezeu a venit tag ne mintulasci». $i iarki: «Un prune ni s'a nis-
cut, a cirui putere stetea in brawl au §i se va numi marele sfä Lui-
ter ai ingerilar; macre este puterea sa §i pacea sa un are sfix§ita.
$i data' o feoioarä va concepe §i va natte un fiu §i nu.
nick sill va fi Immanuel». Mictha «Tu Bethleem, casa
Ephratha, tu e§ti mica' printre mile de Ovrei. Din tine va ie§i aeela
care are sr: fie eel dintai printre prinaipii lui Israel; origina lui a fost
din zilele veciniciei. De aceeta nu o va pgrisi pinä in ziva eänd eel ce
trebue si se n,asci se va na§te §i ceilalti frati aj si se vor intoarce la
ful lui Israel». Ieremias zise: dog Dumnezeul nostru §i nimenea
tul nu va fi asemenea cu el. El a ggsit toate ciile tiinei, i le-a dat
lui lacob, servitorul sgu». In Willi s'a aritat pe pimant §i a triit
oamenii. j jai*: El este om, cine va ghici ci el este Dumnezem? El
aneare ca un om». Zaharia a zis: «Ei n'an ascultat pe fiul aneu, de a-
ceea nrici eu nu-i voiu asculta pe ei, zice Domnul. $i Hosca a zis:
«Aga grgette Domnul: Trupul meu vine dala ei».
Ei au proorocit §i patiinile sale, griind, precum a spus Teak:
cO, vai de sufletul lor. ad au limit un plan urkt, cand au. griit: Si
legim pe eel (kept». $i iarrki a spus: «Domnul a griit a§a: Eu nn
vreau sä mi impotrivesc §i nici nu vorbeec in contrg. Spade, meu
mi l-au intins pentru. lovituri §1 otbrajii mei pentru palme §i fata
mea nu mi-am inters-43 dala ocgri §i scuipaturi». Iereanias a zis: cVe-
ni.ti ei punem leann in painea sa §1 vieata ea si o §tergean de pe pit-
mint». Moise a spur?, desprfer crucificarea lni: aDece s'au tutrburat po-
poarele?» ¡sale a zis: «Ca un miel va fi dus la moarte». Esra a spus:.-
fie Domnul §i-a infirm bratele §i a mântuit Iea-usalimul».
$i au vorbit §i despre invierea sa. David a zis: 4cRioECI-te Dum-

www.dacoromanica.ro
 94

nezeule, judecli pamântul, ciei tu egti mo§tenitorul intre toate po-

poarele». 5i iarra§i: cDonmul e'a sculat ea dintr'un somn». 5i iarhit
sSi se se.oale Dunarsezeu ca du§manii ski si fie risipitl». 5i iarg§i:
AScoalg-te, Doamne Du.mnietzeiu men, mania ta s se ridice». Isaia a
zis: 4:Voi cari vg scobariti pe pgmint gi in umbra anortii, lumina va
straluci deasupra voastra. Zahaaia a epus: sPrin sangele leggturii
tale, tu ai fkut s'a iasa prizonierii din groapa, unde nu este aipa».
Multe s'au proarocit asupra lui §i toate s'au implinit.
Vladimir spuse atunci: «Gaud eau implinit aoestea §i eau in-
tamplat de fapt ori nu.mai au ea se intample?». El Taspunse spu-
nandu-i: eroate acestea s'au intkuplat mai inainte, rind Dumnezeu
s'a intrupat. Dupa cum am spus-o adineaori, dupri oe Ovriii au o-
morit pe profeti §i regii lor au calcat legea, Dumnezeu Ii dete prada
§i pentru pacartele lor au fast du§i in Asiria in salavie §i an robit acolo
timp de §aptezeci de ani. i In urma s'au intors in tara lor §i n'au mai
avut regi, ci Ii stipanea preotii pan la strginul Trod, care domni
peste el.».
Subt domnia acestuia, in anul 5500 a fost trimis Gabriel in Na.
zaret la fecioara IVIaria din semintia lui David si-i spunk': aucurg-
te prea fericita, Domnul este ca tine». 5i in arma acestui cuvant, ea
primi, in trupul ei cuvantul lui Dumnezeu niscu un fin, caruia
dete numele de Iisus. 5i iata, venir a magii din alsarit §i ziserg: <din&
este regele nou näscut al Evreilor? Noi am vizut in risgrit steaua
-ea §i am venit sä i ne inchingan». and a auzit ace.asta regeie Irod,
ea inspaimantat §i impreung cu el Antreg Ierusalimul. 5i el chema
pe oaanenii invatati in legi §i pe batranii ,poparului §i-i. inrxebi:
«Linde s'a ngscut Christos?». 5i ei raspunsera: «La Bethleem in Iu-
deia». and a auzit Irod aceasta, a tu'anis vestitori «Uci-
deli pe to evil pan la doi ani». Ei se duserg §i ucisera pe copii.
Atunci Maria de teamgIi ascunse copilul; §i Iosif §i Maria i§i luarg
copilul i fugira in Egipt §i au ramas acolo pang la moartea lui
Trod. In Egipt ingexul Ii se arata lui Iosif graindu-i: /Scoala, ja
copdlul gi pe mama sa §i pleaoa in Tara lui Israel». El pleca §i se
a§ezi in Nazareth. Cgrad s'a ficut ma §i exa in virsta de treizeci
de ani, inoepu sa foci miamni propoviduiasca iaruparatia eerului.
alese doisprezece oameasi pe cari îi nurni invafáceii sk. 5i se
apucä s faca minuni maxi, ea invie pe anarti, s curete pe leprogi §i
Sa facg s mearga ologii §i sâ dea vedere orbilor gi multe ,alte mi-
num mari, dupi cum mai inainte preziseaeri clepre el profetii,
4:F1 a vindecat boalele noastre §i a luat asupra-§i durerile

www.dacoromanica.ro
 95

-noastre». Si a fost bot_zat de loan in Iordan gi a aritat oamenilor

celar noui aegenerarea.
napa ce ea botezat, iati ti s'au deschis cerarile gi duhul
chip de porumb s'a scoborit gi un glas se auzi spunand: aAcesta este
friul mea cel ubit, in care mi-am pus toati plicerea. Si trimiee pe
Invitá'oei si predice împràa oerurilor gi pedirla pentru iertarea
paralelar. Si fiindei vrea si se implizleasci proorocia, se apuci cl
ineugi s prooroceasci, ei fiul omuhri trebuie ei sufere gi si fie da-
tignit pe cruce §i sà invieze a treia zi. Pe cand el invita in templu,
preotii gi invititorii in legi se umpluri de psm i ciutari si-1 o-
moare gi-1 luari gi-1 duseri inaintea guvernalondui Pilat. Pilat cana
a aflat ei a fost judecat la moarte firi vini, a voit 6à4 slobezeasci.
Muno/ griiri citri el: «Daci tu dai drumul acestuia, nu egti prie-
tenul impiratului». Atarla Pilat ,porunci ristigneasci. Ei hiera
pe Iisus, il duseaii pe m'antele Cipitinei 0-1 riatigniri. Si s'a M'out In-
tunee in toarti ora de la ora a gasea pini la a noua gi la ora noul
Esas igi dete suflutul. Miami cataperteasma bisericii se rupse in doui
gi multi morti se sculari gi le-a spus sà Mire In paradis. II soollaricr5
de pe cruce, il puseri in mormant gi Jidovii perealuiri mormantul
ea peceti gi puseri paznici ziefuld: aAltfel învààceii lui Il VOT fura».
El insi s'a sculat a treia zi, gi se ariti apostolilor ci a inviat din
morti spunandu-le: uMergeti la bate popoarele gi invitati in tate
Oribe botezul in nurmele Tatilui, al Fiului gi al Sfa'ntului Duh! El
petrecu impreuni ea ei patruzeci de zile dupi inviere arit'andu-li-se
Dupa ce s'au Implinit cele patruzeci de zile, le-a poruracit si se
dad pe nountele Maslinilor gi acolo li s'a aritat binecuvintindu-i
-i gràindu-le: tRimaneti In eetatea Ierusalimului pani ce eu vi voiu
trimite figiduiala tatàlui meu. Si dupi ce spuse aceste vorbe el se
ini115 in cer. Ei Ii se inchinari e se intoarseri la Ieruealim gi au
rimas mereu In templu. Dupi ce s'au împlinii.t cinci zeci de zile,
Ihrhul sfint se pogori peste apostoli gi dupii,ce au primit darul sfln-
talui Duh, se risipiri pe tot pimantul, inv5V.ind gi botezancl ca apii».
Vladimir zise atunei: «De ce s'a niscut din femee, gi a fost
wistignit pe porn gi botezat in .apli?» Elli rispanse: «De aceea filndci
la inceput neamul omenesc a cizut in picat printr'e femee, iar dia-
%miel prin Eva a In§elat pe Adam yi a pierdut el paradisul. Astfel s'a
r5zbunat Dumnezeu pe diavol: ,prin femee a venit diavolului bulla
/ui cidere, cici prin femee piercluse Adain paradiald. Din femee
ea intrupat deoi Dumneseu gi a poruncit credinciogilor art intre in

www.dacoromanica.ro
 96

paradis. i ci a fccit crucificat pe pom, de aceea s'a ficut, fiindci dint

pom a mineat gi a pierdut paradisul; Duonnezeu din pom gi-a ince-
put suferintele pentru ea prin pom si fie birait dracul gi ca druptii
fits scipati prin pomul dititor de via. lar Irwin api s'a Meat regene-
rarea, fiindei Durnnezeu, in timpul lui Noe, deoarece picatele oa-
rnenilor se inmultiri, a trimis pe pimint potopul gi inghiti lumea
subt ape. De aceea Dumnezeu a zis: tFiindci prin api am pedepsit
pe oameni pentru picatele lor, vreau atom tot prin api8 curät
picatele oamenilor, prin regeneratrea cu apL Caul poporul Ovreilor
s'a purificat in mare de obiceiurile reie ate Egptenilor, fiindci din-
tru inceput apa a fost primul lucru ce a existat. Cici se spime: cDu-
huit lui Dumnezeu plutegte deasupra apei», de soma se gi face mum
botezul ein a,p gi cu duhul dint. Intiiul exempla s'a ficut prin api,
aga pneumn La in.chipuit Gedeon. Gind ingerul a venit la el gi
poruncit s meargi in contra Midifafnitilar, grii (titre Domnul, pu-
nandu-1 la incercacre: 41Voiu pane Una mea pe arie, spunind: daci
pe irrtreg pimintul va fi roui i ling va fi uscati, voiu wade in el»,.
gi s'a ficut aga. Aceasta insemneazi cä striinii au fost usciciu.ne, iar
Ovreii lana, lar in urmi la popoarele striine a fost alum, adeci
tul botez, i la Ovrei usciciunea. i profetii au prezis c minoirea
se face prin mpg. Apostolii au invitat in lume credinta in Dumnezeu
noi Grecii am primit invititura lor: gi lumea intreagi crede in
invtura lor. Dumnezeu a hotirit o zi, in care el are si se pogokuv-
din cer, s judece pe cei vii gi pe oei magi i s rispliteasci pe fie-
care dupi faptele sale: pe cei drepti cu împíruia cerurilor, eu fru--
rousetea negtearsi, ou bucurie farr, de davit gi cu vieati
pe cei picitogi cu chinurile de foc gi cu vermii ce nu adarm nicio-
dati j cu chin Mil de sfirgit Chinurile vor fi pentru aceia cari nu
cred in Donmul Christos: cel ce nu se boteazi, acela are si arit
in foc».
dupi ce spuse aceste vorbe ariti lui Vladimir o pinzi pe
care era zugriviti judecata Domnului; la dreapta Ii aria' pe cei
dreppi cari merg veseli atare raiu, la stinga insi pe cei pctoi, cari
merg spre iad. Atunci Vladimir Riving gi zise: cFericiti cunt cei ce
runt la dreapta, dar vai de cei de la stinga». Atunci filosoful ziser
cDaci vreai s stai la dreapta, cu cei drepti, primegte botezul». Vla-
dimir punindu-gi aceasta la inimi, a zis: tVomu. mai agtepta Zuci
Cad voia si cerceteze toate credintele. Dupi ce Vladimif i-a dat.
daruri bogate, i dete drumul cu mare cinste.

www.dacoromanica.ro
 97

XLI. Trimiii lui Vladimir la Bulgari, Gerrnani i Greci (987).

Anul 6495. Vladimir i§i stcrinse boierii §i bitrinii cetritii §11e

zise: «Au venit la mine Bulgarii §i mi-au epus: «Prizne§te legea
noastra». In urma veniri Nemtii Madeira legea lor; &pi ei
Ovreii. In sfar§it au venit Grecii, criticand toate religiile, liu-
dand insg pe a lar, §i ne-au vorbit indelung, §i ne-au pavestit despre
creatiunea luznii despre tat istoricul lumii intregi. Ei varbeau cu.
minte, §i e o minune §i o plicere pentru cineva si-i ascolte; §i ei
spun ea mai exista §i o alta lame. «Cel ce prime§te legea noastray
sustineau ei. acela se va scula cliar clack* a murit §i va trai vecinici
dar clack' prime§te o attä lege, va trebui In lutmea oealalta sa arza in
foc». Care este parerea voastri, §1 ce-aveti de &pus?». Boierii §1
trinii rgspunseri: «Tu §tii, principe, ca nimenea nu critici ce este
al siu, ci dimpairivi §i-I larada. Dacg vreai s fil boninnt, ai
,nenil ti: trimifte-i sJ cerceteze diferitele cube §1 s vazg cum. °in-
ste§te fiecare pe Dumnezeu». Aceasti parere a fast aprobata §i de
principe §1 de toata lumea. S'au ales zece barb* intelepti §1 lumi-
nati o li s'a spus: «Mergeti mai intai la Bulgari §i studiati credinta
lar». Ei plecari o dupi ce au ajuns, au vizut faptele lar cele urite
§1 cultul lor din m.oechee; i apoi se instaamexaIn /erg. Atunci Vla-
dimir la zise: aMergepi acuin la Nemti §i observati-i in acela§ fel §i
In urm.i duceti-vg la Greci». E plecaxi deci la Germani §i dupg ce
ce au observat la ei slujba diving, se dusera la Constantinopol §i
merserg la impgrat. Imparatul iii intreba de ce au venit, iacr ei îi po-
vestira tot ce s'a petrecut. Imparaul afland despre aceasta se bucura
Ili in ziva aceea fi incarcg cu onoruxi. A doua zi el trimise veste pa-
triarchului, «Au sosit ni§te Ru§1 cari si studieze credinta
noasfira pre.gatetrte deal biserioa §i deemil o imbracg-ti odajdiile pon-.
tificale, pentruca sA vazi gloria Dumnezeului nostru». Atunci pa-
triarchul 1§i cherna clerul, celebra solemnitatile du,pa ritual, arse ta-
male §i puse sa easune cantecele §i coruxile. i, impgratul pleca au
Ru§ii la bisericg, i arza intr'un loe spatioe de unde sa poata vedea
totul; apoi le arati frumusetile bisericii, cintecele §i slujba archie-
reilor, servioiul diaconilor §i le explica oficiul divin "(947).
Plini de admiratiune, ei se minunara §i laudara acest serviciu
al lor. Iar imparatii Vaelle i Constamtin chemindu-i le ziserg: «Du-
ceti-vg in tara voastrg» §i cu mari daruri e cu mare cinste le detera
drumul. Cind ajunserg in tare lor, principele convocA pe boieri §i
pe batrini §1 le zise: tIati s'au inapoiat oamenii trimi§i de noi ; ea-i
7
www.dacoromanica.ro
 98

ascultam ce au vizut». Si le zise: Spunet.i inaintea drujinei unde

ai fost ga oe.ai aflat». Ei ziserg: Am fost mai intgi la Bulgari §i am
obeervat cuan se inching ei n templele lor, anume in moschee. Ei
atan in picioare neincingi; se apleacg, se ageazg, privesc in dreapt2
§1111 stânga ca nebunii; niel o veselie nu e la i, ci trieitete §i un
mime de nesufeet. Religia lor nu e bunä. $i ne-am dus la Germani
§i am Vämt de mai multe ori clebrgndati servicaul lor divin in
§i n'ara vgzut nimic framos. 51, ne-am dus la Greci i ne-au
condus acolo unde ei se inching la Dunmezeul lor §i nu mai §ti.eam,
dacg ne ggsim in cer ari p pgmánt; cgci pe pimant nu se ggselte
niel o atare prLveligte, niel o atare frumusete. Nu suntem in stare
sä vg povestim, dar un lucra stim cl acolo Dumnezeu locue§fIe
mijlocul oaznenilor; gi slujba lor este mai minunati deat in oricare
altä tayg. Nu o si uiligm niciodatii frumusetea acemita, eici niel un
om cind a gustat odatä un lucru dulce nu mai poate in unng el su-
parte amäriciunea. De aceea noi nu mai putem träi aici». Atunci
boierii eispuisseig: «Dad g greacg ar fi fost rea, bunicgdta
Olga, care era cea mai inteleaptg dintre bate femeile, n'ar fi adop-
tat-o». Vladimir rilepunse: deci, primim botezul!» Ei eas-
punsecrg: alinde-ti va pläcea».

XLII. Asedia' Khersonului. aseitoria lui Vladimir. Doctrina

crelting (988).

Anul 6496. Dupg ce a trecut un an, Vladimir pomi Cu armatit

ea in contra Khersenului, o cetate greceascg, iar Khersonienii se in-
chiserä in cetate. Vladimir inag se arzil de cealaltg parte a oetgtii,
In golf, departe de cetate la o arunegturg de eggeatg. Locuitorii se
luptarg viteje§te impotriva lui. Vladimir asedig oragul §i poporul
fiand istovit, Vladimir trimise vorbg locuitorilor: «Dad g nu vg pre-
dati voiu rgmânea ad, la nevoae, itrei ani. Ei nu se supusea,g. Atuncil
Vladimir igi arzg arm.ata in linie de bgtaie poranci si se fati
o ridicIturg de pgmânt ring la cetate. Si in vreme ce se fäcea a-
ceasta, locuitorii din Kherson ggurind pe de desupt zidurile
luau pämintul ingrgmgdit §i-1 aran in mijlocul cetlii. Soldatii
/mg igi continuau lucrarea, ciar Vladimir persista inainte. Dar un
om din Khereon, cu numele Anastaeie, aruncg o eägeatg pe care
serse: lludgrätul tgu, epre rgeärit, se ggsesc nigte izvo are din care
apa ne vine prin nigte tuburi; sapi acolo gi vei putea intercepta
apa». Vladimir afignd acemita, privi spre cer §i zise «Daca mi se

www.dacoromanica.ro
 99

Implinegte aceasta, ma voiu boteza». i numai decit dete ordin ea se

sape in direcna tuburilor §i tia apa. Atrunci poporul istovit de sete
se preda. V1admir intra in ora* cu drujina sa. In urmä, Vladimir
trimise soli la impirani Vanle §i Congentin, spunandu-le: «Am eu-
cerit celebra voastrei cetate; am aflat crt voi even o soil nemaritati;
daci nu mi-o dati de sotie, tvoiu trata capitala voastri, precum am
tratat acesta cetate». Imparatii se intristari de aceasta veste §i-i tri-
znisera raepunsul urm'itor: «Nu se cade ea nigte ere§tinii sa se cisa-
to,rease/ tau paginii. Daca tu te botezi, vei putea sA capen cena ce
ceri §i, pe ideasupira, Iii pLrAtia oe,rurilor §i vei aves aceea§i lege ca gi
zioi; dar daca nu te botezi, noi nu pu*.iern sa-ti dim pe sacra noastri».
Auzind aceasta Vladimir spuse delegatilor imparatilor: «Spunen im-
pgratilor cA ma volu boteza; caci am cercetat religia voastra, imi
plac credinta voastil §i riturile voastre de cari mi-au istorisit oa-
menii trimigi de mine». Imparatii auzind aceasta se bucurari §i. de-
eisera pe sore lor, numiti Ana, pentru aceastg casgtorie §i trirniseri
deputatiuni la Vladimir, spunindu-i: «Boteaza-te §1 noi in vom tri-
mite pe sore noastrg». lar Vladimir zise: «Si venin cu sore voaetra,
sa inä bocezati». Impiratii auzind aceasta trimisera pe soma loir im-
preung cu citiva preon §i cu citiva demnitari. Ea lima nu vrea sri
plece: «Si merg, ziee ea, ca in robie la pagini: mai bine vreau sa
mor aci». Fratii ski Ii spusera: «Prin tine Dumnezeu va aduce po-
porul rusesc la pocginta §i va scgpa imperial grecesc de un razboiu
crincen. Tu vezi cât riu a flout Rusia Grecilor, §i ne va mai face
Inca, ,daca tu nu piad»; §i de able au hotarit-o. Atunci se urea in-
-Leo corabie, îgi imbrat4a plingfind rudele §i pleca pe mare. Cind
eosi la Kherson, Khersonienii i ie§ira intra intimpinare, o con&
sera in ora* §i o agezarg in palat. Dar, din voia lui Dumnezent,
etra in acest timp bolnav de ochi §i, lipsit de vedare, era inteo
mare nelini§te gi nu §tia ce tta faca. i fate de impirat trimitänd la
.el Ii zise: «Daca vrei sa te vindeci de aceasta boalg, boteaza-te cit
mai repede; deck' nu, nu te vei vindeca». Vladimir, auzind aceaeta
zise: «Daca aceasta se im,pline§te, Dumniezeul cre§tinilor este in ad.e-
var un im.are Dumnezeu», §i se lasa sa fie boinzat. Episcopal din Muir-
son, impreang cu preoni ,principesei, dupi ce a dat weasel veste
poporului, 1-a botezat §i indati ce puse mina pe el, incepu numai de
cat sa yea Vladimir, vazindu-se deodati vindecat, laudg pe Dum-
nezeu, zicand: «Acura numai am cunoseut eu pe adevgratul Dum-
nezeu». lar egad curtea sa vgzu aceasta, multi se bittezara. El a fust
botezat in biserica SfinOului Vasile. Biserica aceasta se gase§te in

www.dacoromanica.ro
 /00

Kherson, in mijlocul araplui, pe locul unde Khersonienii îiin tar-

gul lor. Palatul lui Vladimir existg pan in ziva de astrtzi
*erica*, palatul fetii imparatului hug indiratul altarului. Dupg botez-
Vladimir se cieatori cu principosa. Unii, rau cinformati, sustin ca el
s'a botezat la Kiev, alit la Vaal.lev, lar altii fauna. lar ean.(1 Vladi-
mir a fost botezat la Kherson, preotii i-au explicat credinta cre§ting,
vorbindu-i astfel: tNu te rasa ademenit de eretici, ci crede astfel zi-
eand: Crez inteunul Dumnezeu, tatgl a tot tiitorul, fieatorul eeru--
lui §i al pamintului ,etc... §1 apoi: Crez intr'unul Dumnezeu, tatal,.
care nu este nascut, inteunul Fiu care este ngscut, intr'unul dint
Duh care pureede: trei filmic unite, intr'una singuri, deosebite ea
numar i persoane, nu ca divinitate; caci ea se separa fArä sg se ira-
parta §i se une§te fArà sg se amestece. Dumnezeu Tatgl nengscut este
vecinec, in ,paternitatea sa, /Ira inceput, principiul §1 cauza tuturor-
berwrilor, niai in virsta, fiandog nu este ngscut ca Fiul i Sf. Duh;
egci din el ea tilsoult Fiul inaintea tuturor veacurilar. Spiritul
dint purcede /Ira timp §i fArà trup. El este tot impreung Tea,
§i Spirit Elul este una ca Tali./ flea inceput, el nu se deosebefte de-
Teal §i de Sf. Duh, &eat ca a fost ngscur. Duhul este dint: dia
natura sa el seaming ca tatäl §i cu Fini i el este. vecinic. Taal ate
paternitatea, Fiul filialitatea, Spiriul pureederea: caci niel Taal
nu trece in Fin sau in Spirit, nici Fiul in Tata san Spirit; niel Spi-
ritul In Tata sa,u Fiu; 'bens:Ix-0e lor sunt neschimbate. Nu sunt trei
dumnezeiri; nu este decit un singur Dumnezeu, cAsi dumnezeirew
este una in trei persoane. Fini a venit prin. vointa Taalui §i a Spiri-
tului pentru mintuirea oantenilor, din sgnul Tatalui, fArà în sa-/.
pargseasca, pentru a se pogori, ea o siminta diving, in @gnu' curat
al unei fecioare; a primit apoi un trup ca vieatg, inzestrat cu. cuvint
§i judecata §i s'a prefacut in Dumnezeu intrupat. El s'a ngscut prin-
teo minune farg ca fecioria unei. mame 81 sufere. El n'a suferit niei
turburare, niel achimbare, niel transformare, ci a rgmas ceea ce a
fost. El s'a prefacut in cesa ce nu era; el a primit chipul unui rob
adevarat rut in aparenta, asem.enta cu noi in toate, In afara de pacar
caci din vointa sa s'a nascut, din voting a flgmanzit, prin vointa sa
a ineetat, prin vointa aa a suferit, prin vointa sa s'a temut, prirt
vointa sa a murit cu adevgrat, §i nu in apareng i toate suferintele
sale au fost naturale §i adevgrate, omene§ti. El s'a lgsat sa fie rl's'agnit
pe exuee; el a suferit moartea, de*Ii. era nevinovat. El al îmviat ca tra-
pul &Au, s'a ridecat in ceruri, farg sa fi vazut putreziciune. El ea a.-
§czat la dreapta Tataului §1 va veni din nou cu glorie sa judece pe-

www.dacoromanica.ro
 101

vii §i pe morti. Cum el s'a Inlat cu trupul eau, va veni tot cu trupul
san. Pe lingi aceasta recunosc un sing= botez prin ap §i prin
spirit; apropiindn-mi de prea sfinta impirtisanie, cred ci este ade-
vilratul trup §i adeviratul snge. Primese datimile Bisericii §i cin-
stesc icoanele cele sfinte. Cinstese sfantul harm al mica i toate
precum §i sfintele moaste §i vasele sfinte. Cred de aseanenea
in cele §apte soboare al sfintilor pärini intre cad eel dintaiu a fost
la Nicea, format din trei sute §aptezeci prinli, cari au blistimat pe
Arius §i au propoviduit zredinta cea adevirati gi fár de prihani.
Al doilea a fost la Constantinopol; el a fost format "din o sutil ainci-
»col de pirinti caiii au afurisit pe Maced.onius ce se impotrive.a
.dumnezeirei Sfintului Duli i au propováduit unitatea
Al treilea a avut loe la Ephes; el a fost format din doui sute de
pärinti. Ei au anattemizat pe Nestor gi au propoviduit sfintenka
Domnului. Al patrulea sobor a avut loe in Chalcedonia; el a
fost forma) din gase sute treizeci de pärint.i. Ei au anartfimizat pe
Eutychie e pe Dioscor j au propoviduit ca adeviratul Dumnezeu
§i. ca adeviratul om pe Donmul nostril lisus-Chrieos. Al eincelea so-
bor a avut loe la Constantinopol; el era format din o suti §aizaci e
cinci de párini. Ei au anatemizat pe Origen i Evagriu. Al §aselea
sobor a avut loe la Constatatinopol; el era format din o surti §apte
zeci de párinti. Li au anateanizat pe Sergiu si Cyr. Al saptelea sober
a av-ut loe la Nicea; trei sute cinci zeoi de pirinti au blistimat pe
cei cari nu c!nstesc ieoanele.
Nu primi InVtura Latinilor; §tiinta lor este plink' de gre-
§eli, crici ei in,r in biserici frä s ingenunche inaintea icoanclor.
Ei stau in picioare, se apleaci §i dupi ce s'au apleeat trag o cruce
pe prtmint, o siruti §i dupi oe s'au ridicat, se tin drept in sus. Ei
sirutil deci crucea aplecindu-se, In urmi o calcil in picioare. Dar,
apostolii n'au înväat aceasta, ci dupi obiceiul loe trebuie cA siruti
crucea care este sus, §i trebuie de asemenea sä eiruti gi icoanele; dal
-Luca, evanghelishil, le-fa zugrivit eel (Untii ei lesa trimis la Roma,
0, dupi cum ne invati Vasile, icoana amirite§te chipul original.
In afaril de aceasta, ei nu.mese pimintul mama ion, deci, daci
mintul este mama Ion, cerul le este atunci tata; cici la inceput
Duannezeu a oreiat cerul §i piinfintul. De aceea se zice: 4Tatil
nostru carde e§ti in ceruri»! Deci daci, dupi pirerea Ion, pimintul
este o marni, de ce scuipati pe mama voastri? Voi, prin urmare,
la beep= o sirutati iapoi o murtrariti. Oditnioari Roananii ni
!skean asa; oi luau parte la toatte soboarele; ei veneau la ele dela

www.dacoromanica.ro
 102

Roma 0. din toate diocesele. Astfel la primul sabor in contra luip

Arius, dela Nicea, Silviestru a trims din Roma episcopi §i preopi;
Athanasie tritnise dela Alexandria; Mefraphan trimise dala Cons-
tantinopol; astfel el igi imbunitipeau credinta. La al doilea sobor,
Damasus veni din Roma, Timotheu din Alexandria, 1Vieletie dirk.
Antiochia, Cyrill din Ierusalim §i (din Constantinopol) Grigorie-
Teologul. La al treilea sobor venir i Celestin din Roma, Cyrill
Alexandria, Juven,a1 din Ierusalim. La al pattulea, Leontie din,
Roma, Anatolia din Constantinopol, Juvenal din Ierusalim. La al
rincilea sobar, Vigil din Roma, Eutychis din Constanlinopol, Apol-
linarie din Alexandria, Domnin din Antiochia. La al §aselea sobor
veniri Agathort din Roma, Georgie din Constantinopol, Theophan,
din Antiochia, Petra cAlugirul din Akxandria. La al gaptelea sobar,.
Adrian din Roma, Tarasius din Constantinapol, Politian din. Ale--
xandria, Theodanet din Antiochia, Ilie din Ierusalim. Topi ace§ti
prelapi adunindu-se la un loe cu episcopii lor au formulat credinpa..
Dttpi al gaptelea sobor Petra cel Gingav veni la Roma cu alpii, puse-
mina pe scaunul dela Roma §i strici credinpa, dupi ce se deslipi-
de scunul din Ierusalim, din Alexandria, din Constantinopol gi
Antiochia. Ei turburari toati Italia, rispinclind diferite invita"-
turi. Ei nu mirturisesc o singuri confesiune de credinpi, ci
multe. Cici, printre preopi, unii slujesc neavind decit o singuri,
femee, alii avind gapte: ei se deos:b:tec unii de alpil in mal multe-
privinpe. Nu te increde in invtura 16r. E1 iarti picatele pentrtr
bani, gi nimic nu este mai fin decit aceasta. Dumnezeu si te pi-
zeasci de astfel de lucruri!» (988).

XLIII. Distrugerea idolilor Botewl poporului rus (988).

In urmi Vladimir, cu impiriteasa 1), cu Anastase gi cu preopii

din Kherson, tiau moagtele sfintului Clement §i ale luir Phoebus, gsco-
larul su, precum §1 vasele sfinte §i cicoanele cultului. Zidi o bise-
rici la Kherson pentru Sf. loan Botezitorul pe o ridicituri ce o-
ficu In mijlocul ora§ului cu pimintul adunat din timpul asadiului
§i aoaasti biserici se vede §i astizi. Cin.d placa' de acolo lu cu sine
de asemenea doui statui de aram j patru cai de arami cari §i acum_
mai existi inapoia Sfintei Maici a Domnulai; necunoscitorii le sa
cotesc de marmuri. Ca dar de nunti ,pentru principeei, el rest;tui,

1) Tarifa, impliniteasa, adecil sora impäratului.

www.dacoromanica.ro
 103

Khersonul Creellar gi se intoarse la Kiev. Gaud a aka's, a dat ardin

sg se doboare idolii. Pe unii i-a tgiat in bucati, pe altii 1-a aruneat
in foe. A poruncit ca Perun eg fie legat de coada unui cal gi sg fie
tarat de sus in jos de pe Baricev pan la Ruciai; gi puse doispre-
zece oameni ea eg-1 bati cu bastaane, nu doar c ar fi ereaut
lemma ar fi gm/it ceva, dar pentru ca sg-§"a batg joc de demon.ul
care, subt aceastg formg, ingelase pe oameni gi pentru ca sg-1 pe-
depseascg pentru ingelaciunea sa. <Mare egti tu Doanme, gi minu--
nate aunt faptele tale». Ieri era cinstit de oaan,eni, astazi iat5-1 bat-
jocorit. 5i in vtreme ce-I tarau dealu,n.gul paraului Ruciai pan Ia.
Dnipru, pgganii pla'ngeau dupg el; cad nu primiserg cu totii shin-
tul botez. i dupg ce 1-au tarit, 1-au aruneat in Dnipru. Iar Vladi-
mir spuse servitorilor: 1Daci s'ar opri undeva, impingeti-1 de la
mal, pang ce va fi trecut de cataxacte, apoi lasa-l». ficuril
cuan li e'a poruncit. Diva ce-1 likarg, el pluti pain cataracte
prundigul lui Peruin, nuan,e care Il poartg §i astazi. RI llama' Vladi-
mir puse sa. se raspandeasca in tot oragul anumul urnagjar: cOricine,
bogat eau sgrac, cergitor sau muncitor, nu va veni maine la fluviu
spre a se boteza, va &lam in disgratia mea». Auzind 'waste vorbe,
poporul veni cu bucmie,.veselindu-se §i zicand: «Dacg aceasta
n'ar fi bung, n'ar fi imbrgtigat-o princihpele boierii».
doua zi Vladimir veni cu preotii principesei i eu eei din
Kherson la maluaile Dniprului gi se adung o sumedenie de oaaneni
intrg in apg; unii erau in apg pang la gat, altii pang la piept;
col mai tineai eran p.o Om; alçiA Ii tinean copiii, adiu1ijii eran on
totul in apg gi preotii in picioare spuneau ruggciunile. i era o
mare bucure in oer gi pe Om:ant de a vedea atatea suflete man-
tuite. Tar diavolul gemand zioea: eNenoroeitul de mine, iatg-ma
gonit de ad; eu credeam .c6 m'ana stabilit aci, fiiindca apostolii n'au
propeveduit in aceste Iocuri gi poporul aeesta nu gtiea nimic despre
Dumnezeu; eu mA buturam de cultul ce mi se faclea gi acum iatg-mg
invins de oei negtintori, iar nu de apostoli, nu de martini; de act
inainte nu vom mai stgpani in aceastA tari».
Dupg ce poporul ea botezat, s'a tutors fiecar5 pe la casa sa.
Vladimir se bucurg cg a cunoscut pe Doninul, el §i poporul sAn, igi
ridicg main& spre cer gi zise: (Dmmiezenle, cretatorul cerului gi al
pgmantului, prevegte spre poporul tau col nou gi fg-1 ca sit t,e
noascg ca pe adevarattil Dumnezeu, astfel preplan' au flout Odle
cregtine. Intriregte in el adeviirata gi neclintita credintg, fii-ani in
ajutar, Doaanne, impatriva dugmanului: inereziltor in tine gi In pu..

www.dacoromanica.ro
 -- 104 -
terea ta, o de a§ putea si birui rautatea». Astfel grai i deee ordin
se cladeasca biserici §i. sä fie rldioate chiar in locurile unde s'atusera
idolii. El zidi biserica Sfäntului Vacile pe muntele pe care se gasea
idolul lui Perun §i al altora §i uncle principele §1 poporul le aducea
jertfe. El porunci iä se zideasca bisexioi in cetati §i si se :arse pre-oil
sa invite tot poporul sa se boteze in toate oratele §i in toate sa-
tele. Apoi porunci sa se mute oopii din faaniliile lade mi inalte
instruiasci in invatatura. Mamele aoestor copii plfingeau pen .
tru el, flindca ele inca nu erau destul de intarite In credinta lor;
ele plingeau pentru ei, ca pentru ni§te morti. Dar, prin aoeasta in-
vataturri se implini in Rusia proorocia care spune: «In acest tiinp
cei surzi vor auzi vocea Scripturei ti se va deslega limba oelor gin-
garvi». Caci poporul aoesta la inceput nu auzeu cuvintele Duhului
Sfant; dar Dumnczeu prin puterea sa §i prin mila sa avu indurare,
cum apune profetul: tVoiu avea mili de cine voiu voi». Deci el avu
milk* de noi, dându-ne botezul rena§terii §i al reinoirii sufletelti
prin indarairea diviiui, lar am pentru fap`ele noastre.
Bineouvantat sa fie Domnful limas Christos care iubeve papas
aele cele noui din tara ruseasca ti le bumineaza prin afintul botez.
De aceea neu cadean inaintea lui, spunand: «Doamne lisuse Chris-
toaee, pentru atitea bunatall pe cari noi picatotii le,am primit
tine ce-ti vom da in schimb? Noi mu suntem in stare si riepundem
In mod vrednic blnefacerilor tale; elci tu etti mare §i faptele tale
sant minunate; slava ta n'are sfir§it; lueririle tale le vom lauda
din neam in neam, opunind impreuna tu David: Veniti §i v vese-
liti in Domnul, sà strigam catre Domnul, mintuitorul nostru, al
merge= inaintea lui, cintind §i märlurisind cat de mare este, cit
de vecinica esto iubirea lui, cum ne-a scapat el de du§manii no§tri
adeca de idolii cei de§erti. i vom mari apune impreuna cu David:
Cintati Domruului un cântec nou, cântati-i voi, tnate neamulle, can-
tali pe Don-mil, binecuvfintati numele siu; predicati zi de zi
tuirea lui; propoveduiti slava lui printre popoare, minunile sale
printre oarneni; ce malle ti davit este Domnul, cum slava hi n'are
sfir§it».
Ce mare bucmie! Nu este numai un outlet ori doui cari au fost
naintuite, câci Domnul a zis: «Ce bu.cuale este in oer, cand un sing=
pacatos se pocie§tem! Nu este nici unul §i nici doi, ci o multime ne-
numirati care s'a traitors la Domnul, lu.minati de Sfintul looter. Cum
apune proorooul: tVoin varsa Twee voi spa curatä gi voi vi veti
curati de idolii vottri 01 de pacatele voastre».

www.dacoromanica.ro
 105

Un alt proorou a opus: «Cine este, ea Dumakezeu eare iarti

picatele §i nu pedepsegte gregellle? cici lui Ii place mila §i-§i in-
tuarce fata sa spre noi; el se induri noi gi gregelile noastre le face
-si se piarzi in abis. Iar Sfintul Parul a spus: aratilor, noi ioti clan
botezat in Christos, ne-am botezat in moartea sa. Noi ne-am
ingropat ea el in moartea ea pain botez, perrtau ca, dupil cum Chris-
tos a inviat din morti in slava tatälui sin, tot astfel noi srk putem
intra in reinvierea vietii». Si mai departe: aucrurile cele vechi au
freourt, cele noi s'au anta; aman, mintuirea noastri este aproape:
moaptea a trecut, ziva s'a apropiat. Multumiti credintii principelui
nostru Vladimir, noi am cigtigat harul, de °are suntem
prin care noi .acurn ecipind de picar... gi ajungand slujitori ai
Domnului, voi ati dobindit fructul mintuirii. De aceea 8 slujim
-Domnalui, bucurinclu-ne de ea; eici David a zis: caujiti pe Domnul
,cu teami i bueurati-vri en cutremux». Deci ne ridicm glasul nostra
ektre Domrtul, zicind: Bineouvintat si fie Domnul °are nu ne
pradi dintilor sii. Lata' a fost rupt gi noi am scipat din cursele
diavolului; §i slava sa a pierit Cu zgomot §i Domnul n'atine si fie
liadat de fiii Rusiei cari sirrbitoresc Treimea gi demonii sunt
fimati de camenii drept crediniciogi gi de feinelle drept credincioase
cari au primit botezul §i poninta pentru ieatarea picatelor; un
nou popor crestin, ales al lui Ihunnezeu».
astfel a fost luminat §i Vladimir gi fili sii g poporul sin;
dici el avea doisprezece Vieeslav, Izioslav, Iaroslav, Sviatopolls
Vsevolod, Sviatoslaw, Mstislav, Boris, Gleb, Stanlislav, Pozvizd gi Su-
dislav. El asen pe Viceslav la Novgorod, pe Iziaslav la Polotek
pe Sviatoslav la Turov, pe laroslav la Rostov. Cind cel mai in vana,
Ticeslav, a murb la Novgorod, asezi pe Iaroslav la Novgorod, pe Bo-
ris la Rostov, pe Gleb la Murom, pe Sviatoslav la Drevliani, pe
Vsevolod la Vladimir 1), pe Mstislav la Tmutorakan 2) §i zise
INu e bine ca in apropierea Kievului si fie aga de putine
centiy, de aceea el ridici centi intirite, pe Berma gi pe Vostr 5), pe
Trubeja4) si pe Sula 2) gi pe Stugna 0) gi aduni oameni harniol

Vladimir, cetate in Volynia, resedimi de principat.

Tenutorakan, cetare tángi marea de Azov, re,edinti de principa:, ast

Vostr, afinent in stinga Desnei.

Trubeja, afinen& in stinga Dniprului, in regiunea Pareiaslavlului.
Sula, afluent in stfinga Dniprului, in regiunea Severianilor.
Stugna, afluent in dreapta Dniprului.

www.dacoromanica.ro
 106

printre Sloveni, Kriviei, Ciuzi, Viatici i Ii coloniza in ac,este

Ciici era in razboiu. Cu Pecenegii i se &opta cu ei gi Ii invinse.

Expedilia lui Vladimir in contra Pecenegilor. Fundarea

Bielgorodului (991).

Anii 6497, 6498, 6499. In unnii Vladimir trgind In religa cre-

tina', se gandi s zideasca o biserica de piatra pentru Sfinta Fecioara.
Trisnise deci s'a- se catite architecili in Grecia gi incepu zidirea. Dupi
ce biserica a fost terminata, el o impodobi cu icoane gi o incredinfii
lui Anastasie din Kheason gi alee prreo¡i din Kherson ca si slujeasei
In ea. $i o inzestra cu tot ce adusese din Kherson, cu icoane, cu vase
bisericegti i eu cruci (989-922).
Anul 6500. Vladimir funda oetaCea Belgorod gi o coloniza cti
locuitori din alte cetati, i aduse aci mult popor, càci linea mult
acemita cetate (991).

Reizboiul cu Pecenegii. Lupta dintre un Rus §i un uriki

peceneg. ii§ezeimintele i dtrniciile lui Vladimir (991-996).

Anul 6501. Vladimir panoli impotriva Croatilor gi dupa ce s'a

intors inclarat se pomenegte Cu Pecenegii de dinoolo de (riul) Sula.
Vladinir merge in contra lor §i-i intalnege la Trubeja, linga un vad
unde este astazi Pereiaslavlul. Vladimir era de o parte ai riului, Pe-
cenegii de cealalta parte gi nici una din cele dona' armate nu in-
draznea s treaca peste fluviu. Princ:pele Peomegilor veni pina la
mal, cherna pe Vladimir zise. «Trimite pe unul dintre oamenii
tal gi eu voiu ti-imite pe unul dintre ai mei; ei se vor lupta im-
preuna gi daca al tau este biruitor, timp de trei ani nu voiu mai
puaita razboi cu tine; daca irisa va invinge al meu, atsmoi ne vom
lupta trei ad4i. j fiecare se intoarse la ai L Vladimir ducindu-se-
in tabára, trimise crainici zicand: INu e nimenea care sa vrea s'a.' se
lupia cu Pecenegii»? i nn s'a gasit nimenea. A dona zi venira calad
Pecenegii, aduand pe omul br i nimenea dintre ai nogtri nu
prezenta. Vladimir incetpu si se mahneasca i trimise in toata ar-
mata. Un &Atan veni atunci lingi principe i Ii zise: «Principe, eu
am un f iu mai mic, acasa; aoi am venit cu al/i patru gi el a ramas;,
din coparla sa nimenea n'a putut sa-1 birue. Litr'o zi Il certai, and
el tabacea o bucata de pide; atunci el se supara impotriva mea gi ctr
sale rupse pielea in buchi». Principele auzind aceasta se

www.dacoromanica.ro
 107

bucurä j trimise numai decit s oaute pe linar. 11 adufe la principw

§i principele ii spuse töt. Elli räspunse: tPrincipe, eu nu gtiu, dacit
mA pot mäsura eu el; sä fiu pus la inoerciare: tuu se gäse§te oum.va...
pe aci un taur mare §i puternic?» Se gäsi un taur mare §i puternie-
§i dele porunel sä-1 indärjeaci; s'a pus pe accest taur fiare ro§ii..gi..
Ii dete ,drumul; animalul trecu pe längil tänär (are id pringa §1 ii-
emulse *lea cu atta carne, oirá putu linea cu mä'na. Atuici Vla-
dimir li zise: «Tu poti sä te lup0 ca aoeet Peceneg». A dona zi,
Pecanegil venirä §i incepuri sA strige: cN'avet.i niei un om? Iatä al
nostru a venit». Vladimir d'idu.Q.c ordin soldatilor säi sä. se inarmeze
peste noapte §i oei doe oanneni inaintari si se lupte. Peoenegii
trimise.serà pe al lor care era extraordinar de puternic §i de gro-
zav. Ornad lui Vladimir merse intru iii.ämpinarea lui, lar Pecenegui.
vilzandu-1, ea puse pe ,ris, cáci era de o etaturá mic5. Se inäsurä un
spalu intre cele douä armate. Ajung la piept §i se incIerara. Rusul
strinse pePecene,g in bratele sale a§a de tare, cä-1 sufocI §i-1 träai
Ru§ii inoepuri s'á etrige, iar Peeenegii o luari la fugä.
Ru§ii se iau dupil ei, fi masacrará' §i-i gonifá. Vladimir se bucuril,
zidi o aetate la ae,est vad i o numi Pereiaelavl, fiändeä tänärul i§i
gloria 1). Vladimir il ficu, pe 'al §i pe tatál säu, d.oi n'ad_
demnitari. A,poi Vladimir se intoaree la Kliew, bimultor §i ca o mare

Anii 6502, 6503 §i 6504. Vladimir, vizänd biserica te,rminatá,

Fe duse la ea e se ruga de Dumnezeu zicind: cDoanuie Dunmezeule,
prive§te din inältimea oecrului, uitä-te spre noi §i vino sá vezi
ta §i sfár§e§te ceea ce a inceput dreapta ta; ca aceste popoare a
cáror mimA ai luminat-o sä te recunoasca- ca pe Dumnezeul cc:1
drept; prive§te biserlea ce Ii-am zidit, eu robul tAu nevrednic, in
cinstea Sfintei Fecioare care te-a näscut. Dacä cineva se roagä in
aceastä bisericä, angáciunea §i toste pIcatele, cu
indurarea sfintei tale mame». Si dupil ce s'a ruga, el gräi astfel:
aDäruesc acestei biserici a afintei Maici a lui Dumnezeu a zecea parte
din averea mea §i din cetátile mele. Apoi serse un blästäm §i-1
in bisericä zicând: cDacä oineva calca acest jurämänt sil fie bliletä-
mat». i aceastä dijmä o därui lui Anastasie din Kherson §i in aceea§i

1) Pereiaslavl, oras pe apa Trubeja. 1Nestor face alci o confnzie. Oragul

fost intemeiat la 993, ci este un ora' mai vechiu. Etimologia nu este probabili.
Cronicarul a intrcbuintat mai multe fragmente de cronici, unindu-le fin di&
vernilmänt, zice L. Leger, op. cit. p. 349.

www.dacoromanica.ro
 108 -

fäeu o mare sirbare pentru boieri, pentru bitranii ora§ului

did(' multi pomani siracilor.
In urmi Pecenegii venial spre Vasilev e Vladimir iere
triva lor cu o mica' oadte i cind se intilnixi neputind si le ie piept,
fugi i se ascunse subt un pod i de abia a seipat de du§m.ani.
Atunci Vladimir figidui si ridice la Vasilev o biserici a Sfintei
Schimbiri la fajä Preobejania a Domnului, cici era ziva
Schimlairii la fati, cind a avut loe acestä ciocnire. Scipind astfel
Vladimir, oridi o biserici i ficu o mare särbitoare. El fieu si se pre-
giteasei trei surte de misuri de flirted 1), pofti pe boicri, pe posadnid
e pe bátränii turturor oetitilor, o mare multime de popor i impirti
la siradi trei sute de grivne. Sirbitoarea tinn otpt zile i se intoarse
la Kiev in ziva Adormirii Sfintei Mrii §i celebrä aci o noui
toare, stringänd popor nenumirat. Vizand ci poporul sin s'a inlre§-
tinat, s'a bucurat in trupul fi sufletul siu §i In fiecare an celebra
-aceste sirbitori. Cici el linea la vorbele Scripturii: zi auzi
cetindu-se in evanghelie: 4cFeriviti cei ce au mill, eici ei vor afla
»Lai» aiurea (Vindeti aver& voastre 6 d.ati-le säraeilor»
tNu adunati comori pe pimint, ande putreziciunea le strici i unde
botii be furi, ci s.rängeti comori in Cer, made niel rugina nu le
niel hotii nu le furiv; e David zice: tFericiit omul care are
inilì e care dianeee». El auzi e pe Solomon care zice: tCel ce
säracilor, di lui Dumnezeu». Auzind acestea, el porunci tuturor sä-
racilar i tuturor oelor lipaqi si vie la palatul iprincipelui i sä ja tot
de ceea ce ar avea nevoe: sá bea, sä mininee i sá ia bani din te-
zaural prineipelui. i mai didu inci unnitorul ordin, zicánd: aCeti
slabi i cei suferinzi nu pot veni pink' la ,palatul meu>>. Porunei dedi
si se aduci mai multe cärute 01 sá pule in ele, paine, carne, pe§te,
fructe diferite, apoi butoaie de mied i altele eat Kvas 2) (land ordin
si fije purt ate prin ora', informindu-se, uncle se gisesc bolnavi sau
sitaci neputincioe de a umbla; gi dete acestor nenorociti tot, de
eeea ce el aveau nervoie. In awl de aceasta, in fiecare siptimâni,
jai ce ficea pentru aceei oameni: in fiece Duminici el le punea la
clispozitie sala cea mare a palatului, pentru un °spit, la care veneau
ofiterii curlii, centurionii, decurionii §.1 oamenii cei mai
&stifle, fie in fata printului, fie in lipsa sa; la acesa ospiit, era multi
cärnirie de vite e de vánat; era de toate in mare behug. Dar, inteo
zi, dupi ce au bäut mai mult, ace§tia incepuri si murmure in con-
Mied o bäuturii pregititi din miere.
Kvas, o biluturri popularil in Rusia. Ea era din filinä fermentatä in apii.

www.dacoromanica.ro
 109

tra principelui zicänd: tNe trateazi riu, mancim Cu linguri

iar nu de argl!nt». Vladimir, auzind acesta vorbe, dete ordin ca
pentru drujina ea si se faca lingu_-4 de a.rgirtrt, zicand.: tCul sur gi
argint eu n'am s. gasesc o drujima, dar cu drujima mea eu voiu gisi
aur ì argint: dupa cum strImogul meu gi tatil meu au cloigat ata--
argint ca drujina lor». Cäci Vladimir linea la drujina sa; el se--
sfatuia ca ea in privinta adminásáririi tärii, in privinta rizboaielor -
de intreprins gi asupra institutiunilor rii. i a trait in pace eu su-
veranii vecini, cu Boleslav al Legilor, cu tefan al Ungarei, ca 01-
drich al Boemiei; intre ei era pace
Vladimir traia in teama de Dumnezeu: totugi numirul
nior Torea, de aceea episcopii ziscri lui Vladimir: cNumarul tal-
harilar sporegte, de ce nu-i pedepsegti?» El le zise: «Am teami de
pica». Elli raspanseri. «Tu egti oranduit de Dumnezeu de a pedepsi
pe eei ri gi de a avea mili ea i buni. Trebuie ea pedepsegti pe-
tilhari, dar, dupi ce Ii vei fi convins de vinorvitia lor». Vladimir su-
prima atunai vira 2) gi incepu s pedepseasci pe hoti. lar episeopii gi
bätrânii zisera: «Rizboaiele noastre sunt numeroase, dala exista a-
vira, atunci ea ea serveasci spre a cumpara arme fi Cabo. Vladi-
mir zise: «Si 85 faca ag.». i a trait dupi prescriptiunile tatalui sitr
gi ale bunicului san (994-996).

XLVI. Nou razboitt ou Pecen20. Asediul Belgorodului.

O istorie minuntart (997).

Anul 6505. Vladimir se duse la Novgorod si-gi procure cavaleria-

spre a se lupta impotriva Pecenegilar; cäci rizboiul dainuia cu In-
därjire gi firi intrerupere. Peeenegii losa afländ cA prineipele lip-
setite de acasi, veniri Fi sa stabiliri la Belgorod. Ei asediara ceta-
tea; gi eira o foamete mare in ora, unde lui Vladimir nu-i era cu-
putinti sá le dea vr'un ajutor; nu era armata, lar Pecenegii erau_.
foaate numerogi. Asediul oragului continua gi fiind o mare foamete
cei dinlauntru se e'ränsesi la un loe in vece 3) gi zisera: latA noi
innrim de foame gi n'avem niel un ajutor dela principe. Nu e mai

Vira era o compensare in bani pe care Vladimir a suprimat-o in &chita-

bul unor pedepse corporale. Pasagiul este obscur i contradictoriu. Daca- a su.
primas vira, nu se mai pone pretinde ca prin ea sil se cumpere arme si caii-
Vezi L. Leger, op. cit. p. 105.
Vece, adunarea cetliteni1or liberi.

www.dacoromanica.ro
 110

13:ne ai murim mai de grabi? S ne predim Pecenegilor; Ei vor

Use in vieafi pe ealtiva dintre noi gi vor °Mari pe unii; altfel vom
muri de foame cu to/ii». Aceasta a fast hotirirea lor. Dar, un oare
-care bitrin, care nu era din adunare, intrebi ce s'a hotirit §i popo-
rul spuse ea' a doua zi vor trebui si se tpredea in miinile Pecene.
g ilor. . Auzind aceasta, el trimise varbi bitranilor din ora: «Am
aflat ei voi voi4i si vi predali Pecenegilor». Ei risptmseri: «Popo.
rul nru paarte ai suparte foametea». El le ris2.: cAscultali-mg pe mine,
aminati predarea voastri limp de trei zile i Taceli ceeace vä voiu
porund eu»: Ei se invoirl asculte bucuros. $i le zise: «IA:Ai o
misuri de oviz, de grin sau de t5râe. Ei se duserisá eaute ce li s'a
&pus. Atunci el porunci femeilor si pregiteasci lichidul cu care se
face kisell 1) porunci &I se sape un pub si pue acolo un butoiu §i
Ee verse lichidul in acest butoiu. Apoi parunci ai se sape un al
dailea pu t gi bágá inlänntru un al doil2a butoiu. Apoi porunci si se
,cautte mere. S'a adus un lukno 2) Cu miere ce se ,pistra in camera
principelui: o amesteci in api gi o vIrei in butoiul al dollea ce era
deasupra puwlui. A doua zi trimise o deputaliune la Pecenegi: oa-
menii din ora § se duseri giseascil gi le spuseri: ostaticti,
dar si vie §i dela voi in oragul nostru zece ingi, ca sg vaz'i ce se pe
trece». Pecenegii se bucurari, erezind cá ei vor si se predea. luarg
ostaticii gi aleseri gi ei tpe cei mai cliatingi °amen&
uniserá In ora § pentru ea si cercetese cele ce se petreceau. Si, ve-
nind in ora, paparul le zise: «De ce vá irosi purterile impotriva
noastri? Credep voi ai ne biruili? Chiar awl ati rimanea aci zece
ani, ce puteli ai ne faceli? Pimintul ne procuri hrana; d.aeg nu
o crede/i, venirli ai vecteti chiar eu ochil vogtri». $i el Ii conduseri
la putt:rile, rinde se gisea butoul gi luari mincarea eu un uleior
gi o firsarg in cáldári gi o fierseri in fa/a lar. Apoi, duipi ce au
ficut kisel, veniri cu ei la al doilea pub lung' rniedul gi se apuearg si
minince. In urmä mineari gi Pecenegii j minunindu.-se ziseri:
sPrincipiii nogtri nu cred aceasta, pink' nu gusti gi ei». Paporul
luind o cani de kisel â o eani de mied le de-te Pecenegilor.
Aeegtia dupi ce s'au tutora spuseri la rgndul lor tot ce s'a
petrecut gi prineipii Peceuegi luari kiselul, Il tpuseri la foe sg fiarbi
gi rimaseri ulmili. Igi luarg astaticii, inapoiarg pe cei din oral ti
se intoarseri in lara lar (998).

Kizel, un fel de milucare ficutil din apurée» de °viz.

Lukno, un vechiu vas rusese.

www.dacoromanica.ro
 111

XLVII. Sfar§itul domniei lui Vladimir. Moartea su (998-1015)-

Sviatopolk. MoarNa tul Boris §i a lui Gleb. (1015).

Ana 6506, 6507 gi 6508. Muri Malfrid 1). Tot in acest an a

murit Rogneda, mama lui Iaroslav:
Anul 6509. Iziaslav, tatäl lui Briacislav, fiul lui Vladimir, mu.ri.
Anii 6510-6511. Viseslav, fiul lui Iziaslav, nepotul lui
muri.
Anii 6516, 6517 §i 6518. Aima, sotia lui Vladimir §i fiica im-
päratului, muri.
Anii 6520, 6521 §i 6522. Când Iaroslav era la Novgorod, plätea
la Kiev un tribut anual de douä mii de grivne 2) §i dedea o mie de
grivne gärzilor sale dela Novgorod. Tot mita dedeau §1 posadnicii
din Novgorod. Iaroslav îniä incetä de a mai pläti aceastil sum la
Kiev. Atunci Vladimir zise: tReparati §oseaua §1 zidii podurile»
cátii trola ad meargä in contra fiului säu Iaroslav; leZazu bel* bolnav.
Arml 6523. Când Vladimir voi s'A plece impotriva lui Iaroslav,
Iaroslav trimise dine,olo de mare sil cheme pe Varegi, de frie& de
tat.51 siu. Dar Dumnezeu un filian diavolului aceastä bueurie. In mo-
mentul cänd Vladimir cizu -bolnav, el avea längä sine pe fiul sin
13orie. Iar eänd Pecenegli pornir'ä in contra Rusiei: el trimise pe
Boris in contra lor, fiind el insu§i foarte bolnaw §i muri de aceastrt
boalä la 15 Iulie. Principele Vladimir muri la Berestovoie §i ea
2801.1118 moartea sa, cxci Sviatopolk se gäsea la Kiev. In timpul noptii,
s'a ficut intre don camere o gauri in mijlocul podinei 8) ; i-a invil-
lit eorpul inteo cuverturä, scoborit pe päMänt prin ni§te funii
§i-1 puserä pe o coraliie, apoi il duseri ingroape in biseriea
Makii Domnului, pe care el insagi o zidise. and poporul a aflat
despre aceasta, o multime nenumäratä s'a räspindit prin ora § plan-
gandu-1, atät bolera ca pe un apärätor .al rii, cit §i särächnea
ca pe un protector §i un bineficior al ei; apoi il puserä intr'im
coriug de marmorä §i inmormfintaiä, au mari bocete, trupul prea
fericitului prinicipe.
El este ea un nou Constantin din marea Roma, care s'a con-
vertit pe sine §i pe ai säi. Vladimir a fieut la fe! ea §i. Constantin.
La inceput era e-L.19ring de patina mite. Mai tarziu s'a pocäit, cura.

Malf rid, probabil otia lui Vladimir, fiul lui Sviatoslav.

Crivna, era o monetä de o vadeare de zece eopeici antebelice.
Locuinta lui Vladimir pare a fi fost construitil pe ni§te

www.dacoromanica.ro
 112

apune apostolul: «Cana picatele se inmultesc, harul este mai bogat».-

Deci daca la inceput a plealtuit, une,ori, traind in ne§tiinti, mai
tarziu totu§i §i-a ispkit plicatele prin pocainta sa §.1 pain poine-
nile sale, ma cum este saris: «Te voiu judeca in tarea in care te-
voiu gasi». De aeemenea, proorocul a grail: «Eu sunt Dumnezeul
viu Adonai, §i eu nu vreau moartea pitcatosului, ci sa se indrepte-
§i sa traiasca: cindcrciptati-vä §i reveniti pe calea cea 'Jana». Cici
multi oameni drepti, §i traind clupa legea lui Dumnezeu, se intaro
din cales cea bunk' spre moarte §i pier; §i aljii, &End pe cai rata-
cite, via la cumintenie in ceasul mortii §i se curatä pain pocitinta,
duprt cum epune profetul: «Cel diept nu ponte 081 mantuire in ziva
pacarnlui sau; daca spurt unui om drept: tu vei tea, sa se increadi
In dreptatea sa §1 daei face netdreptate, toata dreptatea Sa va fi ui-
tati in nedreptatea ce a savar§it §i" va muri in aceasti nedreptate..
daca voiu spune unui om räu: tu vei pieni pentru totdeanna
data' revine de pe calen pe care merge §i se conduce dupg dreptate
§i ¡ustitie, dael dä inapoi ce a luat §i ce a furat, toate picatele ce
cl a float vor fi uitate, indata ce va fu inceput; pentrucrt el (lac/
incepe sa tralasca in jusatie §1 dreptate, el va !trill in aceastä justitie
§i dreptate. Eu voiu judeca pe ficare dintre voi, dupa calk sale,
o casa a lui Israil. Deci, acest orn a murk in religia cea bung. El §i-:t
spalat pacatelo prin pacäinta, prin pomeni ,oari pretuesc mai malt
doe& ori ce lueru, caci este saris: «En vreau pomana, lar nu vic-
time; '0'16 pomana este mai bung deck once, ea e mai preens decilt
once. Ea ne duce chlar in cer, in 'aim:tea lui Dumnezeu, cum spune-
Ingerul care Cornelius: [ru.gaciunile tale §i poinenile tale sunt po-
menite inaintea lui ammezeu] 1).
E o mare minune cat mult bine a ficut el Rusiei prin botez.
Noi înaä ajun§i °data cre§tini, cinstea potrivita cu hinele
pe care 1-am primit dela el. Daca el nu ne-ar fi botezat, noi am fi
acum in curseie crtavolului, in cari au pierit stramo§ii no§tri. Wei
noi am fi avut grije de el §i daca ne-am fi rugat lui Dumnezen pentrtr
el in ceasul mortii sale, fail indoiala Dumnezeu, vázand zelul nostril
1-ar fi ingot in glorie: trebuie deci sä ne rugäm la Dumnezeu pen-
tru el; caci pin el am otmoscut noi pe Dumnezeu. Darear Domnul
sä fil raeplatit dupa inima ta §i sa-ti implineasca toate rugaciunile
tale; de ti-ar &anti imparätia cerului pe care tu o cauti, cartunit

1) Acest pasagiu nu se ggseste in toste manuscrisele i nici in traducerca

lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro
 113

celor drepti, hrana §i bueuxiile paradisului; o data te-ar face to-

varrui eu. Abraham §i cu ceilalti patriarehi dupa vorba lui Solomon:
«and un om drept moare, nidejdea nu e perduta». Ru§ii i§i amintese
de el, eand se gaindesc la inorellinarea lor. Ei 1ad pe, Dunmezeu
in xugaeiunile lar, in cantecile lar, in psalmii lor §i elavese pe Dum-
nezen: poporul eel nou, luminat de sfantul d.uh, nidajdueltie in
marde Ihunnezeu, in Domnul nostril lisus Christos care are s dea
fiecaruia, dupi faiptele sale, o bucuria neltearea. Aceasta bueurie
o de air aves-o toti ere§tinii! (1015).
Sviatoipolk se stabili la Kiev dupi moartea tatalui sau §i atrium
pe Kieveni §i incepu ea le imparteasea kunátài. Fi le primira, dar
mima lor nu era ea el, caei fratii lor eran eu Boris. Cand Boris se
inioreera cu armata ¡Ira s fi intalnit pe Peoenegi, vestea cá teal sau
a murit, a ajuns pana la el. El planse mult pe tatal eáu, ciei
eau il iubea mai mul, de cat pe cei1alti.
Ajungand la Alta, se opri pe loc. Drujina tatalui sau Ii zise
«Tu ai langa tine drujina tatidui tau i armata ea, du,te la Kiev
ocupa tronul tatahui tau». El insi rispunse: «Departe de mine
aceasta, ea en sá ridic mane impotriva fratelui nneu mai mare, eici,
dupa moartea tatalui meu, el si ocupe loeul». Armata auzind
aceste euvinto, Il páruisi §i Boris rimase singur Cu eervitorii
Sviatopolk, plin de nedreptate, flea un plan vre-dnic de Cain, §i tri-
=lee 8á-i spuni lui Boris: «Eu vreau ea traiese in prietenie eu tine
§i sa-ti märese aver& pe earl le al dda parintele nostru». El spuse
aceasta din videnie, cautand prilejul piarza. Apoi Sviatapolk
se duse noaptea /a Visegrad. §i cherna in Ulna pe Puta i pe alti
boieri din Viaegrad §i le epuse: «Imi sunteti voi devotati eu tot
sufletul?» Put§a ì ceila1 rispunseri: «Suntem gata sá murim pen-
tru tine». Atunci el le zise: «Nu spuneti nimie niminui dueeti-va §i
omoriti pe fratde meu Boris». /-au fagiduit ea vor faoe aceasta in-
data-. Calci despre iastf el de oameni a spus Solomon: «Ei aunt gala
si verse sange nevinovat, ei se prm la pandi impotriva sangelui ion;
ei ingramidese rául peste ran, ealea lor e calea ea:lore cari fac ne.
dreptate, caci ei Îj pierd sufletul prin nelegiuire. Trimi§ii ajunsera
de cu noapte la Alta i, apropiindu.ee, &twirl' pe fcrickul Boris can-
tand einfleeele dinninetii; cad Ii sosise vestea ca-1 vor omari. El se
ridiei §1 incepu si cante zicand: «Doamne, de ce s'au inmultit numa-
rul vrajmatilar mei. Multi s'au ridioat impotriva mea». i apoi:
«Sigerile tale au intrat In carnea mea. Eu sunt gata pentru lovituri
durerea mea este inaintea apoi: «Doainne aseulta
8

www.dacoromanica.ro
 114

nea me:a gi nu merge in judeciti Cu sluga ta, cci niel un arn vin
nu va putea si se desvinoväteasa inaintea ta, cäci vrigmajul a urmil-
rit sufletal meu». Apoi, dupl ce a isprävdt cei pee psahni, °ham.-
vind trimigii se apropiau sa-1 loveaseä, se puse sa cânte psahnul
ziand: aTauri puternici m'au in.conjurat, gi adunarea celar räi m'a
imperesurat. Demme Dumnezeule, nädejdea mea este la tine. Sea-
gi alobozegte-mä de toli vräganagii». Apoi incepu sä ante ca-
ncrnuI. Duprt ce gi-a sfargit rugäaiunea de dimineafä, se puse sa e
roage, privind icoana care reprezenta pe Domnul gi zise: «Doamne
Iisuse Christoase care te-ai laraat pe pianint, subt acest chip, pentm
nantuirea noastri gi ai läsat de bunivoie batä in cuie
pe cruce, gi ai suferit patimi fpe.ntru pleatele noastre, fi-mä sä suport
gi eu aceasti patimä a mea. Eu o primesc nu d.ela dugmanii mel, ei
dela fratele meu.: Doamme, tä din aceasta un pacat». Apoi, duprt
ce s'a ruga, s'a artmcat pe patulisäu: gi ,atunci ucigagii se repeziri
ea fierele albaticei imprejurul cortu1ui lui gI iträpunseiä pe Boris
cu ländile lor: seavitorul säu azu deastrpri Jun gi a fost omoi, itt
acelagi tiiinp cu el. Boris Il inbea mult. Era un tânär, de rasä un-
gari, ca numele de Georg-Z gi Boris il iubea mult. Ii (Muse in dar o
salbri de aur gi o pasta la eat and servea pe princi,pe. Ei omoriri
gi un mare numär deialti servitori. Neputind lua re,pede liai George
ealba ce o purta la gat, Ii trtiari capul gi d-upä ce i-au luat salha,
lì arunearl capul. De aceea in urma nu s'a mai recunoscut tru.pul
printre cadavre. Crinminalii, dupä ce au ucis pe Boris, 1-au invälit
late° pinzi de coat, 11 pus?rä inteo aratä i4 dusera incl respi-
ra'nd. Gaud nelegiuitul Svintopolk a aflat a el mai respiri ineä, tri-
mise dei Varegi dea lovitura de gr4e. Acegkita venirá.
zurä a el este ina in vkiaçä. Unul din ei scoase sabia gi-1 lovi in
Astfel muri p,rea fericitul Boris. El a primit cu oeil dremi
icununa Donmului nostril Betts Christos gi s'a dus lûngä Apostoli
Profeti, gi a a in'srat in corurile de martiri gi odihnegte in anul lui
Abraham, privind la bucuria negtearsà, antind eu ingerii gi bucu-
randu-se Cu cetele Sfintilor. Corpul säu a fost adus in taing la Vise-
grad gi a fost ingropat in biserica Sfântului Vasile. lar
ski 11,dg* se duse.rä ai &easel pe Sviatopolk, ca gi cand nu gtiau
ce ispravi mare ar fi fäeut, tieälogii! Numeleiacestor criminali este:
Putga, Talet, Ielovici gi Liaglco, gi tatil lor este Satan.
Diavolii aidel de treburi fac lad pe pimint; cäci diavolii
sunt trimigi ca eA facä räu gi ingerii binele; eici ingerul nu face
räu omuluji, ci se giindeete mereu la binele siu. El ajutZt pe totri

www.dacoromanica.ro
 115

cre§tini §i-i ocrote§te impottiva diavolului, du§manul lor. Dar, de-

monii nu eauti decit riur, ei aunt pismul'ori ai omului, fiindai
il vid cinstit de Duzmiezeu §1 fiind pizmuitori ai omului, ei sunt
numai dec.& gata, atunci eand Dumnezeu Iii trimite ai faca-
[In acloar, Dumnezeu zise «Cine va merge si piarzi pe Aehab?»
Si un dem.on rispimse: «Eu voiu merge» ] 1). Omul riu insi (care se
indeletnice§te si faci räu, e mai tiailos decai diavolul: aici diavolii
fug de Dumnezeu, jar omul ru n'are teami de Dumnezeu. §i
rugine inaintea oamenilor. Diavolii au teami de caucea Domnului,
iar omul riu n'are teami de crucea cloannului. [De asemenea David
zice: «Voi vorbiti cu dreptate; voi judecati ca dreptate, voi
oamanilor; dar in inimile voastre faceti nedreptiti; ininile voastre
fac si apese rnedreptatea pe pimant; oamenii aunt stricati la ie§irea
din sala]iui mamei lor; ei sunt riaciti de la nagtere, spunand
ciuni; veninul lor este ea veninul §anpetui» 1) ].
Nelegiuitul Sviatopolk se gandi atunci in sine: «Am ueis pe
Boris, cum a§ ueide §i pe Gleb?». 5i concepu un gaud vrednic de
Cain. Trimise un sol vielean la Gleb, spunandupi: «Vino iute
rintele nostru te chiami, eici este foarte bolnav». Gleb
numai decat pe un cal §i pleci ca o mica drujini, fiindci era foarte
supus fata de tatil sàu. Cand Foal. la Volga, calul siu didu in campie
peste o groapi §i-§i fieu o mici fracturi la picioa% In ,urmi, Gleb
ajunse la Smolensk, de unde porni in zari gi fiindcà ora§ul nu era
departe, luâ o eorabie la Smiadin. In timpul acesta, Iaroslav afland
de la Predslava, fiica lui Vladimir, despre moartea taailu. sàu, tri-
mise la Gleb, spun'andu-i: «Nu te duce: tatil tiu a murit, bar fratele
till a fost ucis de Sviatopolk». Gleb auzind aceste vorbe izbuenti in
plansete §i sughituri, plangand pe tata siu §i mai mult inea pe
frakie sàu §i incepu si se roage eu lacrilini, zicand: eNefericitul
de mine, Doamne, a§ vrea mai Line si fiu mort impreuni LU fratele
meu, decat ai triesc pe aceasti lu.me. Daci a§ fi vizut, d.ragi frat,
fata ta de Inge', a§ fi murit impreuni ea tine. De ce am rimas actinia
singur? Mule aunt vorbele ce-mi sputi.eai, frate prea scamp? Acum
.riam si mai aud sfaturile tale cele dulci. Daci tu ti-ai primit rás-
-plea daba Domnail, roagi-te pentru mine pentra ea ersuptuit aceasti
mucenicie. A§ vrea m.ai bine sä mor ca tine &cat si triiesc in

1) Acest papa& nu este in toste mannscrisele si nu se gäseste nici in tra-

Aucerca lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro
 116

amasa lame pliarrt de ticálotie». In vreme ce se ruga unid, cut

lacrámile in ochi, sosia deodatä trimitii lui Sviatopolk spre
ornad pe Gleb, ti acetti trirnii pueerl mine pe corabia lui Gleh
8coase.ri eabiile. Setvirtorii lui Gleb furá cuprinti de groazi. Una
din,tre trimiti, nemernicul Gariaser, ponmei sá ucidä indati pe Gleb.
Buctitarul lui G1eb, nugnit Torcin, luä un cutit mime. Ca un
mielutel nevinovart, el se dadu ce jertrá lui Dumnezeu., intr'un miras
ca o victimii gräitoare. El primi ctilame ti inteina in cer-
vizu pe fratele sáu atát de dorit ti 8e bucurá impreuni cu el de o,
bucurie negtearsä in dragostea lor frAtease,ä. O, ce frumoe este, ce-
bine este, cand fratii rorgeec impreuná. i ticálotii se intoareerk acesgr
cum zice David: tCei bläStImati arí se in:oarcá in Inferu». apoi:
picatoti au tras sabia, ei au intins arcul lar epre a lovi pe cel
elab i 85.nee ti spre a lovi pe oamenii cari au inigni dreptá: sabia,
lar sá intre in mima lor, arcurile lar sl se fring5, ti pácátotii.
piará ti se impráttie ca fum.u1»] 1). i apoi dupá ce s'au intars,
epuseiä lui Sviartopolk: «Ti-am implinit poruncile». La auzul aces--
tora se umplu de ingámfare, nettiind ce spune David: «De ce, prin-
cipe, etti mindru de riutatea ta? bamba ta toati ziva n'a unnárit-
decit nedrerptatea; [ca o lana' ascntitá ea a ficut nurm.ai riu. Ti-a
p=cut rIutatea mai mult decit bunátatea; tu opui mai mult miar-
viuni decit adewärul, /le ti-au plicut mai mult vorbele pline de im--
gimiere ti limbe pilla de inteliciune; dar ti Durarle-7,m te va prá--
pádi de sus pani joe ,te va sm.ulge din locuinta ta ti te va deerádi-
cima de pe pármántul celar vii». De asemenea Solamon a epus: cVom
rada de peirea voes-trá ti má voiu bucura cand vá va ajunge
Ei ver manca fria:alele &Afilar lar ti se var sátura de nelegiuirea lar] ' )..
Web fu deci. omorit 6 aruncat pe mal intre doui trucnchiuri
de copec; apoi il ridicará ti-1 puseri lingä fratele sáu Boris in bise-
rica Sfantului Vasile. Uniti cu trupurile lar ti mai mult inca in
sufletele Ior, ei nimia lângà Regele Regilor intr'o bucurie nesfárgitä,
intr'o atrálucire net'irbitá, aducind poparului rusesc darucrile
tullid i celor cari vin, avind crediratá, din alte tár. vindecare. Ei
dau putintá de a merge oelor ologi, vedere celar orbi, sánätate celar-
bolaavi, libertate celor robiti. Ei deschid temnitik prizonierrilor,.
mingiie pe cei oropsiti, mântuesc pe cei ce sunt in primejdie.

1) Acest posagiu nu se gise?te in toate manuscrisele i niei in tradueerea tul

Trautnsann.

www.dacoromanica.ro
 117

sunt proteotorii Rusiei, lumini orbitoare pentru totcleauna §i se

-koala la Domnul pesara compatriotii. ler. De aoeea, noi trelmie
liudam in mod vrednic e ace§ti doi mucenici ai lui Crist §i sa-i
rugam cu rugaoiuni fierbinti zieänd: cBacurati-va, mucenici ai lui
Christos, ecrotitorilai Rusiei, voi cari u§utrati pe cei cari vin la voi
cu credinta i cu dragoste; buourati-va voi, locuitori iai cerurilor.
Voi a fost irkgeri, slagi insufletite de acelea§i ginduri, frati plini
de acela§i duh, de aceesagá inima intocmai ca §i sfintii, de aceea dati
mantuire tuturor celor toari Gafar. Buoura-vä voi, Boris §i Gleb, voi
plini de intelepciunea divina; ca dota parae, facesi ai ta§neasca din
izvoare opa datitoare de vieata §i u§urare celar credinciolá. Bucu-
rati-va, voi oari ati clicat in picioare garpele °el crud, cari v'ati
aratat incurajati de razele strilucitoare ca nigte feffi luminand toati
tara ruseasca. paliad tot intunerecul, aratindu-va lineo credinti
nestramutatä. Bucurati-vi voi eari, rut.i dobändit un ochiu care nu
adoarme, o intima, patrausa de porancile Domnului §i suflete bine-
cuvântate pentru a faoe binele. Bucurati-va, fratilor, amándoit in
licagsul fericirii, in Iocuii4a Cendui, in slava care nu apune nici
odata §i urde ali intrat pentru meniitele voastre. Bucurati-ta vOi
cari ati fost luminati de luanina Domuului. S:ribatand lumea in-
treaga, gonínd pe diavoli vindecand pe bolnavi, faclii stialucitoare,
vii proteguitori pe linga Dunmezeu, mereu luminati de flacara
muceniei neadormiti cari luminati sufletele credinciogálor.
Voi açi fosa inaltati prin harul aducitor de lamina al Domnului. Voi
ati fost im.pirtagát,i de ioate frumusetile viepi cere§ti, de gloria i de
Imana paradisului, de lumina mintii, de buouria recuno§tintii. Bu-
eurati-vi voi carvi dati Imana inimilor, goniti darerile §i ehinurile,
vindecati suferintele cele mai grozave. Din piaturile sacre ale sin-
gelui vostru, voi %cut o podoaba de punpura §i domniti vecinic
C.hristos, rugandu-vi ,pentru popoarele cre§tine oele noui, pentru
compatriotii vo§tri, cei pamantul rusesc a fost binecuvântat prin
sarkgele vostru; prin moaltele voastre depuse in bisericä, voi
cu duhul vodtru cel sfint, §i v rugati pentru popotrul vostru,
mueenici impreuni cu mucenicii. Bucurati-vi vol care prin suferin-
tele voastre vaçi preificut in soare strälucitocr al Bisrieii. Rasaritul
se ilumineaza in cianea voastra, o mueenici. sfele
strilucktoare cari v ridicati la aurora diminetii. Martiri credin-
elo§i ai lui Cbrist, o voi, sprijinitori ai no§tri, puneti pe pagan la
piicioarele principilor no§tri; rugati pe atotputernicul Dumnezeu ca
traim in unire §i in sanatate. Apirati-ne de razboaie launtrice

www.dacoromanica.ro
 118

e de apucaturile diavolului. noua cari cantät" n §1 v5r1

cinstim, sa sarbatorim sarbitoarea voastra, lin toate veacurile pana.
la elar§itul lurnii.

XLVILL laroslav din Novgorod in contra lai Sviatopolli (1015).

Nelegiuitul i blastAmatul Sviatopolk ucise in urma pe Svia-

toalav, urmarindu-1 pana in muntii Carpati cand voi ea se rzfugieze
In Ungarria. i se gandeo in sine. «Val °marl pe toti fratii mei §i_
voiu pune mina pe Rusia intreaga». Astfel se gandea el in irtgam-
farea sa, ne§tiind c Dumnezeu incredinteaza donania acetri car' uia
el o voe§te; ca pe imparati §i pe tregi Ii a§eazi Atotputernieul §i le da
putere numai cand vrea. Daeä un-popor este drept inaintea Doman-
lui, li (15, Itsi un rege sau un principe drept, iubind dreptatea §i
echicatea, §i hotaregte un earmuitor i un judeeator care sa impar-
teasea dreptatea. Cand intr'o lark' princi(pil sunt arepti, multe pa-
carte ji sunt iertate; cand insa principii stunt i i nedrepti, Duninc-
zeit face al apese asu.pra tarii mult ran, flindel principeie ii este
capul. Cacii Isaia a zis: «Ei au pacatuit dala cap pana la picioare,
adeca de/a principe pang la poporul de jos. Nefericita este cetatea
in caret principele es*.e tank, plicandu-i sà bea vin la sunetul de
muzica impretma cu consilierii sai oei tineri. Cad Dumnezeu
mite astfel de principi pentru picatele poporului §i inlatual pe sfi-
tuitorii vechii §i intelepti, cum zice Isaia: «Dunuiezeu va ridica din
Ierusalim pe uriagul oel puternic, pe v:teaz, pe judocator, pe pro-
fet, pe bitranul cumpátat, pe consilierul distins, pe anegte§ugaruI
cal activ, pe sluga ce.a inteleiapta. Voiu ageza de conducator un prin-
cipe tanir i obraznic ca sà guverneze».
Nelegiuitul Sviatopolk inoepu sii domneasca in Kiev. El aduna
poporul 0 se apnea 65 imparta haine la unii, bani la *a §i o mare.
parte din bogatiile tatalui sau. Dar laroslav nu :dime Inca despre
moartea tatalui &AU §i avea pe langä sine multi Varegi. Aoegtia nu
se purtan bine cu Novgorodienii §i cu femeile /or §i Novgorodienii
revoltandu-se au ucis pe Vatregi in casa lui Poromon. laroslav gu.
párat veni la Rokom 1) , se stabili in palat §1 trimise la Novgorodieni,
spunandu-le. «Pe acegttia n'am putinta sag mai .adue in vieata». si
chemand la sine pe oarnetnii cei mai de seam.a cari ucisera pe Va-
regi, Ii uciee prin vidente. Dar chiar in aceeagi noapte el primi un

1) Rokom, o lolcalitate 1âng Novgarod, lfingi laotd limen.

www.dacoromanica.ro
 - 119 -
vestitor dela sora sa PreasIava din Kiev: tTatil tin a =wit; Sviato-
polk s'a stabilit la Kiev, dupi ce a omorit pe Boris §i d.upä ce a tri-
mis e (mute pe Gleb. Fere§te-te de el». La aceasti ve.ste Iaroslav
Prime dupi tatil au §1 dupi drujina ea: X doua zi, aduni pe cei-
Ialti Novgorodieni §i le zise: «Scumpi drujini, Jeri e-am ucis §i
astizi ml-ai fi de folos». Ji gitease lacrânitile §i opuse îa vece: tTatifl
meu a murit §1 Sviatopolk s'a emit pe troll la Kiev §i-§i. ucide fratii».
Novgorodienii spuseri: tPrincipe, de§i fratii no§tni au fast uci§i, noi
putem totu§i si nd luptiün pentru. tine». Si Taroslav lui o mie de
Varegi i patruzeci de mii de alti solda ti §i se duse in contra lui
Sviatopolk. Inchinindu-se 1uri Dumnezeu, zise: tNu eu am inceput
si oanor pe fratii ci el; Dumnezeu si rIzbune singele fratilar
meci; cici el a virsat eingele nevinovat al dreptilor Boris §i Glelt
Cine §tie daci nu-mi va face la fel? Dar, judeci-mi, Doamne, in
dreptatea ta §i rlatatea picitosului si aibi sfir§i1». 5i pleci impo-
triva lui Sviatopolk. Când Sviatopolk auzi ci lamslav vine on armatä
in contra sa, îi adunla o armati de Ru§i i de Peoenegi 1e§i in
cale la Liubeci, venind unul dinspre Dnipru, §i. Iaroslav din cealaltil
parte.

XLIX laroslav se stabile§te la Kiev. Boleslav merge impotriva lui.

(1016).

Anul 6524. larroslav porni in contra lui Sviatopoik. Se gisegu

fatä in fatä pe cele don.i maluri ale Duiprului, neindriznind ei
inceapi atacul nci unii niel ciLilçi. 51 au start unuI in fala
trei luni. Voivodul Sviartopolk mergänd calare dealungul malu-
lui, se puse si-§i bati joc de Novgarodieni spunindu-le: «Die ce zi-
d.arilor ai venit cu acest schiop. V. voan pu.ne sá ne zid4i §i. (made
noastre». Novgorodien.ii auzind aceasta ziseri lui. Iaroslav.
vom trece 11111 §i vom porni contra ion, §ti cel ce nu va Irani ii vom
omori chiar noi». Incepuse tocmai sà inghete §i Sviatopolk i§i avea
lagärul intre doui lacuri. Toati noaptea a chefuit cu drujina sa.
Iaroalav Insä îi strinse pe a sa i ineepu ai meargi ca ea in zorii
zilei. iSe scoboattri la mal, d.eslegari coribiile de pe firm
§i pornirä indati unii contra celarlalti se ciocnizi. Lupia fu
grozawi §i. Pecenegilor le-a fost cu neputinfa' le vie inteajuto:
din cauza lacului. Im.pinseil pe Sviatopolk §i drujina sa spre lac.
Aoe§tia inaintari pe ghiati, ghiata insi se rupee §i Iaroelav incepu

www.dacoromanica.ro
 120

si aibi preeidere. Vilzind &emu', Sviatopolk fuge §i Iaroslav iese

invingitor.
Sviatqpolk se refugii la Le§i i Iaroslav se stabili la Kiev pe
tronul pirintilor sii. Iarosla& din Novgorod avea atunci douizeci
gi opt de ani.

L. Razboiul Cu Bolesion; (1018).

Anul 6525. Iarroslav vine la Kiev §1 un ineendiu arse bliseri-

cile (1017).
Anul 6526. Boleslay pomi cu Sviatopolk §i cu Le§ii impotriva
lai laroslaw. Taroslaw adunind pe Rugi, pe Varegi §i pe Sloveni se
due,e in contra lui Boleslav §i Sviatopolk §i sose§te in Volhynia
a§ezarra taliära pe cele doux maluri ale fluviului Bug. Iaroslav aves
pe ling sine pe educatorul alu ce-1 ereseuse, un voevod numit
Bru,dy, §i se apnea sà insulte pe Boleslav spunindu-i: «Cu un drug
avem spintecim noi tic hurta ta cea marea. Crici Bolestav era
mare §i gras aga c abia se mai ticnea pe cal; dar era om curninte. Si
Boleslav zise drujinii sale: «Daci nu simtiti ru§ine de aceasti crearil,
am di mg due si mor singar». Si se arimei impreuni cu calul alu in
flurvin §i allrnata sa il wink*. Iaroslav insi n'avu rigaz si-§i ageze
armata in Buie de bitaie §i clad fu invins de Boleslay. Iazoslav
vr'o patru ingi se refugii la Novgorod §i Boleslav veni la Kiev ea
Sviatopolk. Si Boleslav «Imparte drujircia mea in wage pentru
ca procure hrani» §i ocrdinul Ii se aduse la indeplinire.
Iaroslav refugiindu-se la Novgorod, voia al seape dineolo de
raare. Dar posadnicul Kosniatin, fiul lui Dobrynia gi loeuitorii din
Novgorod efirimari coribiile lui Iaroalav, spunindu-i: «Vrem inert
hiptirn cu Boleslay §i cu Sviartopolk». De aceea, se apu-
cari al stringi hani, cite patru kunii1) de cap, cite wee grivne de
statorste §i cite optsprezeoe grivne de boer, §i chemari pe Varegi
gi le diduri hani. Si Iaroslav i§i strange o mare armarti. Boleslav era
la Kiev gi nelegiuitul Sviatopolk zise: «Ucideti pe toti Le§ii
din ora». i ei neiseri pe Le§i; atunai Boleslav fugi din
Kiev, due-and tezaurul lui Iaroslav §i luind pe bolieri §1 pe cele
dou5 euroxi ale lui Iaroelav. 5i arzi ea paznie al tezaurului pe

1) Kune, o veche monedi ruseasca, la inceput inseinna blani de jder;

ca i in latine§te pecunia, bani, dela
pecus, vitä, banii se stringeau in natura.

www.dacoromanica.ro
 121

Anastase, coi acesta Ii castigase increderea prin apuciturik sale.

lui multi loouitori ou el si ouprinse cetitile din tinntul de la Cer-
vensk si se intoarse in para sa, iar Sviatopolk ineepu 8ä domneasei
la Kiev. i Iaroslav se dame impotriva Sviatopolk si Sviatopolk
se crefugii la Peoenegi (1018).

LI. Continuarea rlizboiului (1020) . Infrcingerea §i fuga lui

Sviatopolk.

Anul 6527. Sviactopolk sosi cu Peeenegii in fruntea unei ar-

mate foarte puternice si Iaroslav isi stranse o armati numeroasi
pomi impotriva lui. la Alta. Iaroslav se opri In locul mude Boris
fusese ucis i ridicand mainile spre cer zise: 4:Sangele fratelui mea
strigi cItre tine Doamne; rizbuni sangele aceetui (kept, curn ai riz-
bunat sangele lui Abel aruncand asupra lui Cain gemete si groazi:
fi -tot astfel cu Sviatopolk». Dupi ce a Meat rugiciunea, zIse: ara-
Par, desi voi sunteti ad de fati trupul vostru, ajulatismi. prin
rugiciunile voastre impotriva acestai &smart, acestui ucigas, aces-
tui ingamfat». Dupi aceasti ruelciune, aminidoi fratii porniri unul
impotriva celailalt i campiille dela Alta se umpluri de o
.raultime netsfarsiti de soldati de ambek pirti. Era bite° Vi-
neri, la risiiritul soarelui si a fotit o lupti grozavi preoum rea mai
fast pani atrunai in Rusia. Soldatii se luptau corp la corp si se mi-
ccrean; de trei ori incepari din nou blia fi sangele curgea
vale prin vigiuni. Spre seari Iaroslav iesi biruitor, iar Sviatopolk
fngi, i cuan fugea, diavolul veni la el. Oasele lui incecpuri si
slibeasei si nu putea ei se mai tie pe cal. Soldatiill puseri atund pe
o targi duseri parti la Berestie 2), fugind cu ei. Cici le spunea:
4Fugill cu mine, di ci mä urmirese». Atunci servitorii trimiseri
vazi daeli cineva Il urmireste; dar nu era nimenea oare anni-
reasci i contirmaiä si fugi cu el. El ingilbeni si, apoi, revenindu.-si
ne urankesc, fugiti». El am putea sta pc loc si fug,i
prin toati tara Lesilor, gonit de mania lui Duannezeu. i ajungand
inteun loe desetrt intre tara Lesilor s1 cea a Cehiror, îi sfarsi viata
inteun chip jalnic. Firi indoiali, el fiind un om nedrefpt, judecata
lui Ihunnezeu a cilzut asupra capului MIA' ce a pleoat din
atoeasa aum.e., a dat de china:rile mbar osanditi; aceasta o dove-

Cervertsk, este regiunea dela Cerven.

Berestie, ora§ul de mai tirziu Brest-Litovsk.

www.dacoromanica.ro
 122

dise §i boala grozava care, l'ara mili, 1-a dus la moerte. lar, cktpa
moartea sa, a fofa dat chinurilor vecinice Mormantul sau se vede
inca §i astazi intir'un &lea din care lese un mimos da nesuferit..
Aceasta este o invititura pe care Duranezeu a trimis-o priu-
cipilor ru§i. Daca ei ar mai savar§i crime de acela§i fel, si-§i aducii
aminte cà vor primi tot astfel de pedepse sau ehiar §i mai mari,
daca, §tiind ce s'a intamplat, mai s'aviniese entonad a§a de imite. Cain
a fost pedepsit de §apte ori, filndea a omorit .pe Abel, lar Lamach de
gaptereci de ori; e:1cl Cain mi §tiea ea-1 agiteapta pedeapsa lui Dum-
nezeu, lair Laanech §tiind ce peclealpsa a suferit bunicul eciu, a savar-
§it rtotu§i un omor. Caci Lame.-1 zise celor dalia femei ale sale:
«Am omorit un orn pentru nenorocirea mea §1 un tanar pentru
peirea mea. De aceea, mi-a fost data o pedeapsa repetata de §apte-
zeci de mi, flindca am facuit aceasta en Lannech
ucisese pe oei doi frati ai lui Enoch §i le-a luat femeile. Iar Sviato-
polk aoesta este un nou Abimelech ciare ca fiu al unei adultere 0.-41
omorit pe fratiii sai, pe fui lui Gedeon: tat astfel a fost §i acesta...
Iaroslav se stabili la Kiev, unde s'a odilmit cu drujina sa, dupi ce
cu multa- sudaare i§i caltigase victoria.
A.nul 6528. Iaroslav dobandi un fiu, caruia Ii dete numele de
Vladimir (1020).
Anal 6529. Briacislav, fiul lui Iziaslav, nepotul lui Vladimir,
merse impotriva Novgorodului, puse mana pe ace,asta cetate §i luand
un mare ominar de Novgorodieni, impreuna eu averile lor, se in-
mame la Polock. i cand ajunse la lluvia Sudoma 1) Iacreelav,
din Kiev, Il intalni dupi §apte zile. D invinse §i duse pe Novgo-
rodieni la Novgorod §i Briacislav se refugia la Polock (1021).

Lupta lui Mstislav Cu Rededia (1022).

In 6530 Iaroslav vine la Berestie. In timpul laceaba Mstislav,

care era la Tmutarakan, porni in contra Kasogilor 2). Prineipele
Kasogilor, Rededia, la vestea aceasta, inainta impotriva lui. Cancl
cele doua armate se ga.'seau fata in fea, Rededia opuse lui Mstislav:
«De ce ea piara cele aoua armate in /upta nocastra? SI ne hiptani
noi înine. Daca tu vei fi invingator, vei ha averile mele, fenicia
mea, eopiii niel §1 tara mea. Daca eu voiu fi invingatorul, vaiuTua
pe ale tale». Iar Mstislav zise: «A§a ea De». i Rededia zise lui
I) Sudoma, un niu in gnv. Pskov.
2) Kasogii eran un popo r la Nordul Caucazului.

www.dacoromanica.ro
 123

Motielav: «SI nu ne luptim cu armele, ci sà ne luárn la tranta».

incepuri si se lupte voinicegte gi se luptari multi vreme. Mstislav
incepu ai slibeasci, caci Rededia era mare gi puternic i Mai&lav
zise: 4;0 preacuratä Maki a Domnului! Ajuta-ma. Daci il voin
birui, voiu clidi o !America in cinstea ta». Cu aceste vorbe I arunci
la (Raman; scoase cutitul gi-1 lovi in gat. Astfel piera Rededia. Mstis-
lav intra in tara lui, ii lui toate averik, femeia, eopìii, gi impuse un
tribut Kasogilor. Apoi la intoarcerea sa la Tmutorakan puse teme-
lue unei biserici, pentru Santa Maica a Domnului gi o construi-
Ea existà inci i astazi la Tmutorakan.
Anul 6531. Mstislav porni in contra lui laroslav ou Chazaxii
Kasogii (1023).

LI11. Raboaete eivile (1024-1026).

Anul 6532. Pe cand laroslav era k Novgorod, Matidav vine

dela Tmutoraken la Kiev, unde lovuitoiii din Kiev nu-1 recunoscuri,
principe. Atunci el pleci la Cernigov, in vrem.e ce Iaroslav ate--
tea la Novgorod. In acest an, se iviri nigte vrajitori la Suzdal 1). Ei
amoria' pe bätrani prin gtiinta lor dzace,asci i prin influenta demo-
nilor, zicand cá ei am impedica recoltele. i a fost o mare turbu-
rare ti o mare foamete in taabe aceste tinuturi. Tot pop orul alerga
la Volga, la Bulgari, °du/se gnu gi avu. Jaffa' el din ce sà träisci. Iaro-
slay auzind vorbindu-se de acegti vrijitori, ee duse la Suzdal, inchise.
pe vrajitori, Ii risipi gi pe unii Ii pedepsi zicand: tDumnezeu trindte
peutru picatele noastre in fiecare tari foamete on ciuma oxi se-
ceti, sau alta pedeapsa i omul nu gtie nimio» In urmä, Iaroslav se
intoaree la Novgorod.
Apoi Iaroslav trimise dineolo de mare dupi. Varegi. Iakuu
veni ein Varegii. Iakun era orb i purta un vegtanant leant in aur
gi veni la Iaroskar. Iaroslav veni cu. Iakuni impotriva lui Mstialav
Mstialav, la aceasa veste, merse In contra lui la Listven2). Mstislav
igi orandui seara ,airmata in linie de bitaie, puse pe Severieni in 1'4a
Varegilor i el se agezii la cele doua a_ripi cm drujina sa. Cand sosi
noaptea, se ivi intun.erecul cu fulgere, tunete i ploaie. i Mstislav
spuse .drujinei sale: <xSa mexgean mourn impotriva lor». i Mstislav
Iaxoslav porniri unul contra altuia. Severieni cari forman °en-

Suzdal, faimoasil cetate in regiunea Rostovului, guv. Vladimir.

Listven, ()rat; in regiuma Cernigovidrui.

www.dacoromanica.ro
 124

trul se repezira asupnt Varegilor. Va,regii incepura sa slibeasta,

luptind in contra Severienilor. Atunci Mstislav se repezi cu drujina
sa §i se puse sa maceläreasca pe Varegi. Lupia fu indarjita. La lu-
mina fulgerilor se amesteca reflexul armelor. Furtuna era grozava,
lupta crancena i teribila. Iarodav viizandu.-se invins se refugia cu
Iakun principele Varegilor §i Iaktm in fuga ea i§i perdu haina
sutil cu aur. Iaroslav se duse atunei la Novgorod, lakun insa trecu
peste mare. A doua zi de dianineaVi Matislav privind cadavrele
Varegilor lui Iaroslav, uci§i de Severieni, zise: «Cine nu s'ar bucura
de aeeasta? Ad i zace un Severian, dincolo un Vareg, §i drujina mea
este neatinsa!» i Msttislav trimise spunk' lui Iaroslav: «Stahl-
lelte-te tu la Kiev; c.aci tu etti fratele mea mai mare §i aceasta,
tara sa fie a mea». i Iaroslav nu indrizni sa mearga la Kiev, atat
timp cat nu incheiara o pace. i Mstislav se stabili la Cernigov, la.
rodav la Novgorod §i oaanenii lui Iaroslav la Kiev. Tot in anul
acesta Ii se nascu lui Iarodav un al doilea fin, care se nuani Izia-
slay.
Anii 6533, 6534. Iaroslav i§i stranse o armata numaroasa, veni
la Kiev §i facu pace ca fratele sàu Motislav la GarodeI1). i ei
laxa ruseasca diva cuasul Dniprului. laroslav ocupa mi mal,
Mstidav luä celalalt. Apoi sa puseai sa traiasca in unire, iubindu-se
ca fra/ii §i razboiul acesta de famine incata §i in tara domni o lungi
pace (1025-1026).
Anul 6535. Lui Iaroslav Ii se nisea un al treilea fiu §i-i dadu
numele de Sviatoslav (1027).
Anal 6536. Un seman in forma de balaur apart' pe cem §i a fog
vazut in toata regiune.a.
Anul 6537. A fost pace (1029).
Anal 6538. Iaroslav cueeri Belz 2), §i i s'.a nascut al patrulea
copil pe care Il nuani Vsevlad. In .acest an Iaroslav porni in contra
Ciuzilor, ii invinse §i funda fortireata Juaiev 8). Cam lin aeest
inual Boleslav cel Mare la Le§i §i .au fast mari turburazi in tara
Le§ilor. Popomul se rasvrälti, omori pe episcopi, pe preoti, pe domni
a fleut dezordini (1030).
Anul 6539. Iaroslav §i Mstislav adunara o armati numeroasa,
se dusera la Le§iJ, cuprinsera din 11011 cetätile din Vara Cerven.

Gorod4, ora' in atintga Dniprului, aproape de Kiev.

Belz, ora § Galitia.
Juliet', ora § in tara Ciuzilor, azi Dorpat.

www.dacoromanica.ro
 125

gi pustiial tara Legilor. Ei luarimulli Legi gi impártiri. Iaro-

*da& stabill pe prizonieri deatungul Rosuluii), ulule sunt i astazi.
Anul 6540, Iaroslav hampa ea zide.asci oetáti dealungul Ro-
sului (1032).
Anul 6541, Eustathie, fini lui Mstislav igi dete sufletul (1033).

LIV. Moartea lui Mstislav (1034-36).

Anii 6542, 6543 gi 6544. Mstislav ducindu-se la vanlitoare, cáztv

bolnwv gi inuri. A fost inmormintat in biselica Mintuitorului
care el insugi o fundase. Subt el biserica a fost ridicatá la înâlçi-
mea cä un om calare, intinzind mana, patea si o ajungi. MIstifilav
era voinic ea trup, rogeovan la falli; ave.a ochii mari, era viteaz in-
rázboiu, prietenos, tima la drujinea sa i dedea din belgug gi avere,
gi biuturi i hrani. Dupá el ocupa' tara in intregime Iaanslav gi rI-
mase singar stápAn pe tara ruseasci. laroslav se d.use la Novgorod gi
agezii aci pe fiul sin Vladimir gi ca episcop agezi pe Jidiata. In tirn-
pul acesta laroslav dobândi un fiu, pe care Il nunai Viaceslav. jaro--
slav, pe cand se afIa la Novgorod, allá cá Pecenegii au asediat Kie -
vul. Luind o armatá numeroasá de Varegi gi de Sloveni veni la
Kiev gi intri in capitala sa, degi Peoenegii eran nermmárati. laro-
slav iegi din cetate agezá armata in linie de bItaie: agezandu-i
pe Varegi la mijloo, pe Kieveni la aripa dreaptá gi pe Novgarodeni
la aripa stângá. i se aranjar5 dinaintea ce:Ata. Peoenegii inaintari.
gi intilnirá pe Rugi in localitatea, und este astizi Sfinta Sophia,
biserica metropolitaná ruseascá, elci pe vremea aceea era un câmp
liber in afará de ora. i s'a produs lupta crincenii gi Iaroslav n'a
biruitor decit spre seari. Peoenegii fugiri in diferite pärti gi nu
stieau unde fugeau. Unii in fuga lor se incoará in Setoml, adtii in
alte ape. Ceilalti au fugit Fi de atuncia nu s'au mai intors. In acest
an Iaroslav a bagat pe frateie alu Sudislav In inchisoare la Pskov,.
cgoi fusese aeuzit inaintea sa.

LX. laroslav. Gustul sería peana carte. Alezrunin.te religioase. (1037).

In anul 6545, Iaroslav zidi la Kiev un castel intárit, unde este

Posrta de Aur. El puse gi temelia bisericii metropolitane a Sfintei
adecI a Intelepciamii lui Dtunatezeu; apoi o altá biseric5 de

1) Ros, un Ansia la stiinge Dniprului.

www.dacoromanica.ro
 126

plata% la Poarta de Aux, esa a Bunei Vestiri. [Inteleptul prineipe

Ieroslav a zidit Biserica Vestiri la poartá, pentruca oeftatea
efi se tincare totdeauna de santa Buna Vestire gi de rugáciunea Mai-
cii Domfaului gi a archanghelului Gabrie11)].
In urmi puse tetmelia mánästiaii Sfântului Gheorghe gi a Sfintei
Irme. i, subt domnia ea, retgia cregtiná inoepu sá se ráspindeasci
sá infloreascá in Rusia gi calugárii sá se ìnnuileasc i sá se inalte
ranástiaii. Lui Iaroslafv Ii pláceau agezánrintek religioase, preotii
gi mai ales cálugárii. El se indeletnicea cu oártile gi le oltea adeseori
zina i noaptea. El aduna multi soriitori i fácu. traducen i din grecegte
In limbfai gi @misal Jamen. ecris gil multe cárti gi adunat multe
cárti prin cari credindogii sI se Instruiasa gi gliseascA plácere In in-
vátátura lui Dumnezeu. Cáci, precum cind un om arri gi un altul sea-
máni, alçij stráng reedita gi an In abund.enti alimene, tot astfel a fost
gi ca laroslav. Tatál san Vladimir lucra pámintul pregáti, adicá se
lamina prin botez, Iaroslav, ful sau, arunci silminta in iniinfle ere-
dinciogilor prin curvinzele Sfintei Scriptual iar noi, noi secerian, pri-
mind gtiinta din arti: Clei din gtiin/a din cirti dese un mame cagtlg:
cärtilei ne edifica gif ne aratá calen pocaunçii Noi cigtigám din cárti
"intelepciame i curmpltare; de sunt fluvii cari udi lumea intreagI;
suni izvoarele inçeilepciiunii. Sunt cárti de o adâncim.e nemásu-
rata.; ele gunt mangaierea in &mere; ele sunt frana cumpátirii.
intelepciunea este un lucra mare, cum spune Solomon, ländánd-o:
(e.Eu, inplepciamea, dan sfat, minte gi paieepere. Eu sunt cea care In-
-v4 teama de Domnul; la mine se gásegte sfatal la mine e intelegerea.
la mine statornicia, la mine tara. Prin mine domnesc regii, prin
mine cei puternici seria prin mine puternitii creso in forti
cucexitorii stApánesc pámântul. Eu cinbesc pie cei cari má iubesc;
.cei ce mil canta, mg Osase».
Dala voi cáutarti cu sfirguintl intelepciunea in eact. veti
un maxe cigtig pentra solletul vostru. Caci cel ce citegte meren
acela Stá de vorbi cu Dumnezeu san cu efinçiii. Cea ce cite*
ouvántárile proorocilor gi invátáturile evaingeligtilor gi ale apostolilor
sfintilor párinti, gisette pentru aufletu1 aän un mane folos.
Deoi, Iafroslav, cuan am spus-o, iubea &Infle. El scnise un mare numár
gi le depuse in biserica Sfintei Sophil, pe care el insugi o fundase.
El o impodobi en icoane de pret., Je -aur gi de argint gi ou vase sacre.

1) Pa-metal acesta lipecite in anda manuscrise gi in traduterea lui

'Trata/nana.

www.dacoromanica.ro
 127

In ea, in zile de sgi..bitoare, se cântau imnurik Domruului. El puse

tentelia si la alte biserici in orase si in tárguri si arsezi preoti
sustinea din veniturile sale d'Ami ardin sá invete polporul cuan a fost
pocruncile lui Dumnezeu si e cerceteze des biserioa. Cáci un preot
tre,buie si invete meren pe popor, fiindci Duannezeu i-a dat aceastá
inisiune. Si se miri numárul preotior si al crestinilor. Si Iaroslav
se hacina vizánd numárul cel mare de biseriei si de crestini, lar
demonul era milmit, vizindu-se invins de nouii crestinxi.
Anuil 6546. Iaroslav merse impotriva Iatviagilor (1038).
Anul 6547. Biserica Sfintei Maici a Domnului, pe care o zidiae
Vladimir, tatil lui Iaroslav, a fost tamositi de metropolitail Theo-
peanptos (1039).
Anul 6548. Iaroslav fieu o expeditie in Lithu,ande (1040).
Anul 6549. Iaroalav ficu cu coral:rige o expeditie in contra Ma-
zovicaailar (1041).
Anrul 6550. Vladimir, fiul lui Iaroslav, merme impotriva 'armilar
invinse: dar, caii din arrnata lu Vladimir marean: se emulgea
-pelea callar inca de vii, atát de grozavi era aceastá ciumA a cailor
(1042).

LVI. Expedifia nenorocita intpotriva Grecilor (1043).

.Anul 6551. Iaroelav trimise pe fiul siu Vladimir im.potriva

'Grecilor, dindu-i o 3amati foarte mane i numindu-i de voevod pe
Vysata, tata lui Jan. Vladimir porni spre Constantinopol ca coa-
si ajunserä la Durare si dela Dinifre la Gonstantinopol. Si se
ridicg o furtuni inane cafre efirámi vasele Rusilox. Vntul efirimi
si pe .oel al principelui; pe ;m'esta Il primi, pe vasul sAn, loan, fiul lui
'Tvorimir, voivodul lui Iaroslav. Restul armatei lui Vladimir fu arun-
cat pe tárm, in munir de sase mii de oameni Ei vruri si ea intoareg.
In Rusia si niminea din drujina principelui nu, meros ou el. Vysata
zise atunci: aEu san al merg cu voi». Si pargui corabia si se duse la
ei, spunind- aDaci aun si anai trIesc, este ca ei, dacg este si mor, e ea
drujina». Si plecarg spre Rusia. lar Gcrecii afland cl marea a risipit
pe Rusi, impgratul cu numele Monomachos, trimise contra Rusilor
pattrusprezeoe vase. Vladimir drujina sa v5zindu-se armärivii, se
intuaaseri inapoti, nimiciirl vasele greeelti, apoi se inapoiari °u ale
Inc in Rusia. Vysarta musa si znulti dintre aceia cari fuseserá acuno*
pe Varan, furá prinsi i dusi la Constantinopol. Si la m,ulti Rusi li se
-capará' ochii. Trei ani in urmi, dupá ce s'a incheint pacer, Vysata

www.dacoromanica.ro
 128

a fost trimis in Rusia la Lacslav. In acest timp laroslaar dadu pe

sari ea lui Kazimir §i Kazimir dele ea dar de nunta optsute de Ru§i
pe carsi Baleslav Ii Meuse pnizonieri, dupa ce invinsese pe laroslav..
Anul 6552. S'au desgropat corpurile ambilor principi Iaropolk
rì Oleg, fiti lui Sviatoslaw: au fost botezate osemintele lor §i au
(ost ingropate In biserica Sfintei Maki a Domnului. In !west an a
murit Briacislav, fiul lui Iziaelav, nepotul lui Vladimir, tatal lui
Vseslav i find s'an. Vsealav se urea pe Ulm. Acest Weslav vestige in,
lume prin descantece. Cand 11 nascu mama ea, el avea o raga pe
cap. VrAjitorii spusera mamei sale: <data o rang, leaga-o, si o poarte-
toaa vieata sa". Vseslav poarta §i astAzi acesta rana; de aceea lui
nu-i place virsarea de singe (1044) 2).
Anul 6553. Vladimir zidi biserica Sfantei Sophii din Novgo-
rod (1045).
Anul 6554. [Aoest an a fost cu totul lini§tit]. (1046) 3).
Anul 6555. Iaroslav se duse in contra Masovienilor §i-i invinse;
ucise pe principele lor Moislav §i-i supuse lui Kazimir (1047).
Anii 6556, 6557 §i 6558. Principesa, sotia lui Iaroslav, muri
(1048-1050).

LVII. Istoricul naânästirii Pesterilor (1051).

Anul 6559. lamelav striingand pe episcopi, as,eza pe Hilarion

de metropolit al Rusiei, la Sfanta Sophia. Cu acest prilej vom spune
de ce manasfire_.a Pojterilor poarta west nume. De Duannezeu iubi-
termini principe Iaroslav ii plaoea Berestovojie 4) §i biserica Sfintilar
Apostoli ce se gasea acolo §i stranse .aci un mare numar de preoti
printre cari se gasea un amune Hilarion, om plin de virtuti, invatat
cumpatat. Acesta se ducea adeseori dela Betneerovojie langi Dnipro,
pe o colinà, uncle este mum vechea manastire a Pe§tertilor 0. se in-
china aci; del erg ad o mare padure. El silpS o micil grota de doul
sagene 'de adanca; apoi venseia dela. Bereg:lovojie §i canto ad ceasurf
Entree §i se ruga de Dumnezeu In taina. In cele din urma, Dusnne,-
zeu inspira inima principelui care Il facu metropolit la Sfanta
Sophia ti aceasta grota !linage astfel goala. Catva timp In urma s'a

Kazimir, regele Poloniei (1034-1058).

Vseslav muri in 1101. Pasagiul ne di o dati imporeanti asupra vie(ii-
vroniearului.
Pasagiul lipseste in uncle rnarruserise 5i in tradueerea lui Trautmann.
Bertovojie era o coaini lingi Kiev.

www.dacoromanica.ro
 129

gicht un laic din amagul Lintloci, nuanit Anrtipa 1). Dumnezeu II ins-
pirä dorinta de a merge in cäläft. orie. El se duke la Sfäntul Munte 2) ,
vizu mnstirile cari se gage= acolo, le examini cu grije gi a rämas
ineintat de starea cà1ugireascä. Veni deci la una din aceste
tiri gi rugi pe egumen sa--1 efinteasel de ellugir. Egumenul Ii as-
culti rugieinnea, 11 tunse dete numele de Anton. II instrui,
lnvä vieata monaehali §i-i wise: ilntoarce-te in Rusia. Cu. tine, va
fi bineenväntarea Sfintului Munte. Diai tine vor diegi o multime de
cilugiri». 11 binecuvinti gi-1 trim1se inapoi, spunindu4: iDu-te
in pace». Anton veni deci la Kiev gi se iambi unde avea s traiaseri
Si se &se la diferite mànstiri i. IIIU i-au pläcut, cici nu o voia
Dumnezen. Se puse deei s cutreere vile§i. muntii, cantina locul
pe vare i 1-ar aràta Duannezeu i ahmse pe muntele nude Hilarion
sipase petera. Aces& loe i-a plieut §i s'a stabilit aci. ii cu la-
crimal in °chi, incepu al se roage lui Dunmezeu, zieind: iDoamne,
intire§te-mä intr'acest le §i si fie asupra acestui loe bincenväntarera
Sfintaini Munte §i a egumenului ocre m'a tuns>>. i a incepurt
träiasei In acest loe, rugind pe Dumnezeu §i nemäneind deck päine
uscati, toga* ziva, §i Wald un pie de api, petera i pe-
trecindu-gi noaptea §i ziva lucrind, veghind gi ruginclu.-se. Oaanenii
de bine aflari despre aceasta §i. venial la el, aducindu-i de ce putea
aveslipsì i ajunse eelebru sub numele de marele Anton. Si veneau
oameni_i la el spre a-i cere binecuvintarea. Mai tärziu, and muri
marele principe Iaroslav, find säu Iziaslav 1u1 puterea §i se stabili la
Kiev. Anton ajunsese vestit in tara ruseasei. Iziaslav afländ cum
trie el, veni cu claujina sa eearä binecu.vintarea ì rugiciu-
mile sale. Mamie Anton fu cunoscut §i einstit de toatä lumeat Doi
frasi venir la el; elli primi §i le dick tunderea: eu. tim,pul fratii
se inmultiri la doisprezece §i ei sipari o mare eripti §i o biserici
chilii cari se vid Inca' §i astäzi in eripti subt vechia ministire. Fratii
stringändu-se la un /oc, Azaton le zise: data, fratilor, Dumnezeu v'a
adunalt, §i voi aveti bineeuvintarea Sfintului Munte, cu care egu-
menul Sfintului Munte an'a tuns §1 eu v'am tuns pe voi. Asupra
voasträ SI fie died binecu,vintarea lui D-zeu 1i a Stintului Muni ea..
Si le zise: firä de mine; am si vi dau un egumen, iar eu
insumi vain merge singur &pre acel inmate. Cäci eu m'am obignuit
din tinettetea mea si trliieso in singurMarte». Si puse peste ei un

Nume1e este nesigur; Trautmann op. cit. nu.1 indieii.

Muntek Athos.
9

www.dacoromanica.ro
 130

egumen, numit Varlaam ti el plea' pe munte iji giusri o petteri,

awe este subt noua mânsth i aci îi termini vim/a sa, triind in
evlavie, flirt si iiasä timp .de ani indelungqi. MoagIele sale repan-
zeazi acolo Fratii &Si c1ugári, ti eguinenul argil alti-
tunesa in petteri. i cind nunairul fcratilor se mili in cripti ti rand
nu 2nai puturiBä locuiasci alai, se gandini sá clideasci o ministire
dará de petteri. i egurnenwl ti fratii veniträ si giseasci pe Anton
ziseri: aPtirinte, munirul fratilor s'a inmultit ti nu mai putem
sä mai stim in cripti. Daca hard. lui Dumnezeu ti rugiciunile tale
nemar fi favorabile, noi am zidi o mici hisemici in afari de cripti».
Anton le dadu voie. Ei inchinarri inaintea lui gi zidiir deasupra
peoerii o mici bisericuii in eindtea Adormirii Maicii Domnului.
Dusmnezeu iniaepu, prin rugiciunile Maidi Domnului, si inmulleasci
numinul cilugirilar. i frat,ii /finial un sfat cu egumenul, cu
gindul si zideasei o ministine. Ei ciutari pe Anton ti-i ziseri:
aPirinte, numirul fra/ilor sporette gi noi am vrea ai zidim o minis-
tine». Amon se buouri de aceasta ti zise: «Dumnezeu si fie binecu.-
vintat ti rugiciunea Maicii lui Dumnezeu ti a Pirintilor Sfintului
Munte si fin cu voi». Spunind laceasta, trim'se pe until fra.ti la
principele Iziaslarv, zicandu-i: aPrincipe, Dumnezeu a sporit mina-
rul fratilor ti locul este mic: diruette-ne colina ce este d.easupra
petteriii. Iiiaslav, aumind aceasta, s'a bucurat ti a trimis pe mud din-
tre oamenii ali etpre a le da colina. Atunci eginnenul ti fratii pusesa
fundamenta runei maid biserici ti ineunjunari mintistirea au uluci
ti au ridicat ad un mare numtir de chilli, terminas bismica, o im-
podobisri ca icoane dete numele de Ministinea Pealteardor, fitiaacti
la inceput cálugáril locuiau intr'o petteri, ti din aceasti vre.me a
fost numià M'Anistinesa Pettertilor. Minisvirea a fost deai
inceputi eu. binecuvintarea Sfintului Munte. Cind a foot tarmi-
nati, Varlaam land egumen, Iziaslav ridicá mkristirea Sfintului
Durnitra ti nurni pe Varlaam ca egumen al ministirii Stintului Du-
mitru, cioi el voia ai fool aoesasti ministire mai striluaisti cleat
ministirea pegterii in baza hogátiilor ce el i-a háràsit. ad multe
ministiri au fast fundate de cree., de boieri ti de oarnenii bog*, dar
ele nu an laitita mäiieiie ea acelea cari au fast fundate cu laarimi, cu
post, en rugiciuni gi cu nesomn. Anton n'avea nidi aur, niel argint ti
gi-a fundat manistirea cu lacrimi, eu post, oum am opus. Cara deci
Varlaam ea dus la Sfintul Dumitru, frapi linuri fiat, se &sera' si
gilseasei de Anton ti-i zisetri: «Di-ne un egumen». El le opuse: cPe
cine voii voiv? Ei zioinmseri1: «Pe soda pe careil vrea Dumnezeu §i

www.dacoromanica.ro
 131

cu tine». El le etpuse: «Cine este printre voi mai mare ea Theodosio.

El este asoultitor, modest §i umil. Si fie eguanenul voatru». Fratii
bucumaii gri se bachillera' dinaintea staretului §i agezairi pe Thea-
¿ocie ea egumen peste fratii cari erau In numir 'de d.ouizeci. Theo-
dosie ajungind superiorul ministirii, iräi In abstinenti, postind
.ragindu-se eu laerimi In ochi. Apoi se puse si adune un marre nu-
mix de frati go. exime pini la o gafa' de cilugiri. In urmi se aplica
stabileasci "miele vietii eilugäregti. Se gisen, pe vreanea aceea
icalugir din manis' (0.rea Studitilor care venine (Din Grecia en me-
zropolitul Gheorghe. La el eiuti oled rqgulamentul mânstiirii Sta-
fiindoi se gäs' ea la el, Il copiara' §i-1 introduseri in minis-
zirea ea: cun si se faci eintecele imnurilor religioase, inehiniciu-
oile, eitirile, tinuta in bieerici, ordinea sirviciului, felul de a se ageza
la mas, erma se hrineasci in fieoare zi, totul era regulat. Theo-
«toste gisind intreg ama regullament Iii introduse in ankiiairea sa.
dela aceasti ministire s'au imprumutát toate regulamentele eelor-
lalte mnstiri, deaceea ministirea Pe§terilor este considyerati ca
cea mai veche din toate. Theodoaie rimase apoi in ministire, du-
=eind o viati plináde viril*, urrnind regulele vieii monaehale
primind pe toti câçi veneau la el. Veaiii §i eu si-1 gisesc, sirac §i ne-
vrednic eervitor, §i el m'a primit la vareta de §atitesprezece ani. Eu
deci am serie §i am poveatit in ce an a inoeput ministirea §i dece ea
se nu.me§te a Pe§terilor. Despre viata hui Theodosie mnsä vana, vorbi
znai tirziu.
In anul 6560 a murit Vladimir, fiul col mai marre al lui la-
.roslav, 1a Novgorod §i a fost inmormintat In biserioa Sfintei Sophii,
pecare insugi o zidise (1052).
Anul 6561. Un fin Iise alisan lui Vsevlad kiln impteasa 1)
greaci i ii se dote numele de Vladimir (1053).

LVIII. Moardea lui laroslav (1054).

In anul 6562 a murit marele prineipe rus Iaroslav §i, insinte

de armarte, didu stataril fillor ei, spuninclu-le: «Iati, Mor, eu Idee
din acensa lume; 'Mire voi, càci sunteti frati niseuti din
seela§i tata §i aceeagi mamà. Daci và veti iubi intre voi, Dumnezeu
va fi cu. voi §i el vi va supune vea.' pe vri§magi gi veti trii in pace,
Dar daci veti trài in uri, in cearti gi in vràgmàie, veti pieri voi

1) Tarifa.

www.dacoromanica.ro
 132

ve/i pierde ;ara pärintilor vogitri §i a strimo§ilor vo§tri, pe

care au chtigat-o cu mult näcaz. Tr.ii, d.eci, in pace, ascultind untd
de cetilalt. Eu las "cipitala mea din Kiev lui Iziaslav, cel mai mare
dintre voi, fiul meu. §1 fratele voetru.: ascultali-1 precurn m'ati as-
cultat pe mine, dtci el va iinea locul zneu. Lui Sviatoslav Ii diruesc
Cemigovul, lui Veevlad Parelaslavlul, [lui Igor Vladianirul] 1), lui
Viaceslav Smolenskul». Astfel imp5rti el intre ei cetAtile, aprindu.4 de
a intra in teiitoriul fratilor §i de a se despoia unul pe altul. i zise
lui Iziaelav: 4:Dtalei veunul ar vrea *IA feel r.0 fratelni Eau, ¡Lima
pe cel care este atacat». Astfel recomandi el fillor säi, si se iiubeasci
intre ei. Rind slähirt, eizu rän, holnav, cind ajunse la Vygegorod.
Izimalav era atunci la Novgorod, Sviatoslav la Vladimir, Vsevlad era
l'inga" tea sau, ca'ci teal säu 11 iu.bea mai milt cleat pe toll fratii
avea totdeauna linga sine. In urmi J aroslaw 1i dal.% viea/a.
Igi dädu sufletul SâmbàtA, la 20 Fehrttarie, prima Sambilii din postal
mare, In ziva afintului. Theodor. Vaevlad luä corpul tatA1ui aän, 11
puse pe o corahie 0.4 duse la Kiev. Paeolii Ii ninitari cinteoele inda-
tinate §i poporul Il &pause. E inchise intr'un co§ciug de marmori,
In biserica Sfintei Sophii. Vsevlad §i tot poporui '11 planseri. Iaroslay
trii in total §apte zeci §i gase de ani.

LIX. Raboaiele impotriva Torcilor i Polovcilor (1055).

Inceputul domniei lui Iziaslav la Kiev. In anul 6563 Iziaslav

veni sA ee stabileasci la Kiev, Sviatoelav la Cernigov, Vsevlad
Pereiaelavl, Igor la Vladimir, Viaceslav la Smoleinsk. In aceet an
Vsevlad m.erse in timpul denzil apre Voin 2) contra Turrcilar
invinse. in raciest en Eau§ yeah cu. Polavicid gwi VsevlaAl incheii pace
cu ei, dar ei nu se intoareefi, de undo au venit.
Anul 6564, 6565. Viam_eslav, fiul lui Iaroslav, muri la Smolensk
gi a foet agezat Igor la Smolensk, dup5 ce a pkialt Vladimirul (1056
1057).
Anul 6566 Iziaelav invinse pe Galinzi 2) (1658).
Anul 6567. Iziaelav, Sviatoslav gi Vsevlad pusera- in libertate pe
lunching lor (Sudialav) 1) ; care era in inchisoare de doCiäzeci i patru
dc ani, dupg ce i-au aunt jurImintul. 5i el s'a fIcut alueir (1059)..

Lipseste in unele manuserise i in tmdueerea lui Trautmann.

Voin, localitate in aprapiere de Pereiaslavl.
Galinzi, populaiiune balder', inrudili on Prusienii.

www.dacoromanica.ro
 133

Anul 6568. Igor, fiul lui laroslav muri. Tot in acest an Iziaslav,
Sviatoslav i Vsevlad stransera o armatil colosala gi pornimi
ca corabiile, cu nenumarate trape impotriva Torcilor. Afland despre
aceasta, Torcii de frica o luara la fuel gi nu eau mai futons de loc.
Unii muxir fugind, fiind loviçi de mania lui Dumnezeu, lar
pierifi de frig, altii de foame, ail de cium,X ei dejudecata lui Dum-
nezeu. i astfel settpi Dumnezeu pe cregtini de pagani (1060).
Anul 6569 Poloyal venirá sa atace Rusia pentru intaiagi data.
Vsevlad porni imtpotriya loe, la 2 din luna lui Februarie i inoepu
lupia cu ei. Ei invinsera pe Vsedad, Ii jefuira tara i plecara. A-
ceasta a foot intaia infaingere ce o suferi Rusia din ,partfea pagatailor
acestora, a acestora dugmani nelegiulti. Principele loe se n-uanea.
Sokal (1061).
Anul 6570-6571. Sudislav, fratele lui Iaroslav, muri gi a foit
inmormintat in bioerica Sfantului Gheorghe. In aceot an, timp de
cinei zile, Volkhovul curse la Novgorod inapol i aceasta a fost o
rea prevestire, caci patru .ani dupa aceasta Veedav arse cetatea
41062-1063).

LX. Sviatoslcw. Prevestirt (1064).

Anu1 6572. Roodslay, fiul lui Vladimir, nepotul lui laroday,

fugi la Tmutorakan gi impreuna cu el fugial Porei gi Vygata, fiul
Jul Ostromir, voevodul din Novgorod. Ajungand la Tmutorakan
alungi de fatal pe Gleb gi se agezà in locul eau.
And 6573. Sviatoslav se duse la Tmutorakan impotriva lui
Rostiday. Rostislav se retrase din orag, nu doar ca ar fi ayut frica
de el, ci fibula nu voia sá la armele impotriva unchiului eau. Svia-
today vean around la Tmutortakan, ageza din nou pe fiul sau Gleb
se intoarse acasA. Totugi Roodslay se intoarse Inca °data inapoi,
goni pe Club care se dure si caute pe tatal sau gi Ros6slav se sta-
bili la Tmutorakan. In aceet an Weslay incepu razboiul.
In &mesa vreane un warm apart" in llama, o oboa enonni ale
carei raze erau ca de singe. Ea apirea seara diva apusal soare1ui
gi a foot vazutta- gaipte zile. Aceaota era o prevestire urilá, cAci dupa
acest tim.p, au fost numarome razboaie interne gi invazii de pagani
In tara ruseasca: caci aceasta stea, ca strilucirea lei sangeranda, in-
semna virsare de gauge.
Cam in .aceasta vretme un copil monol.ru a fost aruncat in
Setoml. Nilte pesoari 11 trasera din apa cu, laturile lor. 11 priviram

www.dacoromanica.ro
 134

pronä aeara, apoi 11 aruncari in api. El avea pig& genitak la fatl:.

ruginea nu ne lasà sä povestim mai multe Inainte de aceasti vremer
a fost tocmai o schimbare in some, care nu dedea 1umin deck ca.
luna. Cei nepricoputi pretindeau cä soarele ar fi fost mama. Astiel
de fenomene nu sunt semne de bine.
Tot astfel odinioarä, in tim,pul lui Antiochus, s'a intimplat_
deodati la Ieruaalim ca. timp de patruzeci de zile, ea se v,azi
tot oragul, in aer, cavaleri inarmati, imbrIoati In aur, i esaadroane,
lovindult armele; ele anuntau invazia lui Antioehus in Ierusalim.
In urnri, in timpul lui Nero, tot in aceat leruaalim, s'a vizut
etea, in frami de lancie, deasupra cetätii; ea anunta razboiul cu.
Ramanii. De asam,enea, ia fost subt iMpiratul Iustinian1); o stea se
väzu in Occident, rispindind raze. A fost numitä Strilucitoarea
ea aUlluci doulizeci de zile; in urmä, au foet stele earl s'au
eat de Beare p'ana' dimineat,a gi tuturora li se pima cä stelae cad
soarele sträluei atunei firi, de raze: aceasta era o prevestire.
de ;turburiri, de boak, de moarte intre oameni. i iarägi suba impä-
ratul Mamicius2) iwtä ce s'a irriamplat: 0 fame Miamiun copil mon-
tarn, färä oehi. i (IA maini. Salele sale se dart-ran intr'o coma de
pegte. S'a nIscut gi un c'Ene care avaa peel pioioare. Se näscurà in
Africa dei copii: unul având patru picioare, altul avänd ,dmiä ca-
pele. Mai tärziu in vrem,ea lui Constantin Itoonoclastul a), Vol 114
Leon, s'au väzut pe cer o inipare de stele cari cideau pe, pämint.
Cine le-a väz-tut, a ,crezut, cä este sfärgitul lumii i au fost in aer-
mari turbuwäri gi in Stria au fost mari ,outremure. S'a (äcut In pä-
mänt o else:1meg de trei mile i din pimant a iagtt un monstru, o
catirdi care vorbea cu voce de °an i vestea invazia piginilar; ceca
ce s'a gi mntâmpla fiândcä Saracinii,4) invadari Palestina. Glut
semnele ceregti ce aratä cerul, stelele i soarele, päskile etc. nu
vesteac nici un bine, ci toldeauna räu: ele ammt,5 räzboiul, foam:-
tea sau moartea (1065).

LXL Kotopan la Rostislav (1066).

Anul 6574. Pe and Rostielav se gäsea la Tmutorakav i primea

tribut de la Kasogi gi de la site popoare, Grecili avänd tenanä de el,.
]) lustinion I, impirat byzantin (517,565).
Mauricius, Implinat byzantin (582-602).
Constantin, impirat byzantin (741-775).
Saracini, Arabi'.

www.dacoromanica.ro
 135

trimiseri cu vielealle un Kornpan 1). Adepta se duse ea dea de Ros-

tislav, Ii câtig increderea gi. Rostoslaw 11 trata Cu einste. Inteuna
din zile pe eind Roetislav bea eu drujina ea, Kotopenul Ii zise :
(Prinaipe, vreau si beau in onoarea ta». Cera* li zise: «Be». Bita
deei jumätate din cupä gi dete ceolahli jumätate sä o bea principele,
duplee gi-a bägat degetul in cupä el avea subt unghie o otravá.
ucigItoare apoi o date principelui, fiând moartea aoestuia' dupä
opt zile. Dupä (ce principele a bäut, Kotopanul plecä la Korsun
vesti ci In cutare zi Rostislav awea si moará- : ceace s'a i infimplat.
Locuitorti din Korsun °morirA cu pietai pe aceet Kotapan. Rosnt.
elav era un om viteaz in lupte, bine fieut i frumos la fati, plisa da
nulA fala de egraci. El muri in luna lui Februarie, a treia si, gi a fost
ingropat in biserica Maicii Domn.ului.

LXII. Reizboaiele interne (1067).

Anu1 6575. Vseelaw, fiul lui Briacislav, principe de Polock, /n-

celpu din nou räzboiul fi cuprinsa Novgorodul. Atizad icei trei fii ai
mil laroelaw: Iziaslaw, Sviatoalaw, Vsevlad, îi unirá* armatele i mer-
será impor.lriva hui Vseelaw, 4(41 era o jara grea. Ajunseri la Minsk 1)
gL locuitorii din Minsk se fortificará' in cetate. Fraii au.prinelea
treicual pe oameni prin várful &iba, luari pe fernei gi pe copii
in rabie gi se &será spre Netmiga S). Vseslav merse in contra lor,
gi cele doug armate se inialniwg la Nemiga, la 3 Martie fi dei za-
pada adea in abundentá totugi, se atacarä. Bltaia fu singeroasä
pierirä multi oameni: Iziaslav, Sviatoslav gi Vsevlad furi biruitori
gi Vseslav selpä cu fuga. Mai tárziu, la 10 Iunie, Iziaslav, Sviatoslav
gi Vsevlad, 11rutánd erucea, spuseri lui Vseslav: «Vino la noi, nu-ti
vom faca niel nu riu». El d'idu crezämkit juräxtantului 1or treuri
Dnipru/ pe o corabie. Cánd hatea in cortad silu, Iziaelav puse nana pe
el, cilcându-gi jurämintul i Vecalaw fu aslel prins la Ora 4) langi
Smolenak. Iziaslav duse pe Vseslav la Kiev, §i-1 arruma in inchisoare
pe el i pe coi doi fii, ai

Kotopan, mare demnitar la curtea din Byzanz.

Minsk, ora* in vechiul principat Polock.
Nemiga, un niu in apropiare de Minsk.
Orpt, ora' hingi Dnipru, in regiunea Smolensk.

www.dacoromanica.ro
 136

Invazia Polovcilor Rejlexii (1068).

Anul 6576. Sträinii invadari Rusia. Era o multime de Polovei;

Iziaslav, Sviatoslav gi Vsevlad anerseri in contra lor la Alta. i cand
a inoptar.; se luari la lupti. DunnPacu pearl' paaatele noastre
serve pe ace§ti pigani in con're noasträ. Prineiipii Rusiei fugiri §i
Polovcii rmaser Invingtori. Ciei Dumnezen, cand se manic tri-
mite 'dugmani sträini in :contra unei iäri, pentruca oamenil
si se iatrioarci din non spre Doming; rizboiul civil insi este star-
nit de cici Dumnezeu nu voette nenaroeirea,
ci binele oamcnalor. Diavolul insi se bucurä de nenorocire, de ()mar,
de virsare de sange.E1 este acela care atatä cesturile, geloziile, ura
mitre frati j calomnia. Dacä o nativa:te pieituece, Dumnezeu o pe-
depse§te cu moartea, cu foametea, ea invazia piganilor, ou seceta, Cu
lieustele §i cu alte pedepse, pani ce ne pociim §i triim cu,m voe§te
Dumnezeu. Cad el a spus pain profetul &au.: lIntoarceti-vi citre
mine din toatä inima voastri, in post §i in laarimis. awl lucram ast-
fel, toate picatele noastre ne vor fi iertate. Dar noi ate intoarcem
spre riu, incatare ca poroii in mocirla picatelor
noastre §i rimanem in staaea asta. De asemenea, el ne spune pain
profetul sin: «Am linteles ce tare egti tu §i vum gatul I 4u este de fer,
de aesea am oprit plottia, am udat un camp §i n'am udat pe un altul;
eu am fiout si se mum pimantul, eu am fiourt sA suferiti de ar§it.ä,
v'am acoperit de &finite pede,pse §i totutli voi nu Vati inters la mine.
De acteea am lovit viile voastre, §i smochinil vo§tri, §i padurile voas-
tre, zi,ce Domnul, dar n'asn putut si starpese nedreptitile voastre.
Am trimis impotriva voastri diferite baala i moartea oea grozavä.
Eu mi-am aritat mania mea asupra turmelor voastre §i totu§i voi nu
v'ati intors, ci ati spus nucm,ai: Si avem curaj. Cand d,eci vi yeti si-
tuxa de nedreptätile voastre? Coi voi v'arti ,abittut din calea mea,
zioe Domnul, §i pe multi ati amigit De a§i§derea, voiu fi eu un mar-
tot gribit fati de aug.manii mei, contra celar desfranati, contra wee-
lora cari ichiami in de§ert nun:ele meu, contra acelora cari re/in
plata elugilor, in contra ace:loam cazii asurpresc pe viduve §i pe t orfani
§i contra acalora cari impart ran dreptatea. De ce nu v'eti retinut
dela picatele voaatre, de ce ati. &gloat legea mea, in loc si o piziti?
Veniti inapoi la mine §i eu voi veni la voi, zioe Donmul. VA voiu
deschibde raurile oerului §1 voiu abate dela voi mania mea, ca si
aveti prisos in toate luerurile, §i nu voiu mai distruge viile voastre §i
campiile voastre. Dar voi m'ati blistamat eu vorbele voastre zicand:

www.dacoromanica.ro
 137

Este un om desea-t, cal ce slujeste lui Dumnezeu. De aceea ei m cin-

etesc din buze, dar inianile lor count departe de mine, zice Domnul.
Pentru aceasta, nu dobandim..aceea ice cerem. Cici. se va irutampla, zice
el, ca atunci and voi, picitosilor, mi yeti cherna, eu nu vi voiu as-
culta. Voi rn veti ciuta si nu mi veti gasi, fiindc n'ati vcrut sä mer-
gevi in calca mea. Pentru ac,easta icerul se inchide si am se deschide de
cat pentru nenarocirea voastri, grinding in loc de
ploaie; sau nand si se distrugi ceceristal de ger i si se usuce pi-
mantul din cauza picatelor noastre. Dar, daci ne pociim de necirep:i-
tile noastre, atunsi el me dá, ca la copil., tot ce Ii cereal.. El ne va da
roua de seari si de climineará. Harabarele you're se vor umplea de
gran, pivnitele vor fi pline de strugari si de misline. i eu am s'A
despigabieisc de ,anil, eind grill a fogt mancat de 'gouge, d3 gindael
de omizi. Puterre,a mea e naare, puterea pe care am trimis-o in contra
voastri», zice Domatul, Atottii oral. Cand auzim waste vorbe, tue vom
nizui spre bine. Sá citaim dreptatea, ei scipim pe cei asupriti, si ne
pociim si si nu dim, in schimbul binelui, nici injurie pentru in-
jurie, ci si ne aliipian de Drannezen prin dragoste, post si lacrimi. Si
ne spálám toate ;picatele rboastre in plinset. Si nu ne nuaniin cres'ini
numai cu vorba si tagind ea pägânii. Cici nu triim owe ca piganii,
eand creciem hi puterea Ciai and cineva se intalneste
cu un cálugär, eu un mistret san cu un pore, el se intaarse inapoi; asta
nu inseamni ci esti pigan? Inaemneazi ci urmix. n inváçäturile dia-
volului, rind nrmim astfel de prejudecgti. Alçii cred in 9thrinuturi
cari aunt spre sanitatea eapului. A.stf el diavolul se arati in aceste
obiceiuri j in .altele, indepIrtà'ndu-ne de Duannezeu prin tot felul de
uneltiri, ian trampeile si bufonii, cu style si cu Rusalik I). Cici vedem
looalurile de pricere ale poporului asa de ingrim.idite ci nu incape,
spre a ,privi spectacolele nigeocite de diavol, in vreme ce hisericile
Amin goale gi cand vine ceasul clujbett se gisesc putini credinciosi
In biserici. Si de .aceea ne asteapti din partea lui Dumnezeu tot fe.
lul de pletlepse gi dusmanii cad asupra noastri ca pedeapsi pentra
picatele ce avem. Dar si revenim la povestirea noastri.
Cana Iziaslav a fugit cu Vseviad la Kiev si Sviatoslav la, Cer-
nigov, Kiovenii se intoarseri si ei la Kiev, se strinseri in Virg gli tri-
miceri spuni principelui: ((UM.; Polovcii au nivilit in tari ;
principe, cal si arme eg ne batem ci ei». Iziaslav nu didu as-
cultare acestei rugi. Atunci poporul incepu sä murmure contra voe-

1) Rusalii, cf. Romanica, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 138

vodului Koeniaciko, din vece2) se urca pe colina' gi ajunse in casa

lui Kosniaciko i negisindu-1, s'a oprit in falaz ourrti lui Briacislav,,
zicánd: cHaideti si liberim pe prietenii nogtri din inchisoare».
impirtiri in douil partido: jumátate mease la inchisoare 0 alta
trecu podul 0 se ¿use la palatul principelui. Iziaslav stetea ou dru-.
jina sa in vestibul gi de jos se puseri la cearti cu principele. Cum
principal& privea printFo mica fereastr i drujina aa era cu el bn-
preuni, Tuky, fratele lui Ciudin, zise lui Iziaslav: 4Vezi tu, prin-
cipe, furia poporului, trimite si pizeasci pe Veleslav». dind apu.-
t'ea a,cestea, cealalti Jumátate din papar se intoreea dela inchisoare,
ale clis' poni ea le desohise. i drujina zise principe/ui: «Are el'
fie jiu; trimite s cante pe Vscelav; si-1 atragi prin viclenie lángi
fere,astri, gi si-1 ampare iou sabia». Principele nu voi s a-uzi de
aceasta. Poporul se duse strigánd citre inchisoarea lui Vseslav. Izias-
lav vizind ac,easta, se refugia din palatul eAu °u Vsevlad. Poporul
scoase pe Vseslav din inchisoare la 15 Septemvrie 0-1 agezi in palatul
principelui. Apoi jefui palatul, puse mina pe o imensi cautitate
de aurr, largint, bani i blinuai. Iziaelav fugi la Legii.
In urmi Polovcii jefuiri Rusia. Sviatoelav era la Cernigov.
Pe când Polovcii devastan tinuturile Cernigovului, Svianslav
strazu3e o miel drujini 0 se duse in contra lor spre Snovsk 2). Po-
lovcii vizand armata venind se azaezari in linic de bátale. Sviatn-
slav observánd marele lor nuanAr, zise drrujinei sale eSi ne repezim in
contra lor; nui ne este cu putinti sA scip.im de ei». Diduri pinteui
cailor i Sviatoslav iegi invingitor cu 3000 de oa.meni: Polovcii eran
12.000; unii furi ucigh, alçii se incoará in Snov 8). Si principtele lor
fu ficut prizonier la 1 Novembre. Astfel Sviatoslav se intoarse victo-
rice in cetatea sa Cernigov.
Vseelav se stabili la Kiev. Dar Dumnzezeu a ficut &tamiz sa se
vazi puterea cid Iziaslav, dupi ce a sirutat crucea, a fácut
pc Vseslav prizonier. De ao6ea. Dumnezeu a adus pe pigani. Apoi,
In effirgit, d'anta cruce a hotárit: cici in ziva Jnälçärii crucii, Vse-
play sise, suspinand: «0 cauce afina, filindeA m'am inoreztet in tine,
scapi-mi din aceasti prilpastie. Dumnezeu a aritat deci puterea
cruzcii, ca o invitituri pentru Rusia, ca nimenea pe viitor, dupi ce
a sirutat erueea si nu-gi mai calce jurimintul. Cici daca cineva
calcii, el va fi pedepsit ad jos, iar in viata viitoare el va fi pedepsit

Veoe, adunarea eetitendor liberi

Snovsk un orar In regiunea Cernigovului.
Snov, afluent al Detutei

www.dacoromanica.ro
 139

pentru vecinicie. Cici puterea crueii este mares. Prin puterea (ruca".
Dumnezeu ajuti pe prineipi s chtige victoria in rizboihm. Cre-
dincio§ii eari se inarmeazi eu crucea suart Invingtorii du§manilor
lor. Cancela scapi indati din primejdie pe acei cari o chiam.1' ca,
gi drEavolii n'au teaani de ea de cruce. Daci diavoJii ispi-
tesc pe cineva, un Benin a cruel& este de ajuns spre goni.
Vseslav rimase §apté luni la Kiev.

¡XIV. Rrizboaiele interne (1069).

Anul 6577. Iziaslav merse ou Boleslav in contra 'ni. Vseslav._

Vseslav le ie§i im.potriva §i ajuuse la Belgorad. Calad a sosit noaptea,
asounzandu.-se do Kieveni, se furi§i dela Belgorod la Polock. A doua
si, vizind poporul cä principele a fugit, sla intors la Kiev, ficu
ad o veoe §i. tritnitserl dupI Sviatoslav §i Vsevlad zicand: stlriu am
ficat cand am alungat pe principele nostru. lata' acum e1 InarmeazI
pe Levi impatriva noastri. Vernifl deci in casa pirintelui voetru-
Daca' nu vreti aceasta, nu ne rimine de cal si dm foc oetätii noastre
§i cA plecim. in Grecia». $1 Sviatoslav le sise: 4:Vom trimite duph
frarele nostru §i daci vine impatriva voastri cu Leii, pentru ca
vi nimiceasci, vom lua armele impotriva lui §i nu vom risa si
distrugi ,cetatea pirintelui noatru. Dala vrea pacen, el vie ou a
micA drujini». Locuitorii Kievului se bucurari. Sviatoslav atunci §i
Ysevlad trimiseri la Iziaslav spunindu-i: iVseslav a fugit dinaintea
ta; nu aduce pe Le§i la Kiev, fiindci tu nu mai ai dulmani in ce-
tatea aeeasta. Daci insi tu minina in manita ta, daca' distrugi ce-
tatea, si ci ci noi voan plinge dupi cetatea tatilui nostru». Iziaslav
auzind aceasta pArAn armata le§easci §i inainti ca Boleslav, ne-
avind pe ranga' el decit putini Levi §i trimise inainte pe fiul
Mstislav la Kiev. Mstislav venind a rama si piara' pe aceia dintre
locuitori cari d.a.-duseri drumul lui Vseslav, in numir de §apte zesci,
§.1 puse si le crepe ochii la ceilalti. Si a pus si mai fie omoriti
nevinovati, ara' si fi ficut niel o eereetare. Cand Iziaslav
ajume in ora', popoa-ul alergi cu umuinçA inaintea lui §i Kievenii
prianiri pe prineipele lor. Iziaslav s restabili pe tronul sin la 2_
Mai. Si puse pe Le§i lin cantonamentea Ii neise inteascums §i Boleslav
se intoame la Le §i,liv tara sa. Iziaslav transporta' traga pe colina'.
El goal pie Vseslav din Polo& §i atabla aci pe lid san Sviatopolk,
dup'l ce a fugit Vseslav.

www.dacoromanica.ro
 140

Anal 6578. Lui Vsevlad iti. se näs' cu un fiu; a fast nuanit Ras-
tislav. In acest an s'a pus temelia bisericii Sfarttdui Mihail in
nästirea lui Vsevlad (la Vydobici) 1) (1070).

LXV. Istoria vrajitorilor (10711

Anul 6579. Polovcii se luptaril in junta Ro d lovitului 2) 0. Neja-

tinului. In ae,est an, Vseilav .alungi pe Sviatopolk din Palo& In
acest an Iarapolk invinse pe Veestatv linga Golotlek 3).
In acest timp veni un vräjitor inspirat de diavol. El veni la
Kiev i zise: «Mi s'au arialat 5 zei §i mi-au gräit a§a: Spune oameni-
lor: Peste einci ani Dniprul hi va schimba inapoi cured, tärile

hl vox schimba locul, Grecia va lua load Itusiei, Rusia al Greciei

toate «Aerate täri îi Vor sehimba locul>>. Oamenii simpli ore-
zurI; credincio§ii risera §1 ziserl: (Diavolul hi bate joe de tine
ca 61 te piardäa. i a§a s'a §i intimplat, clei intr'o naapte el dis-
pIrui f ärA ea se Cie ce s'a fricat cu el. Gici diavolii and inhata
pe om, il due la räu §i-§i bat joc de el. Ei Il aruncii in prIpastia
dulpä ce 1-an invitat eA vorbeasel vorba lor. "Vant cita eiteva
invätAmiinte §i fapte de ale diavolului.
Flindei era °data' smell in Tara Itostovului, doi vrit-jitori din Taro.
slavl se arätarä, zieänd «Noi §tim bine ce impedici behugul». Si se
du.seri la Volga §i .ajtmgänd inteo pogosta numita pe cele mai
se femei, «Aceasta impedici mocha grânlui, aceasta a mie-
rei, aceea a pe§telui, ace,esa a blänurilar. Locui:orii le aduserä deei
pe sturorile lor, pe mamele lor, pe fetmeile lor. In orbisea lor le tiiari
bratele §i le 'nail granl §i pettde §i blänturile §i omoririi astfel multe
femei §i le luarä averile. Anoi veniri la Beloozero §i erau Magi ei
vreo trei sute de persoane. In timpul acesta, se inamplä ea loan, fiul
lui Vy§atc sä vie din partea lui. Sviataslav sA siringä impozitele.
Locuitorii din Belaco3ro Ii spusetri cA doi vräjitori amorlserä mai
multe fietmei la Volga et ItaSelcsna4) §i cii au venit, acum la ei. loan
anti latanci sA vazi ai cuit supteli sunt ei §i vizind cA sunt ai prin-
cipelui säu, trimise la cei ce erau en ea, aDati-ne pe
ace§ti vräjitori, eäei ei aunt supu§ii principelui men». Dar n'a fast

Lipses2te in cele mal multe ananuscrise.

Rostovtif, ora' in regiunea Rosului, langä Iocalitatea Nejatin.
Golotick, ora g in regiunea Polock.
5eksna, afltterit al Volgei.

www.dacoromanica.ro
 141

ascultat, Atunck loan s'a due el inaugi firä arme o serd nrii
ziserri: «Nu te duice firä arme, au sa te atace». El porunei atunci
slugilor sale si la armele gi eran. doisprezece la nunifir. i, intal-
niri pe acegti oameni intfo pidure. Ei s'ai . orancluit in Brae, de
bitaie, spre a i se opune. loan inaiati opre ei ea o secure. Trei din-
tre acegti oameni inaintari spre Rl, spunan,du-i: tau vezi bine ca
mergi /a moarte. Nu mai inainta». El ordonä sä loveasca o merge
spre ceilalti. Se repezi spre ei. Unul dintre oceia aavarli asupra lei
*loan o secure. Ioan se feri de secure, lovi pe dugman cu arma sa
§i porunei micellreasca. Ei fugira insä atunci in pidure §i
acolo omorira pe preotul care insolia .pé Ioan. loan veni in ora'
la Beloozero gi spuse locuitariOar: «Daca DIU prim:tell pe vrijitorii
acegtia, n'am ea plec dela voi timp de un an». Locuitorii mersera
atunci prima' gill odusera la loan. Acesta Îj intrebi: «De ce
ati fäcut sá pima atatea persoane?» Ei rispunseri: «Eran pereoane
can impecficau hrana .Faefuldn-i si moarä, behugul va veni. Daea
vreai, vom scoate in prezenta ta gran, pegte gi site lucruri». loan le
zise: «De sigur voi niinÇi. C6ci. Dumnezeu a creiat pe om din tä-
rani; el este format din ease gi viine gi singe gi ahoeva nu e nimio
In el; el nu gtie nliniic, sáci numai Dumnezeu singur le gtintor>>.Eii Irma'
zisera: 1$tim noi cum a foot oreiat omul». El Ii intrebi: «Cum»?
Ei raspunseri: «I}urinnezeu se scilda inteo baie; Bind asudat se
ferse cu un mototol de paie, apoi Il arunci din oer pe pimant.
Sabana incepu cearta cu. Dunmezen, cine sa faci un om din acest
mototol de paie. Diavolul rim pe om gi Dunmezen Ii dete un
suflet. De aceea, eand omul moare, corpul sän intia in pi.mant §1
sufletul alu in oer». loan le zise: «Voi eunteti flrä. indoialä in stä-
panirea demonului. In ce zeu credeti voi?» Ei raspunseri: «In Anti-
christ». El zise: «Uncle este el?» Ei raspunserI: «El locuegte in
Iad». loan ii intrebä: «Cine este acest Z B11 care igi are locagul
Iad? Acolo e locagul Dumnezeu e in oer, agezat pe
tron inconjurat de ineri cari stau inaintea lui cu teamä, neputani
ai ae trite la el. A fost aruncat din eeata Ingerir, acela pe care
numiti voi Antieluist, a fost aruncat din cauza put-aril sale gi zace
in Iad pang in ceasul eand Durrinezeu va veni din cer, pentru ca
Inca' uge gi al-1 arunce in focul cel veninic slujitorii säi gi
cu cei cari cred in el. Cat pentru voi, voi aman.doi yeti fi dati chi-
nurilor de mine in oceasta vieatä gi veti suferi gi in ceialalta». Ei
räspunsera: «Zeii ne apune el tu nu ne poli face nimic». El le ziee:
«Zeii vogtri mint mineinogi». Ei räspunaera» «MA trebuie sI ne du-

www.dacoromanica.ro
 142

.ccan la Sviatoslav; cat ,despre tine, tu nu ne poli face nimio» loan

dete ordin si fie bat* gi sä li se emulgi barrba. Dupi ce am fost
bitu# i li s'a smuls barba cu totul, loan îi intretbi: «Ce vä spun
zeii vogtri?» Ei rispunserä: «Si ne prezentim lui Sviatoslav». loan
porunci ea' le bage un c5lug in guri i sä-i lege de o ciruti
trimise inaihte intr'o corabie gi el Ii urma. Cand furä la gura Seksnei
Joan Ii intrebi: «Ce vä spun zeii vogtri». Ei rispunsera: aZeii ne
spun di tu nu ne vei lása cu viealA». loan le fispunse «In aceasta,
zell v'au spus adevXrul». Ei replicará: «D acá ne dai d.rumul, mult
bine te va ajunge. Dael nu, vei avea multX supIrare gi mult Tau». El
le räspumase: «Daci vä. liberez, atunci Duarmezeu an1 va pedepsi;
dacZa voiu face BA pier-4i, el inä va rispriti». Si loan zise luntragilor:
«Este cineva dintre voi eiruia acegti oameni fi ucis vr'o rudk?»
Ei fáspunseri: «Mie mi-a ucie pe mama, mie pe sorn-mea, mie o
radix.. El le zise: «RAzbunati pe ai vogtai». Ei Ii prinseri, Ii omoriri
spinzu.rail de un stejar gi astfel rgzburnarea lui Dumnezeu ciza
asupra lar, cum o m.eritau. Pe &and loan se intorcea acasi, noaprtea
urmarcare, un ure se acIfirase de stejar, se puse sX le roail cada-
vrele §111 devora. Astfel perieä, pain deanomil ikr, ei cari cunogteau
pentru ceilalli gi nu-1 cunogteau pentru ei ingigi. Cici daci
ar fi gtiut, n'ar fi venit In locul unde au fost pringi. i cind au
fost arestati, cum au purtut sA spuni: «Noi nu vom atunci
cand loan se gändea piardä? Aga este inspirra4ia Dia-
-volii nu cunosc gandurile.-oamenilor. Ei dan numai ginduri oaane-
nilor, fgri sA cunoascI ea înii tainele lar. Singur Du.nmezeu cu-
inoegte gándurile oamenilor. Diavolii ineX nu grtiu nimic, cAci sunt
ncputinciegi i orbi.
Vom mai apune acum cite ceva d.espre manifestarile lor
despre uneltirile lor. Cam in aceeagi vreane, s'a intimplat ca un Nov-
gorodian sA se cluca in /ara Cisi2iibor i eA piece 1a un valjitor
faca' prevestiri. Acesta, dupi obiceiul *Au, se puse si cheane fpe dia-
voli in casa sa. Novgorodiranul era ragezart pe prag. Vrijitorul ate-
lea culcat i diavolul il ehinuia. Vrijfe:orul se aidicX gi irise Novgoro-
dianului: aZeii nogtri nu indiázaiesc sX ving, fiindel tu ai asupra
un lucru de care ei au frici». El Ii aduse amintecA avea asupra
ea o mum, iegi dará gi o atár' nX in dark' din cask% Atuncri se apucI
si cheme din nou pe diavoli. Diavolii, if zirseri de ce
a venit? Apoi el intrebI pfei demon: «De ceaitufricA de cee,a ce
port asupra mea». El riispunse: «Este semnul lui Duannezeu din
scer, de care zeii nogtri au teamI». El 11 «Cine aunt zeli

www.dacoromanica.ro
 143

vo§tri? Unde triiesc ei?» «In ind, rispunse el. Ei sunt aragri, intra-
ripati, cu coat% gi se ridicä cite odatä pink' la °ex, aacultán. d de
zeii vogtri, ciici zeii vogtri aunt in cer. Cind veunul dintre voi
anoare, el Il ja in cer, elm" insä unul dintre ai nogtri inoare, noi 11
ducem la zeii nogtri din lawn». Ccj asa se face: picitosii Bunt in
iad, unde Ii asteapti chinuri vecinime; i drepti din contri rämin in
ter si triiese cu
Astfel este puterea d.eanunilor, frum.usetea lor, neputiotä lar!
Astfel ei duc lin rätIoire pe oameni, porimcindu-le sa propoviduiascl
vedeni.ile lor cari se aratä la cei a elirar credinfi stibegte; el li se
aratä unora in somn, ahora in halocanatiuni i fac minuni prin
aceste invätiminte drioesti. i, mai ales, prin femei i§i fae ei vrii-
jitoriile lar diabolice. Cäci dintru ineepot diavolul pe femee e ispitit,
apoi ea ispati pe bärbat i in decursul veacurilor femeile au fer-
mecat m.ult prin vräji, prin venin i prin alte apuegtuai diavoli-
cesti. Dar si bgrbatii necredincio§i s-ant .vizitati de diavol, cuan s'a
vizot aieeasta odinioari In tim,pul apostolilar. Era unu1 numit Simon,
care prin viräjitorii, rime Si vorbeasel ciinii cu voce de om, gi chiar
el se preticea and bitrin cind tinär. El schimba chiar gi pe din,
dindu-le un chip nou gi aces aceasta prin arta sa îneIátoare. Jannes
gi Jambres ficuri prin valji minuni in contra lui Moire, dar n'au
putut rezista lui Moise. De asemenea Kunop fieu minuni prin arta
sa diabolicä. El mergea chiar pe apä gi fäcu gi ahe inijauni, impins
de dean.on pentru nenorocirea sa Ili a celorlalti.
Un vräjitor s'a arätat gi in timpul lui Gleb la Novgorod. El
vorbea oamenilor gi cäuta sä treaci drept un zeu. i, a in§elat pe
multi oameni, aproape tot amp', cad epunea: tEu gtiu tot».
blästama legea cregaini, zicind: cVoiu trece peste Volkhov in fata
luanii intregi». i gt foot in own o mare zairivi. Tot" predeau in el
ti vote:a &Ili compare episcop-ul. Epiecopol luii crucea, înibräcä odij-
dille preote§ti si zise: «Cine crede in vräjitar ail se duck' dupä eL
Cei ce au credin.tä si vie (kph' cruce,». i convoinl s'a impirtit in
doua grupe: Principele Gleb cu drujina ea trecu la episcop gi tot
poporul urmä pe vräjitor. i au fost maai turburäri prinnie ei. Gleb
luind o secure subt being se dure sä giseasei pe vrijitor gi-i spuse:
45tii tu ce se va intimpla mane si .astäzi pink- de searä?» El zis:
tiu tot>>. i Gleb Ii spuse: deci ce se va intimpla astizi?
El zise: aVoiu face mari minuni». Gleb scoase securea gi-1 contort.
El cäzu mort §i poporul se im,prägtii. Astfel el pieri, trup §i suflet,
fiindel se diduse in puterea diavolului.

www.dacoromanica.ro
 144 --
Translafiginea sfinfilor Boris §i Gleb (1072).

Anul 6580. Sfintii martiri Boris gi G1e1 AU foat strimutati. Se

adunar atuncil fui 1ui Iaroslav, Iziadav, Sviatos1av, Vsevlad. Apoi
metropolitu1 de atunci Gheorghe, episcopii Petre din Pereiaslavl,
Michail din Juriev, Theodoide, egumenul mänästirii Pegtendar, So-
froule, egumenul dela Sfäntul Michail, German, egumienul mänä-
gif toti eguaneni. Fäcuri o sirbitoare ji
o ceremonie salema-1.X, apoi depuseri pe efinti hateo noui biserici,
fundatä de hiaslav care mai existä, i astäzi. Mau intäi Iziaslav, Svia-
toslay, Vsevlad luari pe Boris inteun sieriu de lema gi-1 duserä pe
umerii lor. In frunte m.ergeau elugriá eari puirtau in mainill'clii.
Dupi ei diaconii ca cädelnieie, apoi preatii, in urmi episcopii ji
metropolitul gi in sauvit principii purtand sacniul. Dupi ce 1-au
adus in noua biserica, cleschieeri sicriul ji biserica se uinplu de un
miros cu hura mireasmä. Vizind aceasta, liudari pe Dumnezeu.
Metropolitul fu alpino de groazi, fiindci el n'avea decat putini
credinti in acegti sfinti. El cázu cu fata la pämänt, oeränd iertare.
Se sirutari moagtele lui Boris ji se depuseri apoi intr'un simia de
*tel. Apoi, a fan luat Gleb din sicriu1 de piatri, a fost pus inteo
enrabie ji 1-au tras cu. fin-dile. Cana ea ajuns la poa-rta bisericii, si-
criul se opri ji nu mai inainti. S'a dat porunci poporu/ui si spuni:
fije-ti intrarä. A fost ingropat la 2 Mai (1072).
Diva ce ea cintat Rturghia, toti fratii m'animal impreuni, fiecare
cu boieriisi, bite° mare dragoste. In tim.pul acesta Ciudin era co-
mandamit al Vygegorod ti. Lazar geful hisericii. Apoi se imprigtiarä
ji se intoarseri acasä.

Discordia dintre fiii lui laroslav (1073).

An.ul 6581. Diavolul atitä vrajbä intre fiii lui Iaroslav. Cana
aceastä vrajbi se isci intre ei, Sviatoslav se uni. cu Vsevlad impo-
trilva /fui zialiiy. Iziaslav pärsi Kievul ji Sviato.s1av cu Vsevlad se
dueerna Kiev: la 22 Martie, ei se linstalarilin pa1atul Berestevojie,
infringänd ordinele tatilui lor. Sviatoslav a fost pricina pleciriä fra-
tela/ siu din cauza licomiei sale. El ingle% pe Veevlad, spunindu-i:
tUite Iziaslav uneltegte in contra noastri cu. Vseelav. Daci nu-i o
luàin inainte, el ne va goni». i atila astfe1 pe Vsevlad in contra
lui Iziaslav. Iziaslav se duce la Legi cu cofia a, ducand cu ei multe
bogitii. El avea nideijde in bogitiile sale cele mari ji zicea: «Am

www.dacoromanica.ro
 145

si gisesc acolo o armativ. Totu§i Le§ii ii luari totul §i-1

Sviiattoslav se stabili la Kiev, gonind pe fratele säu, tretand peste
mantle tatilui sáu, i. mai mult peste celo ale lni Dunmezeu.
este un mare pica si calci poruneile pirintelui táu. Tat aced.
lui Han invadari In tam lui Seth §i dupi pat= sute de ani furl
pedepsiti. de Dumnezeu. Cáci Evieil se tin de rasa lui Seth, cari
dupi ce au distrus poporul din Canaan, cuceriri mo§tenirea lor §i
tara lor. In urmi §i Esau calci poruneile tatálui sin §i fu omorIt,
cici este ráu de a incilca bunurile altuia. Tot in &wet an a fast fun-
dati biserica m8itástiirii Pe§tesilor de egumenul Theadosie i de epis-
copul Michail, metropolittul din Kiev, Gheorghe fiind attnici In Gre-
cia §i domnind la Kiev Sviatoslav.

LXVIII. Moartea lui Theodosie. Panegiricul sau. Istorieul

makastirii Pe§terdor (1074).

Anul 6582. Theodosie, eg-umenul mnästirii Pe§terilor a murit.

Vom spune citeva vorbe despre moarrtea sa.
Aoest Theodasie avea obiceiul, când venea timpul postului
mare, in seara de Dumineca brinzii, al e5rute pe toti fratii &pi da-
liná al-1 invite eum trobuie al potreaci aceani vreme, tru.gin-
du-se, zi §i noapte, j pizindu.-se de gtmduri necurate §i de ispitele
demonului. Cáci deanonii, zicea el, insufli cilugirilor gandumi §i
pofte mite, aprinzindu-le imaginatia §i pain aceasta Ii impedici din
rugiciunile lor. Cana astfel de ginduri de abat, trelauie al le' Inlá-
turj senmul crucii. *Doamne lisuge Cbriztoase, Dinnne-
zeul nostru, ai mill dei noi, amin». In afari de aceasta trebuie si te
abtii de a minca mult: alci biutura. §i mâncarea peste misurA pro-
d.uc gandurri urrite. j când se prod= gindurile picatul
settle. De aceea, zioea el, cilugirul ca al rezista striduintelor §i
diavolilor, trebuie si se pizeaso.i de ldnevire, de somn, in-
delungat, si fie exact la cintiaile biserioii, la invititura preotilor,
la cetirea. soripturilor §i mai presus de toate se =vine. unui
de a avea pe buz,e psaltirea lui David, §i a respin.ge prin ei mume-
lile ce lo hispirá deanonul. Dar, inarinte de toate, zioea el, trebuie
dragostea deaproapelui, iar cei tineri &I aseulte de bitrini cu umi-
linti gi. ou supunere. Cei hátrâni trebuie si aitbi pentru cei
dragosto i si le {lea invitä..turi §i. si le fie prin ei in§i§i exempla
de cumpitare, de munci §i modestie. Ei trebuiie si invete pe tineri
a§a si petreaci postul. Cei, zicea el, Dumnezeu
la
www.dacoromanica.ro
 146

ne-a dat patruzeci de zile si ne euritim sufletul nostru. Este c.

dijmi a anului pltit lui Dumnezeu. In adevir inteun an aunt
sore, tagzeci. ti einci de zile and lui. Duannezeu .a zecea zi ea
avem postul de patxuzeci de zile. In aeeste zile se euriti
sufletul, apoi, in urmi, el sirbitorette Invierea Domnului se bu-
euri in Dumnezeu. Timpul piresimilor euriti sufletul oanului.
postul a fost dintru incepu4 mpus lui Ad.aan: el conte In a nn
minca din fructul unui pom. Moise postind patruzeci de zile, se
fcu vrednic 8 primeasci legea pe muntele Sinai, i a vizut slava
lui Dumnezeu. Prin post a niscut mama ea pe Samuel. Postind Ni-
nivitiff mania Domnului. Pain post Daniel ajunse vrednie
de mari minuni i Ilie ptrin post a fost ridie.at in cex la masa re-
reasci. Brin post cei trei oameni tineri stinseri puterea focului.
Insuti Domnul a postit patruzeci de zile, aritandu-ne astfel tim-
pul postirii. Prin post Apostolic' au distrus Invitimintele dia-
volului. Prin post pirintii nottri s'au preficur in luminile lumii, lu-
mini cari straucese Inci i dupti moarrea ion; ei ne-an dat exem-
$ul marilor lucriri ti a unel mari cumpitiii ea Anton cel mare,
ca Euthymie ti Saya j aiçi pirinti pe eatri no, fralii, Ii imitim.».
Vorbind model, el imbrititi pe frati unul dupi altul, sirutindu-i pe
nume, ¿poi jell din ministire neluind deck putinä pâme. Apoi
intri In petteri, inchise poarta, o acopen i eu pimint ti n'a mai vor-
bit niminuia. Cana avea nevoie mare de veun lucau indispensabil
spunea eiteva vorbe pe o ferestruici i, numai Simbita i Dumi-
neca; in celelalte zile el triia intr'un post sever ti In rugiciune.
venia la ministire nuana Vineri in ajunul Sfintului
aceaaa este ziva eind se termini pozillul de patruzeci de zille, care
ineepe in prima Luni durpi siptimina Sfintulucii Theodor, ti se ter-
mini Vinerea in ajunul Sfautului Lazir. In siptimana Sfinti se
ajuneazi in ciu.stea Patimilor Domnului.
Theodosie veni deci, siruti pe frail dupi obieeiul siu i pe-
txecu eta el Dumineca Floriilor. i calla sosi ziva oca mare a In-
vieril Domnului, el o celebri sirbitorette dupi obiceiul siu ti ciao
bolnav. El stitu bolnav cinci zile, apoi seacra porunei 81%1 duel in
curter. Fratii Il puseri pe o tare" i4 ¿usen i in (ata biseaicii. El
porunei atunci si fie ehemati tot" fratii; sunari clopotul ti se stein-
seri cu totii. El le spuse atunei: eirintilar t1 fratilor i fiilor: Iati.
,en vi pirisesc. Dumnezeu mi-a aritat, In ticmpul postului, atone&
rand mi gieeaan in peoarri ert trebuie si pirisesc aceastä lume.
Te cine voiti voi sä atezati ca egumen In fruntea voastri, pentru ca

www.dacoromanica.ro
 147

ei-i clau bineeuvintarea mea?». Ei ii zieeri: «Tu egti fatal nostru

al tuturora. Pie cel pe care_tu-1 vei allege va fi pgrintele nostru.
egumenul nostru fi noi ne vom supine ca gi tie». Taal nostru. Theo-
doeche zise «Nepali i alegeti-vi pe cine veti voi, in afarri de
Dei doi frail Nieolae gi Ignat: alegeti dela eel mai bitrin, pink' la
eel mai tinir». Ei se supuseri gi se retraseri opre bisexici. Si dupi
4ce s'au efituit impireuni, ei trimiseri doi frati zicind: Acela pe
43are 11 va allege Dumnezeu i efinta ta rugieiune, pe aeela care-ti
place, pe acela numegte-ni-1. Theodoetie le rispunse: tDaci voi vreti
si paimiti dela mine un egumen, eu va vau da unul, nu dupti Trola
mea, ei dupi porunea lui Dunmezeu». Si le-ta desert/mat pe paeotul
Iacob. Acesta nu le plieuri fratilor i ziSeri: tEl na (ast tuns aei» ')
Ciei Iacob venise dela Letet 1) eu fratele siu Paul. Si ei se puseri
11 cum% pie Stefan, servitoral 8) care era atunei eievul lui Theodo-
mie zieind: El a °resent auk mina ta, el te-a slujit, da-ni-1 pe el.»
'heodosie le zi6e: tEu v'am desemnat pe Iaeob, &pi porunea lui
D-zeu, gi voi1 vreti sA aveti un egumen dupi voia voastri». $i aseul-
tAnd de dorinta lor, le dete pe Stefan ea egumen, gi el bineeuvanti
pe Stefan ziaind: «Rule, eu î1i. incitedintez aceasti minas' tire, pi-
zettte-o au grije; pizegte ceca ce eu afli dobinclit. Nu schimba
regulele mânAstirii, ci fi totul dupi legea i regula
Apoi fratia 11 luari, 11 duseri in chiha sa gi-1 agezatri pe
patul siu. A gasea zi el eiza aAu bolnav. Sviatoslav veni si-1 vazi
impreuni cu fiul siu Gleb i clupi ce se agerari lingi el, Theodo-
mie le zise: tEu MA due de pe aceasti fume i eu incredintez omega-
ministire oarotirij tale, in caz ci s'ar ivi vr'o netreguli. Eu dau
titlul de egumen lid Stefan, nu ingidui ea sti i se foci riu». Prin-
cipe-1e 11 imbritigi, ii fAgAdii si ocroteasci ministirea i-I pirisi. Si,
când sosi ziwa a gaptea, Theodosie, devenind din ce in ce mai slab,
vhemi pie St.efan gi pe fratii sAi gi se puse si le vorbeasei cru mode
cuvinte: tDupi plecarea mea din aceasti lume, daci '83n fost plicut
lui Dumnezeu 1 ml va primi, i min:a-Area va incepe el se (lsmite
si se uniple din eie in ce mai mult: atunci si stiti ei Dumnezeu
-m'a primit Daei, &pa' moartea mea, eilugirii i veintiturile vor fi
scizut din ministire. atunei si gtiti el n'am fost plicut inatintea
Jai Dumnezeu. Astfel vorbi el, lar fratii plingeau, ziand: tPirinte,
roagi-te lui Dumnezeu pentru noi, did gtim ä Duannezeu nu va
N'a fost fAcut IcAlugAr.
Leto, localitate tâng fluviul Alta.
CrAstinicul.

www.dacoromanica.ro
 148

arunca dala sine lucrarea ta». Preotii petrecura aceasti noapte hin&
el §i cánd sosi ziva a opta, a dona Simbata d.upi Pa§ti, la a dona
oarra din zi îi dadu sufletul in muinile Domnului, a treia zi din
luna Mai, 'jadea unsprezeoea indicatiune (1074). Fratii il plan-
será% lar Theodosie paruncise ea si fie ingrapat in cripta in catre a
implinit un mare nu.mar de lucri1r. zicind: Ingropati-mi corpul in
timpul noptii». Astfel se gi fácu. Cand sosi seara, fratii luandu.i
carpa 11 depuserg in cripta, gi Il conclusera ad ea inuiturri §i cu faclii,
raducind laude Domnuluti nostru Iisus Chzistas.
5tefan administra de ad inainte mangstirea §1 turma binecu-
vi/Ilota pe care o adunase Theodosie. Agtfel de caluggri strglucesc
in Rusia ea facliile: eran oameni cara stieau unii sa tina un post
sever, altii sa vegheze nedormiti,aJii sá se roage in genzinchi,
si posteascg o zi intreagg sau chiar dona zile incontauu, alflj traiau
nurmai cu opa §i pâme, allii cu zarzavart crud sau fiert. Ei 9e iubeau
intre ei. Cei mal tineri eran smeriti inaintea calor mai bgtrini si un
indaizneau ai vorbeascg in t'ata lar decát cu ~ninfa i supunere.
Cei hgtráni erau plini de &agoste pentru cei tmai tineri; ei
Ii indreptan si-i mánggiau ca pe copiii loa. iubiti. Dacg vr'un &ate
cadea in gregalg, ei Il mânggeau §i impártgran cu treci sau patru insi
pocginta unuia singur, in mare dragaste: «lit de mare era iubirea §i
cuanpgtarea care doma& printre ei. Daca vr'un frate iegza din mi-
nastire, se mihneau grozav top, §i trimeteau dutpa e/ si-1 aduce"
indirat la mánistire, apoi ai cluecan sa caza in genunchi inaintea
egumenului, il rugaru §i primeau din non pe frac cu hucurie in
zugazás' tire. Astfel era dragastea lor, postul lar, cumpátarea lor. Volu
aminti printre ei citiva oameni in adevgr minunati.
Cci dintii, preotuil Damian, era eloa de ounipNtat 1i infrinat
ca- n'a gustar decit palme fi api pan la moartea ea. and se aduzca
la manisaire vr'un bolnav de vr'o boalg oarecare, sau vetawi am su-
feriad de vr'o nenarocire, ventea sa ggseasca pe preafericitul Theodo-
sie; el dedea o,rdin. acestui Damian sa se roage pentru bolnav. In-
data lee se spuneau ruggclunile si el era uns ten o anumita alifie,
bolnavul se. tämäduia. Odatá, pe cind Damian era bolnav, i gata
sa moza, un inger subt chipul lui Theodosie, veni ranga patul san
§i-i fägdui impár5tia oerului, ca igsplattt pentru lucrarile sale. Apoi
veini Theodosie cu fra ail i se apzara in jurul Jul. In mijlocul
agoniei sale el privi pa egumen §1 sise: tNu, uita, egumene, ceca ce
mi-al flgIduit asta noapte». Macrele Theodosie pricepu ei el ava-
sese o viziune gi-i zise: tFrate Damiene, ceda ce ti-am figaduit, se

www.dacoromanica.ro
 149

va implini». Apoi Damian i§i inchise ochii §i-§i debe sufletul

In lui Dumnezeu. Egumenul §i fratii inmormantari cor-
pul sin.
Era ad un ah frac, ou nu.mele Icremia catre fbi aducea afminta
de incregtinarea Rusiei. Du.mnezeu Il diluiste cu un dar, acela de a
prezice viitorul. i, cand veden vr'un frate absorbit de gand.urile
sab, 11 lua la o parte §i-1 invita cuna si se fereasci de diavol. Daci
veun frate se gandea Sa piriseasci manistirea, candil vedea, se duma
la el, Il ~Ara pentru plamul fan §itl M'angla. De cae ori vestea
cuiva, vr'un lucru bun sau jan, vorbele stareiului se implineau tots
deauna.
Era aci §i un alt staret cu numele Matheiu. El avoa darul e-
derii dULJJeÇ. °data* cand se gisea in biseaicá la locul Sau, i§i ridieä
ochii §i privind pe frati ,cari cantau din ambele pari, vizu un diavol
subt chipul unui Le§ care purta in haina ea cu eare era imbricat flori
cnu.mito lepok 1) ; el taiecea pe langi fratri, lua floai dela bránl
§i le arunca asupra lor. Daca floarea ee ,acita de veunul din fratii
cari cántau, nu rimanea 'n'ah timp §i g.andul lui se turbura, §i luand
vr'un Iperetext, ie§ea din biserici, se duma in chilia sa §i se culca §i
nu se intorcea la biscrici inaint3 de a ea fi isprivit cantirile. Daca
floarea cidea peste vr'un calugar §i nm se agita de el, rimanee ne-
mi§cat, pana ce se granean cantecele utreriei atunai num.ai, el
pleca In chilla sa.
Eratele vizand laceaste epuse fratilor sii. In urini jata ce vilzu:
De obicaiu cand acest clave/ .asoulta utrenia §i d.upä ce fratii sái Bar-
§ind se retrigeau in chiliile lor inainte de !aurora, bitranul ielea
obiceiu cel din unni din biserici. Odati dupi ce ie§i, se a§ezi si se
-odihneasci subt clopotnitá, Sad obilia ea era departe de bieerici.
Atunci vizu el o ceati de oaaneni vesiind dele poar i§i ridijtä ochii
§i vizu un om oare cilirea pe un porc i altii caíd mergeau
Staretul intrebi: «Un& mergeti voi?» ii drama carie era pe porc
ráspunee: aMergein eA ciutim pe Mihail. Tolbekovici 2). %reptil ficu
sem.nul cruch §i se &se in chilla sa. Cand sosi aurora §i dupi ce
da de§teptat staretul, alee servitorului cDu-te §i intreabi
daca- Mihall este in chilla se. i i s'a spus: Adineaori, indati dupi
utrenie, el a sirit peste gard». i bitranul spuse vedenia sa lega-

Lepok, dupä unii ar fi gui, vâscul. dupi allii Arctium lappa, acaiu, ce
se acalli de haine gi de pärul animalelor.
Mihail Tolbekovici era un cillugär din aceeagi mgniatire.

www.dacoromanica.ro
 150

menului i fratilocr. In tini.pul &cantil staret a murit Theodosie §ir

,;.tefan ajunge egumen §i d.upi lelan, Nikon, pe eind înc mai talas
acest staret. Odati ciad el era la utretnie, el 'lidia' oeldi voind si se-
uite la eguinenul Nienn §i vizu un migar in locul egumeamlui
fnielese ci egumenul incl n.0 se anulase'. Acest bitrin mai avu §i-
alte vedenii de acest fel §i muri in ministire la m'in& bittrineIe.
Mai era acá un cilugir numit Isaac. Pe cind trlia inca in luan&
o iegil de laic, el era bogat, cid era negador, niscut la Toropet 1).
El se hotiri si se faca elugAr i i§i Împärç1 averea, intre sä..razi
apoi e ¿use si giseasei pe marele Anton in groti, rugin.-
du-1 si-1 faci cilugir. Anton il primi, Il imbrki in hain.a eilugd-
reasci §i-i dele num,ele de Isaac; cioi in lume el se numise Cerny-
Deei el se imbrici cu eimara pocàinii. Apoi porunei cum-
pere un tap, Ii jupui pielea, apoi o puse peste eim.a§a
§i aceasti piale proaspiti se uscti pe el §i se incbise in pegteri, intec.
micA chille de pa'ru eoti. Aci, rifa' ineetaxe, se ruga lui Dumnezeu ca
lacrimi in. ochi. Ca hrani toati ziva n'airea dock o bucitici de pkine-
§i nu hea deat puinA apti. Era marele Antonia care (duma gi
i-a trecea printeo miei ferestruici, unde se putea introduce mina;
astfel îi prirmea el hrana. El a faca atomista timp de §aVe ami ndie§in&
de loe la lamina'. El n,u se eulca nici micar pe enaste, ci dormea pu-
stind pe un sciunag. hitr'o seari, dupi obieeiul siu, se pose in
genumolii, cántind pealmit pini la miezul noptii §i cind se obosi,
se a§ezi pe soaunul sin. Dar cum era ,a§ozat, stingind lumina, &o-
dati o lumini la fel cu a soarelui, lumiA petera, liicât sA orbeaseS
(Wha omului. i doi tineri frumo§i ap irucni inaintea lui: ochii lor stri-
luceau ca soarele «Isaac, acesta cate Christos; cazi inaintex
lui §i inchini-i-te». El insä nu bigi de seami. ci este opera diavo-
lului, faca semnul crucii, înaintA§i se inchini inaintea dia-
volului ea inaintea lui Christos.
Diavolii, atimci staigari: «Isaac tu egti al nostru!» FiL Il due-
in chille, Il pun si §cazi §i se agezari §i tei in jurul lui. Ei umpleau
intrarea In pe§teri. 5i unid dintre demoni, care luase numele
de Christ, zise: flautele, tobele §i sualele §i cintati penrtru ea.
Isaac si inceapi si joace inaintea noastri». i ei ficuri si risune
tele, tobele §i sualele §il se apucari si-§i bata joc de bisrin §i dupi ce
1-au obosit Il l'Asao% pe jumitate mort §i plecark dupi ce §i-au bitut
joc de el. A doua zi, eind se ivi aurora §i era ora de mancare, Antom

1) Toropet, un ora g poate In guvern. Pskov.

www.dacoromanica.ro
 151

vine dupiobiceiul sau la ce1u1 i zise:tDumnezeu s'a te bineouvinteze,

parinte Isaac!» Lar Isaac ramase mut gi surd. 5i Anton zise: 4:Uite ci a
murit». i trimise la mi'nistire si cante pe Theodosie gi pe fratii sai.
dupg ce au deschis intrarea care era zidl patrunseri Inlauntru,
Mara, socotind eil era mort, Ii dusera §14 agezari inaintea pegtetril.
tunci observara' ea era IncA in vieatg. i egumenulTheodosie zise: «Asta
fapta diavolului». 51-1 puserg pe un pat gi. Anton il ingriji. In vre-
mea aceasta, Iziaslav reveni din tara Legilor. El era suparat pe A,nton,
din cauza lui Vseed.av. i Sviiatoslav in timpul noptil puse al4 dual pe
Anton la Cernigov. Anton vine la Carnigov gi colina Boldiny 1) 'a
placa, scobi o pe§terg gi se stabili in ea. Mingstirea Malcii Dotmnului
de pe colina d.ela Boldiny, mai exista inca gi astazi. Theodosie aflind
cà Anton a plecat la Cernigov, veni 1 insugi cu fratii sAi, lua
Isaac, 11 pude in chilla sa ingrili: ea era aga de alibit de °cap
§1 de sutil.% ca nu putea niel si se intoarog, nici di se ridice, flici si
se ageze pe scaun, ci era culcat pe o parte, gi fle,ea subt el; urina
§1 exerementele sale ricura viermi suht riniEle sale. Theodosie cu pro-
priele-i mâivJi il spala imbrica. El 11 Ingriji timp de doi ani.
sru minunat gi miraoulos, el a rimas acegti doi armi fara si guste niel
pine niti apg gi nid mm fel de hrani, niel un (el de frutcri. 5h nuvorbea
niel o vorlril, ci ramase &fi ani sund gi m'u& Theodosie se ruga pientra
el §i cites asupra lui rugáciuni ziva gi noaptea. lin sfirgát, in anul
al treilea incepu ea vorbesca, sA auza, sa se tie pe picioarele sale,
ea un copil, j sA mearga. Dar la bisetrica nu se ducea. Trebuia ea
sil-1 mine Cu ciJagi l'au invatat putin cite puttin gi in sfirgit a apuoat
sa mearga in sufragerie, unde il agezau la o parte, punanidu-i babas
piinea. El nu o lua decât daca i-o ounea in mina. Theodosie zise
atunci: tPuneti piinea inaintea lui gi nu i-o mai puneti in mina;
si mame el inati§b>. A stat o saptárnaing intreaga nemincat. Incetvl
cu incetul observa ca arel paine gi o Mina. Astfel Theodosie 1-a
segpat din cursele diavolului. 51 Isaac capita euraj gi trài intr'o
severa cumpatare. Cind Theodosie a muriit gi Itefan i-a luat locul,
Isaac zise: «Tu ingelar, diavole, iota cind mA gaseam in chilla
Mea singurartieg. Acum nu mal vreau &a ma mall inchiz in pe§tera mea
ci vreau si te birru.eso ducindu-mi la mangstire». 51 baraca o oainage
de parainta gi deasupra ei artmdi o haina groasa se lapuci
faca lucran i de nehun: ajuta pe buatari, ferbea mancarea eálugi-
rilor, mierra la utrenie inaintea tutu,ror fratilor gi. 'latea grav gi ne-

1) Bokliny, colini Eingi Cernigov,

www.dacoromanica.ro
 152

migcat. Cind venea lama §i erau geruri piad. el nu avea dedil opinci
giurite a§a ci picioaxele sale inghetate mergeau pe piaträ §i rau-§i
mica picioarele prinä ce nu se sfânea eantecul utreniei. Dupi utre-
nie se duma la buatirie, pregitea focal, apa i lemurle §i in urral
numuiri. veneau ceilalti frati bucitari. Un anumit frate bacitar, nu-
mit de asemenea i el Isaac, spuse rAzarld lui Isaac: 4cVezi, uite colo
un corb negra, du-te §i pricaded». El sz inchini inaintea lui, se duse
sA prinzä. corbul §i-1 .aduse In falla tuturor bucatarilor: ei se ingro-
ziri §i sp118eTi aceana egumenului §1 celorlalti frati. }Mili incepua
cinstesascä, dar el, nreglorind glor:u omeneasci, se puse si faci
nebunii §i sA joace l'esta cand egumenului, cand fratilor, câncl
aga cii uneori manca §i bitaie. 5i se puse si alerge pri.n Jume,
ficaud e nebunul. Apoi se stabili in cripta unde triase Anton (ciici
Anton murise). 5i el intrunee pe llingi sine t:neri gi-i imbrica
haina monacalä, ceea ce Ii aclueca hitaie când din partea egamenului
Nikon cind din partea pirintilor acostar bieti. El indura finte aces-
tea, gafen:mí bati, goliciune gi frig ziva i noaptea. Intr'o noapte
aprinse o 844 in camera ceta miel din cripti. Soba incilzitä care era
veche, crepi §i flacira ie§i prin crepituri. Neavind cu ce si stingI
focal, igi puse picioarele goale pe flarcial, läsi acolo pini se strinse
flaca.= §i in urrni iegi. Se mai povestesc despre el inca' multe lucrad,
al arar maator eu insumi am fost cite odati. Astfel birui el puterik
diavolului, ea pe ni§te multe. El n'avea riei o frici de grozivide
gik de arátárile locr, edel ohicim.uia si zisä: aVoi m'ati ingelat odati
In pe§teril, fiirulci atunci nu cunogteam cinvele vorastre gi rae-
tatea voasträ, acum tusa, cilla am peniru mine pe Docinnul lisas
Chrigtos gi pe Dumnezeul m.eu rugiciamile lui Theodosie, pirintele
nostru, nidijducoc si vi inving in numele lui Christ». CAd adeseori
diavolii 11 persecutau gi-i ziceau: tau egti al nostrul Tu te-ai inchi-
nat stipanului nostru gi noui». El rispundea: 4rStäpinul vostru e
Antichrist, §i voi, voi stukteti draci». Si ficea pe fata sa semnul cru.cii
gi ei dispireau; alte ori ei venera lingi el noaptea, speriindu-1 prias.
vedenii, ficandul si vazi o ceati mame eu ave §i lopeti. Ei ziceau:
acSi facem si se surpe aceasti pegteri §i ingropim ad». Alta
ziceau: tScapäile, Isaac, ei vor si te ingroape». El le raspundea:
<Madi vol ati fi oameni, voi a veni in ziva mare; dar voi maltea
intunerec, voi veniti In intunerec, gi intundicul vA cuprirde din
nou». El noca cruce gi ei dispireau. Alti dati ei Il ingrozeau subt
chipul unui urs; alte ori aubt cel al imei fiare silbatioe sau a umd
liou, sau a unui garpe, gi veneau tirindu-se spre el. Alteori se prefri.

www.dacoromanica.ro
 I

ceau in broa§te, pacreci sau reptile. Totue nu puteiau si-1 far:11 nimio. §i
Ii zieeau: cIssac, tu ne-ai ?Laving». Intr'o zi le rgspunse: cVoi m'ati in-
vins altädatg subt forma lui Christ §i a ingerir de oaai voi nu sun-
teti vcrednicri §i acum voi v argtati sub forma voastrg adevgratg: fiare
sglbatice, dobitoace, gerpi, reptile, iar ouam sunteti, write i respiu-
ggtoare la vedere». si atunei ei dispgrucrg §i din west timp nu-1
mai ispitirg. Cum spunea el insu§i: cEu am purtat aceastg lupta timp
de trei ad». In urmg se aputae rliaseg o vieatg nlaj austerg, pia-
trand abstinenta, postul §i veghia. Trgind astfel el ajimse la capitul
zilelor sale. Cgzu bolnav in petera ea. 11 duserg bolnav la mingstire;
a opta zi adormi in Domnul. Egumenul loan §i fratii si 11 puseri
in ooriug §i-1 inmarmintarg. Astfel erau lui
Theodosie. Dupg moarte ej strgluceso ca fgcliile i se magi lui Dum.-
nezeu pentru frapi lor cari aunt ad. §i pentra fratii laici i pentru
binetficgtorii mängstirii. i fratii due §i tagazi o viali piing de vir-
tuti, trgind in conum, in cinteoe, ruggciune §i supunere, in cinstea
lui Du.mnezeu atot puternieul, ocrotili de rugiciunile lui Theodosie,
a cgrui &Ante sä fie in vecii vecilocr, amin.

LXIX. Spill germatti la Sviatoslav (1075).

Anul 6583. Biserica mängstirii Pegterilor a fost continuatä de

egumenul 5-tefan pe temeliile de mai hackle; cäai temeliile erau puse
de Theodosie §i ea a fast reluatg pe acelea§i vintelii de *fan,
terminattil du.pA trei ad, la 11 Iulie. In acest an soseoc soliä Ger.-
maniei la Sviatoslav. Sviatoslav le arata cu mändrie boggiiile sale.;
vgzand aceastg masg nenumgreg de aur, ar.gint gj pavoloci, ei ziserg:
aToate aoesben nu slujesc la nimio; sunt lucrari moarte, oamenii voi-
niei valoreazg mai mult; cäci oamenii taunt cei cami procual toate
aceste bogäçii i incg §1 mai maxi. Tot astfel Ezechias, iegele
ac laudg inaintea solilor regelui Assyriei §i toate acele bogglia an
fost dine la Bcbylon. De asemenea, dupg moartea lui Sviatoelav toate
.aceste lumuri furg imprg§tiate in toate pgrtileL
A.nu1 6584. Vladimir, fiul lui Vsevlad §i Oleg, fiul lui Sviato-
clay, nverserg sg de.a ajutoz Legilor in contra Gehilor. In ae,est an
muri Sviatoslav, fiul lui Iarodav, la 27 Deoemvrie, fgeindu-i ope-
ra/le de un ulcer §i 11 inmormintarg la Ceanigov in biserica
tuitorului. Dupg el Vsevlad se urcg pe tren la 1 Ianuarie I In acest

www.dacoromanica.ro
 154

an se niscu lui Vladimir un fiu Mstislav, nepotul lui Vsevladl

(1076).1).
Anul 6585. Iziaslav declarä rizboiu fiind in a1ianä Cu Le§ii.
Vsevlad morse contra lui. Boris se stabili la Cernigov, a patra zi din
luna Mai; el domni opt zile aci §i fugi la Tmutorakan la Rom.an;
Vsevlad morse icontra fratelui säu Iziaslav in Volhynia §i ineheiaril
pace. i Iziaslav vezzi sä se stabileaseä la Kiev la 15 IuBe. Oleg, fiul
Aui Sviatoslav, era aitunei la Veevlad, la Ceamigov (1077)..

LXX. Raboiul in contra Polovcilor. Moartea luj

Izia.slav (1078).

Anul 6586. Oleg, fiul lui Sviatoslav, se refugiä la Tmutorakan,,

lugind de Vsevlad, la 10 luna lui April. In area an Gileb, fiul lui
Sviatoslav, fu omarit la Zavolocie. Glev era mike fatil de graci,
binevoitor fati de sträini. zelos fati de biserici, aprins in credinta
ea, pläcut §i frumos la vedere. I-au ingropat corpul la Cernigov in
dosul bisericii Mantuitorului, la 23 Iulie. Pe cand Sviatopolk, fiul
lui Iziaslav, domni in locul säu la Novgorod, in. Iaropolk la Vy§ego-
rod §i Vladimir la Smolensk, Oleg §i Boris aduserä pe pägani in
contra firii ruse§ti e se duserä in contra lui Vseivlad eu Poloycii.
Vsevlad ponni in contralor la Solip. 2) §i Polovcii baturä pie Ru§i
un mare numär dintre ei fu.r5 omoriti in aceast hapt. Periai aci
kan Jiroslavici §i Tuky, fratele lui Ciindin, Pozei gi muli1 aJii, la
25 August. Oleg §i Boris ing intrari in Cernigov ea birui:ori §i ("Acura
malt räu. Rusiei, virsand sange cre§tinesc, singe pe care Ehmine-
zeu il va räsImma asupau lor: cäd ei vor räspunde de moartea sufle-
telor cregitine. Vsevlad se duse sä aseasca pe fratele sàu Iziaslav la.
Kiev: se imbräti§ari §i §ezuril impreuna §i Vsevlad povesti tot ce se
petrecuse. Iziaslav Ii zise: «Fiarte, nu te supära! väzut ce mi s'a.
intinxplat? La ino3put, nu m'au gonit? Nu mi-au jefuit Emerge?
a doua oarä, de§i n'azn fäcut nci un räu, nu m'ati alungat, voi, fratii
zrzei? N'ani rätäcit ea un surghiunit in Li sträine? Mi s'au luat
bunurile mele, de§i n'am flout nicci un eräu. Astäzi, frate, sä nu ne
intristäm! Daciä trebuie sä avean vr'o mo§tenire din tiara rusease:4,
noi vom avea-o impreunä; clack' voan trebui sä o perdem, o vom
perde impreung. Imi voiu expune vieata pentru. tine» El mangaia
pe Vsevlad cu aceste cuvinte §i porunci numai decit sä-§i string&

1) Acest pasagiu nu se gäseste in toste manuscrisele i nici in traduce-

rea lui Trautmann.
2) Soji;a, un pirtm, in ;ara Radimicilor.

www.dacoromanica.ro
 155

luptatorii dela mi mai tineri pang la cei mai hitrani. i Iziaslav-

merse cu fiul säu Iaropolk 6 Vsevlad cu Vladimir, fiul eäu, gi se du-
sera in contra Cernigovatm gi locuitorii din aoeast5 cetate f;
sera in infiWiturile loe. Oleg it:ma gi Baria tau, erau in aceastä oetate.
Locuitorii nedeschizand-o, asediatorii inaintari spre cetate. Vladimir
inaintä spre poarta orientali, cuprinse poarta dinspre partea dela
Stwijen 1), ocup5 partea exterioará a cetitii dete foo. Popowul se
refugia in interiarul onagului. Iziaslav gi Vsedad afland cá Oleg-
gi Boris se indreaptil impotriva lor, le-au luat inainte gi iegiri din
cetato in contra lui 01eg. Oleg zise lui Boris: oxSX nu mergem impo-
triva lor, Oici nu suntem in stare ai tinemlpiept la pa tru pnincipi;
dar al trimitem soli la unchii nogtri». Boris Ii zise: aVezi cum ount
eu de preeitit, le voiu rezista la tolio>. i el se mandrea Uri sX gtie
oti Dumnezeu este impotriva celor ingamfait gi dl iubegte pe oei
pentru ca eel puternic sa nu se mai fileascri nu puterea sa.
MerserI dei unii impotriva ce1orla10 gi se intalniei langX un. sat
In campia dela Nejarta2). Gaud cele douX armate ajunserà fati In fati,
s'a dat o lupti cranceni. Mai inaiu fu omarit Boris, fiul lui Viace-
slay, acela care se ingamfase alta. Iziaslav as gäsea in mijlocul
fanteriei. Deodata Insá un soldat se repezi cu o laude In
spate; astfel pleri Iziaslav, fjul lui. Iaroslav. i cuan lupta continua,
Oleg fugi ou o mici drujing gi de abia puta sAEta refuglezo la Tmu-
torakan. Principele Iziadlav fu ucis la 3 Oeomvaie. Corpul i 1-au
ridicat gi a fast dus pe o c,orabie a fost depus in fna Gorodetn-
lui a) . Toati oetatea Kievului iegj inainte,a lui, se puse carpul lui pie
un catafalc, prectii gi cálugárii Il conduseal in cetate cu canteoe
cantecele nu se puteau auzi in mijlocul plansetelor gi gemetelor, old
tot oragul Kiev Il deplangea. Iaropolk mergea îndiívátul lui plan-
gand impreunk- cu toatX drujina tatä, tu n'ai teat fArá su-
ferinte in aceada lame. Tu ai suferit multe ociiri din partea popo-
rului tAu gi a fratilor tAl gi jatA eA ai Omit Tu ai murit, nu de mana
fratelui tAu, ci expunandull viata pentra fratele tXu>>. Ii duseri car-
pul in biserioa Maicii Domnului, uncle fu depus inteun sicrin de-
marmora. Iziaslav avea o infiligare fru.moasX, era mane de staturir
moravuxi blande. El ura nedreptatea gi clu.bea justi.tia. El era
lipsit de viclenie gi de preficitorie, era binevoitor §i. nu dede;
In achimbul flultni. La cate excese nu s'au dat locuitorii din Kiev

1) Strijen, un rilu Rugg. Cernigov.

2). Nejata, un sat nu departe de Cernigov.
3) Gorodet, e o looalitate Hag Kiev. Cuvintul este un diminutiv al lui-
Gorod, grad. De ad vine gi numele de Gratz=Gradacz, loe indirit..

www.dacoromanica.ro
 156

in contra lui! Ei il goniri, ii jefuiri casa mi totumi pentra rin el nu-i

risprirti cu ru Daci cineva vä epune: tAcest ciliu a filout sii 'Atari
acei cari liberari pe 'Wesley din inchisoare: nu este el care a ricut
aceasta, ei fiul siu. Apoi oei doi frali ai Sài Il goniri mi el se dusk
cla ad in exil, in tari stiräinA. COnd insi a foot restabilit pe tron
când Veevlad invins veni la el, el nu-i opuse: cCOte role nu in'ai
fiicut sà fader?». El nu-1 räsplàti pentru riu Cu räu,
zicandu-i: 4Frate1 tu mi-a arita« dragostea ta; tu repus pe tro-
nul meu mi m'ai recunosout ca mai bitrOn; eu voiu uita bueuroa
viochia ta nedreprate, tu egti fraitele meta, eu sunt al tau mi-mi voiu
expune vi.eata pentru tine». 5i aga a mi amt. El rf a opus: «Ce riu
mi-ai ficut! mi acum IIi voiu face mi ea la randul men». El nu zise:
tAceasta nu mi privelle». Ci el impirtimi intristarea fratelui sàu, mi-i
arati o mare dragoste, implinind vorbele apostolului: aMingaiati
pe eel in:ristati». In adevir, daei el a comis vr'o gnemali in aceasti
lume, ea Ii va fi iertati. Cici el si-a pierdut viata pentru fratele
gin, nu Fenian ca si aibi mai multi putere, eau mai multi were, ci
pent= a repara rid ere s'a fient fratelui siu. El este dintre aceia,
de card Domnul a zis: acJertfiti-vi viata peartru cea a prietenilor go-
mtri». Solomon a zis: aratii In nenorooire se ,ajuti unul pe 11110, ciei
iubirea este mai tare d.ecit once». De asemenea, loan a opus: 1Dum-
nezeu este iubire. Cine triiegte in iubire, triiemte in Duannezeu mi
Dumnezeu triiemte in el. Iubirea ne-a ficut sà dobOndim momtenirea
sa in zuna judecitii g't no face si fim aci jos aratfel ca Dumnezeu la-
me. In iu.bire nu este teami. Adevireta iubire inlittur; teama, eici
teama aduce chin. Cel ce are teami nu este desiVirmit in iubire».
Da;e14eiineva apune: cEu iubese pe Duannezeu», dar '11.50e per fratele
este un minoinos. Cini eel care nu iubemte pe fratele siu pe
care 11 vede, cum ar putea si iubeasei pe Dumnezen pe care nu-1
-vede? Ereste acela care ne-a spus: cCel ce iubemte pe Dumnezeu ia-
bemte pe frariele situ». Oka total se desivOrmemte prin iubire. Chiar
picatele se mterg. Din iubire Du.mnezeu ea scoborit pe 'Amain g a
fost ristignit pentru noi picitomii. El a luat ploatele noastre mi a
fost ristignit pe cruce e ne-a diruit emcee sa gpre a ne ajuta si a ne
apira impotriva utrii diavolului. Prin iabire mucenicii mi-au virsat
sOngele lor, prin iubriine acest principe mi-a virsat pe al eau, pentru
fratele eäu, implinind. porunea Domnului.
Inceputn1 domniei lui Vsevlad la Kiev. Vsevlad se stabili la
Kiev pe tronul tatilni säu mi al fratelui siu donmi peste intreaga
'Mule. El stabili pe fiel siu Vladimir la Cemigov gi Iaropolk la Via-
421imir dandu-i pe deaeupra Turovul.

www.dacoromanica.ro
 157

LXXI. Rilzboaiele civile. Moartea lui Iziaslav (1079--1080).

Anul 6587. Ramal' veni cu Polovcii la fluviul Voin 1). Vsevlad

se stabili la Pereiaslavl §i ficu pace cu Polovvii i Roman se intoarse
inapoi Cu Poloveii i Polovcii il uciseri la 2 August. $i rimg§itele
acestui fin al la Sviatoslav, nepotul lui Iaroslav, zac in aceste
turi. Chazacrii prinserg pe Oleg 1-1 duseri pe mare la Constantino-
pol. Vsevlad %mg pe Ratibor ca posadnic la Tmutorakan (1079).
Anul 6588. Torcii din Pereiaslavl intrarg in Rusia. Vsevlad tri-
mise in contra lor pe fiul 8ia Vladimir. Vladimir mema in contra
lor §i-i invinse (1080).
Anul 6589. David, fin/. lui Igor, fugi cu Volodar, fiul lui Ros-
tislav la 18 Maiu. Ei venia la Tmutorakan, prinserg pe Ratibor §1
se stabilirg la Tmutorakan (1081).
Anul 6590. Osen, principele Polovcikr, muri (1682).
Anul 6591. 011eg vine din Grecia la Tmatorakan, prime pe
Davil §i Volodar, fiul lui Rostielav, §i se stabili la Tmunarakan El
fact./ sä piará Chazanii cari puseseri la cale moartea fratelui sAu §i
se declara chiar in contra lui §i dete drumul lui David §i Volo-
dar (1083).
A.uul 6592. Iaropolk veni la Vsevlad la Pa§ti. In acest tbnp cei
d.oi fii ai lui Rostislav fagirg dela Iarropolk, apoi se intoarseri 1.1-1
gonirg. Vsevlad trimise pe fiul sin Vladimir, care alungi pe fili lui
Rostislav §i stabili pe Iaronolk la Vladimir. In acest an David prinse
pe Greci in Ole§ia 1) §i le lui toati ~arca. Vsevlad trimise al-1
cante, il ficu si vie la el §i-i dete Dorogobujul 2) (1084).
Anul 6593. /aropalk voi ci meargä in contra lui Vsev/ad, dand
aseultare unor ru sfituitori. Vsevlad afland despre ac.easta, trimise
In contra Lui pe fiul sin Vladimir; Iaropolk lisa pe mama ea §i dru-
jina aa la Luck 8) g fugi la Le§i. Vladimir veni la Luck §i locuitorii
acestei ectili se preclara. Vladimir sliabiII artunci pe David la Vla-
dimir in locul lui laropolk, lui pe mama sa, femeia sa §i drujina ea
la Kiev lui avenas (1085).
Anul 6594. [Vsevlad puse temelie bisericii Sfantului Andmi. a
Prea elantului merropolit Ivan. Lingl aceasti 'lisonjea zidi o niki:1s-

Yoin, fluviu in reginnea Pereiaslavlulni.

1) 01e0,a, oras Urna Dniprn, azi Olegky.
Doro gobujul, oras in Volynia.
Luck, ora g in Volynia.

www.dacoromanica.ro
 158

/ire, unde fiiioa sa se film calugariti. Ea Eie numea Ianka. Ea stränse

mai multe calugarite i träi au ele 4110' regulele monahale
(1086)] 1).

LXXII. Diferite evenimente (1087-1088).

Iaropolk se intoarse dela Le§i §i incheirt pache ou

Vladimir se 1ntoarse la Gernigov tl laropolk se stabili la Vladimir.
Cateva zile in urmä el se d.use la Zvenigorod 2) Inatinte de a ajunge
In eetate, el fu =is de un ticalos numit Neradet, care fusese inspiaat
de diavo/ §1 sfatuit de 4:mm4mi räi. Principele Iaropolk Aetna atezat
In trksura ea, Neradet care era lei-damn ucise cu o lovitual de sable,
la 22 Noembre. Iaropolk se ridicrt, amuck' departe sabia §i striga eu
vac** pruternica: «Ah, mizerabile, tu m'ai omorit». Ticälosuil Nerade;
se refugia la Prem.ysl la Rurik. Servitorii lui Iaropolk, Radko, Von-
kina ql znai multi altii 11 pusera pe un cal inaintea lor §i-1 duseril
la Vladimir §i de aci la Kiev. Dreptcredinciosul principe Vsevlad
ieqi inainte cu fNii si Vladimir §i Roadslaw, ti. toti hoierij §i prate
fericitul metrepolit Ioan, eu cklugarii §i icu preotli ti eu loçi locui-
torii din Kiev, 11 deplansera §i-1 Insotira cu psalmi §i einteoe pan la
mân'astirea Sfán.tului Dumitru. Ii lama carpul §i-1 arzara ca ono-
ruri intr'un cowing de marinora in biserioa Sfântului Apostal Petra
pe care el insu§i ineepuse sa o zideaseil, la 5 Deoembrie.
El suferise mult, de§i nevinovat, fusese gonit de fratii
despoist, In d'artlit °nitwit de o m'ina criminal, el inerita in
adevar paoea §i repausul weirdo. C.aci west prea fericit prinuipe
Iaropolk era blind §i modest. El iube4a pe fralid. s.i §i pe saracik, pla-
tea din averea sa dijmra fincare an pentru fericea Maica a Dom-
nului §i se ruga mereu zicand.: cDoamne Iisuse Christoase, prime§te
-rugaciunea mom, däruetteomi o moarte ea icea pe care fratil mei Boris
§i Gleb an primit-o de o 'liana straina. O deck' a§ putea si-mi spa
toate panagiele mete In sangele meu §i sa soap de delextriclunea acestei
lumi plink' de turbutrari §1 de eurede diavolului». Domnul in buna-
tatea ea n'a respins de loe aoeste zugaciuni. El 1-a flout parta§ al
aceeitor bununi, pe cari niel un ochiu, nu le-a vazut, pe earl niei o
urechia mi lea auzit §i pe cari Duirmezen le-a pregatit pentru aceda
eari il iubeee».

4) Acest pasagiu nu este in toate manuscrisele gi niel In traducerea

Trautmann.
1) Zvenigorod. ora' limgI Nistru, circ. Tarnopol.

www.dacoromanica.ro
 159

Anul 6595. [In. acest an Vsevlad se duse la Premysl] 1).

An,u1 6596. Biserica Sfantului Michail din minis' tirea lui Vse-
-vlad, fu timositi de metropolitul loan gi episcopii Luca gi hola e
Ivan. In aoest moment Lazir era egomen al acestei ministiri. In
acest an Sviatopolk varied. Novgorodul i mease sà domneasci la Tu-
rov. In acest an mu,ri Nikon egumenul ministirii Pegterilor. In aced
an Bulgarii cu,prinseri Mutromul (1088).

Di/ente evenimente (1088-1090).

Anul 6597. Biserica Maiicii Domnului, din ministirea Pegterilor,

a lui Theodosie, a foot tirnoeliti de metropolitul loan N. de Lu.ca,
epi000p din Belgarod, de Isaia, episoop de Rostov g'» de Ivan, episcop
de Cernigov gi de Anton egumen in Juriev, subt domnia prea evla-
vioeului principe Vsevlad, domn peste tara ruseasei, gi a filler si
Vladimir gi Rostiilav, voevodul a o mie de oameni din Kiev flied
Jan gi loan egumen. In acest an 311111i loan, metropolitul. loan era
.ounosoktor in c4i i Iiwäturi, indurItor ou sracii i viduvele,
prietenos pentru cei bogati ca gi pentru cei siraci, smerit gi blind,
bun orator, folosindu-se bine de artile sfinte spre a aningiia pe
oei in intristare. Unul ea el 1111 s'a mai vizut inaintea sa in Rusia;
gi nu se va mai veden in urmi. In aoest an Ianka se duse in Greda;
ea era ¡iba lui Vsevlad, de care s'a wait mai sus.
Anul 6598. Ianka aduse ea sine pe Meeropollitul loan, un eunue;
_poporul viz8ndu4 zicea: tIati un mart ne-a soeit!» El m,ai irai be&
un an i muri. Era un om. Uri instructie, dar simplu gi Amer. In
acest an s'a timosit bieerica Sfintului Michail dela Pereiaslavl de
Ephrem metropolitul acestei biserici pe cane el insugi a zidit-o
.care era foarte mare. El a impodobit-o cu podoabe bogate: o miri
e infrumuseti in difeaite chipuri gi a diruit-o ou vaze bisericegti.
Attest Ephrean in aoegti ani ridici mai male edition, termini biserioa
Sfintului Mihail, fundi o biserici la poarta cetätil in cinstea Stintu-
lui anuoenic Theodor, apoi o alta in cinstea eliartului Andrei, lingii
poarta aragului gi zidi bid de piatil, ceeace nu s'a mai vizut in Ru-
sia, o imprejmuire de piatri in jurul bisericii Sfintului gi intrunns-
-setil oragul Pereaslavlului cu edificii biserioegti gi ate edificii.

1) Lipseote din unele manuscrise pi din traducerea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro
 160

LXXIV. Descoperirea relicviilor sfetritu4ui Theodosie (1091).

Anul 6599. Eguinenul §i c1ugärii inurä consfltuire ziethid:

gNu e bine ca pärintele nostru Theodosie s zacg in afail de mg-
nag. tire §i die biserici; ctici l este aoela.care a pus temelie bisericii
§i a adunat pe ciluglri». Dupa ce au tinut sfat, poruncirti al se pre-
gateasci un loo, urde sAtre depung oasele sale. Trei zile inainte de
Adormirea Maicii Domnului, egumenul &to ordin sA se gape
acolo nude zac triimg§itele pilmänteitti ale pgrintelui nostru Theodo-
sie, §i, eu, pIcitosul, am fog, din ordinul sau, primal martor, la
aceea ce am el vi spun; eu nu numai 1-am auzit spunind, cii chiar
Pu insumi 'am adus-o la indeplinire. Egumenul veni s5 mg ilseascl
§i-mi zise: «Halda in petera lui Theodosiez. Eu mersei eunci cu
egumenul i nimenea nu stiea nimba despre aceasta. Privirgm unde
trebuia ea se sape §i inseumargm locul unde trebula fig se gape, line'.
intraire. Atunci egumenul 1mb zise: fNu apune a,ceasta la nimenea
dintre frati; ea nimeni el nu grtie nimic, dar la pe cine vreati ca
eI te ajute». In ziva aceea am pregItit gape pearlia sgpat: §i Marti
seara la crepuscul, am lira cu mine doi frati fgrä ca al §tie cineva
oeva, ne dusergm la pe§terg §i incepuräm al sgpgm, flupg ce eu am
clntat psalmii Dupice m'am obosit, am pus ga gape un alt frate
am sIpat pini la mie,zul noppi. Ne-am obositt §i n'am ggsit nimic
§i am inceput a Ina- suplra, temandu-ne a fi slpat algturea. Am pus
din non mina pe sapä §i m'am pus al sap cu nIdejde, in vreme ce
tovail§ul meu se odilmea inaintea criptei j imi sise: eSung clop°.
tul». In awe moment am dat de relicviile lui Theodosie; i alud
acela imi spuse: Sung. clopotul, eu Ii raspunsei: «Ea am ajuma /a
case». Dar cind le-am atins, m'a cuprins fries §i am inceput al strig:
gDoarnne, ai mill de mine». In west moment §edeau pe scaunele lor
in mingstire doi frati. Ei privetau apile eriptä spionind momentul
cind egumenul §i citiva frati ar duce in secret relicviile. In momen-
tul and clorpotul incepu el same, ei amincloh vgzurg trei coloane
niste curcubee stillu.citoare cari veneau el. se a§eze pe biserica unde
Theodosie trebui,a al fie inmormäntat. In acelagi timp, stefan care a
fast in urml egumen IA care pe vremea aceea era episcop, vgzu dela
mlngsrtirea sa peste amp o mare luming deasupra caiptei. El crezu
el atunci 11 transportam pe Theodosie, cgci aceasta Ii se comuni-
case In ziva precedentg. i fiinclel s'a su,pgrat el s'a transportat
el, se urea' pe un cal §i alergl in gralig, lugnd en el pe Clement, pe
care 11 a§ezafte ca egtnnen dupg el §i amândoi mergänd ',hurl o mare

www.dacoromanica.ro
 161

strálucire §i,taprapiindu-se, vázará muitil luminà deasupra criptei

riind au ajuns la pe§terä, nu mai vázurá nimic §i intrarä in criptil,
wide noi eram a§ezati 1ânà acose owe. Dufpá ce le-am d.esgropat
trimisei el spuná eguraenului: «Vino, sä le ridicám>>. Egumenul veni
fin doi fnati a &E. Am. märit groapa; ne-am ecoborit §i am vizut.
Membrele ineá nu se deefácueerá i pärul säu era incl in
cap. Au lost strânse inteo manta, §i au fost &cease din pe§terä. A
doua zi se adunará episeopii Ephrean din Parelaslavl, t.efan din
Vladimir, Ivan din Cernigov, Marin din Juriev §1 egumenii dela
toaste má'xiástirile §1 eálugárii lor §i cu oredincio§i; luará rämhitele
lui Theodosie cu fámáie §i cu luantmäri §i le-au depus in biserieä,
auk arcada din dreapta, Joi la 14 August, la ora unu din zi, in al
patnusprezecelea an aiindicatiunii. i s'a prämmit aceasti si sárbá-
tore§te.
lar acuan volt' spune in cáleva cuvinte cum s'a implinit o pre-
zicere a lui Theodostie. In timipul cand tráia §i, fiitnd egumen, pistorea
twine de cálugárti pe care Dumnezeu Ii o incredinpase avea grije
de sufletele nu numati ale cälugárilor, dar §1. de ale laicilor, vcghánd
la mantutirea br i m.aci ales la mântuirea fiilor ali duhovnicel
mingiind ori mustránd pe cei cart veneau la el. Erau uni la caxii i el
se drama cite odatä, dändu-le hinecuivintarea sa. Dar inteo ve-
nise la loan §i la femeia sa Maria; 'old Ii ittbe.a mult, fiwndcä ei träiau
dupii poruncile lui Thunnezeu §1 se iubeau intre eli. El se puse
inyete despry pom.ana sánacilor, deepre impärätia cerarilor, la cari
vow ajunge eel drepti, despre pedeapsa pácI`ockilor cari vor ajange in
chinurik liaduiki 1 deepre ceasul mortii. Cum, ea imprejurarea
aceasta, el vorbea §i de ingroparea corpurilor, feaneia lui loan
zise: «Cine giie unde mi va ingropan Theodosie Ii zise: «In ade-
vár acolo unde eu voi fi inm.otrankutat, acolo ve repanza
Aceasfla s'a §i niinit, cáci optsprezece axil diva' moartea egumenu-
lui, in acest an muri §i femeea lui loan, numiti Maria, la 16 August
§i cálugárili venirl el ante ckuteeele obicinuite, o dusera §i o ingro-
para. in sr(ânta bisetricá a Malcil Domnului, in fata mormafaului
Theodosie, la elângat. Theodosib fu ingropat la 14 1i ea la 16.
Astfel eet implini prezicerea pea feriaitului nostru pirinte
Theodosie, ace& pastor bun, care a §tiut el pástoreasel one, duhov-
niceirti, pin de bunátate §i intelepciune, veghindmles §i ocanttindu-le,
rugándu-se pentru turma came iia foot inarediutatä, pentru cro§tini,
percru Rusia, pentru care acum, &IVA' ice ai párásit aceastä luane,
tu te rogi pentru popoarele credincioase, pentru rolarii täi aari prf-
11

www.dacoromanica.ro
 162

vind cosciugul tau, îi aduc aminte de invatitura ta §i de cumpärtare.a

ta, liudand pe Duannezeu. Cat pentru mine, pack-tosul, servi"orul
invatrucelul tau, eu ara §tiu cuan sa lana mai cu vrednicib vieata ta
cumpitarea ta. De aceea nu voiu spune decat cateva cuvinte. Bucu-
ri-te, parinte al nostru §i invatatorule al nostru, Theodoeie, tu ai
urit sgomotul huna, tu ai iubit t'adarce, tu ai iubit pe Dumnezeu in
paca, in vireata ta aliaga...masca, tu ai unit in tina bate darurile lui
Dumnezeu, tu te ai ridicart prin post, tu al urit patimile §i pläcerile
trupeoi. Tu ai alungat frumusetile §i placerile /untii spre a °aloa
pe urmele pärintilor, al caror gánd era indreptat spre cer, intrecau-
du-te cu eir §1 ridicandu-te p.rin amerenie, gaeinduli bucuria ta in
Scripturi. Bucurr5-:e, tu care te-ai IntArit prin nadejde, pentru huna-
rile de veci, tu cara ai omorit poftela trupegti carri sunt izvar fapte
rele; tu ai salpa din cursele §i uneltirrile diavolului; tu te odih-
ne§ti cu cei drepti, primind rasplarta perita.'" iohinurile [tale. Tu ai
ajuns mo§tenitorul urmánd invata'atra loe §i moravurrile
lor §i infránarea lar, implinind legile loe. Dar mal alee tu ai voit
sa traiga t'upa pilla memela Theodosie 1), intrecandu.-te cu el in
moravarile sale, in vicata sa, inrcum.patarea sa, inaintand in fiecare zi
catre perfectiune, indreptind spre Dumnezeu rugaciunile obicinuite,
infra mima cu huna mireasma, ca o jertfa de recuno§tinti. Invingánd
plicerile diavolalui, ale acestai stapan al veacalui, tu al birult lovitu-
rile sale, tu te-ai impotrivit ingamfalelor lui planuri; tu te-al intarit
ptin puterea crack, en o credinta de neinvirns i cu ajutorul lui Dum-
nezeu. Roaga-te pern'au mine, prea cinstite parinte, parara ca §i eu
sa fin scipat din cursele diavolului §i scapa-nul de clu§manul oel rau
prin rugacitmile tale.
In aeast ,an a fost un semn in soarre, cA parea ca-ar fi vrut si
dispara. N'a mai rimas decat o mica parte din el §i semana ca luna,
la 21 Maiu, la ceasul al doilea din zl.
In aa:st an Vsevlartl, fiind 1a vánatoare lAngA Vygegorod, pe
cand intindea laturile §i gonacii strigau, a cazut din cer un balaur
mere. Toati hunea s'.a ingrozit. In acest znoment pämântul bubui
§i multi auzirat acest sgomat.
In aeast lan se atila la Rustov un vräjitbr, oare mu.ri în semi
timp.

1) Theodosie, unul dintre pärintii bisericii cre§tine.

www.dacoromanica.ro
 163

LXXV. Minunile dela Polock (1092).

Anal 6600. In anul aceda a (ost la Polock o atinare extraordi-

taxi% Se auzeau noaptea gemete §i sgomate in stradi: diavolii alergan
ea oainenii ii cind cinema )ie§e.a de acusa ca s vazi ce e, era lovit deo-
dati de un ,diavol invizibil §fi marean oameniii de aceete lovituai §i ni-
meni nu mai indriznia s iasi din locuinta sa. Apoi diavolii incepuri
se arate ziva marre cìlilri. Pe ei nu-i vedeau, dar se vedeau copit ele
callar lor §i ei lovean gi pe oarneni crin Polock §i cei din impreju-
rimi. Stse sptmea: aUite mortii omoari pe locuitotii din Polock».
.Areste arätiri incepuri la Driuck 1). Carn in acela§i t3imp apini un
-semi pe cer. Un mere cero s'a vizut in anijlocud cerului. In aceet an
a fost o aetfel de seeeti ci pianintul se aprinse §i multe piduri de
pin §i, chiar lacuri îíneepuir sá airdi. Au fost multe semne in ,cer
§i Poloveki fieuri rizboiu in bate p.rile. Eil cuprinsecri trei ce-
täti Pesocen 2), Perevoloka 3) ti Priluk 4) §i puetiiri multe sate pe
cele doui maluri ale Dniprului. In aceet an Polovcii se luptari ea
Letii, cu Vasilko, fiul lui RostislAw. Tot in acest an muri Rurik (jul lui
Rastislav. In acest itimp multi oameni muriri de diferite boale §i
.001 e vindeau sicrie spuneau: «Dela Sf. Filiip 5) pini la Piresimi
am vindut 7000 sirrie». Dar, taceste rele eran pricinnite de p1aa-
tele noastre, picatele mimare §i neclraptitile noastre ea inmul-
Tiesa De aceea ne-a 'm'AA Damnezeu, fiindci el n'ea si ne faca si
ne pociim §,i si ne faci 01 ne lisim de picarte §i de uri §i de alte
fare urite da diavolului.

LXXVI_Moartea lui Vsevlad. Pmstiirile Polovcilor.

Reflectii (1093).

Anul 6601. In .anul intii al inclicatirunii a murit marele pritt-

cipe Wev1ad, lui Iaroslav, nepotul lui Vladimir, la 13 Aprilie
-§i fu ingrapat la 14 Aprilie, in zina de Joia efinti. El fu ingrapat in
marea bisarici a Sfintei Sophii. Acest rprincipe eviavios Vsevlad a
iubit pe Dumnezeu din tineretea sa. El iubea dreptatea, ajuta pe 01-

Driuck, ora g in regiunea Krivicilor, circ. Mohilev.

Pesocen ora g in regiunea Pereiaslavlului.
Perevoloka ora 5 in regiunea Pereiaslavlului.
Priluk orar§ in regiunea Pereiadavlului.
11 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
 164

raci, dedea cinete epiecopilor §i preuatilor. El iubea mai preens da

toate pe cfilugäri §i le dedea de ceeaceej aveau lipsä. El se rqinea.
dela exoese de biuturi §i de la petreceai. lar tail slug imbea
spunea: xFiul mou! fiul mea! fii bin.ecuantat. Eu aux vorbindu-se
de dulceala ta §i m bucur vizind ei tu etti o mingiere a bitra-
nelelar mele. Dacil Duannezeu îçi ingiduire si ajungi la (putero, dupi_
urmibid legea, iwr nu pain vialenti, cand Dunmezeu te va_
ridica din aceasti Lune, stu vei repausa lingi mine in mormintul
Men, ea te iubesc mai malt decit toti fraçiii tii>>. i cuvin-
tele tatähui eau s'au impliiniit, cand, in stirtit, dupi toti fratii
a domnit pe tranul tauhui eiu. Pe eind donmia la Kiev, avu griji
mai maxi doe& atanci, and donmia la Pereiaslavl, cäci in timpul
dcunniei sale la Kiev, el arvu griji dIn mama nepotilor sii cari Il neli-
nitteau ca si le dea mo§ii, cerind un.ul aceasta, culälalt cealalti.
El Ii împàca, dindu-le. La aceste griji se adiugari boalele, apoi
träue_lea. Si atunei el inoepu si iubeasa societateta tinerilor §i-i &e-
rne in sfatul slu. Ei il atraseri pe cM rele inclepirtari dela dru-
jina ea. Poporul nu mai primi dreptate dela principe, judecitorii
pusuri ei jefuiasci §i si vinzi pe oameni. Si el, in mijlocal sufe
rinvlor sale, nu §tia nimio din taate aoestea. Ajungind foarte bol-
ruav, el trimise dupi fiul sill Vladimir la Cemigov. Vladimir veld_
§i väziindu-1 foarte bolnav, plänee. Cei doi fii ai sii, Vladimir §i_
Rostielarv, eel tânir, emu tatezati 15244 el ti an' d sosi ceasul, el muri
In linitto §i ticere §1 se (luau ei se uneasoi eu pärintii eil, &pi ce a_
domnit eincisprezece ani la Kiev. un an la Pereiaelavl §i un ara la
Cernigov. Vladimir §1 fratele siu Rostislav 11 ingropari
Apoi episeopii, egumenii, cälugärii, preopi, boierii §i poparul se atiu-
narg duecri corpul in antece abi§nuite §i 1-au ingrapat in biserica.
Sfintei Sophiii, cuan am spus mai HUE.
Vladimir, atimei, inoepu ei se gindeasei, ziand: aDaci
atez pe tranrul taälmi mea, voila avea sá mi lupt Cu Sviatopolk,
tronul apartiamee la ineeput tartilui &An. i gandindu-re astfel, el -ri-
wise eti cauta pe Sviartopolk la Turov i se duee d in:uti la Cernigov-
ti Rostis/av se duee la Pereitaclavl, i, elupi ce au trecut Pattile §i
duipil ice a treent i eiptimina Pattilor, la 24 April, Sviatapolk veni
la Kiev. Locuitarii din Kiev ietiri inaintda lui, Il salutaxi §i-1 pri-
ou bucurie. El se atexa pe tronul tatálui sáu §i al unchiului
siu. In acest tirnp Poloveii veniri ei ataca Rusia. Afrand cá Vsevlad
a murit, ei trimiserä delega0 la Sviatopolk ca ei trasteze aroma. Svia-
topolk, färi si ja avizu.1 drujinii mai numeroase a tatilui sáu §i un-

www.dacoromanica.ro
 165

chiului sau, a cerut sfatul numai al acelora cari veniszrá cu el, puse
mana pe delegati §i-i anima in inchisoare. Polovcii venira atunci
mere normar L asediara' cetatea Torcesk 1). Sviadopolk dete drumul
delegatilor polovci voind sit &iba' pace. Polovsii nu voira de loe pace
gi se raspandira in tara, jefuind-o. Sviatopolk i§i &transe armata sa
ea sa se ducli iu contra lar. i oamenii eel mai ourninti Ii spusera:
«Nu-i ataca, tu n'ai clec:« o arnsata mica». El rAvunse: «Eu am opt
sute de tincri, cari se pot mas' ura cu ej. AJii, mai mitin cumin te,
incepura sá-i apuna: «Du-th principe». Inteleptii raspunserä: «Clan.
daca ni avea opt mil de oameni, n'ar fi prea multi; räzboiul a s'A-
racit laca noastra; au fost var' rduti locuitorii; trimite §i cena ajutor
Alela fratele tau Vladimir». Sviatopolk dandu-le ascultame trimise
mara' ajutor dela fratele sal" Vladimir. Atunci Vladimir Ii aduna
arraata i trimise sa-i %mina fratelui sáu Rostislav la Pereiaslavl sa dea
ajuma. lui Sviatopolk. Cand Vladimir ajunse la Kiev, s'au strans la
Sfantul Mihail §i incepura sa se certe §i sa se invrajbaascli; mai apoi
se aplanara certurile lar, 'asara la o parte toate vr nitbifle,§i rrecon-
eiliidu-se, s'animara intre ei cruce/a. Fiindea insa Polovcii pusleau.
tara inteloptii zisera: «De ce va certati intza voi, cata vreme paganii
pustiesc tara rusetaaca? Afacerile voastre vi le yeti regula anai
ziu, acum mergeti inaintea paganilor, oferiti-le pace, ori faceti cu
ei rAzboiu». Vladimir voia pacea; Sviatopolk voia rázboinl.
topolk, Vladimir §i Rostislav se duserá la Trtpol 2) §i ajunserii la
S'ugna. Atunci Sviatopolk §i Vladimir ii Rostilarv convocara la efat
drujina, voind si lacea' peste fluviu. i incepura sit delibereze. Vla-
dimir zise: (Situatia e printejdioasa; si ramanem inaintca fluvinlui
§i ea incheiem pace cu eci». i inteleptii lan §i ceilalti se ciprina la
gweastil parere. Kievenilor nu le-a placut aceasta parere i ziserá:
«Nol vrean «A ne batem, ea trece= peste rau». Aceas'a. páreme enru
preadere §i trecura peste Stugna. Dar apa era foarts creecu'a in
anzet tianp. Sviatopolk ta-unci §i Vladimir §i Rostislav i§i aranduirá.
trupeie §i inaintara. Svatopolk mi la dreapta, Vladimir la stanga,
liostialav la centra. Dupi ce au depaglit Trepolul 'rectora peste
intäritari. Polovcii sosira atunci irnpotriva 102; preved* de arca§ii
lor. Soldatii ne§tri se stabilira in inijlocul intariturilor, infipeora
stengurile ri arca§ii ie§ira din intarituri. Polovcii ajunsera

Torcesk, ora' in regiunea Kievului.

Trepad, o cetate in regiunea Kievului.

www.dacoromanica.ro
 166

infipserI eteagurile, atacari mai intai pe Sviatopalk §i-i impraltiara

corpul eau de armata. Sviatopolk se maritime eu emergf.e, dar armata
sa neputând emporia atacurile dutmanilor, fugi. Sviatopolk fugi eel
din urma. Apoi ei a'acara pe Vladimir §i s'a dat o lupta oranoeni.
Vladimir fugi de asemenea cu Rostielav §i ou armata ea. Ei fugiri
spre raul Stugna §i Vladimir it treou pe un vad impreuna cu Ros-
tislav. Rostislav era sa se Thom in ochii lui Vladimir. Acestia voind
si ealveze pe fra'ele sfiu, era eat pe wit ea se ;niece §i el. Rostiolav,
rut lui Vsevlad se ineei. Vladimir treou fluviul cu o mica drujina,
eaci multi dinrtre soldatii ski §i dintre boierii &AI pieriaera. Dup.& ce
au trecut Dniprul, el deplaust: pe fratele su §i .drujima sa §1 pled' la
Gernigov foarte trist. Sviatopolk fugi la T4-pol §i se inchiee aci,
tmde rimase pang eeara §i naaptea aosi la Kiev. Polovcia vizand
aceasta se riopandiraIn tara, puetiira toll& i altii meraera in contra
Torceskului. Aceasta nenorocire se in fampla in ziva Înältärili Dom.-
nuiui nostru Iisus Ghrietos, la 26 Mai. A foot cantat Rogtislaw gá a fast
gash in rat". A fast ridicat §i dus la Keev. II deplanse malna ea, it
deplámse tot poporul pentru tineretea sa. Episcopii, calugarii
se adunara, §i cântand cântece olitnuite, it ingropari in biseriea
Sfintei Sophii, langa tiara sau. Polovcii asediara Toreeakul, dar lo-
cuitariá din aoest ore§ rezistar ì apiirandu-se cu energie, ucisora
un mare numar de du§mani. Atunci Polovcii blocara eetatea, o lipsirá
de apa §i asediartiti icideau istoviti de, foame j sete. Locuitarii din
Torcesk trimiseril amide la Sviartorpolk opunandu-i: «Daca nu ne tri-
flhij noi ne predam». Sviatopolk atunci le ttimise. Dar era
imposibil de a le introduce in cetate din cauza multimii durtmanilor.
Polovaili rimaseri supt zidurile cotatii noura saptamani. Apoi se im-
partir in (Iona grape, unii ramasera si se lupte sub cetate, ceilatti
plecara spre Kiev, puatiind tara in:re Kiev §i Vytegarod.. Sviatopolk
se duse atunci spre raid Jelan. Amble armate se intalniri §i a foot
o lupta ettratniei. Soldatii nowt' fugiri in fatal strainilor §i azurra
rìiniti inaintea inimiicAlor i multi dintre ei perira, numar' ul mor-
tilor a foot mai mare ca la Trepol. Aceasta infrangere a fast la 23

A doua zi, 24, sarbitoaera sfintilar Boris §i Gleb, .au fost multe
lariiiii§i trieteiet in ora, din cauza greatatii picatelor noaotre §i a
inutimii nedre,ptiitilor noadre. Gäci Dumnezeu a irimis pe pagani
aeupra noastr4, nu doari ca el i-ar iubi, ci epre a ne pedepai ea sa
ne faca eä parieim faptele noaetre cele rele. De aceea, el ne pe-

www.dacoromanica.ro
 167

depsegte prin invazii de pigini, (cici ej aunt biciul lui Duninezeu),

pentru ea si ne cumintrim gi sà päräsim calle cele tele. De aceea,
Durnnczeu ne trimite necazuri in zile de sirbitori, cum s'a intimplat
anul acesta; cAci in ziva înällärili Domnului s'a ivit primul dezastru
dela Trepol, iar l doilea ea intimplat In zirua sirbitorii efintilor
Boris §i Bleb care esite o noui sirbiloare in Rusia. Cum apune
profetul. «Voiu schimba särbäoirile voastre in lacrimi j cantecele
voastre In gemete». Cici numeroase laciriirni s'au virsat in tiara noa-
sill. Satele noastre ample noasire au fost ,pastiite gi noi tre-
buit sä fugim dinaintea v.rIgannului. Cici astfel a zis profetul:
(Voi veti eldea inaintea d.u§manilor vo§tri. Cei ce vi wise, vor
infringe nerutinarea ingilmfirii voastre i tiria voasträ va fi detwati;
sabia dugananului vi va face si pieri*. Tara voaeriiii va fi un de-
§ert §i de§artti palatele voastre. CAd voi sunteti rAi i ticä1oi i ea
In mama mea peste minvri voiu merga impotriva voastri». Astfel
vorbe§te Domnul Dumn;ezeful lui Israil. Ace§iti fii rii ai lui Ismail au
ais satele noastre §i goproanele atoas ire §i esa mai mare parte din
bisericile noastre. Nimeni sä mi se mi:Lre, cAd acolo undie sunt multe
picate, acolo gi pedespea este la fel. De aoeea, Virile au foot supuse,
de aceea manila lui Dumne&n. s'a intins, deaceea pimintul a fost
pustit; unii au fost dugi in frobie, altii au foot exputi
eizbungaii, suferind o anoarte amaril; ald trenuirri privind victimele,
altii mor de foame gi da Bete. Nu este decit o amenintare, &cat o
pedeapsi, poporul este lovit de rini nenumirate, de difewite neca-
zwri, de chinuri grozave. Crettiniii sunt legati §i cälcati In picioare;
expugi la frig i rAni i, eem ce este mai grozav, mai inspiimin-
titor, este ci asupra poporului ereoin a c:azut aceaati grozivenie,
acest dezastru, acest necaz. Este drept §i cuviincios ca noi
astfel pedepsitil, pentra ea si eredem In adevir ci aceasta este o
pedeapei. Noi am mefritat sA fim predati, in miinile unei natii
natinnei celei mai nelegiuite din lum.ea intreagi. SA spunean acum
en vocea «Tu eti drept, Doarime, i judecitile tale.sunt drepte».
SA apunem Cu &eel tilliar: «Ceca ce ni s'a intimplat este drept §i noi
am primit pretil faiptelor noastre». Si spunem cu by: «Ceeace a
plicut lui Dumnezeu ea implicit; numele lui Dumnezeu si fie in
ved binecurvintam'. Astfel cotropiti de sträini, chinuiti de ei, sA recu-
noattem pe Donmul pe care noi 1-am mâniait. Sliviti de el, noi nu
I-am slivit. Cijnstiti, noi rm 1-am cinatit. Gnisacrati noi n'am inteles
consacrarea noaseri. Riscumpirati, noi nu i-ean slujit bine. Niseuti,
noi n'am cinstit pe pirintele nostril. Noi am picituit i noi suntem

www.dacoromanica.ro
 168

pedesiti. Noi sufecrim penram ceea ce noi am flout; toate oragele, toate
satele aunt pustite. Noi cutreerOm empiile, unde Ate= odinioarti
hergheliile de cai, cirezi/e de oi gi de boi; Rouni le vedem piräsite;
cimpurik acoperi'e de itarb5 au ,ajuns ricalgul fiarelocr iilbatice. Cu
toate accatea, noi ne punern niclejdea noastri in mila lui Duannezeu,
cici este un stipin bun §i plin de nìil eel ce ne pedepsegte. El nu s'a
purtat cu noi potrivit en nedreptitile noastra, el nal ne-a pedepsit
clupO piloarele noactre. Astfel a orezut de coviinti acest bun stOpin
ne pedepseasci, fàrí sii tie socoteala de numeroasele noastre pi-
-cate. Aceasta a fieut-o Dornnul. El a ridicat pe cei 03 cizuseal, el a
iertat pe Adam de rárOdellegea sa, el ne-a däruit o baie de ouritcnie,
el gi-a vOrsat singele pentru noi. Clind ne-a vOzut cà triim In ne-
dreptate, el a de.31äi4uit in contra noastril acesrt rázboiu, aceasti
unritlire, tpentru ca, ele voie, de nevoie, noi sà eisian pliirä i
treagO anila in vieala viitoare; eaci sofletul pedepsit ad jos, N a
gisi in vieata viitoare tot felul de mili gi indoleire a necazurilor,
61'6 Domnul nu ne padepsegte de doui ori. 0, ne§tearsi dragoste a
lui Thunnezeu penult om, cind ne vede intorcandu-ne pocOiti spre
el. 0, ce nemOrOnifi dragoste pentru. noi! Cu vointi noi am cilcat
porunale lui §i acum earferim firri o voim. Dar si gtim Ei
suferian cu vointi. Uncle mai inainte era intristame, amnia totul cede
plin de lacrimal; nude a fost mai inainte auspine, acuan pe toate egle
nu. sun`, &cat tplinsete pentru cei omoriti -de nelegituitii Polovci.
Acegtia pustiirrO multe localititi; in wink' ei veniri la Torcosk, luari
pe locuitotri prin foamete, a§a cà cd se preclarri dugmanilor. Polovcii
dupi ce au cuprins oragul, i-au dat foc §i §i-au impirtit pe locuitori
gi i-au dim In corturile lor, pe la pOr'satii lor gi pe la rodele lor.
Multi cre§tini au fost pringi, chinuiti, inghelati de frig, coplegiti de
foame, de Derte §i de mizerie, cu fata pardi, cu pielea inegrità, goi,
ej merseri in tOri strOide, la popoare sàlbatioe, mergand desculti,
avan.d elpini in pia:oarele lor. Ei igi vorbeau unii altora pain lacaimi,
zicind: «Eu aunt din aeeastO cetate» i un altul «eu stunt din aced
sat». Astfel ei se intrebau unii pe altii piitn lacrami, spunindu-§i ori-
ginea, suspinind §i ridicinclu-§i °chit spre eel Prea ¡ah care cu-
noa§te tainele viitorului.
Nimenea si nu indrizneasci si spuni el Dunmezeu ne uritte,
crici el pe nimenea nu iubegte atita ca pe noi. Cine 1-a einatit atata,
cat el xre-a slOvit i ne-a ridinot? Nisnenea. De aceea, el el-a intors
care noi mania sta, cu atat mai anul`, fiincleä noi am fost cinstiti mai
inuit decit ceilalti, cii noi am sivirgt mai multe pieate decit

www.dacoromanica.ro
 169

eeilalti; noi, mal luminati decat altii i eunoseind yola

Donmulu noatrru, 1-am diepretuit. Spre a ne indrepta noi suwent
pe,dopeiti mai mult de eat altil. Pentru mine, pieitosul, eu supár
ad-sea pe Dumanezeu i, päeätuesc adesea ti in toale
In acest lan a murrit Rostislav, fiul luiMstislav, nepotol lui Izia-
slav, la 1 Octomvrie, ti a fogt ingropat la 16 Novembrie in biserioa
TMaicii Donmului, nuniti a Dijmelor.

LXXVII. Pustiírile Polavcilor (1094).

Anul 6602. Sviatopolk incheie pace cu Polovcii. i a luat ca

sotie pe fiira lui Tugorkan, principele Poloveilor. In acest an, Oleg
veni cu Polovol din Tmutorakan la Cirnigov. Vladimir se in.chise
In eetate. Oleg veni sub zidurile cetâi, arse imprejuzimile, incendil
bit,ericile ti ministiirde. Vladimir incheii pace cu Oleg gi se duse
si se stabileasei In rctedinta tartgui siu la Pereiaslavl ti Oleg se
duse in cetatea tatilui sAu. Polovoii inoeipuri sA jefuiasei imprejun-ul
Cernitgovului. Oleg nu-i ImpedicA, cici ebiar elli chemase.
Astfel, pentru a treia oari, Oleg aduse pe pigini in Rusia.
lorta-i-ar Dumnezen aceet pica; cAci pierirá multi crettini,
furi tasnici in robie, altii furi imprittiati in täri etriine. In acegt
an lioustele nipidiri in tara ruseasei, la 26 August, mancari toati
iarba §i multe booate ti mt s'a auzit niciodati vorbindu-se in Rusia
de un astfel de flagel ea cel pe cafre noi 1-am vizut ou ochii nottai,
pentru picatele noastre. In acest an muri iepisoopul din Vladimir
- tef an, la 27 April, la 6 oro din noapte. Inainte fusese egumen
aninistiriA Petterilor.

LXXVIII. Pustiirile Polavcilor. ItIar i Kytan (1095).

Anul 6603. Poloveii merseri in contra Grecilor cu Devgenevici

nusliri Grecia. Impäratul prime pe Devgenevici ti puse crepe
olili. In aoest an, Polovcii Itlar ti Kytan veni1rA sA giseasci pe
Vladimir ca sA faci pace. ltlar se duse in cetatea Pereiaslavl ti Kytan
rimase in infinita intär'ritrurilor cu armata sa. Vladimir dete lui Kytan
-pe fiul sin Sviatoslav ea ostatic ti Jitar rimase in eetate eu o dru-
jini aleasi. In acest an, Slaviata vsnis3 de la Kiev la Vladimir din
partea lui Sviatopolk pentru o ianumiti afacere. i tovaritii lui Ra-
tibor incepuri si complotez3 ou prinoipele Vladimir ca si piara
trupa lui Itlar..Vladimir. hui se opunea la aceasta, spunind: cCum.

www.dacoromanica.ro
 170

putea sá fac aceasta, catii vreme m'arn legat cu ei prin jurimânt.

Dnujina ea Insà Ii rispunse: cPrincipe, in aceasta nu este nici un
pleat. Etumnezon ni ia pus in mâiiule noastre. Pentru ce ei fac me-
ren jurianinte ti, diva' aceea tlistrug tara ruseaseil i varsi firil mee-
tare sfinge cregitinesc?» Vladimir le dete asoultare i cliDar In acea
noapte. trimise pe Slaviata cu o mici clrujini ti cu Torei in mijlocul
Ei liberará mai intii pe Sviatoslav, apoi omoriril pe
Kytan ti idrujina. Era kite° Simbiti seara i in aceasti
noapte Itlar se odilmea cat drujina sa in palatul lui Ratibor ti nu
ttia ce s'a petrecut cu Kytan. A doua zi, Dumineci, la ceasul utreniei,
Ratibor îi inarmi ofiterii i porunci si se faci foc in sala de haie.
Apoi Vladimir trimilse pe servitorul sin B(iaidiuk la oamenii lui War
ti Bi,aidiuk le spuse: aPrincipele Vladimir vi cheami zieând: cDupi
cc vä yeti fi îmbráoaii in camera de haie i veji fli dejunat la Rati-
bar, sii veniti la mine». Si Itlar zise: cAta sil fie». Cánd intrari in
camera', Ii incuiä; apoi s'a suit pe coperiL i ficuri o deschizituri.
Atunci Olbeg Ratiboalci mii arcul, arunci o sigeati i lovii pe, Itlair
in incimá. Ei Ii ontorifi toati druptia. Astfctl War îi sfárti trist
vicala impreuni cu drujirta sa, in prima Dumineei din piresimi,
Ja ara unu in 24 Febru,ar:e. Await& Sviatopolk ti Vladimir trimiscril
la Oleg, poruncindu-i sii meargil cu ti in contra Polovcilor. Oleg
promise si meargi ti porni, dar pe o altil cale. Sviatopolk ti Vladi-
mir ajunseri la tabira dutmanilor, o luari, pr:nseri aninuale ti cal,
servitori ti-i dusetri. in /lava low. i incevuri si fie supirati
pe Oleg, flindei nu veatise en ei in contra piginilor. i Sviatopolk
Vladimir trimiseri la Ole,g si-i spuni: «Tu afai venit cu noi impo-
triva dugmanilor, cari au pustilit rara ruseasci, totuti tu ai in mil-
t-tile tale pe fiul lui Itlar. Omoari-1 sau nouii, cici este
dutmanul nostru ti dugananul färii noastre. Oleg nu-i asculti ti o UleA
mare se iscä intre ei.
In anul acesta Polovaii venirà impotriva Jurievului ti rimaseni
toatä vara in jurul eetàiï ti era si o cucereascä. Sviatopolk
sil faci pace. Poloveii atunci trecuri Rosul. Locuitorii din Ja-
ztijew ti se kluseri la Kiev. Sviatopolk ordonä se zideasel
o cetate pe colina dela Vytecii) o numi &pi numele säu Sviato-
polci gi porunci qiscopuiuij Maain de a se stabili ad on locui-
torii din Juriev, precum gi cu eel din Sakov 2) ti din alte cetäti.

2) Vyteci, o colinii1êng Dnipru.

2) Sakev, orag in regiunea Pereiadaviului.

www.dacoromanica.ro
 171

Polovcii arseri Jurievul pirisit. La sfär§itul acesini an, David Svia-

toelavici se .duse de la Novgorod la Smolensk. Loeuitorii din Novgo-
rod e duseri la Rostov si caute pe Mstialav, fiul lui
§i Il &meal la, Novgorod i ziseri lui David: aNu veni la noi».
David, dupi ce a venit, s'a intors la Smolensk §i se stabili la Smo-
lensk §i Ms'islav se stabili la Novgorod. In acest timp Iziaslav, fiul
lid Vladimir, veni dela Kursk 1) la Murom. Locuitorii din Murom
primiri ca principe §i el ficu prizonier pe fposadnicul lui Oleg. In
aceat an, venial locustele la 28 August §i aooperirä tot pimantul. Era
ingrozitor BA te uiti la ele. Ele se indreptarä spre miazinoapte min-
&And iecrburile §i meiurile.

LXXIX. Noi invazii de Polovci. Polovcii inakitea Kievului. (1096)

Anul 6604. Sviatopolk §i Vladimir trimiseri sà i se spuni lui

Oleg: «Vino la Kiev; si aie sfituim in privinta Irii ruse§ti in pre-
zenta episcopilor, egumenilor, ofiter:lor, pärintilor no§tri, a Game-
nilor din cetate, pentru ea sä fim in stare si apirim Rusia in contra
pigänilor. Oleg avu o idee nertorociti §1 rispunse in termeni ingäm-
fati : «Nu se code ca episcopfi sau egume.nii sau amerdea 2) si mä
d.ece». i nu voi si vini längä fratii sii, dând ascidtare unor räi sfi-
tuitori. Sviatopolk i Vladimir Iii ziseri: «Vezi, ita mi merg,i cu noi
In contra pigändlor, tu nu iai de loe parte la sfaturile noastre; dar ai
intentii unte in contra noasträ §i vcreai sà ajuiti pe pigini; Dunine-
zeu insi va fi judealtorul nostril. kunci Sviatopolk §i Vladimir mer-
sera' in contra mii Oleg la Cernigov. Oleg inei fugi din Cernigov,
Simbäti la 3 Main. Sviatopolk e Vladimir Il urmiriri. Oleg fugi
la Starodub §i se inchise aci. Sviatopolk §i Vladimir 11 asediar i in
ceta Asedliatii se apärari eu energie, totu§i rtatea fu luati prin.
asalt. i an fost multi riniti de ambele pIrti §i lupta fu crinceni.
Asediul durase treizeci §i trei de zile §i asediatorii incepurä sA sli-
beasci. Oleg ie§i din cetate oertind pace §i-i o acordarä zicand: «Du-te
§1 gäse§te pe fratele till David §i veniti la Kiev, unde este tronul
pArliniilor no§tri!§i al bunicilor no§tri, cici Kierul este cea mai veche
cetate din tari. Acolo se cade si ne adunim spm a face pace». Oleg
promise cA va face astfel §i sirutari crucea.
In cest timp Boniak veni cu Polovcii subt zidurile

Kursk, ora' in centrul Rusiei, langä fluviul Sem.

Smerdea eran täranii liberi.

www.dacoromanica.ro
 172

Intr'o Dumineci seara §i pust'i imprejuriznile Kievului i dete foc

Beresevoie, palatului pnincipelui. In acela§i timp, Kuria pusla ea
Polovcii tara dela Pere6aslavl §i arse Ustia 2), la 24 Martie. Oleg ie§i
din Starodub 2) §i veni la Smolensk, &a- locuitorii din Smolensk nu-1
priznirà ca principe gi se duce la Riazan 3). Sviatopolk §i Vladimir
venirá acasi. In aceea§i lunO Tugorkan, socrul lui Sviatopolk, merse
in contra Pereiaslavlului, la 13 Maiu, se stabili inaintea oraplui §1
locuitorii din Perelaslavl se inchiserO in octave. Svi:atopolk §i Vladi-
mir mersewi in contra lui din partea de dincoace de Dnipru gi ajun-
sera la Zarub 4), irocuri acolo nutria §i Polovicii nu bInuirii sosirea
lor, cci Dunmezen ocratea pe Ru§i. i oda' li canduiti in linie de bi-
taie, inaintarg spre cetate. Locuitorii, vOzOndu-i, se bucurael §i mer-
(erg inaintea lar, dar Polovcii se a§ezari lin linie de bitaie de cea-
laltO ptarte a Trubejei. Sviatopolk §i Vladimir trecuri printeun vaa
Trubeja §i se indreptari spre Polovai. Vladimir voila tocmai si-*i
stew drujina ea pentru luptá. Ei însá nu-I asoultaal, ci dand pinteni
callor se repezirl in contra inimicilor. Polovcii viizand aceasta, fu.
girä§i soldatii nogtrii. h urmiriri §i-i omoairii. Dunutezeu aie-a eel-
pat in aceasti zi dinteo mare prianejdie, la 19 lane. StrOinii furl in-
principele lor Tugorkan ucis, Imprenni ca fiul &Ott i cu alti
piincipi. Multi dintre du§manii no§tri au oizut acolo. A dona zi a
fost gási Tugorkan uds. Sviatopolk huiá Inorpul soorului §i inimicu-
lui säu, 11 duse la Kiev §i-1 ingropO in Borestovaie intre §oseaua
care duce la Berestovoie §i cea care duce la mix 'ilistire.
La 20 din acoastO luná, Vi.nnri la ora unu, nelegiuitul §i
Boniuk, sok roe ascuas §i 'vim aril de veste sub'. zidu.rile
Kievului ten Polovcii §i era cat pe aci al' in:we in cetate. Ei arserä im-
prejuaimile oraogului, apoi se intoarseri impotriva mangstiwilor §1
dádurä foc mänástirii SfOntului 5tefan §i satelor j Germaneciului.
i venir pink' la mânástirea Pe§terilor uncle noi ne odilmeam in
chiliile noastre dupi slujba de dimineatO. i strigazi imprejurul
§i infipseri data' drapele Inaintea partilor
in vreme ce milli din Ire noi fugeau din ministire §i altii se ascun-
deau prin podurile bisericii. Fiii neleguiti ai lui lamail sparser:I
portile Mängstirii §i pristrunsera In chilii, spargind u§ile §i luand tot

Ustia, loealitate nu departe de PereiaaavI.

Starodub, un era§ in tara Cernigovului.
Riazaa cetate pe tärmul fluviului Oka.
Zarub,' ora g in dreapta Dniprului, in fain revireirii Trubejei.

www.dacoromanica.ro
 173

ce gäseau in chilli. Atpoi mama' case Sfintel nowe're ocrotitoarre,

a Maicii lui Dutmnezeu, pitruneerä in biseriic i ansera partile
earl se gäsesc etpre miazäzi i miazinoapte i intrarä In capelä, unde-
eete mormantul lui Theodosie, luari icoanele, areerä ugile 0-6 bii-
taxi jot° de Duannezeu gi de eredinta noastri. Dumnezeu
amoeba, &lei päcatele lar gi nedrept4ile low nu .ajunseri la calm.
Aetfel ei ziceau: «Uncle este Dumnezeul vostru? Sä-i manlulasca
gi sä-i swipe de noi!» i spuneaut i alte ocäri bätandu-gi jac de
efintele itcoane ìnecinetin(Iu-le i neg'iind cä Dunmezeu pedepsegte
pe elujitorii ei prin iinva,zii i räzboaie, pentru ea ei ei se ourele ca
a-urul pria proba foculug. Cci eregtinii, numai prin trecerea prin
multe suferii4e i nenorociri, ajum.g in Imp äcàiia cerului ì ace§ i
pägfini defaimItori au in aceasti hume bucu,rie gi bogälie i in cea-
lala bane, ei vor merge loai diavolul in foe gi in chinutri vecinice._
Atunci ei arseal Ktrasnyi Dvor1), fundat de cutemicul principe
Vsevlad pe mun'ele Vydobici 2). Blestämatii. Polovci Il nimicliáca
total prin foc. De acme noi, imitand pe profetul David, strigäm.:
«Doaamie Duannezeule, asernenea uncí mate, ea focul inaintea
vantului care arde padurile, urmAregte-i in mania ta; umple-le low
fat& de ruginey. Cci ei au jefuit gi au, ara locagul tin eel &fan; pre-
cum manästirea Maicii tale gi i relicvüle aluiiorior VAL Gicj acegti
nelegiuiti ill ci lui Ismail desIânuii pentru pierderea cregtinilor-
au om.owit en atimele pe unii; dintre fratii nogtri.
Ei au pima din degertul Etrivului ) ca ei m.eargI epre risarit.
miazäzi. Dela ei an venit pawl semin/ii; Torkmanii gi Pecinegji,
Torcii i Malta. Melhodim.4) epune ei dintre popoarele lar, opt au_
fugit cand le-a bätut Gcaeon, opt dintre a...este popaare au fugit in
degert i patru au foot macerárite. AiIii spun cá ei aunt fill lui Amon-
Dar nu este aga; cäai fiii lui Moab aunt Khvallaii 5) gi filii lui Aman,.
sunt Bulgarii, totugi Sawmill descind din leantail, din Sara gi de
aceea gi-au dat numele de Saraceni, ceca cet vrea noi sunr.em
näscuti din Sara. Der& Khvalisii gi Bulgarii s'au näscut din fiieele lui
Loth, earl c,oncepuri cu pär:catele lor. De cecear rasa loe este neon-

Krasnyi Door, palatul rosiu din Kiev.

Yydobici, o collars 1âng Kiev, pe Dnipru.
Etriv, un de4ert de care vorbeoe Methodios din Patara.
Methodios din Patara, in Ciicia, autorul unei c4i de oracole,
la effirsitul sec. 111-a J. (Ir. vezi Migne, Patrol. gr. XVIII.
Khavalisii, probabil un popor turco-tatar, care a dispirut repede.

www.dacoromanica.ro
 174

rata. i Ism.ail niscu doisprezece fii, din cari provin Torkmenii 1), Pe.
cenegii, Tora, Gumanii, adoci Poloveii, cari vin din stepi §i in
urmi din aseste opt triburi vor ie§i la isfir§itul luanii oamenii noca-
cari sunt inohki in monte de Alemandru. din Macedonia 2).

LXXXI Popoarele necurate.

Vreau si vi povestese ce am auzit, spunindu-se acum patru

ani Giuriata Rogovici din Novgorod imi povesd atunci cele ce
urmeazi: Trimieeeem pe servAoruf meu la Peoerieni, un popor care
plite§te tribut Novgorodenilor. Servitorul meu se dusse i placa In
urmi la Jugrieni 3). Jugrieni este numele unaul popor eu o limbi
eare se mirgine§te, cu Samoezii 4) in tinuturile Nordului. Ju-
gr/ienii spuseri atunci servirtorultti men: «Am fost mar:orii unei mi-
nuni extraordinare, de care nu mai auziserian vorbindu.-se. Sula
acuna trei ani ci s'a intamplait ace,asti mi/mune. Sunt ni§'e monti cari
imprejmuesc un golf de mare ti se inalti pini la cer. In aceet munte
se aud strigite grozave, zgomot de vaca de oameni cari oameni seo-
bese muntek pentru a ie§i ti in aoest anularte e tiiati o mica deschizi-
turi i eu varbesc prin aoeasa deschiliOuri: Nu, se poate intelege
limba lor, ims5 arati Cu degetul fierul §i fac semne cru mafia& lor
pentru ea si ceari fietr. i &d'Id li se di fier, un cutit Sa71 am top or,
dà In schimb blinuri. Este o patea ce conduce la ace§ti munti, dar
-ea nu e practicabili din caliza pripistlilar, a zipezilor §ir a pid.uri-
lor. De amen, noi niel nu patean si aiungean la acest .popor. De altfel
el este departe spre Nord:e. i eu spunei lui Giurlata: o:Aloe/Ida sunt
popoarele inchise de Akxandru Macedon de Caine vorbe§te Merthodiu
din Patara: Alexandru Macedon veni lin tirile Orientului pe lirmul
unei mri, in tara numitä tara Soarelui §i vizu ad i popoare necurate
din rasa lui Japhet. 51 a vizot murrdiria lor. Locuitorii
scrnivii,tintari, mute, pisici, gerpi. Ei nu ingropau cadavrele, ci
le mincau, ca §i fertu§ii avortati, §i tot (elul de animale ale/mirarte.
Alexandru vàzând aoeasta se temo ei nu se inan-ul.te,asci §i si pan-
gireasci pimintul. El Ii alungi in tirile Nondului, spre murntii

Torkrnenii, un popor turt, la Est de marea Caspici, inruditi de aproape

-eu Turca, Peoenegii i Polovcii.
Aci urmeazi Inedlatura lui Vladimir Monomachul.
higrienii, un popor de rasil finicii in Nordestul Rusiei.
Samoiezii, un popor in Estul Rusiei.

www.dacoromanica.ro
 175

inalti; si, din porunca lui Duannezeu se ridicari muntii îna1i impre-
jurul lor neriminind de cit o gaurri de doispreze coi. Apoi se
dici o poarti de arami care fu ciptusiti cu un metal ce nu se to-
pete, pereru ca si nu poati nici si o ia nid si o arzi; togei acest
metal are insusiwea da a nu fi nici ars de foc, niel epart de few. Deci,
In ultimele zile, cele opt triburi iesiri din de§ortu.1 Etrivului si na-
tiunile murdare cari eamt in rmuntii. Nowdului iesiri de ad din po-
runca lui Dumnezeu». Dar reviu la lucruwile de mai inainre, de cari
am vorbit.

LXX.XI. Reizboaele

Detsi (Meg figiduiee si se duci si g5seaaci pe fraftele su David

la Smolensk si si' .revie cu fratele ski la Kiev epre a se intilni im-
preuni, el insi nu voi si faca apeaste, ci se duse la Smolensk §i
stringindu-si o armará merse in contra Muromului. La Murom isi
avea re§edinta atunci Iziaslav, fiul lui Vladimir. Cind Iziaslav aflá
ci Oleg mergo contra Muromului trimise sá cante trupe la Suzdal
Ros'ov, la Beloozerro si aduni o atrm,ff,5 numeroasg. i Oleg trimise
soli la Iziaslav, epunandu-i: 4cDu-te la Rostov, acolo este volosteal)
tlui tiu; aceasti voloste e a mea, §i vreau si mi stabfilesc in ea §i
incheiu o intelegere cu tal tan. Cáci el m'a gonit din cetatea
meu ; ori tu nici ad nu vreai si-mfi dai pâinea mea?» Iziaelav n'emula
de aceste varbe, bizuindu-se pe numeroasa ea .armati.Oleg se intemeia
pe .dreptul sin §i avea dre,ptate in aceastä privintá. i porni cu ar-
mata sa in contra cetitii. i Iziaslafv isi orindui pe a sa in cimpia
dinaintea cetitii. Oleg se duce atunci in contra lui cu armata ea si
amándoi ajunseri 1'45 in fati. Lupta a fost teribili. Iziaelav, fiul lui
Vladimir, nepotul lui Vsevlad pieri la 6 Septemviie. Restul armatei
fugi, unii lin pidure alta in cetate. Oleg intri inliuntru si fu recunos-
cut de locuitari ica principe. Au rridicat apoi corpul lui Iziaslav s1-1
depuseri in ministirea Sfintului Mántuitor, de unde II duserá la Nov-
gorod si-1 ingropari in biserica Sfinte,i Sophii In partea stangá. Oleg
clnpi ce a cuprina ~atea, lu pe locuilorii din Rostov, din Beloo-
zero si din Suzclal ca prizcmieri, Ii legi in fiare si anerse in grabi in
contra Suzdalulrui. i cánd ajunse inaintea cet4ii Suzdal, aceaeta se
predi. Oleg &pi ce a pacificat aceasti +cetate, bigi In inchisoare pe
cativa boonitori, goni pe cefilalti si le luá averile. Se duce apoi la Ros.

1) Volope, regiune administrativii.

www.dacoromanica.ro
 176

tov i locuitorii din Rostov Ii se predari ti el cuprinse toati tara dela.

Murom ti Rostov, stabili posadnici In cetati ti primi tributuri. Mstis-
lav din Novgorod Ii trimise soli, spunandu-k: «Intoarce-te de la Suz-
dal la Murom ti nu te &Wain in proprietatea altuia. Cat despre mine,,
eu voiu merge ou drujina mea sa rog pe tatil men ti te voiu
cu el, dei tu ai ucis pe fratele meu; aceasta nu e de mirare, fiindcil in
razboiu regii pier intoemai ca ti oeilalti oameni». Oleg nu voi sá auza
aceste vorbe, ci se gandea ea ouprinda cu puterea ti Novgorodul. Si
Oleg trimise pe fratele situ Iarodav cu avangarda ti el insuti rimase
In npia de la Rostov. Atunci Vstidav tinu sfan ca loculitocrii din
Novgorod i eti trimisera inainte pe Dobrynia Ragailovici 1) au a-
itumgarda i Dobrynia prime mai intai pe eel cad plateau tribut lui
Oleg. Jaroalav afland ca Dobrynia i-a facut prizonieri (ei e,rau atunci
la Medvedioa2) ca avantgarda fugi chiar in aceasta noapte la Oleg ti-i
spuse ca are si soseasca Mstislav i ca avangarzile au fost prinse. El
se duse atunci la Roslov i Mstislav ajtmse la Volga. li s'a opus ca
Oleg s'a intors la.Rostov, el se la dupa el. Oleg sosi atunci la Suzdal
afland cá Mstislav 11 urmarette, dele ordin sa ineendieze oratn1
Suzdal. Si nu rimase aci de east clidirea cminisarii Patterilor ti bise-
riea Sfantului Dimitrie pe care o daruise Ephrem ou mai multe sate.
Oleg fugi la Murom, Mstislav sosi la Suzdal, ti in vre,me ce se gasea
acti, trimise sa roage pe Oleg gri faca pace, spunandu-i: «Eu sunt mai
linar decat tine, trimite un sol sa intalneasca pe tatal meu, da-mi
Inapoi drujina pe care nti-ai luat-o i eu am ea te asoult in toate». Si
Oleg trimise sa-i spuna aceasta, oferinduA pasea din viclenie ti
tislav sa lasA Si fie prins in capoani i lag sit i se imprittie drujina
sa pi-in sate. Sosise sapmana postului Sfilitului Theodor i se apro-
pia Simbata Sfantului Theodor. Pe cand Mstislav era la mask', allá
Oleg este la Kliazma; el sosise aci pe neatteptate. Caci. Mslislav avail&
inoredere in el nu pusese sentinele. Dar Dumnezeu ttie cum sa pa-
zease:a de curse pe aredinciotii sait Oleg se stabilise' pe Kliazma 3),
socatind. ca Mst,slav temandu-se de el, va fugi. Dar drujina lui
Mstislav soai chiar in acea zi i ziva urm.atoare sosira looui-orii dela
Novgorod, dela Rostov ti Beloozero. Mstislav se ateza inaintea ora-
d.upä cle oranduit armata In linie de hataie. Dar, niel unul
niei aim' nu ataca, ci ramasara patra zile unul in fata oelailalt.
Dobrynia Raguilovici, un voevod al principelui Mstislav.
Medvedica, afluent In stings Volgii.
Kliazma, afluent al fluviului Oka.

www.dacoromanica.ro
 177

Mstislav primi gtirea c tatil su Ii trimite pe fratele su Viaceslav

cu Po1ovci. Viaceslav sosi Joia ce urmeazi siptimina postului
tului Theodor gi Vineri Oleg ineepu si-gi arAnduiasci Jimia de bitaie
inaintea oragfului.Msitislav merse in contra lui cu locuitorii din Ros-
by §i Novgorod. i Malislav dadu drapelu1 lui Vladimir unui Po-
lovc, numit Kunui 1), ii dete linfanteria si-1 agezi la ,atr1pa dreapri.
Kunui ataci cu infanteria ea, dupi ce a desfigura liTapelul 1ui
Vladimir gi Oleg viztind steagul lui Vladimir se ingrozi. Spaima
Il cuprinse gi pe el §i armata sa. Cele doui &mate se incinseri la
luptii, Oleg impotriva lui Mstislav gi Jarosbx in contra lui Viaceelav.
Matislav trecu cu Novgorodeni Pejarul 2) fi puse si descalece §i la
Kolokga s'a dat o luvii aingeroag. i Mstislav incepu si fie invin-
gitor. Oleg vizind ci steagul lui Vladimir inainteag venea g-i
cada' in spate, fugi ingrozit gi Mstie1av iegi biruitor. Oleg fugi la Mu-
rom §i inchise pe Iaroolav la Murom apoi el insugi se duse la Riazan.
Mstislav sosi inaintea Murromului §i incheii pace ou locnitorii din
aceasti cetate, apoi luand pe oamenii din Ros ov §i Suzdal morse
si ummIreasci pe Oleg la Riazan. Oleg atunci fugi din Riazan
venind Mstislav, incheia pace °u locuaorii din Riaman gá a luat pe
aceia dintre ai gi pie cari Okg Ii bigase in inchisoare. Si trimise si
spuni hti Oleg: acNu fugi, ci trimite de roaga pe fratii tii si nu to
despoaie de pimantul suceso §1 eu voiu merge si rog pe tata meu
pentru lineo. Oleg promise ci va facet aCeasta. Mstislarv se intoarse
attunci la Suzdal. De ad se duse la Novgorod, multumiti. rugácitmilor
Sffintultti episoop Nikita. $i faptele se petrecuri citne sfargitul anu-
lui 6604, pe la mij1ocul indicatitmii a patra.

LXXXIL Istoria lui Vasilko (1096-1097).

Anul 6605. Sviatopolk, VlacEmir, David Igorovioi gi Vasilko

Rostislavici gi David Sviatoslavici gi fratele sia Oleg se intalniri la
Liubeci spre a incheia pace.a gi-gi ziseri: De ce si ruinim tara n.oastri
ruseaseI prin certele dintre noi. Palomea pustieec tara in dife-
rite chipuri gi se bucuri vizindu,ne luptind unii inspotriva ce-
Si ne ultima dar acum ca un singur om gi sA apárim tara
ruseasci. Fie oare pistrzme mogtenirea sa pirinteasoi: Sviato-
polk Kievul in locul lui Iziaslav, Vladimir (Pereiaslavlul) in loco!

Kunui, un Cuman.
Pejar, un rikuk lâng Ko1olge, care era un afluent al Kliaznei.
12

www.dacoromanica.ro
 -- 178 --
lui Vsevlad, David g Oleg partea lor in loeul lui Sviatoslav §i, ea eri-
lali pastreze de asemenea cetitile pe cari Vsevlad li le-a cliíruit.
Vladimir a fan dat lui David, cat penYtu fuji lui Rostislav, Pre-
mygl a fost diruit lui Volodar, Terebovlul 1) Juil Vasalko) 5i ca
acestea se invoira sárutand crucea. «Dazi vreunul, zisera, se aridica'
impotriva altuia, vom fi cu totii in contra lui §i de aseanccaea §i
sfanta cruce». 5i zisera cu to/ii: «Crucea §i toata Rusia ea fie, in con-
tra oelui ce ar calca aceasta». 5i se, imbrati§ara §i se dusera pe acasi.
5i Sviatupolok veni cu David la Kiev §i tot poporul s'a bu-
curat. Singar diavolul s'a intristat de aceasti concordie. 5i Sotana
se vari in mima unor oarneni §i ei zisera lui David, fiul lui Igor:
«Vladimir s'a unit cu Vasilko in contra lui Sviatopolk §i contra ta».
David aplecandu-§i urechea la aces'e vorbe mincinoase, incepu
vorbeasea impottiva lui Vasilko, spunand lui Sviatopolk: «Cine a ucis
pe fratele tau. Jaropolk? Acum el face complot impotriva mea §i
impotriva ta §i se une§te cu Vladimir. Paste-!i capul». Sviatopolk
fu turbuzat de aceasta, §i zise: «De este asta adevarat ori nu, eu nu
§riu». Sviatopolk nefiind ce era in realitate, sise lui David: «Daci
spui adevarul, Dumnezeu sa te auza!» daca- grae§ti din pismil, Dimi-
nezeu te va pedgpsi». Sviatopolk se intrisli de fratele &Au §i de sine
ince,pu ea se gandeasei: Aeeasta ,ar putea sit' fie deci adevirat
5i a crezut pe David. Astfel David ingela pe Sviatopolk §i incepura
ai faca planuri im,potriva lui Vasilko. 5i niciVasilko nici Vladimir
nu §tieau nimic de toate a,cestea. 5i David incepu ail spuie «Dac:s- noi
mi punem mina pe Vasilko, flu n'ai sa mai ramai piiincipe la Kiev,
nici eu la Vladimir». 5i Sviatopolk li dere .aseultare. 5i la 4 Noemvrie
Vasilko veni §i se dose la Vydobyci, merse la minastire iaa roage pe
Sfantul Mihail, lui masa §i-§i stabrtli tabOra la Rudioa 2). Cand sosi
seara, el intri in tabara sa. A doua zi dimineata Sviatopolk veni la el
§i-i apuse: «Nu pleca inainte de ziva mea». Vasilko refuzi, zicand:
«Nu te pot ia§tepta, are sil fie räzboiu la mine aCaS5». 51 David
trimise vorha: aNu pleca, frate, nu refusa until frate mai mare oeti
care». Vasilko n'a vrut sil faca aceasta §i niel sa-1 asculte. Atunei Da-
vid sise lui Sviatupolk: eVezi tu, el nu One socoteala de tine, de§i
emu!, in mainile tale. Daci se duce acum in volostea sa, vei veidea
nu are si-yi cuprinza cetatile tale dela Turov el dela Pinsk 8)i aire

Tambov!, un orag in tara Cervenilor, voevodatul Tarnopol.

Rudica, in apropiare de Kiev.
Pinsk, ora1âng riul Pina.

www.dacoromanica.ro
 179

cetati. Miami ai sa-ti aduci aminte de vorbele mele. Potte§te-1 (led

aciun, prinde-1 §i di-1 pe mana mea». Sviatopolk Il aoculta, trimi'se
sa caune pe Vasilko §i si-i epuni: «Fiindel ta nu vreal ai attepti,
pang la ziva mea, vino acum si te imbrititez i ne vom intalni a-
mandoi cu David». Vasilko Ii fàgàdui ai vinà, ne§tiind de ,cfuroa ce-i
inthalea David. Vasilko se urea pe un cal §i pleci calare. Unul din-
tre servitori Ii observa zioe: «Principe nu pleca. Ei vor sa te
prinda». Vasilko nu-1 asculta, zicandu-i «Cum sa voiasca ei sa ma
prindi? Ei au sarutat erucea cu mine zicand: «Daca Cineva se pune
In contra ,altuia, toti ceilalti§i cracea ofanta vor fi impotriva
Spunand iastfel, el face cram §i zise: «Faci-se voia Domnului». $i
el veni in fruntea unei drujine mici la curtea principelui. Si Sviato-
polk ie§i inaintea lui §i mnitrarà in odaie. David inträ §i el §i se ar-
zari pe scaune. Sviatopolk incept ai spuie: «Ritual de ziva mea».
Vabilko zise: «Nu pot ramanea, ¡Irate draga. Am ti porancit solda-
tilor mei sa pkce». David etetea pe scam filra sa spunk' nimica. Si
Sviatopolk sise: «Atunei, draga frate, otai la masi cu noi». Vasilko
Tagadui sa stea. Sviatopolk zise: «Stall pe scaun ad i amandoi, eu ma
duc i voiu si viz de magi». Si el pleci ki David rimase ca Vasilko.
Si Vasilko incepa si vorbeasei .ou David. $i David, nici nu raspun.-
dea nici nu-1 auzea. Cad ii era teami §i viclenia lui îi apisa pe ini-
ma. David, dupi ce statu pe soaun cateva momente, zise: «Unde e
fratele meu ? I ea opus: El este in veetibul». David se ridici i'i
ziee: duc si-1 cant, otai aci pe ocaun, frate». David se &curl §i
iei§i ¡Meta 0e keti inchise pe Vasilko, la 5 Noem.brk. I se puse
catuti duble, §i-1 atezara sentinele in timpul noptii. A doua zi Svia-
topolk convoca' pe boieri §i pe locuitorii din Kiev §i le aminti ceca
ce David i-a spus: «Vaehlko a weals pe fratele tau §i el a complotat
impotriva ta cu Vladimir §i vor 85 te omoare §i sa-ti ia cetatile».
Boierii i poporul zisera: «E treaba ta, principe, el vnhezi asupra
vietii tale. Daci David a opus admiral, si fie pedepsit Vasilko:
clack' David a mintit, el si fie pedepsit de Dunmezeu §i sa rispundi
inaintea lui Dumnezeu pentra minciuna sa». Egumenii aflari ce s'a
petrecut §i incepura si marl Kil Sviatopolk iertare pentru Vasilko.
$i Sviatopolk le zise: «David e cel ce a voit». David fiind informat
de ceca ce se intampla, insista si i se crepe ochii lui Vasilko. «Daca
tu nu faci aceasta i daca Ii dai drumul, nici tu nici eu nu vom
domni». Sviatopolk voia si-1 libereze, dar David nu voila fiin.dci se
temea de el. Si in acea noapte il conduoera la Belgorod. Aceasta

www.dacoromanica.ro
 180

este o mica cetate, la zeee versta departe de Kiev. II duseri legat

intr'o cäruá, Il seoboriri din cartita' vi-1 brtgarA intr'o micä
Dupa ce Vasilko fu agezat jos, a väzut el u:atie Torki ascutindu-*i cu-
titul gi a inteles cá vrea crape ochii gi che2ni pe Dumnezeu cu.
multe lacrimi gi eu. geme:e. Atunci ~ira' trnnigii lui Sviatopolk gi
ai lui David Snovid Izeoevici, §eful grajdurilor lui Sviatopolk gi Du-
mitxu, geful grajdfurilor lui David gi Incepuri si intima' uzi covor gi
dupi ce 1-a intins, prinserri pe Vasilko voind sä-1 tranteascri jos. Dar
el se lupta cu pute,re gi nu furä in siare sa--1 culce. mitrará altii, Il fas--
turnará jos, il legará, luari o scandurä dela sobi i-i o puserl.
pe pept. Snovid gi Dumitru s'agezari la piecioarele sale, de cele douri..
pirti gi na puteau s5-1 tina. Atunoi intrari alti doi oameni gi luar&
de la o sobil o a doua scanduri, se atezará' deasupra ei ga o apäsarl eti
atila putere ci pieVul M Vasilko trosni. Apoi apira un Tork numit
Ber,ndi cioban al lui Sviatopolk: el linea un outit gi voi sä lovea.iert
ochiul lui Vasilko, dar nu isbuti §i-1 räni in fatä. V.asilko poartä
pana' in ziva de astrizi aeeastä rana. Apoi Ii infipse din nou culata
In ochiu gi-i smfulse pupila, Il lovi in urmil in celilalt ochiu gi-i ecoase-
gi eealal ä pupiiá. Vasilko era ca mort. II luarä gi-1 purerä pe un CO
vor intr'o cäruá, ca un cadavru, gi-1 duseal la Vladimir. In timpul
drumului se oprirl dupi e trecurä podul d.ela Zdvijden1) in targ,
scoasora lui Vasilko amaga plinä de s'auge gi o deterä femeei unui
papi ea- o Tele. Dupi ce a spälat-o, i-a pus-o din nou, in vreme ce-
ei manean. i sotia popii planee, eici el era ca un mort. El Ii auzi
sughiturile gi intrebi: «Linde sunt eu?». Ii s'a spus «In cetatem.
Zdvijden». El ceru apä gi iea dat. A Mut-o gi vieata revenir. Ve-
nindu-gi in simtiri Igl pipäi amaga gi zise: «De ce rui.ati scos-o?-
A§ fi voit s'a mor gi sra apar inaintea lui Dunmezen In aceastä címage-
iplina de &auge». Dupä ce au ispravit cu, masa, plecarä in graba pe
un gecr mare. Cica pe atunci era luna Graden 2). In ziva a pelea ajun-
será la Vladimir gi David vera ca ei, ea un vänätor tare a prima o
pradä gi-1 inchise in palatul lui Vakei gi-1 de le in paza a treizeci de
oameni gi acá ofitecri, Ulan gi Kolciko.
Vlad:mir e:4nd a aflat eä lui Va-41k° Ii s'a crepat °cha, s'a in-
grozit, plansn. cu bobote gi zise: «Nu s'a Aiivir§it nici odatí o faptä
Wat de uritä in Rusia, niei in timpul strämogilor nogtri nici in tim-
pul pärintilor nogtri». i trimise numai decit spunä lui David gi

Zdvijden, un oral 'filtre Kiev pi Vladimir.

Gruden, Noemvrie.

www.dacoromanica.ro
 181

Oleg, oei doi fii ai lui Sviatoslav: «Veniti la Coro del spre a indrepta
nenorocirea ce s'a intäm,plat in Rucia §i intre noi oari siniem frati,
frand..fi sabia a fost arancati intre noi. Daeä noi nu repariim aceastä
fapti uritä, wi räu §i anai mare se va ivi intre noi j fan ele va incepe
bu ucidi pe fratele aiu, Ruda va plied §i du§manii norri Polovcii
vor veni ai puni mina pe noi». David §i Oleg auzind aceasia se in-
iristari grozav §i pliuiieerui, zicind: aA§a ceva nu s'e mai in' ár'mplat in
familia noastri». ettrinseri numai deck arnaatele lor §1 se du-
-seri la Gorodee, in vreane oe Vladimir era Cu rannata ea intr'o pird.ure.
Atunei Vladimir, Oleg §i David trimise,ri pe oamenii lor la Sviato-
-polk spunindu-i: «De ce ai sivär§it tu aceasti crimi in tara ru-
aeasci? De ce ai raruneat sabia in anijlocul nostru? De ce ei orbit pe
fratele tau? Dac.5 ti-a fieut vr'un riu, trebuia si-I acuzi înainea noa-
stri. Dupi ce i-rai fi dovedit vina puteai si-1 pedepsefi. Amin, epu-
ne-ne noui pentru ce gre§ali 1-ai maltratat as fel»? Sviatopolk zise:
«David Igorovici mi-a Vasilko a urcis pe fratele tiu Iaropolk,
-vrea si te ucidi §i 'pe tine gi ai pue mine pe ora§ele tale, Turov, Pinsk,
Derestie §i Pogonina4 §i cä a karat, el 41 Vladimir, ei Vladimir are si
se stabileasci la Kiev 6 Vasilko la Vladimir. Eu a trebuit, firä voia
mea, si-mi apir reapul. Da altfel, nu eu, ci David 1-a orbit §i La luat
la el». Atunei oamenli lui Vladimir, ai lui David §i ai lui Oleg
ziseri: 1cNu te desvinoviti rdeclarind ci David La (rbit. Nu intr'un
ora § de. al lui David, ci in al tau a fost el lipsit de vcdere». Cu acede
vorbe ei se deepirtiri. A doua zi voiau, Vladimir, David §1 Oleg
treaci Dniprul spre a se -duce inpotriva lui Svittopolk §i Sviato-
polk vru si fuga din Kiev. Locuitorii din Kiev nu-i dieluri voie, ci
trimiseri pe viduva lui Vsevlad §i pe meropolitul Nicolae la
cu vorba: «Noi te rugim, principe, pe tine §i pe frar.li tui, si
-nu pustitii tara ruseasci. Cäci, daci voi vä apucati de faceti rázboi
intre voi, pàgâinili se vor buoura §i vor navali in aceastä tari emeriti
prin munea §1 vitejia pärintilor vo§tri §i a strimo§ilor vo4tri. Apri-
rind tara ruseaeci, ei au cueerit §i alte tki §i voi voii acum sä dati
de mal tara ruseasci». Vädtuva lui \Teemlad §i metropolitul veniali la
Vladimir, Il rugari §i-i impirtä§irä rugiciunea prin care locuitotii
din Kiev se indatorau si ineheie pace sloe a-§i apfira lara ruseasci §i
a faze rizboiu Cu pamnii. Vladimir auzind amasta planse §i zise:
«E adevirat; pärintii §i srmoii no§tri au aprunt tara ruseraeci §1
noi vrean si o minim». i el primi favorabil rugkiunea

2) Pogorina, o regiune 1âng riul Goryn, afluent al Pripetului.

www.dacoromanica.ro
 182

pesei, cici el o venera ca pie' o mami, din eauza tatilui siu. alai el
fusese foarte Mbit de tatil säu nici pe cand era in viealä nici dupi
moartea sa, el nu facet nimio in contra vcinçii sale. De aeeea el as-
eulti pe principesa ea pe o mania% El ascul a pe mitropolit, cici el
cinstea clerul §i nu-i refuzi oererea. Vladimir era de fapt un prin-
cipe urnan. El juke, pe arretropoliti, pe episcopi di pe egurneni. El
tuliea me& presus de toate pe cilugiri §1, eind acevie veneau sä-1
vazi, le didea si bea i si millilitre ea la copii sii. Dace'. vedea pe
veunul eZi se imbattä eau ea' face veo necuvitituti, el nu-1 osande-a,
ha cu dragoste 0-1 mingiia. Dar eä revenim la subiectul nostru.
Principesa clu.pi ce a fost la Vladimir, veni la Kiev 0 aria' lui
Sviatopolk i locuitorilor din Kiev tat ce s'a zis 0 ci va fi pace.
incepted' trimeuti unul altuia delegati. 0 se inleleseri si spuie
lui SvCatopolk: «Daci este David care a fieut &mesa nenorocire, tu
Sviatopolk, mergi 'n contra lui, prinde-1 gonete-l». Sviatopolk
insireinä eu .aceasti al acme, sirtrtari entree §i incheiari pace.
Dar, in vreme ce Vesilko era la Vladimir, in locul care am
spus, in apropierea päresimior, ma gäseam, i eu acolo. Inteo noapte
principele David trimisa Si mi cante. Eu viu; drujina era a§ezati
in jurul eAu. MA puse: si gem §i-mi zise: «Vasilko a vorbit in aceasti
noapte lui Ulan 0 lui Kolcia §i a zis: And ei Sviatopolk 0 Vla-
dimir stunt pe vale si se duel in contra lui David: Daeä David m'ar
asculta, or (putteia trirnite un om la Vlaidiim spre a-1 face si se intoar.
ei din da-urn, cici §tiu ci a spire ea* ar pArAsi expedilia. Du-te deck cu
ace§ti dosi oameni, Vaslile, de gise§te pe Vasilko, omonicrnul Su, 0
spune-i: «Daei tu vreai sA trirnili unul din oamentii tAl6 daci
se intoarce Inaipoi, îi voiu da eertatea eare vei vrea, Vsevoloji),.
ep(1l 2) sauPereanile). MA d.usei deci sA gisesc pe Vasilko i rapor'ai
tot ce a spus David. El rispunse: «Eu n'arm spus aceasta, claw am
mare nIdejde in Dumneaeu. Voiu trimita la Vladimir A-1 rog
nu verse &Inge din cauza mea. Un lueru mä mill: e ci David imi
una din cetitile sale. Cat despre Terebovl, ea 1ml arpartine, acucm §1
In veci». Aceasta in adevär s'a i intimplat, cäci a fost pus de indati
In stApârirea posesiunritlor sale. Mie lineA imi zise; «Du-te, gisegtte, pe
David 0 spune-i si-mi expedieze pe Kulmei, vre.au si-1 trimit la Vla-
dimir». David nu se invoi, ei mi triMise din non, zicandu-mi «Kulmei

Vsevoloj, ora § in Volynia.

5epol, ora' in Volynia.
Perensil, ora' in Volynia.

www.dacoromanica.ro
 183

nu e ad». i Vaisilko imi zise: tStai un moment». El parund servito.

rului siu si iìasá, se agezi lingi mine §i-mi zise: sAflu ci David vrea
dea Legilor. Nu s'a siturast el de singele meu, mai vrea Ina
ai del sature dandu-mi lor? Eu am fkut Legilor mult riu gi aveam
gändul si le moi fac inci mai mult i sii rizbun tara rug. Daci el
mi di in mâna Legilor, eu n'am rteami de moarte. Dar iii voiu spune
adevirul: Duannezeu va fi wit de-sigur sii mii pedepseasei de in-
gtunfarea inca. Când mi ea adus vesea cii Berendicii I), Pecenegii gi
Tamil vin impotriva mea, mi-am zis in mine: Gänd var sosi Beren-
dicii, Pecenegii i Torcii, win apune fratelui mea VoWar gi David:
cei mail timen soldati din drujina vaastri gi voi înivii, beti
veseliti-vi». Si ma mai gandeam buck-. In timpul ierniii voiu nivili
In tara Legilor gi pink' in timpul veriii vain lua in stapinire tara le-
geasca i voiu rizbruna Rusia. In urnti voiam ea' invadez in tara Bub.
garilor dela Dunare supun. In di rgirt e§ fi rugat pe Sviatapolk
gi Vladimir si mi lace ea merg con'ra Polovcilor. Voiu merge, mi
gindii eu, contra Polovoilar, sii cigtig glorie eau si-mi jertfesc vieata
pentru tara ruseasci. Eu un aveam in minte niel un plan, nici contra
lui Sviatopolk, niel cozetra lui David. Jur pe Dumonezeu gi pe judecata
lui de sus, cii nu m'am glut& de loe si fac veun riu fratilar mei:
dar, din calm îngâinfirü mele, Dumnezeu m'a umilit i m'a injosit».
Ciad sosi ziva de Pagti, David vent sii cuprinzi volostea lui
Vasilko. Sti Volodar, Trade lui Vasflko, Ii intilni la Busk 2) gi David
nu indrizni si dea lupta cu Volodar, fratale lui Vasilko gi el se in-
cbise in Buck 0. Volodar asedil aceasti cetate. i Volodar incepu
spunk': «Tu ai ficut ria ti tu nu te ciegti; amintegteli cite crime, ai
sivargit». David incepu atunci si anima vina asupra lui Sviatopalk,
sEu am ficut aceasta? A foot intr'o cetate a mea? Eu lu-
suimi mii temeam si nu oni poinzi i si nu mi faci ea pitesc la fel.
Eu a track si indeplinesc ceca ce el a hotkit; cici exam in mii-
nilor lor». Volodar zise: siDumnezeu numai tie ce a foot. Amin, li-
bereazi pe fratele meal i eu voiu incheia pace ca lima. David se
bucuri, trimise si caute pe Vasilko, il dote in mil na firateluit siu gi
incheii pace gi se duce fieicare In treaba ea. Vasilko se stabili la Te-
rebovl gi David se intoarse la Vladimir. Cind sosi primiviara Volo-
dar gi Vasilko merseri impottriva lui David gi ajunseri inaintea
Vstavaloj gi David se inchise in Vladimir. Ei mediari Vse-
Berendicii, popor nomad de nisi turcii, tributari Rutilor. Ei dispar
eurtind din istorie.
Busk, ora g in Volynia, voivodatul Tarnopol.

www.dacoromanica.ro
 184.-
volojul, lusai seawall cetate ou asalt §i-i deteri foe. Vasilko porunci
si omoare pe locuitorii cacti fugeau. El îi satis(icu rizbunarea su
asupra unor novinovati i virsi singe nevinovart. In urani merse in
contra Vladimirului. David se inehise in VladimLtr. Ei blocari ceta-
tea gi trimisoril eäspunà lueuitorilor din Vladimir: «Noi n'am veuit
In contra cetäpii voastre, "lid contra voastri, ci contra d.ugmanilor
Tuauak, Lazir §i Vauile, eici ei aunt cei eari au sfituit pe David gi
1-au pus si faci riul pe care 1-au neat. Dazi vreti sA vA bateti pentru
ei, noi suntem gata si ne batera, daci nu, dati-ne in miini pe du§ma-
nii no§tri». Locuitorii anzind aceasta se adunari i spuseri lui Da-
vid: «Libereazi-i pe accsti oameni, noi nu 'le batem pentru ei; uoi
putean sA are batem pentru tine, lar mi pentru ei». Daei tu nu-i
noi vom ,deschide portile cetApi. Gindegte-te atunei tu insuti la sei-
perea ta». El a fast gait pred.ea. Dar atunei David zise: «Ei nu
taunt aci», cAes Ii trimisose la Luck. COnd ell au sosit la Luck, Turiak
fugi la Kiev; Lazir gi Vasile se intoarseri la Turiisk. Cind poporul
a aflat cA ei erau la Turilisk 1), incepu sAerlrige in contra lull David eu
vorbele: «Brea pe oei ce îiii cere, altfel ne predim noi». David tri-
mise sA caute pe Vasile §i Lazir gi-i predi. S'a inchelat pacen Du-
211k1.4361, gi a dour& zi dimineata, au fogt spinzurati Vacile gti Lazir.
Oaanenii lui Vasilko if ciuruiri de sigef... Apoi ridicari asediul
Aceasta a fost a doua rizlmmarre a lui Vaailko, rizbunare pe
care riu a fieut cA gi-a Ar fi fost mai lene sii lase aeeasta
grija lui Duirunzeu; si lase in eareina lui, cum ziee profetul: «En
mi voiu rizbuna fati de inimiei sill §1 de oei earl -nä urIse». Ciei el
rizhimi *Angela fiilor gi face si cazi rizbunarea sa &supra ini-
micilor §i.asurpra celor cari il uriec». Gina asediatorii au pleoart, el
deefieu pe oei spinzurati gi-i ingropi.
Sviatopolk, promitand sii goneasei pe David, merse in contra
Berestiei, la Legi. Cind David a aflat despre aceasta, se duSe la Le0
sil mark' ajutorul lut.) Vladislav. Legii figiduiri de al ajuta gi pri-
miril dela el einci z ei de grivne de aun zie-Lid: «Vino eu noi la Be-
restie, eiici Sviatopolk no poftegte la o intrevedere. Acolo te vorn
Impiica cu Sviatopolk». David, asoult'indu-i, se duce la Beresee en
Vladislav. Sviatonolk era in eetate gi Legii pe Bug. Sviatopolk se in-
telesese eu Legii gi lea dart mari daruri p:ntru ea ei4i dea in mini pe
David. Si Vladislav zice lui David: «Sviatoslav nu m'a accultat, in-
toaree-te aeasi». $i David se duse la Vladimir. $i Sviatopolk

1) Turiisk, cetate in Volynia.

www.dacoromanica.ro
 185

legando-se cu Letii se duse in contra Pinskului, trimitand eati

stranga ~ata. El inaintri pana la Dorogobuj, unde if§i %capta ar-
marte ea. Apoi se ¿use in ami Ira lui David pana eubt zidurile aatatii;
David se inchise aci, agtepand ajutorul Le§ilor. Cad Ii spusesern:
«Daca prineipii ru§i vin in contna ta, noi vom veni in ajutorul tau».
Si ei Il ing.elara, primind aux ti dela David g &da Sviatopolk. Svia-
topolk incunjura mutua §i rimase inaintea lui timp de gapte sap-
tamaui. David incepu sa-1 roage: aLasa-ma si iles din orap. Sviato-
polk eoneiniti la aceasta §i enrulará' croma. D.wrid ie§i din ora* §i se
duse la Cerven. Sviatopolk intra in ora, in Simba)" a afina gi David
fugi la Le§i. SvUtopolk, 42.10 ce a gonit pe David, se puse si faca
planuri in contra lui Volodar i Vasilko, spurand: «Aceasta este
-valo§tea tatalui mea §i al frat!alui meu». i porni in contra lar. Calad
Volodar 6 VasiIko au auz't aceste vorbe, plecara 6 ei in contra lui,
luand cu ei crucea pe care o sarutase §i sisase: «Eu am venit in con:ra
lui David. dar vrcau sa am pace §1 prietenie au voi». Si Sviatopollc
îi calca' acest juramant, bisuindu-se pe numarul tropelor cale. Si se
.ciocnira in campia de la Rojxta 9. Cand cele dota partida se incae-
narra, Vasilko ridicA crucea zicand: data °rueca pe care tu ai sara-
-tat-o. Tu mi-ai rapit deja ochi', acum vreai sa-mi rapegti §i vieata:
crucea laceasta sa fie liare noi!». Si lupta inclepu. Trupele se incie-
Tara gi multi oameni evlavioti vizura o cruce, care se ridica deasupra
armatais /ni Vasilko. Lopta a f ost terililA. Multi oameni cazura de
ambele pàri. Sviatopolk vizand aprinderea luptei, fugi la Vladimir.
Volador gi Vasilka invingatori se oprima zicand, «Ne ajunge, si stilm
in fruntawiLle noastre». Si nu mai mersera mal (1p arte. Sviatopolk
fugi la Vladimir. El avea cu el pe cei doi fil ai sAi gi pe aai doi (ii ai
lui Iaropolk §1 pe Sviatoga 2), fliul lui David Svialloslarvici gi resta'
drujinei sale. Sviatopolk stabili la Vladimir pe fiul san 1VIstielav pe
eare el il avuee cu o concubina gi trimise pe Iaroslav n 'Ungarn:a apio,
a chama pe Unguri in contra lui Valadar §i el insugi se ¿use la Kiev.
Atunci Iarroslav, fiul lui Sviwtopolk veni cu Unguaii. Cu el era regale
Koloman 8) i doi episcopi gi se oprira ranga Premygl, dealungul Via-
grului 4) §i Volchdar se inchise In catarle. Cam in acest timp, David
sosi dela Legi, Ii Mea femea la Volodar gi se duse el insu§i la Po-
lovci. Boniak Abulia David ea intoarse gi se dusera
Rojna, o esimpie in Galitia.
Sviatopa, diminutiv deja Sviatoe1av.,
Koloman, regele Ungariei (1095,-1114).
Viagr, afluent in dreapta Samului, azi Wiar.

www.dacoromanica.ro
 186

premia in contra Ungurilor. In &nitral lor ei se opritä si treael

noaptea. La miezul noptii Boniak ae acula, piräsi aamata ti se puse
s'a urbe ca un lup. Un lup ii raspunse i mai multi lupi incepura si
urle. Boniak revine atunci i zise lui David: Maine vom invinge pe
Unguri». A doua zi Boniac iti orandui rarmata In linie de bataie.
David avea o cana de solciati, Boniak trei ente. El Ii ateza in trei
coloaner i pleea in contra Ungurilor. i in avangarda puse pe Altu-
napa 1) ca cincizeci de oameni. Incredingt steagul lui David §i-gi
imparti trapa se in dona parti, punand cincizeci de oameni la fie
carie aripa. Unguaii se ~zara in mai multe grupe. Ei eran in nu-
mar de 100.000. Altunopa ataca prima grupa §i dula ce l n'en un
prim asalt se retrase dinaintea Ungurilor. Ungurii Il urmarixa §i
In inaintarea lor dc¡patira pe Boniak. Boniak ataca atunci pe Un-
guri dela srpate. Ahunopa se intoarse ti rat dadu voie §i Ungurilor sa
se intoarca. Aztfel el omori un anare numar, dintre ei. i Boniak ii ata-
oelari pe Unguri pliatz'andu-i intoamai ca un toim catre untar' e§te
ciorile. Ungurii fugirA, multi se incoara in Viagr, alpi in San. Fu-
gind dealungul Sanului, ei caderau unul peste altul. Timp de dota
zile invingatorii Ii urmar-rira mito:alar' indu-i. Aci a tost °mol:11 epis-
copul lar Kupan impreuni cu mai multi Bederi. Se apune oí au
pierit 40.000.
Iaroslav fugi la Levi §i ra.junse la Bere§tie. David inaI ouprin.
zand Suteiska 2) Cervenul, eosi repede §i fácil prizoniexi pe oa-
menii din Vladimir. Mstislav se inchise in cetate ca o garnizoani,
caci el rarve.a eu el locuitari din Pinsk, din Berestie, din Vygotev 3).
David inconjura cetatea e o supuse la mai multe asalturi. Odati, el
a inaintat ,pana aubt poaata certatii. Dar loeuitoriii aruncau siageti,
cari cadera.' mai dese ca ploaia. Mstislav in momentul cand urcat pe
ziduri ee pregatea sa traga, fu atino de o sägeata printr'o ruptura a
cbirasei sale, subl subsuoara. L-au scos dará §i peste noapte muri.
Moartea n'a fost Muta eunoscut trei zile, ilutea partna a'a anuntat in
adunare. Oamenii ziceau: tUite a murit principele, daca au ne pre-
cian', Sviatopolk ne va face sa pierim cu Ei trimisera epue
lui Sviatorpolk: fFiral tau e anort ti noi, noi motean istoviti de foame.
Daca tu nu vii, poporul se va preda, nemai putand suporta foamea».

Altunopa, principe al Cumwiilor.

Suteiska, un ora' in apropiere de Cerven pi de Vladimir.
Vygwv, ora g in Volynia.

www.dacoromanica.ro
 187

Sviatopolk trimise pe Putiata 1), voevod.ul siu. Pu:jata sosi cu o ar-

mat5 la Luck, la Sviatoga, fitul luji David. Si oaanenii lui David erau
la Sviatota, Cáci Sviatoga jurase lui «Daca Sviatopolk vine
impotriva ta, voin apune». Sviatota ins1 n'a rima aceasta, ci el
puse mana pe oaanenii lui David ti merse chiar el in contra lui David.
iSvikrato§a Purtiata sosira la cinci August, pe cind armata lui Da-
vid asedia cetatea, gi David igi fficea siesta; ei cäzurä aaupra lor gi
incepur1 masaereze. Asediatii ietirl din cetate §i ineepur1.
armarta 1ui David. Si David fugi iinpretmi eu Mstislav,
tul 6áll. Sviatota ti Putiata ltuarI certatea i stiabilirä aci pe Vacile ca
poaadnic al lui Sviartopolk. i Sviatotat se duse la Luek §i Pu:lata la
Kiev. David fugit la Polovoi §1 Boniak Ii ineoli. David gi Boniak
merserä in contra lui Svitato§a, la Luck, asediará pe Sviatota in cetate
incheiari pace. Sviatota ieti din cetate §i ee duse sá &casa pe-
tat11 s'Iu la Cernigov. David insii cuprinse Lackul, §i de aci se duse
la Vladimir. Atund posadnicul Basile fugi din Retwe §i David cu-
prime Vladimirul §i se stabili
Dupá dm axil, principii Sviatopolk, Vladimir, David §i Oleg
Iinurä o adunare §i invitará §i pe David lgorovici ti-i d'idstirI nu
ci Dorngolmjul, unde el §i muri, Sviatopolk ouprinse
Vladimirul §i ataba ad pe fiul siu Iaroslav.

Negocien i hure principi (1098-1100).

Anul 6606. Vladimir, David §i Oleg merserri in contra lui

Sviatopolk. Ei se opriri la Gorodet §i incheiar1 pace, cuan am apus-
in axml precedent [In acest an Vladimir zidi o hiseriott de piatri in
cinstea Sfintei Maid a lui Duannezeu in palmad principelui la Pe-
reiaslavl. In aceat am Vladimir Monomachul 2) funda o 0G-tate pe
INtr 8) (1098)14)].
Anal 6607. Sviatopalk maree in contra lui David la Vladimir
§1 gotni pe David, la Le§i. In adell an Unguaiii furi 13.1ti4i la Pere-
my§1 [In aoest an apgru un genial detasupra Vladianirului in luna lui
S'au vAzut doul cercuri gi in aoeste dou1 cercuri, ca doi sOrri

Pallasa, voivodul lui Sviatopolk.

Vladimir Monornachul, fiul lui Vsevlad, fiul lui Iaroslav, ware prin-
cipe de Kiev (1113-1125), niscut la 1053.
asir, afluent al Desnei, gavera. Cernigov.
Acest pasagiu nu se gilsegte In toate manusc.riaele i nici In tradircereEt
lui Trautinann.

www.dacoromanica.ro
 188

páni la ora a gasea. 5i noaptea s'a vizut ca trei steagari luminoase

pani la aurari 1) In acest an Moislav, hui lui. Sviatopolk, fu omorit
la Vladimir la 12 lunie (1099).
Anul 6608, Mst slav fugi de David pe mare, la 10 larde. Tot in
acest an placea fu ineheiati intre fratii Sviatopolk., David, Vladimir
gl Oleg la Uvetici 2). La 30 aceeagi luni, se adunará' in aceasti
tate (rata Sviatopolk, David, Oleg, Vladimir; David Igorovici veni
la ei §i le opuse: «De ce areati fácut si viu? Cui i-am ficut
eu vr'un riu?». Si Vladimir Ii ráspunse: «Tu ne-ai trimis si spu-
nem: Fraior, eu vreau s viu §i ai mi pláng de nedreptitile ce mi
s'au ficut. Iati-te. Tu egti arzat pe acelagi covor, ea §i fratii tii
de ce nu te mai plángi? Cine din noi ficut vr'un riu?». $i Da-
-vid nu rispunee nimica. Toti fratii sil îmclkoarä, gi Sviatopolk era
-calare ou drujina sa. Dav!«1 §1 Oleg cu a lor, la o oare care distanti
unail de altul. 5i David Igarovici se linea la o parte. .Ei nu-1 Usara
lángi ei, dar se efituiri in privinta lui firi de et Dupi ce s'au con-
sfituit, ei îi trimiseri oamenii lor la David. Sviatopolk trimise pe
Tutiata, Vladimir pe Orgost gi Ratibor; David §i Oleg trimiseri pe
Torda. Trimi§ii ami-ti la David îiepusetri: «Ia'.5 ce Flpual trata tii:
noi nu voim si te lisim si gezi la Vladimir, fiuuldi tu ai ridicat
sabia iri contra noastrá, ceca ce pAnA actun nu s'a mal intiurplat in
lara ruseasci. Cu toate aceska, noi nu te bagárn In inchisoare, noi
nu-ti l'aman nici un rail, dar îi ingaduiin cele ce urinziaza: Du-te
elj te stabile§te la Bujskii (Mrogl,), un loe fortifioart; Svilartopolk
iÇi diruegte Doben 4) §i Certoryisk 5). Vladimir iti diruee douá sute
de grivne, David i Oleg dowl sute de grivne». In urmi, ei trimisari
sali la Volodar gi Vasilo: «la pe fratele tiu Vasilko ou tine §i Pe-
...reanygl ea va aparilini ea vologte comuna'. Risnâneti impreuni, daci
aceasta vi convine, daci nu, lasä ad pe Vasilko, noi Il vom itileetine
ad; dati-ne însà Inapoi robii nog*ri gl pe supugii no§rtri». Niel Volo-
dar nici Vasilko nu primara aceas'a §i David se stabili la Busk 6) §i
In lumia Sviatoslav d.ete lui David Dorogobujul, unde muri §i Vla-
dimirul 11 4lArui fiului siu Iaroslav (1100).

Acest pasagiu nu se gilse§te in toate manuscrisele §i nici lu trachicerea

lui Trautmann.
Uvetici, localitate in regiunea Kievului.
Bujskii Ostrog, looalitate lingi Bug.
Duben, ora' in Volynia, azi Dubno.
Certoryisk, ora § in Volynia.
Busk, ora § in Volynia.

www.dacoromanica.ro
 1E9

LXXXIV. Noui negocien i (1101).

In anul 6609 muri Vsealav, principe de Polock, Miereuri la 11

Aprilie, la eeasul noui din zi-. In acela§i an Iaroslav Iaropolkovki
din Berestie declari rizboiu. Sviatopolk mcree impotriva lui, il cur-
ptiinse in cetatea sa, il prince, 11 puse in lanturi i.l duse la Kiev.
Metropolitul §i egumenii intervenir pentru el §i dobindiri iertarea.
lui Sviatopolk. 11 condusari la mormintul sf ntilor Boris §i Gleb,
scoweri lanturile §i-i diduri libertatea. In acest an, toti fratii Svia-
tepolk, Vladimir, David §i Olog §i de asemenea Iaroalav se intruntri
Zoloteea 1). i toti prineipii Poloveilor trimiseri d.elegati la toti ace§ti
frail spre a cere pace. Principii ru§i le rispunserä: «Baca vreti pace,
si ne intilnim la Sakov 2). j Poloveii trimiseri soli §i reunirea awl
loe la Sakov §i incheiari pace ou. Poloveii §i primiri unii dela altii
obstatici, la 15 Sep/ fem.vrie. Aped se despirtiri. [In west an Vladi-
mir ridiei o biserei oatedrali in eins!ea sfinteti Maici a lui Dum-
nezeu la Smolensk (1101) 8 )
Anul 6610. Iaroslav, fini lui Iaropolk fugi (r.in Kiev la 1 Octom-
brie. La sfir§itul acestei ittni Tanislav, fiul lui Sviatopollc, atrasa in-
tr'o euriii pe Iaroslav, fiul lui Iaropolk, Il prime pe maluaile Nu-
rei 4) §1-1 aduce la tatil su Sviatopolk; ei Il puseri in lanturi.
acest an, la 20 Decemvrie, Mstislav fiul lui Vladimir, veni cu Nov-
gozodenii. Cick Sviatopolk (icuse au Vladimir o invoiali in v:rtutea
direia Sviatopolk trebuia si ocupe Novgarodul Lti sä stabileasci pe
fiul càu aci, .itar Vladimik s stabilea-ci pe fiul sin la Vladim;r.
Mstislav veni la Kiev §i se aclunari inteo adaie impreuni §i oamenii
lui Vladimir ziseri: dati ei Vladimir a trimie ye fiul sàu ad i §i lo-
cuitorii din NovgorOd se gisese ,a§ezati acolo §i au si prinzi pe fiut
siu §i si-1 duci la Novgorod, iar Mstislav si se &ea' la Vladimir.o.
Locuitorit din Novgorod, ziseri lui Sviatopolk: «Principe, noi am
fost trimi§i la tine §i ni ea spus: Noi nu vrem nicti pe Sviatopolk
niel pe fiul eau. Dacii fiul tu are doui cap:4e, trimite-ni-l. Voevo-
dul ne-a dat pe acest principe §i noi 1-am crescut ca pe principele
noetru, iar tu, tu ne-ai parisit». Sviatopolk avu o mare disculie cu ei.

Zolotaca, un niu îs fala Kievului, sifluent al Dniprului.

Sakov, arm) in regiunea Pereiaslavluluiti
Acest pasagiu nu se giseste in bate manuscrisele si nici in traclucereot
lui Trautmann.
Nura, afluent al Bugului.

www.dacoromanica.ro
 190

5i cuan ei nu voiau si cedeze, ei luari pe Matielav §i. se duseri

Novgorod (1102).
In acest an apiru pe cer un seam, la 29 Iaamarie, timp de trei
zilt. vazut juin lei de aurori (aiming la räsärit, la miazii zi, la
apns §.1 la miazinoapte i a fast toati noaptea o lumina la fel cu cea
de luni pLni. Tot in acest an a fost un sernn in luni, la 5 Fehrua-
rie. La 7 din aceasta luni, s'a vazut un semn in soare. El a fost in-
ecmjurat de trei curcubee. Si eran §1 alte curcubee unul in dosul ce-
Vizind aceste semne, eredincio§ii se rugarä de Dtunnezeu Cu
suapine §i car kerimi ea si le prefaci in prevestiai fericite. C.fici
printre senme, unele aunt s000tite bune §i altek rele. Anul urmätor
Dumarezeu ineuflä un gaud prineipilor ru§i. Ei se hotiriri sä faci
rizboiu Poloveilor §i ail le invadeze tare. Aceit proiect s'a adus la
indeplinire cuan vom arta, in anul urmitor. In acest an muri Ia-
roslav, fiul lui Iaropolk, la 11 August. In seem. an fiica lui Iaropolk
Sbyslava se duse in Polonia sit se miritelcu Boleslav, la 11 Novem-
brie. [In &wet an lui Vladimir Ii se niecu un fiu care fu numit
Andrei (1102)] 1).

LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103).

Anul 6611. Dumnezeu dete un gaud bun principilor ru§i. Svia-

topolk §i Vladimir. Ei s'au adamat la Dolobsk 2) ca sit tie sfat. Svia-
topolk se ,a§ezii car drujina sa, Vladimir cu a sa in acelati cart. 5i
drujina lui Sviatopolk incepu sit delibereze si griliascit astfel:
-arianivara nu e timpul Inm de lupti, vom ruina pe Eunerzi §i am-
purile lor». Vladimir ziee: Eu mil mil., o clrujini, de a vit vedea cu
mite pije pentru caii, cu cari tiranii art. Cum nu la ganditi voi ci
Mama ce laranul va incepe si are, Polovtul va sosi, Il va lovi cu si-
getile sale, ii va lua add, va ,pa'runcle in eate, îi va priaide femeea sa
§i pe fiii sti, §i toate averile sale. Astfel you aveti teami pentru cal §i
nu aveti teami pentru insu§i taranul». 5i drujina lui Svia'opolk nu
putu s:i-i raspundi nimio. 5i Sviatopolk arise: 4cFrate, 'err aunt gata» §i
se sculä gii Vladimir §i zise: are e, tu adittei Rrusiei un mare serviciu».
5i rtrimiseril Ea spring lui Oleg §i David: Veniti cu noi in contra Po-
lovcilor; noii eau vom triti sau vom muai», David îi ascultuí. Oleg nu

/toast pasagiu nu se gAseste in toate manuserisele, nici in traducerea

lui Trautmann.
Dolobsk, o localitate pe malul Dniprului.

www.dacoromanica.ro
 191

voi, ci se souzA zicand: aEu nu sunt prea bine». Vladimir imbrriti§rt pe

fratele sAu i se duse la Pereciaslawl. ij au el Sviatopolk gi David
Sviatoslavici §i David Vseelavici §i Mstitslav, nepotul lui Igor §1
Viaceslav Iaropolkovici gi Iaropolk Vladimirovici. Ei plecari gi
156 gi ca oarabile. Ajunseri mai jos de Cataractele Dniprului §i se
oprirA in locuras joase de linea' insula Chor tica 1). Se urcari pe cal,
infanterigtii le§irA din corabii i merser5 timp de patru zjle, §i ainn-
serA la Suten 2). Polovcii auzind de sosicrea Rugilor se adunarri in
mere numAr gi tinuri sf art. Urusoba 3) zise: SA cerem pace Ru§ilor,
cAci ei se var bate cu indfirjire in contra noastrA, Rinda noi am
adus muJt rAu ärii rusegti. Cei mai tineri zisecri lui Urusoba: «D acá
tu ai teamA de Rugi, noi nu ne temem: noi îi vom bate, vom merge
In rara lor gi le vom cuprinde cetritile. Cine Ii va scApa de noi?».
Principll ru§i i toatá arrznata fáceau rugAciuni lui Dumnezeu §i prea
curatei Maicii sale. Unii ofereau kuttla 4), altii pomanA säracilor,
alta daruri mânAstirilor.Si pe cand se rugan astf el, Polovcii porniril
impotriva lor. Ei puseri in capul avangardei lar pe Altunapa care
era renurniit pentru virtejia sa.
Principii ru§i trimiserA i ei avangarda lor. Ea surprinse avan-
garda lui Altunopa, didu buzna peste el §i il ucise §i pe el §i pe ai
s'AL Nitneni (Entre cei cari eran cu el nu scipA, ci toti au fost
Trupele Polovcilor sosirA acum dese ca arborii din pildure, inda
mi se putea sii-i culprinzi dinteo perivire. Rugii merseri in contra lor.
marele Dumnezeu bagi o mare groazi in sufletul Polovcilor. Ei
furA cupringi de spairml §i de cutreinur in fata trupelor rusegti, gi
inalintau ineet §i chiar caii lor nu mai aveau linean in picioarele lor.
Ai nocrii "mea-, cáláreti §i pedestragi, se repezinA asurpra lar ou info-
care. PobovcLj vizand entusiasmul Ru§ilor imrootariva lar inaciute oblar
de a se fi incgerat, o luarri la fugl din fata trupelar ruse§ti. Soldatii
nogtrii Ii jirmárirá gi-i mIcelArirl. Era la 4 Aprilie, cAnd Dumnezeu
trimise aceastA izbAndi oredincio§ilar principi rugi, tuturor cree-
tinilor gi a adus duganartilor aceastA mare infringere. In amasa
luptA perirá donAzed de principi: Urusoba, Kocii, Arslanopa, Kita-
nopa, Kuman, Asup, Kurtyk, Cenegrepa, Surbar i altii. Beldiuz fu
fAcut prizonier. In urmai fratii se repausatii dupi victocrie. Pe Beldliuz

Chortida, o instila in Dnipru, in f ata Aului Chortita.

Suten, lolcalitate neindentificati, in regiunea Cunumilor.
Untsoba. Compara' numele cu cel de Thonusoba al unui duce peceneg,
la Anonynnis. lzv. 1st. Rom. I, p. 70.
Kutia, adecii colaci, pomani pentru sufletde celor morfi,

www.dacoromanica.ro
 192

il conduseri la Sviatopolk. El incepu sä ofere pentru libertatea sa aur,..

argint, cai §i vite. Sviatopolk irisa Il trimise la Vladimir. Cind sosi,
Vladimir (Voi suntetti pedepsiti pentru nelegiuirea voastril,.
cáci voi ati jurat adeoea gi cu toate acestea ati ficut rizboiu in Ru-
sia. Dece n'ai invitat tu pe fiii tái §i pe familia ta si nu calce jura-
min'ele? De ce ati. firsat voi singe eregtinesc? Aoest singe sá caza_
&supra capului t'in». i porunci si-1 omoare talara in buelti..
Apoi toti fratii se adunará §i Vladimir zise: aIati ziva ce ne-a dat-o-
Donmul. Trebuie sá ne buourrun gi sä ne vestelkim intrInsa, cáci Dom-
nul n,e-a scipat de dugmanii nogtri: el ia umilit, a zdrobit oapul
gerpilor fi prada lor a dat-o ea hranl poporului rus». In adevär ei
luari atunei oile, boii, icaii, cámilele, cortucrile cu uneltele §i cu scla-
vii. Ei luari ca prizonieri pe Pecenegi §i Torci cu corturile lor. Si
se intoarseri in Rudia eu o bogata pradi gi ea o mare vietorie (1103).
In anul acesta vonirl lienstele la 1 August La 18 August din
aceastä luna* Sviatopolk se duse si reclideasci cetatea Juriev pe care
o amera' Polovcii. In acest an Jaroslav se bitu cu Mordvinii, la 4
Martie gj Jaroslav a foa in.vins.

LXXXVI. Diferite evenimente (1104-1107).

Anul 6612. Pica lui Volodar a fost dual' la Consrantinopol la.

20 Tulle, unde s'a máritat ca fiul implratului Alexios 1). Tot in acest
an, Predslava, fiica lui Sviatopolk a fost data in casklorie fiului re-
gelui Ungariei, la 21 Angula.. In acest an aneropolitul Nieephor
veni in Rusia la 6 Deoenwrie. La 13 din aceeagi luna muri Viaceslav,
fiul lui Jaropolk. La 18 din acosa* luná metropolitul Nikephor fu'
instalat in scaunul s5u. La sfar§itul ac.esitui an, Sviatopolk tr:mise pe
Putiata §i Vladimir trimise pe fiul sáu Iaropolk, in con`ra Minsku-
lui, §i Oleg insugi se duse impotriva lui Gleb, dupà ce a prins pe
David Vseslavici, §i san irrítala inapoi fársi si fi ficut veo iopravi. Lui
Vladiuniir ii se niseu un fiu pe care 1-a numit Briacislaw. In atan an a
fost un semn pe cer. Soarele a fost in.conjurat de un cere, §i in cen-
tral oercului era o trace §i in centrul acestei cruel era soarele. In
afmrä de cero, de cele dora päri, dcii sori, §i peste s'ame, la o parte
de ocre, un ourcubeu, alo earui coarne orau spre Nard. Un soma
la fel a fost in luna la 4, 5 gi, 6 Fehruarie. Acest ceann a fost
in soare tirnp de trei z:le, gi timp de trei nopti in lunli (1004).

1) Alexios Komnenos, impirat in Byzant (1081-1118).

www.dacoromanica.ro
 193

Anul 6613. '[ Acoperigul Sfantului Andrei se prabugi]l). Metro-

politul stabili pe Amphiloc episcop la Vladimir, la 27 August. Tot
in acest an, la, 12 Noembrie, stabili pe Lazar la Petreiaslavl §i stabili
pe Mina la Polca, la 18 Deoemvrie. [In acest gin o atea ea coadi se
aräfá la apua gi a stat o luna. In acest an Boniak se duse iarna la
Zaruba, bata pe Tomei gi pe Berendiei (1105)] 1).
Anul 6614. Polovell rpustiira tinutul din jaral Zareciskului 2)
gi Sviatopolk trimise in contra lar pe loan gi pe Ivan Zachariici, Cha.
zarli, i ei respinserä pe Polavci dincolo de Dunare, gi le-au luat präzi.
In acegt an muri loan, un batran venerabil cara traise intr'o fru-
moasa batranete, de noniz' eci de ani. Traind (lupa legea Domnului,
era dintre i anal drepti. Eu am invatat dela el multe Incrari,
le am insemnat in acoge anule. aci ora un om virtu,os, af,abil, madeat
gi care se ablinea de la toate. Monnântul san se vede gi azi in m,anag-
tires Pefterilor, intr'o °apela, un:de eorpul su a fosa depus la 24
Iunie. In acest an Eupraxia, .fiica lui Vsevlad, se Mol caugarita la
6 Decembrie. [In aceet an a loa in luna lui August o intunecime de
soase] 1). In acest ,an lzbygnev fugi la Sviatopolk (1106). Iniacest an
Sviatopolk, fiul lui David, nepotul lui Sviatoslav se faca calugar la
17 Februarie. In acest an Seangallii invinsera pe totifili lui. Vseslav
, omorira natal mil de soldati din drujina lor (1107).

LXXXVII. Victoria asupra Polovcilor. Tratase, cas' litorii (1107).

Anul 6615. Anul intal al indicatiunii, al pairulea an din eicluI
lunar i al optulea din eiclul solar. In acest an muri prineipesa, so-
tia hui "%din*, la 7 Mai. Tot in acsasta luna, Boniak faca o expedi-
tic i la ea piada cal dela Pareiaslavl. In acest an Boniak gi aru-
kan, batranul, j mai multi ali principi, venira sá asedieze Lube-
nul D. Dar Sviatopolk, Vladimir, Oleg, Svriatoslaiv, MstiSlaw, Via-
ceslav, Iaropolk masera in contra Polovcilor, la Luben. La gase
ore sara t'etnia ptintenn ved peste Sula gi incepura sa-i ataca ata-
gana impotriva lor. Polavciii se inspaimantara gi in groaza lor,
putura nici macar eit'-fi desfigoare steagarile, ci fugira, unii agatan-
du-se de caii lar, altil pe jos. Soldatil nogtril incepura urm.a-
rema' i si-i omoare; lama pe unil gi mtmarira pe altil pana la raul

Amasa frazi nu se gise§te in toste manuscrisele gi nici in traduce-

rea lui Trautmann.
Zarecisk, oral) in Volynia.
Luben, ora' pe maltd drept al ralu/ui Sula.
13

www.dacoromanica.ro
 - 194
Khoroll). Ad i uciseri pe Taz, fratek lui Boniak §i prialseril pe Sugr
pe fratele siu. 5arukan int3g selpi cu greutate §1 §i-au pitrisit
taba= pe care au eurprins-o soldatii ru§i, cari se intoanserá apoi aoaca
viotoria§i. Sviatopolk se inapoii atunci Ja mánistire.a Peoerilor, in
ziva adormirii Maicii Domnului, la ora utreniei. i fratii Il imbráti-
§ari cu mare bueurie, fiindci du§manii no§tri fuseserii învini tprin
rugáciunile Sfintei Maici a lui Dumnezeru. §i a Sfintului nostru
rinte Theodosie. Ciei Sviatopolk avea acest obiceiu.. Cind pleca la
rázboiu, san in vr'o cialtarie, el ingenunchia mai intii la monnán-
tul lui Theodosie, primea bineouvántarea egumenului, se ruga sti
apoil pomea (1107).
In .acest an mari principesa mamá a lui Sviatopolk, la 4 Ia-
nuarie. Li acela§i. an §i in aeeea§i luna Vladimilr, David §i Oleg mer-
será sa ~asa pe cal doi Aiepa §i incheiaril pace. i la 12 Ianuarie
Vladimir cásártoril pe fiad siu Ghearghe cu fiaca lui Aietpn, nepoata
lui Osan §i Oleg i§i'cásátarir pe fiul egu eu. Cica, Jul Aiepra Girgen.
La 5 Febmarie a fost un cutremur de pámánt noaptea inainte
de aunará.

Theodosie insoris in synodic. Diferite

Anul 6616. Bisericii Sfántului Mihald eu eupola de raurr i s'a pus

temelia de principele Sviatopolk la 11 L'he §1 s'a terminat sufrage-
ria mânástirii Pe§terilar, Theoctist hin(' egumen; el o zidfl din or-
dinul lui Gleb §1 eu eheltuiala sa. In rarcest an lea revänsat aspa din
Duipru, din Desna i din Rripet. In acest an Dumnezeu a dat
spiratie lui Theoctist, egumenul mänästirili Pe§terilor §i el i-o
lui Sviatopoik, rcl anume acr trebui insoria Theodosie In synodic,
sub euvint cA acearsta tar plAcca lui.Dumnezeu. Sviatopolk se bucnril
de amasa' idee §i tágádrui aqa Lindará ce rar eurnonte vieata
lui Theodosie. Sviatapolk studiä &AL vieata lui Theodosier) §i po-
runai Motropolitulai §i turturor episcopilor sil fie inscris Lu synodic 3)
Toti epiecopii 11 insariseril en bucurie §i declarará ci-1 var aminti in
toate sinoadele lor. In acest ran muri Catherina, fiica lui Vsevlad, la
11 Iulie. In tacee an fu terminará eupola bisericii sfintei Maircli a lui

Khorol, un räu in regiunea Pereiaslavi.

Fraza aceasta nu se gäseste in toate manuscrisele I nici in traducerea
lui Trantanann.
Synodic, cate pomelnicul celor ce trebuiau amintiti in slujbele reli-
gioase.

www.dacoromanica.ro
 195

Dumnezeu la Klov1), bieeria fundati de episcopul stefan, care a fost

mai inainte egumenul mnstÌrli Pe§terilor.
Anal 6617. Eupraxia, film hi Vseslav inuri la 10 Iulie. A foot
irmiormintati in ingastirea Pe§terilar, ap.roape de poarta dela mia-
zizi. In west loc se ridicil peste ea o capeli, uncle-4 repauzeazi aadzi
corpul. Tot in tweet an la 2 Decembre Dumitru, fiul lui Ivor, cueeri
carturile Polowilor pe Don. A lnat o mie. Vladimir li trimiseae
(1109).

LXXXIX. Infréingerea Polovcilor. Digresie asupra ingerilor (1110).

Auld 6618. In timpul primiverii Sviatopolk, Vladimir §i Da-

vid anetreeri impotriva Polovcilor, ajimseri pinii la ru1 Voin §1 se
intoareeri.
[In acest an Polovciii vesiLr i fIcual r*Azboiu in jurul Pereias-
lavlului. In west an Polovcii intorcindru-se acasi, cuprinserX mai
mate sate] 2).
In acest an a fost o aritare In minlstirea Petterilor, la 11 Fe-
brusrie. O coloani de foc se ing10 dela pimant pink' la cer. Fulgere
luminari tot pitmintul §i cerwl; a tunat la ora unu din noapte §i 'Loma'
lumea a vgzut aceasta. Aceasta- coloang se ridici la inceput deasupra
sufrageriei de plated' a§a cä erucea mi se mai vedea. Apoi coloana,
dupg ce s'a oprit un moinent, se ridicá deasupra bisericii §i se duie
si se a§eze cleasupra mormantului lui Theodosie. In urmii ea se inAltä
In ser ea §i and s'ar indrepta spre rsärit i dispiru. Nu era o co-
laang de foc, ici o aritare de inger. Cäci ingerii se arati sub chip u!
une i coloane de foc, eau al unei flaari, cum Eiput ne David: 4:E1 face
ingerii ei ca dulnuril §i eervitorii säl, ca foc care ardes. Ii aunt tri-
mie din porunca lui Dumnezeu acolo mide vrea Domnul j creatarul
tuturor luerutilor; càci ingerul vide in locimile bineouvintate, in ea-
sele de rugiciune §i acolo el 'hi arati puterea, sub forma unei coloane, a
.unei flaca. i, eau subt ata formi acoesiibilä omului. Cxci onsul nu poate
aí vazfi figure ingerilor, dupi cum 'ski m.arele Moise nu putu sA vazI
figura ingerului. aci era o colcsani de nari aceea care 11 condutea,
ziva, §i o coloanI de foc noaptea. Dar, nu era o colowni aoeea care
conducea pe Evrei, ci un inger care mergea inaintea lor noaptea

Klov, o colinii aproape de Kiev.

Aeest pasagiu nu se gliseste in toate manuserisele i niei in tradu-
c urea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro
 196

ziva. Ariltarea anunta ceea ce Nrebuia ea se bit:Ample i Oceea se gi

tamrpla. 5i .artul urmator, n'a fost un inger care conduse pe Evrel in
contra strainilor gi a dugmanilor? Cuan s'a opus: «Un inger va merge
inainlvela ta», i keg: «Ingetrul va fi ca tine» 1). Cuan apune profe-
tul David: «El portmeegte ingetrilor al vegbeze asupra tan.. latii ce
acre paca nieIIeiptuI Epiphain: Fiecarei creaturi li ea dart un inger,
un inger norilor, cetii, zape,zilar, grindinilor, gheturilor, bu-
buiturilor, tunetelar, iernelor, cldurilor, toamnelor, prianaveri-
verilor. Ori ce Elpirrit are cream= sa pe pamant am in abi-
smile misterioase. Ascunse subt primant gi in umbrele infernului
In abisuri, ele eran odinieara la suprafata pamantului. §1 ele sunt
cele ce fac umbra, sari §i neopte, #i lumina' gi ziu. Ori ce are.atura
are un inger. Un inger a foot dat fie carui tinut spre a veghea asupra
lui, &liar daca ar fi font ocupar de pagini. Dacia' manija lui Dumnezeu
se ridrica in contra unei tari, el ordona ingerului acestei tari de a se
pnne in razboiu contra altei tari. 5i ingerul ;aril nu se opine porun-
cii lui Dutmnezeu. Aceasta ea intamplat la noi. Dumnezen a trimis
in contra neastra, pent= pacartele noastre, pe dugmanii nogtri páganti
ei ne-au invins din porunca lui Dumnezeu. Daca cineva pretinde
di nu aunt ingeri la pagani, n'ere deck sA vazi cuan Alexandra din
*Macedonia, druipa ce gi-a rrennit Inmate aagi a mers in contra luil Da-
rius, a batut toste *Ile din rat'nart4 din apus, a batut pie Egipteni,
a batut pe Aram i a ajuns ping la insulele maim.5i a hotarit sA puna
mane pe Icrusalim i sA bati pe Ev,rei, fiindea traisera in pace cu
Darius gi. el merse in contra. lor ca intreaga arma la stabili
tabara gi se edihni. Cand veni noaptea, el era culeat in patul situ
sub cert. Desehizand ochii, el vizu un om in picieare de asurpra ea,
Cu o sabie goala in mana gi aceasta sabie ardea ca un fulger gi el o
agita de asurpra capului regelui. i regele avu o mare teanna i zise:
«Doannne, nar ma face si pier!». 5i ingeral Ii zise: «Duannezeo m'a
titimis ca si tunilesc Inaintea tia pe regiti cei mari i multe popoare.
.Eu nun deci inaintea ta i te ajut; dar acum sa gtii cli. vei muri,.
fiinclea ai hotaait sA cueeregti Ierusalitunl, ea foie& ran preotilor gi po-
perului lui Dammam». 5i regele xise: «Te rog, Doamne, tiara acum
pi-mate-1e servitorului tau. Dad. aceasta un-ti place, ma wail intoarce
acasa». $1 ingerul Ii zise: «Nu te teme, du-te la Ierusalim e vei ved.ea
la Ierusalim un cm, care samän' li Cu mine; cazi cu fata la pgmant,
inghenuncheaza inaintea west-al am ei fa tot ce-ti va spline gi nu

1) Aci se termini, dupii unele manuscrise, cronies lui Neetor.

www.dacoromanica.ro
 197

calca poruncile sale; cid in mina eind le vei calca, ve i muri». Re-
gele se souli, se duse la Ierusalim §i d,upg ce a intxat ad, Intrebi
pe preoti ,daci trebuie si amarga impotriva ka Darius. Ei fi aritari
cArtfile proletului Daniel *14 eiptuseri: «Tu egki berbecele gi el este
mielul, tu-1 vei vei pripadi impirätia». Alexandru r2a
fost canas de lugar? N'a invins el pe toti pgânii i pe toti Greca
adoratozi de idoli?
Aetfel ace§ti pigini au fost aruncati asupra noastri pentra pi-
catele noastre. Si se gtie deai, ci la ccre§tini, nu este numai un singar
inger, dar atatia Ingeiri, câçi oameni botezati sunt, mai ales la prin-
ctipii no§tri evlaviogl. Ei nu pot si se opuni vointei divine, ci ei
roagi pe Dunmezeu ca el-datara- pentru eregtinit. &ea ce s'a §i
gpatie ragiciunilor dintel Maici a Doannului, i a Sfinttilor
gari. Dunmezeu are mili de noi, el ni,a trimis ingerii sìii in ajutorul
principiar ru§i contra piginilor. Cici astfel a zis el lui Moise:
gerul men va merge inantea fetil tale», a§a precum bam vizut. lar
acest semn s'a aritat la 11 Februarie.

XC. Expedifiuni in contra Polovoilor. (1111).

Anul 6619. Dunmezeu dele o inspiratie lui Vladimir §i el In-

cepu si geilasci fratelui siu Sviatopolk, indemnindu-1 si nteargi
In prianivaii in contra prtgindlor. Sviatopolk transmise drujinei sale.
cuvânttul lui Vladimir. Ei M eposeri: «Nu este %Jai tinvpul de a
smulge pe Viran do pe cimpul siu». Sviatopolk trimise si spuni luí
Vladimir: «Ar f1 bine si tne luitâlnim§i ei ne intelegem au. drujina».
Trimi§ii lui Svintopolk se duseri la Vladimir repetari vorbele
luí Sviatopolk. Vladimir vezvi deei, se 'inalniri la Dolobsk §i se a-
sezari in acelatli eort; Sviatopalk cu drupa% sa §i Vladtimir cu dru-
jina sa. i d'upa ce s'a ficut lini§te Vladimir zise: «Fraile, tu etti
mai anare: ineepe si spui icea ce trebuie noi si facem pentru_ tara
ruseasci». Svkato,polk replici: «Frate, Incepe». $i Vladimir sise:
«Dala ein varbesc, drujina ta §i a mea au si spuni ci eu =juez pe
grani §i eimpurile loa% Dar, ceca ce mi miri, frate, este ci voi re-
gretati pentru çirani §i pentru calii loe §i uu vi ginditi oi la primi-
vaii, ciad çirainii vor ineepe si, are cu eaii lar, vor remi Polovcii,
vor 'balde pe tiran en sigeftle, li vor Ina calul, li vor liza fenicia
eopiii vor arde caliba 1). De ce nu vi ginditi la aceasta,?» toati

1) Aceite vorbe au fost spuse gi mai inainte.

www.dacoromanica.ro
 198

drujina a zie: sAga e». Si Sviatoslav zise: /Fiarte, eu eunt gata ea

merg cu tino>. i trimiserá la David Sviatoslavici poruncindu-i si
meargl cu .ei. Vladimir * Svatopolk se ridicará, se imbratigara gi
mersera imprefuna in contra Polovcilor. Sviatopolk era en fiul
Taroalav i Vladinir cu fiii loe, David cu sau. i nadejdea gi-o
puneau in Dumnezeu, in afama lui Malea gi in sfintii ingeri. Ei por-
nirá in a doua Durainecrt din paresimi i inteo Vineri ajunsera la
Sula gi Sambata trecura raul gi ajunsera la Khorol. Aci Ij rasara
continuara Dumineca drumul, cand se gruta Grama g
nema ajunsera la Psel 2) . Dupa ce au ajuns la raulGolta3), se cipria'
afteptara armata apoi ajunsera la Varskla4). Mieecuri earutará crucea
cu multe lacrami, punandu-i in ea toata nadejdea loe. Apoi trecuri
mai multe rrauri i dupa a asea Duminica din paresimi, Marti, ajun-
sera la Dtm. ki pregatira anude, I* oránduira trupele n linie de
bataie i inaindata aubt zidurile oetäii lui 5airukan5). Principele 'Vla-
dimir porunoi preotilor ea mearga inaintea ti-apelar cantand
in cinstea sfimei cruel i cântecele Sfintei Maioil a Donmului.
sosira sum t zidurile cetatii seara. Luni ie*ra &legal:U din cetate, Sa
lutaza pre prineipiii rugi §11e adusera pegte gi vin. Ei trecura noaptea
In aceasta tara. Miercuri ei ialjunsera la Sugrov gi amera aceasizii &-
tate. Joi se indepartara de Don. Vineai cramineata la 24 Martie, Po-
lovicai se stránserä la un loe, igi atanjara armata i in,cepura
Prineapii nogtri îii pusera nadejdea inDunmezen zicand: «aliar daca
ar trebui sa pierim aci, s ne baten). vitejegte». Ei se imbrát.i§ara,
eidicandu-gi ochii spre cer, invocara pe Atotputernicul. Lupta incepu,
gi deveni craneana. Dumnezen se nata la straini cu manie i ei ca-
ma' inaintes cregRinilor. AStfel fura mnvini strainia gi a piorit un
mare LITUMár dintre ei de mana principilor gi a armatei rusegti, a-
proape de fluvinl Degeia 7) i Dumnezeu vena in ajui erul principilor
rugi. Si s'a adus multumita lui Dumnezeu in aceasta zri gi a doua zi
S'alubia se celebra sarbatoarea invie,rii lui La 'zcie i a Bunei Vesttiri.
Ei pieltrecura iastfel Sambata gi Dumineca in a aduce lava lati Dumne-
zeu. Dar Luna in sapttanána Paftimilor stráinii le adunara reupele in

Psel, un riin, alluent in stiinga Dniprului.

Golta, azi Gotva, afluent al Pselului.
Vorskla, afluent in stinga Dniprului.
Sondean, principe al Polovcilor.
Sugrov, o cetate in lana Polovcilor.
Degeia, un n'in in tara Polovcilor.

www.dacoromanica.ro
 199

snare nu.mar, i inaintara ea o padure mare gi cu mule lor atacara

trupele rusegti. Durnnezeu trimise un inget in ajutorul principilor
rugi. Po1oveii gi Rogii se incaeraril i in prima cioenire a seuturilor,
zgomotul rasuna ea un tunet, lupta fu erancena soldatiti eizura
de ambele piirti. Si Vladimir inainta elf soldatii sal gi David eu ai
Polovicii la vedersat lor intoarsera epartele i fugrri. Ei eizur5
inaintea trupelor lui David, lovite de un inger invizibil, astfel pre-
cum. an vizut maii multi oameni: capote aate fara ah se *le eum
cadent./ la paanant. Ei fura batuti in Lunea sfanta, la 27 Martie. Un
mare numar de inimici perira la raul Salnita1) gi Dunmezen deslega
pe poporul sit/. Sviatopolk, Vladimir gi David laudara pe Duanue-
zeu care le-a dat o astfe1 de vietores asupm barbar/10r luara
//tuba prada, maxi bogatiii, cal, boi, oi i facurta multi prizoniteri. 5i
eli intrebara pe prizoniari: «Cum se fit'oe ca fiind aga de puternici
numettfrgi voi putut rezista gi ati fugit dela inceput? Ei ras-
punsera; «Gum am puttea si ne batern eu voi, elnd ailçiti mergeau
lore inaintea voastra aeoperitti de arme stralucitoara i texibile i vä'
dedeau ajutor?» Nu sunt acegtia oare trimigi de Dumnezeu in aju-
torul cregtirrillor? Un inger a fast eel ce a inspirat lui Vladimir
ediee pe fratii sai in contra barbarilor. S'a fazut, cum am spus-o,
un seam in maniistirea Pegterilor; era o coloani de fose catre se tinea
deampra sufrageriei i care in llama se indrepta catre Go:rode-I. Vla-
dimir era atunei la Rodosyn 2) * indati (se ingerul lia inspirat, el s'a
pus ea indemne pe oeilaltik, precum am spus. De taceea e drept ah
láudam pe ingsri, cum. apune Sfarutul loan ClurysMòmul; caci can-
find färä incetare inaintea Domnului ei Il fac indurator gi bun pen-
tru oaarieali. Ingetrii, zie, aunt iaparatorii nogtri fi hipta impotiriva
iniinicilor nogtri. Printre ei este archanghelul Mihail care disputa
diavolului corpul lui Moiset. El se luptil eu regele Persiei spre a
asligura libertatea (poporului sau. Ingerii impiirtira pe oarneni din
ordinul lui Dumnezeu gi dadura gefi natiunilor. Si Dumnezeu insar-
cina pe un inger ah ocroteasca pe Pergi gi a inctrecTriatat lui Mihail
paza celor täiaçi imprejurr gi el a stabilit Eotarele lor nu intr'o por-
nitre de neihnpaeata mink, ci printr'o varba piing de mill Amid in-
ger a bagart pe Evrei In robia Pergilor; tot acest inger i-a conchs la
libertge gi a ridicat o rt./01E4nm calda catra Duarmezen zicand:
«Dunmezeule a tot putemie, cand vei ave,a tu mill de Is/yea/ira gi
de cetatile lui lerail pe eari le-ai indepartat dela tine de gaptezeci
Salnita, un rain in Podolia. In Salnita gisim radicalul sal, sere.
Rodosyn, localitate Inca neidentificati.

www.dacoromanica.ro
 200

anis. aFata sa era stralucitoare ca fulgerul, ochii ski

erau ca bratele sale §i picioarele sale luceau ca mama. Vo-
cea sa rasuna cat cea a unui popor intreg. Era, de asemenea, un inger
eel care a flout si se inapoieze anagarul §i intoanse pe Balsani dela o
viraje nelegiuka. Si, de asemenea, a fast un inger acela care /inea
sabia gala inaintea lui rostra, fiul lui Nun, gri li dote ordine subt
chip de om @pre a-I ajuta in contra du§manilor ski. i acela caro a
ucis bite° noapte o sutil optzesi de mil de Asirieni i preficu in
moarte somnul aoeetor harbarri. i acela care duse pe profetul Haba-
kuk intr'un mcunent prin vazduh pink' la rproferoul Daniel §tt 1-a hra-
nit in mijlocul leilor. Stint ingarii eel eari se lupta cu diavolii. Ast-
fel este §i frumosul ing-er Raphael care swam maruntaele unui pee
§i vindeca o fata tank-. posedata de demon fir dete vederea mini bi-
trin orb. Nu sunt vrednici de cinste i earl oarotesc viema noantra?
Dar ingot-a 1111 nuanai ca an primit porunc,a de a'apara papoarele,
dupa cu.m am opus. Cand eel Atot puternic lmpaiçi pantin' intre
impra§tia pe fili lui Adam, el determinrt fruntaniile popoa-
relor dupl numarul ingerilor. Fiecare ictredincios a primit un inger.
Când tinara fecioara Rodi 8puse apostolilor cA Petra era la poart.1,
fugind ditnainftea lui Irod, ei necreand. zisera: «Este ingerul clan».
Este *ma ce marturisegte insugir Domnul zicand: «Feritli-vri de a ne-
socoiti pe nici unul dintre acegitia mici, caci va spun: ingerii lar vid
Ora incetare chipul pralintelui nostril care este in ems. De aide!,
Dunmezeu a dat fiecArei biserici un inger pazitor, astfel precuini a
proorocito lui loan, zicand: «Spune ingerului came vegheaza asupra
bites-jell din Smyrna: Am vilzut mizeria ta, §1 injosirea ta: dar tu
egti bogatil». Cad se iiie ca ingeaii ne inbese, CI se roaga pentru noi
la Donmul; caci ei sunt dervitorril i. Astfel cuan a opus Apostolul,
ei sunt trim* ea sit insoteasca pe cei card vor si fie mintuit.i. Ei
sunt §i aparatorii lor, cam am vazut la Daniel ca,re a vazat pe inge-
rul Mihail inahrtind in contra Per§ilor ewe a scapa ,pe poporul
lui Dumnezeu; ,eriei el a fast dus de Pergi in rabie, premix am
spus-o, §i serest linger crania ea sil-i libereze. Si Mihail invinse pe
dugrnanul eau. Jidovil trecand Euphratul, dobandira o park §i zi-
die; o imitate §i un templu. Marele Epiphan spine de asemenea: «Fie
cruel nartiuni Ii s'a dat un ingers. Si in Saripturil se spline lui Daniel
«Es* un inger icapetenie a Elinilor §1 NIihail capetenie a Evreilors,
mai departe: «El a imp ink mangturile dupi nuanarul ingcuilors.
Hyppolit tillmicind pe Dadiel zise: «In anul al treilea al domniei lui
Cyrus, eu, Daniel, eu am gins trei siptamilni; la inceputul primei

www.dacoromanica.ro
 201

luni m'am linigtit, am rugat pe Dumnezeu dourizeei gi una de zile gi

6-am eerut sä ne desValeasci misterele i Tat:11 ascultindu-ani a läsat
si-i eoape verba, anuntind ceea ce trebuia sà se intämple, e ceca ce
trebuia si se intimple era de o mare frumusete; cci pioatele tre-
bid= si fie iertate. i riclioinclu-mi aohil, privii i väzui un om
imbrioat in purpfuri. La prima vedere Ai fi zis ei era ingerul
Gabriel came sbura; dar mi, ci era aritarea Domnului însui, arätare
care nu era in totul cea a unui om, ci a une, flit* ce se manifesta
sub tformi quasiomeneasci, cum s'a arm: gi aoedt cyrn era imbraciat
inteo baini de ooloare pestriti gi mijleoul Au era incins de aur
curat gi corpul eau era ea Tharsis gi fata ea ea fulgerul gi 4ii
ca facie strilucitaare, bratele sale gzi umerii @Ai asemenea ou bronzul
galben, vocea sa ea cm a unei multimi de oameni. Si am cizut la
pimant gi el m'a hut de minica un oni i lud zise: Nu te teme,
Daniel: gtii tu, de ce sunt la tine? Fiindei voiu cä mä lupt cu regele
Persiei. Dar Ii voiu apune ceca ce este seria in cartea adevirului: nu
este nimenea care sä mi austic in aceasti treabi, in afari de Mi-
hael, Iprincipele vostru. Deaceea 1-am liaat ad. Din ziva cind el a in-
oeput e roage pe Dumnezeul tin, el a asoultat rugiciunea ta gi eu
am fost trimis sä mä lupt cu principele Persiei. El Meuse planul ei
nu lase si piece Evreii, dar dupi ce ingiciune.a a fost ipir.vit, eu
m'am impotrivit la acest plan gi am lisat aci pe principele vostru
Mihail». Cine este acedt Mihail &el nu un inger dat oamenilor?
Cum s'a spus lui Moise: «Nu voiu m.erge cu voi, fiindci voi sunteti
un popar Cu capul tare. Dar, ingeiul meu va merge ou vai».
aeum, Cu ajutorul lui Dumnezeu, gratie rugiciunilor prea
sfinteli Maiei gi a sfintilor rugi s'au intom mama cu
o mare glorie, la paporul lor. In toste striine, la &red, la Un-
gua, la Legi, la Cehi i pink* la Roma, vestea victoriei lor se intaile
pentru lauda lui Dumnezeu, aeum gi tatdeaun.a g's in vecii vecilor.
Amin.
In acest an muri principesa, fiica lui Vsevlad, la 7 Ocoomvrie
gi a fost ingropatä in minisitirea Sfantulni Andrei. In aceet an muni
loan, episcopul din Cernigov, la 12 Noembrie.

XCL Evenimente diferite.

Anul 6620. laroalav, nazi lui Sviatopolk, se dime in porriva

gi-i invinse. La intoaroerea sa din acest rizboiu, el Lrimise
o solie la Novgorod gi lui de aoDie, la 12 Maiu, pe fiica lui Mstislav,

www.dacoromanica.ro
 202

nepoata lui Vladfunix; i-a adus-o la 29 Lude. Tot in acest an s'a fi-
cut cieil!oria Euphemioi, fiica lui Vladimir, ou regele Ungariei 1). In
acest an muri David Igarovici, la 25 11Iain Oi a foot ingropat la 29 in
biserica Sfintei Maidi a Domnului a Blachemelor la Klov 2). In acest
an a mur* Ianka, 'faca lui Voevlad, sora lui Vladimir. La 3 No-
embale ea a foet ingropati in biserica Sfintului Andred, pe °are o
clidise tatil sin, unde ea s'a ficat eilugáritA, fiind inri fati t'angra.
La efix§itul aceslui on, a fost numit epiocop la Centigov Theoctist,.
egumenul Pelterilor, la 12 Ianuarie, i a fost instalat la 19.
Prindpele David s'a buourat de amaste, de acemenea §i principesa;
cici era na§ul sin. Boerii §i tot poparul s'a bucurat, cZici inainte de
el era un episcop bolnivirios care nu patea si-§i (acá sea-viciul
°are a foSt suferind timp de douizeci i /ciad de ani. Dar, prin-
cipii §i ,poporal clarean si asiste la ofiriul episcopal §i se buourari
liudind pe Dumnezeu. Cind s'a intimplat amaste, cálugárii vizgn-
dmise fin e,gumen, se adunará cu toli §i aleseri de egumen pe preo-
tul Prokhor. Ei prevenir de aceaelti olegere pe metropolitul §i pe
principele Sviatopalk i prineipele parunci ou plioe,re metropoli-
tuluisi.l ateze ca egumen §i el fu instalat Joi, in prima eiptiù" nata a
piresimilor, la 9 Februarie. Aetfel frali inoepuri piresimile cu
un non egumen,

XCII. Serme pe oor. Moartea lui Sviatopolk. Anarhia din Kiev.

(1113)

Anul 6621. A fost un oemn lai more, la ora mil, semn care a folt
vgzut de tot poporul. N'a amas vizibili de cit o parte dlin soare, c5t
coarnelo luniji, coarnele fiind intoarse in jos, la 19 Martie, in al noui-
aprezeoelea ciclu lunar. Aetfel de semne nu indici nianica bun. Ele au
loe in soare, in luni san in stele, dar nu se vid pe tot
mai in anumite ri. O tari le vede, §i o alta nu le vede. Acensta s'a
intimplat odiniioari In timpul lui. Anloch. Au foet setmne deasapra
Ierusalimului; s'a intarnplat a' in aer si se arate algreti eari
agitan armele lor. Dar, aeeasta n'a tavut loe (leca la Ierusalim gi
§i hi alte tinuturi. Acest semi in opere vestea moartea lui Sviatopolk.
Sosi sirbitoarea Patitilor; dup ice ea celebra; principele cizu bol-
I) Koloman.
2) Klov, o colini in Kiev unde egumenul Stefan, din ministirea Pegteri-
lor, a zidit o bigamia in cinstea Majen Domnului a Blachemelor, in amintirem
celei en acelagi nume din Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 203

nay gi mutri. Evlatviosul principe Mihail, numit Sviatopolk, muri la

16 April la Vygegorod, gi I-au adus intr'o cocrabie fpan.5. la Kiev. A
fast imbracat in vestmintele sale gi 1-a pus inteun caw gi toti bo6erii
toata drujima sa plan% duipii el, cant:and canteoe indatinate. 411'i
a fost &pus in biserica Sfantului Mihail pe care el o fundase. Prin-
cipesa imparti bogatii mari la mánlistiri preoti aga ca toati lumea
s'a rniinunat.eici nianenea nu paate sa faca o atare pom.ana.A dou,a zi,
la 17, Kievenii finura &fat i trimisetra e spunk' lui Vladimir: «Vino,-
princifpe, pe tronul tatalui tau gi al bunicului tan». Vladimir ,anzind
aceasta planse mult i nu veni, faind intristat de fratele san.
Locuitaria din Kiev jefuira casa capitanului Putiata, se aruncara asu-
pra Ovacilar jefutira. Kievenia trimiseri din nou la Vladimir zi-
cand: ePrincipe, Nino la Kiev; 'data tu nu vii, sàgtii ca vom pçi mult
ran. Nu numai casa lui Putiata sau a ofiterilor, dar se vow jefui gi
Ovreici, apoi se va arunca asupra touminastei tale gi asupra bolextilar
asupra maaseirilor gi tu vei avea sa dai socoteala, principe, data se
jefuesc manristkiley. Vladimir auzind acestea veni la Kiev.

Diferite ittaimpliiri (1113).

Inceputul domniei lui Vladimir, fiul lui Vsevlad. Vladimir

Manornachul fie stabili la Kiev intr'o Dumineci. Metropolitul Nichi-
phar, episcapii, i toti Kievenii iegirra inaintea lui Cu m.arri onoruri.
El se 'area pe scannul tatmlui sau i al stramogilor sal. Tot popord
se inveseli ga desardinele se portalira. Polovcii auzind, vorbindu-se
de moartea lui Sviatopolk, se adunara la un loe gi venira la Vyr.
Vladimir îi strange fffi gi nepatii gi merserá la Vyr 1). El se uni cu
Oleg ì Polovicii fugira. In acest an el stabili pe fiul &Au Sviatoslav
Ja Peraiaslavl Viaceslav la Smolensk. In acesel aun muri egumena
manastirii Lazar, fecmeie de o mare sanatate, la 14 Septembrie.
träise gaizeci de ani in calugarie gi era de no-ma-zeal gi doi de ani.
In acest an Vladimir cmsàtoripet fiul sau Roman cu fata lui Voloda,r
la 11 Septemvatie. In :teem an Mstislav puse temelia bieetricii din pia-
tell a Sfantului Nicolae aproape de palatul forine!pelui, in targul
Novgorod. In acest an el stabilli pe final sau Iaropolk la Pereiaslavl,
tot in anul acesta, el stabili pe Daniel ca eptitscop la Juriev gi la
Belgorod pp Nikiita.

1) ITyr, lactate in reghnmea Pereiaalavlului.

www.dacoromanica.ro
 ADAUS
lava'ltura lui Vladimir Monornachul.

Eu, nevrednicul, care de bineauvintatul ei pe prea striluoitul

meu bunic Taroslav am foot numit prin botez Vasile, iar pe numele
meu rusesc mi cheami Vladimir §i. am fost numit de prea riubitul
meu tati §1 proa jubila mea mama Monomach
pentru poporul met/anew cat timp Dumnezeu in indurarea sa,
prin rugger:lunge p'firintegtri, mi va scipa de toate nevoile. Pe caul
mi giseam culcat intr'o sank, rai gandeant in sufletul men §1 liu-
dam pe Dumnezeu care m'a tinut pe mine picitosul pink' in zilele
de astizi. Da, fili mei, voki,, eau ori cine va ceti aceastä scrisaare, sit
nu rideti de loe, ci oriciäruia dintre fili mei îi va prima cele ce scrim,
si le prunä la inimi ì si nu neglijeze de a se cizni: mad, inta de
toate, pentru dragostea de Dumnezeu §i pentru sufletul vostru, de a
aves in inima voars'zi teami de Dumnezeu §i de a da pomanä bo-
gatil, cic,j aceasta este inceputul a oriertrui bine. lar daci cuiva nu-i
va aceaoti sorisoare, si nu-§i batti joc i nicii si nu. spuni:
«In timpul unei lungi eälitorik, stand intins pe aanie, a opus lucruri
färi de nici un root».
Cici, ni§te trimi§i din partea fratilor mei m.'au intilnit la
Volga ti mi-au spus: «Vino de grabi la noi ea si gonim pe firii. lui
Rootiolav i el pane= miina pe volo§tiile lor. Daci nu cu noi, vom
trii fiecare au al oiu, noi ca al nostru §i tu cu al gm». 51 eu le-am
rispuns: «Chiar oupira, eu tot nu pot merge cu voi
nici nu-mi voi cake juritmântul». 5i trimigindu-i inapoi, am luat
psaltirea, am deochis-o §1 iati ce an cerit in ea: «De ce te turrburi,
sufkte al meu? De ce mi duct; in netini§te» i aga mai departe. In
urmi, aceote ;drag,i euvinte le-am comparat impreami §i am serie dea-

1) Ari lipsesc in original 'vi'o chid 3re.

www.dacoromanica.ro
 205

supra: daci cele din utmä nu plac, cel putin pe cele

dintii1). De ce eiffii intrietat, suflebe al meu? Dece mi duci in neli-
ni§te? punetli nädeiclea in Dunmezeu, cei eu Il voiu preamäri. Nu
te supra pe oamenii ce-i rii i niel nu-ci uri pe cei ce fac aiedrep-
tay, ci cei ri vor fi pedepsiti, iar cei ce se indreapti spre Dom-
nul, vor mooeni pimintul. i bici patini rábavil §i eel picitos nu
se va mai vedea; el i§i va cauta laca su i nu-1 va mai gisi.
Dar cei blänzi vor mogteni pimântul se vor bucura de bel-
§ugul peii. Cel piel:tos uneltegte impotriva eelui drept §i seri§neste
din dinti in contra lui: Domnal inca va ride de el, cid a viztit el ziva
lui se lapropie. Cei pieitoei 11-au ecos sabia i au 'Mame arcul lar spre
a lovi pe cel necijit §i. eiárac §i spre a operi pe ceä ce m'erg pe cake cea
&capa; sabia lor insi va intra in propria lor inimi i arcurile lor se
vor rape. Platina avere a celui drept face mai mutt decat boga* cea
more a celar picito§i. Ciei bratele celor rAi se vor frange, dar Dom-
nul spriiine pie cei drepti. Cei rii vor piad, ciar cel .drept are mili §i
diruelte. Cei cari 11 vor hinecavinta vor mo§teni pämäntul, iar cei ce-1
vor blistima vor fi echicnjuit. Pa§ii oanului de bine sunt ctirmuiti de
Domnul. nac.& el eade, mi. va fi de loe zdrobit, cAd Domnul Ii sustine
brava Eu am fost tánár j ara latina harina/ea, dar eu n'am, vizut
pe cel drept pArAsit, niel pe urmaigiri sAi cer§ind paine. Ce! .drept e
tatdeatma plin de mili §i el di §i augna§ii sil sunt hinecuvintati.
Fugi de riu §i fi binele, cantil pacea i umbli dupi ea tki. vei avea un
loca § etern. Dala' oamenii s'ar ecula ne- ar înghiii de wdi, daci furia
lor s'ar riscula in contra noastri, ne-ar inera apa. Ai mili de mine,
Dummezeule, cäci amul m'a trintit la pämänt §i 321.71 chinue§be, lup-
tând impotriva mea. Dugmanii mei au eáleat peste mine, cid sunt
multi earri se luptA eu mine din inältime. Cel drept se va bucura
cana va iti vizut risplarta, el itti va apila miinile In sánele eelui
rAu, §i fieeare va apune Daci omul de bine isbatelte, atunci
existi un Dumnezeu cace judeci pe (pämänt Dumnezeul mea! Sca-
pi-mI de cei ce se ridici impotriva mea. Scapi-mi de wieltiri, ne-
dreptiti, §i mintueyte-mi de oam)enii ce umbli dupi sánge. CAd ei
mi-au intimo curse. Mänia sti in aprinderea sa i vieata In pu-
tema sa. Seara se va lisa plineetur sAu, lar dimineata hucuria. Cici
mila ta e mai tare decit vieata mea §i buzele melote var elävi Eu
te voiu slAvi In vieata mea §i in numele trua bni voiu ridicia miinile.

1) Pasagitd aceeta, ca gi multe altele din cronicri, semi constatate de tra-

duclitori ca lipsite de claritate.

www.dacoromanica.ro
 206

Pune-ma la adapost de planurle cele role abe color rill gi de multi-

mea uneititorilor de rneareFdlate. Bucurrati-va vofi toti cati aveti mima
dreapti, eu voiu slavi pie Doannul in toati vremea; s1avì lui in tot-
deauna...
Astfel a invite Vasile; el a adune aci pe tineiri, sufletele cu-
rate, firi pata, cosipuri dermitinate. El i-a invitat s varbeasca ma's" urate
repete ouvintele Domnulua, la mancare §i bautura, sa nu faci
si taca inaintea celor batrani, si asculte pe cei intelepti,
aibi rusine inaintea velar mart in viral, si 'EWA dragaste pentru egali
§i iinferiori, si varbeasci farti prefacitorie, rA mediteze mull, ei nu
ridioe vocea, sa nu injure, si mi traza peste misuri, sA aibi respect
pentru bir'trani, e.a nu varbeasoi cu femei neru§inate, sAvie ochii
aplenavi §i sufletul inaltart, sa mi atate pe toei parniti, sa nu caute
putera, claim 'rand Reek* lumea ne cinstegte. Daci eineva dintre voi
posle face serviciu Attila (spune Vasile) si arstepte risplata sa dela
Dunmezeu i se va bucura de bunari
0 Mole& a luj Duannezeu, stapani, Auriga din mima mea man-
dria gi ingamfarea ca si nu fiu tixit de desertaciunea acestei lumi.
In aceasta' vieata trecatoane, invavia. credinciosule si fil evlavios,
va p drupa cuvantul Evangheliei sA indrept ochii CM, si ii limbta ta,
-eh modearezi simturile tale, si infranezi oorpul tiu, si-Vi potolegti
ntán' ia ta, eA ai gandurile carate, si te indeletnice§ti ca lucruri bune
In mantle Doannului. Daci ai fost jefuit, nu te razbuna, clack' ai fost
urit, irubeste, daca i fast perse.cutat, airfare, maltreat, roagi-te: o-
moara pacatul, libere,aza pe oel ocarit, juideca drept pe orfani, a-
pira pe vadurvi. Venitai §i sA discutin inapreurna, zice Domntul : cand
pacartele voastre arr fi rosi¡ ca purpura, le voiu face silbe ca zarpada
etc. Prinaavara postului §i floarea pocaintii stralucesc la fol. SI ne
curatim, fratilor, de toati anurdatria trupeasci i sufleteasca, ridicand
glasul citre Col ce da lumina, spunandu-i: Slavi the iubitorule de os-
nreni! In adevar, fiii mei, intelegeti cat este de indurator §i cat plin de
mili este Duannezeu care iube§tel pe oameni. Noi oamenii, pacatosi
muritori, daca eineva noi ne face v,r'un ran, noi vrem numai
cleat in graba noastra sa-1 jezifirun si variant sangele. lar Dumne-
zeal natant de care depinde vieaVa i moartea rabdi pie:11de noastre,
e,atbe cami atârnä pe capertele noastre i aceasta in tot Itimpul vietii
noastre; el e ea un tata case hi iubegte cqpiilul, il loveste si-1 chiam.
inapoir la el. Astfel nre-a arratat Doannul calen ca sA Invingern pe dus-
mana prin tren mijloace: pain pocainta, lactriani §i ponzami. Astfel, fili
lnei, nu este o porundi proa grea a aceluin care ne ingaduie sA ne

www.dacoromanica.ro
 - 207
ltergem picatele noastre p,rin aueste trei luoruri §i de a nu pierde
domnia cerului. Dar, pentru. Dumnezeu, nu fill lene§i, vi rog,
pierdeti din vedexe &mete trei lucrucri,icici ele nu aunt grele. Nu ni
se cere nici vie.*de pcsnie, nici vieeti de 'cilugIr, nisi post n.0 vii se
cere voui, ea altor oameni, ci printr'o n§oari etirtiniti se poate do-
bandi gratia lui Dumnezeu. Ce este maul, Doamine, peatfru ca tu
aducti aminte de el? Mar eel tu§i minunile luertutilor tale; niei o
aninte omeneasci im poets poveeti minunile tale. Si ilaxi§i spunean:
Tu egtli entire, Doamne, §i lucrurile tale minunatte. Numele tu este
slívit§i. credalic de lanai In veac pe tot pimintul. Cine el nu laude
§i si nu slive,araci puterile tale, minunile tale Odle mari §i brinefaiceri-
le tale implinite In wear& lame? Gum a foot creat card, cum soarele,
icum limas cunt steiele, cuan initunericul §i lumina; pimintul este pus
pe ape, o Dominic, prin. Providenta ta. Diferitele animale,
peátii au f ost impodobitti de Providenta ta, o Doemne. Si noi ne mi-
nunim de aceasti minune, cum din tiling tu ai flout pe am, cunt tu
dat infiti§area de am. Daci toati lumea s'ar stringe la un loc,
s-ar gsi don& figuai la fel, ci Me care are fate ea deoeebiti prin bite-
lepciunea diving. $i noi ne minunim delasemenea cuan paserile aeru-
rului sosesc primivara §li vin la inceput la poi §i nu se opreso fate°
singuri aträ, ei alabe eau puternice, se rAspindesc prin toate
din ordinul lui Duannezeu, pent= ca si papuleze pidurile §i earn.-
piile. Toste acestea au foet date de Dumnezeu pentru plieerea
mului, pentru hrana sa, pentru bucuria sa.
Mere este, Doantne, indurarea ta fati de noi, de a fi creart toate
aceste pliceri pentru omul picitos. Aceste pisiri ale cerului invi-
tate de tine anti, atunoi and tu parunceoi §i inveselesc pe oan; iar
-eand le oprelti, de§i au o lirabi, ele tau,. Tu e§ti blagoslovit, Dotaanne,
fiefind itoate emote minuni i dindu-ne afitea blinefaceri.
Cel ce nu te laudi, Doamne, §i nu crede din toati inima ea §i din tot
aufletul siu In Tatil, Fiul §i Duhul Kant, si fie blistimat.
Ciatind aceste vorbe plin.e de evlavie, fili inei, láudati pe Dum-
nezeu, care ne-a dart hard sin §1 care vi di aceasti invititurri pria
ulnae, mea pricepere. Ascultati-mi pe mine §i daci nu primiti toate
sfaturille miele, maker pe juma-tate. Dazi Duminezeu a
anuiat iniinile voastre, vireati lacrimi lasupira picatelor voastre,
and: «Cuan ai avtuit tu mili de feaneia picitoasi, de hot, de velum
ai mili §i de noi, Faceti aceasta In bisertici §i icand vi
culcat.i. Nu ipsii o einguri sari, deck' puiteti, de a vi inchina pink'
la pimint, cel putin de trei ori, daci sunteti bolnavi §i daa nu pu.

www.dacoromanica.ro
 208

teti mai mult. Nu uitati aeeasta, nu fiti lenesi, cici prin aceste in-
alkali din timpul noptii §ri prin waste &in' Piece, omul birue pe diavol
e îi riscumpiri astfel picatele din timpul zilei. i ciind margeti
cilare, clack' nu aveti de a face eu nime.nea i dacil nu still alti rugil-
dune, repetati fgril incetare in taing: aDoarmne, fie4i mili de mine».
Qici aceadta este cea mal bung din toate rugiciunile. i acea4ta face
mai mat &art a te gindi la lutpuri mite. i, mai prresus de !Wale,
nu unitati pe airad, ei pe cat vii e ingäduit, dati orfauilor,
ocrotiti dreptul viduvii §i nu permiteti celor nuterniei Fri piardi pe
apzoapele lor. Nu omariti pe niel un om drept eau ciminai1, i n.tz
ingidui# ea si fie omorit. Daci un am trebuie si fie condanm,at la
moarte, hziti-vg de a pierde sufletul muu cre§tin.
Cand povestiti vr'un luoru de bine saw de riu, nu jurati pe
Dumnezou, nu faceti gamma crucii, nu este niel o irebuinti pentru.
aceosta. Daci sirutati emcee, ea si faceti un jurimiint um& frate al
vostru eau unui ahuie, cereetati-vii bine mima spre a vedea dacil
sunteti dispurii de a vil /Jima euvantul §i kmd numai eAintaçi.o
in mmä aveti grije ert nu vg pierdeti sufletul printr'o cilloare a ju-
timintului. In ce priVeste pe episcopi, preoti, egu,meni, primiti bi-
neeuvântarea lor en dragoste, nu vi indepirtati de ei. Iubiti-i dupi
puterile voastre §i fae.eti si obtineti ca ei sA roage pe Dumnezeu
pantru. voi. Mai ales nu aveti ingilmfare niel in iniznil, niel
gänd, ci Nol suntem muritori. Astizi team, maim suntem in
mormint; tot ceae,e ne-ai (la; nu este al nostru, ci al du; tu neai
ineredintat-o pentru putine zile. Na asoundeti tezaure In pitinfint ;
este un mare picat pentra noi. Ginste§te pe oei bitrini ea pe un talk
o iubeste pe tineri ca pe (rail.. Nu fiti de loc lenesi in casa voastrg,
di vecletl toarte prin voi insivil; nu vi bazati niel pe intendenta
vostru nicj pe servitorul vostru, pentru ea oaspetii cari vi viziteazi
ig nu rizi de rasa voastri sau de masa voastri. In räiboiu 3111 fiçi ne-
gligenlii, nu vAincredintati in voezozii vostri. Nu vi lAeaçi niel la
biuturrä, nici la mineare, niel la 80=1. Puneti voi insivi sentine-
/ele. Nu vi can* /*Ara deck dupg ce /e yeti fi asezat de toste
pZirile imprejurul armatei voastre. Seulati-vi foarte de dimineati;
uu läpidati armele voastre in grabi, firi a fi examinat totul; cici
nmul piere pe nea§teptate. Fugiti de minciung, de belie, de desfrgu;
ad prin acestea piere trupul i sufletul. In druznrul vostru peste tot
pe unde treeeti in mosiile voatere, am inggduiti eervitorilor vostri
ni el celor ai altora de a fae,e pagube, niel in sate, nici la eämp, pen-
iru ea sä nu vi blesteme oamenii. Peste tot unde mergeti, mide vi

www.dacoromanica.ro
 209

dati de binturi gi de mincare cergitorului. Mai ales cinstiti

pe oaspe, de ori mide ar veni, sirac, nobil, sol; daci nu puteti
faceti darari, cu biuturi gi mincare. Mai WEI-torn vor face
ei fiti cunoscuti In toati tara ca buni sau ca rAi. Ceroetati pe bol-
navi, insotiti pe morti, cici toti suntem muritori. Nu treeeti pe lingi
un am, fira si-1 salutati dati o vorbi buni. feaneile
voastre, dar nu le dati putere asupra vaastri. In sfargit, °macs este
mai prams de tome, aveti mai ales teami de Dumnezeu. Doei vi e
frici si nu uitati (povetele mele), oitii adeseari aceasti
Eu nu voila ayes rugline gi va fi bine pentru, voi. Ce Ed* ci e bine,
nu o nit*, gi mace nu gtiti, invitati-o; taitil meu, stan' numai a-
casi, invitase gage limbi. Aceastia farce ciaste until om in bate irile.
CAdi lenea este mama tuturor *filar. Ceca ce se gtie, se mart i ceea
ce nu se Itie nu se mai învaçi. Gaud voiti si facerti un Nine, faceti-1 in
intregime, mai ales in ce privegte biserica. Soarele si nu vi &easel
In pat. Astfel fitclea riposatul meta tati gii model fac toti oamenii in
adevir buni. Mai iota, de dimineata:, aclu lui Duannezeu multuaniti,
In urmi and soarele se urre5, indati ce-1 vedeti, miniti pe Dumnezeu,
spunital ou bucurie: Lumineazi ochii mei, Doamne Christoase. care
mi-ai dat lumina ta cea trumossi; &poi, Doamale, adaugi inert un an
la anul acesta, pentanes, &pi ce mi voin fi pociit de picatele mele
gi-mi voitt fi indreptat vRearta, si pot liuda pe Dumnezeu. In urmi
voi vi yetis putea ageza ca si deliberati cu drujina voseri, sau sil
judecati poporul, sau si mergeti la vinitoatre sau in effirgit si vi
faeeti siesta; (lei Dumnezeu a stabiilit Eomnul dela amiazi. Este cea-
sul cind se repauzeazi animalele, pásirge gi oamenii.
Vi voiu spune wain, inbitil mei fii, oboselile pe earl' le-am su-
portat timp de treizeci de ani de cilitorie gi de vinitoare. Mai
m'am dug la Rostov prin lama Viaticilor. Tatil meta m'a trimis aci
gi el insugi s'a dus la Kursk. Apoi m'am duo la Smolensk au Stavko
Scomdiatici. El ea dus in tuani la Berestrie au Iziaslav gi pe mine m'a
trimis la Smolensk. Apoi dela Smolensk m'am dus la Vladimir, in a.
ceeagi iacrni. Apoi mi triantiseri au fratele meu la Berestie ca si vizi-
film pidurrik pe eari le arseseri gi eu le-san apirart. In urmi m'am
dus la Pereiasland la Urfa men gi &pi Pagti mi drusei de la Pereia-
slavl la Vladimir, spme a face paae cu Legii la Surteiskal). De aci revin
In urmi in timpul veril la Vladimiir. Apoi Sviartoslav m trimise la
Legi. Am treaut Glogovul 2) earl pidurea Boemilor gi am cilitorit

Suteiska, ora' in apropierea Vladimirului.

Glogov, ora g in Silezia, hingi Oder.
14
www.dacoromanica.ro
 210

timp de potau lunit in tara lor. Tot in acest an mi se niscu un fiu

(Mstislaiv) la Novgorod. Mä dusei in unmi la Turov, de aci prinan-
vara la Pereiaslavl, apoi law la Tutrov. Sviatoslav muri i eu mil d.usei
iari§i la Smoleaask §i. dela Smolensk, in aceeni iarnii, la Novgorod. In
primiivari am mars in ajutorul irk Gleb. Vara m'am dus au tatil meu
la Polock, i iarna unniltoare nià dusei eta Sviatopolk in contra Po-
lotkului care fu ars. El se duse la Novgorod §1 eu au Polovcii ping la
Odres( 1), pusitnind Infra. Apoi la Cemigov i Lawn.% d.ela Smolensk
m'am dus la tall meu la Cernigov. i Oleg veni cheanat d.ela Vladi-
mir §i eu Il poftii sà nanniince cu tat5.1 men la Cernigov in Krasayii
Dvor §i en &dui tattälui meu trei su i e da grivne d aur. Apoi reve-
nind dela Smolensk, lupitând mi-am flout drumul pnintre armata po-
Iowa pinn la Pereiaslavl §i gnsii pe tatil meta care se intorcea dinteo
expeditie. Apoi merseräm in aceast:a vain .cu tatn1 meta gi ou Iziaalav,
ca bà ne laptäm in contra lui Boris la Cernigov §i bAturiim pe Boris
§i Oleg. Apoi ne intoarsernm la Pereiaalavl tvi am camas in Obrov 2).
Waylay arse Smolenskul §i eu pIoeai cu GernigoVanii ca doi cal,
dar nu I-am intalnit debe la Smolensk; a ummirii, arsei tara ei am
jefuit pinn la Lukoml 3) i Logojsk 4), impoi mà d.usei spre Driuck
Cernigov. In iarna aceasta Polovcii jefuirn tot Staroolubul i eu ple-
cal cu oamenii din Cernigov in contra Poloveilor §i la Desna prin-
sernm pe principii Asaduk §1 Sauk §i le-am invins d.rujinele. A doua
zi dincolo de Novyi Gorod3) imprä§tiarkn armata consideraban a lui
Belkatgin; le-atm luat snbiiile §i intreaga lar pradi. Mersern.'m ttimp
doun ierni In coal Ira Viatticilor tit a prineipelui lor Chodota §i. fial
sill]. In prima junk' mnà dusei in contra Kordnei 4) aipoi contra &Her
lui Rostislav dinoolo de Mikulin 2), dar nu d-am ajuns. In aces* pri-
anrivarn ne-am intfilnit cu Sviatopolk la Brody 8). Vara urnintoare
urmnririni dincolo dn Khorol pe Polovci earl luasern Goro§inul 3);
§i toamata mersernm cn Cetrnigovienii, Poloveii i Citeievicni 1°) con-

Odresk, ora' in regiunea Polock.

Obrov, localitate in regiunea Pereiaslavlului.
Lukoml, ora§ in regiunea Pereiaslavlului.
Logojk, ora§ in /ara Krivicilor. Numele saman cu cel al Lugojului
nostru.
Novyi Gorod un ora' pe fluviul Derna.
Kordno, ora§ in tinutul Viaticilor.
Mikulin, ora § Inca neidentificat, poste in regiunea Tarnopol.
Brody, eras in Volynia.
Goroqin, ora§ 1âng rfiul Sula, guvern. Poltava.
Citeievicii, un trib al Polovcilor.

www.dacoromanica.ro
 211

ira Minskuiui; luaräni cetatea i n'am lIsat acolo nici un sclav niel
un cap de vitit luna un:atoare merseräm sá ne intalnim cu Iaro-
polk la Brody gi am incheiat o strina' si, prietenie. Primävara, tatál
meu nsa stabili la Peretiaalawl, in presenta fratilor mei, gi am mcrs
páná dincolo de Supoi 1). Apropiindu-ne de oetatea P,riluk am foat
intalniti pe neagteptate de principfi polovei in frunte a anii de oa-
meni; noi am Pi voit s ne batean cu ei, dar ne trimideseräm armele
noastre inainte in carate i firebuiräm sà inträn in cetate. Ei nu
In vieatä, de cat pe Semca gi c.âiva tärani; ai nogtri insä prinserI gi
omoriri un anumit numrar de Polovci. Ei, nu indrástaira niel mäcar
eX ja caii lor gi fugira la Sula chiar in noaptea aceea. A dona zi, ziva
Adormirii Maicii Domnului merserim. la Bela Veja 2) pi Dunine-
zeu veni in ajutor impreunä cu Sfänta Näecatoare. Noi bäturrun
nonti sute de Polovci gi am luat prizonieri doi principi, fratii lui Ba-
gaban, Osetn 2) gi Sakz gol munai doi oameni escAparg. In urml ux-
märiräm pe Polovci spre Sviatosslavl 4) i apoi spre ioetatea Torcesk
vi in urmi spre Juriev. i inca odatá, din ac,easti parte, momiserikm
pe Polovci la Kragen 5) §ri cu Rostislav la Varin 5) le-am luat cor-
turile. In urrnä, m.'am dus la Vladimir gi eabilii aci pe Jaropolk gi.
Jaropolk murii. i dupli moartea tatuilui meu gi oea a lui Sviatopolk
noi ne-am bätut pe Sula cu Polovcii pina' seara, ne-am hätut la
Chalep gi in urna' ficurrim pace cu Tugorkan gi cu alti principi
polovoi. i luarim dela oamenii lui Gleb tomi drujina noasträ.
In urmi Oleg veni in contra mea la Cernigov gi Polovcii gi
drujirta mea s'a luptat cu el timp Je opt zile pentni o tnic5 Mari-
neläsänd.u4 sä pltrundä in läuntrul ei gi mie mi s'a fäeut mill
de enfieste crettine, de satele inoemliate gi de mänästiri gi
441360.'11U n'an sä se laude de aceasta» gi dìidu fratelui meu (Oleg)
partea cate ji ,revenea gi eu insumi plecai la proprietatea tatälui meu
la Pereioslavl. Am legit din C2inigov in ziva Sfintului Boris gi tre-
curlm. printre batalioanele Polovcilor. Noi nu avenn decat vro sutä
de persoane in drujaná, sicot:nd femeile gi copiii. Polovcii ne pfin-

Supoi, un Efluent al Dniprului.

Bela Veja, ora § in regiunea Pereiaslavlului.
Osen sau Asen, principe al Cumanilor vezi Introducerea.
Sviatoslavl, ora§ inci neidentifileat.
Krasen, ora § in regiunea Kievului, Iâng dad Krasna.
Varin, lonlitate neidentificatil, in stimga Dniprului.
Chalep, ora§ in regiunea Kievului, lâng Dnipru.

www.dacoromanica.ro
 212 .-
dean ca lupii in trecatori gi in mu.nti, dar Dumnezeu i Sfilniul Boris.
nit ne-a dat in mâiiníile lar. Am ajuma 511 pierden i la Pereiaslavl.
Am rimas la Pezeiaslavl trei ierni i trei veri cu cLrujina mea.
gi am sufe.ritt mult din partea rizbcfului gi a foamei. Apoi menea-Ira
si ~sellan pe Polovei dincolo de Rimov 2) i Durnnezeu ne veni in
autor i noi aciserim prinserrem un anuanit numgr din ei. 5i am
invins din nou trupa lui Mar i i.iam luat corturile trecind dincola
de Goltava 2). 5i merserrim spre Stacrodub in contra lui Oleg, &inda.'
el se chisme la Polovci 6. am mers-spre Bug i ou Sviatopolk merse-
rim in contra lui Boniak dincolo de Ros git merseri,m. 0115 la Smo-
lensk, &pi ce am Ming pace cu. David. In larmI reveniiiim pealan a
dona °ara de la malurile Voronitei 8). Atunci Torcij veaviril ea' mil
g5seascli gi Cirteievicii venirri dela Polovci gti merseilm in contra lar
la Sula gi merserIm la Rostov si trecem lama gi peste trea tierni ve-
rtiram din nou la Smolensk gi in urmi inä dusdi la Rostov. 5i anoi
urrnärirrum pe Bonialc impreuxiii cu Sviatopolk, dar ne-a seiPat din
milni gi nu. 1-am ajuste. In urmI urm5rirrtm pe Boniak dincolo de
Ros, dar 1-am lásat 0'1 ne ~pe. lama mireei la Smoleinsk gi plecart
din Smolensk dupg Patri. 51 mama lui George muri. Venind sä pe-
trec vara la Pereiaslavl, mä înt1nii cu frai mei. Boniak veni ou toti
Poloveii la Kosniatin 4) i merser&m in conrra lui, indrepandu-ne
dala Pereiaslavl spre Sula g Durminezeu rie vena in ajutor. Invinse-
igan pe Polovoi gi prinseränr pe principii lor cet mai de setatmit
dupä CrAciun ra'curIm pace Cu Aiepa. El ne dete pe fiica ea (perutru
fiul meu) j merserrun la Sanolealsk. In uranginä dusei la Rostov._
Venind dala Rostov mä clareel din nou en Svtiatopolk in contra lui
Urusolaa, geful Polovcilor, i Dunznezeu ne veni in ajutar; in urml
iaräi in contra lui Boniak spere Lubten2) gi Dumnezetu, ne-a fost in
aintor. In urnmi merserrim spre Vain 6) ea Sviatopolk. In urma mer-
serNm spre Don ou Sviatopolk gi David gi Durmiezeu ne veni fin a-
juttor. Aiepa i Bonialc veniseri la Vyr 7) gi voiau si se stalaileasci
ad. 51 eu mä dusei la Rcrmen 6) cu Oleg gi cu &fi mieri gt Polovcii

Rimov, ora § in regiunea Pereiaslavlului, azi pone Rimovka. Cf. Traut.

znann, op. cit., p. 278.
Goltava, un rini in regiunea Pereiaslavlului, azi Holtva.
Voronica, localitate in reginnea Pereiaslavlului.
Koandatin, o fortäreafá1âng niul Sula, In regiunea Pereiaslavl.
Luben, oras pe malul drept al riului Sula, in regiunea Pereiaslav1ului-
Voin, un i localitate in regiunea Pereiaslavlului.
Vyr, fortireall in regiunea Pereiaslavlului.
Romen, ora g in regiunea Pereiaslavlului, azi Romny.

www.dacoromanica.ro
 213

flând aceasta fugirit In urmi merseriim spre 112thisk in contra lui

-Gleb, fiindcä el Meuse pe cava dintre oametnii snoQtri prizonieri §i
Diumiezen ne veni in ajutor §i ne-am adus la indeplinire planul nos-
tril. In urimit merserim asu.pra eertitii Vladimir in contra firului lui
Jaroslav, nevoind suferiqn ticä1oiile. $i am piece dela Cernigov
la Kiev, la tartal meu. Dnumul acesta Lam Meat inteo zi j ajunsei
ivaintea vecetrnriei.
In (total, am fäent optzeci §1 trei de calitorii marl; pe cele midi
nu mi le amintesc §1.1 am incheiat cu Polovcii unsprezece /rotate, in
prezenta tatälui mou sau Mil de el, §i am dat multi bani §i multe
din hainele mele. $i am slobozit din fiarä pe multi principi dis-
tin§i de ai Polovcilor: doli fraçi ai lui $arukam, trei fraçi ai lui Bagu-
bars, pawn frati ai lui Ovcin §i ,alti o surtä. Si pe urmätorii
Dunanezeu pus de vii in puterea Mesa: Koksus §i fiul säu, Aklan
B-urrcevicir, Azgului, principe de §i cincisprezece aiçi °stall tineri.
$i &am dug de vii, i-am mioslax- it larruncai in fluviul Slawlii 1).
$i in'am obag:t mult §i in vânitorile mele, in timpul gederii
-mele la Gernigov. In imprejurimile acestui ora* in cumul mini an am
ucis, nu ark* mare sträduintä, ping la o slag tauri säThatk1, färä a
socoti alte tanimale pe cari le-am vânat Cu tatäl men. Iatä ce am mai
fäcut la Cernigov: am prins in etepe cu mâinile miele pänä la zece
eau donizeci de icai i deasemernea dealungul Rosului am prins ou
inâiuile mele cal Alba:lei. Doi zimbri m'au luat in .coannele lor, pe
nine §i calul men; 'un cerb m'a lovit Cu coarnele; doi elani, urtul m'a
elloait in picioare, iar taltul m'a lovit on coarnele. Un mistret
smuls sabia din coapsä, un urs sn'a mugoat de gold, un lup mi-a särit
In spate §i a trârntit ealul ea mine. Das. Dusinnezeu m'a scapat neatins.
Am reilzurt adesea de pe cal ; mi-am apart de douil ori capnl, m'am
ranit la málini §i la pieioare in tineretea mea. Nu mi-am päzit nici
vieata, 3111 mi-am erupt nioi capul.
Ceeace ar fi trebuit sä fad(' servlitorul meu, am fIcut en insumi,
la fázboin §i la vanat, noaptea §i zina, in zäpadä §i in frig, färä a
-avea räpaus. Eu nu mlatin läsat nici pe posadnici, niel pe soli, esu su-
pravegheam insumi casa mea §i, la vânItoare, eu insurni ficeam rin-
duiahA viinItori, en mil oquparn de grajdurile mele, de §oimi.
§i de ulii. De asem,eni, n'am läsat si fie supgrati de cei puternici
Yuma airman §1 väduva graci §i am supravegheat eu insumi rostu-
rile bisericii servile:hi divin.

1) Slavlii, un rau neidentificat

www.dacoromanica.ro
 214

Nu-mi faccti imputari pentru cele ce am spus, iuLiiçii mei fii,

§i niel ol4i cine va ceti aceste.a, cci eu nu ma lau.d pentru curajuT
meu, ci laud pe Duannezeu i proslavese indurarea aceluia care m'a
«Toth de anoarle pe mine, earman.ul §i pacatosul, in tirupul atator
ani, el care nu m'a &cut pe mine lene, ci folositor pentru atitea la-
crar omene§ti. Mind aceasta' scriere, umpleti-va de zel pentru toate
luerarile cele bun,e, laudand pe Dannbezeu §i pe efinti. Fiii m,ei, n'a-
veti lemma de moarte, niel de rizboliu, nici de vanntcare, ci faceil
fapte barbategti, dupa cum va va ingadui Dumnezeu. Daca miei raz-
boiul, niel vanatoarea, niel apa, nkli caderile de pe cal, n'au putut
sa-mi tack' veun rau, nianenea dintre voi nu poate si sufere veo pa-
guba, saki si-§i pilarza vieata, FAA porunca lui Dumnezeu. Dae.1
moartea vine dela Dumnezeu, niel tata, niel mama, mini fratele nu a
vor putea impiedica. Daci eee bine ea aincva sa se pareasei sing=
pe sine, paza lui Dunmezen este mai burin' decal paza

Scrisoare catra Oleg.

O ! nenorocitul §i sannanul de mine! Tu, suflete al meu, multi.
lupta (luci cu flail= mea, §i dupa ce ai birulit-o, mil gand.ese cuan ar
trebui, fiindea noi suntem trecatori, cuan ar trebui si stam inain-
tea infrico§atului judecator, daca nu ne-am pocait §i daca nu ne-am
iertat unul pe altul. Cici, daca cineva apune: sEu iubesc pe Dum.ne-
ztu dar nu iubesc pe fratele anew, este un minemos, §i cDaert
nu iertati gi.e§elele fraOui vostru, nici Dunmezeu din cer nu vii va
ierta pe voi». Si profetul zice: sNu te supara pe camenii ceti
nu taxi pe eel ce fac.e flapte rele: ce frumps gi ce plàcut este ca
sa traiasca impreuna
Dar, cliavolul se amesteea intre oameni: au existat razboaie
intre inteleptii nostri s:ramosi, labre bunii §i fethiçii notri paring,.
cad diavolul care nu voie§te binele pentru neamul omener3e, me im-
pinge spre vrajba. $i ti-am semis aceasta fiind indemnat de fiul meui)
pe care tu 1-ni botezat gi care sc gase§te /a tine. El mi-a trimis un
eurier cu o scrisoare §i mi-a spus: «Sin ne ie,rtain unnl pe altul §i si_
ne impaeana. Fratele .meu 9, e adevarat, a murit, (lax noi doi si nu
ne gandim la razbunarea lui, ci si ne lasam in seaana lui Dumuezeu;
el va judeca pe cei vinovati. Si nu aducem la pierzare Tara ruseaseav-
Si and am vizut bunatatea fiului meu, m'ain induio§at, i wand

Mstislav, fiul lui Vladimir, a avut de na§ pe Oleg.

Iziaslav, vezi cap. LXXXI.

www.dacoromanica.ro
 215

teami de Dunmezeu, mi-ant zis: «El care este tinir §1 nepriceput, e

plin de bunitate i se lasi in seama lui Dumnezeu; eu aunt mai
picitos decit ceilalti». De .aceea am ascultat pe fiul meu §i ti-am
eerie aoeasi sorisoare. O vei pnimi cu sentimente bune, ori eu
aoeasta o voiu vedea din rispunsul tau. Totu§i prin arc:cite
vorbe eu, nidijduind ea Dumnezeu ie.rte picatele mele cele
vechi, ti-am luat inainte in umilinta §1 ciinta mea, pe cane o a§tep-
tam dela tine. Caed Domnul nu este un om, ci Dumnezeul lumii in-
tregi, care in:ir'o clipi face tot ce voie§te. El insu§i a suferit ociri,
scuipituri, bätäi §1 s'a dat eu toate ca este stipin peste vieati
§i peste moarte. $i ce &intern noi? Ni§te oarmeni picito§i §i as-
täzi in viearti, mike in moarte, azi in glorie §i einste, miine in mor-
mint, wit*. Alta vor imprti ce noi am adunat. Vezi, dragi frate,
pc pirintii na§tri; ce aa luat ca ei? Ce le mai folosesc hainele lor?
Nimic altceva decit ce au fIcul. pentru sufletul lor.
Daci ax fi dat Dumnezeu, drag frate, ea tu. si-mi fi luat inainte
§i si-mi fi seria tu cel dintfii aoes:e cuvinte! Cana fiul meu, care era
§i al tiu, a foil ucis inaintea ta, rind ai vizut singele lui i conpul
lui veytejindu-se ea o Hoare de abia infloriti, ea un miel injunghiat,
fir fi trebuit sä zioi in fata acestui radavru, adincindu-te in gindu-
rile tale: tiNenoroeitul de mine! Ce-am ficut? ProN:ind de nevino-
vitia lui, din prieina unei lumi trecitoare, am sivirg:t un pica;
-am produs lacrimi unui tati §i unei mame». Tu ar fi trebuit. si ziei
impreuni cu David: chili reeunosc picatul, el este totdeauna inain-
tea ochilor mei». Nu Rini:lei David air fi virsat singe, ei pentruci a
comis un adulter; el §i-a acoperit capul ca eenur i a plans amarnic.
Dumnezeu dextat picatul. Tu trebuia si te pocie§ti inaintea lui
Dumnezen §i si-mi fi srafis o sorisoare de mingiere, sä-mi fi trimis
inapoâ pe nora mea, care nu-ti fieuse nici bine nici räu, pentruca
o pot imbriti§a §i si piing pe birba..ul ei, iar eisitoria ei si o in-
sotese de plinsete, in loc de cintece de bucurie. CAci pt.-ntru pIcatele
muele, en n'am asistat niel la cununia lor, nlici la primele lor bucurii.
Totu§i, pentru Du.mnezeu, trimite-mi-o cat mai in grabi cu intAiu/
tiu curier, pentruca, impreuni cu ea, si incetez de a mai plinge.
voiu pregiti ad o locuinti in care si stea §i unde ca o turturici pe
un copac uscat si-1 jeleasci §i eu ezt mi mângâi in Dumnezeu.
aceasta este calea pe care au urmat-o pirintii no§.trii §i. strämo§ii no-
§tri: moartea ar fi trebuit vie (Ida Dumnezeu, iar nu dela tine.
Daci tu ti-ai fi realizat atuncti vointa i ai fi cuprins Muromul
ai fi lisat Rostovul, §i dacrt ai fi trinis la mine, noi ne-am fi in-

www.dacoromanica.ro
 216

teles. Dar gindece-te, se &idea ca eu eä fi trinsis la tine §i nu mai de

grabil tu la mine? Daeiai fi spus baiatului aneu: tTaimite un curter
la 'teal tau». Eu a§ fi trianis zeee. Tu te-ati 'Mont ei unul dintre
eamenii ti a cilzut in lupta? Cei mat buni au murit, chiar din
neamul nostru. Dar tu nu trebuia a umbli dupa teritoriile mele §i
mid si-mi fact aceasta ru§ine §i aceasta suparare. Shagile indeamna
cite ()data si pui mina pe averm altuia; de da'a asta invitittura lor
a foot rea.
ti daca incepi Ei te caetyti inaintea lui Dumnezen, vei faoe
Line §i sufletului 111011; atuntei triantite-mi un rimier sau un episeop §i
serie-mi o scrisoare dupa cuariinta: in urnia, Ii vei lua volostea ce
se cade i ne vom impaca amindoi §i vom fi apoi mailauni prietini
ea inainte. Eu nu-ti port sentim.ente niet de ura nieti de razbunare
pentru moartea lui,. Eu n'am vrut s'i vaz sangele tau la Stairodub
§i Dumnezeu Efti ml fereasca ri viz singele vEr'unui frate, varsart fie
de miinile tale, fie din porunca mea. Date mint, sa aria pedepseasca
Duannezeu §1 efanta eruce. Am facut poate iun.pacait can], din cauza
jaaganilor, am raers impotriva ta la Cernigov §i ml eaiese de aceasta,
§1 m'am elk in gura mare inaintea fratilotr mei, in dung rinduri.
fiindei aunt ocm. Daca tu te gase§ti bine cuan egti, ramili in pace, claci
te gase§ti rau, fa ea fiul tau ea ramanli fratele sau mai mic §i s'A
manance painea tce se euvine, dela bunicul rin, iar tu ea rämii eu
mottenirea ta. In aceasta privinta insa intelege-te cu noi. Daca vreai
omari pe tamindoi, Ii ai in puterea ta. Eu Inri nu vreau raul
farii ruseati,ici numai binele. Daca tu vreai sa intrebuinte.zi forta,
ea tititi cä noi .i-am dat partea ta parinteasea, tavind milk* de tine, la
Starodub. i Du.mnezeu ne este martor cA ne-am inteles eu fratele
tau §i n'avem niel un interes ea ne intelegem Ma de tine. Noi n'ana
fäcut nici un rau, ei am zis: tTrimite la fratele tau, ca sA ne intele-
ge.mat Daci acum, vr'unul dintre voi nu vrea binele §i nici nu dorege
pacea intro erepini, Dunmezeu sA nu-i dea pe cealalta lu.me pacea
sufletului sau. vorbese acestea niel suit niel naanat de veun
interes. Dumnezeu imi este martor, §i sufletul meu imi este mai
scamp pecit once pe lume. La judecata esa de pe urma nu mi volts
teme de dugananii m.ei !...1).

1) Scrisoarea nu este sfAritä i Inlelesul nu este destul de ciar.

www.dacoromanica.ro
 217

Rugciciune

Stipane al intelepciundi, dititocrule de minte, tu care pedep-

sevii pe cei nebuni §i aped pe cei smeriti, intiregte mima mea intru
intelepélune, Doanme, aratti-mi cuvantul tatilui, cici nu voiu Impie-
dioa mele de a striga clut. re tine: Bunule Doanme, ai mili de
eel ce a cäzut. Dunmezeu este nidejdea mea, Christos este sciparea
mea, Duhul sfânt este paza mea. Tu, nidijdea §i sprijinul meu, nu
mi da la o parte, prea bunule. Cioi pe tine te am ca sprijinitor in
supirara, in boali, in toate nicazurile §i pe tine prea slivite, te
preamirese. Intelegeti i vedeti ed eu aunt Dumnezeu care ceroeteazi
inimile, care .aunoaste gindumlle, care detscopere faptele, care judeci
pe arfani, pe siraci §k pe cei urnilip. Ridici-te, o &Wiest al meu, gan-
de§te-te la faptele pe cari le-ai ficut, aduni-le in.aintea oehilor §i
curgi picituri din lacrimile tale, mirturise§te lui Christos pe
fati faptele tale §i toate gändurile tale gi curiVigte.te.
Pre cinstite Andrei 1) pirlinte prea ferickt, pistor din Creta,
nu inceta de a te ruga pentru noi, eici te einstim pentru ca sà putem
inlitura once mänie, once supirare, °trice putreziciune, ori ce pica,
once necaz, cinstind Cu cxedinti pomenicrea ta. Ocrotte§te, o Fecioari,
1VIatici prea curati, cetattea ta (Kiev) ,eare stipine§te prin tine, pen-
tru c prin tine si se int.ka..easei, intru tine si nidijduiasci, ca si
'Arm toate piedieile ca si sdroheasei pe vritimaiii, ea si faci perun-
cile Domnuluit. 0 prea cinstittä, Maici a lui Duannezeu, care ai niseut
prea sfintul Cuvânt al tuturor efintilor, prime§te jertfa noasträ §i
oerok§te de tot nicazul, de tot chinul ce va si vtie, pe noi oei ce ne
Inehinim e. Noi, slujitorii tàì, te iMplorim i inaintea ta ne aple-
ebn genunchii inimii noastre. Apleaci-ti unetchea ta, o prea curati,
soapi-ne de grijtik in cari suutem curundati §i mäntue§te de ori ce
jaf al dugananilor cePatea ta, o Maki a lui Dumnezeu. Apàrà, Doam-
ne, mo§teniuea ta §i nu lua earn5 la pioafele noastre, tu de care se
magi cea caire te-a niseut firi de silinânçil, Christoase, care pentru
noi te-ai intrupat. Tu, Doaume, care te-ai niscut i ai pástrat Uri
striciciune pe cea care te-a niseut, ocrote§te-ing, cand vei veni si
judeci faptele mele, tu care e§ti flri de pleat §1 inauritor, ca un
Dumnezeu i iubitor de oameni. Fecioari preacu.rati, tu care n'ai

1) Archiepiscopul Andrei din Creta, autorul cCanonului ce! Mare», cf.

Trautmann, op. cit. p. 252.

www.dacoromanica.ro
 218

crunoscut bärbat e effi mitriti de Dumnezeu, tu care indrepli pa§ii

celor credincio§i, soapi-mä pe mine, pierdutul, care strig cträ flu!
tiu. Ai mili de mine, Doamne, ai mili; ciind tu mi vei judeca, nu
mi osändi in focul ce! vecinic §i nu mi invinoviti in ininia ta.
ceasta este rugiciimea cia-ti face ourata fecioari care te-a niscut,
Chistoase, §i multimea de ingeri §i oeata inucenicilor. Pentru. Law
Cluistos, Domnul nostru, ciruia Ii se ouvine cinema §i miriroa. Ta-
tilui i Fiului §i Duhului gird, totdeauna acum §i puruuea gip in
vecii vecilor.

www.dacoromanica.ro
 219

4o noNYrbcKATo Mor, NA nonoyNoipbNBIPA.

crrAN-ail 4oyNam,4aNterro, K&BbKActri-lcglitAs
rofbil rEOLue (NropticKbi,H TAM 60XE H 6014b
Ntfrpk,H rrroUd-A ftiCZ I 1176cNA,17rHnerb,r4716HNAI
On-62coi36,enzrx,14,}KE HOETb N &c'rov.z, ZAcrb
CHm000y.131, Ackrost 3+Ce AcrH ctiartrrb Poycb,N
14,6,t1 gbctl 1-43buiti: MerfAlMoiroNA,Bbcb,Morb-
4s4,315,soototi,cKkta, nermb; HELETX,P.A4b;
1-Xrfk, ANTRA, 3u, ,Kpbcb, Ctp5ro lOk/tHgb..
AA)(08E iCE H riroycH)ri-Ord,b rrr ÔATI, K M of 1-o
13Arao,Kbcgomoy. (To cEmey Act mori-o Ei,:kTrk
3ff ttmo gIcTogoy fa,» f' _ter* AS, CHmosNIrro
mopfee mof f-o to, f44,,1, 34noy
iarD 3e/14 14004-
ripplArgbcKli .f4 faro Bono L1.1bCKIJ. AterroSD a+CE KOAt-
NOtirr.o: 13.1.17/h1H CBE H) OyfM&NE, rb'rEl PoyCbAN
nit rA,A H del BOA70)(13,X1PHfriAlANEINtmlyir
KOrbAA3H1 ObliErtylia.11-595fxra BE ti PrOZ1-1H) Uri H
felphyrb 32kna.eto, Ki6 nonovNKt-o,H Cbctlarvrb
CA cl ITAEmENbrolyV.NAvabisAb.

no IANO3tx-6 34c6 BrtmE-NtN1 crml aPrb60

Ps*NH riot140yhtAi-EBH patirt KcTI, N'ZiNt Xr-orkKk
3Em ht g r 41) c 14,k. Orb 7' fxz CAostpa poi*
ouiA c4 no 36/KAN, H 110.3b2Aw A CA t ImENLI 030H
Altt, c*61 we NA KoTOrtM 6 mtvrt-) PAK° sifti
sic
1ii171877,1116 cteroubl, Nd rtat-k friNtENbnil, N1°17(1,0,04 rip
Zecti N&FEKou.14k
(A.,è ceTH 2.K6 CoA N H :MEAT( g*A m H H Cr1,617
tiAurrAric 3oAvz Foi ryAtabrifjywbmb /VA CA014
Nbi NA AoyNaofcf0/11-9) Bb root?, H N&cHAtat
141.13 H M "t" , CA o St NH ittE 08 H 'l HWb ittE c"b ofigt
Hik 'ß1cf* H art.330,u1A cft. /141.00E7A T.b)cl,
ikAy,o6b ITT037)51/JA CA no.MANE, AA?CoSerayrTti-
H AcITHicH.; HNH AU3or3uP:kNE) HNH noMeTIAPCE.
Koweu TrHstce &mot HE rip ui 1,1171ai 6 Cowft rro#Z.
N't [Troy, HTEK0Wet cA tft,roy3ti H filfrEis/1
rr c*bc.ut A la A t-CtA j 1aloy3vi H ab.oulik
hqaitt-o rif pi wen HH , KoaiRtlfb
ros HIUH NH Ctiliota A Nk H rek) H NArevoulA cA
E,.rtb 131,1'EtET 86 et.177.15 NA/ H

www.dacoromanica.ro
 220

mefibnib noAorrA,orrl, cEPA upon skim's% cA rioA0

Z&NE CnogtNHNE cttow OK0A(5 finbME-
el-Al nr037,6AwiN CA C oFinnb HmeNbmb,H cgraftA
'w/x rfAiirl y H Nc\r-E-KowA t NO63,rbro./kelopt1i
ctercquA PO AeciNt H rro CENIii, no Coy4, Nkr6
Kow4 CA Cti3 Erb . rrAKD H ta,E CIN CnoBt-Nbc4(311/
b3it H 70 3 b 6A
1-AA4QIT-641K.72 Cno st-N b Kkl-k rfA

YIII. C giN bc Kai .,ICE t-A31 !Coy; FAKoN(E rFKO

)(orrvz 34{.H 111 o ey oy NA H tyHouIRt 07'1 JCoy
,e,bIffaiv6 07,7, Ko3à.f I> fEK0M H14 A-brAfE coItrai
aVt17.0YP/ cklE H NkcHA bN ggifaix
flO cbm ripieToul4+ ArrE StAH N CAt jar W 3EM
M-17C CA05tft4 bckiN firorlriek6utE. Botl-y<111HwErt
nftocere rrpHA.n 3E-MAI-X GoBtribcKPF,CH
Xrpt nolAwhst FlorH rrrH H H HU7tckfHIHNCE,
2(oinet al* Nkl<03es,folA vA nEr`Vt Kkiro g.b
(He
it gptmE Cbtuiftt H UTZ,fe,H3K6
littckr /24 ilfc\ AHAIH AAA° ter° NE IALLIA.CH 1KE
67;1 E Bol-EBkX7f, CAvá3/4 rebt y H nrti mxt H U1 At.
AvyntM, ciSifiAttA CNoBiraly H IV4kCr1AIflE murk
>icEN4,m1 ellertnciatml.. rrot)0\TH 6-X
Az
fa7t-Au1c 0g6rINDy) NE elckbrAILIE 13&firif N t-at
.NH g DA AEA 'Awe arrfAtH trrH AN TETITHAH
RArrb AH K N. 67, TEAtrA H 1/060TH 061fRIVATA
Ko MX7-e\)<AS 1117oyAt6'31. 6z. 4i A. GO 06Ife Ttiamb
H ojmbmt, rf137H) H gori, n J7tgf Alfro
.N.r77unh BbCti 1H NE ocreckcR. NH Kr4Hivb Oglf f! N7";
i*crb nprrlitd ST" PoycH HbocEro/A76NE-,tior1,;go
DIA AIGI OBZFEI if2(tCe pdtcffrb NH frAEmErOi NH tA
Kk. fío t190, WE rip H1470 4, nEterit3 H) ilk
I.?rouJA ArTH MHMO Kliites; frocnt
->KEI rrf H

/3; TcPAS TTS .1 677 At'rp_trgTt3v Atr0

z g7, AtTolisrt3.1 -A1-170.4r5 y g3 fitrromci,i
SZ:Al",rt,45'y8.1 8 At Tóitfyr., 8; ntrro4,51,47.1 BZ Airro
,sy 13.; AtrroAIS y 5.1 itcou Arp MIIMO
www.dacoromanica.ro
 221

r6fPf-A)I-E5kE C/9% 3T.BET6 NI; rit Aro? c Kot.e )97 tf,.

uibin;baif Kt tfianttrrroy) H ciAw
ujIts 60;(old, urif Ko rroAosbulw. rITHLtitiflb on.
1-

/3c froKk tt cycrrb 41141.0 A cAs tere3; rofbi i&eninan

H3KE npo31 BALL, coNrorli ArcrbcK1/4)H110
Z.A uhii% B0 htilBc\T-Ii N2.9tc H Toy g0/11?(121 Ha0
Id/1131. Ctely1A26.2s5Peo troy nfr?Ke CiVostp4H H ISFf6pc
rrerf. 1-ALIJA 3EMAF7 CAogirvbcgxilii flo.
nrorNkui Fonlp21,H N,\CitATH w R.3E/11
Al-fh TX, i CttifOiLIA c CAtigINbi nolcorHgbui
nora,i CA, Or Tan* rrpo3b84 CA 3EMAkk rofbckk
N kt. A tuA Bol-68414H ArrH tl rr-1,141, rionAt-
riHWA 3emn f-x 'e-lo...T-1,c H AANK.eborq 6 c 60
SK.E.
r01/6
1-1 o Ceneyryikk. /VM.A am 601-6
Zep
Nk pAo kr
Fo FE-IAIHNT, 1-A36114. Cnoi3t-
NbcKb ,CAoldNH, ct/.171-4?(X- no rtiroyNI-Egfi,
nrHt-A wa.
2K& HMop,ke. TEcHIH /1 Ayo
Be H noAFAN, Fptct Nostvt 30-torvQ6-0\ Pojcb.CHm6.
go rrob6or-e rtf*AoasceNbi te:lov Hrbi NlofkR- A-
30701113.k CA rpAnnoTA cnoribeKt\i-k
NCE r amo'rèc rEcTfl, 81 Pocti H 6BAbr(\ritXt
eVH c i X1 .

Textul da./ dat aci dupi August Bielowski, Monumento Poloniae Ifi-
storica, 1864, voL I, cap. I, p. 550-651; cap. III, p. 555, cap VIII, p, 557-588;-
cap. XIX, p. 568-569. Ca oránduire el corespunde cu textul cronicei publicate-
de Fr. Mildosich, Chronicia Nestoris 1860, cap. I, p. 1-2; cap. III, p. 2-3; cap.
VIII. p. 5-6; cap. XIX, p. 12-13. La Miklosich sunt unele emisiuni de text
In ce privegte teamenul de Vlah la Mildosich este techa sub forma: Vlafici, Vla-
hoye, in cap. I, p. 1-2; in cap. III, p. 2-3: 17/abone; in cap. m'ir, p. 5-6 lip-
seate; in cap. XIX, p. 12-13: Vlahii, Vlahove. Iar la Bielowski, cap. I, p. 550
551: Volooki, Volluva; in 'cap. III, p.. 555: Volhfun; in cap. VIII, p. 567-558:
Volhi; in cap. XIX, p. 568-569: Volhi, Volhve, Volhi.

www.dacoromanica.ro
 INDICELE NUMELOR PROPRII

AbelAve! 121, 122. Amos 92.

Abimelech 69, 122. Amphiloch 193.
Abraham 42, 60, 84, 88, 89, 113, 114. AttaAnna 99, 111.
Adam 42, 73, 86, 87, 88, 93, 95, 146, Anastasia din Theopoli6 56.
168, 200. Anastasia din Cherson 98, 102, 106, 121.
Adonai 92, 112. Anatolia 102.
Adria 32. Andrei, apostohd 96, 157, 159, 193, 201,
Adrianopol 57. 202.
Adrian 57, 102. Andrei, arhicpisc. din Creta 217.
Adriatica (marea) 32, 34. Andrei, f. Vladimir 190.
Achab 115. Andronicos, apostol 48.
Adulb 60. Angli 33, 43.
Adun 60. Antiochia 55, 102.
Aegyptul v. Egipt. AntiochosAntioch 134, 202.
Aeolia 31. Antipa 120
Aethiopia 31. Anton, sffintul 129, 130, 146, 150, 151,
Africa 134. 152
Agamemnon 57. Anton, egumen din Juriev 159
Agar 46. Anton ce! Mare, din Theba 146.
Agareni 44. Apollonius 56.
Agathon 102. Apollonius din Tyana 55.
Albania 32. Apollinarie 102.
Aiepa 194, 212. Apubkar 60.
Aklan Burcevici 213. Arabia, Arabi 31, 44.
Aktevu 51. Aram 196.
Aldan 60. Arcadia 32.
Alexandria 102. Ares 91.
Alexandru cel Mare 42, 174, 196, 197. Arius 101, 102.
Alexandru, imp. byzantin 46, 50, 51. Aron 90, 91.
Alexios, imp. byzantin 102.
Arslanopa 191.
Akun 60.
Armenia Mare §i Mica 32.
Alta 113, 121, 136.
Altunopa 186, 191. Asaduk 210.
Alvad 60. Asia, Asia Mica 32, 36, 41, 44.
Amazoanele 41. Askold 44, 45, 46.
Amind 60. Asmud 65.
Amon 173. Asser 89.

www.dacoromanica.ro
 - 224 -
AssyriaAsiria gi Asirieni 31, 34, 94, Bolus 132.
153, 200. Boniak 171, 172, 185, 186, 187, 193, 194,
Asup 191. 212.
Athanasie 102. Boricev 37, 65 103.
Athos (nruntele) 129. Boris, f. Viaceslav 210 si mai deseori.
Atlantic (Oceanul) 35. Boris, f. Vladimir, sfintul 81, 105 si
Avari 38, 39. mai deseori.
Avel vezi Abel. BosforulBosporos 32, 45.
Azgului 213. Brahmani 40.
Azov (marea) 105. Briaicislav. f. Iziaslav 111, 112, 128, 135,
138.
Babel 33. Briacislav, f. Vladimir 192.
Babylon 41, 33, 34, 42, 153. Britannia 32, 41.
Babyloneni 32, 40. Brody 210, 211.
Bactria 31. Bruny 60.
Bactriani 40. Bug 38, 39, 112, 120 v. Boh.
Bagubars 211, 213. Bujani 38.
Bal 91. Bujiskii Ostrog 188.
Balaam 56, 200. Bulgari 34, 35, 38, 44, 47, 48, 49, 57, 58,
Baltica 32, 33. 59, 62, 71, 74, 76, 83, 84, 85, 97, 98,
BasiliosVasile arhiep. 101, 206. 123, 159, 173, 183.
BasiliosVasile, imp. byzantin 45, 46. Bulgaria 45, 57, 59.
Basilios IIVasile Bulgarochtonul 76, Busk 183, 188.
97. Byzant 38, 45, 50, 55, 57, 76.
Bela Veja 71, 211.
Beldiuz 191. Cain 87, 112, 113, 115, 121, 122.
Belgorod 81, 106, 109, 139, 159, 180, 203. Canaan 89, 91, 145
Belkatgin 210. Ciipinci (muntele) 95.
Belobereje 62, 77. Caria 31.
Beloozero 32, 38, 44, 140, 141, 175, 176. Cappadocia 32.
Belz, 124. CarantaniCarintieni 34.
Beniamin 89. Carintia 34.
Berendi 180. Carolingi 33.
Berendici 183, 193. Carpati 34, 38, 118.
Berestie 121, 122, 181, 184, 1p6, 189, 2099. Caspica (mares) 35.
Berestovoie 81, 111, 128, 144, 172. Cataractele (Dniprului) 199.
Beseda Pasyncei 64. Catherina 194.
Bethel 91. Caucasus 32.
Bethleem 93, 94. Cehi 34, 47, 121, 153, 201.
Biaidiuk 170. Celestin 102.
Bithynia 31, 58. Cenegrepa 191.
Blacherne 45, 202. Cephalonia 32.
Blud 79, 80. Ceremisi 38.
Boemia 34, 73, 109, 209. Cernigov 45, 61, 123, 132, 137 si mal a-
BohBug 212. deseori.
Boldiny 151, Certoryisk 188.
Boleslav I, II, HT regi ai Poloniei 109, Cerven 82, 124, 185, 186.
110, 120, 124, 128, 139, 190. Cervensk 121.

www.dacoromanica.ro
 - 225 -
Chalcedonia 101. Daniel 69, 146, 197, 200, 201, 203.
Chaldei 40. Darius 196, 197.
Chalep 211. David, regele Ovreilor 42 ti mai adese-
Chazari 41, 42, 43, 44, 46, 64, 71, 81, ori.
123, 151, 193. David, f. Igor 157 §i mai adeseori.
Cherson vezi Korsun. David, f. Sviatoslav 175 gi mai adeseori.
Chios 32. David, f. Vseslav 190, 191 ti mai adese-
Chiovita 37. ori.
Chortica-Chortipt 191. Degeia 198.
Choriv 37, 44. Dervis 32.
Chorvgi.Croati 34, 39, 49, 59, 106. Desna 32, 35, 68, 105, 191, 210.
Chvalisi, elivalisie 35. Devgenevici 169.
Wick 31. Dioscor 101.
Citeievici 210, 212. Dnipru 31, 32, 35 gi mai deseori.
Ciudin 65, 144, 154. Dobrynia 74, 81, 83, 120.
Ciuzi 32, 33, 38, 43, 49, 78, 106, 12 t, 138 Dobrynia Raguilovici 176.
142. Dolobsk 196, 197.
Ciuzii Transvolokisi 32. Doinesticos 65.
Clement 102 160. Domitian 55.
Coelesyria 31. Domnin 102.
Colchis 32. Don 38, 39, 195, 198, 212.
Constantin VII Porphyrogenitul, 57 gi Dorogobuj 157, 187, 188.
mai deseori. Dorogojici 79.
Constantin V, Iconoclastul, 134. Dorostorum-Durostorum 33, 49, 75, 76.
Constamin cel Sant 69. Dregoviei 35, 37, 38, 39.
Constantin, apostolul 47, 48. Drevliani 35, 37, 38, 39, 41, 46, 49, 57,
Constantin IX, Manomachul 127. 64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 105.
Croati, vezi Chorvaii. Driuck 163, 210.
Cornul de Aur 45. Duben 188.
Coreyra 32. Dulebi 38, 39, 49.
Cornelius 112. Dunärea 32, 34, 37 gi mai deseori.
Creta 31. Dumitru, Sf. din Thessalonic 49, 130,
Cumani 174. 158, 176.
Curi 33. Dumitru, f. Kor 195.
Cypru 31. Dumitru, servitoruf lui David 180.
Cyrena 31. Dvina 32, 33, 35, 36, 37, 38.
Cyrill, patriarch din Ierusalim 102.
Cyrill, patriarch din Alexandria 102. Eber 88.
Cyril' (Constantin), apostol slay 47. Ebrei vezi Evrei, Ovrei, Jidov:.
Cyrus 101, 200. Eden 86.
Cythera 32. EgiptAegyptul 31, 42, 89, 90, 91, 94,
96, 196.
Paibog 80. Egri 60.
Dalmatia 32, It. Elena 49, 69.
Damasus 102. Eleutherie, Sfintul 62.
Damian 148, 119. Mini 200.
Dan, f. Iacob 89. Elymais 31.
Dan, cetate 91. Emig 60.
15
www.dacoromanica.ro
 - 226 -
Enoch 69, 122. Gen 41.
Ephes 101. GeorgeGheerghe, servitorul lui Boris
Ephratha 93. 114.
Ephrent 159, 161, 176. Gheorghe, metrop. 131, 144, 145.
Epiphan 196, 200. Gheorghe, effintul 126, 133.
Epir 32. Georgios, vezi Haman°los
Erlisk 60. Georgie, prelat 102.
Erythra 31. Gheorghe, f. Vladimir 194, 212.
Esau 89, 145. German, 144.
Esta 93. Germani-Nemti 98.
Etiophia 69. Germania 153.
Eton 60. Germaneciu 172.
Etriv 173, 175. Gion 31.
Earboea 32. Girgen 194.
Euphemia 202. Gleb 81, 105, 115 fi mai deseori.
Euphrat 31, 200. Gleb, f. Vladimir, sfintul 55, 81 gi mai
Euprazia 193, 195. deseori.
Eustathie, 125. Gleb, f. Sviatoslav 133 gi mai deseen.
Euthiehie 101, 102. Gleb, f. Vseslav 192 gi mai deseen.
Euthimie 146. Glogov 209.
Eva 86, 87, 95 GoltaGoltava 198, 212.
Evagriu 101. Golotiick 140.
Evrei-Ovrei-Ebrci-Jidovi 42, 88, 89, 145. Gomol 60.
1995, 196, 199, 200, 201. Gomora 85.
Ezechias-Hiskias 153. Gordiata 65.
Ezechil 92. Goriaser 116.
Gorodet 1244 155, 181, 187, 199.
Falek 33. Gorogin 210.
Farlof 50, 51. Goti 43.
Fast 60. Gotlanda 33.
Filip, sfintul 163. Greci 48, 49 gi rnai adeseori.
Finlanda 32. 68. Grecia 45 gi mai adeseori.
Finii 31. Grigore 102.
Fost 51. Grim 60.
Franci 33. Gruden 180.
Frasten 60. Gudy, principe 51, 60.
Frelav 51. Gudy, delegat 51.
Frudi 60. Cunar 60.
Fursten 60. Gurastr 60.
Frutan 60.
Habakuk 200.
Gabriel 90, 94, 126, 201. Hadrian vezi Adrian.
Gad 89. Hagan 89.
Gades 31. Ham 31, 33, 34, 36, 87.
Galatia 38. Hamartolos 31, 40.
Galatieni 33. Haran 89.
Galinzi 132. Hcraclea 58.
Getleon 96, 122, 173. Heraclius 38.

www.dacoromanica.ro
 - 221 -
Bilarion-llarion 128, 129. loan Tzimiskes 76.
/loses 92, 93. loan I metropolitul 158.
Ryppolit 200. loan IT metropolitul 159.
loan vezi Ian.
Iacob, fiul lui Isaac 84, 89, 93. loan f. Tvorimir 127.
Iacob, calugär 147. loan Chrysostornul 199.
Iakun 124. loan vezi Ivan.
Iambres 143. Insular 40.
Iami 32, 127. Ionia 32.
Ian, birbatul l'ilar;ci 161. lordan 95.
Ian, fiul lui Vyyttia 127. Iosif 89, 94.
Ian, vocvod 159. Iosua 91, 200.
Ianka 158, 159. by 167.
Iannes 143. Irena, Sfiinta 126.
Iaphet 31, 32, 33, 34, 38, 87, 174. /rod 94, 200.
Iaropolic, f. Iziaslav 140 ti mai deseori. Isaac 84, 89, 150, 151, 152,153.
laropolk, f. Sviatoslav 184 yi mai dese- Isahar 89.
ori. hala 92, 93, 94, 159
Iaropolk, f. Vladimir 191 ti mai deseori. Iskorosten 35, 65, 67.
laroslav, f. Taropolk 185 gi mai deseori. Tskusev 60.
Taroslav, f. Sviatopolk 181 pi mai dese- Ismail 167, 172, 173, 174.
ori. Israel 90, 91, 92, 93, 94, 167.
Iaroslav, f. Sviatoslav 180-yi mai descori. Istr 60.
Taroslay, f. Vladimir 43 yi mai dcseori. Ithaca 32.
Iasi 71. Itlar 169, 170, 212.
Iatviag 60. luda 56, 89, 91, 94.
latviagi 82, 127, 201. Ivor, teal luí Duire:tru 195.
Icktan 33. Ivor 60.
Ielovici 114. Ivan Jiroslaviei 154.
Ieremia 92, 93, 149. Ivan Zachariici 193.
Ieroboani 91. Izborsk 44.
'plat 147. Izbygnev 193.
Igor, nepotul lui Rur:k 59. Iziaslav, f. Izro.lav 124 yi mai deseori.
Igor, f. Taroslav 132 yi mai deseori. Iziaslav, f. Vladimir, principe de Po-
Igor, f. Rurik 43 yi mai deseori. lock, 81 ti mai adeseori.
Ilarion vezi Hilarion. Iziaslav, f. Vladimir Monomachul 171,
Me, preot al lui Tsrail 91. yi mai atleseori.
lije, prooroc 63, 64, 146.
Hie, patriarch 102.
II/yria 32. Jelan 166.
limen 32, 35, 36. Jidiata 125.
India 31. Jidovi-Judei 85, 95, 153, 200 v. Evrei.
/ndieni 40. Jugrieni 174.
Ingrid, delegat 51. Juriev retate Ifingii Ros, 144, 159, 161,
Ingrid 60. 170, 192, 201, 203.
ingiviad 60. Juriev, cetate in lara Ciuzilor 124.
loan, egumenul 153, 159. Judi vezi Gheorgite.
'loan Botezitorul 95. Justinian 42, 134.
loan Evanghelistul 156. Juvenal 102.

www.dacoromanica.ro
 - 228 -
Kakan 71. Kuria, principele Pecenegilor 77.
Kaiphas 56. Kuria, princ..pe al Polovcilor 172.
Kamalia 31. Kurlanda 33.
Kanikar 60. Kursk 171, 209.
Kanaan 89. Kurtyk 191.
Kapici 79. Kvalisi 173.
Karl 50. Kytan 169, 170.
Karly 51.
Karn 51. Laban 89.
Karsev 60. Ladoga 32, 44.
Kary 60. Lamech 122.
Kasogi 71, 122, 123, 134. Latini 48, 101.
Kazirnir 128. Lazar, egumen 159.
Khodota 210. Lazar, episcop 193.
Khorol 194, 198, no. Lazar, devotatul lui David 184.
Kiev 31, 32 si mai adeseori. Lazar, din Vysegrad 144.
Kii 37, 44. Lea 89.
Kiovita 37. Leo T, Papa 102.
Kitanopa 191. Leo, mail lui Methodiu i Cyrill 47.
Klek 60. Leo III, impirat byzantin, tatill lui
Klescinoozero 38. Constantin Iconoclastul 134.
Kliazma 176. Leo VI, Frlosoful 46.
Klov 195, 202. Lesbos 32.
Kocii 191. Lesi-Liachi, 33, 39, 47 si mai de multe.
Koksus 213. ori.
Kol 60. Late; 147.
Kolciko-Kolcia 180, 182. Letgalli 38.
Koloksa 177. Leti 33.
Koloman 185, 202. Levi 89.
Kommagena 31. Liasko 114.
Kordna 210. Libya 31.
Korduena 31. Libiar 60.
Korsun-Cherson 36, 59, 62, 98, 99, 100, Lidul 51.
102, 103, 106, 135. Listven 123.
Kosniaciko. 138. Liubeci 45, 50, 74, 119, 119, 129, 177..
Kosniatin 120, 212. Lituania 32, 127.
Kotel 47. Liut 77.
Kotopan 134, 135. Liutici 33, 34.
1Crasen 211. Livi 33, 38.
Krasnyi Dvor 173, 210. Locris 32.
Krivici 35. 37, 38, 40, 43, 44, 45, 46, 49, Logojsk 210.
59, 78, 106. Loth 69, 88, 173.
Kuci 60. Lovot 35.
Kulmei 182. Luben 193, 212.
Kuman 191. Luca, evanghelistul 101.
Kunopa 143. Luca, episcop 159.
Kunui 77. Luck 157, 184, 187.
Kupan 186. Luga 68.
Kuri 38. Lukoml 210.

www.dacoromanica.ro
 - 229 -
I,ybed 37, 72, 81. Mihail Hl imp. byzantin 42, 47, 203 si
_Lychnitis 32. mai adeseori.
Lycia 31. Mihail, episcop din Juriev 145.
Lydia 31. Mihail Tolbecovici 149.
Lycaonia 31. Mikulin 210.
Mina 193.
Minsk 135, 192, 211, 213.
Macedonia 32, 47, 57. Moab 173.
Macedoneni 58. Mohammed-Mahommed 84, 85.
Macedonius 101. Moise 42, 69, 89, 90, 91, 92, 93, 143, 146,
Mahommed vezi Mohammed. 195, 197, 199, 201.
Mal 64, 65. Moislav 128.
Maleachi 92. Mokos 80.
Malfrid 111. Molossi 32.
Malko 74. Monachos G. Hama°los 40.
Malusa 74. Monomachos 127, 203, 204.
Mamas, sfiintul 50, 61. Mony 60.
Manethon 56. Morava 34.
Maeot:s 32. Moravi 34, 47.
Mara 90. Moravia 34, 47, 48.
Maria, mama lui Elms 94. Mordvini 32, 38, 192.
Maria, solio lui Jan 161. Mata 68.
Marea Neagril 35, 36. Mstislav f. Iziaslav 139 si mai adeseozi.
Marea Ros.ie 90. Msti lav, L Sviatopolk 185, si mai adese.
Marea Varegil 33. ori.
Marin 161, 170. Mstislav, f. Vladimir, principe de Ttnuto
Alarmaris 31. Zokan 81.
Ma.linilor, muntele 95. Mstislav f. Vladimir Monomachul 176
Masovieni 34, 35, 127, 128. si mai adeseori.
Massuria 31. Mstislav f. Vsevlad 189 si mai adeseori.
Matheiu 149. Murom 44, 106, 171, 175, 176, 177, 215.
Maurieius 134. Alueonti 32, 38, 44.
Mauritania 31. Munir 60.
Med a 31. 32, 41. Mysia 31
Medi 32.
Medvediea 176. Nabucadnesar 56.
MeletiP 102. Nalior 88.
Menandros 57. Naphtali 89.
Meri 32, 38. 43, 44, 45, 46, 49. Nazareth 94.
Mesopotamia 31. Nebo 91.
Methodius 47 48, 173. Negru. fluvial 44.
Methodius din Pawls 174. Neiata 155.
Metrophan 102. Ncjatin 140.
Micha 93. Nemiga 135.
Midian 90. Nemti 33, 84, 85, 97.
Midianiti 96. Neradet 158.
Mihail, archangel 199, 200 si mai agese- Nero 134.
ori. Neromi 38.
Mihail Studitul 131. Nestor 101.

www.dacoromanica.ro
 - 230 -
Neva 35. Ostr 187.
Nicoa 101, 102. Oaromir 133.
Nicephor, Nikifor-Nichiphor 65, 192, 203. Ovcin 213.
Nicelae, egumen 144. Ovrei vezi Ebrei 48, 84, 92, 93, 94, 96,
Nicolae, metropolit 181. 203.
Nicolae, callugir 147.
Nicontedia 58. Palestina 134.
Nikita 177, 203. Pamphylia 31.
Nikon 150, 159. Pannonia 48.
Nilul 31. Pantherios Domestico, 58.
Nimrod 88. Paphlagonia 32, 58.
Niniviti 146. Pasyncea Beseda 64.
Nistru 32, 39, 46. Patara 174.
Noe 31, 69, 87, 96. Paul, apostolul 48. 84, 105.
Norici 34. Paul, cilluarul 147.
Noricum 34. Pecenegi 39, 41 59 si de mai multe ori_
Norvegi 33, 43. Peceri 32, 174.
Novgorod 32, 35, 36 si mai adeseori. Pejar 177.
Novgorodieni 32, 38 si mai adeseori. Pclenia 32.
Novyi Gorod 210. Peloponez 32.
Numidia 31. Pereiaslavet 71, 73, 75, 77.
Nun 91, 200. Pereivlavl 50, 61, 74 si mai adeseori.
Nura 189. Percmil 187.
Peremysl.Premyl 82, 158, 159, 178, 185
Obri 38. 187, 188.
Obrov 210. Peredslava vezi Prod-lava.
Oder 34. Perevolska 163.
Odren 59. Perm 32.
Ogorsk 188. Permieni 32.
Oka 32, 38, 39, 44, 71. Persi-Persia 31, 38. 199, 200, 201.
Okov 35. Perim 50, 60, 63, 64, 77, 80, 81, 103, 181-
Olberg Ratibatici 170. Pesocea 163.
Oldrich 109. Pesceana 83.
Oleb 0. Petru, tarul Bulgariei 59.
Oleg, principe rus 39 si mai adescori. Petru, apostolul 36, 144, 158, 200.
Oleg, f. Sviatoslav, nepotul Olgei 71. Petro, episcopul 144.
Oleg Sviatoslav, principe de Cernigov 153 Petru, ciilugitr din Alexandria 102.
mai adeseori. Petru cel Gangav 102.
Olesia 157. Phocas 58.
Olga 49, 60, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, Phoebus 102.
72, 73, 74, 98. Phoenicia 31.
Oljici 68. Phrygia 31.
Olma 46. Pam 48, 95.
Oreatias 57. Pinsk 178, 181, 185, 186.
Orgost 188. Pisidia 31.
Origen 101. Poarta de Aur 125.
Orante 56. Poeiaina 64, 70.
Orsa 135. Podol 65.
Osen 157, 194, 211. Pogorina 181.

www.dacoromanica.ro
 - 231 -
Poliani 34, 35, 37, 38, 39, 41, 43, 44, Rogvolod 78.
46, 48, 49, 59. Rojna 185.
Polociani, 35, 37, 38. Rokom 118.
Polock 44, 50, 78, 105, 122, 135, 139 163, Roma 33, 35, 36, 42, 55, 84, 85, 101, 102,
189, 193, 210. 111, 201.
Poloni, Polonia 33, 47, 190. Romani 33, 85, 101, 134.
Politian 102. Ronum-Romanos, imp. byzantin 57, 58,
Poiota 35, 37. 59, 60, 63.
Polovci 39, 41 si foarte de multe ori. Roma", f. Vladimir 203.
Poltava 50. Roman, f. Sviatoslav, principe de Tmuto-
Pomerani 35. rakan 154, 157.
Pomerania 35. Roznen 212.
Pontos 35, 36, 58. Ros 79, 125, 170, 212, 213.
Porei 133, 154. Rostilav, principe moray 47.
Poromon 118. Rostislav, f. Mstislav 169.
Porphyrogenitul 83. Rostislav, f. Vladimir 133, 134, 135.
Pozvizd 105 Rostislav, f. Vsevlad 158 s't mai deseani
Prasten, trimis al lui Bern 60. Rostov, cetate in tara Motile!. 44, 50,
Prasten, trimis al lui Akun 60. 105, 140, 159, 162, 171, 175, 176, 209,
Predslava-Peredslava 115, 119, 192 212, 215.
Pretici 72. Rostov, cetate marea de Azov 38.
Predslavino 81. Rotoviit 140.
Premysl vezi Peremysl. Rual 51.
Priluk 163, 211. Ruald 60.
Pripet 32, 35, 38, 194. Ruben 89.
Proktor 202. Ruciai 64, 103.
Prusi 32. Rudica 178.
Psel 193. Rulav 51.
Pskov 44, 49, 68, 122, 125. Rurik 32, 44, 45, 46, 158, 163.
Putiata 187, 188, 192, 203. %Issas* marea 137.
Putsa 113 114. Rusali 137.
Rusia 31, 39 si mai de multe ori.
Radim 39. Rusi 32, 33 si mai de multe ori.
Radimici 39, 40, 46, 49, 83, 154.
Radko 158. Sabulon 89.
Rahela 89. Sakov 170, 189.
Raphael 200. Saks 211.
Ratibor 157, 159, 169, 170, 188. Salnita 199.
Retledia 122, 123. Samaria 91.
Rhinokorura 31. Samoezi 174.
Rhodos 32. Samuel 91, 92, 146:
Riazan 172, 177. San 186.
Rimov 212. Sara 89, 173.
Roboam 91. Saraceni 134, 173.
Rodi 200. Sirbi 34.
Rodnia 79. Sardinia 31.
Rogneda 78, 81, 111. Sarmatia 32.
Rodosyn 199. Sarukan 194, 198, 213.
Rogoviei Giuriata 174. Satanael 86.

www.dacoromanica.ro
 - 232 -
Sauk 210. Sodoma 85.
Saul 56, 69, 91. Sodomiii 69.
Saya 146. Sofronie 147.
Sbyslava 198. Soj 39.
Scandinavi 33. Sojita 154.
5cek 37, 44. Sokal 133.
Scordiatici Stavko 209. Solonm 42, 69 si mai adeseori.
Scythi 48. Sophia, Santa 125, 126, 128, 131, 163,
Scythia 32, 38, 39. 166, 175.
Sem 31, 32, 33, 34, 36, 87. Stanislav 105.
Semargl 80. Starodub 171 172, 210, 212, 216.
Semgalli 32, 33, 38, 193. Stefan I cel Stint 109.
$eksna 211. Stefan, egumen 147, 150, 153 si apoi
Sepol 182. episcop 161, 169, 195.
Sergiu 101. Stefan-Stephanos, imp, byzantin 59, 60.
Seri 40. Stemid 50, 51.
Seruch 88. Stengi 60.
Seth 87, 145. Stir 60.
Setoml 125, 133. Stribog 80.
Severiani 35, 38, 39, 40, 43, 46, 49, 50, Strijen 155.
105, 123, 124. Studiti 131.
Sfandra 60. Stugna 105, 165, 166.
Sfirk 60. Sud 45.
Sfirka 60. Sudislav 105, 132, 133.
$ihrid 60. Sudoma 122.
Sichbern 60. Suedia, Suezi 31, 33, 43.
Sicilat 32. Sugr 194.
Silvestru, Papa 102. Sugrov 198.
Silvestru, egumen, vezi /ntroducerea. Sula 35, 105, 106, 193, 198, 211, 212.
Simeon 49, 59. Supoi 211.
Simeon, fiul lui Jacob 89. Surbar 191.
Simon vraciul 57, 143. Suteisca 186, 209.
Sinai 91, 146. Suten 191.
Sinka Bovici 60. Suzdal 123, 175, 176, 177.
Sinear 33. Sven 60.
Sineus 44. Sve.nald 64, 65, 76, 77, 78.
Sinope 36. Sviatopolk, principe .morav 47.
Skeva 56. Sviatopolk, f. Iziaslav 43 si mai adese-
Slavi 34, 35 si mai de multe ori. ori.
Slaviata 169, 170. Sviatopolk, f. Ieropolk, 80 i mai ac13-
Slavlii 213. seori.
Sloveni 35, 35 si ntai de 'multe ori. Sviatopolci 170.
Sludy 60. Sviatoslav, f. David (Sviatosa) 185, 186,
Smiadin 115. 190.
Smolensk 37, 38, 45 si de mai multe GEL Sviatoslav, f. Igor 43, 67 ti mai adese-
Smyrna 200. ori.
Snovid Szecevici 180. Sviatoslav, f. Iaroslav 124 si mai adese-
Snov 138. ori.
Snovsk 138. Sviatoslav, f. Oleg 193 si mai adeseori.

www.dacoromanica.ro
 - 233 -
Sviatoslav, f. Vladimir, principele Dray,- Trepol 165, 166, 167.
lianilor 81 pi mai adeseori. Trepol 165, 166, 167.
Sviatoslav, f. Vladimir Monomachul 169. Troas 32.
pi mill adeeeori. Truan 51.
Sviatoslavl 211. Trubeja 105, 106, 107, 172.
Syria 31. Truvor 44.
Syrtele 31. Tudek 60.
Tudor 60.
Tale; 114. Tugorkan 169, 172, 211.
Tarasius 102. Tuky 138, 154.
Tarigrad sau Constantinopol 42, 44 pi Tulb 60.
mai adeseori. Turbern 60.
Tatari 41. Turbrid 60.
Tauris 32. Turd 60.,
Taz 144. Turiak 184.
Terebovl 178, 182. Turilsk 184.
Tarem 65, 66, 80. Turov 35, 78, 105, 15059, 164, 178, 181,
Termuthis 89. 210.
Tarach 88. Turovci 78.
Tharsis 201. Tury 78.
Thebais 3L Tvorimir 127.
Theoctist 194, 202.
Theodor 132, 146, 159, 176, 177. Ugorskoie 45, 46.
Theodoret 102. Ugri 32, 38, 39, 46.
Theodosie, egumen 131, 144 si mai ade- Ulan 180, 182.
seori. Uleb, principe rus 60.
Theodosie, prifinte ale bisericii 162. Uleb, negustor 60.
Theodoros Stratelas 58. Ulici 39, 46.
Theopemptos 127. Unguri 34, 41, 45, 46, 47, 49, 58, 59, 83,
Theophanes, patriarch 102. 186, 187, 201.
Theophanes, amiral 58. Ungaria 32, 41, 47, 73, 109, 118, 185, 192,
Theophilos Syncellos 76. 202.
Theopolis 56. Urusoba 191, 212.
Thessalia 32. Ust a 172.
Thessalonic 47. Uta 60.
Thraci, Thracia 32, 47, 57, 58. Uvetici 188.
Tigru 32.
Tilii 60. Vakei 180.
Timotheu 102. Varegii (marea) 33.
Tiverci 39, 46, 49, 59. Varegi 32, 33, 35 pi mai adeseori.
Tmutorokan 105, 122, 123, 133, 134, 154, Variajko 80.
155, 157, 169. Varia 211.
Torcesk 165. 166, 168, 211. Varlaam 130.
Torci 83, 132, 133, 167, 170 173, 174, Vasile, posadnic 187.
180, 183, 192. 193, 212. Vasile-13asilios I imp. byzantin 45, 46.
Torcin, buciitarul 116. Vasile-Basilios II Bulgarochtonul 76, 97,
Torcin, delegatul lui David 188. 99.
Torkmeni 173, 174. Vasile-Basilios, cel Mare, archiepiscop
Toropet 150. 102.

www.dacoromanica.ro
 234

Vasile, prietenul crunicarului 182. Volochi 33, 34, 38, 47.

Vasile, omul lui David 184. Volodar 157, 178, 183, 185, 188, 192,
Vasilev 100, 108. 203.
Vasilko, f. Rostielav 163 ti mai adese- Volos 50, 77.
ori. %Volhynia-Volynia 38, 39, 105, 120, 154,
Venelieni 33. 180.
Veremud 50, 51. Vonkina 158.
Vesi 32, 38, 43, 44, 45. Voroniça 212.
Viaceslav, f. Taropolk 191, 192. Vorskla 198.
Viaceslav, f. Iaroslav 125 132. Vostr 105.
Viace,slav, f. Vladimir Monomachul 177, Vrucii 77, 78.
193. Vseslav, f. Briacislav 128, 135 ti mai
Viagr 185, 186. deseori
Viatici 39, 40, 43, 49, 71, 82, 106, 209, Vseslav, f. Iziaslav 111.
210. V.sevlad, f. Iaroslav 124 ti mai adeseori.
Viatko 39. Vsevlad, f. Vladimir 81, 105.
Viceslav-Vy§eslav 105. Vsevoloj 182, 183.
Vigil 102. Vuiefast 60.
Vi§egrad vezi Vy§egorod. Vuzlev 60.
Viseslay vezi Vseslav. Vydobici 140, 173, 178.
Vistula 34. Vygotev 186.
Vladimir-Volodimer ora§ in Volynia 105 Vyoata 127, 133, 140.
§i mai adeseori. Vyr 203, 212.
Vladimir-Volodimer f. Iaroslav 122 ti Vy§egorod 68, 81, 113, 114, 132, 144, 159
mai adeseori. 160, 162, 203.
Vladimir-Volodimer, f. Sviatoslav 74 ti Vytcslav-Viceslav 105.
mai adeseori. Vyteci 170.
Vladimir, f. Vsevlad, Monomachul 131 ti
mai adeseori. Zacynthos 31.
Vladislav, principe rus 60. Zaharia 93, 94.
Vladislav, regale Poloniei 184. Zarecisk 193.
Voiko 60. Zarub 172, 193.
Voin 132, 157, 195, 212. Zavolocie 154.
Voist 60. Zdvijda 180.
Volchov 32, 35, 81, 133, 143. Zdvijden 180.
Volcii Chvost 83. Zolotcea 180.
Volga 32, 34, 35 ti mai adeseari . Zvenigorod 158.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
¡re1eä. 7
haroducere. 9
1mprirtirea primäntului dupri potop. Despirtirea
popoarelor
Turnul lui Babel. Risipirea .popoarelor 33
Popoarele slave 34
Descrierea drumului din Raga pin1 la Roma 35
Traditia privitoare la Sf. Andrei. Descrierea
bilor rusegti 3,
Cei trei frail Kii, Seek gi Choriv intemeiazil
Kievul 37
Popoareb cari locuiese in Rusia 37
VIII Invazia Bulgarilor, Ugrilor §i Obrilor 38
Continuarea migratiunii popoarelor 39
Moravurile lor 39
Extras din George Hamartolos relativ la mora-
vurilb diferlitelor popoare 40
Lurpta Polianilor cu Chazarii. Subjugarea Cha-
z.arilor 41
Ivirea Ru§ilor. Date cronologice 42
Bulgarii i Vasegii (853-853) 43
Stabilirea Varegilor rugi 43
Askold gi Dix ataci Constantinopolul 44
Moartea lui Rurik (867-879) 45
Expedipia lui Oleg in contra lui A,skold §i
Dir. Moar!ea acestora. Oleg se stabile§te in
Kiev. 45
Rizboaiete lui Oleg cu popoarele vecine.
Lupta nu Ugtii (883-898) 46
Maria lui Cyril gi Method 41

www.dacoromanica.ro
 236

Pag.

EXpediOa lui Igor impo:Tiva Scythilor. Tra-

tarul cu. Grecii (899-911) 48
Tratatal cu Greek (912) 48
Povestea calului lui Oleg. Moartea lui Oleg 54
Vrijitorii 55
Igor (913) 57
Igor. Prima iavazie a Pecenegilor. Difemite
räzboaie. Expeditia in coabra Cons..antinopolului.
Focul grecesc (915) 57
Expeditie riou5 impotriva Conslantinopo-
Supunerea Grecilor. Noul tratat (943) 59
Ilizboiul lui Igor imporiva Drevlianilor 64
Olga §i Svia °slay. Olga «moari pe sal
Drevlianilor (945) 65
Olga porne§te in contra Drevlianilor §i le
arde cetatea (956) 67
Botezul Olgei 68
Majoratul lui Svia"oslav. Trázboaielle sale
(965-967) 71
Pecrnegii asediazi Kievu1. Intoarcerea lui
Sviatoslav (968) 71
Moartea Olgei (969) 73
Razboaie1e lui Sviatoslav cu Greer. Trata-
tul cu Grecii (970) 74
Bizboiul lui Svia'oslav cu Grecii. Trata-
tul (971) 74
Domnia lui Iaropolk. Diferite
(973-977) 77
Vladimir ja in eásatorie pe Rop,meda.
Donmia sa in Kiev. Viata sa (978-988) 78
Sacrificiik omene§ti. .Istoria unui Vareg
cre§Lin. 82
Rilzboaiele lui Vladimir. Detecutii religioase
(984) 83
Triinigii lui Vladimir la Bulgani, Germani §i
Greci (987) 97
Asebiul Kliersonului. asiitoria tuñ Vladimir
Doetrina cre§ting (988) 98

www.dacoromanica.ro
 -- 237
Pag.

Distrugerea idolijior. Botezul poporului rus

(988). 102.
Expeditia lui Vladimir in contra Pecenegi-
lor. Fundarea Belgorodului (991). 106-
Rizboiul cu Peeenegii. Lupta dintre un Rus
§i un uria§ Pkveneg. Ageeimintele §1
le lui Vladimir (991-996) 106.
Noti räzboin cu Peceniegii. Asediul Belgoro-
dului. O istorie minunati (997) 109k
Sfir§itul domniei lui Vladimir. Moartea sa
(998-1015). Sviatopolk. Moarlea lui Boris §i
a lui Gleb (1015) 111.

Iaxoslav din Novgorod in contra lui Svia-

topolk (1015) 118-
Iaroelav se stabile§te la Kiev. Boleslav merge
impotriva lui (1016) 119
R5zbolu1 cu Boleelav (1018) 120,
LL Continuatrea rizboiului (1020). Infrangerea §i
fuga lui Sviatopolk 121
Lupta lui Monday cu Rededia (1922) 122.
Rizboaiele civitle (1024-1026) 123
Moartea lui Mstislav (1034-36) 125-
Iaroslav. Gustul sin pentru carze. Arzimintele
religioase (1037) 125.
Expeditia nenorocitil impotriva Grecilor
(1043) 127
LVIL letoria niîinästirii Pe§terilor 128.
Moartea lui Iaroalav (1054) 131
Itlizboaitele impotriva Tureilor i Polovcilor
(1055) 132
SvialoalaN. Prevestiri (1064) 133
Koppan. la Rostislav (1066) 134
Rizboaiele interne (1067) 135
LX111 Invazia Polovicilor. Reflexii (1068) 136-
Itrizboaiele interne (1069) -- 139
'stork vràjitorilor (1071) 140
Trazisla/iunea sfintilar Boris §i. Gleb (1072) 144
Discordia dintre fiil lui Iaroslav (1073) 144
Moartea lui Theodosie. Panepicul
Istoricul nirm5etirii Peqterilor (1074) 145.

www.dacoromanica.ro
 238

Pag.

Solii germatni la Sviatoslav (1075) 153

Rilzhoinl in contra Polovcilor. Moartea lui
Iziaslav (1078) 154
Ritzboatele civile..Moartea lui Iziaelav (1079-
1080) 157
Diferti:e evtertimente (1087-1088) 158
Diferite evenianente (1083-1090) 159
Descoperirea relicviilor sfil'nttdui Theodo-
sie (1091) 160
Minunile dela Polack (1092) 163
Moaa-tea lui Vvervlad. Pustarile Polcrvcilor.
Reflectii (1093) 163
Pustiixile Polovcidor (1094) 169
Pustirade Polovcilor. I lar §i Kytan
(1095) 169
Noui invazii de Polovci. Polovcii inaintea
Kievului (1096) 171
Popoarele necurate 174
RIzboaiele civile 175
LXXXIL Istoria lui Vasilko (1096-1097) 177
Negocien i intre prinnipi (1098-1100) 187
Noui negocien i (1101) 189
Victoria asupra Polovcilor (1103) 190
Diferite evenimente (1104-1107) 192
Victoria asupra Polovcilor. Tratate, el-
sgtorii (1107) 193
LXXXVII. Theodosie inscris in synodic. Diferite in-
tit/1051i 194
Infringerea Polovoilor. Digresie astnpra
ingerilor (1110) 195
Expeditiuni in contra Polovcilor (1111) 197
Evenimente diferite 201
Seanne pe cer. Moartea lui Sviatopolk. Anar-
hia din Kiev (1113) 202
Diferite intzimpliiri (1113) 303
Adana.
Invtuira lui Vladimir Monomaeiml 204
Scrisoare citre Oleg 214
Ru gieittne 217

www.dacoromanica.ro
Tip tRUCOVINA» I. E. Toromiu, Str. Gr. Alexamtrescu No. 4, Buctireiti

www.dacoromanica.ro
 1R1FDLSLTIC A
sl A IINCI OlVROPP
ti CENTRIsA
G.Po a-Lisseanu lzvoarele Isiorit Românilor CfRONICARUZPSTOR (sec. IX-X0 711,
lAtill
ad (..),?_"/
Beloozero
P E. R M I

ZA V 0 L OC1
jurjev
Vol
lzborsk jaroslavl
J L Rod° v
'Roston
VO/ga
Z_ cE)
--- K1) R ( °
Kleso'noozero
uzdal

ooy-

.ol/ox A OV---,11\ -r1 n UrOfT11

I` 1
ORDVINII
iazan
N\\\ ICII
\
C-)(
)5?\. ( 711-zr,(1°)k
ATV] A F1,11/41DIVA
eu9

'/() larft9itlociu.:,

C<I3eslie Pinsk
Toros, pri
?fiV6 e
J u ,I
C
Kursk
`%(--27
5 ri oryj5k
( 'S7 V ?! D Eff6uLdi 340,)-St
Viad" V St9° r'd --
Lusk 5kor0-5 n
00elz
uben _a
rodet
kjPr in Ro

,-rs
KTIZperia .5) a v Lu n no
Ferermis, rTh a!-u b I Lukond
Gor,
fTip A Fitz R odni
0 171 \j.,LAT,27, Ros
OLOV CII
c Co r cd
DO n

Korsun
ouT3toru5I- -- -

Stnope

SCARA
1 :10.000.000 Km
,,,,1 , 100 200 300 5yo

www.dacoromanica.ro