302 {L PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $1.GAZE Instalafia cu randament mai ridicat find mai costisitoare, devine mai econo mic& decét instalafia m i de la un anumit numar de ore de utilizare pe an in sus. Daca se noteaza cu f-durata de utilizare critic’, pentru care ambele instalafii reclama aceleasi cheltuieli anuale (presupundnd c& in ambele instalafiiretributia salarilor si cheltuielile privind materialele auailiare sunt aceleasi), vom avea KPA + qilepPCAY* = KePA + GatePC-10%. in aceasta relafie termenii de forma PA reprezinti cheltuielile de amortiza- re ale instalatiei in decurs de un an, iar termenii de forma qte/PC-10~ reprezint cheltuiclic anvale pentru achizifionarea combustibilului. Din aceasta relatie se obfi- ne durata de utilizare critica AKA-108 tom bg = SC 073) unde s-au notat cu AK=Ky—Ky; 74) g=41~4 0.73) De la o durati de utilizare > 1, instalatia mai costisitoare, cu randament mai ridicat, devine mai economic decat instalatia care are un consum specific de cil- urd mai mare. ‘Economia anuala care rezulta din economia de combuistibil se ridica la suma de E,=AgPC +10 [lei/an}. 0.76) in schimb, ca urmare-a cheltuielilor de ie, se cheltuieste anual in plus pentru amortizare si dobénzi suma de Ey= AKPA [lei/an. O77 Economia neti anualé va fi deci E=E\-Ey (9.78) EXEMPLU DE CALCUL TERMODINAMIC 9.9.1. Caleulul termodinamic al unei turbine cu abur cu condensatie de 3 MW, de tipul cu acfiune a, Enunful problemei, S& se calculeze 0 turbind cu abur cu condensatie de tipul cu acfiune, destinata antrenarii unui turbogenerator, avind urmatoarele carac- teristice: = puterea nominala la bornele generatorutui Py =3 MW: = resiuinea aburului Ia intrarea in turbing 1,4 bar, — temperatura aburului la intrarea in turbind 80 °C; = presiunea aburului la intrarea in condensator 049 bar ~ presiunea la priza nereglata, la regimul economic 4,71 bar;CALCULUL TERMODINAMIC 1k PENTRU REGIMUL ECONOMIC 303 = debitul prizei ta regimul economic tit, = 0,555 kes; — turatia generatorutui electric n= 50 r0vs, = numiéul orelor de utilizare intr-un an circa 4000 ore/an. Se vor folosi la maximum posibil SDV-urile existente in uzing pentru a reduce Ja minimum timpul de pregatire a fabricafiei in acest exemple s-a recurs in mod intenfionat la admiterea unor concesii in detrimentul randamentului, dar in favoarea simplificdrii construcfiei si a unor solu- fii constructive care care si permiti utilizarea in procesul de fabricafie a unor proiecte tip pentru subansambluri sau a unor modele, scule, verficatoare existente in uzins pentru a ilustra astfel uncle dintre posibilitatile prin care proiectantul poate aciona asupra costului si a timpului de pregatire a fabricatieie. S-au aritat inst si solufile normale, care ar fi dus la reatizarea unor solufii mai bune, cu randament mai ridiat b. Calcule preliminare. Puteres econonmici a turbinei P, se ia egala cu pute- rea nominala; de Pes Pa Apreciind randamentul generatorulai fa puterea nominala (v. § 10.7) la n,= 0,94 rezultd o putere la cupla P, /n, =3190 KW. Randamentul mecanie al turbinei, conform figurii 7.38 se poate aprecia la yy = 0,98. In acest az puterea interioar’ a turbinei va fi Fz _ 3190 Ty 0,98 3000 kW 250 KW, Avand in vedere puterea mici a turbinéi,in afera prizei de abur impuse in tema mu se va pre- vedea o alti prizé pentru preincalzirea apei de ali- mentare. Caleulul schemei termice a centralei a anitat c& debitul de 0,555 kg/s este suficient pentru ‘.acoperi consumul inte de abur al centrale Din diagrama is (fig. 9.29), rezulti cdide- Fig. 9.29. Reprezesitarea schemati- rea de entalpie disponibilé pe turbinis Bin diagrama i—s a destinderi din turbina 1116 “kikg. Randamentul efectiv, din figura 7.39, se apreciazi la ne = 0,74. S-a ales o valoare relativ micd avand in vedere numérul redus de ore de funefionare in decurs deun an Dacii se noteazi cu sit, debitul care trece prin partea de JP, atunei debitul prin partea de IP va fi (rh, +7t,), iar puterea fa cupla Fa (tng, + tty Hs unde s-a notat cu Hi = 447 ki/kg c&derea de entalpie disponibild pe partea de IP. De aci se poate determina debital sit,304 [PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $1 GAZE 3190___ 0,555-447 074-1116” 1116 23,6 kgs. Consumul total de abur al turbinei va fi tig= 4,16 kgs ‘Tarafia turbinei, din motivele amintite anterior, se ia egala cu turafia genera- torului, desi in condifii normale o turafie mai mare ar fi condus lao solufie mai Din punct de vedere constructiv turbina va consta dintr-o treapta de reglare cu dou coroane de palete; urmati de un numa oarecare de trepte eu actiuine. Regla- rea turbinei se va fiice prin admisie. Debitul maxim pentru care se vor calcula ventilele se ia de 4,45 kg/s. Tindnd seama de valoarea relativ mica a randamentului, jopta un factor de calitate X ~ 310. Pierderea de presiune din ventilul rapid la debital maxim de 4,45 kg/s se apre- ciaza la 3 %, iar pierderea de presiune din ventilele de admisie, la acelagi regim, la 2,25 % (v. § 9.2). Pierderea de presiune rezultanti, de la intrarea in ventilul rapid VR pani Ia iesirea din ventilele de admisie VA (fig. 9.30), va fi deci ‘App / p = 0,03 + 0,0225 = 0,0525, de unde Apo 1 Presiunea la iesirea din ventilele de ad (egal cu presiunea de la intrarea in ajutajele treptei de reglare) va fi deci 0,0525:31,4 = 1,65 bar. Fig. 9.30. Conducta principals Po=P—Po=31,4—1,65 = 29,75 bar. de abur: epee Tzobara po determing in diagrama i — s (fig ‘ential rapids HA ventiele de 9-29) Punctul Ao care reprezint& starea aburului la mise intrarea in prima treapta a turbinei Viteza aburului in dreptul flansei racorduluit de evacuare spre condensator se apreciazi la c. = 100 m/s, iar coeficientul de pierdere la = 0,1. Pierderea de presiune de la iesirea din ultima treapta si pana la intrarea in condensator va fi, conform relatiei (9.4), sno) Presiunea la iesirea din ultima treaptd va fi atunei ,049 + 0,0049 ~ 0,054 bar. Pa=Pet Apr= Caderea de entalpie disponibila pe treptele turbinei rezulta din diagrama i—s (fig. 9.29), de Hy =1087 kilkg.(CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC Factorul de recistig se poate calcula cu relat aproximativa (7.72) jn care coeficientul k, ~ 0,33:10 numérul de trepte s-a apreciat lal z= 17, iar ran- damentul interior a rezultat din relafia (7.75) astfel c& 1 =0,33-107 0,755) 1116 EH + 1 = 1,08. Suma ciderilor de entalpie disponibile pe treptele turbinei va fi Yh = 1,08-1087 = 1172 kikg. fn continuare ar trebui determinaté valoarea cea mai mare a diametrului mediu al treptei de reglare, care ar mai-asigura 0 admisie totali, fird ca lungimea paletelor S& scadi sub 0 anumiti limit’. Prin comparare cu alte construcfii de turbine cu caracteristici apropiate rezulta cd, folosirea nei admisii totale in acest caz nu este posibili, De aceea treapta de reglare se va executa cu admisie parfiala, Caderea de centalpie disponibili pe aceasti treapti se determin pe baza unui studiu separat. Acest studiu a condus la o treapti avand diametrul de 800 mm, care prelucreazi o cldere de entalpie Hj, =157 ki/kg, cofespunzitoare unei presiuni in camera trep- tei de reglare de pay) = 16,66 bar. ‘Apreciind randamentul treptei de reglare Ja ny) = 0,56, cfderea interioara a ‘reptei ar fi Mihi) = 0,56-157 = 88 kik, Entalpia finalé a aburului in camera treptei de reglare va fi deci iggy = — hey = 3185,5 — 88 = 3097,5'kI/kg. Presiunea de 16,66 bar si entalpia de 3097,5 ki/kg determina stirea aburulti la intrarea in treapta 2. Plecfind de la aceasta stare a aburului, urmeaz’ si se deter~ ‘mine cu formula (9.8) diametral mediu al primei trepte nereglate (deci a treptei 2), ceare ar mai asigura o admisie total, fr8 ca indltimea paletelor si scadi sub o anu- mité limité data. Avand in vedere randamentul mic admis, pentru a obfine un numar mic de trepte se va adopta = 10 mm, (in condifii normale se admite / = 20 mm) ceea ce va permite utilizarea unor palete existente, evident e in detrimentul randa- mentului. Desi adoptarea unui unghi mai mic Ia iesirea din ajutaj ay ar fi fost mai avan- tajoasé, deoarece ar fi condus la o inaltime mai mare pentru palete, totusi pentru a putea utiliza unele SDV-uri existente, se adopt’ pentru aceasti treapti a) =14°, (in 14° = 0,2419).306 1L PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR § GAZE Coeficientul de utilizare a sectiunii se va calcula cu formula (9.6). ind seama de figura 9.13 si de observatille din § 9.4.3 referitoare la dia- fragmele sudate si apreciind diametrul mediu la D = 700 mm, se poate lua 0 dia fragma de o lijime B, = 30 mm. Pasul corespunziitor acestei lifimi se ia, pe baza diagramei din figura 9.14 de ¢, =25 mm. Grosimea bordului de fugl al ajutajului se apreciazi pe baza indicafilor din § 9.4.3, las, = 1,0 mm. Cu aceste valor, folosind formula (9.6) rezulti Se apreciaza x = 0,46. Ciderea de entalpie corespunzitoare diametrului de 700 mm si raportului x; = 0,46 rezultd din figura 9.15 de i, = 31,4 ki/kg, pentra care din dingrama i~s rezult& volumul specific v; = 0,18 m'/kg. Admitind Dy = D, = D, cu valorile de mai sus rezulta din relatia (9.8) 0,45-4,16-0.18 ‘¥r70,835-0,010-50-0,2419 Deoarece intre diametrul apreciat si cel rezultat din calcul este o diferenfi prea mare, tre- buie refiicut calculul intr-o a doua aproximati Apreciind D = 0,575 m, din diagrama amintitt rezulti 0 cddere de entalpie y= 0,9 ki/kg, iar din diagrama i—s un volum specifi v, presupuniind c& celelalte marimi isi pastreazi valo- rile se obfine 582 m, Fig. 9.31. Determinarea volumului D=0,; specific v; a aburufui la iesirea din ajtajelultimettrepte Aproximatia a fost suficient de exacté, dar pentru a putea folosi modelele existente se va adopta un diametra mai mare: D = 0,7-m, in care caz. treapta va trebui si £ prevzuti cu admisie partial, Se trece apoi la calculul diametrulai mediu D minimum realizabil pentru ultima treapt#, conform relatiei (9.11), Valoarea lui x, se apreciaza la x; = 0,46. Avand in vedere puterea relativ mick a turbinei se admite 9 = 5. Debitul ultimei trepte, findnd seama de debitul prelevat Ja priza va fi thy th, =4,16~0, 61 kgs. Pentru objinerea volumului specific'y, al aburutui la iesirea din ajutajul ulti- ‘mei trepte se reprezinti inti punctul final £ al transformitilor din turbind (fig, 9.29), In acest caz se calculeazii ciiderea de entalpie H,= ny H; =0,755-1116 = 845 klikg, ‘cu care se obfine entalpia final ip =3185,5 — 845 = 2340,5 kUiky.(CALCULUL TERMODINAMIC AL. TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 307 Apreciind diametral ultimei trepte Ja D = 1100 mm, rezulti din figura 9.15, pentru x; = 0,46 0 c&dere de entalpie hy = 77,7 kWvkg. Admitindu-se un grad de reac~ fiune al treptei p = 0,3 rezulta o cidere de entalpie disponibila in rotor = 42,85 klikg, Apreciind pierderile din paletele rotorului, pierderile de la iesire, pierderile ‘prin frecarea discului, pierderile prin neetanseititi i pierderile prin umiditatea abu- ralui din aceasta treapta la Ah) ~ 16,8 ki/kg, din diagrama i— s (fig. 9.31) rezulti ‘volumul specific v; al aburului {a iesirea din ajutajul ultimei trepte, vj = 19,5 m°/kg. Pentru D= 1100 mm, din figura 9.13 rezulti B; = 55 mm, iar din figura 9.14 reaultd (= 51 mm. Adoptind o diafragma turnata cu o grosime a bordului de fuga conform indi- cafiilor din § 9.43 de s; = 2 mm si apreciind unghiul de intrare al ajutajului la = 16° 30’, cu formula (9.6) se obfine coeficientul de utilizare a sectiunii 4-gi Sing, Valoarea objinutd fiind foarte apropiati de valoarea admisa se va adopta un diametra mediu D= 1100 mm. Treptele intermediare se vor grupd pe dou diametre, treptele de IP pe D =700:mm, iar cele de JP pe D= 1100 mm. Presiunea minima admisibilé p,, pentru treptele de IP se determin& in aga fel inc sa nu scad& sub valoarea 8q = 10. Inlocuind in formula (9.11) pe D, x1, r,t, $i cu valorile adoptate pentru treptele de IP se obfine volumul spe‘ 2D xynsina, _ 170,7°0,835-50-0,2419 97m 0,46-10-4,16 Intersectin izocorei vq = 1,77 m'/kg cu curba de destindére AcE (fig. 9.29), 48 presiunea py = 0,98 bar. Presiunea maxima.admisibila p, pentru treptele de JP se determina astfel fncét, hungimea paletelor si nn scad& sub 10 mm. fnlocuind in formula (9.8) pe =1,77 m’ikg. D=1100 mm; x; = 0,46; rn, =3,61 kes; t1 = 0,835; fy = 0,01 m; a = 14°, se va ‘objine volumul specific 2 D?ah sinc, : My = SG = 0,727 mg Intersectia izobarei viy= 0,727 m’kg eu curba de destindere AoBs (fig. 9.29) 4 presiunea pyy= 2,75 bar.308 I. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR SI GAZE Deoarece Pa < pus presiunca la iesirca din partea de IP se poate alege intre 0,98 si 2,75 bar. Un calcul preliminar a aritat insa cd alegerea unei presiuni mai mari, gala cu presiuinea prizei nereglate, este mai avantajoasi din punct de vedere con- structiv, deoarece permite utilizarea unor modele de carcase existente. De accca se va adopta aceasta presiune. In acest caz prima treapti de JP va fi cu admisie par- fiald, ceea ce aduce dupa sine pierderi suplimentare prin ventilafie, dar aceste pier- deri se compenseaza in bund parte prin dispunerea prizei in zona de variaie in salt a diametrelor treptelor. Se trece apoi la determinarea numarului de trepte pentru fiecare parte a turbi= nei separat. Astfel ciderea de entalpie disponibild pe partea de IP misurati pe dreapta 43E,9 din figura 9.29 este de 431 ki/kg, din care 157 kW/kg sunt prelucrate de treapta de reglae. in consccinfa caderea de entalpie disponibilé pentru restul trep- telor de IP, findnd cont gi de factorul de recdstig mediu de j= 1,08 va fi D hea) = 1,08(431-157) # 296 kikg, Daca media etderilor de entalpie disponibile pe treptele de IP ar fi egal cu caderea primet tepte nereglate, atunci numarul necesar de trepte ar fi 296 4 31,4 94 Se adopta z'=9. jerea de entalpie disponibila pe partea de JP m&surata tot pe dreapta AGE, din. figura 9.29 este 1088 — 431 = 657 ki/kg astfel ca, suma ciiderilor de entalpie disponibilé ale treptelor de JP va fi Dig = 1,08-657 = 710 kirky, Daci media cdderilor de entalpie disponibile ale treptelor de JP ar fi egal cu caderea primei trepte de IP, atunci numarul necesar de trepte ar fi no, OSes Se adopt 2" = 7 trepte. Numirul total al treptelor va fi deci z= 1 +9 + 7= 17. Factorul de calitate al turbinei va fi 2 _ 1 Sug +9 +708 put _ Sus tiny X-LE 7 : unde ug, s-a previtut cu coeficientul 1,5 pentru a se tine cont c& o roata Curtis cu dou coroane de palete prelucreaz cAderi mai mari cu un randament mai ridicat decit o roata cu o singurd coroani de palete de acelagi diametra, iar ty) =m Day = 10,8:50 = 125,6 mvs, 1g = Deyn = 10,750 = 110 m/s, ay =% Dar n= 711-50 = 172,8 m/s.‘CALCULUL TERMODINAMIC AL. TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 309 Deci 17,8 T16 valoare foarte apropiati de cea admis& inifial _ 1 S@ trece apoi la determinarea in prim’ aproximatie a diametrului arborelui. in acest scop se calculeaza distanfa dintre lagare cu formula (9.17) B= By +¥.o* Din thn din care, apreciind la céte 20 mm litimea (axiala) a coroanelor de palete ale rofii Cartis si a coroanci redresoare gi la 2,5 mm jocul axial intre aceste coroane, va reaulta Bay =3-20+2-2,5 = 65 mm Pasul axial al treptelor de IP rezulti din figura 9.14 Bey Bao) = 55 mm, iar al celor de JP, din aceeasi figuid, finand seama de observatiile din § 9.4.3 Bax)». Bar) = 80mm. Distanfa dintre treapta de reglare si treapta 2 se alege de L: = 60 mm, dis- ‘anja dintre treptele de IP gi cele de JP de 90 mm, iar distanta dintre treptele 11 si 72 do 65 mm. (Ultimele dou distanfe sunt impuse de dimensiunile carcasei existente). Distanta dintre mijlocul lagiralui radial si coroana de palete cea mai apropiata la IP, respectiv JP, se ia constructiv, prin comparare cu turbine existente cu caracte- apropiate: Lip + Lr 135 mm, Cu aceste marimi distanta dintre lagiire va fi: L=65 +9-55 +7-80 + 60 +90 +65 +935 = 2270 mm. Se apreciaza masa rotorului la m, = 3400 kg iar turafia criticd la 60 rov/s, Cu aceste valori, din formula (9.14) se obfine diametrul maxim al arborelui |e de WY Ln Avand cunoscute diametrul maxim al arborelui si distanga intre lagire, di metrele medii ale treptelor, dimensiunile axiale ale treptelor gi. ale diafragmelor, {ndlfimile paletelor primei si ultimei trepte etc. se intocmeste un desen sumar de anteproiect, reprezentind 0 secfiune longitudinala prin turbind, in care se tree gi dimensiunile probabile ale butucilor discurilor, numarul elementelor de etansare ale diafragmelor, conturul sectiunii longitudinale ale ficcarei diafragme, forma aproxi- mativa a carcaselor, precm gi alte dimensiuni mai importante, care se iau con- struetiv.310 {in cazurile modificiri mari in urma efectuarii calculelor de rezistenta, este recomandabil si se efectueze in prealabil un calcul sumar de rezistenté pentru elementele primei ultimei trepte si in baza rezultatelor obfinute sa se corecteze dimensiunile provizo- tii adoptate in desenul sumar de anteproiect. In acest stadiu se poate trece ta calculul termodinamic detaliat al treptelor. . Calculul treptei de reglare. Starea aburului la intrarea in treapti este deter- minati de presiunea py = 29,75 bar si entalpia ig = 3185,5 kW/kg. Presiunea dupa ajutaj se admite p; = 17,65 bar. Raportul de presiuni corespunzitor este Py/ ph =0,594 >, (Caderea de entalpie disponibila pe stator corespunzitor acestei presiuni finale, rezulté din diagrama i Hi, =142,2 kilkg, Viteza absolut de la iesire din ajutaj in cazul curgerii izentropice rezult din formula (3.12), in care c&derea de entalpie trebuie exprimata in Wkg, Gy = 2K, = V2-142,2-10? =533 mis, Apreciind inaltimea ajutajului la /; =14 mm, din figura 6.44 rezulta un cocfi- cient de vitez 9 = 0,947. Viteza absolut real la iesirea din ajutaj va fi, deci, 1 = ey = 0,947-533 = 504 mis vrierderile din ajutaj vor fi, conform formulei (3.59), A, =4e} (1-9?) = 35 -0,947°)=14 500 kg Entalpia aburului la iogirea din ajutaj in cazul curgerii izentropice ar fi fy =i —hy =3185,5-142,2=343,3 kg, iar in cazul curgerii reale i, = iy + hg = 3043,3 + 14,5 = 3057,8 kI/kg. ‘Volumul specific al aburului in sectiunea de iesire rezultd din diagrama i— 5 vy = 0,148 m'/kg, Aria seojiunii de iesire a refelei de palete ale statorului rezulti de sity 4,3165-0,148 4 504 =1,268-107 m?, unde, debitul prin treapta de reglare este egal cu suma dintre debitul prin treptele nereglate majorat cu debitul care scapa prin labirinfii de IP (valoarea lui s-a cal- cculat separat, dupa cum se va indica mai jos)(CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC i tit, = 4,16 40,1565 =4,3165 kgs. Se adopt pentra ajutaje profile tip 30-14 avind urmitoarele caract = 30 mm; unghiul de iesire ay = 14°; pasul 1; = 24,9 mm; lifimea cana- ,01 mm; coeficientul de utilizare a sectiunii x, = 0,842 imea ajutajelor va fi A, za 18 Numirul de ajutaje s-a admis z= 18, Cu ocazia dimensionarii ventilelor si a calculului treptei de reglare pentru regimul variabil acest numir se va majora cu 15 % pentru a asigura posibilitatea de.supraincarcare a turbinei. Se va lua deci 2, =21 Majorarea numatului de ajutaje va aduce dupé sine necesitatea ca la regimul ‘economic ultimul ventil si lamineze in oarecare misuri aburul. De aceea aceste calcule se refer numnai la predimensionarea treptei de reglare, calculul definitiv al ‘reptei urménd s& se facd dupa calcutul ventilelor de admisie, Inglfimea canalelor se va rotunji la = 14 mm. Cu valorile cunoscute se trascazA triunghiul vitezelor de la intrare (tig. 9.32). Pentru o mai mare precizie, in cele ce urmeaza, vitezele $i componentele lot se vor calcula gi analitic, constructia graficd servind la verificarea calculelor. fi He Store :Sam-Pals Fig, 9.33. Triunghiurile de viteze ale treptei2 ‘Component tangentialé a vitezei absolute va fi iu = c1 Cosy = 504 + 0,9703 = 489,6 mis. Componenta tangential a vitezei relative de la intrarea in rotor rezulté312 1 PROCESR TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR SIGAZE Wiv = Cy —U= 489,6 ~ 125,6 = 364 mis, ‘Componenta axiali a vitezei absolute reale la intrarea in rotor va fi 04 + 0.2419 = 122 mis. cto = €1 sina Viteza relativa de la intrarea in rotor rezult W1= Wry + wig= 3642 + 1222 = 384 mis. Unghiul de intrare a curentului in refeaua de palete mobile rezulté din teP, si are valoarea Bi, = 18°30’. Pentru refeaua de palete mobile se adopta un profil tip 2021-18 avand urma- i> = 20 mm; unghiul de intrare By, = 21°; 3,81 mm; coeficientul de utilizare a sectiunii 66 mom, toarele catacteristici geometrice: lajimea tunghiul de iesire Bap = 18°; pasul f, ‘170,858; lijimea canalului la iesire ep Unghiul de soc Ia intrarea in rotor $1= Byy~ Bi =21 — 18°30" find mic, sub 5°, pierderea prin soe s-a neglijat: ha =0. Caiderea de entalpie disponibilA pe coroana I de palete se admite null, i, Coeficientul de viteza se obfine din figura 6.45 prin extrapolare, y = 0,82. Viteza relativa de la iegirea din coroana I a rotorului va fi dati de formulele (4.16) $i (4.12) 0. 2 = Wa, = Wi = 0,82 + 384= 315 mvs, Pierderile din coroana I de palete rezulta pe baza formulei (4.17) 1 + 10? kg = 24,1 ki/kg, Entalpia aburulu fa iesirea din coroana I va fi n= fy + hy = 3057.84 24,1 = 3081,9 kke, iar Volumul specific al aburului, din diagrama /—s, v2 = 0,151 m'vkg, Componentele vitezei relative de la iegirea din rotor vor fi Wag = W2 Cosfis =315 + 0,951 = 300 m/s Wop = we snp =315 - 0,309 = 97,3 mis iar componenta tangenfiala a vitezei absolute Cau * Way —U = 300 — 125,6 = 174,4 mals,CALCULLL TERMOONAN A TURBINELOR PENTRU RESIMLLEcoNoNNE 313 Viteza absolut de la Jesirea din rotor va ee, = Via F Unghiul de iegire a vitezei absolute se objine din +97,3" =199 m/s, siare valoarea a»=26° 50) ‘niltimes canaluluiinterpaletar pentru coroana I se calculeazt eu formata (9.68) The O85 Se adopti = 16,5 mm. ‘heoperrie Ia intrare sila iegre, din figura 9.27 se vor lua e ‘sa cH lungimea paletei rotorului la intrare va ff heh oe} = 14 41,25 + 1,25 = 16,50 mm, Cderea de entalpieizentropicd a coroanei redresoare se admite 4, =2,72 kkg, ceca ce corespunde la un grad de teacfiune de 27 7, 3367 80177 Presiunea dup& coroana redresoare va fi; = 1746 bar Viteza absoluti de la iesitea din coroana redresoare in cazul curgerii izentro- ice, conform formulei (3.12) va fi 40:842 122 0,151 897,35 0,158 6,42 mm, 25 mm, 6, “VBR +d = VETO =212 ah, Se adopt pentru ‘coroana redresoare profile tip 20 A27, avand urmatoarele Caracteristici geometrice: lafimea refelei B; = 20 mm; unghiul de iesire a‘ = 27°; pasul 1; 5,41 mm; coeficientul de utilizare a {Apreciind inljimea paleteiredresoare Ia 20-mm, din figura 6.45 rezulti un socficient de vitezi y, = 0,85, astfele8,viteza reall a aburulul oa Wc, = 0,85 ° 212 = 180,2 mis, Pierderea din coroana redresoare rezulti din relaia (5 2) t= Ely) 20 Fi 10,85") = 6190 J/kg = 6,19 kike, 2 Entalpia aburului la iesiea din coroana redresoare tn cazul curgerii izentro- pice ar fi fi = hy = 3081,9 —2,7 = 307918 ki/kg314 1 PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $1 GAZE; TURES CY ABUR EL GATS jr in eazul curgerii reale-va fi ii, +, 3079,18 + 6,19 = 3085,37 kivkg, Volumul specific al aburului in acceasi secfinne rezulta din diagrama i—s v1 = 0,153 mi/kg. Componentele vitezei absolute de la iesirea din coroana redresoare vor fi 1, =¢{ cosa = 180,2 - 0,891= 160,4 mis; Cia =¢] Sino; = 180,2 - 0,454 = 81,8 mis. {naljimea canalelor interpaletare ale coroanei redresoare va fi . 858 97,3 Oy ele Me 0,90 81,8 0,151 se adopt f, = 19 mm. Inaltimea paletelor redresoare la intrare se considers egali cu cea de la iesire, asigurind astfel acoperirile necesare 6,5 +2 1,25= 19 mm. fp= ‘Componenta tangentiali a vitezei relative la intrarea in coroana a doua de palete mobile va fi 8 mis, 160,4— 125,6=3 Rezultanta vitezei relative din aceeasi sectiune va fi Wh = utd ul? = 34,8 81,8 = 89,0 ms, Unghiul de intrare a curentului in refeaua de palete mobile, din relafia te 6 = te 8 2354, ta B, = 67°. Pentru cea de-a doua coroand de palete se adopta un profil tip 20A60-82 avand urmatoarele caracterisici geometrice: lifimea refelei B= 20 mm; unghiu! de intrare Bi, = 60°; unghiul de iesire B, = 28°; pasul 4 = 12,57 mm; coeficientul de utilizare a sectiunii +, = 0,898. ‘Unghiul de soc la intrare in rotor rezulta 9'=Bi, -Bi=60°-67" si este negativ, ceea ce va duce Ia apatitia unor pierderi suplimentare, 2 sin? 94 45° ,1218" =58 Jke= 0,058 kike‘CALCULUL, TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 315 Pierderea fiind neglijabila, utilizarea profilului existent este justficati pe deplin prin avantajele ce le aduce prin posibilitatea de uilizare a SDV-urilor exis- tente, Caderea de entalpie din coroana a doua de palete se admite hi ‘ecea ce corespunde la un grad de reactiune p= 6,4 %. Presiunea dup rotor va fi p2 = 16,66 bar. Viteza relativa a aburului de la iesirea din rotor este d 9,85 ki/kg, le formula (4.12) wh, = 2h, + wi? = /9820 +892 = 16,2 m/s, Coeficientul de vitezd, din figura 6.45 rezulta prin extrapolare y' = 0,91 Viteza relativa de la iesirea din coroana a doua de palete de pe rotor va fi wh = wih, =0,91 166.2 = 151,3 mis, Pierderea din coroana de palete va fi wa 2 ip E(w?) =" (10,912) =2380 tke Entalpia aburului la iesirea din rotor rezulta i #1, +H, +h, = 3085,37 + 0,058 +2,38 9,85 = 307,96 ki/kg ceeea ce determina volumul specific ‘v2 = 0,16 m’/kg. Componentete vitezei relative de la iegirea din rotor wi cosBy Ww, = Wh cosp; = 151,3 - 0,8829 = Why 33,5 m/s; Ti mis. sin = 151,3 -0,4695 Initimea paletelor ta isire rez 0,900 _81,8 0,160 HWY 0,898" 71 0,153, 4 9 =23 mm, Inalyimea paletei la intrare se ia de 22 mm. ‘Componenta tangentiald a vitezei absolute de la iesirea din rotor va fi 133,5 ~ 125, iy Wha Viteza absoluta de la iegirea din rotor rezulta fe ay Pierderea de la iegire316 1. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $I GAZE. Entalpia aburului dupa pierderea energiei cinetice va fi i =i, +f = 3077.96 + 2,55 = 3080,51 ki/kg. Puterea cedati celor doua coroane de palete se calculeazK cu formula (5.1) Dy= wav, = 6 (364 + 300 + 34,8 + 133,5) = 104 300 J/kg, Pentru controlul calculelor tucrul mecanic la palete se determina si din bilanful energetic al treptei Ly= ip— & =3185,5 ~3080,51 = 104,99 ki/kg Diferenfa dintre cele doua valori ale lui Z,, calculate prin doua metode dife- rite, se constata c& este cu totul neglijabila, Randamentul Ia palete, ce se va realiza, va fi Tae ie F=0679 Pierderea prin frecarea discului de mediul in conjuritor se calculeaz3 cu for- mula (7.10) P; . s a 2-3 10°D a? p=3,6- 10-08-50 716 =4,98 KW, Pierderea prin ventilafia paletelor in cazul rofilor Curtis cu dowd coroane de palete acoperite, conform formulei (7.9), va fi 1 Py= 217 1,4 > 10°D*h n™ p=3,04 - 10%. 0,8 -2- 50™* 9,16 = 9,85 kW. Pierderea rezultant® prin frecare si ventilatie va fi Pp = P+ P= 4,98+9,85 = 15 kW, ceea ce corespunde lao pierdere, conform formule’ (7.11) > Py 1S , hn iy ais PK Entalpia finald a aburului din camera treptei de reglare va fi = is + hy = 3080,51 +3,5 = 3084 kik. (Cadetea interioard a treptei de reglare va fi, deci = L,—hg= 104,3 -3,5 = 100,8 ki/kg, iar puterea interioara a treptei Py = tigh; = 3165 - 100,8 = 435 kW. Starea aburului la intrarea in treapta urmatoare va fi determinati deci de presiunea poe» = 16,65 bar si de entalpia fog) = 3100 ki/kg. 4. Caleutul treptelor nereglate. Cunoscdnd starea abrului la intrarea in treapta a doua, diametral media si ciderea de entalpie disponibild pe aceastd treaptd se trece la efectuarea calculului termodinamic al treptei. Dup& terminarea calculului treptei 2.se trece la calculul treptei 3, 5.m.d.‘CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL BCONOMIC 317 Calculul treptelor nereglate de IP, respectiv de JP, sunt redate in tabelele 9.1 si 92. in coloana ,Observafit” s-au indicat formulele, diagramele si desenele care au fost folosite pentru determinarea mirimilor respective, astfel cd nu mai sunt nocesare alte explicati. Dup’ cum rezulti din aceste tabele, pentru partea de IP s-a adoptat un singur profil de ajutaje si un singur profil de palete de rotor pentru toate treptele. Pentru partea de JP s-au previtzut numai trei profile de ajutaje si dou’ de palete de rotor. Prin folosirea de profile de palcte tipizate gi de 0 varietate aga de redusa se usu- reazii mult pregitirea fabricafiei si se reduce mult costul produsului in figura 9.34 s-au repre geaaps 4 me entat transformaile suferite de Ff abur in diagrama is. Mirimile scalare care determin vectorii_vitezelor absolute gi relative de la intra- rea si iesirea din rotor au fost calculate analitic gi sunt redate, de asemenea, in cele dowi ta- bele. Reprezentarea graficl a triunghiurilor de viteze se folo- seste in acest caz pentru veri- ficarea calculelor. Pentru eco- nomic de spafiu, in figura 9.33 S-all reprezentat triunghiurile ¢ numai ale primei velate (treapta 2). e. Calculul labiringilor exteriori. Pentru labirinfii exte- roti si conductele lor se adopt schema din figura 9.35. Etan- sarea de IP s-a impart in patra Parti, intre aceste parfi previ- Zindu-se céte o camera pentru captarea aburului, Dupa ce a strabatut primul pachet de ele- | mente de strangulare destin- | Fig. 9.34, Reprezentarea in diagrama i—. a transformarilor din turbina siunea pr din prima camera de captare, 0 parte din abur este extras si reintrodus in turbin& in fafa primei trepte de JP. Daci se neglijeazi ciderea de presiune din conducta care leagti camera de captare cu turbina, presiunea din camera de captare va fi egal cu presiunea din turbind din fafa treptei 1/. Deci py = 4,88 bar. Aburul prelevat isi_va continua destinderea pin la presiunea final a turbinei, recuperindu-se astfel 0 parte din céldura pe care 0 confine. Restul aburului, care a rmas in etansare, isi continua destinderea in al doilea pachet de clemente de stragulare paint la presiunea p» din a doua camera de captare, presiune ‘menfinuti constants la o valoare cu pufin mai mare decét presiunea atmosferica,318 1 PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR ST GAZE a condecate Fig. 9.35. Schema éonductelor de abur ale lbirinfilor exteriori Aproape tot debitul care a strabitut al doilea pachet de elemente de strangu- lare este extras din a doua camera de captare, fiind folosit ca abur de oprire in Jabirinti-de JP, iar surplusul de abur extras este absorbit in condensator. ‘Numarul total al elementelor de strangulare active, ales, este ay +2 = 42, Printr-un calcul separat s-a stabilit cA, repartifia optima a numarului de ele~ ‘mente de strangulare pe cele doua pachete, in cazul exemplului de fafa este a 21(v.§ 7.5). Diametrul elementelor de etangare rezulta constructiv d= 300 mm. Jocul medi se ia 8=0,35 mm. Aria sectiunii minime de scurgere fa dreptul unui element de strangularé va fi, in m? deci, Aq=nd3= 1300 0,35» 10% = 330 - 10%, Grosimea lamelei se ia constructiv A=0,2 mm. Raportul de presiuni al primului pachet este Pie Po In functie de raportul 80,35 A402 0.71. Deci debitul care se scurge prin acest pachet va fi 7 679 10,2827. 16,65.10 _ 0 1a = 330.10.0,71, area lees 1S 0,159 kg/s, ceea ce reprezinti o valoare foarte apropiati de cea admisa initial, ‘Analog se calculeazi si debital prin al doilea pachet. Pastrand aceleasi dimen- siuni $i admifénd c& presiunea in a dowa camera de captare este p2 = 1,03 bar, se objine raportul de presiuni =1,75, 1,03 p02(CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 319 Deoarece la curgerea prin labirinfi aburul suferd o laminare, se poate serie Pov = pivi, de unde volumul specific al aburului din prima camerd de captare rezulti de = Poy, 3 PB 468 Debitul care se scurge prin al doilea pachet va fi 1=0,2197 16,65-105 V 0,159 =0,565 m/kg tin, =330-10- -0,71, ),084 kes. 21 0,565 Debital prelevat din prima camera rezulti, deci, de 1h, = th, —tit, = 0,159 — 0,084 = 0,075 kes. Intrand in turbina la presiunea de 4,68 bar si avand entalpia de 3100 ki/kg, aburul acesta se amestecd cu curentul principal de abur. Entalpia amestecului va fi i 2882+ 0,075-3084 _ ' 0 gem ~~ 3,61+0,075 = 2892 Kile. {in urma acestei cresteri a entalpiei de 10 kW/kg, ciderea de entalpie a curentu- Jui principal de abur creste, dupa cum rezulta din diagrama i—s, cu AH = 2,09 kkg. In consecinfa, ca urmare a cresterii debitului si a cderii de entalpie a parti de JP. a turbinei, puterea acestei parti de turbina va creste in raportul AR, _ tig +1, Hyp 44H _3,61+0,075. 52: Py ty Ay 3,61 322 Debitul prin labirintul de JP se calculeaza analog. Admitind aceleasi dimen- siuni ca fa fabirintul de IP siz. = 12 gio presiune in camera de oprire egal cu p:, se obfine raportul de presiuni cu care functioneazA acesti labirinti 54 027, 1,03 volumul specific al aburufui la intrarea in labitingi 16,65-0,159 1,03 Pave =2,575 siun debit de tn, = 330-10 -0, 71S 2,575 £. Puterea si randamentul turbine Insumand puterile interioare ale tuturor treptelor turbinei se objine puterea interioara a intregii turbine =0,0135 kg/s. P=) °P,) = 435 + (95,3 + 94,3 + 95,5 +-96,8 +97; 02,6 + 106,1 + 1173 + + 120,1) +1,027 (265 + 304 +253 +249 +283 + 280 + 265) =3215 KW. Puterea la bornele generatorulni rezulti de Ps Pi nw Me = 3215 + 0,98 0,94=2960 kW. Pentru a asigura 3000 kW debitele celor dowd parti de turbind IP gi JP ar tre- bui matite in raportul 3000 / 2960, deci cu 1,35 % fat de valorile cu care s-au efec- ‘tuat calculele,320 I. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR 1 GAZE: Caleulul termodinamic Denumirea imbota Umat — fe misural 3 7 1 [Diametral medina teptel D_[m | 0700 | 0700 [700 2 |Viteza periferiea medie « [me [ito 110 10 3 [Presiunea aburutui la itrara in ym 166 43 B03 aa 66s | 149 3.0 | Botaipiaaburahi Ta itrarea in «Teme [304 Toone [ame reaped 5 [Temperatura sbaviutlaiorcain | >To me ban treaptt 6 |Volumul specific al abaralui Ia aes caer w | mag [0159 |o174 | o193 Debitut de buraliventet, | mags fate. bare [ale 8 [Cerca de entalpie disponibilt pe eal he | tame |u| ane | an 5” [Ciderea de enalpie din rteana de hu i auf 1 palete a statoralui hes | keke | us a ene 19 [Bnergiacinetica disponbil a : fntraea tn aja tins | e ° 1 Via teres i iseeadinajnaj| cy | avs | 2527 | asay | asan 12 [Cosficiennl de vitezs aauajut | 9 | — 095___| 095 [095 15 |Witeza real asia din uta er | mis | 240 240 | 240 1 [Pierderea din ajay ha_| elke [301 [301] 308 15 [Enna elke curaaaeniew Tans | sosezn | sonaao | aonan din juts 16 [PrsonesburiTaietea din [TT Tasos ana jut 17 |Volumal specifi al abana fa * vy] mg | 074 193. | o16 iegiea din jut : is TB. [Raporta de presuni pln |= 0804 | 087s | 0876 19 [Piametral gi namaralelemeatslor | @ | mm | 340. | 340 340 de ciansare & |-- 7 2 2 39 [local radil 8 [mm 035 Poas [03s grosimea clementelor A | mm [or on On 2H [Distanja dintre elementele de > bam |e : 5 etangare 22 [Aria sectuni de curgere a ‘A {mt |areta® | aeaw? | arate IabitingilorCALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 321 al treptelor de IP Tabelul 9.1 Ne Treapta 7 = 9 0 Observatit 0,700 _| 0,700 0700 0700 Caleulul anterior Ho | 110 110) 110 u=mDn 377 | 164 632 538 Pee = Pret) 2968,05| 2941,92 291630 2887.79 fg) = in) 264 2318 23 Din dingrama is 0348 0394 Din diagrama ¢—s 416 372 312 130 Fi 28 &u = Y2(4+4) 095 095 Din figura 644 266 267 a= oeu 3,68 3,76 SE -o).109 293731 282,78 2853.85 Hy oh hy 164 558 40 Din diagrama fs 0310 0394 0.454 Din diagrama /—s O871 0.856 0880 360 2 380 2 380 2 Din desenul de anteproieet 035 6 035 ou 035 Adoptat 8 Din deseoul de aneproieet 374104) Ay =RaB-10°322 1. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $1 GAZE Ne : Taitatea Treapa +] Denumiren mot e ert, [Stardoll se miisurh 2 3 4 | 23 | Masimea juttoare @ |- fox fo20 oso 24 | Cocina de bt a 25 | Coeficiente corecio B [= iss pias ua 26 | Debita prin labiringi diatragmei mi, | ews fo228 fo271 foaar 27, | Debital prin refeaua de palete mm | he’s (3982 3,889 [3,919 ox [Missin ieee ICE] Tg? ny fs ro 25 | Propet stator ee oc 30 | Unga pie luau a fet [wie Cocke de lara ssi pra . les : Joss foass Josss 35 | Numi de jutje — (fee | Trains eaten a jutjlor Te [me pow foe fio | Tnaimea dopa pen uaje [mm fos fos jios | 36 | Grad adie al ape = [= [es fos farse_| 37 [sina = [= loans fons. foams 38 | oos a = [= foams Joos fasras Components angen vezi | s a absolute la intrarea in rotor cu vs p33 fad 33 Componenta tangentiala a vitezei 40 | relative a intrarea in rotor woe [ms | [ias fas |2s ‘Componenta axial a vitezei absolute la I. s fsa | ia etree me fr for fo @ | Viemrehivadeiainiarcatnror | om | me |is62 _|ise2_in6a Pangenta unghiului vitezei relative la T a3 | Rese ahve we [own loa loan 4 | Unebiul viteze relative ta intere Bed pris paris ast" 1 | Profit patie oor =__ fontea nonaedananes 46 | Unghiol de intrare al paletei b [ed fs [2s (8(CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 323 Tabelul 9.1 (continuare) Nr Treapta et[ 5 |e ]7] 8 10 |= 030 [o30 fosz oss [oss [oar fi-ayiz, 72a [ose [oa [ome Joes [ae [ome | Dini 14 26 [oa [ores ois ots [oso foiss | a mwehddlrol a [son [aot [3970 [ao7e [300 [4007 | mami |? se10 [4350 [4900 |sas0 [soso [ssoo | a= cay 79)-10° [> fees pose Din catalog do pri [a [a | 503 [503 [503, [503 Din eatalogul de profitur Din catalogal de profit 0833, jo833 [0,833 o.s33 jo.g33 [0,833 | Dincatatogul de profiluri Be fae fas a | wi [me oa age ase [na [isa | k= Alaa | 5 10,5 10,5 11,0 12,5 13,5 13,5 Prin rotunjirea lui lie [= [oasz_Jaos rao [100 [1.90 fico | © pr (0,24190 [02419 [0,2419 [0,2419 ]0,2419 |0,2419 | Din tabele [38 [09703 |0,9703 |0,9703 |0,9703 |0,9703 |0,9703 | Din tabele 3 | ss [ass fase [osao [ose [oso @ we fis [use [oe ue [uo a 58,1 59,1 60.8 63,9 646 hq ™ Sim. Oy 1362 [1362 [raza [ars as92 2 wi ve 08, % loam foams foaiss [oss o4srs Jo4sss | te0,= me /viv we [aris [aig [2-459 |2a2s [238 [23°26 | Dintabele | [2okze2i| 2onae-ad 2000824 2002824] 70A7824 20A28-24 Din catlogul de profi Pes Ps Ps 288 | Dincataogul de prof |324 | PROCESE TERMODINAMICEIN TURBINE CU ABUR SI GAZE Unita Treapia ] a Denumirea |Simbolul] de et misura a u a FT [Unghiad deepest Te [ wd a [Cates canal ere “ap mm [977597 “B |Coeficientl de witrare a saa eae wwe | Josse Joss [asso BH [Nunul deplete peroior = LR [a0 31 |Unghinldesoclaintareatnor| a, | gd [zat _[arav [ear 32 [Fender prin joe kg [0 To 8 jerea de entalpie in rejeaua | 7 a eee tes une fo ° 0 34 | Gradul de reaciune al toptel > [= io v co | 35, fea rei eres aE] TS Yisc asga naa din rotor | ‘36 [Cocficientul de vitezi vl 0,85 0,85 ‘085 37 | Viteza rlativa Ta isire ve | weds | 38 [Pierderea dintre palete 7] kale 255 2s 235 | 39 [Eta a eien dnt pales ? [emai esicaiuepaleele JT erg [3057.76 |aoason | s01241 @_|Presiunes aburalat dupi rotor tor [49__fiams ae ST [Comps angeale VERT | Te Jaanas Jaana deat | relative epi [Component axils weal @ lraaecee i seen] mis 41058 | 105,8 105.8 B |Componenta aia veel ma ben de len lan abslte aye din rotor |ormponenintangsniataviews | Tgp nag Loan abbslute la iesrea din rotor [Vite solu een inveior| ey | we [73 [a3 aS a re sitezeiabslute OF |Onghial degre veal a [ea [os absolute om enaee| 7 @ nines eaetatrapaleeor | Fe mm [123 @ [ialimea adopt apateelor |p | mam [123 70" [Acoperva interior, = fam (e 1E acoperirea exterioard e {™™ ft b 7 [intima paletet Ta iarare Tp [Lam [13S(CALCULUL TERMODINAMIC AL TURBINELOR PENTRU REGIMUL ECONOMIC 325 Tabetul 9.1 (continuare) Treapta melas, at [2a Din catalogul de profile 397 Din caialogul de profile 0,889 | 0,889 Din eatalogul de profile 00 [300 BaaDTa [par [ear 9:=Be=fh ‘ng =(f/2)sin# 8-10 los. Jor Jo Admis of fe Thal hy vas furs fissa [tas | mia 08s [oss [Oas [08s | Dinfiguasas i053 [1353138 | a=W 281 301 |355 [3,64 (13,2) —y) 10 266,26 | 2940,38 | 2914.80 | 2886,33 | 2857,49 37 _[764 [652 [558 [409 | Dindiagramai-s 0.269 Jo314 |osso 0.475. | Dindiagramai—s 1058 |107.5 [111,45 126 | wamwscosfs a7 faa [sia 42 tga=exleas Din tabele vo relaia 8.68) Prin rotanjirea lui lae Din figura9.27 iy326 I. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR $1 GAZE Ne Unitatea Treapta a Denumires imboluly ne ersf : z Ce i747 72 | Pierderile dela 73 | Bnalpia aborului dupa pierderea vor cncice del eine 5 | ike | 3088.89 | 3038,11 | 3013.58 74 | Lucral mecanie fa paletecalculat din riunghiol de viteze ty [ewe [2510 | 2510 | 25:0 75 | Lucru! mecanic la patete calculat | ‘din bilanful energetic al treptei fy | Wee 351 va 25,01 76 | Randanentl pal wo faw fom for | Viscozitatea cinematica medic a a 71 [Miceeteescrenaistomtca | Lars [aaior | aasot | aso" 7 [ever pinfeewmm scat | RW pam faaa | 206 79 [Piewerea rn ventiajapalewtor PF, fe pass [400 [ ons {0 [ieren pro ecu gventane [Pe [ke p37 [30 | 281 81 [Pine pun de bor “yume [095 [os [aoe 82 | napa curl ap ebor ih 33 | Pierdevea prin labirini i [We [ase [nef aae ‘4 | Baia aburulud dupd amestecarc eaten icone P| uke | 3ostts | 3038.65 | 3015.72 | | xame | s0so.24 | 037.0, sora | | | | 85 | Umiditatea abural = = or S 186 | Pierdevea datorits amido | eke [0 0 0 87 | Eialpia final a repel ts kikg [306118 | 303865 [3015.73 88 | Caderea interioara a treptel | eke | 22, 264 | 296 | 89 [Randamentol interior al teptet w [- ons [oma | ort 90, | Puterea interioard a repted P [ew [953 [943 | 955 9 | Temperatura, Te [om [313 30, | 288.5; ith final al aburuui xe_|- esTabetul 9.2 Cateutul termodinamie a trepelor de 1P Re alate Trap Re Denunieea nv tetas ee Observatit 1 [Dianetat mediva ope Df [io — [roo ‘100 [1100 | 1jo0 [00 — | Caetranerer 2 [Wien prt medi palaor [mb frag a80 ora | rraa0| 17280 [17280 | w= abo 3 [resins abril ars n wea P| tar feo Jas ase [510 —[o2s0 [oes | ren = pur spar arcane ‘6 [kg — [asco [278695 226,55 | 2561 TE | 249,06 | 299735 | any | Tempesurs: ce Sas lens |e Din igri il abr a rare nap a [Pe dosis [0s [ass¢ foo | Woluma specif a shui inrareaineapn | w | wig [096 [0700 48 [ae [307 —|595 aps ~| Dadagamal sy] 7 [Debi de bur a reps % [sos [so _[sor_[aer_ ae [aor [asi |. = | Cured evap digit pe apa 7 [kg [3050 [ira [ww [ors [on favo, [roa | Aas pb pT 9 [ Cader de eral dn een deplete aston | hu "| akg [1050 [1.2], __| 42 ]a79 —| 098 [ond | Adm 10 snowiacineticsdiponibitiainioratnaivas |W [wag [o fo [soe [aos [sus [250 1390 | Mw =haw 11 vires teoretic la iegirea din ajuraj ey | ms fasgs faas faze 400s [420 [399 Sas y= (ash) 12 [ Cotsen de vest a gua [= [ass [ass [ass — loss Joss Jos oss | Dinan oan 73 [Vie rea bur ern dn gh fms [436 [ast__[4or _f300 [407 [3 3 Tam ocy 1 [iran in gt [og fio fisas [sor |ra0__[oas [aa [ror | a=v2da-oy 10> 15 [Boag alsa abu eae nua i. [kg 276574 Beso. | sono [asa [sana [arr aO [assaDE |G =e The 16 [Prsonen abut aie Ltr fase [isi Jose fosss [aze [oss _[0n056 [Di dagrma ima SSTabelul 9.2 (continuare) rapa ; union Observatit Pe i Bl« ts [ela “ T7 | Volunal specie aburdinteiren dag | m_| mh [09 778 [as [ase ~ [919 [1893 _| Dindaprama is, 1 | Raporil de presianl Bll oso fois [0600 [0.570 _[asii | 606 19 [Diametul, & | rams (380, 00, [400 |400, —1400, [4005 an amtepriest umirul lementlor de tansare ee (eee ada sade Poi 0 [cal adil & [mm (035, foam [oss Joss Joss [03s a ‘rosie elerentelor 8 | mm for ou jor jon jor’ for” _| ®rst i | Distana dine clemeriele do agar = [mm fs se |e |e —_|s | Dinamoproices "2 | Ari seni de curgre a lobar ea aT |e 10 aa 10 | 40-10% | 440-10 | AAO TT | AHO A = BT 23 | hres ajuttoae @ | - fore foas [oss [oss [ose [oss [ase fir BE | Goofs de debt Fn SC CS CO 25 | Coescientl de coractis Boba assaf [ae [ae fin we 707 26 [Debi pein bi Tig | eps [oroo2 [0.0752 [oosae [oosss [acess [oco29 |o,o0s0 | vi,=n.e,BAdim/% 27 | Debit prin tea de plete Wes [as10 353s [ass [sr sss [3600 [300s | my =r. 25 [ara setun de ico a roel tatorulel a | me [3560 [aon [10 ‘37200 | 178.000 | a= (an Fa)-10" 25 [Profil pales stort == soe [Soe [sot ah |SeT165] Dinewalon 30 | Ung de ire al auf wpe fe fe fe ta __ [16°30 | Dinestalog 31 [ atimen canal interpoletar a [mm 736 [736 [736 ToT [i242 | Dincatalog 32 [Coefcenul de wilizare a secu n= loser [ossi_[ossi 0847 [860 | Din casos 35 | Numan de jl p= 163 [100 — [100 64 [6 | AéepiatTabelul 9.2 (continuare) Ne umirea im ra et 7 ere ns [ie [|r 74 [Tinea cate guar Te] mm [00a |aia [70 fear [is_ [no earoe 35 [ames sdopiat pent ajuaje EST 36 | Grad de mise al teptet e foas puso fino [405 [400 4100/00 [em lS 3 [ine [= fori Tonais [ones [oasis _|oatia[o2aio_[o2s0 | Dinwbae 38 [eos == fasrasos703Jos70s 09703 [09703 [0.7703_|0.9588 | Dintsbele 39 | Componsia angel a vias! absolute Tartare wh [as Jaa? 389 fake 398/868 (367 Pam cioosm “oor hl Componens ungealia ViezslaiveTa nares | wa | wa [2302 [ava [2162 [1056 [ama [1952 [i982 | wemaume nro 7 Conon witavieatiohictaiwecai femwd wae [tase [iis [970 [oz [98S [917 [1088 | eu =ersina ote “BE | Vitra relative a tara Ta otor wap ms [ans [ED |aaTS_faveo [eas fae [BR | aa, Gl immuughhiveninaiedanewan | tah | =, [oa foaess [oats [oans [oma foa70 [0557 | weh=m,/, “FE | neha van lative dl tare n rotor Bobet pear [aes [pei [aso [ar [2sei0 [aorta | Dintabele “45 [Profil plete retort f= 5250 25Q29-7] 95287 25A29 al 25AGD 2] 25AD0-T9|I5AISAA| Din catalog “6 | Unghil dental altel fe bef (aj da fs | Dincatlog 47 [Ung do ei al pale fest [2 |e fez fat | Dincatton 28 [ cimes canal aes er Lomm [592 [532 [50 52 [532 [532 [584 [ Dincatsog© Tain co — : Obervat bod Denwni ‘Simbel mnfsura| — iT 2 13. 4 1s 16 17 ce 1 [ Cnt wwe aseciontcciesedin' |, | — ness Jasee fost [OOH cases [ossa foss4 | Dinceslos 50] Numirat de palete pe rotor al 21s 215. 2: 215. zis = |21s__|230 51] Unghiuil de goe ta intrarea fn rotor 3m | ed jerao [ors arson |3esr |S 3° so | 5°50" 52) pirderea prin ge 7 I take Joar joes joat foto oat 008 02s = Geeta he | wiig_[o Jo Js fis [zat a font Ate ‘54 | Gradul de reactiune al treptei P Q 0 fo.066 [oi jo208 [oss 0328 | p= hu! h 35 | Viteea relativa tori ta iesiea din rotor sr | ome [ams [2050 |2sos [ares [se [ass [3 oh, a0 | Cota de ea pace 7 as [at fons [ons [oar [ane [050 — | Ding 635 S| Wie rae eal ee a A Pie de ae Tene [nar fan fom iam [i [sar [rose | a Skt-v 0" ages eS |, | yang [aris [an | aan she [po asiest | eh tha Pa hy | Fresines aba pte a ae 2 CC CC i igiadamer | w [ ws [orie_[iow [ums pono [soso aos laaee_| Pate SE ee eaaaicem |m[ at [aoa two [mes [aa fans fst ens | me S| Co ee Lom [fod [eso lane esses _f oe Sa eeboee wie a [ms [364 [572 [sar [7 [st [tie oe LoansTabetul 9.2 (continuare) Re Tapia Ea Denumiren sim aa a ae onsen 65 | Vteza absolut Ia eres din rotor | ms [ois |i09 feo [ros [ise [ss [109.7 | alate, 66 | Tangenta unghiului de iegire a vitezei absolute | tga: | — 2,32 1,626 |2,540 |1,840 |1,190 |0994 ] 1,403 | tea;=Cin! Cy GT Wit ea vee ce | at [eae |seae [eea0 [orar | [ars |sese_| Diet @ me Tanne cl alt te | mm frsas isso [aco [oo [os [ia fans | nanddet [Taine apa loa te a 70 | Acepir eow cm fi pk fs fs ee _acoperirea exterioar’ fe | mm |i. 1 1 1S. 2. 3 4 Din figure 927 7D | fniijimea paletei la intrare h | mm {i140 |140 235 [40 6 130 {219 72) pirderte de I ere he | kkg [426 16,94) 1,98) | (5.05) |(9,50) | (13,90) | 14,36 | apace, ng [arias [2onr4| oe fassas faa aie |anor | =i, 7 | Basal ae pa lad whe [789 -[830 [me -[7,8. ]ssas [sos |sos | 4 =u(m, tm.) 40° Bf Lacnigeonctrans, cowie Tae [vses fis [ar [nim [oa [nor [so Tear wh, +h) 7% [Runde ae abo fers fora Jones farsa [ors [oro fans | a-a (tm | Visors oon meine bay [ym 610% fas TO [972 0 oF | 9610" | eo | ing aRe 5 nities Trea umirea imbo| er. ee [Smboemasers| aa] 2] | 1m | | 16 | 7 "| Piedra rn venta palor Ape peje jojo [o_o Dia frm 70 | Peres pin ear 9 vena Faw fio [ans [as fee no—foms [0S [reer Pe 81 | piers pe un ke de bur iy [me [297 [tar [oso [oss foro arr for | hentai 32 ealia dp abc clay ic_ | tatkg [270486 [2603.25 [260520 | 2550.7 | 2a7460 [239126 [23085 | e=4-rhy ee | we [20 [rao [ioe [om [aso ors for | &=(4-Ry)i li 32 | ralpia dp aesiesnea bial 7) alee] 278695 | 250s [203629 | 2560.06 [2ans.o [23011 [233097 | =a | Wiis bara i> rapoas [ors [ase [ono [ome | Din dagrana ms | Pedr daar mii m | ome fo fo loss ur [aos saz [7 | &=(0-9(G-he-A) 57 | api al aura inept “e_ | arkg | 278695 [acoso [2a2m.e [2sa.ze [2e7916 [230733 [zssr97 | w= BE | Cire trioa epih Te] tig [7339 [0396 | 7OaS|eRAS [HSH |Te_[7325 | Lele) 9 | Randamenta ieioe al ete nw | - Joma [amr for fom oesi [no [oss | w=4/(i+8) 50 | Pera ein a ep 7 | ww [2es [oo fase [zn [ams [aso foes | Perish 57 | Tempera; T. | we [ime [as [oe ee [8:14 | on digama oe til ina laura slot EL lapis fassi_|ogsa_[osis_| Pinsaenmat334 1. PROCESE TERMODINAMICE IN TURBINE CU ABUR SI GAZE BIBLIOGRAFIE 1. # * * Airco Cryogenics Turbo Expander Caleulations, 2. Anton; V., Popoviei, M., Fitero, I. Hidraulica si masini hidraulice. Bucuresti, Ed, didactica si pedagogicd, 1978. 3. Bailay, C. A. Advanced Cryogenics. Ed. Plenum Press, London, 1971 4, Bimirescu, M. Scurgerea fluidelor compresibile prin turbomasinile cu palete Jungi. Bul. Stiinjfic gi tehnie LP.T. Timisoara, Tom 1 (15), Fase.1, ian — iunie, 1956). 5. Cirdu, M. Fabricatia de turbine cu abur in uzinele din Franja ale grupului industrial GEC Alsthom. Energetica 39, (1991) nt. 4A. 6. Grecu, T., Cardu, M. Nicolau, I Turbine cu abur. Bucuresti Ed. Tehnic&, 1976. 7. Scegleaev, A. V. Paroviie turbind. Ed, a 3-a, Moscova-Leningrad, Gosenergoizdat, 1955. 8." * * Taschenbuch Maschinenbau. Bd.2 Energieimwanlung und Verfuhrenstechnik, VEB Verlag Technik, Berlin, 1976. 9. Traupel, W. Thermische Turbomaschinen. Vol. 1 si Ml, Berlin-Géttingen- Heidelberg. Ed. Springer, 1958/1960. 10. Wiekl, R. Bausteinsystem fiir Industrieturbinen. Siemens Zeitschrift 47 (1973), p. 296...299. 11. Zaidel, R.R. Turbodetanderi kisloradndh ustanovok. Moscova, Masghiz, 1960.