STINGEREA OBLIGAȚIILOR

I. Stingerea obligațiilor prin executare voluntară

Executarea obligațiilor se poate realiza prin două moduri principale: executarea voluntară ⇨plata și
executarea silită.
A. Principiul executării în natură a obligațiilor și principiul executării întocmai a obligațiilor
Executarea în natură a obligațiilor înseamnă executarea întocmai a prestației însăși, la care
este îndatorat debitorul, prestație ce nu poate fi înlocuită cu o altă prestație sau cu despăgubiri
bănești, fără acordul creditorului.
Condiții de executare:
⇨în întregime (expresia cantitativă)

⇨exact (expresia calitativă)

⇨în termen (expresia temporală)

1. Plata
Plata reprezintă executarea benevolă a obligației care duce la stingerea acesteia. Poate să
consteze în remiterea unei sume de bani sau executarea oricărei alte prestații care constituie obiectul
însuși al obligației.
Dpdv practic, noțiunea de plată are două înțelesuri: un mijloc de executare voluntară a unei
obligații și, în accepțiunea tradițională a acetui mecanims juridic, un act juridic.
A. Subiectele plății
Plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație.
Calitatea de plătitor, solvens, o are cel interesat să facă plata ⇨ debitorul (personal sau prin
reprezentant) sau orice terț (ne)interesat.
Dacă plata poate fi făcută de orice persoană, creditorul nu are dreptul să refuze o astfel de
plată. Excepții:
⇨obligații intuitu personae

⇨stipularea expresă în convenție că plata poate fi făcută doar de către debitor

⇨obligația de a da un bun cert ⇾ doar proprietarul

⇨plata provine de la un terț căruia debitorul i se opune și l-a înștiințat în prealabil de

creditor

1
 Persona care poate primi plata, accipiens, este (i)creditorul, (ii)reprezentatntul său legal sau
convențional, (iii)persoana autorizată de instanță să o primească, (iv)persoana indicată de creditor să
primească plata.
Plata făcută către un terț este valabilă atunci când:
⇨creditorul a ratificat plata făcută unui accipiens fără frept de o primi

⇨cel care a primit plata fără drept a devenit ulterior titularul creanței

⇨plata a fost făcută celui care a pretins plata în baza unei chitanțe liberatorii semnate de
creditor
⇨plata a profitat creditorului

⇨plata a fost făcut către un creditor aparent

B. Condițiile plății. Obiectul plății

Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca valoarea
prestatiei oferite ar fi egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. In acest din
urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata ⇨ art.1492(1).

⇨în cazul obl. de rezultat, debitorul este tinut sa procure creditorului rezultatul promis, iar în
cazul obligațiilor de mijloace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis
⇨Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia in starea in
care se afla la momentul nasterii obligatiei
⇨Obligatia de a stramuta proprietatea implica si obligatiile de a preda lucrul si de a-l
conserva pana la predare
⇨Obligatia de a preda un bun individual determinat o cuprinde si pe aceea de a-l conserva
pana la predare.
⇨Cel care este tinut sa constituie o garantie, fara ca modalitatea si forma acesteia sa fie
determinate, poate oferi, la alegerea sa, o garantie reala sau personala ori o alta garantie suficienta.
⇨ Obiectul obligației este prestația de a da bunuri generice:

a)debitorul are dreptul să aleagă bunurile ce urmează a fi predate

b)debitorul trebuie să remită creditorului întotdeauna bunuri de o calitate cel puțin
medie dacă părțile nu au convenit altfel
c)pieirea bunurilor de gen nu are ca efect stingerea obligației
⇨Obiectul prestației de a da o sumă de bani:
2
 a)debitorul trebuie să plătească suma nominală datorată
b)pentru efectuarea plății se poate utiliza orice mijloc, în mod obițnuit folosit la locul
plății
c)dacă sumele de bani sunt purtătoare de dobânzi, dobânda este cea stabilită de părți
prin contract sau, în lipsă, cea stabilită de lege
⇨În cazul obligațiilor de a nu face nu se ridică probleme deosebite

De principiu plata este indivizibilă!

Locul plății se face:
a)locul stabilit prin acordul de voință al părțiilor
⇨plata cherabilă: domiciliul debitorului (regula generală!!!)

⇨plata portabilă: domiciliul creditorului

b)locul determinat de natura prestației/practicile stabilite de părți/uzanțe
Data plății se face în momentul în care plata devine exigibilă și debitorul a ajuns la scadență.
⇨obligații pure și simple ⇾ imediat după nașterea raportului obligațional

⇨obligație afectată de termen suspensiv ⇾ la acel termen

⇨executare cu întârziere ⇾ daune interese-moratorii

C. Proba plății (prezumție de plată) ⇾ se extinde și asupra celorlalți debitori obligați solidar și
asupra fideiusorilor
⇨chitanța prin care s-a confirmat primirea plății

⇨chitanța prin care se confirmă plata unei prestații periodice ⇾ prezumția că toate
prestațiile periodice anterioare a fost executate
⇨creditorul a remis debitorului titlul original al creanței

⇨ordinul de plată este semnat de către debitor și vizat de către instituția de credite (virament
bancar)
D. Imputația plății
⇨situația când um debitor are mai multe datorii, având ca obiect prestația de aceași natură,
față de unul și acelați creditor și face o plată care este insuficientă pentru a le stinge pe toate
celălalte prin executarea voluntară.
Imputația este:

3
 a)convențională și unilaterală
b)legală
*se face în ordinea scadenței/negarantării/celei mai oneroase/vechimii/proporționalitate
asupra fiecăreia

2. Punerea în întârziere a creditorului

În cazul în care debitorul face creditorului o ofertă de executare conformă, iar acesta din
urmp refuză să preia executarea și să accepte oferta, debitorul este îndreptățit să treacă la punera în
întârziere a creditorului, somându-l să accepte oferta sa și, dacă nici în acest fel nu produce efecte,
trecând la consemnarea bunuli la dispoziția creditorului, la oferta de plată urmată de consemnațiune
sau la vânzare publică. ⇨ se face prin notificare scrisă

A. Condiții
⇨să existe o ofertă conformă din partea debitorului

⇨creditorul să refuze în mod nejustificat să accepte plata astfel oferită de debitor sau să
refuze executarea acele acte pregătitoare fără de care debitorul nu poate să-și execute prestația
B. Notificarea nu produce efectele dorite
⇨consemnarea bunul la dispoziția creditorului

⇨ofera reală urmată de consemnațiune

*oferta reală de plată făcută prin executorul judecătoresc

*consemnarea la dispoziția creditorului
*validarea consemnării de către instanța de judecată prin ce hotărâre rămasă definitivă
⇨vânzarea publică
C. Efecte
⇨prezumția de bună-executare ⇾ punerea în întârziere=mijloc de probă

⇨creditorul preia riscul imposibilității fortuite de executare

⇨nerestituirea fructelor produse după punere în întârziere a creditorului

⇨creditorul este ținut să repare prejudiciul generat de întârzierea înexecutarea obligației sale
de preluarea a executării
⇨creditorul suportă cheltuielile de conservare

⇨odată cu acceptarea prestației ebligația se stinge la acea dată (definitiv)

4
 II. Executarea silită a obligațiilor
1. Dreptul la executare silită în natură
A. Condiții
⇨ nu se poate realiza decât cu punerea pralabilă în întârziere

⇨executarea silită în natură trebuie să fie posibilă

⇨debitorul să nu aibă altă cauză justificativă de a refuza prestația plățtii

Prestația de a da (o sumă de bani, bunuri individual determinate, bunuri genrice și bunuri

neconforme), prestația de a face (nu se poate executa silit; alternative ⇾ amenzi cominatorii;
autorizarea creditorului de a lua măsuri necesare de executare în natură a obligațiilor pe cheltuiala
debitoruli;), prestiața de a nu face (înlăturarea rezultatului neexecutării nu se poate face decât cu
autorizația instanței de judecată, dacă hotărârea indică desființarea).
2. Executarea prin echivalent
Se aplică ori de câte ori nu se poate aplica executarea silită în natură sub forma daunelor
morale. Singura diferență de aspect este dată de faptul că executarea prin echivalent este pe deplin
aplicabilă oricărei obligații, de natură contractuală sau extracontractuală.
3. Opoziția la plată. Poprirea
Opoziția la plată pe care o face o persoană îndreptățită de lege la un anumit debitor,
punându-i în vedere să nu efectueze plata, fără prezența sa, ori fără consimțămânul său. Debitorul
respectiv este obligat să se abțină de a face plata; în caz contrar, el poate fi obligat să facă din nou
plata.
Cererea creditorului (*instanța din oficiu) ⇨ indisponibilizarea sumelor de bani ⇨ eliberarea
sumei de poprite către creditor/valorificarea bunurilor mobile incorporate sau a titlurilor de valoare
⇨ distribuie creditorului popritor sumele încasate.

III. Alte mijloce de stingere a obligațiilor

1. Compensația
Reprezinta un mijloc de stingere a obligatiilor reciproce si de aceeasi natura intre doua
persoane care au concomitent calitatea de debitor si creditor una fata de cealalalta, pana la limita
valorii celei mai mici dintre ele. Daca sunt egale ca valoare, stingerea obligatiilor se face in
intregime.
A. Compensația nu operează atunci când:
⇾creanța rezultă dintr-un act cu intenția de a păgubi
5
 ⇾datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de comodat

⇾câmd una dintre creanțe are ca obiect un bun insesizabil (ex: pensia alimentară)

⇾debitorul care a suferit o poprire nu poate opune creditorului compensația datoriei sale cu
cea a debitorului poprit.
Compensația legală se naste prin efectul legii operand de plin drept in cazul a doua datorii,
cu respectarea unor conditii:
* datoriile sa fie reciproce;
* sa priveasca o suma de bani sau bunuri fungibile și de aceași natură;
*părțile să nu fi renunțat expres/tacit la compensație;
* datoriile sa fie certe, lichide si exigibile.
Compensația convențională este forma de compensatie care opereaza prin acordul de vointa
al partilor, pentru interventia ei nefiind necesara intrunirea conditiilor de la compensatia legala sau
judiciara.
Compensația judiciară este acea compensatie care opereaza in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive si este lasata la aprecierea instantei de judecata, fara ca pentru a opera sa fie
necesara intrunirea conditiilor de la compensatia legala.
B. Efectele compensatiei:
* stingerea celor doua datorii;
*operează ca o plată dublă;
*solidaritate pasivă ⇾ stingerea datoriei se face numai în limitele datoriei codebitorului
solidar;
*indivizibilitate ⇾ stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia
ramanand insa tinuti sa plateasca celui dintai echivalentul partilor lor;
* stingerea garantiilor si accesoriilor datoriei principale;
* cand intre parti exista mai multe datorii reciproce - se aplica regulile de la imputatia platii
2. Darea în plată. Cesiunea de creanță în locul executării
Contract și mijloc de stingere a obligațiilor care constă în acceptarea de către creditor la
propunerea debitorului, de a primi o altă prestație în locul celei pe care debitorul era obligat inițial
să e execute.
Condiții:
*concomitența cu plata
*echivalență valorică relativă
6
 *condițile de fond pentru validitatea contractului

Cesiunea de creanță în locul executării este o variantă a dării în plată!!!

3. Confuziunea
Acel mod de stingere a obligațiilor care constă în întrunirea în aceași persoană, deopotrivă, a
calității de creditor și de debitor al aceleași obligații.
Condiții:
*cel care dobândește una dintre calități a avu-o pe cealaltă anterior
*datoria de creanță să se găsească în același patrimoniu și în aceași masă succesorală
Efecte:
*stinge obligația principală
*stingerea ipotecii

4. Remiterea de datorie (totală sau parțială)

Mod voluntar de stingere a obligațiilor care constă în renunțarea creditorului, cu
consimțământul debitorului, la dreptul să de creanță. ⇨ iertarea de datorie

Acte între vii ⇨ donație

Acte mortis causa ⇨ testament

5. Imposibilitatea fortuită de executare a obligației de către debitor.

⇨cauză de stingere a obligației care se datorează imposibilității fortuite absolute și perpetue
de executare din partea debitorului.
Condiții:
-intervenția cazului fortuit/forței majore/fapta terțului sau a victimei
-imposibilitatea este absolută și perpetuă
-debitorul să nu fie pus în întârziere
-debitorul să notifice creditorului survenirea evenimentului fortuit
-debitorul să nu își fi asumat răspunderea în cauze fortuite
-obiectul obligației ⇨ orice prestație, mai puțin bunurile de gen (genera non perent)

Efecte:
⇨stingerea obligației și a garanțiilor

⇨imposibilitate temporară ⇾ suspendare

⇨desființarea automată a contractului

⇨imposibilitatea invocării oircărui remediu pentru neesecutarea contractului

7