CORPUL OMENESC
Coordonare
Orice facem - începând de la
cele mai simple lucruri cum
sunt scârpinarea nasului sau
mersul pejos, pânâ la exerci-
lii acrobatice - necesită o
coordonare desăvârşită
dintre muşcbi, creier şi
sistem nervos.
91
in mşc re
0 Mişcărle
corpului uman se
bazează pe
armonia dintre
schelet, muşchi şi
sistemul nervos .
Împreună, acestea
ne înzestrează cu
coordonarea
sublimă şi
deosebită de care
avem atâta nevoie
pentru efectuarea
celor mai diferite
mişcări .
utem afirma că mişcările noastre sunt bine devin automate şi realizarea lor nu necesită efort
coordonate, dacă prin interactiunea muş- intelectual . Pentru realizarea mişcărilor coordo-
p chilor realizăm mişcări si actiuni eficiente. nate - oricât de simple ar fi ele -, trebuie mai
Deşi mişcarea coordonată la nivel înalt, spre întâi să cunoaştem pozitiile părsilor corpului şi
exemplu exercitiul unui atlet lasă impresia de pozitia lor relativă în spaţiu . Pentru construirea
uşurinlă si continuitate, coordonarea serveşte nu acestei hărti mintale se utilizează informatii
numai la creşterea performantei ci are un rol provenite de la ochi, de la organul de echilibru
important şi în cele mai banale mişcări . din interiorul urechii si de la piele . Informatiile
Să ne imaginăm o acţiune simplă, de despre pozitia muşchilor si a încheieturilor sunt
exemplu, cum ne suflecăm mâneca cămăşii sau transmise prin semnale generate de către
bern ceai din ceaşcă . Odată ce ne-am însuşit senzorii din interiorul acestora .
deprinderile necesare efectuării actiunii, acestea
Rolul creierului
0 Cine crede că
aruncare unui
Nu întotdeauna suntem conştienli că actiunile
comune, cum este de exemplu băutul dintr -o
drajeu în gură este ceaşcă, sunt realizate pe două planuri diferite :
un lucru simplu, se mental şi fizic . Deşi este uşor să ne dăm
înşeală . In primul seama că pentru efectuarea oricărei mişcări
rând lobul parietal trebuie să existe o intenlie de realizare a ei,
primeşte informatii creierul trebuie să primească informatiile de
de la organele confirmare generate în procesul de ,mişcare .
senzoriale despre Partea creierului care iniliază mişcările se
pozitia relativă a numeşte scoarlă premotorică iar partea care
drajeului fată de conduce efectuarea lor se nume5te scoarlă mot-
corp . Apoi trimite rică . Excitaţiile referitoare la perceptia spatială
aceste informatii la sunt preluate de lobul parietal, care se află în
scoarta premotori- partea superioară a creierului, iar pe baza
că a creierului, care informaţiilor primite de la acesta, scoarta mot-
elaborează modul rică trimite comenzi la muşchii mâinii si ai bra-
în care va fi lului pentru a efectua corect mişcările când
consumată, după dorim să bem, adică mâna să ridice ceaşca si să
care va trimite o aducă la gură . Apoi, când vine rândul sorbirii
proiectul de actiune sau al înghitirii, scoarla motrică acţionează alti
la scoarta motrică . muşchi. În timp ce secvenţa de mişcări ela-
În final, scoarta borate de centrul de "proiectare" al creierului se
motrică trimite află în desfăşurare, informaliile despre relaxarea
comenzi muschilor şi încordarea muşchilor sosesc în mod continuu
Ţ despre cum să in creier de la nervii care deservesc muşchii şi
ridice drajeul la încheieturile . Pentru ridicarea ceştii, prima dată
gură . ne aplecăm putin în faţă, deplasând astfel un pic
33
11 COORDONARE $I REGLAJ IN MI$CARE

0 La fel ca în (bicepsul), unde nu este nevoie de o asemenea

majoritatea precizie, un grup de motricitate este compus
sporturilor, şi în din peste o mie de fibre musculare .
fotbal este O conditie necesară pentru reglajul mişcărilor
indispensabilă o prin care ne realizăm actiunile este ca organele
coordonare senzoriale care urmăresc aceste mişcări să
puternică între transmită reacţii despre mişcări în mod continuu .
picioare şi ochi . S-au realizat experimente interesante asupra
Cine vrea să joace importanţei acestor semnale de răspuns . De
la nivelul cel mai exemplu, unul din subiecti a fost rugat să scrie
înalt, trebuie să o ceva, astfel încât mişcările mâinii să si le poată
facă în mod urmări numai pe ecranul unui televizor .
regulat, începând Persoana respectivă a scris impecabil cât timp a
încă din primii ani văzut mâna pe ecran din poziţia în care o vede
de copilărie. în mod normal, însă când a fost schimbată
pozitia camerei de luat vederi si subiectul
experimentului a văzut mâna dintr-un unghi
neobişnuit, s-a derutat şi a scris foarte greoi .
Oricât de desăvârşit ar fi controlul creierului
şi al sistemului nervos asupra musculaturii,
dacă nu avem fortă corespunzătoare, nu
putem acţiona cum dorim . Muşchii fiind ţesu-
turi vii, au nevoie de suficientă hrană si oxigen .
Circulaţia sângelui trebuie să, îndepărteze în
mod continuu deşeurile generate datorită
functionării musculaturii, pentru ca muşchiul
să poată functiona eficient sub comanda
sistemului nervos .

centrul de greutate al corpului . Sunt activate 0 Cine stie să

mecanisme de echilibru prin reflex, ca pentru meargă, vede
realizarea lot, prin rectificarea mişcărilor muscu- această capacitate
laturii, să ne adaptăm corespunzător . Partea ca o banalitate,
creierului care controlează aceste adaptări se desi chiar si mersul
numeşte creierul mic (cerehel) . se învată . Bebelusul
învată mai întâi
Coordonarea muschilor cum să se întoarcă
Acţiunile noastre neccsită contractia coordo- de pe o parte pe
nată a diferitelor grupe de muşchi . Există cealaltă, apoi
organe receptoare în muşchi, aparate Golgi, începe să se
care detectează în mod continuu starea de târască, apoi învaţă
încordare a muşchilor, şi informează creierul să stea si în fine se
prin intermediul măduvei spinării. În acest va ridica în
mod, creierul - prin intermediul comenzilor picioare. Cu picioa-
transmise prin nervii motori - tine sub control rele îndepărtate
funcţionarea musculaturii . încearcă să facă
Receptori similari, însă mai mari, se află în primul pas fără să
zona de contact dintre muşchi şi tendoane . cadă . Simtul de
Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri neuro- echilibru i se dez-
musculare . Rolul lor este probabil să prote- voltă repede, şi
jeze musculatura de eventuale leziuni, prin după putin timp
blocarea semnalelor de contractie în muşchii devine capabil de
supratensionaţi . miscăr care necesi-
tă coordonare în
Tesuturi nervoase de motricitate mişcare mai
Procesul sofisticat de reglaj al contracţiilor complexă, de
musculare necesare mişcărilor este realizat de exemplu alergatul,
nervii motori, ai căror fibre pornesc din creier saltul sau evitarea
sau din măduva spinării şi ajung direct în obiectelor. De-a
muşchi . Fiecare celulă nervoasă din nervii lungul vietii,
motorii actionează câte un grup de fibre secven~a de bază a
musculare . Când prin intermediul unei celule mişcărilor mersului
nervoase de motricitate ajung impulsuri cle suferă de multe on
mişcare în muşchi, toate fibrele musculare modificări.
acţionate de aceştia primesc aceeaşi informaţie
de contractare . Aceste grupuri de fibre
musculare reprezintă unitătile motrice ale
musculaturii . Unităţile motrice se compun dintr-
un număr diferit de fibre musculare, în funcţie
de fineţea şi precizia mişcării respective . Spre
exemplu, mişcarea globului ocular necesită un
reglaj foarte fin, de aceea, în muşchii care stunt
responsabili de mişcarea ochiului, un grup de
motricitate conţine aproximativ zece fibre
musculare, în timp ce în muşchii braţului

34 mai vezi Corpul Omenesc 5 - SISTEMUL NERVOS Corpul Omenesc 6 - REFLEXUL 51 RASPUNSUL LA EXCITATII