Spengler

Amalgamare=combinare

Analog=correspondent,asemanator

35.Oswald Splenger, filosof si istoric german,Face distinctia intre stiintele naturii si istorie,
stiintele naturii au ca ob niste finite moarte, cum ar fi metoda legilor matematice , pe cand istoria
are ca ob forme vii, precum metoda, intelegerea, comparatia, analogia, intuitia.

Certitudinea launtrica a oamenilor reprezinta in general o cercetare istorica

Cultura:Istoria nu cunoaste o alta cultura care sa se inchine cu atata pasiune unei alte culturii, asa
cum se inchina cultura occidental celei clasice

Cultura clasica Greco-latina reprezinta pentru Occident un model

Atichitatea este vazuta deformat, imaginea ei depinde foarte mult de perspectiva celui care este
interesat

Civilizatie:Declinul Occidentului inseamna problema civilizatiei

Fiecare cultura are propria ei civilizatie, iar o civilizatie reprezinta destinul inevitabil al unei
culture

Cultura clasica Greco-romana si cultura occidentului

Spengler compara epoca prezenta a occidentului cu antichitatea Greco-latina.Cultura clasica

Greco-latina si-a atins stadiul de civilizatie in secolul al IV iar cultura occidental si-a atins stadiul
de civilizatie in seculul al XIX.

36.Spengler a inlocuit paradigm liniara de istorie universal cu cea ciclica si a negat existenta unui
sens general al istoriei, negand in primul rand validitatea termenului de istorie generala si
propunand in schimb conceptual de “istorii particulare”.

Spengler introduce in studiul istoriei elemente filosofice si culturale.Istoria constituindu-se prin

amalgamarea mai multor culturi, care se desfasoara pararel dar care urmaresc tipare commune.

Spengler afirma ca toate culturile urmeaza un ciclu de dezvoltare analog evolutiei

organice:nastere, maturizare si moarte/declin.Spengler a realizat de asemena si analogia cu cele
patru(4) anotimpuri:primavera(nasterea si copilaria), vara(tineretea), toamna(maturitate),
iarna(batranete si moarte)

Spengler a identificat opt culturi care au propiul “stil” sau “suflet”, cultura: egipteană, clasică
(civilizaţia greco-romană), chineză, babiloneană, indiană, arabă (semită) şi cultura vestică (faustică),
fiecare din acestea parcurgând un ciclu de viaţă identic, de câteva sute de ani.
Spengler afirma ca istoria este biografia generala a culturilor, care sunt asemanatoare unor
organisme.

Spengler este un autor cu tendinţe anti-raţionaliste puternice. El (ca si mine de altfel) considera ca
istoria este povestea unor oameni si mase care prin definitia umanitatii lor nu pot fi raţionali.

teza lui Hegel (care concepea istoria universală ca o evoluţie raţională şi graduală a spiritului)
asemănarea dintre cei doi ganditori rezidă în tendinţa de a realiza analogii între stadiile din evoluţia
fiecărei culturi. O altă asemanare constă în aceea că, pentru exemplificarea teoriei, ambii fac referi
frecvente la exemple concrete.

Fiecare cultura noua se naste cu unele noi conceptii despre lume

Fiecare cultura are propria sa civilizatie

Memoria anticilor ignora trecutul si viitorul ca modalitati de ordonare ale finite

Cultura indica este cea mai anistorica, omul indic este cel care uita tot pe cand cel egipyean nu
uita nimic.Sufletul istoric al egipteanului considera trecutul si prezentul ca partile unui intreg
universal iar prezentul reprezinta constiinta sa vie.

Schema istorica(antichitate-ev mediu-modernitate), acesta schema ne-a impiedicat sa gasim

adevarata forma a dezvoltarii occidentale si subtiaza materialul si cadrul istoric

Europa reprezinta soarele istoriei universale dar si etalonul prin care celelate culture sunt mai
sarace sau nesemnificative .

Marx

32.Termenul de Marxism corespunde operei lui Karl Marx si cuprinde totalitatea operelor lui;
acesta se refera la operele commune ale lui Karl Marx si ale lui Engels.Acest Marxist consista
dintr-o antropologie filosofica, o teorie a istoriei si un program economic si politic

Marxismul poate desemna o vasta gama de idei care au avut ca punct de plecare ideile lui Karl
Marx, in acesta categorie de Marxism isi are doctrina partidele socialiste dar si partidele
comuniste.

Marxismul este denumirea data sistemului de idei elaborate intial de Karl Marx si Friederich
Engels.In totalitatea lor aceste ideii formeaza o baza teoretica pentru lupta clasei muncitoare
pentru a dobandii o forma superioara de organizare a societatii umane.

marxismul constituie ideologia partidelor comuniste şi muncitoreşt

Tipuri de Marxism:

-marxism-leninism

-marxism-bolsevic
-doctrina si practica partidului communism

-doctrina partidelor comuniste

-doctrina partidelor comuniste inainte de 1914

-corpul doctrinar infiintat de Karl Marx si Friederich Engels

33.Dupa Marx progresul este asigurat de dezvoltarea fortelor de productie ale societatii.Dintre
fortele de productie, cele mai importante sunt mijloacele de productie, dezvoltarea lor este baza
dezvoltarii istorice.

Fortele de productie determina relatiile de productie .

Relatiile de productie se desfasoara intre oameni pentru a produce cele necesare traiului.In aceste
relatii de productie vorbim despre clase care sunt antagoniste:sclavi-stapani, tarani-nobili,
proletariatul-burghezia.

Mijloacele de productie reprezinta baza materiala a procesului de productie(pamant, ape, subsol,

materii prime, unelte de productii).

Clasele care stapanesc mijloacele de productie exploateaza clasele care nu stapanesc decat forta
de munca

Forta de productie alaturi de relatiile de productie determina un mod de productie, care duce la o
anumita randuiala sociala.

Forta de productie intra in contradictie cu relatiile de productie existente. Se blocheaza factorii

de productie si asa incepe o revolutie .

Revolutia comunista este vazuta ca necessitate istorica

34…..

27.Hegel a fost cel care a dorit sa inlocuiasca cartea sa cu cartea sfanta, vrand sa ofere rezolvare
la toate problemele lumii.Hegel spune ca “filosofia sa este sfarsitul istoriei “Pana la Hegel istoria
nu a existat ca disciplina, de la acesta s-a nascut ideea de istoricism si istoricitate.

Schimbarea istorica este o evolutie catre mai bine.Principiul dezvoltarii are o determinare
interna, existenta in sine.Acesta determinare este spiritual care dispunde de istoria universal ca
de un camp de realizare.Spiritul nu este decat ceea ce se face pe sine, si se face pe sine ca ceea ce
este in sine.Hegel sustine ca dezvoltarea nu este prezenta in toata istoria si ca regresul a distrus
anumite societati.

Istoria universala pune in lumina treptele evolutiei principiului ce contine constiinta

libertatii.Determinatia treptelor potrivit naturii lor logice este filosofia spiritului
In prima treapta, spiritual se afla in natura, care este o manifestare a constiintei libertatii.Prima
deprindere de natura este imperfecta, pentru ca spiritual este inca legat de natura, ca mama de
fatul sau prin cordunul obilical

A treia treapta este trecerea d ela particularitate la universalitate ce rezulta dintr-o constiinta de
sine.

Metoda filosofica presupune studierea istoriei din momentul in care apare ratiunea

Libertatea nu are un support material, nu este un subiect al istoriei.

Istoria este fapte intamplate si relatarea lor.Subiectivismul corupe relatarile istorice.

Evolutia e o desfasurare in trepte. Fiecare treapta are un principiu determinant si e diferita de

celelalte. Un astfel de principiu e determinatia spiritului, care exprima toate laturile constiintei si
ale vointei unui popor

Spiritul nu se cunoaste decat prin gand. El e manifestarea poporului prin fapte si tendinte.
Menirea lui e sa se construiasca pe sine. Istoria universala e infatisarea spiritului in timp.

Sfarsitul unei civilizatii este inceputul alteia

28.Feluri de a trata istoria:

Istoria nemijlocita(atunci cand spunem ceva despre un eveniment la care am luat parte), sunt
descrise fapte, inmtamplari si situatii, la care se adauga si evenimentele proprii si se face o
transupunere intre exterior si reprezentarea mentala

Istoricul asemenea poetului prelucreaza materialul aflat in sensibilitatea sa pentru al transforma

in reprezentare.

Pentru Hegel, faptele sunt reprezentate cu intentia transpunerii istorice

Istoria reflectata:

A)-istorie generala:

-Ob nu se mai afla in legatura cu prezentul

-spiritul depaseste prezentul

-povestirea si naratiunea este esentiala pentru acest tip de istorie

-pericolul in cazul acestui tip de istorie consta in faptul ca daca ne axaman pe perioade mari de
timp ne referim la lucruri abstracte si u la fapte exacte

B)-istorie pragmatic
-“nimeni nu a invatat nimic din istorie si nici din trecut”

-prin cercetarea trecutului se dezvaluie spiritual unui present primit ca rasplata pentru activitatea
sa

C)-istoria critica

-este o istorie a istoriei sau o abordare critica a naratiunilor si o examinarea a adevarului

D)-istoria conceptuala

-porneste de la generalitati si este o trecere catra istoria primara filosofica

Istoria filosofica

-cuprinde istoria in perspectiva gandiriii ei

Daca ratiunea stapaneste lumea , atunci si istoria universal are o desfusare rationala.Ratiunea in
filosofie este substanta si putere infinita.

Alte observatii:
Mecanismul dialectic: teze, antiteza, sinteza. sinteza e o atitudine noua, care la randul ei devine
teza. Istoria universala e a spiritului si reprezinta istoria intregii lumi. Libertatea e conceptul principal.
Cand oamenii devin cetateni, participa la umanitate. Ideea din spatele schimbarilor istorice e chiar
schimbarea. Spiritul e procesul desavarsirii ideilor.
Libertatea e autoguvernare, control de sine, rationalizarea propriei existente ca intre.
Istoria e progresul libertatii.
Subiectul e cunoasterea interioara, iar obiectul e lumea exterioara. Hegel desfiinteaza diferenta
dintre obiect si subiect. Ceva nu poate fi doar obiect sau subiect. Exista numai Ideea. In evolutia sa, ceva
cand e obiect, cand e subiect. Spiritul e ceva obiectiv si acopera si subiectul.

29. Viclenia ratiunii – ea se poate folosi de pasiune. Oamenii sunt mijloacele ratiunii, care vrea sa se
contemple pe sine. Omul e un scop in sine al ratiunii. Are libertate, care-i ratiunea, si o transpune prin
institutii. Statul e o creatie a mintii.
30. Tot ce e real e rational si tot ce e rational e real. Ratiunea e adevarata istorie universala. Tot
ce se intampla in istorie e rational, adica urmeaza anumite legi cu necesitate logica. Daca nu-i
rational, nu exista.

Istoria e rationala in functie de ultimul scop al lumii.

Filosofia istoriei ne ofera tabloul ratiunii intrupate in istorie.

Teoria unificata a realitatii: Idee, Spirit, Natura. Cunoasterea realitatii e posibila numai
daca e reala.

Ideea e diferita de orice reprezentare si nu se opune realitatii. nu-i transcendenta, se

realizeaza in intregime in lucrurile particulare. Ideile sunt in lucruri. Ideea nu poate fi un obiect
al simturilor. Ea depinde numai de natura sa pentru a exista.
 Tot ce exista reprezinta o concretizare a conceptelor – esentialism.

20.Notiunea de progress

Notiunea de progres imploca faptul ca istoria are o revolutie continua.In istorie progresul este
determinat de acumularea si punerea in practica a inovatiilor tehnico-stintifice

In Antichitate, ideea de progres nu era prezenta. Mai toate popoarele antice credeau în prăbuşire şi
ridicare, ca într-un ritm ciclic al naturii

Odata cu Renasterea, se afirmă concepţia asupra unei evoluţii permanente şi necondiţionate.

Deplasând accentul spre individ, intelectualii Renaşterii au urmărit să evidenţieze necesitatea
progresului ca mod de a ajunge la fericire.

Odata cu publicarea lucrării marchizului de Condorcet de la sfârşitul secolului al XVIII-lea,

noţiunea de progres îşi face definitiv apariţia pe scena intelectuală şi, apoi, politică.

Progresul e doctrina liberalilor(brughezia). Progreul e un cadru istoric. Daca lumea e ce e, atunci tot ce se
intampla e progres. E o atitudine, nu o idee. E o perceptie subiectiva a schimbarilor sociale. Discutia
despre progres s-ar putea sa fie inutila. Ideilor de progres le e comuna elementul dinamic si ascensional.
Notiunea de progres al umanitatii inseamna ca civilizatia s-a miscat, se misca si se va misca intr-o directie
dezirabila – Burry.
Progresul – tendinta inerenta in natura sau in om de a trece prin stadii de dezvoltare, ultimul
stadiu fiind superior celui anterios – Lovejoy.
Directia e mereu dezirabila in progres! Notiunea de scop, spre care omenirea se indreapta, e
esentiala pentru progres.
Ranke - sensul istoriei e incompatibil cu idee de progres. Din perspectiva istoriei, progresul e o
distorsionare a trecutului. Diferentele de progres tin de epoca in care progresul a fost definit.
Progresul e cumulativ. Ideea de progres apare in crestinism, avand semnificatia de inaintare catre
mantuire.
Teoria progresului – provine din crestinism. Pana la crestinism, nu exista o reprezentare unitara a
omenirii. Crestinismul a creat cadrul de gandire a teoriilor despre progres.
Exista un domeniu in care se dovedeste prezenta progresului – stiinta. Cunoasterea e cumulativa.
Teoria progresului e si un angajament pentru imbunatatirea societatii, care-i de fapt scopul
progresului. Programul luminist e esential pentru progres.
Progresul e inevitabil.