Prevenirea Efectelor Dezastrelor Cauzate de Ape-Seceta Hidrologica

ANALIZA ZONELOR POTENŢIAL DEFICITARE DIN PUNCT DE VEDERE AL
RESURSEI DE APĂ
1 Seceta în România
Seceta reprezintă o stare a unui sistem biologic în care cerinţa/necesarul de apă
este sub optim, funcţiile de aprovizionare variind semnificativ funcţie de stadiul de
creştere şi dezvoltare.
Seceta poate fi definită ca o “perioadă anormală de vreme uscată care persistă
destul de mult pentru a produce dezechilibre hidrologice serioase” sau ca o“ perioadă
cu deficit de umiditate în sol astfel încât să existe o cerinţă insuficientă de apă pentru
viaţa plantelor, animalelor și oamenilor”.
Există patru tipuri generale de secete, toate cu impact asupra oamenilor, dar în
moduri diferite:
 seceta meteorologică – precipitaţiile măsurate sunt de obicei scăzute
pentru o regiune particulară;
 seceta hidrologică – alimentările cu apă de suprafață și subterană sunt
sub normal;
 seceta agricolă – conținutul de umiditate din sol nu este suficient pe lunga
perioadă, pentru a satisface nevoia de apă a recoltelor aflate în cultură;
 seceta social –economică – lipsa de apă afectează capacitatea
economică a naţiunii de a supravieţui, deci afectează producția neagricola.
Seceta, expresie a dezechilibrului din natură, a fost caracterizată prin intermediul
unor indicatori de bază care exprimă intensitatea secetei. Indicatorii secetei estimează
în ce masură precipitaţiile dintr-un anumit loc, pe o anumita perioadă se abat de la
valoarea medie multianuală. În literatura de specialitate există mai mulţi indicatori care
au avantaje și dezavantaje, pot fi folosiţi la o scară mai mare sau mai redusă în timp și
spaţiu. Exemple de indicatori folosiți pentru a caracteriza seceta: Indicele Thornthwaite;
Indicele de ariditate (IA) propus de UNEP; Indicele Palmer pentru evaluarea severităţii
secetei (IPSS); Indexul standartizat al precipitaţiilor ( SPI), decilele, etc.
Riscul la secetǎ este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, şi
vulnerabilitatea regiunii şi receptorilor (numărul populaţiei şi al industriei, fermierilor şi
crescǎtorilor de animale, turism, areale protejate etc. ce pot fi afectate), susceptibilitatea
la secetǎ a receptorilor şi valoarea pierderilor acestora, rezultând implicit că pentru
reducerea riscului trebuie acţionat asupra acestor caracteristici ale sale.
Diminuarea pagubelor şi a efectelor sociale şi de mediu ca urmare a secetei, aridizǎrii şi
deşertificǎrii nu depinde numai de acţiunile de răspuns întreprinse în timpul secetelor,
acţiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situaţiilor de urgenţă.
Diminuarea consecinţelor secetei este rezultatul unei combinaţii ample, dintre măsurile şi
acţiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul secetei
şi cele întreprinse post fenomen, în vederea eliminǎrii probabilitǎţii de permanentizare a
fenomenului într-o anumitǎ regiune şi instalarea fenomenului de aridizare.
Seceta produsǎ în anul 2002-2003 şi 2007 au scos în evidenţă atât anumite slăbiciuni ale
tehnicilor utilizate pentru protecţia împotriva secetei, cât şi a capacităţii limitate de
răspuns pentru gestionarea fenomenului în România. Acesta a fost motivaţia Ministerului
Mediului şi Pădurilor că a devenit partener in Proeictul WATER CoRe, care are ca prim
1
obiectiv identificarea de bune practici pentru managementul resurselor de apă în
perioadele secetoase, iar pe de aptă parte, cuprinde o componentă importantă legată de
training, specifică diverselor vârste şi grade de pregătire (lecţii cu şcolarii din clasele
primare, e-learning pentru studenţii şi tehnicienii din domeniul gospodăririi apelor).
Experinţa cercetătorilor din Administraţia Naţională de Meteorologie şi din cadrul
Institutului naţional de Hidrologie şi Gospodărirea apelor este prezentată ca n exemlu de
bună practică în analiza indicatorilor ce conduc la identificarea intensitătii secetei, factor
declansator în Planul de restricţii in consumul debitelor de apă la nivelul bazinului
hidrografic, pentru managementul riscului la seceta hidrologică.
1.1 Caracterizarea secetei meteorologice

Seceta meteorologică este caracterizată de indicele de ariditate, ce exprimă un
dezechilibru hidric din geosistem, prin ieşirile de apă din sistem care depăşesc in mod
constant intrările de apă in sistem.
Indicele de ariditate (IA) se exprima prin mai multe relaţii, în prezenta lucrare s-a folosit
relaţia propusă si acceptată în Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator
(UNEP), şi anume:
P
IA 
ETP
unde: IA - indicele de ariditate
P – cantitate anuală de precipitaţii (mm);
ETP – evapotranspiraţia potenţială (mm).
Clasificarea indicelui de ariditate este prezentată în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. Clasificarea indicelui de ariditate

Clasificare Indice de ariditate (IA)
Foarte arid < 0,05

Arid 0,05< I < 0,20
Semiarid 0,20< I < 0,50
Uscat spre subumed 0,50< I < 0,65
Subumed 0,65< I < 0,75
Relativ umed > 0.75
2
În figurile 1.1 și 1.2 se prezintă repartiţia teritorială a indicelui de ariditate (IA) pe
teritoriul României pentru perioada 1961-2000 şi pentru perioada 1961-2014.
Figura 1.1 - Repartiţia teritorială a IA (medii multianuale calculate 1961-2000)
3
Figura 1.2. – Repartiţia teritorială a IA (medii multianuale calculate 1961-2014)
Din analiza figurilor 1.1 şi 1.2. putem concluziona;
 În perioada 1961-2000,
o Valori ale indicelui de ariditate (IA), mai mari de 1,0 se întâlnesc pe mari
suprafeţe ale teritoriului ţării, cuprinzând întreaga zonă montană şi
subcarpatică, precum şi partea înaltă a Podişului Getic, partea nord-
vestică a Podişului Moldovenesc, zona dealurilor înalte şi depresiuni
intramontane din estul Transilvaniei caracterizând un regim umed;
o Valori ale indicelui de ariditate (IA) cuprinse intre 0,7 si 1,0 se
inregistrează in aproape întreg Podişul Moldovenesc, Subcarpaţii de
Curbură, Podişul Getic şi partea nordică a Câmpiei Române, ceea ce
indică un regim relativ umed;
o În zonele sărace în precipitaţii şi cu condiţii propice pentru o evaporaţie
puternică, indicele de ariditate coboară sub 0,7 cuprinzând un teritoriu
redus din partea sudică a ţării (Lunca Dunării, partea estică a Câmpiei
Române şi Dobrogea), caracteristic pentru un regim subumed;.
o În partea estică a Deltei Dunării indicele de ariditate atinge valori mai
mici de 0,50 (limita dintre climatul uscat sub-umed şi climatul semiarid),
cu cea mai mică valoare (0.37) la Sulina ceea ce evidenţiază clar
condiţii de semiariditate în această zonă.
 În perioada 1961-2014:
o Indicele de ariditate (media multianuala) a avut valorile cele mai scăzute
(sub 0,5) în extremitatea estică a ţării (zona Dobrogei – caracterizată
cu regim semiarid);
4
o În sudul si sud-estul ţării, indicele de ariditate a avut valori cuprinse
între 0,50- 0,65, ceea ce indică un regim uscat spre subumed;
o În centrul, nordul şi vestul ţării, conform indicelui de ariditate, regimul
este subumed.
Din analiza și comparaţia celor două hărţi privind repartiţia teritorială a indicelui de
ariditate se poate observa o modificare a zonelor cu regim uscat spre subumed și a celor
cu regim semiarid în sensul creşterii suprafeţelor cu aceste caracteristici în
extremitatea estică, sud- estul și estul țării și apariţia unor zone cu regim uscat spre
subumed în sudul ţării și chiar în vest, fapt ilustrat de înregistrarea, în ultimul deceniu
în România a unei serii de ani secetoşi ( 2003, 2007 - cea mai severă secetă din ultimii
60 de ani, 2009, 2011 și 2012).
De asemenea, o analiză privind repartiţia teritorială a cantităţilor medii multianuale
de precipitaţii pe teritoriul României, pentru aceleaşi două perioade de timp, respeciv
1961-2000 si 1961- 2014 scoate în evidenţă că arealele cu cantităţi de precipitaţii mai
mici de 400 mm s-au extins spre estul Moldovei, estul extrem, în timp ce, areale cu
cantităţi între 501-600 mm s-au extins în Bărăgan și în est, în detrimentul intervalului 601-
700 mm, în special în perioada 1961-2014.
În figura următoare se prezintă repartiţia teritorială a cantităţilor medii multianuale
de precipitaţii pe teritoriul României, pentru perioada 1961-2014.
Figura 1.3. Repartiţia teritorială a cantităţilor medii multianuale de precipitaţii 1961- 2014
Din analiza valorilor medii de precipitaţii se observă următoarele:
 cantitatea de precipitaţii medie multianuală, pe teritoriul României a fost cuprinsă
între 500 și 900 mm;
 cantităţi mari de precipitaţii, de peste 900 mm au căzut în centrul, nordul şi vestul
ţării. (cea mai mare cantitate medie multianuală de precipitații a fost înregistrată
la staţia meteorologică Iezer – 1264,4mm).;
5
 cantităţi mai mici de precipitaţii au căzut in sud-estul ţării (intre 401- 500mm)
şi estul extrem (in Delta Dunării – 400 mm);
În figura 3.1.4 se prezintă repartiţia teritorială a cantitaţilor medii multianuale de precipitaţii
1961- 2000.
Figura 1.4. Repartiţia teritorială a cantităţilor medii multianuale de precipitaţii 1961- 2000
1.2.Caracterizarea secetei hidrologice

Seceta hidrologică poate fi identificată ca fiind perioada cu cele mai mici debite ale
râurilor, care se manifestă prin reducerea precipitaţiilor şi drept urmare scăderea
disponibilului de apă faţă de valorile normale. Seceta hidrologică ia în considerare
persistenţa debitelor mici, a volumelor mici de apă din lacurile de acumulare, a nivelurilor
scăzute a apelor subterane din ultimele luni sau ani. Deşi seceta hidrologică este un
fenomen natural, ea poate fi accentuată ca urmare a activităţilor umane.
De regulă, seceta hidrologică este în strânsă legatură cu seceta meteorologică
între care există o relaţie directă.
Pentru a caracteriza seceta hidrologică, indicii cei mai des utilizaţi sunt cei ai lui:
Thorntwaite, Palmer şi Palfay.
Indicele Palmer pentru Severitatea Secetei (IPSS sau indicele Palmer) măsoara
efectul cumulat al deficitului/surplusului de precipitaţii lunare raportat la cantitatea optimă
de precipitaţii, aceasta din urmă definită drept cantitatea de precipitaţii necesară pentru
menţinerea unui conţinut optim de apă în sol, astfel încăt plantele să aibă o creştere
normală (ferită de stresul lipsei de apă) într-o anumită regiune
Calificativele acordate în funcţie de IPSS și IPSH au fost stabilite de Palmer (1965)
tocmai pentru a “puncta” începutul şi sfârşitul unei perioade secetoase (tabelul 1.2.).
6
Tabelul 1.2. Calificative acordate lunilor în funcţie de Indicele Palmer pentru Severitatea Secetei
(IPSS) și Indicele Palmer pentru Seceta Hidrologică (IPSH) după Barbu şi Popa, 2001).
IPSS&IPSH Calificativ
≤-4,0 Extrem de secetos
-3,00...-3,99 Secetă severă
-2,00...-2,99 Secetă moderată
-1,00...-1,99 Secetă slabă
-0,50...-0,99 Secetă incipientă
-0,49...-0,49 Aproximativ normal
0,50...0,99 Umed incipient
1,00...1,99 Umezeală slab
2,00...2,99 Moderat umed
3,00...3,99 Foarte umed
≥4,0 Extrem de umed
Pentru calcularea indicilor Palmer IPSS și IPSH în variantă autocalibrată (astfel
încât constantele empirice folosite să fie extrase din seriile de timp specifice fiecărei locații
pentru care se calculează indicii), în lucrarea de față s-a folosit programul SC-PDSI
(Wells, 2003). Acest pachet de software se bazează pe un program FORTRAN folosit la
calculul indicelui Palmer lunar, program realizat de National Climate Data Center (NCDC),
Statele Unite. (Studiul ANM 2015).
Valorile tendințelor de secetă hidrologică, determinate pe baza indicelui Palmer
(IPSS şi IPSH), pentru intervalul de timp 1961-2012, în România, sugerează existența
unei tendințe de secetă de la moderată la extremă (triunghiuri cu vârful în jos) pe areale
din vestul extrem, Câmpia Română, Bărăgan și nordul Dobrogei și a unei tendințe
spre excedent (surplus de apă) de la moderat la extrem al resurselor de apă în regiuni
din nord-vestul României și sudul Dobrogei (triunghiuri cu vârful în sus) mai ales în vestul
extrem și sud-vestul României.
Figura 1.5. Tendinţele indicelui de secetă hidrologică pentru intervalul 1961-2012.
7
2 Analiza resursei de apă pe baza şirurilor de date (valori medii lunare, anuale şi
multianuale) la nivel naţional
2.1 Calculul resursei medii de apă (în regim natural și amenajat) pentru perioada
1991-2013
Scurgerea lichidă constituie expresia cea mai concludentă a resurselor de
apă, generată de condițiile climatice și influențată de factorii fizico – geografici.
Regimul scurgerii este influențat puternic și de condițiile locale, diferențiate sensibil
chiar pe areale restrânse.
Scurgerea medie, utilă în gestiunea resurselor de apă, oferă informații asupra
potențialului resurselor de apă dintr-un bazin hidrografic, reprezentând cel mai
general indicator al acestora.
În evaluarea resurselor de apă ale râurilor este necesară cunoașterea
caracteristicilor scurgerii medii pe o perioadă lungă de timp (peste 20 de ani) care pot
fi exprimate sub forma următorilor parametrii: debitul lichid ( , m3/s), debitul de apă
mediu specific ( , l/s/km2), volumul scurgerii medii (W, mil.m3) și stratul scurs (h, mm).
În această lucrare analiza s-a făcut pe baza debitului mediu și a volumului
scurgerii medii lunare și anuale.
Volumul de apă mediu sau resursa de apă medie sau stocul mediu reprezintă
cantitatea de apă transportată de râu într-o anumită perioadă de timp.
Pentru o analiză cât mai riguroasă a resursei de apă la nivel național s-au
luat în considerare datele de la 364 stații hidrometrice, reprezentativ distribuite pe
bazine/spaţii hidrografice (fig.2.1):
- Bazinul hidrografic Tisa: 10 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Someș: 23 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Crișuri: 20 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Mureș: 44 stații hidrometrice,
- Spațiul hidrografic Banat: 43 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Jiu: 30 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Olt: 55 stații hidrometrice,
- Spațiul hidrografic Argeș - Vedea: 24 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Ialomița: 16 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Siret: 44 stații hidrometrice,
- Bazinul hidrografic Prut: 30 stații hidrometrice,
- Spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral: 16 stații hidrometrice,
- Spațiul hidrografic al Dunării: 9 stații hidrometrice
Menționăm că bazinele hidrografice Buzău și Bârlad sunt încadrate din punct
de vedere hidrologic bazinului hidrografic al râului Siret, toate calculele fiind făcute
ținând cont de această încadrare.
La aceste stații s-au determinat direct valorile debitelor medii lunare, anuale
și multianuale pentru perioada 1991-2013. Datele au fost calculate atât în ipoteza
8
regimului natural cât și influențat (amenajat) de curgere în vederea identificării
diferențelor dintre cele două tipuri de regim.
Figura 2.1. Distribuţia staţiilor hidrometrice selectate la nivel bazinal și naţional

A fost aleasă perioada 1991-2013 pentru această analiză deoarece
reconstituirea debitelor la majoritatea stațiilor selectate a început după anul 1980.
Analiza complexă a datelor scoate în evidență marea variabilitate spațială și
temporală a scurgerii medii respectiv a volumul mediu de apă, generată de ansamblul
factorilor fizico – geografici.
Volumul de apă mediu multianual (W – mil. m3), calculat pe baza debitelor medii
multianuale (care reprezintă cel mai semnificativ parametru de sinteză al scurgerii medii
lichide), pe o perioadă de 23 de ani (1991-2013) caracterizează în modul cel mai general
resursa de apă a țării. Scurgerea râurilor și implicit volumul de apă al acestora este strâns
legată de sezoanele climatice care determină faze caracteristice de regim și repartiția lor
în timp.
Evaluarea cât mai corectă a stocului mediu multianual și a distribuției sale pe
bazine hidrografice, prezintă o mare importanță pentru activitatea de gospodărire a
apelor. O strategie pentru dezvoltarea resurselor de apă, adică acoperirea cerințelor
folosințelor de apă în evoluția lor, nu este posibilă fără o cunoaștere cât mai exactă a
resurselor de apă. Dar nici evaluarea potențialului acestor resurse de apă nu este posibilă
fără existența unor date hidrologice sigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi,
pe o perioadă de timp destul de îndelungată pentru a putea include variațiile multianuale
ale regimului apelor.
În tabelul 2.1 este prezentată resursa naturală (RN) și actuală (RA)
corespunzătoare pentru perioada 1991-2013 pentru principalele bazine hidrografice.
9
Tabelul 2.1 Resursa de apă naturală și actuală la nivel național
Resursa de apă
Bazinul hidrografic (mil.mc)
RN RA
Tisa 2504 2485
Someş 4406 4428
Crișuri 2934 2828
Mureș 5988 5842
Bega – Timiș - 2412 2364
Caraș
Nera – Cerna 1187 988
Jiu 1718 1739
Olt 3421 3304
Vedea 279 282
Argeș 2321 2060
Ialomița 1289 1145
Dunărea 801 801
Siret 7959 7420
Prut 586 630
Dobrogea – Litoral 101 101
Total România 37906 36417
Din analiza acestui tabel se constată că între resursa de apă medie multianuală la
nivel naţional, în regim natural și cea în regim actual (amenajat) de curgere este o
diferență foarte mică de 4% și anume de 1489 mil.m 3.
La nivel bazinal se constată diferențe mari în cadrul bazinului hidrografic Siret (539
mil.m3) ceea ce reprezintă 7%, urmat de spaţiul hidrografic Argeș - Vedea (261 mil.m3)
ceea ce reprezintă 11,2%. În cadrul spaţiilor hidrografice Dunăre şi Dobrogea – Litoral
diferenţa dintre cele două tipuri de regim este zero ca urmare a faptului că în aceste
bazine nu sunt amenajări sau alte lucrări care să necesite reconstituirea regimului de
curgere.
La nivel lunar, se înregistrează de asemenea o variabilitate a acestui parametru
cauzată de fluctuațiile surselor de alimentare (pluviale, nivale, subterane și mixte),
precum și de rolul de moderator al pădurii (fig. 2.2).
a) Bazinul hidrografic Tisa
Raul Iza - Sh Vadu Izei Raul Viseu - sh Bistra
100 250
80 200
60 150
RA RA
40 RN 100 RN
20 50
0
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI
Raul Tur - sh Turulung
70
60
50
40 RA
30 RN
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
10
b) Bazinul hidrografic Someş
Raul Crasna - sh Domanesti Raul Somes - sh Satu Mare
35 700
30 600
25 500
20 400
RA RA
15 300
RN RN
10 200
5 100
0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
c) Bazinul hidrografic Crişuri

Raul Crisul Alb - sh Chisineu Cris Raul Crisul Negru - sh Zerind
160 160
140 140
120 120
100 100
RA
80 80 RA
RN
60 RN
60
40 40
20 20
0 0
Raul Crisul Repede - sh Oradea Raul Barcau - sh Salard
140 35
120 30
100 25
80 20
RA RA
60 RN 15 RN
40 10
20 5
0 0
d) Bazinul hidrografic Mureş

Raul Mures - sh Nadlac
1000
800
600
RA
400 RN
200
0
e) Spaţiul hidrografic Banat

Raul Timis - sh Sag Raul Nera - sh Naidas Raul Cerna - sh Toplet
250 100 140

90
120
200 80
70 100
150 60 80
RA 50 RA RA
RN RN 60 RN
100 40
30 40
50 20
20
10
0 0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
11
f) Bazinul hidrografic Jiu
Raul Jiu - sh Zaval
400
350
300
250
200 RA
150 RN
100
50
0
g) Bazinul hidrografic Olt

Raul Olt - sh Cornet
500
400
300
RA
200 RN
100
0
h) Spaţiul hidrografic Argeş – Vedea

Raul Arges - sh Budesti Raul Vedea - sh Alexandria
200 30
25
150
20
100 RA 15 RA
RN RN
10
50
5
0 0
i) Bazinul hidrografic Ialomiţa

Raul Ialomita - sh Tandarei
180
160
140
120
100 RA
80
RN
60
40
20
0
12
j) Bazinul hidrografic Siret
Raul Siret - sh Lungoci
1000
800
600
RA
400 RN
200
0
k) Bazinul hidrografic Prut

Raul Prut - sh Ungheni
450
400
350
300
250
RA
200
RN
150
100
50
0
Figura 2.2. Variația volumelor medii lunare multianuale (în regim natural și amenajat) la
stațiile de închidere din bazinele analizate
 Tendințe în variabilitatea stocului mediu multianual de apă
În vederea identificării principalelor tendințe în variabilitatea volumelor medii lunare
și anuale în bazinele hidrografice din cadrul țării, s-a folosit testul statistic nonparametric
Mann – Kendall (cu ajutorul programului Makenses 1.0).
În urma aplicării testului pe seriile de date privind volumele medii lunare și anuale
pe bazine hidrografice rezultă că la nivel lunar sunt înregistrate în general doar tendințe
de scădere.
În ceea ce privește regimul actual de curgere, cu excepția bazinelor
hidrograficeTisa, Crișuri, Mureș, Ialomița, Siret, Prut și Dobrogea – Litoral unde nu sunt
înregistrate tendințe semnificative de scădere sau creștere, atât la nivel lunar cât și anual,
în restul bazinelor sunt înregistrate tendinţe negative de scădere a volumelor de apă cu
excepția bazinului hidrografic Someș unde tendințele lunare și anuale sunt pozitive
(tabelul 2.2.).
În cazul regimului natural de curgere sunt înregistrate tendințe pozitive de
creștere doar în cazul bazinului hidrografic Someș, tendințe de scădere în cazul bazinelor
hidrografice Crișuri, Jiu și Argeş – Vedea, restul bazinelor nu prezintă tendințe
semnificative de scădere sau creștere. Menționăm că pentru spaţiile hidrografice
Dobrogea – Litoral și Dunăre nu s-a mai aplicat testul statistic nonparametric Mann –
Kendall deoarece regimul scurgerii în aceste bazine nu se reconstituie (tabel nr. 2.3).
Ca o comparaţie între cele două faze de regim (actual şi natural) se constată ca elemente
comune tendinţele pozitive privind scurgerea în bazinul hidrografic Someş şi tendinţele
negative privind scurgerea în spaţiile hidrografice Banat şi Argeş – Vedea.
13
Tabelul 2.2. Tendințe lunare și anuale în evoluția volumelor medii din bazinele hidrografice analizate (în regim actual de curgere)
Bazinul hidrografic
Tisa Someș Crișuri Mureș Banat Jiu Olt
Timp
Semnificați Semnifica
Semnificația Semnificația Semnificația
Tendin
Tendin
Tendin
Tendin
Tendin
Tendin
Tendin
a Semnificația Semnificația
ția
statistică statistică statistică statistică statistică
statistică statistică
I pozitivă + negativă +
II
III +
negativă
IV * +
V + **
VI pozitivă + * *
negativă
VII + * +
negativă
VIII *
IX + + ** negativă *
negativă
X + + *
pozitivă
XI + +
XII +
MEDIA negativă *
14
Bazinul hidrografic
Argeș - Vedea Ialomița Siret Prut Dobrogra – Litoral Dunăre
Timp
Semnifica
Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația Semnificați
Tendința Tendința Tendința Tendința Tendința Tendința ția
statistică statistică statistică statistică a statistică
statistică
I *
II ** +
III * negativă *
IV * *
V *
VI *
VII negativă *
VIII *
IX *
X *
XI *
XII *
MEDIA *
15
Tabelul 2.3 Tendințe lunare și anuale în evoluția volumelor medii din bazinele hidrografice analizate (în regim natural de curgere)
Bazinul hidrografic
Tisa Someș Crișuri Mureș Banat Jiu
Timp
Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația
Tendința Tendința Tendința Tendința Tendința Tendința
statistică statistică statistică statistică statistică statistică
I * +
II negativă +
III + +
IV *
V * negativă +
VI * +
VII pozitivă * +
VIII * +
IX * *
X * +
XI *
XII *
MEDIA * negativă +
Bazinul hidrografic
Olt Argeș - Vedea Ialomița Siret Prut
Timp
Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația Semnificația
Tendința Tendința Tendința Tendința Tendința
statistică statistică statistică statistică statistică
I *
II *
III *
IV *
V
VI +
VII negativă *
VIII *
IX *
X *
XI +
XII *
MEDIA *
16
2.2 Analiza frecvenței celei mai secetoase luni la nivel bazinal
Analiza statistică a apariţiei lunii celei mai secetoase din perioada 1991-2013 la
nivel bazinal este un indicator important care a fost studiat pe eşantionul celor 23 ani de
observaţii şi măsurători de la staţiile hidrometrice selectate.
Pentru aceasta au fost extrase din valorile volumelor medii lunare multianuale
pentru perioada 1991-2013 cele mai mici valori lunare.
În tabelele 2.4 și 2.5 sunt prezentate pentru bazinele hidrografice frecvența de
apariție a celei mai secetoase luni (1991-2013) atât în regim actual cât şi natural de
curgere.
Tabelul 2.4 Frecvența de apariție a celei mai secetoase luni (1991 – 2013) pentru
regimul actual (amenajat) de curgere
Bazin
hidrografic
Tisa 9 1
Someș 2 10 5 4 2
Crișuri 2 6 12
Mureș 2 7 1 2 6 24 2
Banat 1 8 15 17 2
Jiu 5 5 4 13 2 1
Olt 24 11 10 3 7
Argeş-
1 1 4 3 3 11 1
Vedea
Ialomița 4 3 5 4
Siret 14 4 2 4 16 4
Prut 8 2 3 2 3 12
Dobrogea –
1 1 3 5 6
Litoral
Dunăre 1 6 2
Tabelul 2.5. Frecvența de apariție a celei mai secetoase luni la nivel mediu multianual
pentru regimul natural de curgere
Bazin I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
hidrografic
Tisa 9 1
Someș 2 10 5 4 2
Crișuri 2 6 12
Mureș 2 7 1 2 6 24 2
Banat 1 8 15 17 2
Jiu 5 5 4 13 2 1
Olt 24 11 10 3 7
Arges-
1 1 4 3 3 11 1
Vedea
Ialomița 4 3 5 4
Siret 14 4 2 4 16 4
Prut 8 2 3 2 3 12
Dobrogea –
1 1 3 5 6
Litoral
Dunăre 1 6 2
Analiza frecvenţei apariţiei celei mai secetoase luni (fig. 2.3.) evidenţiază câteva
aspecte semnificative care pot fi generalizate pentru întreg cuprinsul țării.
17
Astfel, lunile septembrie şi octombrie au cea mai mare frecvenţă de apariţie ca
lunile cele mai secetoase la nivel național. Luna octombrie (84 cazuri) cu o frecvenţă de
23,1 % și septembrie (75 cazuri) cu o frecvenţă de 20,6 % domină în clasamentul
repartiţiei lunare a secetei pentru regimul actual de curgere.
Aceeași situație se remarcă și în cazul regimului natural de curgere. Cea mai mare
frecvență de apariție a lunii celei mai secetoase o are luna octombrie (99 cazuri – 27,2%)
urmată de luna septembrie (77 cazuri – 21,2%).
Frecvenţă ridicată de apariţie a secetei au şi lunile de iarnă pentru ambele faze de
regim și anume ianuarie (58 cazuri – 15,9%) și februarie (30 cazuri – 8,2%) pentru
regimul actual de curgere și lunile februarie (50 cazuri – 13,7) și ianuarie (48 cazuri –
13,2%) pentru regimul natural de curgere, ca urmare a precipitațiilor sub formă solidă
și a înghețului la sol care diminuează substanțial scurgerea de suprafață, imobilizând
cantități importante de apă sub formă de gheață și zăpadă.
Semnificativ pentru întreaga țară este faptul că seceta nu s-a manifestat niciodată
excesiv în lunile de primăvară (aprilie-mai) şi la un nivel foarte redus la începutul verii
(iunie-iulie)cu excepția spaţiilor hidrografice Dobrogea – Litoral şi Dunăre. Acest lucru se
explică prin faptul că râurile care drenează aceste spaţii, au izvoare în zona joasă de
câmpie, au un aport subteran redus sau chiar inexistent şi sunt aflate sub influenţa
maselor de aer cald est europene care influenţează apariţia fenomenului de secare ca
urmare a lipsei precipitaţiilor.
Predomină deci ca intervale secetoase cele ale lunilor de toamnă (septembrie –
octombrie) şi iarnă (ianuarie - februarie) ceea ce are o semnificaţie deosebită pentru
studiul resurselor disponibile pentru irigaţii. Astfel în perioada de vegetaţie a plantelor
(aprilie-august) seceta e un fenomen care apare cu o frecvenţă mai redusă sau nu are
amploarea şi intensitatea din celelalte luni ale anului.
18
Figura 2.3. Frecvența apariției lunii celei mai secetoase la nivel național în regim natural
(RN) și actual (RA) de scurgere
19
2.3 Regionalizarea resursei de apă medii pentru perioada 1991 – 2013 și
identificarea, pe baza calculelor mai sus menționate a zonelor deficitare din punct
de vedere a resursei de apă
Pe baza datelor mai sus menţionate s-a realizat, prin tehnici GIS, regionalizarea
volumului mediu de apă (figura 2.4).
Pe baza acestei repartiţii spaţiale s-a constatat că cele mai mici valori ale stocului
mediu de apă se întâlnesc în spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral şi Dunărea, în bazinele
hidrografice Vedea, Bârlad, în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor din Piemontul
Getic.
Figura 2.4. Repartiţia spaţială a resursei medii de apa la nivel național
Analiza vulnerabilității resurselor în raport cu necesitatea asigurării consumului

O astfel de analiză s-a efectuat tot pentru anul mediu multianual şi a inclus
punctele nodale principale ale bazinelor hidrografice, reprezentate prin staţiile
hidrometrice de bază din bazin.
Situaţia bilanţului resurse-consum în aceste puncte de măsurare este redată în
tabelul 2.6.
Analiza acestui tabel relevă aspectele esenţiale ale situaţiei raportului resurse-
consum pe cursul râurilor.
O primă constatare este proporţia foarte mare a prelevărilor de debite pentru cursul
anumitor afluenți în amonte de colectorii principali (ex.Ialomița amonte de confluența cu
Prahova).
20
Aici există numeroase folosinţe industriale şi agricole astfel că debitele prelevate
pe aceste sectoare reprezintă până la peste 60% din valorile naturale ceea ce reprezintă
o pondere excepţională pentru râurile colectoare.
Existenţa acumulărilor pe cursurile acestor râuri este un principal factor perturbativ
al raportului între valorile măsurate şi cele naturale.
Astfel, în perioada de primăvară acumulările stochează volume de apă pentru a le
redistribui în perioada secetoasă a verii şi toamnei în funcţie de necesităţi, influenţând
regimul scurgerii în sens pozitiv.
La unele stații din cele analizate în perioada secetoasă a anului valorile măsurate
ale debitelor sunt în general mai mari decât cele naturale predominând deci restituţiile,
care echilibrează scurgerea şi atenuează efectele secetei din acest interval.
Situaţia raportului dintre ∑ Q consumat/restituit şi Q natural (tabelul 3.2.6) arată
predominarea prelevărilor masive de debit în prima parte a anului când există resurse
suficiente, pentru ca în cea de-a doua parte să prevaleze restituţia lor observabilă în
special pe cursul inferior. Situaţia se datorează în primul rând marilor acumulări din
bazinele acestor râuri care reuşesc să modereze regimul scurgerii în funcţie de necesităţi.
Concluzii:
Se constată că cele mai reduse volume de apă se înregistrează în spațiul
hidrografic Dobrogea – Litoral, în bazinele râurilor mici tributare Dunării, în bazinele
râurilor Bârzava- Caraș - Nera, în bazinele râurilor Bârlad și Bahlui, în bazinele
hidrografice mici din zona montană cu precădere în depresiunea Giurgeu și în Munții
Parâng și Retezat Godeanu (ca urmare a prezenței substratului care favorizează infiltrația
apei – calcare), bazinul hidrografic Olteț, bazinul hidrografic Vedea și câteva râuri mici
din zona superioară a bazinului hidrografic Crișuri.
De asemenea zonele din interfluviul Jiu- Olt, Jiu – Amaradia, şi zona Bărăganului
de est, unde reţeaua hidrografică are o densitate redusă, volumele de apă sunt
disponibile doar din râurile mari, ceea ce face ca folosinţele de apă ( în spetă irigaţiile în
aceste zone) să fie deficitare în cazul anilor secetoşi.
În concluzie, ca zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă,
se pot încadra din cele menționate mai sus doar spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral,
bazinele hidrografice ale râurilor mici afluenți ai Dunării, bazinele râurilor Prut și Bahlui,
spațiul hidrografic Banat, bazinele râurilor Vedea și Olteț.
21
Tabelul 2.6. Bilanţul resurse-consum la nivel național pe baza datelor de la staţiile hidrometrice de bază
Q natural
hidrometrică
Bilanţul resurse - consum
∑ Q cons/restituit
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
 Qcons / restituit 100%
Qnatural
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
Q natural 14.4 16.2 35.1 34.1 18.9 15.9 13.0 7.7 10.5 12.2 16.7 18.7 17.8
∑ Q cons/restituit 0.46 0.48 0.84 1.15 0.73 0.56 0.45 0.39 0.52 0.44 0.66 0.71 0.62
Iza Vadu Izei 1128
Q măsurat 13.9 15.7 34.3 33.0 18.1 15.3 12.6 7.27 9.96 11.8 16.0 18.0 17.2
1
 Qcons / restituit 100% 3.19 2.95 2.39 3.37 3.89 3.56 3.48 5.08 4.94 3.62 3.93 3.77 3.46
Qnatural
Q natural 16.2 18.3 24.8 17.4 8.15 7.83 6.38 3.77 4.63 6.04 11.6 14.9 11.7
∑ Q cons/restituit -0.29 0.27 0.32 -0.31 0.03 0.14 0.17 0.00 0.25 0.56 -0.23 0.48 0.12
Tur Turulung 734
Q măsurat 16.5 18.0 24.4 17.7 8.13 7.69 6.20 3.77 4.37 5.48 11.8 14.4 11.5
2
 Qcons / restituit 100% -1.77 1.49 1.28 -1.80 0.32 1.76 2.74 -0.08 5.48 9.34 -1.98 3.22 1.00
Qnatural
Q natural 125 138 259 262 151 129 97.6 67.9 67.5 69.4 101 118 132
∑ Q cons/restituit -6.92 -7.20 3.10 17.12 5.19 -1.53 -2.23 -3.22 -3.34 -4.90 -4.18 -1.75 -0.82
Someș Satu Mare 15385 Q măsurat 132 146 256 244 146 131 99.9 71.1 70.9 74.3 105 120 133
3
 Qcons / restituit 100% -5.55 -5.20 1.20 6.54 3.44 -1.18 -2.29 -4.74 -4.95 -7.07 -4.16 -1.48 -0.62
Qnatural
Q natural 13.3 13.9 28.2 44.6 29.3 26.1 20.7 16.8 14.1 13.1 13.6 16.0 20.8
∑ Q cons/restituit -5.68 -5.40 4.06 17.6 6.24 -0.37 -1.97 -2.89 -1.80 -4.33 -4.09 -1.67 -0.03
Someșul
Salatiu 3587 Q măsurat 19.0 19.3 24.2 27.0 23.0 26.5 22.7 19.7 15.9 17.4 17.6 17.6 20.8
Mic
4  Qcons / restituit 100% -42.8 -38.8 14.4 39.5 21.3 -1.41 -9.50 -17.2 -12.8 -33.2 -30.2 -10.5 -0.13
Qnatural
 Qcons / restituit 100% 58.7 66.2 138 160 97.8 78.9 60.2 43.1 44.2 44.8 56.9 64.8 76.1
Someșul Qnatural
Dej 8856
5
Mare  Qcons / restituit 100% -5.67 -6.01 3.58 18.0 6.16 -0.45 -1.02 -1.97 -2.30 -4.00 -3.33 -1.28 0.14
Qnatural
22
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
 Qcons / restituit 100% 64.4 72.2 135 142 91.7 79.3 61.2 45.1 46.5 48.8 60.3 66.1 76.0
Qnatural
 Qcons / restituit 100% -9.67 -9.09 2.58 11.29 6.29 -0.57 -1.70 -4.58 -5.20 -8.94 -5.86 -1.98 0.19
Qnatural
Q natural 5.86 6.22 10.6 11.2 5.88 4.92 3.71 3.01 3.81 4.48 6.38 6.59 6.06
∑ Q cons/restituit 0.30 0.29 -0.06 -0.89 0.22 0.21 0.24 0.27 0.61 0.88 0.49 0.17 0.23
6 Sasar Baia Mare 267 Q măsurat 5.55 5.92 10.6 12.1 5.66 4.72 3.47 2.73 3.20 3.60 5.89 6.42 5.83
 Qcons / restituit 100% 5.17 4.72 -0.52 -7.95 3.79 4.17 6.52 9.15 15.9 19.7 7.71 2.53 3.77
Qnatural
Q natural 8.27 8.86 12.7 9.66 5.01 8.21 5.90 3.31 2.79 2.72 4.21 6.45 6.51
∑ Q cons/restituit -0.03 -0.14 0.25 0.26 0.35 0.27 0.22 -0.15 0.00 0.02 0.08 0.45 0.13
7 Crasna Domănești 1705 Q măsurat 8.30 9.00 12.5 9.40 4.65 7.93 5.68 3.46 2.78 2.70 4.13 6.00 6.38
 Qcons / restituit 100% -0.42 -1.61 1.93 2.72 7.08 3.34 3.77 -4.59 0.16 0.62 1.85 7.01 2.02
Qnatural
Q natural 29.8 32.7 49.9 50.2 23.4 18.2 14.3 9.95 9.59 10.8 15.8 25.6 24.2
∑ Q cons/restituit 1.47 1.82 1.69 3.39 1.10 1.35 1.16 1.07 1.06 0.89 1.67 1.75 1.53
Chișineu
8 Crișul Alb 3483 Q măsurat 28.4 30.9 48.2 46.8 22.3 16.9 13.1 8.88 8.54 9.94 14.2 23.9 22.7
Cris
 Qcons / restituit 100% 4.93 5.56 3.40 6.76 4.69 7.41 8.14 10.75 11.04 8.19 10.5 6.83 6.34
Qnatural
Q natural 35.8 39.0 53.7 58.9 27.7 22.9 15.9 12.7 14.9 14.1 22.2 34.04 29.3
∑ Q cons/restituit -0.05 0.24 0.21 0.69 0.73 0.66 0.85 0.43 0.51 0.47 0.49 0.26 0.46
Crișul
9 Zeind 3750 Q măsurat 35.9 38.8 53.5 58.2 27.0 22.3 15.1 12.3 14.4 13.7 21.7 33.8 28.9
Negru
 Qcons / restituit 100% -0.14 0.63 0.40 1.18 2.64 2.86 5.36 3.36 3.43 3.34 2.19 0.77 1.56
Qnatural
Q natural 21.68 23.76 40.10 51.67 31.31 28.85 21.01 14.96 17.68 14.6 20.8 24.1 25.9
∑ Q cons/restituit -2.25 -2.83 6.71 10.63 1.87 0.31 0.48 -2.16 0.41 0.33 1.18 1.30 1.33
Crișul
10 Oradea 2176 Q măsurat 23.9 26.6 33.4 41.0 29.4 28.5 20.5 17.1 17.3 14.55 19.59 22.76 24.7
Repede
 Qcons / restituit 100% -10.4 -11.9 16.7 20.6 5.97 1.06 2.27 -14.5 2.32 2.22 5.69 5.41 5.14
Qnatural
23
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
Q natural 8.11 8.51 11.37 9.81 5.25 6.43 5.34 3.53 4.09 3.26 4.83 7.06 6.47
∑ Q cons/restituit 0.05 0.06 0.05 -0.15 0.03 0.02 0.01 -0.01 0.01 0.04 0.02 -0.01 0.01
11 Barcău Sălard 1686 Q măsurat 8.06 8.45 11.3 9.95 5.22 6.42 5.34 3.54 4.08 3.22 4.81 7.07 6.45
 Qcons / restituit 100% 0.62 0.71 0.47 -1.49 0.60 0.24 0.12 -0.38 0.27 1.35 0.41 -0.12 0.16
Qnatural
Q natural 150.2 154.5 254 369 267 230 178 145 123 118 133 138 188
∑ Q cons/restituit 0.40 2.34 7.13 14.2 3.74 7.79 5.68 5.10 0.76 0.03 8.66 -0.30 5
12 Mureș Nădlac 27850 Q măsurat 145 152 247 355 263 222 173 140 122 118 124 138 183
 Qcons / restituit 100% 0.26 1.51 2.81 3.86 1.40 3.39 3.18 3.53 0.61 0.02 6.52 -0.21 2,79
Qnatural
Q natural 9.21 10.4 18.7 22.2 12.3 13.1 9.42 6.28 6.18 5.69 6.88 8.41 10.7
∑ Q cons/restituit 0.29 0.56 1.12 0.59 0.12 0.26 -0.14 0.08 0.10 0.07 0.10 0.24 0.28
Târnava
13 Blaj 2067 Q măsurat 8.92 9.81 17.6 21.6 12.1 12.8 9.56 6.20 6.08 5.62 6.78 8.17 10.4
Mică
 Qcons / restituit 100% 3.16 5.43 6.01 2.68 0.99 2.02 -1.49 1.27 1.66 1.18 1.43 2.88 2.65
Qnatural
Q natural 11.4 12.9 25.2 29.7 17.0 18.6 13.8 9.29 8.18 7.17 8.61 11.0 14.4
∑ Q cons/restituit -0.16 0.38 1.41 1.14 -0.26 0.53 0.02 0.14 0.35 -0.28 0.09 0.34 0.31
Târnava
14 Blaj 3653 Q măsurat 11.6 12.5 23.8 28.6 17.3 18.1 13.8 9.15 7.82 7.45 8.52 10.6 14.1
Mare
 Qcons / restituit 100% -1.43 2.95 5.62 3.85 -1.55 2.83 0.18 1.52 4.32 -3.91 1.09 3.08 2.15
Qnatural
Q natural 20.9 23.3 43.9 52.3 30.1 32.2 24.5 15.9 14.5 13.4 15.8 18.8 25.5
∑ Q cons/restituit -0.06 0.43 1.57 1.19 -0.21 0.70 0.03 0.20 0.42 0.12 0.19 0.27 0.41
15 Târnava Mihalț 6247 Q măsurat 21.0 22.9 42.4 51.1 30.4 31.5 24.5 15.7 14.1 13.3 15.6 18.6 25.1
 Qcons / restituit 100% -0.28 1.85 3.58 2.28 -0.71 2.18 0.11 1.27 2.93 0.92 1.23 1.46 1.59
Qnatural
Q natural 88.9 96.2 179 249 155 142 113 84.8 75.6 71.6 79.3 91.1 119
16 Mureș Acmariu 19737 ∑ Q cons/restituit -1.57 -0.37 3.86 8.77 11.57 6.74 3.38 1.28 1.86 -0.40 -0.20 -1.58 2.78
Q măsurat 90.5 96.6 175 240 144 135 109 83.6 73.7 72.0 79.5 92.6 116
24
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
 Qcons / restituit 100% -1.77 -0.38 2.15 3.52 7.45 4.74 3.01 1.51 2.46 -0.55 -0.25 -1.73 2.34
Qnatural
Q natural 17.3 17.3 22.5 39.6 50.3 35.9 27.5 21.0 21.8 20.0 19.4 18.0 25.9
∑ Q cons/restituit 1.33 1.92 1.63 4.46 3.13 1.40 2.22 0.99 1.90 2.00 2.73 2.03 2.15
17 Strei Petreni 1948 Q măsurat 16.0 15.4 20.8 35.1 47.1 34.5 25.3 20.0 19.9 18.0 16.7 15.9 23.7
 Qcons / restituit 100% 7.68 11.1 7.26 11.3 6.23 3.89 8.07 4.74 8.75 9.98 14.1 11.3 8.30
Qnatural
Q natural 3.93 4.12 4.54 4.00 2.15 1.78 1.20 0.87 0.74 0.93 1.31 2.60 2.35
∑ Q cons/restituit -0.01 0.17 -0.02 0.06 -0.16 0.01 -0.05 -0.05 -0.10 -0.05 -0.01 0.11 -0.01
Bega
18 Cenei 1592 Q măsurat 3.94 3.95 4.56 3.94 2.31 1.78 1.25 0.92 0.84 0.97 1.32 2.49 2.36
Veche
 Qcons / restituit 100% -0.21 4.17 -0.51 1.51 -7.23 0.40 -4.13 -5.59 -14.2 -4.89 -0.80 4.17 -0.35
Qnatural
Q natural 13.2 17.8 16.8 20.9 10.3 8.16 4.89 4.90 4.81 4.98 6.73 12.9 10.5
∑ Q cons/restituit -0.98 3.28 2.22 6.05 -3.59 -5.39 -8.31 -7.45 -7.48 -7.14 -5.76 -0.94 -2.96
19 Bega Remetea 2057 Q măsurat 14.2 14.5 14.5 14.9 13.9 13.6 13.2 12.4 12.3 12.1 12.5 13.8 13.5
 Qcons / restituit 100% -7.43 18.5 13.3 28.9 -35.0 -66.1 -170 -152 -156 -143 -85.7 -7.27 -28.1
Qnatural
Q natural 41.5 46.6 63.7 91.9 64.8 50.4 34.1 29.0 28.4 28.0 30.4 40.3 45.8
∑ Q cons/restituit -0.23 -3.07 0.22 -0.32 6.47 9.00 8.85 9.32 7.95 9.56 8.53 2.98 4.94
20 Timiș Șag 4493 Q măsurat 41.7 49.7 63.5 92.2 58.3 41.4 25.3 19.7 20.5 18.5 21.9 37.3 40.8
 Qcons / restituit 100% -0.55 -6.58 0.35 -0.35 9.99 17.85 25.94 32.19 27.97 34.12 28.02 7.40 10.8
Qnatural
Q natural 6.40 8.59 9.74 12.26 7.08 6.19 4.69 3.91 3.19 3.09 3.64 5.83 6.22
∑ Q cons/restituit -1.02 -0.60 -0.11 0.22 -0.40 -0.20 -0.13 -0.54 -0.70 -0.74 -0.58 -0.53 -0.44
21 Bârzava Partoș 933 Q măsurat 7.41 9.20 9.85 12.04 7.48 6.40 4.82 4.45 3.89 3.82 4.22 6.36 6.66
 Qcons / restituit 100% -15.9 -7.00 -1.13 1.81 -5.63 -3.30 -2.76 -13.9 -21.9 -23.9 -15.8 -9.01 -7.13
Qnatural
Q natural 15.4 17.8 29.9 37.8 19.2 13.7 9.09 6.90 5.94 6.53 9.26 13.27 15.4
22 Nera Naidaș 1264
∑ Q cons/restituit 0.11 0.09 0.20 0.26 0.23 0.21 0.19 0.15 0.16 0.15 0.16 -1.31 0.05
25
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
Q măsurat 15.3 17.8 29.7 37.5 18.9 13.5 8.90 6.75 5.78 6.38 9.10 14.6 15.4
 Qcons / restituit 100% 0.69 0.49 0.67 0.68 1.21 1.53 2.10 2.15 2.70 2.24 1.69 -9.88 0.32
Qnatural
Q natural 16.7 16.7 29.1 47.6 34.2 22.8 16.7 12.5 12.3 13.8 15.2 18.5 21.3
∑ Q cons/restituit 3.39 1.78 5.85 14.0 13.2 8.38 5.76 4.43 4.84 5.44 3.71 4.26 6.25
23 Cerna Topleț 1278 Q măsurat 13.3 14.9 23.2 33.7 21.0 14.4 10.9 8.05 7.49 8.34 11.5 14.3 15.1
 Qcons / restituit 100% 20.3 10.7 20.1 29.4 38.6 36.7 34.6 35.5 39.2 39.5 24.4 23.0 29.3
Qnatural
Q natural 75.1 87.7 109 145 104 92.5 77.5 61.6 54.4 62.2 72.3 84.9 54.4
∑ Q cons/restituit -4.31 -3.53 -2.17 -1.33 -11.0 -3.01 -1.47 -1.14 -0.65 -1.52 -4.33 -2.92 -0.65
24 Jiu Zăval 10073 Q măsurat 79.4 91.2 111 146 115 95.5 79.0 62.7 55.1 63.7 76.6 87.8 55.1
 Qcons / restituit 100% -5.73 -4.03 -1.99 -0.92 -10.6 -3.25 -1.90 -1.86 -1.20 -2.45 -6.00 -3.44 -1.20
Qnatural
Q natural 11.5 15.4 21.7 20.5 13.4 9.49 8.57 5.19 5.14 5.02 9.24 13.9 5.02
∑ Q cons/restituit -1.17 -0.33 0.50 1.58 1.26 0.90 0.58 0.55 0.30 0.29 0.81 0.37 0.38
Fata
25 Motru 1740 Q măsurat 12.7 15.7 21.2 18.9 12.1 8.60 7.98 4.64 4.85 4.74 8.43 13.5 4.64
Motrului
 Qcons / restituit 100% -10.2 -2.12 2.33 7.71 9.42 9.45 6.80 10.6 5.78 5.70 8.81 2.69 7.61
Qnatural
Q natural 47.0 54.3 69.7 104 80.7 66.9 53.4 42.9 38.4 44.0 50.5 56.4 38.4
∑ Q cons/restituit -5.32 -4.58 -3.78 -4.01 -5.56 -5.18 -3.15 -2.70 -1.90 -2.67 -3.30 -4.39 -1.90
26 Jiu Filiași 5304 Q măsurat 52.3 58.8 73.5 108 86.3 72.1 56.6 45.6 40.3 46.6 53.8 60.8 40.3
 Qcons / restituit 100% -11.3 -8.44 -5.43 -3.86 -6.89 -7.74 -5.90 -6.31 -4.97 -6.06 -6.53 -7.79 -4.97
Qnatural
Q natural 7.81 9.31 11.97 20.0 17.3 12.3 10.2 7.66 6.23 7.73 9.04 9.86 6.23
∑ Q cons/restituit 0.16 0.08 0.20 1.06 1.91 1.12 0.88 0.72 0.57 0.39 0.56 0.38 0.57
27 Gilort Turburea 1078 Q măsurat 7.65 9.23 11.8 18.9 15.4 11.1 9.33 6.94 5.66 7.35 8.48 9.48 5.66
 Qcons / restituit 100% 2.06 0.89 1.66 5.31 11.1 9.11 8.63 9.40 9.17 4.98 6.22 3.90 9.17
Qnatural
28 Amaradia Albești 877 Q natural 3.36 4.02 6.49 6.48 4.69 4.33 2.38 1.75 1.24 1.52 2.05 3.53 1.24
26
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
∑ Q cons/restituit 1.64 1.57 4.00 4.08 2.59 2.26 0.72 0.40 0.36 0.39 0.52 1.86 0.36
Q măsurat 1.72 2.45 2.49 2.40 2.10 2.08 1.66 1.36 0.88 1.13 1.53 1.66 0.88
 Qcons / restituit 100% 48.8 39.0 61.6 63.0 55.2 52.1 30.4 22.8 29.0 26.0 25.4 52.8 29.0
Qnatural
Q natural 67.5 79.9 128 184 160 153 124 98.7 86.7 74.7 71.5 72.8 108
∑ Q cons/restituit 1.25 1.27 3.35 7.05 8.15 4.97 3.65 3.47 2.99 2.96 2.71 2.61 3.70
29 Olt Cornet 13903 Q măsurat 66.2 78.6 125 177 151 148 121 95.2 83.7 71.8 68.8 70.2 105
 Qcons / restituit 100% 1.86 1.60 2.61 3.83 5.11 3.25 2.94 3.51 3.45 3.95 3.79 3.59 3.42
Qnatural
Q natural 3.42 3.71 5.05 8.39 9.62 7.88 6.26 5.14 4.62 4.06 4.02 4.24 5.53
∑ Q cons/restituit 1.39 1.43 1.53 3.91 5.58 3.96 3.28 2.63 2.48 2.05 2.03 1.94 2.68
30 Topolog Milcoiu 427 Q măsurat 2.02 2.28 3.52 4.48 4.04 3.91 2.98 2.51 2.14 2.01 2.00 2.30 2.85
 Qcons / restituit 100% 40.8 38.5 30.3 46.6 58.0 50.3 52.4 51.2 53.7 50.5 50.4 45.7 48.5
Qnatural
Q natural 7.39 7.00 10.23 26.2 36.8 22.1 17.7 15.4 13.6 13.5 13.4 10.7 16.2
∑ Q cons/restituit 6.12 5.65 8.32 23.7 34.6 20.0 15.6 13.8 12.2 12.0 10.9 8.90 14.3
Valea lui
31 Lotru 921 Q măsurat 1.28 1.34 1.92 2.48 2.16 2.06 2.14 1.61 1.38 1.52 2.45 1.76 1.84
Stan
 Qcons / restituit 100% 82.7 80.9 81.3 90.5 94.1 90.7 87.9 89.5 89.8 88.7 81.7 83.5 88.6
Qnatural
Q natural 8.11 9.70 15.1 20.1 20.5 20.5 16.8 13.6 11.2 9.47 9.12 8.89 13.6
∑ Q cons/restituit -0.11 -0.22 0.18 1.45 2.80 1.50 1.10 0.51 0.66 0.23 0.13 0.08 0.69
32 Cibin Tălmaciu 2190 Q măsurat 8.22 9.92 14.9 18.7 17.7 19.1 15.7 13.1 10.6 9.24 8.99 8.81 12.9
 Qcons / restituit 100% -1.39 -2.24 1.18 7.20 13.69 7.28 6.57 3.73 5.87 2.43 1.47 0.89 5.09
Qnatural
Q natural 4.27 5.53 11.7 16.7 12.1 12.3 8.66 6.01 5.03 4.26 3.86 4.40 7.89
∑ Q cons/restituit -0.14 -0.12 -0.34 -1.46 -0.55 -0.41 -0.85 -0.92 -0.89 -0.31 -0.23 -0.51 -0.56
Râul
33 Reci 1698 Q măsurat 4.41 5.65 12.0 18.2 12.6 12.7 9.51 6.93 5.92 4.56 4.09 4.92 8.45
Negru
 Qcons / restituit 100% -3.16 -2.23 -2.88 -8.73 -4.55 -3.32 -9.80 -15.3 -17.6 -7.18 -5.99 -11.7 -7.09
Qnatural
27
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
Q natural 37.4 42.5 49.0 64.5 68.6 66.2 48.1 43.3 40.1 37.6 37.4 37.2 47.7
∑ Q cons/restituit 0.15 0.14 4.89 17.8 27.3 17.2 4.74 1.61 5.55 5.85 7.68 6.38 8.27
34 Argeș Budești 9328 Q măsurat 37.2 42.4 44.2 46.6 41.4 49.0 43.3 41.6 34.5 31.7 29.8 30.9 39.4
 Qcons / restituit 100% 0.39 0.33 9.98 27.7 39.7 25.9 9.85 3.73 13.8 15.6 20.5 17.1 17.4
Qnatural
Q natural 5.68 8.96 9.77 7.38 4.59 4.60 6.17 3.77 4.07 2.81 3.12 4.10 5.42
∑ Q cons/restituit -0.10 -0.11 -0.08 -0.10 -0.10 -0.10 -0.10 -0.10 -0.10 -0.09 -0.10 -0.10 -0.10
35 Vedea Alexandria 3277 Q măsurat 5.78 9.07 9.84 7.48 4.69 4.70 6.26 3.87 4.17 2.90 3.22 4.20 5.52
 Qcons / restituit 100% -1.80 -1.23 -0.77 -1.34 -2.20 -2.24 -1.55 -2.62 -2.48 -3.36 -3.18 -2.46 -1.82
Qnatural
Q natural 32.6 34.9 42.4 62.0 56.8 51.5 42.7 39.8 32.0 31.0 29.5 35.0 40.9
∑ Q cons/restituit -0.92 0.07 5.11 10.0 10.7 8.97 7.69 6.20 2.22 1.82 1.32 1.59 4.57
36 Ialomița Țăndărei 10309 Q măsurat 33.6 34.9 37.3 51.9 46.1 42.5 35.0 33.6 29.8 29.2 28.2 33.4 36.3
 Qcons / restituit 100% -2.82 0.21 12.1 16.2 18.8 17.4 18.0 15.6 6.93 5.87 4.47 4.55 11.2
Qnatural
Q natural 22.1 23.5 30.5 41.8 37.3 34.2 30.5 26.9 23.6 20.0 20.7 24.6 27.9
∑ Q cons/restituit -0.52 0.04 2.69 3.63 3.45 2.81 2.00 1.19 0.69 0.20 0.30 -0.01 1.37
37 Prahova Adâncata 3682 Q măsurat 22.6 23.5 27.8 38.1 33.9 31.4 28.5 25.7 22.9 19.8 20.4 24.6 26.6
 Qcons / restituit 100% -2.34 0.16 8.82 8.71 9.23 8.23 6.56 4.44 2.94 0.98 1.46 -0.03 4.91
Qnatural
Q natural 32.1 34.1 42.8 59.8 55.8 49.9 42.8 39.3 34.4 28.8 29.5 34.9 40.3
∑ Q cons/restituit -0.27 0.72 6.16 10.3 11.0 8.81 6.48 5.47 2.31 1.72 1.59 1.79 4.68
38 Ialomița Coșereni 6265 Q măsurat 32.3 33.3 36.6 49.5 44.8 41.1 36.3 33.8 32.0 27.1 27.9 33.1 35.7
 Qcons / restituit 100% -0.85 2.12 14.4 17.2 19.8 17.7 15.2 13.9 6.74 5.96 5.41 5.13 11.6
Qnatural
Q natural 124 144 223 373 277 315 317 289 197 146 141 132 223
39 Siret Lungoci 36095 ∑ Q cons/restituit -13.9 -14.6 20.5 79.3 49.9 39.2 19.0 15.1 11.5 -1.13 8.23 -9.47 17.0
Q măsurat 138 159 202 294 227 276 299 274 185 147 133 141 206
28
Q natural
hidrometrică
Staţia
Nr F
Râul Q măsurat
crt (km2)
Qnatural
 Qcons / restituit 100% -11.2 -10.1 9.20 21.3 18.0 12.4 6.00 5.22 5.85 -0.78 5.83 -7.19 7.60
Qnatural
Q natural 15.9 19.9 31.8 48.9 38.9 32.7 31.7 20.2 17.5 15.1 14.3 18.1 25.4
∑ Q cons/restituit -0.57 -0.30 1.94 0.25 -0.08 0.02 0.34 -0.53 -0.01 -0.75 0.49 0.26 0.09
40 Buzău Racovița 5066 Q măsurat 16.5 20.2 29.9 48.7 39.0 32.7 31.4 20.8 17.6 15.9 13.9 17.9 25.4
 Qcons / restituit 100% -3.55 -1.50 6.10 0.651 -0.20 0.06 1.07 -2.60 -0.07 -4.97 3.40 1.44 0.35
Qnatural
Q natural 56.4 58.9 107 161 123 140 133 104 83.1 68.0 62 53.1 95.8
∑ Q cons/restituit -3.06 -9.15 29.1 34.6 -4.83 9.42 1.51 -14.9 -3.78 -3.47 -0.44 -7.12 2.32
41 Prut Ungheni 15620 Q măsurat 59.5 68.0 78 125 128 130 132 119 86.8 71.8 62.4 60.2 93.5
 Qcons / restituit 100% -5.42 -15.6 27.2 21.5 -3.92 6.74 1.13 -14.3 -4.55 -5.11 -0.71
-
2.42
Qnatural 13.42
Q natural 1.59 2.16 3.43 2.55 0.95 1.65 1.79 1.71 0.95 0.89 1.40 0.96 1.67
∑ Q cons/restituit 0.44 0.38 0.97 0.28 -0.01 0.38 -0.04 0.02 -0.41 -0.49 0.30 0.09 0.16
42 Bașeu Ștefănești 917 Q măsurat 1.15 1.78 2.46 2.27 0.96 1.27 1.83 1.69 1.36 1.37 1.10 0.86 1.51
 Qcons / restituit 100% 27.9 17.7 28.4 10.9 -0.73 23.0 -2.27 1.29 -43.5 -55.0 21.41 9.66 9.60
Qnatural
Q natural 9.48 14.4 18.2 20.2 10.7 12.1 13.1 8.85 8.89 9.04 8.06 8.42 11.8
∑ Q cons/restituit -1.29 -1.25 -0.40 -1.16 -1.33 -0.26 -1.14 -1.88 -3.18 -3.95 -1.95 -1.19 -1.58
43 Jijia Chiperești 5535 Q măsurat 10.8 15.6 18.6 21.4 12.0 12.3 14.3 10.7 12.1 13.0 10.0 9.61 13.4
 Qcons / restituit 100% -13.7 -8.66 -2.17 -5.73 -12.5 -2.19 -8.70 -21.2 -35.8 -43.7 -24.2 -14.1 -13.4
Qnatural
Q natural 0.26 0.49 0.52 0.31 0.33 0.55 0.29 0.18 0.13 0.18 0.19 0.21 0.30
∑ Q cons/restituit 0.06 0.04 -0.02 -0.02 0.05 0.00 0.04 -0.01 -0.01 -0.03 0.02 0.04 0.02
44 Elan Murgeni 410 Q măsurat 0.20 0.44 0.53 0.33 0.29 0.54 0.24 0.18 0.13 0.21 0.17 0.17 0.29
 Qcons / restituit 100% 22.7 8.98 -3.21 -5.15 13.7 0.77 15.4 -3.08 -4.99 -15.9 10.9 19.4 5.13
Qnatural
Notă: ∑ Q consumat este reprezentat prin valori pozitive
∑ Q restituit este reprezentat prin valori negative
29
2.5. Analiza impactului factorului antropic asupra curgerii raurilor vulnerabile
din punct de vedere al resurselor de apă
Pe baza datelor și informaţiilor existente pentru întocmirea Atlasului secării râurilor
din România, Atlas aflat în lucru, s-au identificat următoarele zone vulnerabile din punct
de vedere al resurselor de apă:
 Bazinul hidrografic Desnăţui;
 Bazinul hidrografic Vedea;
 Bazinul hidrografic Neajlov;
 Bazinul hidrografic Câlnău;
 Bazinul hidrografic Urlui.
 Bazinul hidrografic Prut (afluentii existenti in zona Galaţi).
Pentru analiza influenţei factorului antropic s-au selectat urmatoarele staţii
hidrometrice:
 R. Bahna-staţia hidrometrică Bahna;
 R. Topolniţa staţia hidrometrica Halânga;
 R. Drincea staţia hidrometrica Corlăţel;
 R Balasan statia hidrometrica Corlăţel;
 R. Desnăţui staţiile hidrometrice Dragoia si Goicea;
 R. Dâmbovnic staţia hidrometrică Slobozia;
 R. Glavacioc staţia hidrometrică Crovu;
 R. Sabar statia hidrometrică Vidra;
 R. Urlui staţia hidrometrică Furculeşti;
 R. Călmăţui staţia hidrometrica Crângu;
 R. Vedea staţiile hidrometrice Buzeşti si Alexandria;
 R. Cotmeana statia hidrometrică Ciobani;
 R. Teleorman staţia hidrometrică Teleorman;
 R. Câlnău staţiile hidrometrice Costomiru si Potărnicheşti;
 R. Geru staţia hidrometrică Cudalbi;
 R. Suhurlui staţia hidrometrică Pechea.
De la aceste staţii hidrometrice au fost analizate debitele medii lunare măsurate
si cele reconstituite.
Studiile hidrometrice au avut debite de apă reconstituite numai pe perioadele
pentru care impactul factorului antropic a fost mai mare de 5-10% din valoarea debitelor
medii lunare de apă măsurate.
Din toate staţiile selectate, la staţiile hidrometrice: Goicea, Alexandria, Furculești,
Slobozia, Crovu și Vidra s-a calculat gradul de afectare a scurgerii medii lunare de apă,
grad exprimat prin raportul (Q reconstituit-Qmăsurat)/Qreconstituit). Rezultatele obținute
sunt prezentate sub formă grafică.
30
În urma acestei analize au rezultat:
 Staţiile hidrometrice Alexandria și Furculești:
 Anterior anului 1990 s-a captat masiv apa pentru irigaţii în lunile iulie-septembrie;
 După 1990 cantitatea de apă s-a diminuat considerabil, astfel încât impactul
factorului antropic s-a manifestat sporadic prin existenta unor restituţii de apă.
 Stația hidrometrică Crovu:
 *Captări de apă relativ reduse anterior anului 1990;
 Restituții de apă relativ reduse după anul 1990.
 Staţia hidrometrică Slobozia:
 Impactul antropic principal îl constituie în întreaga perioadă evacuarea de la
actuală întreprindere ARPECHIM Pitești.
 Staţia hidrometrică Vidra:
 Deşi activitatea de irigaţii din zona Vidra-Berceni-Frumuşani s-a diminuat, totuşi
există transfer de apă din R. Dâmboviţa, care face ca debitele de apă măsurate
să fie în continuare mai mari decât cele în regim reconstituit de curgere.
 Staţia hidrometrică Goicea:
 Afectarea curgerii este cauzată pe întreaga perioadă de către acumularea
Desnăţui.
În concluzie, nu s-a remarcat o afectare a curgerii datorată Combinatului de Apă
Grea de la Halânga și a alimentării cu apă potabila a localității Băileşti.
De asemenea, s-a remarcat o diminuare considerabilă a consumului de apă pentu
irigaţii.
R. Sabar staţia hidrometrică Vidra

250.0
200.0
150.0
Grad afectare (%)
100.0
50.0
0.0
-50.0
-100.0
-150.0
01/01/1978
01/07/1979
01/01/1981
01/07/1982
01/01/1984
01/07/1985
01/01/1987
01/07/1988
01/01/1990
01/07/1991
01/01/1993
01/07/1994
01/01/1996
01/07/1997
01/01/1999
01/07/2000
01/01/2002
01/07/2003
01/01/2005
01/07/2006
01/01/2008
01/07/2009
01/01/2011
01/07/2012
Data (luna si anul)
31
Grad de afectare (%) Grad de afectare (%) Grad afectare (%)
-60.0
-50.0
-40.0
-30.0
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
-40.0
-20.0
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
-80.0
-60.0
-40.0
-20.0
-120.0
-100.0
0.0
01/01/1989 01/01/1979
01/01/1978
01/01/1990 01/05/1979 01/06/1980
01/01/1991 01/09/1980 01/11/1981
01/01/1992 01/01/1982 01/04/1983
01/01/1993 01/05/1983 01/09/1984
01/01/1994 01/09/1984 01/02/1986
01/01/1995 01/01/1986 01/07/1987
01/01/1996 01/05/1987 01/12/1988
01/01/1997 01/09/1988
01/05/1990
01/01/1990
01/01/1998 01/10/1991
01/05/1991
01/01/1999 01/03/1993
01/09/1992
32
01/01/2000 01/01/1994 01/08/1994
01/01/2001 01/05/1995 01/01/1996
01/01/2002 01/09/1996 01/06/1997
01/01/2003 01/01/1998 01/11/1998
Data (lua si anul)
Data (luna si anul)

01/01/2004 01/05/1999 01/04/2000
Data (luna si anul)

01/01/2005 01/09/2000 01/09/2001
01/01/2006 01/01/2002
01/02/2003
01/01/2007 01/05/2003
01/07/2004
R. Glavacioc staţia hidrometrică Crovu

01/09/2004
R. Vedea staţia hidrometrică Alexandria
R. Dambovnic staţia hidrometrică Slobozia
01/01/2008 01/12/2005
01/01/2006
01/01/2009 01/05/2007
01/05/2007
01/01/2010 01/10/2008
01/09/2008
01/01/2011 01/01/2010 01/03/2010
01/01/2012 01/05/2011 01/08/2011
01/01/2013 01/09/2012 01/01/2013
R. Desnăţui staţia hidrometrică Goicea
150.0
Grad de afectare (%)

100.0
50.0
0.0
-50.0
-100.0
01/01/1979
01/08/1980
01/03/1982
01/10/1983
01/05/1985
01/12/1986
01/07/1988
01/02/1990
01/09/1991
01/04/1993
01/11/1994
01/06/1996
01/01/1998
01/08/1999
01/03/2001
01/10/2002
01/05/2004
01/12/2005
01/07/2007
01/02/2009
01/09/2010
01/04/2012
01/11/2013
Data(luna si anul)
R. Urlui staţia hidrometrică Furculeşti

450.0
400.0
Grad afectare (%)
350.0
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
-50.0
-100.0
01/01/1979
01/05/1980
01/09/1981
01/01/1983
01/05/1984
01/09/1985
01/01/1987
01/05/1988
01/09/1989
01/01/1991
01/05/1992
01/09/1993
01/01/1995
01/05/1996
01/09/1997
01/01/1999
01/05/2000
01/09/2001
01/01/2003
01/05/2004
01/09/2005
Data (luna si anul)
2.6. Estimarea unor indicatori ai scurgerii minime la staţii hidrometrice de pe

râurile din bazinele hidrografice Dunăre, Vedea, Argeș, Siret și Prut
Estimarea scurgerii minime este esenţială în planificarea rezervelor de apă, a
energiei hidroelectrice, a sistemelor de irigaţii, a managementului calităţii apei şi în
evaluarea impactului secetei prelungite asupra ecosistemelor acvatice. Cererea tot mai
mare de resurse de apă implică o administrare mai bună a situaţiei cu deficit de apă,
indiferent că este vorba de secete neobişnuite sau de perioade cu debite minime anuale
repetate.
În vederea realizării acestui obiectiv, de estimare a scurgerii minime pe baza unor
indicatori, s-a utilizat un software cuprinzător ce a permis un calcul rapid si standardizat
al analizei statistice a scurgerii minime, pentru zone potenţial deficitare din punct de
vedere al resursei de apă de pe râuri din bazinele hidrografice Dunăre, Vedea, Argeș,
Siret și Prut.
În vederea determinării caracteristicilor scurgerii minime pe râuri din bazinele
hidrografice menţionate mai sus, s-a propus folosirea unui număr de indici diferiţi, și
33
anume: debitul mediu multianual; Q95 – percentila de 95, o valoare a debitului, care este
depășită în 95% din timp și este denumită percentila 95 a curbei de durată a debitelor;
MAM1, MAM7, MAM10, MAM30, MAM90 – media minimei anuale din 1, 7, 10, 30 şi 90
zile; BFI – indicele scurgerii de bazǎ (coeficientul scurgerii de bază) reprezintă procentul
scurgerii de bază din scurgerea pe râu.
Determinarea acestor indicatori se bazează pe seriile de debite medii zilnice de la
19 staţii hidrometrice de pe râuri din bazinele hidrografice menţionate anterior (tabelul
2.7). Aceste staţii hidrometrice au perioade diferite cu serii de date continue, în regim
actual de scurgere.
Tabelul 2.7. Staţiile hidrometrice analizate din bazinele Dunăre, Vedea, Argeș, Siret și Prut și
perioada de valorificare corespunzătoare
Staţia Perioada
Nr. crt. Râul
hidrometrică valorificare
1 Bahna Bahna 1992-2013
2 Topolniţa Halânga 1974-2013
3 Drincea Corlăţel 1982-2013
4 Bălăsan Băilești 1983-2013
5 Desnăţui Dragoia 1964-2013
6 Desnăţui Goicea 1972-2013
7 Călmăţui Crângu 1953-2013
8 Urlui Furculești 1967-2013
9 Vedea Buzești 1962-2013
10 Vedea Alexandria 1958-2013
11 Cotmeana Ciobani 1959-2013
12 Teleormanu Teleormanu 1959-2013
13 Dâmbovnic Slobozia 1964-2013
14 Glavacioc Crovu 1961-2013
15 Sabar Vidra 1959-2013
16 Câlnău Costomiru 1969-2013
17 Câlnău Potârnichești 1965-2013
18 Geru Cudalbi 1980-2013
19 Suhurlui Pechea 1961-2013
Calculul indicilor scurgerii minime s-a realizat pentru toate cele 19 staţii
hidrometrice și pentru perioada corespunzătoare fiecărei staţii în parte.
Ȋn tabelul 2.8. sunt prezentate valorile următorilor indicatori ai scurgerii minime:
debitul mediu multianual, percentila 95 a curbei de durată a debitelor medii zilnice,
debitele medii ale minimei anuale din 1, 7, 10, 30 şi 90 zile (MAM1, MAM7, MAM10,
MAM30 și MAM90) și indicele scurgerii de bază BFI.
34
Tabelul 2.8. Indici ai scurgerii minime la staţii hidrometrice din bazinele hidrografice Dunăre,
Vedea, Argeș, Siret și Prut
Debitul
Stația
Râul mediu Q95 MAM1 MAM7 MAM10 MAM30 MAM90 BFI
hidrometrică
multianual
BH Dunăre
Bahna Bahna 0.844 0.110 0.250 0.257 0.261 0.280 0.346 0.69
Topolniţa Halânga 1.818 0.305 0.492 0.523 0.534 0.575 0.694 0.64
Drincea Corlăţel 0.376 0.128 0.138 0.152 0.155 0.164 0.177 0.55
Bălăsan Băilești 0.457 0.048 0.215 0.256 0.263 0.298 0.334 0.90
Desnăţui Dragoia 0.438 0.058 0.079 0.088 0.090 0.100 0.121 0.43
Desnăţui Goicea 3.083 0.759 1.161 1.643 1.680 1.806 2.006 0.84
Călmăţui Crângu 1.285 0.276 0.531 0.565 0.577 0.629 0.717 0.75
Urlui Furculești 0.524 0.080 0.098 0.137 0.146 0.196 0.283 0.66
BH Vedea
Vedea Buzești 1.295 0.088 0.111 0.121 0.124 0.141 0.193 0.30
Vedea Alexandria 6.927 1.030 1.283 1.372 1.397 1.517 1.786 0.46
Cotmeana Ciobani 1.152 0.075 0.106 0.115 0.119 0.134 0.171 0.28
Teleormanu Teleormanu 3.017 0.858 0.876 0.971 0.994 1.121 1.296 0.63
BH Argeș
Dâmbovnic Slobozia 1.769 0.118 0.889 0.990 1.010 1.065 1.130 0.71
Glavacioc Crovu 1.128 0.072 0.169 0.193 0.200 0.236 0.317 0.54
Sabar Vidra 8.551 0.970 1.759 2.081 2.160 2.457 2.965 0.64
BH Siret
Câlnău Costomiru 0.145 0.002 0.004 0.006 0.006 0.011 0.022 0.26
Câlnău Potârnichești 0.319 0.000 0.000 0.000 0.000 0.002 0.015 0.12
BH Prut
Geru Cudalbi 0.087 0.013 0.012 0.017 0.018 0.026 0.038 0.54
Suhurlui Pechea 0.162 0.008 0.016 0.022 0.024 0.032 0.048 0.42
În analiza secetei, un factor determinant îl constituie structura hidrogeologică a

bazinului hidrografic, capacitatea acestuia de a stoca și a elibera apa în perioadele cu
exces și, respectiv, cu deficit al aportului de apă. Din acest punct de vedere, pentru
caracterizarea unui bazin hidrografic, se impune calculul indicelui scurgerii de bază (BFI).
Scurgerea de bază caracterizează capacitatea bazinului de a stoca și a elibera apa în
perioadele secetoase, fără precipitaţii. Ca urmare, indicele scurgerii de bază este foarte
sensibil la variaţia parametrilor geomorfologici care determină volumul stocat în subteran
și cedat în perioadele cu aport deficitar. BFI variază de la valori de 0.15 - 0.2 pentru
bazine impermeabile, vulnerabile la viituri rapide, până la valori de peste 0.9 pentru
bazine permeabile cu un regim stabil al scurgerii.
Indicele scurgerii de bază BFI a fost calculat la cele 19 staţii hidrometrice cu
ajutorul pachetului de aplicaţii “lfstat” realizat pe baza metodelor elaborate în lucrarea
„Manual of Low - flow Estimation and Prediction”, elaborat de Organizaţia Meteorologică
Mondială (2008).
Valoarea multianuală a indicelui scurgerii de bază se regăsește în tabelul 3.2.8.,
iar evoluţia sa temporală pentru fiecare staţie hidrometrică, pentru perioada 1990 – 2013,
se prezintă în figurile 2.5 - 2.7.
Din analiza valorilor anuale ale indicelui BFI se constată că râurile
corespunzătoare staţiilor Băilești și Goicea (figura 2.5) au bazine permeabile cu un
35
regim stabil al scurgerii, valorile BFI situându-se de la 0.7 până la valori de peste 0.9.
Pentru celelalte staţii hidrometrice de pe râuri mici din bazinul hidrografic al Dunării,
valorile BFI indică o variabilitate mare a regimului de scurgere, valorile BFI încadrându-
se în intervalul 0.2 – 0.9.
Figura 2.5. Evoluţia temporală a indicelui BFI la staţii hidrometrice de pe râuri din bazinul
Dunării
De asemenea, în cazul bazinelor hidrografice Vedea și Argeș (figura 2.6.) se

remarcă o variabilitate crescută a valorilor anuale ale BFI, acestea situându-se în
intervalul 0.2 – 0.99. Ȋn bazinul hidrografic Argeș, la staţia hidrometrică Vidra de pe râul
Sabar, valorile indică o variabilitate mai scăzută, regimul de scurgere fiind mai stabil
datorită amenajărilor existente pe acest râu.
36
Figura 2.6. Evoluţia temporală a indicelui BFI la staţii hidrometrice de pe râuri din bazinele
hidrografice Vedea și Argeș
37
Pentru staţia hidrometrică Costomiru din bazinul Siret și staţiile hidrometrice
Cudalbi și Pechea din bazinul Prut (figura 2.7), valorile anuale ale BFI se regăsesc în
intervalul 0.2 - 0.86, ceea ce indică o variabilitate crescută a regimului de scurgere pe
râurile corespunzătoare acestor staţii. Ȋn schimb, la staţia hidrometrică Potârnichești de
pe râul Câlnău din bazinul Siret, valorile anuale ale BFI variază de la valori de 0 la 0.2,
ceea ce indică un regim de scurgere instabil corespunzător unui bazin impermeabil,
incapabil la a stoca și a elibera apa în perioadele secetoase, fără precipitaţii.
Figura 2.7. Evoluţia temporală a indicelui BFI la staţii hidrometrice de pe râuri din bazinele
hidrografice Siret și Prut
38
În concluzie, reprezentarea evoluţiei temporale a indicelui scurgerii de bază pune
în evidenţă răspunsul bazinului hidrografic la perioadele secetoase, cu deficit al aportului
de apă. Astfel, pentru staţiile hidrometrice analizate din bazinul Dunăre se remarcă
următorii ani cu deficit al aportului de apă: 1991, 1996, 1999, 2001, 2005, 2006, 2009,
2010 și anul 2013, doar în cazul staţiilor hidrometrice Corlăţel și Dragoia.
Pentru bazinele Vedea și Argeș se evidenţiază următorii ani cu deficit de apă:
1991, 1993, 1995 – 1997, 1999, 2000, 2003, 2005, 2010, 2012 (în cazul s.h. Slobozia și
s.h. Crovu) și 2013 (în cazul s.h. Buzești și s.h. Ciobani).
În cazul bazinului Siret, se evidenţiază clar că râul Câlnău (s.h. Potârnichești și
s.h. Costomiru) face parte din categoria râurilor cu scurgere temporară și cu incapacitatea
bazinului de a stoca și a elibera apa, având în vedere valorile aproape nule ale debitelor
medii minime anuale pe intervale de mediere de la o zi până la 30 de zile și valoarea de
0.12 a BFI, la staţia Potârnichești. În conluzie, bazinul hidrografic al râului Câlnău se
poate încadra într-o zonă potenţial deficitară din punct de vedere al resursei de apă.
Din reprezentarea evoluţiei temporale a BFI, pentru staţiile hidrometrice analizate
din bazinul Prut (s.h. Cudalbi și s.h. Pechea) (figura 2.7) se evidenţiază, din punct de
vedere al aportului de apă deficitar, următorii ani: 1991, 1993, 1996, 1997, 2002 și 2013.
Debitul mediu minim anual pe intervale de 1, 7, 10, 30 și 90 zile

Valoarea debitului minim anual din n zile, AM(n-zile), este cel mai mic debit mediu
din n zile consecutive dintr-un an. Intervalele de mediere folosite de obicei, adică valorile
lui n, sunt 1, 7, 10, 30 și 90 de zile. Un AM(n-zile) poate fi calculat ușor prin aplicarea unui
filtru a mediei alunecătoare în zile la o serie a debitului zilnic și prin selectarea în mod
subsecvent a minimei seriilor filtrate. Astfel, media minimei anuale din n-zile (MAM(n-
zile)) reprezintă medierea seriei anuale a minimei din n-zile. Spre deosebire de
percentilele din curba de durată, MAM (n-zile) implică un aspect al duratei incluse în
intervalul de mediere.
În figura 2.8, MAM(1), MAM(10) și MAM(30) standardizate, prin raportarea la
debitul mediu multianual, sunt reprezentate pentru 18 staţii hidrometrice analizate
(excepţie face staţia hidrometrică Potârnichești cu valori de 0 ale debitului mediu zilnic).
Această reprezentare permite compararea regimului de scurgere a diferitelor cursuri de
apă în timpul perioadelor cu ape mici. Un gradient mare al pantei între MAM(30) și
MAM(1) indică perioade secetoase scurte, fie cauzate de torenţialitatea albiei râului, fie
cauzate doar de durate scurte ale apelor mici. Astfel, un gradient mare se regăsește în
cazul staţiilor hidrometrice: s.h. Corlăţel, s.h. Băilești, s.h. Goicea, s.h. Crângu, s.h.
Furculești, s.h. Teleormanu, s.h. Vidra, s.h. Costomiru, s.h. Cudalbi și s.h. Pechea.
Pe de altă parte, o panta mică între MAM(30) și MAM(1) indică un debit constant
timp îndelungat pe durata apelor mici, în cazul acesta fiind staţiile hidrometrice: s.h.
Bahna, s.h. Halânga, s.h. Dragoia, s.h. Buzești, s.h. Alexandria, s.h. Ciobani, s.h.
Slobozia și s.h. Crovu.
39
Figura 2.8. MAM(1), MAM(10) și MAM(30) standardizate cu debitul mediu multianual
Concluzii:
O reprezentare grafică a indicatorilor scurgerii minime (figura 2.9.) determinaţi la
staţiile hidrometrice analizate evidenţiază valori mici ale acestora, în special valorile
debitului mediu minim anual din n-zile (1, 7, 10, 30 şi 90 zile), ce sunt cuprinse între 0 şi
0.717 mc/s, la majoritatea staţiilor analizate, excepţie făcând s.h. Goicea, s.h. Alexandria,
s.h. Teleormanu, s.h. Slobozia şi s.h. Vidra, cu valori ce depăşesc 1 mc/s (tabelul 2.8.).
De asemenea, valorile percentilei 95 din curba de durată a debitelor medii zilnice
sunt mai mici de 1 mc/s la majoritatea staţiilor. Dintre acestea, valori sub 0.100 mc/s se
regăsesc la staţiile hidrometrice: Băileşti, Dragoia şi Furculeşti din b.h. Dunăre; Buzeşti
şi Ciobani din b.h. Vedea; Crovu din b.h. Argeş; Costomiru şi Potârnicheşti din b.h. Siret
şi Cudalbi şi Pechea din b.h. Prut.
În concluzie, această analiză privind estimarea indicatorilor scurgerii minime la
staţii hidrometrice de pe râuri din bazinele hidrografice Dunăre, Vedea, Argeş, Siret şi
Prut a condus la o evaluare a capacităţii acestor râuri de a susţine scurgerea în
perioadele secetoase.
40
Figura 2.9. Reprezentarea valorilor indicatorilor scurgerii minime la staţii hidrometrice din
bazinele Dunăre, Vedea, Argeș, Siret și Prut
2.7. Regionalizarea evaporaţiei la nivelul ţării pentru perioada 1961-2013

Necesitate
Evaporaţia este unul din elementele de intrare în studiul complet al bilanţului hidric
fiind, de asemenea, indispensabil pentru stabilirea modelelor hidrologice conceptuale.
Acest parametru are o mare aplicabilitate, în special, în perioadele secetoase şi în cele
cu intensă vegetaţie, pe baza căruia se poate evalua cantitatea de apă necesară a fi
suplimentată în condiţii de secetă atmosferică şi pedologică. Cunoaşterea cantităţii de
apă pierdută prin evaporaţie este necesară în majoritatea sectoarelor de activitate
economico-sociale, în special în domeniul agricol, deoarece unităţile agricole trebuie să
cunoască şi să controleze necesarul de apă a culturilor.
 Caracterizarea generală a variabilităţii evaporaţiei în perioada 1961 – 2013
Reţeaua evaporimetrică naţională s-a dezvoltat înca din anul 1960 însă, datorită
impactului major pe care evaporaţia îl are asupra bilanţului apei, primele staţii
evaporimetrice au fost amplasate la suprafaţa lacurilor, cu precădere lacuri localizate în
zona de câmpie.
În vederea analizei variabilităţii spaţiale a evaporaţiei de la suprafaţa apei pe
teritoriul României, au fost valorificate seriile de date multianuale de la 86 de staţii
amplasate atât la suprafaţa lacurilor cât şi la sol, acestea având o distribuţie
reprezentativă la nivelul ţării, respectiv: 38 de staţii amplsate la altitudini mai mici de 200
m, 18 staţii localizate între 200-400 m, 10 amplasate la înălţimi cuprinse între 400 și 600
m, iar 18 staţii localizate la altitudini mai mari de 600 m. Specificăm faptul că, evaporaţia
este urmărită în perioada liberă de gheaţă, respectiv martie - noiembrie, considerandu-
se că stratul de gheaţă ce acoperă corpul de apă în lunile de iarnă nu permite schimbul
aer-apa, implicit nu permite formarea procesului de evaporaţie.
La nivelul României, pe baza datelor directe înregistrate pe o perioadă multianuală
(1961 -2013), evaporaţia prezintă valori cuprinse între 450 şi 1050 mm/an (fig.nr.3.2.10).
Cele mai mari valori ale evaporaţiei, de peste 850 mm/an sunt înregistrate în cea mai
mare parte a Câmpiei Române (ex. SE Jirlău - 1042 mm/an), lunca Dunării (ex. SE Bistreţ
– 1048 mm/an), Dobrogea şi izolat în sudul şi sud-vestul Câmpiei Olteniei. Valori cuprinse
între 550 și 750 mm/an se regăsesc pe un teritoriu relativ mare, şi anume: Podişul
Moldovei, Câmpia şi Dealurile de Vest, zona joasă a Podişului Transilvaniei şi zona
subcarpatică. În partea de nord a Podişului Moldovei, zona înaltă a Podişului Transilvaniei
şi depresiunile intramontane evaporaţia are valori cuprinse între 550 şi 450 mm/an. Cele
mai mici valori ale evaporaţiei (< 450 mm/an) se înregistrează pe crestele montane, la
altitudini de peste 1200 m (ex. SE Valea de Peşti sub 400 mm/an).
41
Figura 2.10. Distribuţia spaţială a evaporaţiei de la suprafaţa apei
în România 1961 – 2013
Tabelul 2.9. Evaporaţia medie multianuală şi coeficientul de variaţie a acesteia la

staţiile evaporimetrice reprezentative pentru teritoriul României
Evaporaţia medie Coeficientul

Nr. Staţie Administraţia H
Tip multianuală de variaţie
crt. evaporimetrică Bazinală de Apă (m)
(mm) (Cv)
1 Vârşolş Someş -Tisa lac 235 802,3 0,48
2 Cefa Crişuri lac 91 889,1 0,09
3 Târgu-Mureş sol 308 584,0 0,17
Mureş
4 Bezid lac 367 654,6 0,13
5 Timişoara Banat sol 90 762,5 0,10
6 Valea de Peşti sol 1300 371,4 0,23
Jiu
7 Bistreţ lac 24 1048,0 0,15
8 Râmnicu Vâlcea sol 235 756,0 0,13
Olt
9 Vidruta sol 1346 319,8 0,20
10 Arefu sol 728 521,6 0,11
Argeş-Vedea
11 Stolnici sol 205 749,0 0,12
12 Vama Buzăului sol 788 501,1 0,08
13 Căldăruşani Ialomiţa-Buzău lac 68 961,5 0,11
14 Jirlau lac 48 1042,0 0,15
15 Suceava sol 361 545,6 0,25
16 Focşani Siret sol 59 627,0 0,16
17 Rarău sol 1536 245,6 0,19
18 Stânca sol 90 868,1 0,17
19 Soleşti Prut lac 113 994,0 0,16
20 Oancea sol 14 882,6 0,13
21 Techirghiol lac 0 902,2 0,13
Dobrogea
22 Siutghiol lac 1 860,0 0,22
42
Distribuţia spaţială a evaporaţiei de la suprafaţa apei în România este condiţionată,
în primul rând, de factorii climatici dintre care cea mai mare influenţă o au: radiaţia solară,
temperatura şi umiditatea aerului, presiunea atmosferică şi viteza vântului astfel, în cadrul
ţării, valorile evaporaţiei cresc de la nord către sud şi de la vest către est, pe fondul
creşterii temperaturilor medii ale aerului, a scăderii stratului de precipitaţii şi a umezelii
relative.
Variaţia evaporaţiei este determinată şi de poziţia geografică a staţiei
evaporimetrice, în principal, de altitudine (figura 2.11.), variind în limite destul de mari, de
la sub 450 mm/an la staţiile situate la altitudini mari de peste1500 m (ex. SE Rarău), la
600 mm/an la staţiile din Banat (SE Secu, SE Surduc) şi Podişul Transilvaniei (SE Bezid),
ajungând până la peste 1000 mm/an la suprafaţa apei lacurilor localizate în Câmpia
Bărăganului şi Câmpia Olteniei (Căldăruşani, Amara, Bistreţ, Fântânele).
Legătura evaporaţiei cu altitudinea indică, pentru tot teritoriul României, o scădere
a evaporaţiei odată cu creşterea altitudinii, mai puţin marcată în limitele altitudinii de 0 -
150 m, când gradientul evaporaţiei este relativ uniform pe toată gama de altitudine.
a) b)
Figura 2.11. Corelaţia evaporaţiei medii multianuale cu altitudinea în

a) Câmpia Română și b) zona montană
Variaţia în timp a evaporaţiei de la un an la altul este reflexul modificărilor condiţiilor
climatice care acţionează asupra acesteia.
La nivelul ţării evaporaţia a cunoscut oscilaţii mai mari sau mai mici de la un an la
altul, acestea fiind evidenţiate de valorile anuale, precum şi de valorile coeficienţilor de
variaţie a evaporaţiei (Cv). În ceea ce priveşte valorile coeficienţilor de variaţie acestea
s-au încadrat între 0.10 şi 0.50, valori ce indică un şir de date destul de omogen, fără
diferenţe semnificative de la un an la altul. Cele mai mici valori ale coeficienţilor de variaţie
se înregistrează în zonele de câmpie şi de deal (ex. SE Cefa - Cv=0,09), în timp ce în
zona montană valorile coeficienţilor de variaţie cresc, ajungând la 0,50, fapt ce se
datorează influenţei regimului pluviometric şi termic cu variaţii mai pronunţate de an la an
în această zonă, faţă de cel din zonele cu altitudini joase.
Variabilitatea fenomenului de evaporaţie s-a facut şi pe baza analizei valorilor
anuale şi ale mediilor glisante ale acestora, cu interval de mediere de 5 ani. Dintr-o primă
analiză se remarcă faptul că, la nivelul ţării se poate identifica o ruptură vizibilă între anii
1984 – 1986, aceasta împărţind perioada analizată în două perioade distincte (figura
43
2.12.): (a) 1961-1984 cu tendinţă de scădere și (b) 1985-2012 cu tendință de creștere a
evaporaţiei. Aceasta ruptură, înregistrată pe durata sezonului de vară în variabilitatea
temperaturii aerului, identificată în anul 1986, a fost pusă în evidenţă la nivelul României
şi de studiile realizate în domeniul climatologiei (Busuioc și alții, 2014).
a) b)
c) d)
Figura 2.12. Variaţia în timp a evaporaţiei anuale (marcată cu albastru) şi a mediilor glisante
(linie întreruptă neagră) la staţiile evaporimetrice:
Căldăruşani (a), Cinciş (b), Izvorul Muntelui (c), Fântânele (d)
În timpul lunilor de vară cantitatea de precipitaţii nu poate acoperi cantitatea de

apă evaporată. Diferenţa între cantitatea de precipitaţii căzută şi cantitatea de apă
evaporată este negativă, deficitul de apă depăşind 100 mm în lunile iulie şi august (figura
2.13.).
Figura 2.13. Diferenţa lunară între cantitatea de precipitaţii (P) şi evaporaţie (E)
44
În contextul schimbărilor climatice globale, un interes deosebit este acordat
tendinţelor identificate în variaţia evaporaţiei de la suprafaţa apei, cu precădere în zonele
expuse la secetă (hidrologică, pedologică, climatică) din România, respectiv Câmpia
Română, Câmpia Moldovei, Dobrogea. Astfel, în urma aplicării testului statistic non-
parametric Mann-Kendall s-a identificat o intensificare a procesului de evaporaţie în
partea de sud - est a ţării (în special la staţiile evaporimetrice Căldăruşani, Oancea şi
Jirlău) şi o scădere a evaporaţiei în vest (staţiile Fântânele, Furculeşti), precum şi la
contactul câmpiei cu zona de podiş şi regiunile subcarpatice (Stolnici, Focşani).
Tabelul 2.10. Tendinţe în variabilitatea lunară şi anuală a evaporaţiei medii multianuale rezultate
în urma aplicării testului non-parametric Mann-Kendall
Staţia
Nr.crt. evaporimetrică III IV V VI VII VIII IX X XI Anual
1 Cinciş ** *** ** *** *** ** *
2 Bezid
3 Amara ** * *** ** * ***
4 Căldăruşani * ** ** ** *** ** * + + **
5 Jirlău * + ** * * *
6 Dridu * + * *** +
7 Soleşti
8 Stânca *
9 Secu
10 Surduc
11 Furculeşti ** *** *** *** *** *** * *** ***
12 Călineşti + + + +
13 Vârşolt + + * ** *** **
14 Fântânele + * ** + * ***
15 Valea de Peşti ** +
16 Bistreţ *** *
17 Teascu + +
18 Cefa
19 Izvorul Muntelui + *
20 Siutghiol * * **
21 Techirghiol
22. Stolnici ** + ** *** + ***
23. Alexandria + *** *
24. Focşani +
25. Oancea + ** * + *** * +
Semnificaţia simbolurilor: ***: α = 0,001; **: α = 0,01; *: α = 0,05; +: α = 0,1.

Cu roşu sunt reprezentate tendinţele de scădere, iar cu negru cele de creştere.
Lipsa simbolurilor indică faptul că nivelul de semnificaţie este mai mare de 0,1.
Analiza evaporaţiei de la suprafaţa apei, pe baza valorilor medii multianuale din

perioada 1961 – 2013 şi regionalizarea acestui parametru (fig. 2.10) a pus în evidenţă
arealele cu cele mai mari valori şi arealele unde acest parametru este nesemnificativ.
Astfel, arealele din România cu cele mai mari valori ale cantităţii de apă evaporată sunt:
Dobrogea (în special, Podişul Dobrogei de Sud şi Delta Dunării), sud – estul Câmpiei
Române (şi anume Câmpia Desnăţui, Câmpia Romanaţi, Boianu, Gavanu-Burdea,
Burnasului, Bărăganul Mostiştei, Bărăganul Ialomiţei, Câmpia Brăilei), Lunca Dunării,
Câmpia Moldovei (respectiv, Câmpia Jijiei Inferioare şi Culoarul Prutului) şi Câmpia de
Vest (Câmpia Arancai, Jimboliei, Nadlacului şi Câmpia joasa a Crişului).
În concluzie, arealele mai sus menţionate, din punct de vedere a valorilor de
evaporaţie pot fi considerate vulnerabile la secetă.
45
CONCLUZII
În urma analizei distribuţiei valorilor privind evaporaţia de la suprafaţa apei pe
teritoriul României, atât la nivel multianual cât şi la nivelul anilor luaţi în studiu, valori
ridicate ale evaporaţiei (care au depăşit mediile multianuale, iar pe alocuri au înregistrat
şi valori de peste 1000 mm) au fost semnalate în bazinul hidrografic al râului Prut
(Podişul Bârladului), Dobrogea, Lunca Dunării şi sud – estul Câmpiei Române (în
special, Câmpia Bărăganului). La nivel lunar, cantităţi semnificative de apă se evaporă în
perioada de vară (în special lunile iulie, august) aproximativ 40% din cantitatea totală de
apă evaporată la nivel anual.
În ceea ce priveşte tendinţa acestui parametru este una de creştere în partea de
sud - est (Podişul Bârladului, Câmpia Bârâganului şi Dobrogea) şi nord - vest a ţării
şi o tendinţă de scădere, cu nivel de încredere scăzut, în partea de sud-vest. La nivel
lunar, tendinţă de creştere prezintă lunile aprilie şi septembrie.
2.8. Identificarea zonelor deficitare din punct de vedere al resursei de apă

subterană de mică adâncime
Impactul schimbărilor climatice este resimţit mai ales asupra structurilor acvifere
de mică adâncime şi, din această premisă, au fost selectate şi prelucrate valorile
adâncimilor nivelului freatic măsurate în forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Astfel,
scopul acestei analize îl reprezintă identificarea şi evidenţierea zonelor cu resurse freatice
reduse din România.
Reevaluarea resurselor la nivelul corpurilor de apă subterană din România s-a
desfăşurat în cadrul Secţiei de Studii şi Cercetări Hidrogeologice în anii 2006 şi 2014,
având la bază o metodologie descrisă în documentaţia amintită. Hărţile care au constituit
suportul prelucrărilor şi calculelor, definitivate în anul 1995 (sc.1:500 000), conţin
informaţii referitoare la potenţialul acvifer al stratelor acvifere freatice şi de adâncime,
exprimat prin modulul de exploatare (l/s/km2). Valoarea acestui modul, „care exprimă
volumul de apă care poate fi obţinut pe o suprafaţă de 1 km2 (l/s/km2), în condiţii optime,
hidrodinamice şi tehnice, pe o anumită perioadă de timp” este reprezentată zonal pe hărţi
spaţial 2D.
Abordarea actuală ia în considerare reclasificarea resurselor de la valori ale
modulului de exploatare <0.3 l/s/km2 şi până la > de 10 l/s/km2, astfel:
- 0 -0.5 l/s/km2: resursă acviferă cu potenţial natural de debitare redus;
- 0.5 -3.0 l/s/km2: resursă acviferă cu potenţial natural de debitare mediu;
- 3.0 -10.0 l/s/km2: resursă acviferă cu potenţial natural de debitare important.
Astfel, hărţile în format digital care reprezintă extinderea spaţială 2D a acestui
parametru calculat, realizate pentru fiecare Administraţie Bazinală de Apă, au fost
interogate după criteriul urmărit , respectiv, valoarea modului < 0.5 l/s/km2, rezultatele
fiind sintetizate în figurile 2.14 şi 2.15.
Suprafeţele delimitate se extin la nivelul fiecărui bazin hidrografic, evidenţiind
condiţii specifice de formare-stocare-dinamică a acviferelor, astfel încât acestea
corespund, în general, zonelor cunoscute ca vulnerabile la secetă în România:
 adâncimi mari ale stratului acvifer aflat sub presiune sau în regim mixt (lunca
Siretului pe cursul mijlociu, b.h. Vedea, pe cursul superior-mediu);
46
 influenţa unui regim climatic auster (Câmpia de Vest, Câmpia Română,
Dobrogea);
 grosimi mari ale formaţiunilor acoperitoare, de obicei loessuri şi roci loessoide
(Câmpia de Vest. Dobrogea, Câmpia Română);
 condiţii de realimentare din precipitaţii sau schimburi cu reţeaua hidrografică slabe;
 grosimi mici ale stratului acvifer şi realimentare slabă;
 grosimi mari ale depozitelor poros-permeabile cu granulometrie grosieră
(Platforma Cotmeana, lunca inferioară a Siretului).
Cele mai extinse zone se remarcă la nivelul S.h. Banat, Prut-Bârlad, Siret şi
Dobrogea-Litoral. În celelalte bazine hidrografice suprafeţele sunt mai mici şi dispersate,
dispunându-se preponderent unidimensional de-a lungul afluenţilor (b.h. Someş, Mureş,
Jiu, Olt, Siret).
Figura 2.14. Delimitarea în cadrul bazinelor hidrografice a zonelor cu resurse acvifere

freatice reduse (după I.N.M.H., 1995, reactualizări în 2006, 2014)
47
Figura 2.15. Delimitarea corpurilor de ape subterane freatice şi evidenţierea zonelor
cu resurse acvifere freatice reduse (după I.N.M.H., 1995, reactualizări în 2006, 2014)
În continuare a fost analizată reţeaua de monitorizare a acviferelor freatice pentru

evidenţierea regimului de niveluri minime (ca valori maxime ale adâncimilor) şi perioadele
în care nivelurile minime anuale s-au situat sub nivelul minim multianual.
În acest scop au fost identificate 208 foraje situate în zonele deficitare, cu perioade
de observaţie cuprinse între 1968-2013 şi au fost prelucrate valorile adâncimilor minime,
fiind selectate un număr de 131 de foraje (figura 3.2.15.).
În tabelul 2.11 sunt sintetizate rezultatele acestei etape de analiză, care se referă
la perioada 1991-2013, în care se constată că nivelurile minime mai scăzute decât media
multianuală au fost înregistrate în perioadele:
 1992: b.h. Olt;
 1993-1994: S.h. Banat;
 2012-2013: b.h. Mureş şi Siret.
48
Tabelul 2.11.
49
2.9 Concluzii – identificarea zonelor vulnerabile la secetă/ potenţial deficitare din
punct de vedere al resursei de apă
În vederea identificării zonelor potențial deficitare din punct de vedere al resurselor de
apă s-a realizat o suprapunere în mediul GIS a celor trei parametrii analizați (volumul de
apă mediu multianal, evaporația de la suprafața apei și corpurile de apă subterane) (figura
2.16.).
Figura 2.16. Suprapunerea în mediul GIS a volumului de apă mediu multianual, a

evaporației de la suprafața solului și a corpurilor de apă subterană cu deficit
În urma analizei acestei suprapuneri s-au identificat ca zone potențial deficitare
comune celor trei parametrii analizați bazinele hidrografice ale râurilor din partea
superioară a bazinului hidrografic Prut și râurile din Banat.
Analizând doar volumul de apă mediu multianual și evaporația de la suprafața apei
se remarcă ca zone deficitare: spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral, afluenții mici ai
Dunării din Câmpia Ialomiței, râurile din Câmpia Română dintre Olt și Argeș, spațiul
hidrografic Banat, bazinul inferior al Crişului Repede, râurile din bazinul superior
Prut și bazinul hidrografic Barlad.
50
3. CONCLUZII ASUPRA ZONELOR VULNERABILE LA SECETA HIDROLOGICĂ
Din analiza materialelor prezentate mai sus putem aprecia :
 Pentru situaţia actuală:
 În prezent, în România zonele cele mai afectate de secetă sunt cele

situate în sudul, sud-estul şi estul ţării;
 Indicele de ariditate repartizat pe teritoriul României, indicator de sinteză

care exprimă nivelul deficitului de apă dintr-un areal, indică un grad mare
de ariditate în zonele situate in: Dobrogea, estul Bărăganului şi sudul
Moldovei, în extremitatea sudică a Câmpiei Române, regiuni care au
un fond natural foarte favorabil unui impact semnificativ al secetei;
 Indicele Palmer pentru Severitatea Secetei (IPSS) indică pentru România

zonele cele mai expuse la secetă ca fiind cele din sudul, estul, sud-
estul ţării, areale din bazinele hidrografice: Jiu, Olt, Buzău – lalomiţa,
Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral;
 În urma suprapunerii în mediul GIS a volumului de apă mediu multianual,

a evaporației de la suprafața solului și a corpurilor de apă subterană cu
deficit s-au identificat ca zone potențial deficitare, comune celor trei
parametri utilizați, următoarele areale: bazinul hidrografic al râului Prut
(Podişul Bârladului), spaţiul Dobrogea-Litoral, Lunca Dunării şi sud
– estul Câmpiei Române (în special, Câmpia Bărăganului);
 Din analiza suprapunerii în mediul GIS a volumului mediu de apă și a

evaporației la suprafața solului au rezultat mai multe zone care pot fi
considerate vulnerabile din punct de vedere al resursei de apă: spațiul
hidrografic Dobrogea – Litoral, afluenții mici ai Dunării din Câmpia
Ialomiței, râurile din Câmpia Română dintre Olt și Argeș, spațiul
hidrografic Banat, bazinul inferior al Crişului Repede, râurile din
bazinul superior Prut și bazinul hidrografic Bârlad.
 Pentru situaţia de perspectivă:
51
 Majoritatea proiecţiilor viitoare analizate în studii de cercetare privind
efectele schimbărilor climatice în ţările Europei se bazează pe scenariile
IPCC SRES A1B şi A2;
 Aceste scenarii indică pentru sud-estul Europei (inclusiv România)

creşteri ale temperaturilor în timpul verii, scăderi ale precipitaţiilor
medii în timpul verii, creşterea numărului evenimentelor extreme de
vreme privind frecvenţa mai mare a valurilor de căldură, secetei şi
incendiilor de pădure;
 Din analiza comparativă, pentru perioada viitoare (2021-2050) faţă de

perioada de referinţă (1971-2000), ca urmare a tendinţelor de variaţie a
parametrilor meteorologici, în urma analizei simulărilor evoluţiei debitelor,
a rezultat că bazinele hidrografice cu cele mai mari deficite ale debitelor
medii multianuale sunt : Vedea, Jiu, Siret, Olt şi Argeş. Se menţionează
că evaluarea resursei de apă în condiţiile schimbărilor climatice s-a
realizat pentru următoarele bazine hidrografice: Someş, Tisa, Crişuri,
Mureş, Jiu, Olt, Argeş, Vedea, Siret şi Prut, urmând ca în anii următori să
se elaboreze aceste analize şi pe restul bazinelor hidrografice.
4. Inventarul tipurilor de bune practici şi organizarea în vederea

combaterii riscului la seceta hidrologică (Manualului de bune practici
şi transferul lor între partenerii Proiectului WATER CoRe)
Principalele activităţi identificate pentru managementul secetei şi a lipsei de apă constau

din:
a. Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire).

Aceste acţiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea efecetlor secetei
şi asigurarea resurselor alternative de alimentare cu apǎ
- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc
natural la secetǎ, aridizare şi deşertificare de pe teritoriul unităţii
administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de
urbanism general şi prevederea în regulamentele de urbanism a
măsurilor specifice privind asigurarea resurselor de apǎ necesare
dezvoltǎrii localitǎţii/regiunii, a modului de utilizarea terenurilor pentru
asigurarea protecţiei in cazul diminuǎrii resurselor de apǎ şi instalǎrii
secetei excesive;
- realizarea de măsuri nestructurale (elaborarea planurilor bazinale de
reducere a riscului la secetǎ şi a programelor de măsuri; introducerea
sistemelor de asigurări etc.);
52
- utilizarea surselor alternative de apǎ pentru irigaţii, pentru zonele
urbane, pentru diverşi utilizatori (identificarea de noi surse, evaluarea
lor
- studii sociale pentru a identifica disponibilitatea populaţiei de a plǎţii
accesul la sursele centralizte de apǎ şi/sau la sursele alternative din
punct de vedere cantitativ şi calitativ);
- realizarea de măsuri structurale de protecţie, în zona lacurilor de
acumularea şi bazinele amonte de acestea, în zona captarii apei din
foraje;
- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare a
secetei;
- întreţinerea infrastructurilor existente pentru acumularea resurselor de
apǎ şi a forajelor din fronturile de captare pentru alimentarea
localitǎţilor;
- execuţia lucrărilor de protecţie împotriva colmatǎrii şi afuierii albiilor
râurilor, pentru asigurarea oxigenǎrii apei pentru menţinerea condiţiilor
de viaţǎ a pupulaţiilor piscicole;
- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la secetǎ şi
a modului de a acţiona în situaţii de urgenţă (programe de restricţie,
surse alternative).
b. Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă)

ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de secetǎ:
- Exploatarea integrată a lacurilor de acumulare pentru optimizarea
alocării resurselor de apă
- prognozarea evoluţiei secetei meteorologice, agrometeorologice şi
hidrologice în lungul cursurilor de apă;
- cooperarea cu Centrul European al secetei, pentru prognoza evoluţiei
condiţiilor climatologice şi analiza prognozei sezoniere;
- avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a
momentului instalǎrii secetei hidrologice;
- organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru
situaţii de urgenţă în cazul instalǎrii secetei excesive;
- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel regional
pentru intervenţia operativă, asigurarea apei cu cisterne, sǎparea de noi
foraje care sǎ intercepteze stratele de adâncime, devierea de apǎ din
bazinele hidrografice care nu sunt afectate încǎ de secetǎ, reciclarea
apei, construirea de case verzi;
c. Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de secetǎ:
- ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei afectate, pentru
efectuarea lucrǎrilor agricole în conditii de secetǎ excesivǎ sau
53
aridizare, distribuţia de sǎmânţǎ pentru culturi rezistente la lipsa
prelungitǎ de apǎ;
- reconstrucţia sistemelor de irigatii, adoptând solutii specifice zonelor
aride, de udare cu picǎtura;
- Crearea de acumulari prin barari temporare ale cursurilor mici de apă
pentru stocarea apei pentru udǎri, pentru animale şi pentru asigurarea
de volume de apǎ ce prin infiltraţie vor menţine nivele crescute în pânza
freaticǎ
- revizuirea activităţilor de management al secei în vederea îmbunătăţirii
procesului de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor
evenimente viitoare în zona/regiunea afectată, precum şi în alte zone
cu un regim climatologic similar.
Aceste prime grupe de activităţi identificate li s-au ataşat liste de exemple de bune practici
utilizate în zonele afectate de secetă endemică (Spania, Italia, Germania, Olanda), dar şi
din ţările afectate de secetă ciclic, ca Romnia şi Ungaria. Catalogul de bune practici a fost
utilizat pentru transferul de produse şi know-how către regiunile în care persistenţa
deficitului de apă nu este atât de pregnant, şi în consecinţă, unele bune practici legate de
conştientizarea populaţiei, plecând de la cele mai mici vârste, pentru economisirea apei
şi pentru păstrarea calităţii sale, nu au fost practici curente. Gidul de bune practici include
61 bune practici selectate.
Recenta secetǎ a pus în evidenţă vulnerabilitatea comunităţilor umane expuse riscului,

manifestată prin slaba lor capacitate de a putea absorbi efectele fenomenului şi de a se
reface după trecerea acestuia.
Toate acestea sunt argumente pentru a schimba optica asupra modului de abordare a
problemelor secetei, lipsei de apă şi aridizǎrii şi a trece de la conceptul de acţiune de tip
pasiv, la conceptul de acţiune activă în vederea cresterii adaptabilitǎţii receptorilor la
condiţiile de risc la secetǎ şi la riscul permanentizǎrii fenomenului în zonele aride şi a
extinderii zonelor caracterizate prin lipsa de apă şi supraexploatarea resursei.
Ideea de bază care trebuie subliniată ţine de creşterea riscului la secetǎ datorită modului
de utilizare a terenurilor şi a schimbărilor climatice deja manifeste, care trebuie
recunoscute şi înţelese pe deplin şi care trebuie luate în considerare în schemele de
management al riscului şi în deciziile de planificare a teritoriului.
S-a remarcat de asemenea ca o prioritate necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie

a mediului, prin intermediul unui pachet de măsuri structurale şi adoptarea cu
preponderenţă a măsurilor nestructurale, preventive.
Necesitatea abordării holistice a fenomenului de secetǎ la nivel de bazin hidrografic,

(RBMP), prin promovarea unei dezvoltări coordonate şi un management integrat al
activităţilor privind apa, terenurile şi resursele adiacente: pǎdurile, zonele verzi,
54
conservarea naturii, turismul, pǎstrarea peisajului, culturi agricole adaptate la lipsa
persistentǎ de apǎ; de asemenea trebuie adoptate mǎsurile de recircularea apei în cadrul
proceselor de producţie, de economisirea apei, de adoptarea celor mai bune practici
agricole, a mǎsurilor pentru economisirea apei în gospodǎrii pentru a nu contribui la
agravarea acestui risc.
In cadru „pietei de transfer a bunelor practici”, MMP a trasferat două broşuri pentru copii
(Figura 4.1), pentru a organiza lecţii deschise pentru educarea elevilor de la nivel
maternal şi gimnazial în spiritul respectului faţă de mediu şi pentru a economisi apa.
Children’s books on travelling water drops
Ministry of Ministry of
Environment, Energy, Environment and
Agriculture and Forest, Romania
Consumer Protection
of Hessen
Figura 4.1 Coperţile broşurilor Plitch and Platch, (Hessen, Germania), traduse în limba
română şi utilizate pentru trainingul copiilor
4.2. Planul regional de management al secetei şi al lipsei de apă
Pentru managementul secetei la nivelul regiunilor s-a propus realizarea de
- acţiuni concertate şi integrate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic

constituie o condiţie prealabilă pentru succesul oricărei strategii şi al oricărui plan
de reducere a riscului la secetǎ şi de combatere a efecetelor acesteia, în condiţiile
satisfacerii cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene, prin măsuri
de conservare ca:
55
o evitarea alterării şi a influenţei antropice asupra regimului hidrologic în
bazinele hidrografice,
o prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a
reducerii debitelor sub cele necesare diluţiei şi a efectelor asociate lor
asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă,
o protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil
încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza
efectele secetei şi a celor asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole
intensive – aridizarea terenurilor
o protecţia şi conservarea ariilor protejate şi a ecosistemelor prin asigurarea
debitelor ecologice pe râuri,
o protecţia şi îmbunătăţirea specificului mediului înconjurător şi a aspectului
său estetic,
o minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra
producerii secetei;
- cooperarea pentru reducerea riscului la secetǎ, în condiţiile reglementărilor
internaţionale privind râurile transfrontieră, în concordanţă cu geomorfologia
teritoriului României şi a poziţiei sale geografice.
Regiunea din România pentru care se realizează Plaul de management al secetei,

inclus în Planul de management al mediului este judeţul Covasna; la rândul său,
judeţul face parte din Bazinul hidrografic Olt, unde a fost revizuit Planul de
management al secetei hidrologice şi au fost verificate debitele prag pentru aplicarea
restricţiilor de consum al apei.
Elaborarea planurilor bazinale de management al riscului la secetǎ ca parte

componentă a schemelor – cadru de amenajare şi gospodărire a apelor, cuprind
măsuri posteveniment, de reecologizare a zonelor afectate de secetǎ sau de
degradarea terenurilor aridizare.
Dintre măsurile imediate propuse în Planul de management al secetei, legate de

cursurile de ape, se menţionează:
- elaborarea prognozelor meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice şi a

avertizărilor şi diseminarea acestora către autorităţi,
- elaborarea metodologiilor pentru evaluarea influenţelor variaţiilor naturale ale
climei asupra secetei şi deşertificării - cercetarea variaţiilor si tendinţelor climatice
regionale şi/sau locale, pentru adaptarea prognozelor la variaţiile climatice
specifice scărilor de timp sezoniere şi celor interanuale, în eforturile de reducere a
efectelor secetei
- asigurarea inventarului tuturor resurselor de apǎ exsitente în bazinul hidrografic,
cu parametrii specifici pentru perioadele secetoase (debite minime probabile,
parametrii de calitate corespunzǎtori exploatarii resurselor la parametrii minimi pe
diverse intervale de timp)
- implementarea unui sistem de avertizare pentru cazurile poluǎrii acestor resurse
sau în cazurile în care ele nu mai corespund condiţiilor de potabilitate
56
- controlul şi reglementarea utilizării albiilor şi a malurilor cursurilor de apă, a
arealelor de protecţie în jurul acumulǎrilor şi forajelor de utilizate pentru asigurarea
resurselor de apǎ pentru diverse utilitǎţi – figura 4.2.
- elaborarea periodică de analize calitative privind gradul de potabilitate asigurat de
resurselor disponibile,
- reglementarea extragerii materialelor de construcţii din albiile cursurilor de apă prin
menţinerea unui echilibru dinamic în timp şi spaţiu al hidrosistemului cursului de
apă şi prin delimitarea unor spaţii de mobilitate ale albiilor cursurilor de apă, pentru
asigurarea infiltrǎrii de volume de apǎ necesare refacerii acviferelor cantonate în
luncile râurilor,
- revizuirea debitelor prag şi a sectiunilor de control ale acestora pentru declanşarea
mǎsurilor de rationalizarea apei cuprinse in Planurile de restricţii a apei în bazinele
hidrografice,
- introducerea de noi concepte de amenajare a cursurilor de apă, de renaturare a
râurilor şi refacere a zonelor umede,
- monitorizarea şi evaluarea degradării ecologice, pentru a furniza, la timp, informaţii
exacte asupra procesului şi dinamicii degradării resurselor, în scopul facilitării unor
politici şi măsuri de intervenţie îmbunătăţite,
- conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, în acord cu dispoziţiile
Convenţiei asupra diversităţii biologice,
- investiţii în utilizarea durabilă a resurselor de mediu, Aplicarea tehnologiilor curate
in special in zonele cu deficit de apǎ şi vulnerabile la secetǎ şi aridizare,
deşertificare,
- participarea la elaborarea unui sistem de comunicare şi educare a populaţiei în
vederea cunoaşterii riscului la secetǎ, a consecinţelor acestuia şi a modului de
economisire a resurselor disponibile in condiţiile pǎstrǎrii calitǎtii acestora,
- implicarea populaţiilor afectate, inclusiv comunităţile locale, în elaborarea,
coordonarea şi aplicarea programelor lor de acţiune, printr-un proces consultativ
organizat local, cu cooperarea autorităţilor locale şi naţionale relevante şi a celor
neguvernamentale.
57
Figura 4.2. Masuri tehnologice pentru reducerea cererii de resurse de apă
Managementul secetei se axează în general pe un set de măsuri globale, care ţin în

principal de înţelegerea fenomenelor la scară regională; un exemplu este dat în scema
din figura 4.3.
Figura 4.3. managementul secetei
58
Având în vedere că cererea importantă pentru resursele de apă în perioada de
primăvară-vară vine din agricultură, se recomandă un pachet de măsuri care să ajute
la economisirea apei şi în acest domeniu:
Modificari în practicile de la ferme:
 Reducerea pierderilor de apă în irigaţii. Se estimează că, în prezent, doar

aproximativ 45% din apa disponibila pentru irigatii ajunge in realitate la plante.
Pentru a reduce pierderile, sunt disponibile numeroase tehnologii care
imbunatatesc transportul apei la plante, de exemplu, micro-irigatiile (micro-
instalatiile pentru udari si irigarea prin picurare). Irigarea prin picurare are
potentialul de a utiliza cu 35-50% mai putina apa decat irigarea la suprafata solului
si difera de alte metode de aplicare a irigatiilor prin aceea ca se aplica direct
plantelor. Pierderile de apa sunt minime la irigarea prin picurare;
 Variabilitatea modului de cultivare. Cel mai potrivit mod de cultivare este
identificat printr-o analiză multi-criterială şi în functie de numeroasele constrangeri
in ceea ce priveste totala disponibilitate a apei si distributia ei in cursul anotimpului,
in functie de necesitatea de a mentine terenul cultivat si de a garanta o anumita
productie minima a unor anumite culturi etc. Modul de cultivare depinde de
conditiile specifice ale zonei studiate, luandu-se in considerare aspecte tehnice,
socio-economice si de mediu;
 Protectia apelor subterane in agricultura. Exista practici in activitatea fermelor
care pot imbunatati calitatea apei si pot reduce in mod semnificativ nivelurile de
poluare a apei. Poluarea este datorata utilizarii masive de fertilizatori in agricultura
moderna, intensiva (poluarea cu nitrati)
Planul de management al secetei, a fost finalizat la sfârşitul anului 2012 pentru Judeţul
Covasna, ca un exemplu de bună practică pentru România; raportul sau se poate gasi
pe site-ul proiectului (www.watercore.eu). Acesta este anexat in limba engleza la
aceasta aplicatie e-media, pentru cei care doresc să aibă la dispozitie un exemplu de
bune practici din România, validat la nivel eropean.
Măsurile propuse la nivelul bazinului hidrografic Olt sunt în concordanţă cu Planul de

prevenire a secetei, aridizări şi deşertificării din România.
4.3. Pregătirea cursului de training de la distanţă
E-learningul Water CoRe are în structura sa Manualul de bune practici, precum şi

exemple de implementare a Planului de management al riscului la secetă – figurile
4.4 si 4.5.
Contribuţia cresterii capacitătii instituţionale s-a referit la aspecte ca managementul

secetei si diminuarea efectelor acesteia, Adaptarea la efectele schimbărilor climatice,
Imbunătăţirea strategiei de management a cererii de apă, Creşterea participării
59
publicului şi coenştientizarea societătii civile asupra importantei economisirii apei (fig.
4.4.)
Estimarea Adaptarea la
perioadelor secetoase efectele schimbarilor
si diminuaea climatice in
efectelor secetei managementul apelor
Bibliografie
Water scarcity and drought
management
Cresterea participarii
Imbunatatirea strategiei
publicului si a
managementului
constientizarii societatii
cererii de apa
civile aasupra
economisitrii apei
Figura 4.4. Componentele Managementului secetei şi a lipsei de apă (Proiect WATER CoRe)
Conţinutul platformei e-Learning pentru managementul secetei si a lipsei de apă este

redat în figura 4.5.
Proiectul Danube WATER a capitalizat experinta grupului de cercetători români

participanti în Proctul Water CoRe şi a făcut un pas înainte, elaborând Ghidul pentru
ape mici pentru managementul secetei hidrologice, care este de asemenea anexat la
acesta platforma e-media (e-Learning) pentru informarea asupra complexitătii activităţii
legate de manageemntl apelor şi protecţiei mediului.
60
This image cannot currently be display ed.
Figura 4.5. Platforma e-Learning pentru managementul secetei şi a lipsei de apă
Ghidul redactat prin implementarea activităţii 11 a proiectului Danube WATER este

anexat ca document informativ la aceast capitol de prezentare a problematicii
managementului riscului la secetă.
Autorii români ai acestui capitol sunt Dr. Mary-Jeanne Adler, Dr Ciprian Corbuş, Dr. Rodica Mic, Dr. Sulvia
Chelcea, Dr. Mihaela Borcan.
Mulţumim pe acestă cale colectivului de autori din Administraţia Naţională de Meteorologie, Dr. Elena
Mateescu, Dr. Aristiţa Busuioc, Dr. Roxana Bojariu pentru datele şi informatiile climatice furnizate, ca şi
pentru participarea la implemntarea Proiectului WATER CoRe.
61

Prevenirea Efectelor Dezastrelor Cauzate de Ape-Seceta Hidrologica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prevenirea Efectelor Dezastrelor Cauzate de Ape-Seceta Hidrologica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA ZONELOR POTENŢIAL DEFICITARE DIN PUNCT DE VEDERE AL

1.1 Caracterizarea secetei meteorologice

Tabelul 1.1. Clasificarea indicelui de ariditate

Foarte arid < 0,05

1.2.Caracterizarea secetei hidrologice

Figura 1.5. Tendinţele indicelui de secetă hidrologică pentru intervalul 1961-2012.

Figura 2.1. Distribuţia staţiilor hidrometrice selectate la nivel bazinal și naţional

Raul Tur - sh Turulung

c) Bazinul hidrografic Crişuri

Raul Crisul Repede - sh Oradea Raul Barcau - sh Salard

d) Bazinul hidrografic Mureş

e) Spaţiul hidrografic Banat

250 100 140

g) Bazinul hidrografic Olt

h) Spaţiul hidrografic Argeş – Vedea

i) Bazinul hidrografic Ialomiţa

k) Bazinul hidrografic Prut

Tisa Someș Crișuri Mureș Banat Jiu Olt

Argeș - Vedea Ialomița Siret Prut Dobrogra – Litoral Dunăre

Figura 2.4. Repartiţia spaţială a resursei medii de apa la nivel național

Analiza vulnerabilității resurselor în raport cu necesitatea asigurării consumului

R. Sabar staţia hidrometrică Vidra

Data (luna si anul)

Data (luna si anul)

Data (luna si anul)

R. Glavacioc staţia hidrometrică Crovu

R. Dambovnic staţia hidrometrică Slobozia

Grad de afectare (%)

R. Urlui staţia hidrometrică Furculeşti

2.6. Estimarea unor indicatori ai scurgerii minime la staţii hidrometrice de pe

În analiza secetei, un factor determinant îl constituie structura hidrogeologică a

De asemenea, în cazul bazinelor hidrografice Vedea și Argeș (figura 2.6.) se

Debitul mediu minim anual pe intervale de 1, 7, 10, 30 și 90 zile

2.7. Regionalizarea evaporaţiei la nivelul ţării pentru perioada 1961-2013

Tabelul 2.9. Evaporaţia medie multianuală şi coeficientul de variaţie a acesteia la

Evaporaţia medie Coeficientul

Figura 2.11. Corelaţia evaporaţiei medii multianuale cu altitudinea în

În timpul lunilor de vară cantitatea de precipitaţii nu poate acoperi cantitatea de

Semnificaţia simbolurilor: ***: α = 0,001; **: α = 0,01; *: α = 0,05; +: α = 0,1.

Analiza evaporaţiei de la suprafaţa apei, pe baza valorilor medii multianuale din

2.8. Identificarea zonelor deficitare din punct de vedere al resursei de apă

Figura 2.14. Delimitarea în cadrul bazinelor hidrografice a zonelor cu resurse acvifere

În continuare a fost analizată reţeaua de monitorizare a acviferelor freatice pentru

Figura 2.16. Suprapunerea în mediul GIS a volumului de apă mediu multianual, a

Din analiza materialelor prezentate mai sus putem aprecia :

 Pentru situaţia actuală:

 În prezent, în România zonele cele mai afectate de secetă sunt cele

 Indicele de ariditate repartizat pe teritoriul României, indicator de sinteză

 Indicele Palmer pentru Severitatea Secetei (IPSS) indică pentru România

 În urma suprapunerii în mediul GIS a volumului de apă mediu multianual,

 Din analiza suprapunerii în mediul GIS a volumului mediu de apă și a

 Pentru situaţia de perspectivă:

 Aceste scenarii indică pentru sud-estul Europei (inclusiv România)

 Din analiza comparativă, pentru perioada viitoare (2021-2050) faţă de

4. Inventarul tipurilor de bune practici şi organizarea în vederea

Principalele activităţi identificate pentru managementul secetei şi a lipsei de apă constau

a. Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire).

b. Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă)

Recenta secetǎ a pus în evidenţă vulnerabilitatea comunităţilor umane expuse riscului,

S-a remarcat de asemenea ca o prioritate necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie

Necesitatea abordării holistice a fenomenului de secetǎ la nivel de bazin hidrografic,

Children’s books on travelling water drops

4.2. Planul regional de management al secetei şi al lipsei de apă

Semnificaţia simbolurilor: : α = 0,001; : α = 0,01; : α = 0,05; +: α = 0,1.