Sunteți pe pagina 1din 304
Coperta de Vasile Socotiue | MIRCEA ELIADE DRUMUL SPRE CENTRU logie alcatu Cabrio THCRANI 1 Andee PLESIT Editura UNIVERS ‘BUCUREST, 1901 © sahara Humanitas ‘Toate drepturlle asupra acesel dl! apartin ediurit UNTVERS 15BN aot Nota asupra edifiei AUTOR AL UNE OPERS DE EXCEPTIE, aga cum ‘storia 44 anatitiea fenomenulul religlos au au mai eunoscut de la Max Muller gi Frazer Incoace, Eliade a devenit un punct de refering fm umanisticallelor noastre, pentru eapacitatea sa de a. re- ‘compune structura de adincive a umanulas pe baza inteait ie tori spirituale a omulul din neslitic si pind In zilele noastee, [Radacinile acestel opere extsaordinave, tudlata deopotriva 1m Japonia, Uganda, Stasle Unite, Polonia sau Cehosovacia, se lt in intregime In opera teoretied a lui Eliade scrish si publl- ‘ata fn Rominla Inre anit 1929-1963, ‘opera publica in Romanta tote anit 19291059 ‘»Drumul spre centru* este ttlul unvin dintre eseurile ine ‘lust in volur, titu investit eu 0 dubla semniticatie : Drumul spre centru poate insemna Insugtitneraral spiritual pe care 1 pparcurs lisde in acea perioada In vederea gisiit de sine att a flinja ereatoare ineividuala cit si ea membru al unei cvill- rail care-i putea afla axa printt-o raportare artculats ‘coerenti la universul culturl, Totodats, obeeia centrului si a ‘tapelor care conduc elite el poate fl socotits tema daminents 48 Incresit opere a savanfulul romin, Nu intimpliter, intr-una _— in ultimele aale clry, liade s-2 oprit asupra unul tity care Arimite la aceeas! probemd : ,2ncercarea labirintului*. Se atrage fastfelatentia asupra continultait dintre literatura elladescd an- tebalicl gl cea actuals Revizindu-st earerle, in ultimele alle de viaia, Mircea Jo & comunicat corecturile (pentru Fragmentarium si Ucea- rografe), respectate cu strlcete de Ingrijitort edie, care, Ia rind lor, au actuallzatortogratia, au eliminat gregelile de tipar in editile princeps,asigurind acuratejea notelor gi trimierilor ‘in Intregul volum. ‘AUTOR ANTOLOGIET »OCEANOGRAFIE* Invitatie la ridicot Mi se pare c& ridicolul este elementul dinamic, crea- tor gi now in orice constiinfé care se voieste vie #1 experi- menteazé pe viu. Nu mi-aduc aminte de vreo echimbare Ja fafa a omenirii, de vreun salt indrazne} in infelegere, de vreo. fecunds descoperire pasionalé — care s4 mu fi apirut contemporanilor ridicola. Dar aceasta Inc nul do- vedeste prea mult ; cici orisice depageste prezentul gi i mita injelegerii, pare ridicol. Este insa un alt aspect al ridicolului ‘care “mi intereseazd : este disponibilitatea, vegnica vial, vesnica posibilitate de rodire — a unui fapt, sau gind, sau atitudini ridicole, Ai Intotdeauna de invatat de la ridicol ; 11 poti asimila sau interpreta cum vrei, ejtt liber of it co-fi place gi aK fact cu el ee-fi trece pl cap. Nu se petrece acelagi Iucru cu ceea ce e rational, justifi- cat, verificat, premiat, Adevarurile sau atitudinile aces tea nu mai intereseaz’ viaja care se pregiteste si apard. Ele fin lumea pe loc. Nimeni nu le contesté 51 nimeni ni ‘se Indoleste de veracitatea lor. Sint moarte. Victoria Ic Je-a fost patra de mormint. Sint bune pent famili institufii $i pedagogic. Cititi o carte buna, una din acele citi perfect scrise, perfect construlte, remareata de critici, aprobata de puc Dlic, incoronata de premii. O carte bund — adied o carte moarti. E atit de bund, incit nu zguduie nimie din ma- rasmul si mediocritatea noastré ; dimpotriva, se inte- greazi perfect in toate mfruntele noastre idealuri, micile Hoastre drame, micile noastre vieil, miclle noastre no: i. Atit, Peste zece sau o suta de ani — nu o va mai nimeni. ‘Tot ceea ce nu ¢ ridicol — e eadue. Dacii ar trebui si dau o detinitie a efemerulul, a5 spune ei efemer este orice lueru perfect", orice gind bine exprimat i bine delimitat, orice participa la rafional si la justificat. Me- Giocritatea se confunda de cele mai multe ori cu ,per- feetul” st. definitival Volumele de filozotie ale unui profesor de provincie francezi sint mult mai coerente, mai rationale, ‘mai [ru- mos scrise, mai serioase decit eutare pamflet din seeolul, XIX. care’a iecundst zeci de gindiri si a fost mai comentat In zect de cirti. A evita ridicolul inseam Fefuza singura sansa de nemurire, Singurul contact direct cu eternitatea. O carte care nu e ridicolA, un gind care e aplaudat de tofi de Ia Inceput, a renunfat prin insusi fap- ‘ul succesului la orice potenfialitate, la orice virtute dea putea fi reluata si continuatd ‘Mi se pare ci o bund definitie a ridicolului ar fi ur- mmitowea ! coea ce poate freluat gi adinclt de altul, Nu Vorbese de rldicolul’ meeanie, de ridicolul unui om aler- gind dupa o paldrie de paie sau de ridicolul unei fete care ‘rea si apard drept femele fatald, Acesta e un ridicol de superficii, un ridicol social, creat de reflexe gi de inhibi- fii — $i ele nefecund spiritualiceste, ca crice act reflex. Dar gindifi-va la ridieolul lui lisus, care afirma sus 51 tare cd Ele fiul lui Dumnezea ; la ridicolal unui Don, (uyjote, care agoniza pentru ca oamenit de lings el (oameni cu bur-simi, oament rafionali, oament cw frica ridicolului, oament morti) refuzau sA vada Intr-o fata sluts pe Dulcineea lui ; sau la ridicolul lui Gandhi, eare opune Giplomatiel si ariileriei britanice — non-violenta, viaja Iinterioara st forja contemplatiel, Amintiti-va ce izvoare de viata, citi simouri gi cit miez n-au gasit gi nu vor mai asi oamenii — mii de ani dup ce urmele creatorilor Nperfeeli" vor pieri — in viafa si gindirea acestor oameni eu desdvirgire ridieoll. Orlee act eare nue ridicol — intr-o masurai mai mica sau mai mare — e un act mort. Aceasta se verific& chiar In cea mai cotidiand gi mai banslé viata soclala. Cind ii it ga Be tl nan on pa nt eg a — sci aveaie ara cra Hines oii ae aco wh ‘Se pot adinci de fiecare dintre noi. Bete = Cu cartile ridicole se petrece un lucru ciudat : ele nu frapeazA, ca un fapt social ridicol, pentru ef le citim tn singuritate — si valorile singuratifii nu sint aceleasi ca valorile colectivitatii. Sintem mal sinceri atunci, pentru cf sintem mai singuri — si nu ne-am ferecat sensibilita- tea gi inteligenta cu bun-simt si cu logied. De ce iritd un paradox ascultat in public 9, dimpoteiva, tneinta un pas Fadox citit in singuritate ? De ce lactimim emotional itind 0 confesiune — si ne inchireim jenafi cind 0 auzim cititd in public ? Poate toemal pentru faptul e apare aici idicolul, acea cenzura contra sinceritafi, ereata de 30- ietate pentru a stavill excesele de individualism. ‘Ma uit in jurul meu gi, sincer vorbind, nu gisese nimic de invatat decit de la oameni si de la autor ridicoli. Ei ainguri sint sinceri, el singuri mi se dezvaluiese {ard res ‘icenfa, Ei singuri sint vil. Va veni un timp eind vor muri Si ei, cind vor fi si ei distribuiti rafional in sisteme, cind vor fi acceptafii si ei, premiati si el. Nu vreau sa mi gin- dese la cazuri prea ilustre ; imi amintese numai de acel (om cu desavirsire ridicol, singurul autor pe care n-ag avea ccurajul si-l citesc in public, de Séren Kierkegaard cl Fuia astazi i se inchind volume de critica, e tradus, co ‘mentat, infeles si ucis. Intr-un anumit sens e mort — $i totusi cite izvoare de viata gi de gindire nu se gisesc 41 astizi in nebunul din Copenhaga ? Ciel poate fi orieind reluat 1 continuat, Ridicolul singur meritd s fie imitat, Cici numai imi- tind ridicolul imitim viafa; deoarece acolo se ascunde sinceritatea ei deplind, iar nu ideile gl conventille ci — care sint aspecte ale mortii. Si moarte, slaw Domnu- Jui, gisim destula gi in nol. Despre adevirurile gasite la intimplare Un prieten de al meu imi tot repeté cl adevirul e tr gic. El se refera la experienta pasiunii adevarului, drama Tevelatiei, agonia. Imi plac i mie asemenea adeviruri ruple din singe, smulse din ‘viseere. AU ceva prometeic {tn aparitia lor terifiant®, ceva luciferie si inmarmuritor. ‘Numai cf le-ag spune mai degraba adevaruri catastrofice, decit adeviruri tragice. Injeleg din ce in ce mai mult, prin tragedie, o experiena fard izbucniri gi fara proportii; © we 8 ce se condenseazs vertigins citre hotarele in- it satice, contemplative; ovexperienji fit agonie faa sing Visiunea catastroficd a viet e slimentat& de adevi rrr apocaliptice, care vor impietni si vor ucide prin pe- forirea lor ;Viziunea catastroiea e carnal (singe viseece, ‘Via orgartca ete), © mai dograva 0 arama a inirupsed 34 desedrndrit (accental pe care i! dau asemenea avtori Ssceze, donguijtismuly, viciaul, pacatulut, miatuirt ete) eo continua ardere Ia alla viefifizilogice (ay spune, fardince, vascular, muscular). ind. vi ae “worbeqte Sespre viald tragica", despre yadevaruri_tragice”, i sigurt ch descoperiti acolo o drama a elrnii, o-dramé ee rmeste de lao catasirold sau ajunge lao catastrots, Barnt la o tragedie ‘Adevarurile tragice ma se obfin niiodata prin cioenie, prin efort sau prin agonie. Nofiunile de eonflc gi de clos. Fire, de resisten{a q-de inec(ie — aparfin, ay pune, unel Congilinfe geologice. Vreau ti spun' ch viaje, inongantch prezintd mult mai multe gi mai plastic impresionanis con Filete deet vinta organic. Adevaratele eatasirofe apartin feologiel sau santovelor. Teh rongnifices unsage ponte: olin de forte, vileanice erupt, nemarginite revirsiet Toate acestea sint mult mai firesti In jumea anorganicl, Dar ele nu sint ,tragedii* ; — sint catastrofe. O viaja spirituala sau tn adevir crescut dint experien(a ce imita gestal acesta de conflict reestenja, vctorie = mu Surprinde ccea ce are tragical’mai inefabil i mal intras luctibil, Tragicul eata in fata agonil, ocoleyte iupia, © Suprimat de Conflict, Tragieul ee epropie tot al malt de Stall, de contemplativ, de infelegere revelata Ta Tntim: Plare’ Tar adevarurile teagice sint adevarurile giste la fotimplare, fra "apreheaini, irs Tupi ek tatere Mise pare‘ck insist esenfaspritulu e tragic dar spntal ponderat si deatupra extremelor, deasupra’ conflctlor ‘Marile adeviruri — gi singurele care conteaz4, de alt- fel —"'sint sisite la intimplare. Moarten, dragoston, pric ‘ivera saul toamna Idunteic, toate nceaten Te ints gf Te cunoastem la intimplare. Nu numal att. Se tntimpla, chiar, cf trece multévreme pind sf Infelogem ef lem unoseut. Sint allt de ‘cenus, de-umile, “de cotidiene —neit nici nu le bagimn in seams. Congtiifa noastra este -u- atrasi mai mult de adevarurile eatastrotice, violente, su- mare, agonice — cdci asemenes adevaruri siluiesc si se cer siluite, ele exaltA vertiginos si carnea gi duhul, ele sint revelate prin experienje, cu o dramaturgie bogaté si ‘© punere in scena mestequita. Dimpotrivé, adevarurile gisite la intimplare nu au ni- ‘mic demonstrativ i dramatic. Le descoperim deodata In suflet, fara sé stim cum au ajuns acolo, Ele sint, inti poft spune nimic altceva despre ele decit ci sint. ‘Te pomenesti cu 0 vara trosnind de rod, cu o vata in- treagi in suflet — gi te intrebi de unde ai gasit tu bog’- fia aceasta nemeritata in infelegere, in muncé, in bucurie. Vara! iata un adevar gasit 1a intimplare, si’ eave pre(u- fogte mai mult decit toate adevirurile ytragice" (care nu sint tragice). Vara e un adevir pe care’nu-l ia nimeni in seami, care rtaceste haihul pe strazi, pe lings care ai ‘recut poate de nenumfrate ori, Dar pentru ea ¢ numa: un simplu adevir de intimplare, pentru e& nu poate fi obfinut prin inclestéri si eforturi, nimeni nu vorbeste de fl si nimeni nu-l exalta, Rasare deodata In euflet, sl te minunezi de adincurile lui, de bucuriile lui, de roada lul. Pilda dragostel este laragl cunoscuta. Cit timp dra- fostea ramine drama gl agonie, ea nui ofera decit o pseudo- ‘Cunoastere, 0 cunoastere’catastrofied, personals, redus, Ja limitele’ si destinele acelui binom sufletese in care se petrece experienta. Dar deodata se intimpla ceva cludat, intraductibil; dragostea s-a limpezit sau s-a dus, 0 cu- noastere reala se reveleaza sufletului, un adevar care Inmarmureste sau consoleazi ; un adevar gasit Ia intim- lare. Céci totul se petrece ia intimplare, far3_ vointa oastel, fGrd gtirea noastra, dincolo de previziunile, de asteptitile $i idiosincraziile ‘noastre. Ceva real, nud, im- Personal, pe care nu stii cum si-l numesti, mu stil/cum, Si valorific, ‘Aceasta e adevarata tragedie, iar nu conflictele si ros- togolirile prometcice ; acestea sint adevarurile tragice —reale pind la despersonalizare, deasupra timpulu, din ‘colo de istorie, — iar nu adevarurile catastrofice, care ornese intotdeauna de la date individuale, limitate, isto- rice, Catastrofa presupune un itinerar in timp, 0 per sonalitate gata de actiune sau de rezistena, o purificare prin lupts, prin ascezA ; tragedia e dincolo de timp gi din- ae ‘colo de personalitate, ea nu cuncaste nici acfiune nick re- Zistenta — cl simpla precenjé a tragicul ineQuctlla la gest, ¢ intraductbia dialectic, e mister real, Cataerata © ver! 3 tu, 0 vade sl lumen; tragedia n-o vez), clteodats hie tun Te deplgeste, te denpersonalizears, este. tite real, inet sw msi poata da nagtere ta conficts te jused Ssenfet el (Chet majortaten confliieor ee nase din oor froversa asvora iusiel anu reailtts amu apts aspen ge lulu stu de realitte ete; dar cind un fapt'¢ cu adore fat ren, orice conflict imposibil, totul se lristese *9 Jurist; de accea cunoagterearealulut este atft ee seving ait de bruset, © mai mall 0 revelatie) Cred ct waged et mai purd, cen mal esenfals — hu poate fi dectt star lick Ba deptiesie chine experienfa, cath expertnga inte plic dinamism ‘mental, suterinjiv Dar’ trngeaia se afl absolut deasupra orieatel expertenfe sau suferinfe, su lupte sau vietort ~ pentru ed snmueleaza in miecul el ceo mai foulté reaitae din cit ne e dat sf cunoaytem, Ee ajunge de-a dreptul ontologi, Se poate spune dedpre ta. edie nvmai alit: ca este Cunoasterea catasirtica imita gi gestul naturi inor- ance (aspectal fa de cevoluie geolsgicn, de fort vale nic) st gestul nbturh onganice (via visceral, cardlct, fexperienfe ce me amintese experienfele bilogive) Cu: houeren rage ita gesul unet natu supreumsne Be care teologiao va numi angelic, pe eare euvo numese ‘impersonala. i Catasttofa cunoaste adevaruri Mari. Tragedia cunoagte adevaruri aflate la intimplare Despre stimulare Cred cf nu s-a atras destula luare aminte asupra unui fept caracteristic acetui nou sfert de veng do curind tae ceput :faptul e& stimularea.gincivi 9) imasmafic wine fot mai pufin de la vinta st lume, sl fot mat mult de Ia sulturh ndonebi dea ir, Dur iierurle nu ait fiat Ait de timple. Nu e vorbe atl despre coca ce poste formas beta in despre ceva ce sirleasd inden Se poste gin foarte bine in marginen cirflor, fx margines Ll gin seris — fara ca acest Iucra ai fie pagubite oat ‘neficace, Carpe, cum spuneam, sint qi ele obeecte; iat Se lied gel ea tla seep amen se ce tare a et, ie ae on are neva de ae ip dein ap ipl lh pei @ ezepe ss vk prema oe cu ae ie Seach imncavme io are dee ny se fo ret ratte cr oD tu pene eng mie i a eo Sa ore ind e vorba, insé, de a gindi asupra tainelor si vietil, Ce ie ino Seg gat oer as ators rumor ost 6 eu ea Sines eel nd corms Lanes dare nie ai dn oh 9 Ju oe Bi simula a nde le prone et Sima Deore ete amen ee at oat, ee 9 rome ore te caren inde: poral it eT Pe inimecenn totum cir a fos Paging ee a — are gre de ea Uae ae bt ar de i Es cami peel ou au fat amc de Sra 1 ft re scat Pek Brando spun eho tse came Ac mercy ema es rine igre Ih te oe ot dea ine srk, apt Eapln e rat of eo ee a teciee Neri ates Cle el ene ee 2 a te aio ee a 2g a el os re i ee ae ae ae aoa de pope ake ier Ne a hl Den a cea ape tl Jat furl textl rae SB pte an Beeeeeeee simbol sau un erou, gi ka urmicit pas cu pas, slinduct SM gindeascd cele ce gindea ely ak sping cele'cecredes cl ‘Cudajenia aceasta, care a fost att de aplaudatd ta tne ceput, aproape cd mi nelinigteste Bine, domme, daca Aten Iucrurt originale 9 personale de spusy de ce I jet tin pretext exterion de co st navole de wn stimalent td ln Vehicol strain care si-fi poarte gindiren ? De. ee’ ms ‘pul pur si simplu" asta gindese eu despre lume gi despre ‘Viata'— fn le af silegt pe alfiy prin vinterpretare™ 38 spud acest lier? Inainte wreme, un scritor care voia sit spun ceva despre viata sau despre mosrte, seria wus pe carve ,Despre Vials" saul Despre’ monrte, "qt incepen sfeqlaptearns Zinduile apa cum se priced; Ima bine stu mal ru, Eu experienfa lull eu experienfa altora, cum, exist © ‘odd nouf. Actim sori pe carte Dostoievs au Mietsehe, Shincep sit spt ce-t Srasneste te prin ap despre ot ce fr fi putut qindi sau nu gindl Dostolevs si Nictache Aicrede la prima vedeye ct e vorba de comentar Dar in cazul gindirtstimulste de care ne ocupli, co- aenlorl frer pe prim plan Btu Nets sau ictal Dostoievet sin simple pretete ca i-f pont spune el ce crede despre viajé si despre moarte. eee Nu tntlnetio interprelare orgenich gi criticd a gin- dirt Iul Nitasche sau a lol Dostolevak, Inneytt Mcturt originale, interprets simbolce,arbitrare, {ard nich un Dumnezéu ~ toate objinate prin stimulare. Autorit mart au slujit- drept exeitant,apoi au. fost tiwcu{i pe al oilen ‘plan. El aint chemafi mumal ca ad juatfice gh Fea pe care au mulaco interpretarea sa simbolsmul pe care, prin opera lo, le-a facut posible, Cat dact nu Ar fi exist er fart indoialé ch mar {i existat gi toate cele ginditi faite in margines operel lor. Se rispindese tot mai mult, in zlele noastre, moda de a ristmdel gi de a nventa simboluri. Simbolur in orice in ero crtloreelebe, in personajele bible, in Vietile imaginace, in realisri plastic, in experiene artis~ tice. Faptul se pierde adesca sub simbol, este striit de Interpretare. Este 0 foarte ciudath pornire nu spre ab- atract, el pre absractizare, Vata gi faptele se transforma fn simbolur, in tileuri, im semnificati, Sar spune cd _ 1s anumifi moderni sint incapabili si minuiascd, realitdtile, si le prinda direct in infelegerea lor, si atunci le sterili- zeazi si le prefac in abstractiuni, singurele pe care sint In stare si le infeleaga si si le justifice Aceastd pornire spre ,siinbol* si spre réstalmicire ex- plicd succesul si abundenta interpretarilor marilor autori sau ut mucilor artist, Cact Indata'ce al renunfat sa inter- preteri real gi critic o carte sau o opera de arta — cite ‘ileuri ascunse nu inundé imaginatia, ee ocean de asociafii side simboluri, ce jungla de ghiciri $l revelatit | $i astfel Se nagte 0 literatura filozofied, in care glsegti gi liricd si metafizicd, gi teologie si pornografie — care te impre- sioneaza prin paradox 1 prin iureg, prin bogie 9i diver- sitate. Este opera perfect a une! admirabile gindiri si Imaginafit stimulate, Pierdefi-vé timpul Dac m-ag Incumeta vregdata si seri un manual de . Savoir vivre", nu ag uita s8'dedie un intreg capitol artei de a-ti pierde timpul. MI se pare c& aceasta ferleire — care este In acelasi timp si un admirabil instrument do eu oastere — a fost de mult uitatd. Si a fost uitata toemal pentru ci moderni, adici civilizaji, nu gti. cum. sicsi rejuiasca timpul, si au atit de mult timp incit igi regie- menteaza pind si distractile. Niciodatdi n-a fost in lume mai mult ,timp liber“ decit in veacul acesta, De aceea niciodatd f-au fost mai multe distractii automate, care inceared sii umple acest timp liber, si-l integreze intr-o proudoactivitate (eport, cinematogeal, lechurd ujoard, ‘irt); cu alte cuvinte, si-1 prefacd din’ ,timp pierdat' in ‘timp plicut consumat*. Este o Inspaimintatoare sete de implere“, de ,consumare*, de ,petrecere” (adici. de tare nebigatd in seama) in toate manifestirile viet moderne, Aga imi explic eu incomprehensibilitatea epoci noastre fata de anumite adeviruri simple, eare nu pot fi pitrunse deeft de unul care stie si-gi piarda timpul. ‘Dar si ne Infelegem. Nu e vorba de o lene intelectual’, de un etern vagabondaj, de o disponibilitate determinats de incapacitatea de a actiona sau de un spleen spiritual. Acestea toate nu lzvorase decit dintr-o lipsi de certitu- Gini; of, ceea ce e absolut indispensabil unel adevirate —16— pierderi de timp, este abandonarea: provizorie a certitu- Einilor tale, pentru a te putea propia de certizudnile Strial, Este, eu alle cuvinte, 0 deschidere citre miraco. Toate adevarurile acestea simple au aspect de miracol cei sint neapteptate, fertile gt izbivitoare ca un miracol Gindifiva, ins, ia visja pe care o due contemporanii nogtri Chad Sh plerd cl, cu acerca, Umpul ? Au itor eduna o distracje la Indeming, iar cind ata le lipseste, fu somnul, Niciodata na ramin singurl. Au intotdesuna hatcotice ~— dupa cum in timpul liber au ceasornice. Na va minh aderenja aceasta cludatd a omului modern la Gestrnic# Nuva inpaimint ona verifier a io Jel lor prin sagetile cessomiceiul ? De mt doreses8 mi Informer undeva despre, felul cum gf dideau init oatmentt altos secole. ag Vea sa stiv, €e pllda, daca sl et uncjteau aceste cruzim (pe care eu le ered cu desavir~ Sice moderne) le apteptarion ale aminielor, ale inirsie~ Mor Oave de ce suferim nol dupa indlcafia limbilor de fel ale ceasomnieulul ? De ce bétalle orniealui ajung $1 Staile inimil noastre ? Nu este cova eu desdvirgre ne firese aceasta exteriorizare a. timpulul nostry, aceastd {ransformare a unul sentiment intr-un indieator automat? Poste ca ear putea. carseteria intreg. stl epoct noustre prin oa ce ge infelege acum prin apteptare : rate O asteptare statics, dependenté de un eveniment precis Snupfat i verifiest de eeasornie in tmp ce altddala, ind se crea legende en sfingi lero, apteptarea era exal= tare, snsietate, eregteres pind Ia parorism anor start letests nutite deo ving ssociat era toatl setea de a $1 vointa de mintuire a tnel rage sat a tndl popor cencenisats in apteptarea unat See om ‘Numai eineva care este cu adevieat ocupat si respon- sabi in muna Il =~ poate experimenta acea beattudine Si ace! instrument de eonoegters, pesderea mpi. Dat fodeeni, in genere, nu sint nicodata ,ocupalt, int mat {otdeauna disponibis unor eventualitaflefemnere ; munca Jor mu izbueneete dis fnsisi vointa ce manifestare 4 viet e Care 0 ponres | el presieued sts un setvieiy sau se Hareotizeasa urmarind o idee (cam e munca stinitic, crudif, cultura tm genere), sau Tuereazaulomat, ¢ team’ sh nu ramind singurl, Tn asemenea condiis, nu poate creste setea de a plerde timpul cel mult, dorinja, a1 de recreatie, de ,petrecere“, Pierderea timpului_ implic& ‘un preaplin, o suspendare provizorie a certitudinilor pre ‘zente — dar pistreazd gi atentia i luciditates. Dimpo- ‘riv8, distractiild contemporane ffi creeazA si ffi impun 0 atentie exterioaré fie ; cum e bundoara cazul cinemato- rafului, unde atentia sentimentala gi critica If este regi- Sata si dominata de sublectul 91 arta fumulu © sau e Zul meciurilor sportive, unde iardsi atentia ii este impusé Ge un bine precizat eveniment, exterior fie, de care ai ‘flat cu mult inainte gi Ia care pofi asista intrueit ai fAeut Uz de ceasomic. Toate aceste distracfi nu-fi dau timpul — ei Ll furd, In sensul cd toate sint astfel auiomatizate, tipizate, incit stk pprecie c& ai #8 fit peizonierul nei regi pantrn daw sat) {rei ceasurl, Lucrullacesta este admirabil, himie de zis, dar el nu inscamna a pierde timpul", ci acl omorl, a uita Este o dureroasi tendin{é a spiritului modem de a uni formiza totul, de a automatiza pind si manifestirile cele ral spontane. AceastA uniformizare nu are nimic dea face cu armonia, cu ritmizarea, care constituie felul cel ‘mal valid al oricirei vieti omenest. ‘areori traiesti mai surprinzator, mat fert, ca atunct ‘ind {fi pierzi timpul. De fapt, numai atunci poti asculta cu adevarat ; alta dat, asculfi numai ca sé dai replica, sau ca si completesi o informatie. Spuneam e& dacd anu- mite adeviruri simple nu circulé gi nu nutrese viafa con- temporand, aceasta se datoreste in bund parte faptului cd rnimeni nu le ascultd, nimeni nu isi pierde timpul, ci to Vin pregititi pentru f&spuns, oti fH interpreteaza spusele cum’ vor ei, of sil mat dinainte ce se afla in tine si cum feindesti tu, Or, unul dintre cele mai decisive adevaruri Ohh in acelagi timp unul dintre cele mai simple — este ‘oomai acest dubiu pe care trebuie si-l a, cel putin eiteva clipe, In faja oriedrui om ; poate acel om ascunde o tra- ‘gedie sau poate trfieste un miracol, cine stie ? Dar cineva fare nu se siesi piarda timpul nu cunoaste aceasta sim- Pateticd expectativa gh, da ncora, nul cunoaste oamenii EL Ectivenza intotdeauna automat ; Ii stimulezi cutare sen- iment, capeti o formula ; li redestepti cutare asociajie de idei, cape altd formula. Dar miracolul tau, viafa ta unde este? Oamenilor acestora grabiti, care stiu intot~ deauna ‘mai inainte si mai mult decit tine, le scapa toc ree ‘mai esentialul : trlirea ta autonomé, creatia ta. Ei nu iu ei-gi plarda timpul, nu pot si lase viaja s& curga prin Gi, cu toate revelatille fi toate miracolele sale. ‘Dupa cum misoard timpul cu ceasornicul gi incearc& 88 gil piard& printr-o pseudoactivitate distractiva — tot ‘aga cunose oamenii printr-un sistem exterior, de cadrane $i clire, Vel Injelege aceasta cind 11 vel asculta vorbin- Gusti despre tine insufi ; I}1 vor spune atitea lucruri lo- ice, atitea teoril justificate — dar tu unde egti in toate Scesiea, viaja libera din tine ? Cit de pusin se cunose camenti, cit de singuri rémin = chiar in decorul eel mai bine regizat al unei intimitat, 4 dragoste incercate — infelegi numai intr-o zi cind SH Yel plerde timpul, @ vei ata de vorht cu oi fara sh Ineerci Si convingi de un adevar al tiu, it vel privi fara sa gtit ‘mai dinainte pe eine ai in faja, Fste 0 deplina deschidere, (© deplind nuditate, aceasti fericita pierdere de timp. $i eunoasterea capita atunei o perspectiva si 0 certitudine pe care niciodala nu o vor avea cei care judeca prin ca ranul lor, prin infelegerea lor stereotipé $i moarta. La vida es suefo ! Calderon a scris 0 pies de teatru celebral pe aceastit veche tema : , viata e un vis". Acum vreo 15 ani, Arturo Farinelli a dat la iveald dou’ mari volume de comentar; {storico-filozofice in jurul acestei La vida es sueno. Si despre Calderdn, si despre opera Jui Arturo Farinelli am favut prilejul si mi ocup acum citiva ani. Mai deundzi am ‘coborit toate aceste edr{i din raft, le-am agezat in fata ‘mea si. am Inceput s& le risfoiesc la intimplare, amintin~ ‘ducmi pagini iubite si invafind sa iubesc pagini uitate la cea dint lectura, M-am gindit atunci ci faimoasa La ‘vida es euetio igi agteapts inc un comentariu filozofic. O Sneercare de limurire a acestel teme universale cé viaja este un vis. In ce sens este adevirath accasti afirmatic? In nici ‘un caz in sensul e viata e ireald ; ci mai degrabé cf viala, ‘este 0 continua creatie de miraje, o continua interventie 2 visului prin instinctul pe care il are de a iesi intot- deauna din realitate, de a nu fi prezent ; mai precis, de — ‘crea Incontinuy un prezent al lui personal, o sinted proprie organismulul siu spiritu ‘S-a vorblt cindva de bovarism, de facultatea de a te cerede allul decit cel care esti. Asta ined nu inseamna prea mult. Dar oamenii meng mai departe si igi inchipuie nu ‘bumai viefa lor altfel, of ef intimplaeile lor sau ale altora, insii pe care i IntiInese i iubese, In sfirgit, toata viaja din jurul lor gi-o inchipute altfel. Vad lucrurile mai bune, nat extraordinare, mal medievale (daci mi-e ingidult sA folocese acest euvint Intr-un sens mult mai larg) — si filmeaza aceasta Jume nous, creaté, personala, alaturi de lumea reali, medioera s1 impersonala de totdeauna, Cinernatograful este aproape un dastin al omulut setea lui de alt spatiu, de 0 alta libertate, de o alta Justi- tities si, mat ales, setea lui de fantastic, de medieval. In= tradevir, facultatea aceasta de a visa’ treaz, alaturi de Tealitate, de a crea ta prezent paralel prezentulul con ret — este alit de specifica omulu, incit socotese desco- perirea cinematogeafului ca ceva predestinat, ceva care hu are nimie do-a face cu tehnica gi cu legile fizice, ci de-a dreptul cu fantastieul, eu sufletul ascuns al omului. Filmele sint niste vise miraculoase, la care putem par ticipa gi noi ;_sint vieiunile unor titaai, unor oameni mai liberi decit noi, Cred e& atunci cind se va injelege bine analogia dintre film gi insisi condijia viejii noastre su- fletesti — vom infelege mai mult si esenfa omulut gi co- virgitorul rol al visului. Tintr-adevir, cea ce mi minuneazA si ceea ce nu pu- team infelege prin vechile teorii psihologice — este faptul, ‘c& foarte pufini oameni sint atenfi la ceasul care il tra~ iese, foarte pufini oxmeni sint prezen{i In timpul coneret. Ni se spune ef omul a ,,progresat* gi facultafile lui men- tale au ,evoluat" — prin atenfie la mediul inconjurator. Va rog $4 vA gindifi bine gi si vA amintiti propria dum- neavoastrl viatA : este adevarat ct ati fost atenfi in mon mentele decisive ? Bu unul, nu. Dimpotriva, cu cit ceasul era mai primejdios, cu cit realitatea era mai hid’ — cu. atit visul intervenea mai hotirit gi filmul meu mental fnlocuia prezentul coneret, Imi amintese c& am rétacit ‘odatd, impreund cu gase tineri, aproape patruzeci de ore eee pe Marea Neagré, in furtunt, pe o barci al clrel catarg {Usese Tupt, ale iret visle erau ineficace. Bi bine, tofi ‘tineri, dar absolut toti, au visat incontinau ; unul se Inchipuia acasd, pe o banc in grdind ; altul era'la Paris, si citea cu voluptate un autor favorit, altul era eu iubita Tui, altul cu prietenul Tut s.a.m.d. Am verificat aceasta de ste de ori : nu sintem niciodaté atenfi la viata din jurul nostru ; visim incontinuu, si paralel cu filmul coneret al vietii, {imam un alt univers, al nostru, pe care sintem Stipini, Nu mai vorbese de evenimentele care ne anga- jeace Viaja sau sufletu, de ointimplare primejdoast sau Blteeva, ‘Mai mult ; dacd se intimpla si fim afenfi in acele cea suri — nu ne mol amintim nimie, in urmd. Atenfia nu fare memorie ;_ea consuma prezentul si se consuma prin fl. Nu fine minte decit amanunte din filmul nostra in- {erior ; nu avem decit memoria Tuerurilor in care am in- tervenit si noi cu visul, obfinind o sinteza personala. Ob- servaji ed foarte mull’ lume spune, despre evenimentele capitale ale vieti lor, c& gt le amintese ca prin vis ! Adicd {gt amintese turbure tocmal Iuerurile eu adevarat reale, 4h care a trebuit 88 fie atentl. Foarte multe femel spun imi amintese ca prin vis cind am intrat in biserici", Yorbind despre ziua nunfii lor. Am auzit foarte multi ‘bArboti care au ficut rAzbotul, spunind ci, atunet cind nu, se inchipuiau mental intr-altd parte decit pe front (acasé,, Ta spital sau ,dn timp de pace’), traiau 0 viajd despre ‘eare acum nu'si mai amintese nimic, sau ist amintese ca prin vis. ‘Toate lucrurile acestea nu sint lipsite de importants pentru infelegerea ,progresulul* speciel umane. Nu ered, ‘Ga evolufia ¢-a facut prin atenfie la mediu, aga cum spune ‘tiinfa gi psihologia, Sau, atunci cind omul a fost cu ade~ ‘Varat atent, nu cred ef @ putut invaja ceva prin aceasta, pentru cd nu ipi mai amintea nimic, dup; atenfia ha ‘Ajutat 68 supraviejuiasca, in acest ca, dar ea s-a consu- mat in acea clips, nu sa transformat in memoria, na putut avea o funcjie pedagogic’. Este de altfel bine cu- oscut faptul ef cea ce ne amintim dintr-o intimplare decisiva, in care am putut fi atenfi, sint amanunte cu de- sivirgire far important ; un oblect, un elntec, o expre- sie ete. De multe ori, in asemenea Intimplari decisive, ne amintim ceva cu desivirsire absurd ; de pilda, in ziua Unul examen hotiitor, ne amintim, firé nici un motiv parent, tun amanunt féré nici o importanté (c& unchiul ‘lipeste din ochi cind ride, c& poarta liceului a fost odats Vopsita si un trecitor s-a murdarit, cA exista 0 stradé Calomiiscoca ote). Cineva imi spunca ed in ziua cind gina pdeclarat" dragostea in fata femeii ubite, isi amintea tot {impul de un desen stupid dintr-o revisté veche, repre- Zentind un animal oareeare ; si ci incerea, cu. 0 voint& extraordinard, #4 inldture tentafia de a completa aceasta Imagine uitata ‘Veti spune : toate lucrurile acestea se cunose din teo- tile pshologiel asocationiste, din pslbanalis, din mai slid Gu ce. E adevaral = se cunose, dar interpretares. Famas tot aceeasi, mecanica, punind accentul pe medi ‘pe atentie. Ceea ce a izbutit si dovedeasca filozofia st Psihologia (de la Kant incoace, pe de-o parte, si de la William James Incoace, pe de alta parte) este c& lumea ne este data ca 0 #intezd, Dar aceasti. sinter este, a5 Spune, una generald, care apartine Intregii spefe umane, 31 care se bazeaza pe functiunile generale (simfuri, cate~ fotiile constiinjel, memorie etc). Mult mal interesanti, ai obscura si mai fertilA este sinteza personald, a fie~ cérui om in parte, filmul lui mental suprapus universului Coneret (adica universului asa cum este dat intregii specit ‘umane). $i in acest film, prin care omul evadeaza din prezent, din actualitate, creeazd memoria, creeazd acea pa~ Fadoxala eternitate a personalitatii umane. Esle un luctu eroic, gi care cere 0 educatic pe care ma avem unde s-0 invatim, sA rimil in prezent, si nu ai Continuitate eu trecutul, nici o legitura abstracta, proiec~ fata in timp, cu viltorul, Este un lucru foarte ‘greu si congumi timpul ; majoritatea oamenilor fi evita, ies din fl, fie c& evocd trecutul, fie e& creeazd timpul lor perso- nal, filmul lor interior. In acest sens se poate spune c& viata e tin vie; Im sensul e& nu trim niciodata in pre~ zent, in actualitate concretd. (Existé glo alt& ,actualitate®, sintezt de vis si realitate, adic& un prezent ‘modificat de personalitatea noastré, un prezent creat de noi.) In acest ‘sens se poate spune ci desteptarea este dureroass, cé des- teptarea din vis este eroicd ; cici atunel intrerupem fil- eee ‘mul nostru, sférimim universul nostru sintetic, rupem le- ‘giturile de’vis cu trecutul gi cu viltorul gine hotdrim s& fraim in ceasul acesta, numai in ceagul acesta, far un {deal proiectat in timp, flr 0 memorie consolatoare — $1 tunel ne trezim foarte singuri, inspaimint&tor de singuri. Despre o anumité experient Asteptind, ca flecare altul, un om now in acest veae — ma intreb daca lui ii vor mal folosi glorioasele noastre Gnstrumente de cunoastere ; dac& nu cumva el va poseda (© cunoastere plenara, integrald, objinutd prin colaborarea Sntregit Iui Minfe, adic& g1 a pasiunilor, agoniilor si in- Slinctelor Tul, Sea vorbit ‘prea mult deepre opacitatea gi {ristefea pasiunilor ; s-a confundat prea adesea pasiunea eu o Intunecare a minfil. De fapt, numai acele pasiuni sint Intunecate si triste care rimin inchise in individ, ramin Yimitate, incercuite, Nu esti trist decit daca te iubesti mai mult pe tine insufi decit {fi ubesti pasiunea. Nu ¢ nimic Paradoxal aici ; durerea nu exista decit atita timp cit te Fefuzi ei, elt i impotrivesti un ,contrariu* (fericirea, Biencetre, calm, conford), adica Tf aiminteyti de o stare su fleteasca ‘pe care ai trait-o cindva, si pe care acum 0 re- greli. Numai o confuzie de acest fel te poate face sf suferi, Gti pogoaré in suflet tristejea, acel taedium cordis, acea inefabila acetia, care iti risipese linistea, ii usuc& bucuria, de a fi viu, if! intunecs mintea. Nu e nimic mai neferti, ‘mai putin barbitesc, mal pufin responsabil — decit asc~ gnenea tristeti si melancoli, Nu depind decit de limitarea in care te afl, Nu sint alimentate decit de lasitatea ta. ‘Nu au nimic de-a face cu pasiunea care te arde. N-as sti si definese altfel ,experienta (orice expe- rrien{a) decit spunind ed ¢ o nuditate desdvirsita si instan- ‘tance a intregii finje, Nu pofi experimenta nimic dact nu stit s& te dezgolesti, dac& nu lepezi toate formele prin ‘are ai trecut pina atuncl, dact nu faci din tine o pre~ ‘Zenjd. Experientele iesite din ,disponibibtate", din do~ Finfd esteticd, din spleen — nu conduc la nimic, c&ci mu ‘¢ anuleazd una pe alta (fiecare ajungind mediul nutrtiv, plasma creatoare a celeilalte), el se adund ca Intr-un mu- 2200, duzini de forme moarte, de mumii, de care te leags —23— Infinite nostalgi, regrete, amintci dulonse sau vesele ete Experienele acesten sit pur i simplu acurmldct de forme omrle, deqi au fost vil in ceasul care le-a cerut st le-a Tualat Adevarata experieny inst, ajunge apreape © fonc{lune. finjes tale integiy se confundt eu insdih Sine ate tel pouta gl te indeemna son eine actual ingeo, ateco infinta manifestare, inte-o continua ereatie, ‘De accea mi se pare cd termenul de yexperlenia” este pus cum cour Mah nian ae fee ce Ee id german, atit de bogat qi de sugealiv ca sens. Trairea Teeda'nu inseuands tpsh'o simple. abendonare inoia Sctatilor vitae, care sint itotdeatina varlablle, contine iene ntotdeauna limitate. Cind te abandonez, na mai Sige ek ets dt Ja Totimplare: Crd ol tot miete- Ful Sexpevienfel reaidd In aceasta coeidentapetfecta Su idmmenul exterior fe (are poate flo Inumplare sau o Stare de suflel) sin aesagh timp, 0 depsee alu, 0 le Sorare de el De accea fieare nous expetienfa cere 0 Posunjare au le faptul in sine, cave trebule.realial, Tetuslct, eunoscut real ol renungate la Iimitele Inerente eesti fapt i a limite inal care fl cunoaste, Nu cus Soetlnumne venunfind ia o experienys. Dar, de asexete, hnoeti foarte pujin dact na renunf! a Limitele impuse acelel expeviene Tntotdeauna mi sa plrut stranie judecataacelora care socatese Fenuntarea 0 atiudine, negaiva In fala viel Dimpotsvar mime poaitiv,elieace si major "muse poate Sbtige fara'¢ Tenuna la shure lie, (6rd a depagter- sree cpetengetaa'n Ineevca sh legl din atrie® (adie din devenirea foriala vit, eave crest in aclag imp forme istovia i tree fotugl prin ele, dinclo deel Dacd'nu vena la treeutul thu, Mk long” ta-— mu poti Experimtenta nimie pe vib, desi nu poll cumoaste imedat fede printvo traboparenf prin fijlocite, prin rela Sxpescnja ajunge atunel eventualitate, abstract, oi finde cacteral cl-de.cunoastere real, Imediath Singura ilbertate posibia v auucep prin experient, ciel me pot seapa de a™mumite heron deet tetinducle, na pol limgeat anumite obsesil dec privinducte tn fata st Bi pot cunoagte adevarata dragoste declt depdyind-o. Tn laf de iberate, nu pot concepe © Sdevlratd Vala spi= Muda adieh-o-adovarats ereaie, © conlaud colaborare eee ‘ca gestul esential al viet. Dar libertatea mu inseamni fibettina}, lbertaten instinctelor oarbe, trices in hazard rin eventual. Este o imensa lure hbertate aceasta care ie robeste oriirei eventuaitafi, te joach site. chinule {ied Scop. luindur{i i niiativa si eumplnire, Libersaten Iroc Init date autonomy ettudines et ine inti in Teaitate, In via tat Au in spectre sau Adogine ch trlines to, nemaifind a indivigulut din tine {fmitlor ain tine, — este 0 actualizare Hera intregi fale viet, dindusti necontentt alte forme sl neoprinducse niciodat la ee. S$ aca obit aceasta lbertate, dupa care tinegte omul modern, nu ese alta cate — practca, eoie far nu con Templatha det usw @ expesienfeloe. Namal exper renting. total po eunoagte Feat viaia omteneasea, poli lunge un om inteeg, $1 nual o astiel de cumoaste asic © astfel de ealizare — face posiilé Iibertatea dmnulut now, deschisindwicalen adevaeatelexeajil gt ade~ Wviratei ferns Nu e tn pois. panoramic avest tot" {Giet nimic nu be adund, unl ingh alt, ci fieeare fapt Se inzegeste prin ceea ee ihurmeasa), deoarece mu va fo Sulindne'2 Gua in sles et comidenfa hv once (Cuvintele sint vont gi ar trebul of fiu mai prudent cind Intrebsinfer uinele din ele: ar sint sigur ch col ce vor sui’ infeleagi, mi vor Snjelege gi aya, in potida tourer Iimperfec{iunlor de expres), ‘Mi se pare cf un asemenca om nou este stridania in- tregti noasire epoe. Peste tot se expesmenteaaa, se In- cures af to liborezo onmul vechi do tte projudncafie #1 lorie trecut, se rec si se fac forme nol de vial so- nla, uncle ma riscante deat altele, dar fecare straduin- uss si elibereze individal de anumite obstacole (polite, feligioase, spirtusle) si 38 creeze alteeva in Toc, al Vil ‘mal pin i mal eri Tristejea inevitabilé marilor pretaceri — tie ele indi- vidualo, He implicind intreaga viala aspciata — ma tee- bute et! ne opreaset pe loc. Mimic. fu sn crews prin Us tte, in afara de o antmita possi, Tristefeae produsd mai Infotdenuna de contin zadémniciei 9h evanescent ros- turtlor acestot lumi — dar, cum am mai spus, ea trideazs Imitele acelei constiinge, © produst de yistoria" el, de foglindire in trecut Niet o‘derere nu male trist@ dact © See scoasi din ,,istoria* omului care 0 inceared, dack ¢ Mi~ sat sh lucreze singurd, fii a te impotrivi el f€ré a re~ greta-o, Omul are acest miracol la indemint (gi totusi il foloseste atit de rar), ef ar putea fi intotdeauna ceea ce, {in fond, este. Cifi infeleg acest simplu adevar cu aspect de ghicitoare ? Despre speciile gindirit ‘Adesea, cind mA indoiese chiar gi de lucrurile cele mai ‘onorabil siabilite, privesc cu oarecare invidie — si mila fn acelasi timp —- siguranfa acelora care vorbesc despre Gindire. Procesul acesta, al gindirii, mi se pare mult mai Complex, mai obscur i mai bogat decit vor sal nfaigeze ccrfile de logicd gi limbajul curent. Nu mi refer la rezultatele gindirii, 1a pirerile sau certitudinile pe care ea le claboreazi. Acestea sint 1u- feruri mult mai grave, dar mai ugor de injeles. Obscur si necercetat mi se pare, insd, chiar jocul gindirii. Sint fel 4 fel de chipuri de a gindi, 1 sint atit de mult deosebite Single at at ml inte dak mal pot fl momo oo acelasi termen. {In ceea ce ma priveste, efortul pe care il fac de a gin asupra unui fapt de toate zilele (un aranjament banese, O Incurcatura morald, un articol scris sau citit, o judecats ‘supra unui om) nu are nimic de-a face, dar absolut nimic, ea efortul de a gindi o problem generala (Orient-Occi- ‘dent, civilizatia, opera de artA ete) nici cu efortul depus fn gindirea unei probleme finale (moartes, neantul, sen~ sul existentei), sau a unel intrebri turburdtoare (Dum- nezeu, sufletul ete). ‘Am ales dinadins citeva clase de obiecte ale gindirii net diferentiate intre ele, pentru a facilita infelegerea celor ce vor urma, Dar trebuie si adaug ed sint nenumi- tate alte clase pe care nu le pot nicl chiar defini, Exist’, Se pild’, un binecunoseut act de gindire — cind Incerei 54 duel mai departe ceva, nu ipotetic, ci real — care nu Se aseamand cu nici o alta gindire. Nu mai vorbese de gindirea matematicd, sau de gindirea simbolicd, sau de fea relativa la muzica ; fiecare cunoaste din propria lui experienfa cit de aparte sint aceste acte de injelegere. eee ‘Am mentionat de mai multe ori termenul ,efort*. Ade- ‘yhrul este cl adesea nici nu existh efort tn gindire. fel de alergare pe un drum neted, f€rh obstacole si fark eitiri. Al atuncl precis impresia ch se gindeste prin tine, c& induri 0 operatie fara voia ta ; n-ag putea spune ch aceasti operatic se sivirgeste automat, dar ea esta tn orice ‘caz autonoma. fi lipseste adick cea mai specifica valoare : voin{a, personalitatea. $i cea ce este ciudat, mai toate gindurile care ne lovese prin personalitatea ‘lor — sint obfinute printr-un asemenea proces pasiv. 'Exist& o specie de gindire care se deosebeste de toate celelaite prin — si mise ierte indrizneala — fiziclogia ei Observati c& de cite ori meditati profund asupra unor probleme greu de definit (moartea, sensul vic{il, scopul), ‘hu izbutifi si obfineti acea concentrare initiald indispen- sabila fri a infepeni trupul, a opri rasuflarea (sau ao ritma cit se poate mai lent), @ suspenda provizoriu orice ‘migcare a trupului si, in acelagi timp, congtiinfa lui. Chiar in cazul unel probleme de matematica se cere o concentrare ‘care nu se poate realiza decit prin suspendarea consti- infei trupului, Pot foarte bine si mA gindese la eveni- mentele politice sau la 0 problema de filozofie, gi sa-mi ‘mige in acelasi timp membrele, perfect congtient de trupul ‘meu (mai precis, avind prezenta constiinfa trupului). Dar sint anumite gindiri care nu se pot realiza sub nici un chip ack aceastd constinfd a trupului mu se suspends, pro vizoriu, desigur. ‘Ceea ce ma amuzi In toata aceasta problema compli- ccatd a gindirii este faptul c& oamenilor Ii se pare ca stiu cum gindese pentru simplul motiv e8, cunose regulile ra~ tionamentului si au invafat putin psihologie, care le spune ‘o groaza de lueruri despre senzaii, sentimente si procese sufletesti. Adevarul este cA problema aceasta a gindirit vii nu este studiata nici de psihologie, nici de logic’. (Ceva mai mult, dominatia psihologici in ultima jumétate a se- ‘colului treeut a complicat acest studiu gt I-a Ingreunat cu fm alt de car area oat bers wn ins modern) tifa. gindirit vii, stiinfa spirituala (dac& vreti) se 0 tnkvun tad saemnator ielun.in-care se fla stiinfa naturald inainte de Copernic si Galilei. Nu aver nici o ipotezit generala pe care s-o justifice un numir elt ‘mai mare de fapte, nu avem nici 0 metod& riguroasa si a verificaté pentru a putea studia 4 infelege gindirea vie. (ar pared alte realitafisufletesti le injelegem ? Meto- Sele qi valorle se achimb& la flocare treizeci de ani, 3b “suflgul’ e studiat cu ultima metoda promovata de sti- lijele pocitve, «Sufletul" este rind pe rind ,materie*, calc’ yonctgie", nolan vital", ,epifonomen si mai fren ce, nimal sulet’nu este.) De cite ort s-a incercat s8 sc studioze gindirea vie, sea aplicat metodele gliinjel experimentale, sa ficut psiho- fogie. Este totus foarte ujor de Injeles, cred eu, c& psibo~ Jogi nu are nimie de-a face cu specile gindiri, cu feluri- tele eforturi mintale i intuit turburl care ne alimen- teaza necontenit constinga, De fapt, nol experimentim 0 Toultudine de spect de yisue fata s8 ne intrcbim, a HP incercam sf infelegem, cum se petrec ‘oate procesele Scesten $1 totus, sine lucruri pe eae nu Ie vom gist In hielo carte, sint realitili pe care numai o meditate in- troverttl le poate descoper. ‘Ga trebulese descoperite, nu mai Incape indoiatd, Obig- ruim at denumim et aceon fermen, sind 0 serie Ge lucruri eare, poate, nu au nimic de-a face cu gindirea, Garmadespre & quercle de tsrment este Vorba ; £1 aespre © noua serie de infcleger! a lucrurilor celor mai esentale, red, de asemenea, cf nu prea ne injelerern intre nol ind vorbim de gindive' sintatftea feluri de a gindi, gi tit de deosebite Inlt mi s-a fntimplat de citeva ori acest fuera paradoxal : #4 accept wn ,adevar® printr-un act de findire, $1 apol si resping recurgind la altel de gindire. Bare foarte ciudat cova ce spun, dar dack ati fi since, att afla ca lucrul acesta se fotimpla destel de des, ca fle= tire dintre nol, Nuve vorbs, cum se spune, de greseli de fogied, ae insuficienta concentrare, de Intunecare prin Pa Suni, de necorectitudine ci, de cele mai multe ori de procese complet deosebite, pe eare noi Je nuimim gindire ‘Nu gtiu dacd aft experimentat Iucrul urmator = gisestt intro carte aceasta expresie, ,dact ne gindim ete." — i Xe oprest aim eit caf te gindeyli lu eeea ce propune ost forul, gl veri ch nu aang! la eoneluzile Ia care a ajuns el Siaceasta nu infotdesuna din eauza c& autorul e patimay, Sau neinformat, sau ilogie. Nu pot! spune ed sint false ele airmate de el 1 totuqi nue pol primi. IU spul: yn-ay Grede aja", si treei mal departe, Invifat sé fit politicos eo wpunctele de vedere ale altora, Totugi, se intimpla — ‘Supli prima incercare de a gindi cum gindeste autorul — si revii asupra pasajulul, si-l gindesti altfel, si s& vezi ch are dreptate. ‘Noi eredem ci, in acest caz, este vorba de o reimpros- piitare a atentiel, de o concentrare rai precisd : ci, Ja pri- ma lecturd, nam gindit eum trebuie. Este adevirat ci eam gindit cum trebule, dar nu in sensul et n-am gin- it ,destul de bine", cl cd n-am gindit aga" cum trebuia, cum ging autor. Am facut alt efert det acla care Cit de neserioase ar pirea afirmatitle acestea, ele sint totusi juste; si daca incepeti sa va ocupasi putin si de gindirea durineavoastra vie, nu humal de gindirea moarta ‘altora, veti descoperi si alte lucruri mult mai senzafionale. Lucrurile acestea insé, atit de esenfiale, nu le ia nb ‘meni in seam. Continuim s& repetim truismele despre Bindirea geometric gi gindirea intuitiva, ¢1 pentru cd am sit aceste doui cuvinte, ni se pare ed am rezolvat intrea- a problema a intelegerii Despre fericirea concreta Fericirea este o problemi pe care nu trebuie si fi-o pui niciodat& pentru tine, Fericirea are un sens gi un con- Yinut concret numai atunci cind o envisajezi pentru altul, De cite ori ffi spui : daca fac cutare lucru, dact sacrific eatare sidbiciune, daca trec eutare obstacol — sint fericit!", de eile ori iff spui astfel, trSiegti o iluzic, care te va face 4 guferi mai mult i mai deenddajduit. Ne putem aranja conforturi, bucurii, pliceri, voluptiji, satisfacjil, recom- pense — dar niciodata nu ne putem anticipa si realiza fe- Heirea. Observati c& de cite ori reduceti nofiunea aceasta Ja propria dumneavoastra personalitate — ea igi pierde complet sensul. E reald elt timp e absentd, cit timp € 0 simplé nostalgie, o agteptare, 0 iluzie. Va spuneti : ,dacd fg cistiga un milion, ag fi fericit |". Dar incereali !'con- vingeti-va singurl ; niciodata o asemenea asteptare a feri- cirii, 0 asemenea prefigurare a fericirii nu se concreti- zeazi, nu se poate experimenta. De elte ori veti erea men- tal sau sentimental o fericire, care se afl undeva in spa- -- 29 — ‘iu sau fn timp, intr-o absenff, tntr-un ,ideal* — fifi six ur cf nu o vel! Intflni niciodats. "E stranie aceasté oblectivitate a fericirii, Este unul din- tre pufinele lucruri pe care nu izbutim si le realizim Singuri pentru noi, Dimpotriva ; putem face uy numar infinit de oameni ferieifi, de un numar infinit de ori, Fe~ Ticirea ajunge concretd, stare, experienti — numai atunct ‘Gnd dorinfa care o precedeaza este indreptaté catre altul Pentru realizarea fericirii altuia, nici o renunfare nu © prea mare, niel un sacrifielu nu € prea costisitor. Un om Eire infelege ci nu poate atinge niciodatA fericirea, prin proprille lui mijloace, prin propria sa ascensiune spiritu- Ei na are decit-un singur lucru de facut (vorbind din punctul de vedere al carita}i, criteriul prin care sint scrise Roeste note) : 88 realizeze fericirea altuia, a altora, Traim O epoed prea pufin paradisiaca ; oamenil inteleg tot mal Putin cd exist o realitate a fericiri si o datorie de a 0 Emplins, fie chiar pentru alfil. De aceea rindurile acestea, Gespre un subiect atit de plat, ,fericirea*, poate par nese floase, Nu incere si le scuz : lamurese numai pentru ce Te seria fi cum se integreazs ele fn Infelegeren timpulul nostru. ‘Trebuie si fim realisti gi si privim realitatea in fata Alte veemi isi creat) yidealuri", igi creau 0 abstractiune fnte-un timp si intr-n spafiu ‘ireal, pe care experienta rucl va cunoaste niciodatd. A trai in realitate este cea inti datorie a noastré, $i niciodat nu verificim mai de- isiv realitatea decit in suferina noastré gi in fericirea al- fora, 'Maximul de coneret il cuprindem in aceste doud Gxtreme, niciodata intre ele. Este o iluzie sa erezi cd 0 Viala obignuita, mediocrs, fr suferinge si {ard fericiri, Jntsuchipeaz adevirata viafd real, maximul de concret. Dimpotziva, o astfel de viata orizontala participa la gra- ele cele mai inconstiente ale existenfel si se departeazd eci de concret. ‘Daca ne prupuuem s& trkim 0 viaif reali, trebuie si renunjam la orice act care — intr-un spafiu-timp proiec- fat mental —- este orientat cdtre fericirea noastra. Cele mai abjecte iluzii, cele mai otravite idealuri, cele mai depri- mante abstractiuni sint legate de aceasta alergare dupa fe- Ficirea noastra, Dacd ne este dat cindva si cunoastem fe- rlelrea coneretd,o vor inti pe neayteptate, pe nevr Seis dul ddeaie ma cucert St teerein ok ne exe {tfpim chiar nostalgia frit noasre.S& renungan ping Sila gindul ch near putea fi intro 2 daruith. SE ne Sespefonaicim Tntratit in aceasta priv — Inet Sh njungem simple fostrumente ta vola viet sa desti- Ful, Cartaten care pluteyes ing, n-aceast ian ‘erst din peeima noasted =~ va Gis fn fapturanoasird Scopersonaietd potrul in care of we aduner pentru ai een ce vreau 38 sublnies este fatal ch aeaité attudine tu este cltrlgm, nu este morall nu este relipe- Nu facem asa pentr cd aga este bine; focem aga penta 4 nu se pout afl, pent ed aya este rea sate tram fm conctel ne b4vin Je oxaqperantale nosstr sbstaes flank’ itu ete lee movala cece ce spun eas este o sare haturalt, real: Cie vrea sh tliasel In coneret trebule Site pant impllcaifor coneretulut niiodaté pentru tine “Un om cu ct este mai tare, cu atitare mai putin ne- voje de el, Thin muse misoaré prin sporturle dine om diame ei dintte om sel Insug. Luma care are nevale temp e‘poute esiadl pentru cutare tape al iu at duct test desta de tare ea 8: fel poh permite, est lest de tare ca sh poli enunfa Ino putere pe care 0 Stapineyt putin it past Cu et renunfimai malta fine, In posesiunile tale, la fructele actelor tale — eu ait eq tal lip in et acne! ma ericrea alta moth orice remunjare,oticeabdicae, Nu confortul lu, nu orgotil sau voluptatea Int — eh fe- ‘elves Majoritaten oemeniloe precicd renunjarea pentru fonfortul celorialfi; slo practch din Iagitate, din ene, din indiferengd, Renunii a tine ca sd nu pliciseyt pe celdlalt sf nur contranc, sf nurl obosegt, 68 nel inco- mode’ Aceasta nue renunfare, ci laitaie, nebacbifi Veli spune ydar aga injeleg oamenit fericires, asa © conceptia lor despre friere, bine af l-o paatrkm”- Nu tamenit exagereazhiniotdesuna influena unui act de al Tor anupes semerilor. De fap, ii camulleazd prin aceasta florinja lor de a nu fl pus in situall neconforabie. Se spine! ,-am vrut air riapund ca sf nus fac af su - a fere !, Adevirul e aitul ; n-a vrut siti spund (ce, mu irn= porta), pentra e& s-ar fi aflat atunci intr-o situafie inco- odd,’ desi cel de al doilea n-ar fi suferit intr-atit cit as fa infelege cel dinti. ‘Deci, cind tolerim slébiciunile altora, nu inseamnk c fe prociram ferieitea. Le menjinem confortul, atita tot ‘Dar deed, la urma urmelor, fericirea n-ar fi decit o serie de lucruri confortabile ? Este un punct de vedere care, cu © inteligenta mai ascufitA decit a mea, s-ar putea sustine. ‘Numai ci, asemenea discufii interesante nu ma intere- sea7i, desi ele par poate mat originale si raai profunde. Ni ered,’ totus, co serie prelungité de conforturi erceaz’ fericirea, Mal inti, orice confort are o parte negativa Absenja lui aduce ‘o atenuare a placerii, durerea, chiar Suferinta, Fericirea este o stare din care nu se mai poate Tua nimie, Ia eare nu se mal poate adiuga nimic. Apoi, fericirea este Intotdeauna un lucra neinsemnat, un Iu cru oareeare, peste eare trecem cu vederea, care nui ne poate atrage atentia, Un confort poate fi situat, localizat, Bxteriorizat sil seh'mbi, il indeparteri, il port cu tine. Pe ind fericivea este o stare MuidA, Ia care nu ajungem prin grade; nu uredm spre en, nu d cucerim, nao marim, Ea este, pur si simplu. ‘Cineva ma poate intreba : nu este mai bine s& pistreai intacte conforturile unui ins, m loc de a-] agudui ca si-i Gai evievea? Evident, atit timp elt nu etl sigur ed pott ‘duce in loe fericirea, este fara sens orice Incereare de su- primare a conforturilor cuiva. E absurd si spui : ,existi O stare de Fericire, pe care tu nu o ai — 9i a8 treci mat Geparte. Cine are curajul s4 aduc4 fericirea cuiva, trebuie ‘St ramind pe loc. Dar, haide si ne numarim, si vedem iti sintem atit de tari citi avem curajul acestei nebunii Supreme? Existi mii de cergetori, de invalizi, de pros- tituate. Fericirea lor sta {n puterile noastre, De asta nu ne putem indol. Cifi sintem gata s4 ne sacrificim viata pentru fericizea unuia singur (céci numai unul singur este Intr-adevar’ coneret) dintre acesti batuji de soarta? Si ‘putem rmine, pin la sfirsit, in implinirea acestei carta ? ‘Ne-am ndscut tofi eu o superstifie : ci ne agteapta 1o- ccuri mai bune sus, niciodati mai jos. Avem fiecare un _ 9 ‘lcior cu ulel, gf in Joe afl implrtim oamenitor sens me eee et piept, asteptind felinarul farului pe’ care fiecare credem fe sintem menifi sf-1 aprindem, sf lumineze lumea in- treagé. $i, In timpul acesta, oamenii mor lings not. Despre un anumit sentiment al morfit Miracolul morfii nu consti in ceea ce sfiryeste ea, cl fn cea ce Incepe. Nu ma Inspimint& nimic in faptul c& moattea pune capat biologie, cf incheie definitiv seria fexperienjelor organice, e@, intr-un euvint, opreste pe loe viaja. Sub acest aspect, cunose deja moartea ; din expe Hlenfele mele, din ceea'ce vid la alli; m-am Intiinit de nenumérate ori cu fenomenele mori, cu agonia, cu stin- gerea, cu oprirea pe loc. Am murit de atitea ori pin acum, ca orice om, incit moartea cea adevaraté mu mai ‘ma poate Inspaiminta, Flecare cunoagte moartea in acest sens. Ce nu cunoagie nimeni este inceputul de dup moarte. Este adevirat ci dupa fiecare moarte in viajl, Yzhutim, Tntrun fel sau altul, si ne nastem din nou, s& reluam’ alld viajd. Dar toate’ aceste renasteri se_peirec in cadrul viefii organice si morale, au continut identic, nu variazé decit structurile. Renagtem necontenit, dar enagtem cu aceleasi valori, eu aveeasi experien(i orga~ nica, aproape ctu aceleasi Iimini spirituale, Nu este” o schimbare decisiva, unica, ireversibil, Schimbarea aceasta ireversibilA o experimentim nu~ mai prin moarte, $i cea ce eate miraculos in moarte este faptul ci incepe atunel ceva" cu desivirsire deosebit de tot ce eunoastem noi, ctr desivirsire deosebit de eeea ce ne asteptim sf fie, Se continua ceva pe care noi nu ave. chi si-1 vedem in timpul viefii, Se continua ceva pe care T-am fi putut eunoogte, dar pe care nu stim sil ‘edutdm in timpul vielil; un imponderabil, o taind, 0 ab- surditate, stiu eu ce? Adevarul e ch: degi incepe ceva complet deosebit de viat’, moartea continud totusi 0 con- stiin{d pe care am fi pulut s-o intuim inc din timpul Viefii. Acesta e si paradoxul central al mori: alteeva decit viaja si totusi ceva pe care I-am putea cunoaste chiar cu ajutorul viet. —33— nun neb chine dk adevirata nh vei ma ete Me ote ey, Darn im eam pe cre SES Ser eet Perr, dampens dumneavosstrd mor tere un fava continua — at Miata este PoTioelagl lucru, cel putin in faptul ei initial, mori, ate cet LY Gin Dumitmvonstek ole este 0 eee Pie a lmagine vancseenth erat ia Pere vita ah monrne Tn coe Fa soupra mori eerie noi, esenfa veil OU ele nesentil, Fen er cho atrare, ceva este namin es mila cae moe al Pate care mse rat pote iene dark moatiea nu ete = ‘amen, cre experimenters de mien pris Pe Oat a ner smen au con gat ea cd un maximum de mein ca un Vacuum era ene age an row a ten con abso ese in vata oat ale Back ie ‘gi gtlinfifice, c&el cele cee ie ang dex msi apron Poteet aac moerte, vehi gist la radacina lor in- fe acerte) ee ee poles, neinga. DSIRE capactatea dea ete Hloratior g sential vee Sarah stant prea cate ne crude ach un aoe apr viel —trebule ail ere. itt Cprofune” Ghmpoteiva nu credeli niciodatd astfel BE a ee manpinea vil, in aare de de amen, are ae ecg mid ce pots (el vad res abtac rere on aces ait pot ind tne marile anomali ale lumil moderne se nur Frenette 0 Fcola ne tata vias moar i apl iis # reettatea act ues onion Ginciiend o ci Saboratnconos prin anal, care cuoce, vias in [paren care indese auTa A anase fenomenee guna actin srt cena. 3 ist Snerun cabinet tora ee daca vape: exes invee col mal esontiel F “De altel et mu foc det 8 a ome ee experientle noaste negeve, Sentai neat lunia nosey jgarcem. Spuncam ch am putea cunoaste moartea ine& din viafé ; nu moartea aya cum 0 stim tofi (osifictrile spirituale, oprirea pe loc), i moarten tn tn- {elesul ef prim, de incepere, de inaugurare ireversibis. Ne lipsegte, pentru aceasta, un imponderabil trire com- pletd a viet, ne lipseste ceva pe care nu-l cunoaste ni- meni; gl de aceca moartea ni se prezint& ca un miracol, ‘hel ne introduce fireso in acsl imponderabil pe care, poste, atifia din nol il clutim zadarnic in timpul viet Miracolul const& mal ales in totala risturare de va lori. Viaja, aga cum o injelegem nol, este o continua as- censiune, 0 continua perfectiune morald i spiritual, un neintrerupt sir de cucerii, de posesiunt, de infelegeri, de experiente, Un om perfect, dups judecata noastra, este fcela care a cunoscut mai mult, sa Indlfat mai sus cu fmintea gi cu sufletul, a Tnjeles mat mult, De la 12 Ia 60 dle ani, #8 spunem, omul acesta perfect se trudeste ne- ontenit a4 ajung®' mai sus, s8 se purifice, sA Infeleagi, 4 cunoased, Ajunge in pragul morjil un om perfect. $i fatunci, printr-o simplé experien{a organic, el moare, se frezesfe Geodata Intro altd lume, unde incepe altceva, tunde valorile sint altele si ascensiunea este injeleasl ante. “Nacesta este miracolul. Acesta este paradoxul ; cheltu- legti o viafA intreaga pentru a te indlla, a te purifica $i 4 cunoagte, ca sh ajungl, in moarte, cine ste, 1a cea mal Se jos treapld a perfectiunl, Prin simplul fapt al morti, o biatA femeie batrind poate ajunge mult mai sus dectt tun Bergson, un Einstein, un Rodin. Umbli pe stradi gi Intlnest pe la colturi cersetor in zdrente, femel sirmane, sau avi de oamen! care suferd cele mal eumplite bol, care iu pierdut tinerejea in spitale — 31 fi compati= rmeyt, find $4 te gindesto clipa c& poate oamenil acestia ‘Sint ingeri printre no} sint arhangheli venifi s& ne ispi- teasch, sa sint simple suflete care, atunch eind igi vor lua zborul, se vor afla mult mai aprospe de lumina decit cet ‘mai mari infelepti, cel mai mari sfinfi si filantropi al Rogiri Hste 0 simpla Inchipuire a mea, fara Indotals, dar paradoxul gi miracolul mort ne di drept la orice tnchi- Dire. MA gindese, ins, la 2Addvnicia setei noastre de per- fectiune, de ascensiune — atit timp cit existé 0 moarte ‘ale cdrel legi nu le cunoajte nimeni. Despre scris gi scriitori Un prieten {mi vorbea de curind de o propunere : nerii sd tact zece ani". Adick si se retragi fiecare in ed marufa Tui, s& munceascl, si sufere — si numai dup Jove ant 84 serie. Intrares lor th publiciatic ar fi atunct Tolgeritoare. S-ar impune cu atfta sigurant& — ineit nu Ie-ar putea rezista nimeni, $i lichidarea aceasta a cada vrelor culturale si literare, cu care se ocup& acum unit din not, ar fi ature aproape automat’, Nu vreau si discut daca izbinda, dupé zece ani de ticere", ar mai putea avea vreun ‘rost, ar mai putea Saher vreo mingilere. MB gindese numai la efieacitatea fees soluti, retragerea. Pentru ed problema e si foarte fneureata, $1 foarte subtila. De pilds, cunose un om care ppublich de Zece ani sproape zi de zi sl totusi n-a inceput ncaa serie ; se pregateste numai, Si ca el sint mullf fifi; care refuzi a8 publice ceea ce au scris, sau refuzt SP serie ceca ce gindese, La urma urmelor, grisul nu e Ghiar asa de simplst pe cit pare ; nu inseamnf cf tot ce seipublieds oc ocrie. Afi sau nu in puhlicisticd, a intra Seu'a iegl din ea ~~ sint lueruri far nicl o important. Singural Iueru important din toate acestea esti tu. Fiinja ia intereseazd, gindirea, experienfele, reac{iunile, terapeutica ta. Cred c& am scdpat de-acum de superstitia ‘stilului*, cu care s-a confundat atita vreme scrisul. Ca TE-{i faci stil, poate ef e necesar& o claustrare ; nu de Seco, ef de cincizeci do ant, Poste of stilul deja implicd perfectiunea, ameliorarea prin tehnics — si perfectiunea Aceasta nu e niciodata atinsé, Dar scrisul ? Ce legaturd poate avea serisul cu ystil cu ,perfectiunea*, cu ,ameliorarea* ? Seril aja cum esti tu acum, Nu peste zece ani, Peste zece ani vei fi altul, ‘mai completat, mai adinc, poate, — dar altul, Pe mine ni intereseach omul din tine, cel de-scum, st po acesta Fhumai serisul tiu mi-l poate releva. Putin imi past de imperfectiuni, de naivititi ; de contradic{ii, de obscuri- ti. Avesta eyfi tu cel de-acum ; cel sigur viu ; si dacd simfi imboldul serisului (care este si el un fel de a te frida, de a te mirturisi), serie gi nu te corecta peste un an, Am frit destul in mitologia corectirilor sl perfec- lunilor. A venit, ered, timpul si lisém toate prejudect 24 privim adevarul tn fa{d': c& toate fenelile noasire pe acest pAmint sint piertoare, e& na tmeritd nicl o revenive gi nicl o perfecfionare dupa ce a Frocut coagul care lea cenit, of totem facem, dar absolut tot, ursit-distruger, ca orice Tucru plmintese ; ci, In tlipa cind vom trece ‘dincolo, in viata adevarata, orice fuera al nostra de aicl se va pierde in ceaja completei dezinteresiri gi nu va mal exista pentru not decit ca Japte, si faptcle au aceasta virtute — cA sint ta fel de Yaloroase toate, sau la fel de inutile. ‘mi amintese ed unul din profesorii mel de la univer- sitate mea intrebat odata de ce seriu si de ve public ati ae tink”; cA at trebul SA ma coc, sf astept nu sti ith fant (mse pare vreo doudzec)), c8 0 si-mi para rau mat tiraiu ete. La care eu am raspuns simplu ; Domnule pro fesor, poate cd peste zece ani mor. Si acesta e adevirul (Nu spoate', ci'sigur) Pentru cA sintem indemnafi. =i reytéin, sinter ursit a8 ne schimbim, si eeea ce a5 putea indi la douazeci de ani (gi care In sine, are desigur o Saloare’— dact nu judecim prin , stl) fara indoiala ca zhu mai pot gindi la patruzeei. Nu mal pot pentru simplut rmotiv ef tindrul a murit de mult in mine, ca 64 lase local altut ins, mal matur si mai potolt. $i ar i stupid ca acet ‘om de alunet 24 regrete entuziasmal si greslile tindrului. Ge are de-a face unul cu altal ? Mi se pare ci toati problema asta eu asteptarea, cr perfectiunta in técere, ea compromiterea ete if are Fiddcinile in nume, De accea — dact propunerea ca si fe renunfe 1a nume e prea inumand (dumnezeiascd) pen~ tru a se realiza vreodata — ar fi foarte nimerit ca autoril Sirsi schimbe numele din trei in trei ani. Ca. si niet btinghereasca trecutul, 8& judece intotdeauna prosspat, s& Fimind intoldeauna vil, in via}, nu cu o carapace de le~ enda pe spate. Perfectiunea serisulu ty avea un rost HBumai cind se credea, Incl, in ,stil*. Pe-atunci autorul {gi lucra fiecare pagind,1pi ordona cartea igi transeria de sapte ori manuserisul, Era un permanent ynemulfumit de teea ce ficuse”, Dar sentimentul acesta de ynemultumire* fe cd desivirgire exterior serisului, Nimeni (sau poate nu- iF : ak eee mai un cretin) nu va fi vreodati mulfumit de cele ce ‘erie, Atunei, nu e inutilé rivna gi suferinta pentru a ame- Tiora un lucra peste care ai trecut de mult ? Nu stiu cind se va infelege de toata lumea cf nu im- pporté cum e scrisé o carte, Imports numai cel care o scrie. Brat vazut ca tumai ciclile ,imperfecte™ au sfldat si Sfideaza timpul (Rabelais, Cervantes, Shakespeare, Balzac, Dostoievski)? Sint cari care pot fi serise In doudzeci de feluri (de pild& Gulliver, sau Don Quijote). Intimplator ne-a rlmas cartea asa cum 0 avem, Ea putea fi scris cu totul altfel, gi ar fi fost nu mai putin savuroas’, sau ge- nialé, sau adined. Tristram Shandy este o carte pe care orice romancier de mina a trela, orice gazetar gi orice profesor de limba englezd ar fi putut-o scrie ,mai corect", ‘mai stilizatd, mat ordonata, lar Climats "lui Maurois este o carte pur gi simplu ,perfecta Nu, domnilor, povestea aceasta cu asteptarea, pregi- tirea 1 perfectionarea n-are nici un sens. Nu trebule sa ne preocupe prea mult niei viitorul, dup& cum nu ne pre- ‘ocupatrecutul. E aproape absurd si cred cl peste un fanumit numar de ani carlea pe care o ceria acum ay serio ymai bine". Ag scri-o altfel, atita tot, Problema cu care ma zbat acum nU 0 voi rezolva mai coreet™ — ci © voi ignora pur si simplu, avind a ma lupta cu alte pro- bleme. Asa ¢, si aga trebuie sé fie. Caci toate acestea, in fond, nu au o prea mare Insem- natate ; ele participa la 2idarnicia ccasului de fat’, si tot pieritoare sint. E bine cd le facem, daca simtim imboldul si dace nevoie si le facem. Dar atita tot. Le uili apoi, cum uifi atitea lucruri urgente, fierbinti, nebunesti, du- reroase, dulei, ale ceasului de faj& — si care, mfine, iti vvor prea numai fapte. Daca izbutim si facem din fiecare pagina a noastra tun fapt, apoi putin importa daci o seriem la cinsprezece ‘sau la saptezeci si cinci de ani. .Faptele* acestea nu au rnimic de a face cu perfecjiunea, cu stilul. Cel mult dack pot fi numite opera; c&icl inapoia lor se ghiceste un reer si un suflet care au crescut, ci nu au daltuit toatd vviaja acelasi bloc de marmurd, ca $4 objind o statuie per~ feeti. Mi-e mila de asemenea nemuritori de provincie. Despre moarte $i istorie literara ‘Am recitit de curind unul dintre cele mai frumoase ‘si mai personale eseuri ale lui Samuel Butler, ,Cum si Tealizezi o viafd perfect& (traducere aproximativa ; ori- Rinalul e How to make the best of life), Butler se scuzi de la Inceput el i's-a cerut s& vorbeasc& despre o tema atit de dificlé ; cici el Insugi nu ¢ deloc sigur c& a reali- zat tot ce a putut mai bun din viata pe care a_trait-o. »Viata e asemenea unuia care cinta solo la vioard in pu- blic, dar fard si stie sh cinte, cf Invafind atunci, in fala ublicului*, Totusi, in cele din urmi, ne spune care ar 4i, dupa el, ‘secretui vielii perfecte, pline sl rodinice : acela doa frit dupa moarte, in aregosten prieteniler, « elev, ‘2 urmasilor. ,Moartea d& unor oameni o viaté fata de care existen{a lor piminteased ajunge 0 simpli umbri." ‘Am pomenit de acest eseu al Iui Butler pentru c&, esi fird aparenti legatur eu cele ce voi spune mai la vale, el este o admirabila introducere in discutia rolului tunui ginditor sau seriltor care merge impotriva timpu- Tui su, ‘Adica unul care trece peste timp. Insusl Butler a fost unul dintre acestia. Cea mai bund carte a sa n-a publi cat-o in timpul vietii; si de fapt tot ce-a publicat timpul viefil a trecut neluat in seams. Nu numai cd n-a fost remareat de public. Asta n-ar {i insemnat prea mult. Dar n-a fost remareat nici de eritied, nici de litt, nici de prieteni, Tofi au vazut in el un om ciudat, gi s-au oprit la ciudatenille lui. A trebuit si treacd dowizeci de ani ca si inceapa sf fie cercetat gi tradus. Vor mai trece ined cincizeci pind va ajunge popular. Pind ce va objine acea viata fafa de care existenta paminteased va fi o simpli Umbra, In tot ce am spus pind acum este vorba despre moarte, sl aceasta este o problema care mA depigeste. Dar mi se pare cf existA gi alte specii de moarte. O moarte care se fonfundé in bund parte cu iatoria oricirai om. Fiecare intre noi am lisat in urma clteva mor, pentru c& fie- are am inceput de mai multe ori o alt& viat’. Sint lu- ceruri pe care esti chemat o singuré data s& le faci sau ss le spui — si dup& aceea nu te mai intereseazd ; le-ai tuitat, au trecut in istoria ta, In moartea ta, $i se intimpla ae ‘ea tocmai aceste lucruri — care pentru tine au murit de mult — s8 fie prilejuitoare de via{d, s& provoace gindirea ‘tora, s& le destepte curiovitatea,”furia sau dragostea. ‘Ma gindeam la soarta acelor reviste bune despre care se afld 4 sint bune numai un sfert de veac de Ia aperi- fia lor. Mai toate eirentele Titerare s-au nAscut sf au fost [limentate de asemenea reviste, care au circulat un numir de ani in eereuri foarte inchise si numai intimplator (cum fe cazul lui Nouvelle Revue Francaise) au ajuns populare 51 puternice. La noi, o seama de reviste de scurth gi ner~ Yoasi aparitie reprezint& aproape tot ce a fost mai bun fn literatura gi gindire’ de la razboi incoace, Nu gtiu ce Va cereeta istorieul literar al viitorului din rafturile bic Diivtecl! Academiei, Dar sint cigur ef la zeco ani odatt se vor gisi o duzind de tineri care s& caute, s& savureze, Si scoati note din Cetatea Literard, de pild8, Mortile acestea pun capt efemerului, diurnulul, transitorietatii sitca si fact Joe unel adevarate vieti, pe care autorul nici zhu a binuif-o, sau pe care, In cel mal bun caz, a uitat-o Sint sigur c& ,Fals tratat pentra uzul autorilor dramatiel* se va bucura in cineizeci de ani de o atenjie pe care serie~ Hie domnulut Cami Petreseu nu gu oblinut- niciodats pina acum si pe care, foarte probabil, nu 0 vor objine fied de-acum inainte. 'E surprinzitor cum Iuerurile cele mal putin Insemnate, ccele mai putin solemne i cele care evita cit mai net eter~ fhitatea — au ganse s€ trAiasca cel mai mult, Cazul jur- hnalelor intime, pomelnie de morti, de fapte moarte, de finduri moarte, Nimie mai viu si mal fascinant, totusi, Gecit cimitirele acestea, Autorii lor au gtiut atit de bine Si moard in fieeare ai. Tat solemnele amintiri ale lui D'annunzio : Le Favolle det Maglio, pagini clteodata ad- ‘mirabil scrise — dar uscate, uscate, nu moarte. $i con- parajicle cu jurnalul 1ui Otto Braun, acel tinar filozot Berman, care a murit pe front, si care haber n-avea de com ‘oara pe care o purta In rani Tncontestabil, trebule afi ai talent, inteligentt, goniu. Dar cifi nu au gi talent, gi inteligen{d, si geniu ? Asta nu inseamna aproape nimic ; inseamna doar cA esti un can- didat. Candidat la orisice, Ca s& treci mai departe, tre- bitte sa gtii gl altoova : s& mori. $i se pare c& stiinja aceasta fe mai greu’de invatat. Si mori In fiecare zi, cu fiecare sane?” gues ‘oper, cu flecare pagind scrisi. Ceasul acela de viafé si fle ch desivirgire ars — ca si-1 pofi uita, s& nu-fi mai apartind, s&-1 lagi in urmA ca pe un cadavru, De aceea ‘ered eu ch ,jumalul", insemntrile intime, notele fir& im- portant —"‘contin atita tarie si atita sete de vesnicie, Pentru cf sint serise subit ca si o moarte, sau agonizeazi ca gio moarte, sau sint datitoare de seamA ca despre 0 moarte, Nu au nimic din viul acestei lumi in ele — si nu aint ,feute", Sint aga cum le vede autorul in clipa ‘ind le scrie : prea incendiate, prea chinuitoare, prea nude cca 88 poatA exista mult timp tn accast lume vie a tran- sitorietafii si a instantaneulul. $i atunci, ca printr-o tain tree in cealalté viaja, a lucrurifor moarte, mari sau mici, dar moarte, Puncte de vedere ‘Mi-a cézut in ming cartea unui medic indian, dr, Rele, asupra zellor vediel, Intitulata The Vedie Gods as figures (of Biology (Bombay, ed. Taraporewala, 1931). Dr. Hele nu © un nuime necunoscut amatorilor de efemeride orientale. Ga'ciiva ant mat inainte a publleat doud cary care au provocat amindout inlermingbile disculii in Presa ine Giana, cu rasunete vagi gl in Europa gi America, Cea din tii, The Mysterious Kundalini, se ocupa de yoga ; cea lalta era o interpretare asupra Bhagavacgitel. Amingou, {nsd, srive de un medic — erau solu pe jumitate ein= lific, pe jumatate Tanteziste aduse unor probleme de fi- Hologie sted #1 pathologie religioast, Antrenante, Tn citi, bogate in Sugestil, surprinzatoare in dialectica Jor Intimé, Carti care s-au'buctrat de prefele.ilustre (Sir John Woodroffe, B. J. Thomas ete) si de multa atentie in partes publiculut ‘Acum, ceea ce mi intereseazi in azul acesiui dr. Rele nu e-nummal faptul ed el erede cf a gasit crteriul prin care trebulese interpretafi zllvedicl jel sl faptul cd Is Bustine exegeza eu o consistenja 91 0 bogajie de amanunte impresionanta. Citindu-i cartea, urmérindu-i argumen- tal — descoperi ed intr-adevar zeli vediei ar putea ft foarte bine ,figuri biologice*, eum spune doctorul. Ex- presia trebuie Injeleasd ; nu vorba de prinelpil gene eae rale biologice — de lumin8, de soare, de viafS, de alimen- tafie, aga cum interpretau pind acum anumifi teoreticient indrizneti de la Vedic Magazine (organul sectel Arya- Samaj) — ci de fapte precise, de localiziri in scoarja ce- rebrala, de foarte dificle si subtile amlinunte anatomico- Tatologiee, care, spune dr, Rele, erat cunaceute rishilor 41 sint pe deplin destainuite in’ himnurile vedice. Agni, Ge pilda, nue numai zeul foculul cerese gi sacrificial ; ol fe materia cenusie din sistemul nervos cerebro-spinal”* (p."00), Astfel spusi, parerea doctorului pare deconcen- trant’ ; dar argumentul si textele o justified, Agni poate fi gi materia cenugie, dupa cum fiecare alt zeu vedic ‘poate fi acel organ sau acca functiune fiziologicS indicat Ge dr. Rele ‘Ceca ce ¢ interesant e coerenja si completitudines pe care 0 eapatd personalititile sau riturile vedice dac& sint finterpretate biologic. Nu apar arbitrare. Ci ca o vieiune perfect obiectiva — rodul atitor observafii si experiente supra corpullul omenesc gi functiunilor sale — care © ex- primata mitologic, adicd fantastic. Dar tot aga de verosimile, de ooorente si de firesti apar ‘9 celelalte ipoteze asupra figurilor vediee. Orice ipoteza, entra un anumit timp, pentru o anumith structuré ine felectuali — ¢ justificatd, si acoperd faptele ; daca nu toate, cel putin pe cele esentiale. Intrebarea care a tur~ mentat stlinja 31 critica flozofiea a veaculul trecut e: cum se deosebeste adevdrata ipotezd de ipotezele fraudu- Toase, de pseudoexplicatil 7 Iat8, de pilds, cazul de care ne ocuplint , exveas vedicd, De ig S8yane’ pind la Arthur Berridale Keith — cite interpretari 41 elte puncte de ve~ dere! Roth, pe la mijlocul secolulul trecut, se emanci- [peazd de interpretarea medievala a lui Sayana, ca sf ofere Salta mai purd, mai aproape — credea el — de spiritul primitiv al acestor eérfi sfinte. Dupa el vine Max Muller, £4 binecunoscutele gi nefundaicle lui teorii, carora le iau locul alte jpoteze, mult mai verosimile, ale lui Bergaigne i gooala franceza. In sfirsit, apare curentul sociologic ~ ‘are inlitura ultimele ramisije de antropologie — ¢, fn cele din urmi, interpretarea fenomenologict. ‘Acum, care din toate aceste interpretdri e cea justi ? Greu de spus. Un lingvist va alege pe aceea care va aco- _ 4 peri ctt mal multe fapte din istorla Limbil sanscrite, Un Etoric al reigilor va opta pentru o ipotert care lniere= fetch antconal lle In lina generat « evolu rl floase, Un sociolog va gindi sl explica faptele prin punce faletu de vedere. eee Totusi, un Iueru trobule retinut ;o& Vedle pot fi in- terpretate gi injelee In atitea feluri Dupé cum pot fi in terpretate $i prin maniera surprinzitoare a d-ruiul Rele, Acum, ceea ce se poate invaja din cartea doctorulul e mult ‘mal important deelt ceea ce vrea el st ne invefe, Eu nd Ged cf rah liau toate acele adevirurl biologioe pe care ar, Rele Inceated si ne conving® ef le giau. Dar recunosd ef zell vediel pot figura ea valori blologice. Cu alte cu inte, un tept poate fi valocticat (i soetent valotiicat, fit alegoric sau simbolc) Into pluralilate de puncte de Sedere Si ered cf criterile nu se exclud uncle pe altele, Zeit veaiei pot fi foarte bine, si im acelag! timp, forte ‘nati Tale, cosmice, sactifciale 31 biologice, Pot avea 41 valori ‘ticd-sclale, ‘religioase 41 suinfifice. Nu pentru c& vec Indien! cunasteau toate acestea si volau ca zeil lor s& sim bolizeze aceste adevaruri, Ci pentru simplul motiy ¢8 m tologia vedica — aldturl de alte multe crea{il ale viet ssociate —e-o realitate polivalenta, care poate fi apro- Pint Hofliod Hh aloicald pris nite puncte de ‘Amintii-va de Cintarea Cintérior, un poem nuptial (cupa ultimele recultate ale exegezei biblice) pentru misit aston, care posedé, totus, o structura mists, una ale- orict, una eclesiastied. Privit printr-un anumit punt de Yedere, poemul se transfigurea2A Indaté, eapata alte va- lori, aitd orientare si eu totul alte intenfi, Dar cine ar putea spune e& autor! au tive sensul mistic sau sensul Blegorie al poemilut ? St totus, cine poate nega evidenja acestor sensurt ? Se pare cé sint lucrur, sau adevaruri care se veritca tot atit de bine gi tn acelas! timp pe o pluralitate de pl ‘url, Fatd de ele, nu: mal putem pastra un eriteriu mono alent, 0 judeeata de valoare absoluta. Sint eresfile ac- Uivitaitfantastice a une colectviti, a une epocl, a unel a rase, $i desi sint ,simbolice*, nu aparfin nici unui sim- olism ; vreau si spun c& nue nimic facut, nimic indi- Vidual in creatia Jor. Sint datele imediate ale unel con- ‘linfe asoelate. Si de cite ori Incercm sf le izolém si s& qe valorificdm — nu objinem decit puncte de vedere. Moda barbateascd Mi sa pirut Intotdeauna ciudaté dezinteresarea con- temporanilor pentru matile gi adevératele probleme, Cind Se gasese atitea sule de mil care si soarbé. si a comen- {exe din tot suifletul cele din urma stiri politice — cu grew SRuineyt nnul sau doi eare s& se ocupe indeaproape cit moda bacbateasca, de pllda, 0 problema mult mat sobra SLimai vitala decit toate remanierile gi comploturile poli- Hovdin lume, Care sa fie eatiza acestei strani indiferente, C ujor de spus, Dar nu ca intereseaz’. Ci faptul c& sti- fuie'de zee! de ani, in pofida formidabilului rau pe care fl produce, in pofida neurastenizantel monotonii pe care 6 introduce treptat in existenfa birbatilor. Se eee Gir ie la moastea framesului Brummel, lita gindiioare si curajoasa n-a mai dat nici o atenfie acestet Eipitale probleme : igiena si estetica hainelor barbétesti. ‘Ge un feolat la fiecare deveniu a Incercat o reform, a Dropus o clmagé f€r& guler, a izbutit un nou si mal con- Pertabil model de gheata. Dar nici elita, nici mulfimea nu Hau urmat, Inceredrile lor au fost privite cu aerul amuzat Si nepésiitor cu care se priveste un lucru senzational. $i Sale barbateasca a ajuns un subiect frivol, $i barbatit fu se mai imbraca decit dupa ritualul stupid al croitori- {or eleganti, dupa fantezia snobilor sau gustul cucoanelor. Problema sa trivializat atit, ineit nu-mi amintesc si fi intiinit vreodatA un birbat serios care s& consimta incal ca exista o problema a Imbraciminfii barbatest Barbatul serios socoate o obligatie de eastA si umble ‘ou haine plate, modeste, cenugii, vechi, murdare. Ei ‘cesta un romantism intirziat. Un soi dé impuirivire con {Av instinctelor — care cer inainte de toate o hain co- Moa Gar nu sacul cu nasturi care e vestonul modern), Gn pantaton lang si decent (nu burlanele de postav, care Hii impiedica migcarea coapselor, te fac s& asuri qi si-ti jasi genunchil, te fin legat pe scaun si-gi flutura atit de arotese margiile tn mer), 0 citnagh igieict ff Fe args masts (nel ees, carats TE geoaznic cit de caraghios ne tmbrdcdm not, Nu n mal cf nue igienic, nu e confortabl, nu e decent — dar eit so poate de rt, Aft privit un barbat alergind pe Suda dopa tsamval sau dupa palarie ? Cea mat slut {fats pire o Diand, comparindu-le migeArile, pozfia trupu- aiid fuga, atitudinea eapulul, Para indoial, un european Modern e facut si fie urtt si ridicol. Colaboreaza la mes Thuntearea Tul duvini intregt de agenii, superstifii si mode. De nich probabil, eurpriza,plicutaochiulul, a bacbatilor Im costum de bale — st indiferenia mai mult sat mal Ge Generals cu, care’ tint privite. femelle. In. acelas Eesha Dar moda a izbutit ai ascundd sau sf meschinizeze ores Tne echiibra, sermitiafie, in framusejen viFil $6 Spune el actual costum e comod si ieftin. Dar asta eo pousrita, Mult mai comod e costumul de cercetag (care S aeeerait in Europa nordic, in eolonii, in Raskrt), sau Schumul de golf, sau salvar, Daca e vorba de contort, see Talvari Sint nelntrecuy. Sint ait de larg inet nll tee Ratna ain ise; maeataogi gt plint do dacor. Nach Pict umblat nisodath In galvari, nl tii ce e aceea feri- Tra [lnunchllor sa conpsclor. Dar nu galvari de cama ices er eredhe adravana de yalvari afgan, larg gi ca~ Ueisi. aon ginaiti-va ce oribile sint cimasile noastre, telat jew ei butont, cu guler care te sufoca, gi eravata ire rupe spatel magnite al pieptlul, O cams mesic care od mineta larga 1 nu prea lungi, e de o mie de ori sant nal Samoa local hostru e meschinlzat de betelia pantalonulul de Jordon Veatt gindit wreodata la bru? Seblmb& in Sac tu atlueta 91 seoate agreabil in evident linia ume Sie E inutll a8 insist asupra pantoflor de tot soiul, un ‘device! canon “Va sf zied eostumul actual e cel mai comod, El s-a in- cobs a feet secoptat printreo prodigioas serie de mu: SH juste! sf suder. Dach scar scrie vrepdaté storia Thoddi Barbatest de la. yfrumosul Brummel* incoace — ‘ede ween descopedt lucturl extraordinar de interesante fptlobnta merilor industri, decadenta spiitului ,dandy* i inlochirea Tui prin ,snob orientarea tot mat accentuat ee chtre fantezie, inifiativa oamenilor fri gust (croitorii pa- Fizieni, lorzi) in locul initiative! artistulul ete. Decad’ dupa decadé, costumul nostru s-a trivializat gi sa urfit. "Acum a ajuns monoton, plat si impersonal. Viata de interior a unui birbat modern e lipsith de orice culoare, de ceremonial, de armonie. In aceastA privin{d, viata de fnterior a unel femel e 0 via{a privilegiata. Sar spune ch aceasta nu intereseazA gi nu influenfeazi pe un om Series. Ba face gi una gi alta. Gindiji-va eit de mult dis- une o camera luminoasd, sobra si personalf — compa- Pati cu una de hotel, tipicd, straina. Acelagi lucra gi cu hainele ; care constituie un fel de ,experienta indistinct“ de care nu ne putem sepa niciodat’, O hain comoda, Sa un mic dar Kinetic ceremonial, dispune tot atita cit 0 Glastra tn soare, eit o fereastrd bine luminat8. Dar aceste mirunte voluptali de interior ne sint interzise now, Cel mult daca. pijamaua ne mai oferd asemenea voluptati. ‘Dar la problemele acestea nu se mai gindeste nimeni. $i urmam ‘oti, placlzi, fanteziile unui eroitor milionar si Snob din Capitala Lumii Apologie pentru decor ‘Acum citeva zile am scris un articol despre ,moda birbateasca" in care atrigeam atentia asupra seriozitati facestel probleme. Se pare cl articolul a fost socotit 0 simplé glumé. Sau, in cel mai bun caz, o chestiune in- actual. Cred cA infeleg dezinteresarea, aceasta : moda barbiteascd, impreund cu alte capitale elemente de .me- Siu" (estetica interiorulut, ceremonialul meselor ~iinice, tumbletul pe strada ete.) face parte din asacnumita ,expe- Henja indistincta, o experien{& continua si oarecum neu- Iralizata pe care modernii si-o asimileazA treptat, incon- tient gi de care nu se pot desface niciodatd. Tneontestabil cd ceea ce intereseazA tn primul rind pe ‘un ins modern — e experienfa: adic& realizarea unor Ginteze intntdeauna nol, inedite ; descoperirea unor ade- Varuri, volupta{i sau decepfil nemaiintiinite ; intr-un cu- ‘Vint, surprinderea, eterogenitates, unicul. Incontestabil c& Fericirea autentied tot de o asemenea experienta depinde ; si orice progres — emotional, intelectual, estetic, etic — ‘humai prin asemenea noi sinteze se poate obfine. Sinteze ear ee ‘care angajcazi intotdeauna un element esenfial din per- onelitatea umand ; care, de cele mai multe or, aint in- foviragite de luciditate deplin& sau, in orice caz, de o prezenti. Dar nu e mal putin adevarat cf o bund parte din ‘existenfa nosstra se consumd intr-o experienta indistinct’. Be care, evident, nu depinde fericirea nossteh, dar depinde un indiscatabil bien-étre necesar si muncii si con- femplatiei, Foarte rar experimentim sau gindim cu voia hosstek Dar, ineontinuts, se experimentesza pe socoteala oastra si gindim fara vole cu rezultatele acestor expe- Tienje. Ceca ce spun aici va fi mai pufin infeles de un cerebral auster, dar va fi, fara Indotala, perfect infeles ‘Ge un artist, de un om de teatru, de oricine e convins de SSviryitoarea “influenja a decorulul supra emofict oi cereatici. ‘Nu ine putem emancipa niciodati de acest indistinct pentru ef nu ne putem emancipa niciodaté de mediu ; Bu de mediul social, in genere, ct de cele mai neinsem- nate aminunte fizice (lumina, filtrarea luminii prin fe restre, geometria camerei, armonia mobilelor, 2gomotele, Culoriies idiosineraziile strdzil ele, etc). Acum, cea co ‘mi ulmeste pe mine la oceidentalul modem ¢ tocmai de2~ interesarea aceasta de indistinct“, de decorul viabil, de ‘personalizarea" mediului, Infeleg’ si o facA un om spi- Hltual, sau un mistie, sau un indragostit ; ci setea pentray ‘absolut a acestor oameni {i izoleaz& gi imunizeaza in mij- Jooul experientei indistincte. Dar nu infeleg si o facd un ‘om temporal, tnul care se orienteazd cdtre structuri ori- SEheste, Dimpotsiv’, insul mocern — fAri voia lui, de- Sigur - a plerdut atit de mult comuniunea cu decoruly fneit Ira gi scos din ,indistinet*, gil cauta la cinemato- graf, la radio, in romane, Foarte rari sint modem care Sia aledtuit un decor atit de personal incit s-a transfor~ nat in mediu, sun decor In care se pierd, se confunda, Tard si mai intiIneased rezistenfa si surpriza ,experien~ felt, si care totus! il InfluenteazA indistinct, potenjindu-le Kreg-ftrerul, prouuvindurle jocul inteligentei, intensifi- ceind voluptatile. De aceea un numér infricoshtor de oa- ‘meni sufera eronie de neurastenie sau placiditate, de iner- fie intelectuala sau idiosincrazii morbide — rezultate din ‘eonflictul lor subcongtient si permanent cu mediu! eos —a- mle — in sfirgit, de spaima de solitudine, de contempla- fie, de reverie Tuc, ‘Mi se pare ef viata moderna ar putea fi mult mal pling, ral ermolons, it fcanai ieun cov al rede fled de a f traits — dae oamenit ar Incerea sisi organ Jorn experienta lor indistinets Cxpertenta pur at septa adel acea aventura elite inedie — a fost promovaté in toate ramurile activitatil omenesti moderne. A influen- fat ai filozofia, gi etca sl arta. E cu aft mai eludatd, aga~ Gar, dezinteretarea de tot cees ce constitute mediul nostra personal continu, Incercérle arhitecturi moderne, de pilds, nu au fost inca asimilae ele rimin exterioare, un ‘Secor formal sa fanterist, aga cum ¢, ned, cinematogrsful, Ca o srcformf™ a clomentclor care elimenteath cape rienta indistinetd Inseamnf o completf ameliorare a viet Bufletestinlime — 0 dovedesteo serie intreaga de fapte. Baiatul care padseyte cimaza de noapte pentru pijama dlescopers bucurit necunoscite, cind se poate plimba de- ‘cent confortabll prin odate, poate fuma rsturnatintr-un fotoliu, poate citi Biaree alifel decit cum le citea intt-o amas’ Ge noapte. Tindrul tn costum de tenis nu c nic fodate tise, niet deprimat, nfl Imbugnat, © eamasa nous, ard guler, il face feneros, O camera eurata, plind de la” mina, cu 0 masa de lucra eobra sl Imbiotoare — il face feriet E ait de simplu sa fi ferlelt dacd gli eum si ‘niezi sl siti organizeal experienta indistinet. Eun soi dle magie, armonia accea de eulor, Ln i forme — al earel Secret I] pistreat numal tu, In care numal tu poti ramine {fara fe simti stn, Un actor, care joacd in flecare sear intrun alt ymediu" va poate spune dacd influenfeaza S21 ni coviigitor loate aceste elemente care leolalta sled {uiese decorul, E singura data cind dinamica psihica se Schimba eompict fara ca insul sh observe sau si. sufere. Sint anumite climate cultarale unde decorul a fost in- totdeauna indispensabil, dar nu ea element exterior, cl asimilat intro experientd indistinct, Aga e in Orient, unde Siate de Interior cunoaste adineimi glint nebinuite furopeanulul, unde gesturile cele ma banale (umbletul prin cash al tinerelot fete indlene, eare se schimbs dupa Drezenfa oda; dack e singura, daca e cu mama, cu tata, Gu un strdin, cu un batrin ete} ajung ceremontal, Nu mai Vorbese despre viaja de intelor a japonezilor pe care, toi ead xi ce au cunscu-o indeaproape, 0 descriu ca pe un sir ‘eitrrupt de enol datorate Yocmal kimoneulr eo imbolic,ritualelor meselor, ale eaiull ete vse present, acest prvi, resstea europenilor, mai ales &.anglo-saxonilor, la decor — Int {alos ceportont indatnety iar ‘on eave cave fe Bate aratat alter, «show. Oamenit aces, cind se Mabi> Jose in Orient, in'loe sh Imprumute ceea ce singur poate {i iespramutat de acolo — Gecorul - pstrea zd cle mat steras ql mal incomode mani oesidentae, In Darjeeling. {n"plink arhiteconied nepalecd Intlnegti groaznice he? {ele europene, eu sufrageri ea ia Bieminghsm, et paturi Insite gf fereste inguete ew corkoare i lo’ de frase {otal chlor cent In suet dic in provinca Dat? galore, intro fod tropicala — Intilnegt castele engle- Sth sil John Company, ea pareutl geomet taut, Ca alec peteg es tanele # donjoane If vine su Englesit sine in privinfa aceasta niste oament prodi- sisi Pentru es fn Ia apuciturite gi medio! lor mu in- {fell acesea le dint © experienfaisdstinct, ef Intruct tle se confunds cu tradi Pastreard un’ formalism alroce, Beau eeal noapien (deste peste o Suté de grode Fahrenheit) cineart in smoking (tar daca sint lela in ‘reo de Dumnevew uitath planta), umbla pe strdaile Cal” cuticle guler tare ete Fae toate scestea Gintvun scm robil spirit de slidaritate eu Marea Britanie, din prestic iu. $1 duc o vialé insuportabls, jung nourastenel, se tndogpa cu whiny’ tutu, blestemnd Asi. (red ea exageretspunind cd neinelegerea Orient- cident se datorete in bund parte incapactafil occden- talilor de a aprecia elemental ceremonial gi decorativ din Viata oriental. Am Sntilito suri de europentinteligentt tare mu pot infeloge deco oriental sit ait de Tere die o vinfd mal plind qi mal densd, se bucurd mai mult Sie soare gf de pastry sint mat aproape de naturd — in Shida defectelor for, in eilda ignoranfes,lenel i Bolton Mi se pare of nimie nu poate potenfa mai mult bucu- vin de a tri, de aff viu print all! oament vii — decit. transformareaexistenfel brute, inert obscure, into se- nie magniticd de ceremoniale gl decoruriViaja mentala peer eee acyl lr te St ag Sacra res eae ae statics pea inne Soden atop wt Sex Tu stu de ce ge bucur modern de ete oi se desel- treat tran Sinkel sau into crema anes sel ESbroape omante corstarea scant alas surptinel= EazrePs ee nplcabiorsexuae fn rel, in san eatfofite cviusafilor pre-curopene. lane care cto. ae ra repli in ride de, ss nd sel tots ahitestura snail qi mederand det insure organclor de seproducere Cuncestetintrprex se dad de setuid in Viens, aa cow & ak Maursis Mrscifld despre setonica eget). Ta Incere a tlgacuise presenta nag emit a sesulul'in oar multe ace rligome, cile arise se Seite care au pretedat cilasin noms ate ce tee te atic ncaa cn ta gap cane sists si aca aimentat muita meme vzunea Soe lime despre vai Dar ered cl e un anacro- SER: erclanta ped de perpicatate af se confunde eae sl fonllanee senula din este Umpur ace Yonede datarl’ cu morala sexunla'¢ veaafu nostra Clune] sell aga cum font fepementta ctu creptnds Jadecim cu emote Sites none a ses cu supra momar, re Jaa camer acta erau lubric eh tego ea or etuck vias tor evi bering nomal pentry ci Simi pete ot sera aimbolunleseranle Bu adcrdrt enrarts opecated aco intro infelegeen juste Weeeeg ate Sone de culeurh dest a noaste Benca ch Ui dite’ noi se teats imporive egerismafl clic ne abl go Ceci 9 ex ‘bstafis vorbescGe orgie el religlcae de ibertinajul reoravuan ce cum grec at fos ate de obsedatl de ‘East proleme senate tot att de intosett do volup- {Gf ella coh contenpoanit nog. Se laude Grecia Ghentl apropay Asi ete ee penta ch modern eed See ‘ch gisese acolo ceea ce ar fi dorit sh glseasct aicl : Uber- tinajul, moralé sexualA emancipat&, voluptati etc. $i ace- leasl zone de culturé sint condamnate, de alfi modern pentru cA autonomia gi primatul pe care fl avea clteodatd sexul — le jignese frumoasele lor sentimente si orgoliul civilizatiet si moralei lor. Nu se infelege un Iucru esential : relativitatea valori lor funetiunii sexuale, In fond, functiunes aceasta a fost si va rdmine neutra ; fiecare eivilizatie o coloreaza eu pro- ria sa Weltanschauung. Acolo unde sexul i simbotica sexuald predomini — nu inseamna cl exista'o mal mare Iibertate sexuald, pentru ci notiunile acestea de ,libertate sexuala" gi celelaite apartin problematic noastre, sint articulate do civillsatia nonstr&. 91 nu aver niel un indicia ‘8 credem cf ele au fost cunoscute gi altor zone de cultura. Noi nu avem nici un motiv si eredem ed prezenta sim- Dolurilor sexuale exerciti asupra constlinfel lor aceeasi emotie pe care o exercita in congtiina noastra. Ifi tre- bule foarte putind pregitire istoried si perspicacitate ca si Infelegi e& multe popoare nu se turbura in prezenta indi- cafillor sexuale (plastice sau literare) aga cum se excita ecuropenii. Erotica din 1001 de nopfi" poate excita pe un André Gide, dar pe un oriental il ,desfata*—adied I procuré acea emofie senind pe care ‘0 primeste in fata primaverii, a belpugului, a tinereti, a bogitiel ; e numai lun preaplin, o incintare a intregii lui fiinfe — iar nu turbu- area aceea fiziologic8, lupta aceea libidinoasA a mo- dernului. Fecioarele indiene sting simbolul ineontondibil enital al zeului Shiva flind perfect constiente de rostul lui, Dar ele nu vad erotieul, omenescul, tentafia sau ob- sesia sexualé in acest simbol ; vad pur sf simplu ceea ce este esential : puterea lui ereatoare, ditdtoare de viala ‘Acesta este un aminunt asupra cAruia trebuie si sti- ruim. Majoritatea popoarelor si eivilizatilor n-au va2ut In sex ceea ce vad europenti—un izvor de voluptate gi 0 problematicd moral — ci numai func{iunea lui fundamen- {ald : procreatia. De aceea I-au integrat.firese printrn marie rédacini ale viell, alituri de sete si de foame, gi ‘au implicat, real sau alegoric, pretutindeni unde era vorba de viati, de energie vital, de creatie, de regenerare. De la generare la regenerare e numai un singur pas; gi opoarele cu mentalitate realists (ral alge rau —51— ~ were ‘f&cut — c&ici cum s& simbolizeze mai precis a doua nastere, Ahan — hl cm Aa goes paler Ho ae pti, het ete Se alten eat ange oe vena oe setae See a ee oe eget, i ok eck rts og er alo nrg gt cise oe Ce a ea a ciis oie a avorangameng ace sta fon renee me semanlre aoe etl coms uy comin rpm az eo oun mater ms Soil ei ate fe contre lr cen ae lemme peti Sin fence Secor Saat i een tino mca yw Sie pul onan le Serato a eee ee ee et ee oy kee sili reo ser cae shee at mal ne os cau) sale 2 esos, ne i eu oe Hotukert exh sue cr nema Pes ea ae alert ora ower i dee! Pa Fr I oe ae pia car ont cue mul arom een Se setae Ser ie et cle a ee spe Ca rn om reget de ropa Mon ue Pe an ma sealife corsa ety sce ua fe A es ijloge i ari net t hoe oe sn ceed Bu 6 See a aaa ee in pee alexandria poe) dared eon cd Sah Me vale oral da af eel gle sas Rete ok te lf preteens ook eee {ntr-adevar (daca era) prile] de desfriu gi unde era functie fireased. ‘Recentele investigatii psihologice si pseudo-psihologice asupra sexulul in cultura sint aproape fara aport real. Pentru ed sint pornite dintr-un punct gresit : ef sexul a fost intetdeauna saeotit impur gl e& impotriva lui s-au due lupte de milenil. Se uita ca singurul fapt care impresiona pe oameni pind la Socrate — gi care impresioneaza inca ‘i astizi, In alte zone — era creafia, viata, ritmul vital. $i (08 tot ceea ce se leagit de accasta cteatie — ca gi de recl- proca ei spiritualé, de regenerare — nu putea fi decit pro- ‘movat, laudat gi ilustrat, Despre tinerefe gi batrinete Imi place si revin mereu la probleme banale sau inso- lubile (ceca ce poate si insemne acelagi Iucru) si gasese {n meditarea lor o hrand pe care niet actualitatea niei pro- blematica de avangard’ nu mi-o pune la indemind. Medi- tez adesea, de pilda, la foarte vechea gi foarte complicata problema a tineretii. Tinerefea, in sine, rimine pentru mine o enigma ; edei ea are intotdeauna dreptate gi, totus, ‘este intotdeauna mediocra, plat, impotenta. Infioratoarea impotent a tinerefii ! Cit esti tinr, esti ursit pare§ unei inconsistenfe funciare ; nu poli Tealiza nimic, adici nu ‘Poji nasle din tine nimie organic, ci numai fragmente (chiar de geniu, dar numai fragmente) de via, disconti- Due, inegale, {rd stil. Inulil te bai, inutil gindestl ; nu fntelegi mai niciodatd nimic, nu iei contact cu realitatile, nu respiri viata. Gresit se spune cA tinerejea este mai ‘aproape de viafé, céci Intre ea $1 viaja nu intervin decep- fille, experienele, constructille mentale care’ caracteri- zeazi maturitatea. Dimpotriva, tinerefea aduce eu sine un milion de superstitii, de idei bine mistuite, de sugestit gi iluzit — pe care le interpune intotdeauna intre ea §l viata. Un contact direct cu) viaja nu-i poate da decit maturita- tea, sé perfect mamai bitrinefca. Nu Inccpi af triieyti real decit in jurul virstei de patruzeci de ani! Pini atunel, nu trdiesti decit in gesturi, in intenfii, in nostalgia viltorului si amintirea trecutului, Este eludat ef tinerii au mai precis simful trecutului decit oamenii maturi. Un tindr trdieste mult mai mult cu ‘amintirile decit triieste un om de cincizeci-gaizeci de ani Nu numai atit ; Ia un tindr, trecutul este un element in- totdeauna prezent, cit de paradoxal ar prea aceasta. Este permanent legat, printr-o osmoz4 neincetat alimentatd, de Emintirile lui, Nu le vede, ined, aga cum le poate vedea Un um matar, Nua detagat inci de ele. Geea ed este deprimant in spectacolul tineretii mani- festate, este totala ei lips’ de originalitate. B absurd s& fe spund e& tineril" sint originall, personali, noi, Origi- ‘alifatea lor constd in faptul c& nu infeleg bine anumite lu ‘Cruri pe care mai tiraiu le vor infelege precis, i atunel nu fe vor'mai spune, pentru ci nu fi vor mai interesa, Tinerit fint un soi de ldutari eare trag cu urechea gi apoi reproduc Snfavarurile dupa ureche, diad impresia de originalitate ‘Cerei unui tinar sé serie carte asupra vietii, si vA va aduee un manuseris de o mie de pagini, intr-atit stie de multe gi atit de importante, de noi, de semnificative & Se pan toate. Un om matur va'scrie o suta de pagini ; un Datrin, eel mult douazeci. Este in aceasti anecdots tn- frog destinul tineretii ; acela de a fi imbitata prea mult do Spatiu si de timp. ‘Obignuiese tinerit sA-gi bat Joc de frica de moarte a batrinilor si sé se laude cu curajul cu care ei{ de pildd, fr iafrunta moartea, Nu e grew s& sacrifici eeea ce n-ai vat ined timpul sf prefuiesti. Ce-ar putea pierde un ti- nas, murind ? Ce cuhoajte el din viafa ca s-o iubeascd ? Dar mai este ceva; este definitiva opacitate a tineretii fati{ de sentimentul morti, faja de agonie, de trecere. St AREota opacitate tridenzs mediocritatea : cil o constiint’ Ga care na's-a zbatut, inte-un fel sau altul, problema mor~ {ik mai are inca de creseut pind s& atingh acel minim de Uevatie indispensabil contemplafiei i injelegerii vietii. ‘Gheva imi spunea ca tinerejea este mediocr& pentra tipea ef de experiental sau pentru pufindtatea acestor ex- Parienfe, Poate fie aga. Dar, judecind dupd propria mea Ebservajie, nu experientele lipsese unui tinar, ci injelege- Gea lor, Tinerit nu gtiu ce 98 fach gi cum a8 seapn de ex- perien{é. De aceea chiar intimplarile cele mai extraordi- Pere Ie ramin oarecum exterioare, le poartA dupa ei ca un Test nu le transforma in hrand gi in infelegere, Am cu- ‘Rostut un tint gazetar cehoslovac care a facut de trel ori [roonjurul lumily a cunoseut toate mizeriile si toate aver _ 54 lt, eins og de te pm — de set eat oo tat cece get cain, dnd ra a a nc SY AE ES atc SF at ae, oun ln dp cc ep em tn aris ae Means cee Pe ci ape ea ce ay Dea, Se ee i rad na Aerator gape ea Stet tee eu ee cr Ce en eae ae te are Ea lak erg sin mang rina Fe ee a ne na ea at gate ae arent be ey meee aa se i ec em dace catia al Ma Senn eta et ee eer a a ee aise er open ra a Beg Ga eS a eg ee ‘Spun ch bitrinejea ca si tinerefea apartin mai mult spiritului in sensul c& ele pot fi — foarte rareori, e drept T'sintetizate sau armonizate. Dacd ar rimine numai des- tine trupesti — orice Incercare de apropiere gi unire intre fle ar esua, Si pot fi apropiate, unite, numai atunci cind Fenunfi ie amindoug, clnd nu te met intereseazd nici una niet alta, cind nu te mai obsedeazA ,istoria", Bxista ano timpuri tinere gi anotimpuri batrine, si totusi pe pamint este 0 permanenta palingeneza, 0 admirabild ¢1 continua Fenagtere. Daca stil #4 facl dintr-un singur ceas si tinerete 1 batrinete, apoi nu mai ai nici o teamd, de nici una din le, Cind nici mediocritatea, nici perfecjiunea, nici eroa- ‘fea, nici certitudinea mut te mai intereseaza — te~ai libe- Fat'de aceste destine, pentru ca ai ramas numal tu Insult, fara batrincte gi faré de moarte, M& gindesc adesea la acel bas al nostru cu ,tinereje fara bitrinefe gi bitrinete fara de moarte", Oare'miturile acestea nu reprezinta ele in- esl drama centralf a unei civilizafi ? De ce nu incearcd nnimeni si le injeleaga ? Justificarea bucuriet eee eta tna ES 2 aa Bowe aes, Le cor ae men ee inceptoh0 eprint 9 da pein Tiana a So at ie presser geen Pema at cee ae aS eemetln. Rel edt eee niciodatd, nau blestemat sl n-aui reactionat nici contra ‘umilinfelor pémintesti, nicl contra “miniei dumnezeiesti. ‘Agonia este'o stare cu totul strdin& sufletulut romAnese. [Noi nu am experimentat decit ratarea : singura mare s ferinja a intelectualilor nostri a fost, pind mai anii tre fo‘ nu fi injelegi*, Obsorvati cit de mare esto ‘doosebirea ? pe de-o parte sentimental, minor fara Indo 1, al singuraeaji gl inutilitayt insului in mediu ; pe de alta parte, sentimentul zAdamniciel vietilinsesi fatA de rea- litatea morjil, fata de singuratatea cosmica, decisiva. ‘Or de unde ar fi venit stimularea unei astfel de vie ‘iuni agonice a existenjet — de la Unamuno (rau injeles, Gesigur) sau de la Heidegger, de la Sestov sau de la Kla- ge — ea nu infirma aulenticitatea expetienjet vate se al Thapoid gindirii si scrisului. A fi influenfat de cutare sau ccutare autor nu dovedeste altceva decit o aseminare de problematic, o intuifie comund a existenfei. Fiecare ist ‘auti ajutoarele de care are nevoie. ‘A repeta aici motivele pentru care experienfa durerii ‘este un moment necesar in cunoastere, a dovedi ci du- rerea este element dinamic si construcliv in viata — ni Se pare stradanid zadamnied. NNimeni nu pune 1a indoiala acest caracter de prealabil, de preimplicat, al dureri Dac ‘ea este sau nu un blestem, daca participa sau nu la picat — sint chestiuni pe care nu le vorn discuta in acest artico. Destul sa spunem in treacit ceea ce am spus altédata mai pe larg (in Soliloquii), e&.o singurétate cumplita este des- finul omulu, ed un cere de fier Il pstreaza ferecat in sine, ch ineigt experionta 31 cunoasterea sa il Wimiteaz8. Con Stinga acestel singuratafi alimenteaza neineetat durerea, Si oricite iluzit ar crea viaja din jurul tau ea sé-ti adoarma Acest ghimpe de luciditate si preintimpinare a morfii, ele pind la urmd, neputineioase. De alc, din experienja singuratfi, a zou ursite pprintve oameni gi in viafé, rasar toate celelaite experient Ele decnidejai" agent: tauurnicic Este fark inacals © goand a omlul apre moarte, cltre o moarte decialvé. Dar, oricum, aceasta alergare spre moartea definitiva, ‘i acest gust dezolant al morfit — pe care ni-l lasé orice Glipa trfitd, orice ord trecuté — nu are nimic dea face ‘cu cealalta moarte, de-a dreptul in vial, moartea prin ‘oprire pe loc, prin somn si inerfie. Sint oameni care mor, Sree si putrezese sau se mumifiaza chiar din timpul viet. Ex $Fenta agonieh gia demnidejdii — dack ni se ingidule Er'repetim un paradox celebru — este cea mal bund con- ime a vietie cea moi siguré veriicare a trait frene- {ice t maiore, Decl, chiar acela care pornind de la deznd- Hsfadl Tagonie Tacearea sh cobonre valone viet = te edicated agecinducle contin fn fata neantulal gi a mor Ti chiar'ef Gemonstreazi, prin propria lor afirmare a Mief, victoria vieht anupra mort, Propra lor experient, Ueshdarereest intima peimatul durert ial mort: ech ttn gun ait fel de dure, aceen deca malik SUnogunl dupa cur. exisig i un alt fel de moarte, saeretts viet, dosenmpunerea, putrefactia. “Vreau ai apun cl ace eare vorbese gi scru despre ago- nic, demidejle gi moarte ~~ mua ating ultimele culm ‘Altea as mat avea nit fepta,nict puterea de a-at Mar uttiga’ Gezdejdea, | Vreau #8 spun cd 0 deznadejde Tururigits poartt ined izvorul nfidejdli; cl 0 agonie de Tate if'dat Seaman 91 impotriva careia Iupfh justified tne Saat verona vied Gach am veut, enat alt fel de neigh altel de deznadeidi de care ma ne dra seam mort Aut wk dmprelur $-asemenen mori gt dean dfejai Mastreasaeclatant viata 1 bucuria celor Sti te pare, jadar, cd experienta dezldojdi qi a ago- niet confirma intetaten si plonitudinea vel ila bueu TIS, Sade necea instauraree unor astel de preocupirl in Tire callurd romineased verifies insil vitalitatea gi re- Sincie sioel wanstre, B do. preferat gindirea unut Emil Cioran qi Petru Mano tututor literaturilor gi fozofior Gsdite pe vechile forme de pesimism rominese. Ne afm SHS Blain carat color Goi ner, In fafa unor expe- lane masjore cu fonts diformarea provincial (la cel dim {rm §monoionia celui dint ‘Ma intred, ins, daca staruinfa in agonie iim deani- ‘oprice pe log, 9 automatizare & : Rateby ma aes, care cote f= Uisuaiee pi sostul une! asemenea porifitsprituale — dack Se'renunii de ao mai socots preliminarie. Durerea eate un Shomont necesar in dobindirea cunoasteri, sl agonia este Deuperien{a necesard in realzarea bucuril. Dar st dure- fen g agonia ajung negative, serpe si inutile dacd mu sint depisite. Moartes nu se afld intotdeauna la capatul ago- Iniei ; moartea poate ajunge stapind chiar pe agonie, prin ‘automatizare el, oprirea ei pe loc, transformarea ei in dogma. Singura valoare a agoniei este verificarea viefii, ‘dupa cum singura valoare a durerii este verificarea cu- ospteril. Prefilese agonia intructt sileste pe ins sé lepede toate lluaille §1 narcoticile, si trdiascd direct si personal. Tar durerea o prejuiesc prin ceea ce are ea nud si plenar, prin dessofisticarea cunoasterl 1A te ageza, insd, In deznadejde gi a privi gi judeca viata si lumea de acolo — mi se pare gi neesential si ineficace. ‘Dezfdejdea si agonia pot fi trepte, nu centre. Atfta timp «it sint trepte, prefuiese tocmai pentru verificarile pe care Je dau vief #t cunoagterii, In clipa cind ajung centre de finitive, automatisme de stiri sufletesti sau de cuvinte, sint nu numai inutile si nesindtoase, dar sint de-a dreptul necatitabile. Ceea ce imi displace mai mult In desperare este egoismul ei, este lipsa de caritate, ca si nu mai vor= bese de celilalt mare pacat, impotriva nédejdit. In aceasta privinjé, teologia cregtina 's-a addpat din insusi izvorul fentral al viefil i al bucuriei — socotind deznadejdea ca ‘eel mai negru pacat, impotriva Duhulut Sfint, Sanu wild ‘ed $i 0 crima poate fi lertaté, In teologia cresting, dar 0 ‘deznddejde consumata (sinueiderea) nu. De data aceasta, Viafa intreaga si bucuria existenfei vorbese printr-un pri cipiu de teologie. Cea dintii gi singura esenfiala datorie a omului este caritatea, adici o neobosita justificare a bucuriei existen- ‘ei. A face din viata si cunoasterea ta 0 permanent bucu- Tie — in pofida tuturor mizeriilor, sl intuneeimilor, $1 pi ‘eatelor, $1 neputinfelory si dezndejdilor — iat o datorie ‘cu adevirat virila, o datorie a omului gi a omeniei din tine, ‘A face din viata ta o victorie continua contra morfi, con- tra raului, contra intunericului — aceasta este o datorie peste care nicl o morala din Iume si nici 0 societate nu poate #4 treacd. Bucuria de a fi viu, oricit de deznadajduite Eefi batfile din aufletal gi din jurul #80, nu @ tot na cu ‘optimismul vulgar al simplei existenfe biologice. Bucuria Viefii depageste cu mult confortul gi sindtatea. Ea nu ex- clude suferina, agonia, desperarea — ci, dimpotriva, le implied, Pentru cA nu inseamna nimic a te bucura de viata fatunci cind ea nu Iti scoate in cale obstacole gi crucificéri. Beer sees Nu prejuieste decit bucuria care a trecut prin toate incer— ccitile gi a indurat toate umilintele omului. Cunogti atunct facea inseninare pe care fi-o da sentimentul vietoriei vie- {i din fine, caritatea, siguranfa cd nu mai egti singur, Ducurias ca dai altora, dect c& acet altii exist, deci c& ai trecut peste hotarcle egoismulul tu, hotare inlguntral of ora a luat nagtere suferinfa. Nu cunose porunci mai valabili dectt accea de a fi vviu si catitabil, CAci aceste dou Indemnuri de omenie Jupta chiar impotriva destinulul tiu, destin zidit in cercul ferecat al individului, destinul singurdtitil gl al tristeti. Cred ci cea mai mare justificare a bucuriel este tocmai aceasth Teristenti a neantului si intunericului din noi, ‘Aeeasta revistenfa a cercului predestinat In care sufera in dividualul, Impotriva bucuriei vietit gi cuncasterii se coa fizeaza voluptatile amare, efemere, zadarnice ale indivi- dualului, In alta parte (Soliloguii), am aratat eforturile pe tare le face omul, orice om, impotriva acestei tragice Ii- ititi, inceredrile de comuniune, de trecere dincolo, de ragoste, toate pomnite din aceeagi sete de rupere de sine, do contopire ett altul, Vedaam in acest instinct cealalta Forté, lurninoasa si caritabila, care insuflejeste omul, al~ tun de forfa tragic, a inchiderii in sine, a inerfiei, 2 Ii- rmitarii egoiste, In aceste pagini fugare inchinate bucutiei, se cuvine si facem un pas mai inainte, gi si aratam cd aceasta tendinfa citre lumind si dragoste, aceasta sete de comuniune si contopire este sprijinul naidejdit, este izvorut feare poate adipa nous omenie, mai libera’si mai cari abila, Cred cA binele se Justific& si se recunoaste prin ucurie, Cred ed bucuria este insist structura noii omenii pe care o agteptim, Cred cA cel mai mare picat contra Tumanitafit este tristejea desperats ridieat ea valoare su- prema a spiritualitati, Cred cd omul se poate tot atit de mult apropia de Dumnezeu prin, bucurie, ca si prin dr foste. Si dack omul mai poate colabora cu Creafia, mai poate edduga ceva lumii acesteia atit del pline si de bo- gate — acel lucru este bucuria, cit de mult intuneric, de~ Troniae si mizerie ar exista in noi. Agonia gi desperarea prejuiese numai intrucit sint itinerariile cele mai vigu- Troase care conduc la victoria viet Exerciffi spirituale ‘Scopul acestor citorva exercifik splrituale, pe care le public mai jos este, inainte de toate, combaterea gi rezis- Tenia contra triste. AtIt timp elt egtt intunecat de tee, ramii in afar de viajé sl, deci, de infelegere. (Gusta pastune sa. ucigdtoare 96 pleat mai otrigitor Ia er_deatt tristejea, Impotriva ei omul tindr este dator 84 promoveze toate forjele luminoase gi victorioase. ‘Excreifille spirituale trebuiese Inflese ca nigte adeva~ rate eforturi,adevarate fapte de conslin{d ‘Ble aparfin unei tehnici, nu unei filozofii, Lucrurile astea se fac, nu se gindese De pildé, cboseala mentalé (nu cea fixie) na se com- pote nitiodata prin odinna — ok prin fort. Cind spiritul este obosit, deprimat, dornic de vagabonda}, de reverie — fhuvva intinidafi, nu Cedafl. Reveniti la un efort mai aspru, Jao concentrare mai continua. ‘Niet o evanescenja spirituald nu rezisti unui eeas de concentrare, Va vefl descoperi atunei mal luczi, mai calms, ‘mai pitrunzatori De cite ort vi abate tristejea acestei condifii_ umane, incereafi sa va uitafi pe vol Ingiva, Incercai s& privith Viafa ca #i cum n-aji exista, Dar si nu va Inchipuifi viala dintr-un ‘alt punct dé vedere (64 nu va spunefi, de pilda, Sdacé ag fi un vagabond, sau un lucritor in mind, ce a§ Grede despre lume ?"), Acestea sint puncte personale de Qedere; #1 din vive punct de vedere personal izvoraste tistetea.. ‘Incereafi si va despersonalizafi in imaginayie, in pro~ fecfia aceea irealé, fantastica, pe care a implinifi cu aju- torul timpulul interior, mental. Acesta este un exercitiu foarte difiel, pentru ed trebuie si evitafio sintezA abstract ws in acelagi timp sf evitali reeditarea unui punct de vedere personal. ‘Se spuine cf Jucrul cel mai liber al personalitatii noastre este imaginatia. Totus, lao analizh mai adined, imagina~ fia ne apare de foarte multe ori drept o facultate pedestra, Breoaie, ingradita de foarte multe superstiti, de nenum’- Tate tipare. Ne imaginam intotdeauna dintr-un punct de —a— vedere personal, in loc si ne imaginiim posibilitiile noas- tre, ne imaginim alte posiblitayi personale ; ale unul rege, alg unui millardar, ale ‘unei star, ale unui mare aventu- er ete, ‘Ca si ne putem gnora, det, pe nol ingine, ave nevoie de o puternicd imaginatie ; prin care s& cuprindem viata Gfrect in afara de lmitarie'e, de valorle #1 personaliza- ile el ‘Oamenii far’ imaginafie sint cei mai nefericiti tris, Bi nu ae pot uita pe el, nu pot sepa de povara individua- ita lor Gindiji-va ce mare balsam (fi ce lucid instrument de ccunoastere, in acelagi timp) e posibilitatea de a contempla Chumckiurile taiate, vagnanele cu piatré, cu sare, cu Be- {rol toate aceste materiale pe care un tren le poart ci fre orage pentru a incdlzi, a construi, a rezista intuneri- cului, St pofi sta In fafa unui asemenea tren de marf& — Si st compari, apoi, tristeple tale personale cu faptele Scestea atit de ,brute® dar atit de obiective Cred ed daci facultatea de imaginatie despersonalizats de care vorbeam ar fi mai adincita si mai deavoltata — ar xista Toute pulini oament trgti, Noi nu gtim s& chemém fn ajutor, inst, forjele bune din jurul nostra ; nu stim si comunicam ei! atitea puteri ale bucuriei 4i ale Juminii (Cindiji-va, de pilds, ce conceptie stranie, alterata, avem hoi, cet din sec. XX, despre bogatie. O istorie a conceptiet Gespre bogatie ar doved! etapele prin care omul s-a izolat Ge natur8, a rupt colaborarea cu forfele victorioase si bune Sle pimintulu, a uitat e& bogatia e o datorie a viii ome ‘negli, deoarece bogafia adaoga ceva naturil, v completeass, co implineste) Incercafi s& nu vA ginditi la voi. S& va transformati in potire in care sa se adune alt& viata, mai pling, mai umand. Gind avefi de facut un lucru, ginditi-va la ceea ce trebuie facut, nla eine il face, Ignorati cu furie fructul actelor Voastre, Si nu va intereseze dacd un luert e apreciat, © Fecompensat, € premiat. Trece{i peste el indat& ce lati ‘fheut. ‘Nu renunfafi niciodats 1a voi pentru un om, eit ar fi el de mare, de sublim, de extra-ordinar. Renunjati intot- cer eee: deauna pentru un fapt, pentru o idee, pentry un lucru "Gel care izbuteyte sk deplgensc orgoit, unin, re- smuycarea, Habunares, ura'— sngur emul acela poste fi vom nou, St mu sifere nicodstl pentru o infringere Personalf 58 nur peoe de opinia publics ja na urssck Per eare hatreds pe uclroph alate Un om care EE ofp o memoria teal ales adicl o memo- He sentimental, noslaigich, prin-eave actele nu se con- Rims eamenii nase uid, durerle qi Bucur inadmin- feact alte acte inutile Crearen unet memoril impersonale, cae spring vata fn oalitetn el i gestul fort teal ales. © memorte That aa nu plstrezesentimentele aderente ae unul fapt —~ ‘Pipa ida O micmorie care st ns pasreze oamenl — fetanul sub care 9 mages oamen De nictieri mu creste mai cumplitatistefea decit din sentimentul impului, din euprinderea Turi prin aceastd fecaturd a timpulul,a devenici a trecerl, a morti in via Sstenta ne spare deenddajdulta mai ales cind o privim cao alergare spre moarte; ind infelegem cf flecare ceas tate o mayeltura mat mulé in insula aceea incerta care e Slate roasted; eind simfim eum trece.Umpul, ch chiar Sele mal extafie Bucur it se, pene ein te TInvitai, dee, s4 ignorafi timpulj 24 nu va temett de inylicayiile Iuts Supeitnti tu desavicgre orice ura de memorie sentimental, suprimalicontemplafile evanes- ente, amintirle din eopllire) regretele, toamnele, forile Dresate, nostlgil. Tncereafi si concepeti viata aga cum e : sub semnul in- timplari (evenimentul® {ilozotieh, cea ce realistt englert hnumead the event), Firh continuitate, mai ales fard puntt Ge trecere (care creazh sentimentele, regretele ele), find input personal, adied-acea legaturd sentimental pe care 0 ereeazh individul Inte diverse evenimente ce se succed ‘Cind trecefi de la un Iueru la altul, de la o stare de suflet la alld stare de sufle, ginditiova c& numa satimpls tor accle evenimente se aucced in trea unui singur in- 6 ‘divid ; ele puteau fi impartigite uncle de un individ, altele de alt individ. ‘Nu creafi memoria sentimentald, nu pistrafi starea de descompunere a unui Iucru (stare ce exist intotdeauna ‘pind la instaurarea lucrului urmBtor). Ceea ce numeam mai Sus ,timpul personal” este tocmal avest interval intre fi timpiari —y care ne creeaz& cele mai mari suferinfe, gi a ‘cdrui memorie ne di 0 contemplatie trista a existenfet eaci ne aduce mereu aminte cf lucrurile tree, c& nimic ‘nut permanent, c& era mai bine ,,inainte* ete). Invijati sa concepeti o alth eternitate decit eternitatea timpului, a istoriel, Atunci ,trecerile", ,schimbarile* nu mat dor. Atunel numai intimplarea conteaza. ; Dece faci filozofie ? ‘Din ultima d-tale scrisoare am si te rog si-mi ingidui si citez aceste rinduri : ,.Mi-a placut intotdeauna si com- pat pe filozof cu acel of care, pus in fafa unui cffel, 84 Se joace, il fine inert pe genunchi, intrebindu-se : prin cc frifune, oafe, am ajune eu fa\A in fad cu acest catel ? Sare simfurile nu ma ingala ? §1 chiar daca simfurile nu rar ingela, tare ag vrea 84 stiu descendenfa acestui edtel, fay veea sé gtiti dacd i el are suflet ca si mine, dacé e rau ‘Sau blind, daca are crize de constiin{a, dac& cunoaste li- Derul arbitru, Prins deodata in aceasta’ fascinanta proble- ‘aticé: omul lasi cafelul jos si incepe si mediteze. Mai hainte, nu gtiu, Poate cielul a ajuns cline, gi a plecat de Tinga el {ara ea omul meu s& baye det seams. ‘S-a intimplat ea, chiar in ziua cind am citit gi savurat aceasti scrisoare a'd-tale, s4 ma Inflinese pe strada cu ‘unul dintre prietenti mel, fllozof. T-am spus aga, intr-o doar: Ginditorit s-au trudit pind acum si infeleaga lu- mea dintr-un alt punet de vedere decit cel al cunoasterit imediate. Au creat o problematic& a existenfei si apoi si-au petrecut timpul in rezolvarea ei. De ce nu se accept lumea fa flind de Ia sine Infeleasd, si apoi si se treack mai de- parte, s-o intregeascd prin gindire ? De ce au ciutat ef Sensui gindirii numai in reluarea si reactualizarea dialec~ tied a Creafiei, cind gindirea putea conduce i la alte lu- cruri? (de pildd, la coincidenja cu creajia, Ia creafie [propriuzisi, lao Colaborare eficienta cu viata). ‘ Prietenul meu m-a avertizat ck asemenea intrebiri-¢i Je-a mai pus si Haberlin, care accepta si el lumea ca fiind de la sine infeleasi (Selbstverstandlichkeit). Veri daré c& ‘mal al de citit Inainte de a te incumeta 8 renegi filozofia. Un réspuns, insd, la intrebirile d-tale, pe care eu le re- zumasem cum m-am priceput mat bine — nu mi~a dat, Cu atit mai pufin ma voi incumeta s& fi ii scriu scrisoarea aceasta, fac numai pentru cd indo- felile d-tale mi-au iscodit, vor interesa. ‘Nu gtiu cum ffi pui d-ta problema, dar pentru mine intreaga drama a filozofiei se rezuma in acest conflict pe de-o parte setea, setea accea aproape organica a gindirii dea da seama de tot, de a inlanfui totul printr-un singur prineipiu consistent, a cosmiza infelegerea noastra (adic de a gisi axa in jurul cAreia toate se vor armoniza in su~ Hletul nostru, dups cum totul se armonizeazé in Cosmos {in jurul unei axe ideale) — iar pe de alta parte, sentimen~ ‘ttl mortii, intuitia aceea terifiant& ed alergam spre moarte, cc sintem deja mor{i tn fiecare clips, c& moartea e 0 .ex- pevien{d nediferentists" in tot timpul vietii, dar ci se ‘poate transforma oricind in experienta finali, absolut Gricum ai privi filozofia, ea se reduce la una din aceste atitudini (general omenesti, de altfel), sau Ia amindoua deodatd, in continua si ursita agonie. "Ti sar parea c& instinctul fundamental al lozofii — ceea ce am numit mai sus setea de a da seama de tot, dorina de a te armoniza cu totul din jurul tu, de fa onu mal tat inert, desacordat, cl a te pitrunde de ace~ lagi ritm care strabate totul — {i s-ar pirea ci dorinja aceasta de acordare prin injelegere conduce la 0 eternd ‘viaja si ramine etern vie. Totusi, nu este aga. Orice filozo! ebule #4 moara ; nu ca individ, in carne, ci ca gindire, in infelegere. In clipa cind e perfect armonizat cu totul, in clipa eind infelegerea lui e definitiva (pentru el, fireste), ‘cind gindirea lula ajuns sistem — atunci se inchide viefil, "se sued ridacinile, moare. ‘Tragedia poate este destul de impresionanta : s& cauti o viafd intreag’ s& te armoni- zexi cu viafa din jurul tdu, infelegind-o, iar cind ai biruit ‘munca aceasta de Sisif, si mori. E un destin ancorarea aceasta supremé a tuturor filozofillor in moarte. Caci este Oadevaraté moarte sh infelegi totul, s& poti integra totul ‘ntr-un sistem inchis, s& pot! Incadra fn sistemul t&u chiar ‘cova ce nu se poate incadra nicfieri, numindu-le ,ireduc- {ibil, irafional", elan vital” gl mai gtiu eu cum. Cind chiar aceste elemente insurgente, care se refuzi intelege- i, aint arbitrate de intelegere gi distribuite fiecare Ja locul ‘sdu.— nu e aceasta moarte sistem, fllozofie 7 ‘Tmpacarea aceasta supremd, intrarea aceasta eroich sub piatra mormintulul este f4r4 Indoiald frumoasi ; degi sis- femele la care au ajuns alfi ginditori sint bune st valabile umai pentru el, reprezinta formula armonizAnii 1or_pro- pri, a cosmizirit 1umil lor interioare, si nu ajutd intra hhimie pe cei care vin In urmé, si care vor fi nevoifi 64 ia foul de la capt, dac& vor Intr-adevar' s& {acl filozofie iar nu chrfi de filozofie. Dar daca mori mai inainte ? Dac mori pe drum, ca un cline 7 Nu se poate sii nu fi simfit gi d-ta, ce? putin in. anumite ceasuri, alergarea aceasta cAtre moarte ; intrarea aceasta sigura si ,vie" si imediat, si inpronunciabilé in neant. Daca infuifia aceasta de fiecare clip a morfil se preface bruse in experien{a definitiva ? Vezi d-ta, filo~ {ota poate fi, cum Se spune, o pregitire pentru moarte sro consolare pentru viata ; dar numai atunel cind stit ci iii traiegti viafa toatd. Altminteri, cind mori astazi sau peste un an, filozofia este numai un avertisment. Céci st fn destinele gindirii si Infelegi un Jucru numai cind ai recut peste el, §i 88 armonizesi viata numai cind at pierdut-o. “Atunci, de ce faci filozofie ? M-am intrebat adesea daci filozofia nia este o atitudine care trebuie depasita, daca pu cumva am avea $i alt menire in afard de aceea de farmoniza lueruri pe care le incurciim nol la inceput cu {ntrebarile nuastre {ari raspuns gi cu problematica noas- {ra inutila, Meam intrebat dact acest sacrificiu al spiritu- Jui nu a fost prea mult repetat in cultura noastra euro- peand, si daca nue timpul s& pornim mai departe. Unde Bu ste— pentru ef nimeni n-a incercat, incd, si treacs peste obsesia ,injelegeril™ viefii ca s& colaboreze cu ea cel putin, nimeni din Europa Nu stit de cind s-a statornicit superstitia aceasta a di- namismului gindieii europene, a activismului ei. Mi se pare, dimpotriva, cf gindirea filozofica europeand — in~ Sreptindusi toate eforturile edtre infelegerea vietii,catre moartea insului in acel suprem épanouissement al spiri- tului — eo gindire statied, a5 spune chiar contemplativa. ‘Ancorarea in moarte a tuturor filozofiilor europene — desi ‘majoritatea sint incongtiente de acest itinerariu — e un Iueru caré ar trebui si dea de gindit. De ce nu vede ni- meni cf singurele metafizici ale vietii sint cele asiatice ? De ee Vorbeste teat Jumea despre ,,pesimismul” oriental, despre ,dorine de extinctie" a ‘buddhismului, despre ‘asasinarea viel" in filozofille asiatice ? Pentru_simplul otiv ca nimeni nu le cunoaste, si repetd tofi doud-trei ‘adjective culese la intimplare in nigte cArfi funeste ale sti inet europene. Ar fi interesant de scris istoria acestel mi- tologli, create de europeni pentru foarte multe motive. [Ay tncerea son seri intra 74, dae neng. sti che inutila Cici nimeni nu va putea injelege ci adevarata via{ de- pageste Viafa prinsd In ins, limitata de iubirea lui, para- lizata de Snfelegerea lui. Exista anumite vie{i personale, atit de acute si de trepidante — inclt Ifi evoct magnific ‘moartea. Nicdieri nu vad moartea mai precis decit in viata, farzind intr-un cere inchis. Pink acum, noi europenii, nu fam creat decit asemenea cercuri de viata, formidabile, e ae tr maa carci, atin nd oe pee spre altA viafa, care rupe cercurile, care trece peste ins = rispundem comozi : extincte. Tubite prietene, nu mat pot da de firul acestel serisori ici fi-am seris-o din inima, f4rd si mi controlez, gi acum ‘ind trebuie 84 o inchei, infeleg e& nu fi-am spus mai nimi in cele ce erau In mintea mea sa-{i spun. E vorba aici despre filozofie st despre moarte, cind eu voiam si-ti vor- bese despre allceva : despre miini gi gesturi, Nu zimbi ; ‘i observat milinile oamenilor, miinile prietenilor d-tale, cum nu-si gisese astimpar, gi ereeazi neincetat spatiul in jurul lor sil palpeazd, gi se zbat, sl se afirmd, miini de ‘om, cu forme totdeauna noi ? Sint zile cind observ aceste lucruri fara sa ascult ce mi se vorbeste. Si nu ma pot opri ‘sh nu compar viata miinilor unui om cu insusi destinul filozofiei europene j intotdemuna afirmindu-se, intotdeauna cereind forme noi, dar intotdeauna limitindu-se. Am vizut tun singur om in viaja mea céruia nuvi observam miinile. Nu mam ingelat : acel om, cel mai mare pe care il are veacul nostru, era un adevarat ginditor, unul la care gin- er direa a pornit mat departe, peste problematich gi peste crifrvatd sk privesti mine, prietene : Europa toath vor- beste in jocutor. a fie cee eco! wt fg. rmune lan poe ne: pare ei nce, Rees ira mes ore eee HED dace aan Maen ee ilo eh, pk ty mls eal aur ene ie at ia ns rac on a fh ime See fel ea ae a clinch nso nc oma mater os on ng Se el see ieeee soma ear ne oe on ere bl rn ee Oe aanul nagterii lui Mihai Viteazul, in cavalerism, in progres, {in Revolutia Francezi — gi mai stiu eu in ce nu eredem. ‘Adundm o viaf4 intreaga asemenea adeviruri si, ceea ce fe deprimant, este cf fiecare dintre nol are dreptate, sus- {inindu-le si promovindu-le. Tragedia nu este in indoiald, ‘el aproape nu mai al de ce sa te indole in aceasta infla- fie de adevaruri inutile ; tragedia este in violenfa pe care © exercita asemenea adevaruri asupra congtiinfel gi nepu= tinfa noastrd de a le ordona, de a le cosmiza, Le primim asa cum ni se impun, feli-feli, sau bulgare dupa bulgare. De accea mi se pare mai real un tran — in constiinta chrula toate ,adevarurile" se armonizeazi) intro intuitie Blobali a lumii si a existenfei — decit un eivilizat de al hostru, care stapineste adevaruri~ apartinind la einel-sase altur,incepind din epoce de pats 9 sfirind econ 8 ul Einstein, Vei gisi fn constiinfa unul om modern superstitil de primitivloeaitor al pegterior slaturi de siguranta: dor Fraticd a stinfel atuate. Na mat avem simful sluluy al Fimalui, @l consistent. Sintem baror. adavgind Taf tare siructuri a gindiril noastre bazice miei amanunte si Aecoratii care siar fi avut rost numal intro structor’ Aifertd. Nimic arhitectonie tm gindinea_nosatr, tocmai pentru ci nu ne mai preocupa decit adevarul i adeva- Farle ar nu viafa. Tréim inti-o necontenita panied acl imi inyel? dacd am uitat vreun adevir? daca grepesc? Panica aceasta este inutlé cic de fapt, nu greseye ‘on! i toata lumea/ ain panel lor de vedere are deep iste. Dar co imporianja poate aven aceasta?" Important $i vital este nu sa desprinal adevirul, ci sil Tegi de viata {a, sa integrezi in tine. 84 gases un adevar nu inseamna nimi; sh ott dispune deel poate insemna cova, Adevdrul # eroarea sint, orice s-ar spune, obiecte exterioare aita fp ile gindim numa ar na Teinfeleger, (red ch nu faci si deta confuia intre * infelegere | indi o visa tniveaga ovserie de adevarur,fara'ca san felegi{ totusi, nici pe cel mai neinsemnat dintre ele) Gisiren adevarulul (ea adevararilor) a fost vreme de oud mil de an fnta gindril europene, Sa recunongtem ck fam adunat ping acum un numar impresionant de adevs- FN, jocul poate continua, Se descopsr pe fiecare 2 nol ‘microbi, noi documente hitite, nol stele si noi legi pstho- Topice. $i, totusi, ne aflam t inainte de Copernic. TMluim un cosmos antropocentric. Asteptim mereu o in- {uijie mal larga, care sf eosmizeze altfel mille acestea de tultie ma, aulie ierarhizeze 41 s4 le armonizeze. Dac am eer cel putin mingiierea c& ne ingelim, c@ traim un vis, 2iSintem inconjurati de iluzil ! Dar nu, nenorocirea poss Cu Aiite ca sintem inundati de adevaruri. Si fiecare dintre UNE fRtgarca eA se instaureze stapin absolut ; avem astfel Gheeplia materialist a istoriei, freudismu, biologia, feo, Joga individualismul magic etc. — care ne explicd totul pun punctul lor de vedere. Ni se pare cé am progresat de Be Prvuvt pind azi, dar eu ma intreb undo este progresul Gaui majoritatea modernilor sint monoid’ cach mgure formule, prin care vid lumea si o explick ? Sa guuzeet de un adevar este mai mult decit a-l compro” ‘rite (eum ¢ azul freudismului, de pilda), Abuzind de el, Trecl direct in eroare. Adevarurile nu au valoare izolate ; Uae ajung dea dreptul primejdionse elnd incerci s& com- ‘pensezi cu unul singur absenta eelorialte. ‘iia snteeb daca nu ne-am Jucat de-ajuns devs adevi— ul Ce Dumnezeu, si.nu fie gi altceva mai bun pe lumea Tecasta? (in afard de efemeridele simfurilor si artei, care ‘hu pot, offee s-ar spune, satisface ol congtiinta complet) Mi be pare ea singurul iucru care merit atenfia noastra Pu este adevarul in sine, ci cosmizarea lui, Sinters fra UuI gi fara ritm, de aceasta ducem lipst, nu de adevarur Sidlekiag aven cova da obiectat civilizatiei acestui conti Seat'este tocmal abuzul pe care I-a facut de adevarurt, Ta'pagube stilului, adica a viel. O vial realé s pretioasa tare yadeet dupa cantitatea de adevaruri pe care @ acu Peat2o, cf dupa stilul ei interior, dupf ritmul care © Thin Avern linga not oameni foarte destep}i, foarte ori Guna sf foarte eruditi — clrora le Lipseste; totush, stu, aited viata proprie, ierarhicd, ritmicd, a adevérurilor adu- aaied Ceehil acestia poartd 0 eut’ de morti eu ei, cit ar parea el de selipitori gi de vii, Pentru c& nimic nu poate patde mai sigur — dup cum mimic nu poate aliments mai Viguros vials decit adevarurile, Erorile, aproximatile, Stlcelurle, superstiille sint produse gi asimilate automat, Siete nu implied Intreaga constiinta. Dar adevarurile, inti, Settee sint primejdioase, Un féran care crede in stafil este un om normal, pentru cf aceatl eroareapartine ine sige aiybbatedebpre lame extent Dat ut medic cee eoem tn gandcle ta cecreiane inter ste oa soem Pentre el abuvesel Ge acest adevi, $e SEAT Petiacd neti globele a fun pen eaten Sata ect pe care mo vem, mie vom putea deci tune ind devise nor ap obtesie © Ctiealat aig exon ne vor cee din Tosh rene evr rhe Sean ak tues npreurdeee pein care ram ght: Sie Bt flag urea sana cst wees Bers tun um mural peat dn pom ainda ul ewe Jee dap qm mca let i om a Se ee Be er iad gheee sderiead vt fo sia jadeat le sint idee cle tosts), "som get win fate edertate cae ertmich wml, coun fat Ca tele 9 cumin viet Poree bere ee comples apoape toi moder, mh prea fetta eh fle uate cd stlm.cd la nderinn hoasted 0 opp am ne een oe ee ‘Moment nespiritual upd co am ciit ultima dotale scrisoare, am asezat-o cu svete infernal unde — din 10 in oace — obignulese sit -ayez corespondent cate nic ng inlet ce mana olumnineg tm eatanet 0 acest suse ani sint cncized gl opt de seraoe! mati, toate eice cu singe cu fue, dense woiente, amare gt rostagice, erudite si sublile,cfleodataaducind cu cle Spaime de apocalips (de cite ori am ajteptat nelinistt 5 af dn tare yestensinuctdert tte!) altdda come nicind o seninatate nefireascd, pe care fi-ag fi invidiat-o aot ag fi stiut in elteva saptamint avea st fe ur- {nati da 0 nou werd, de nol lamentaft agoni Si toate acestecincizeet x opt de srisort mi le-al sris mie’ nu alt pentru avmi dezvalui ceva din intunecatl st Complieatul tale suflet cl pentra a vorbl iardgi de d-ta, pentru a te seruta mai lucld §i mai complet, pentru a te Beer ee convinge inch o dati ci esti omul pe care ff caut eu si ta, c& esti omul spiritulul. Oricare ar fi temperatura la care sint compuse scrisorile, un caracter comuni le infri~ este ; toate sint ,spirituale”, Ai erezut poate — cum am crezut si eu un timp — e& singura eset in aceasta ving ‘este ,spititualul” Bl bine, domnule, te lnireb acum, elt se poate de sincer si de prieteneste : nu te-ai plictisit s& ma~ fini de alffia ani aceleasi si aceleagi nofiuni ? Nu te-au obosit atitea pasiuni abstracte? N-ai vrea, sincer, 58 fi fi altceva, #8 faci gi altoeva, sé te uifi pentru un cess sau pentru un an, 84 te contrazici, si te joci, si-ti bati joc de d-ta — sf iesi, in sfirgit, din exasperanta d-tale agonie, 84 dai pe loc repaos" disciplinatei d-tale constiinje, 84 ui odsta capit durerilor si entuziasmelor, si depapirilor, 51 experienjelor, §1 Infelegerilor, gi revelajitlor, si tuturor Acelor lueruri crucificante ale ,spiritualitatii" d-tale ? Dom- rule, in situafid in care mi aflu eu astizi fata de d-ta — fas putea si-{i raspund declt vulgar, suficient, mediocru, hespiritual, Crede-ma, momentele acestea de refuz gi ne- gafie sint tot atit de nutritive si de decisive ca si momen- {ole pe care d-ta le cultivi ou atita furie. Mi se pare ci a prefera — pentru d epoci mal lunga sau mai scurta medigerul st neesenfialul, lenea gi jemanfichismul, de rea gi anarhia lguntricé, intr-un cuvint orice in afara de rspiritual" gi de perfect" — mi se pare c& atitudinea ‘aceasta este si necesara gi binef’icitoare. Tntr-un astfel de moment ma aflu eu acum, cind {fi seriu. $1 Ifi repet c ceea ce m& sufocd in jurul meu — la Grla, Iu privicnit sacl, la mine gf ceilalfi — eate lagitatea noastrd de ane schimba, chiar cu riscul de a ne compro- mite, chiar eu primejdia flagelirilor. Domnule, I}i martu- jsese ci am obosit 84 vid pe toati{ lumea facind acelagi fi acelagi Iueru. D-ta faci ,spiritualitate", cutare face ,au= {entieitate* ; unul misticd’ gi altul scepticism, unul exas- pereazi lumea cu India gi altul cu America, cinci urla Gespre agonie gi alti einci despre ortodoxle, unul mai breaz Serie apologia barbariet gi alful mal hlozot sare in puy dupa el — ea sii dea iluzia c& experimenteazA neantul. Re~ petim, domnule, gi ne repetim pind la dezgust, pind la Yomitare. $i tofi voim si ne intrecem pe noi, 84 ne eredm, si ne ,realizim" — gi scriem, si vorbim, si dim din mfins, i facem confidenfe, gi né ldudim, si ne batem jor, zi dupa ‘i, an dup an, Numim aceastl ,cregtere , spiritualitate", ‘pautenticitate’, sau ne rAsfatim ca nigte cocote gi ne pre- Facem c& nu vrem sh dim etichete experienfelor noastre, ch noi sintem liberi si pliabill,c& stntem ,.viafa gi aga mai eparte. Sintem tofi, in fond, nigte caraghiosi — gi ag vrea ‘sin{i_ mArturisese in acest ceas de furie contra d-tale si ‘contra mea insurni, cl mi-e sila si mi-e mild de toata fan- faronada noastra. ‘Ag prefera sf fiu orice, in acest miez de noapte eind Ifi seriu, in afara de ceea ce pretind cA Sint: un scriitor gi un ginditor, Da-mi voie si-ti spun’ ed lunul care igi iubeste alit de sincer meseria ¢1 gindul — fare dreptul, are datoria si gi-o urasc& de moarte citeodata. ‘Te urdse gi te dispretuiese si pe d-ta cu aceeasi sinceritate AG Yenit din anonimatul d-tale de gase ani (simpli por de cabotin medioeru, de altfel) cu o serisoare lunga si plic- ticoasé, ca sdemi pul in fafa ochilor propria mea icoand, propria mea precaritate gi lene gi spaimd. Ei bine, dom- hiule, ai nimerit-o prost de asta datéj Ai nimerit intr-un ceas’cind sint dispus s4 fac socotelile cu oricine, cici am favut grija si mile fac, singeros, cu ming insumi, Nu-mi fascund gi nu-{i ascund nici d-tale ci sint un om daruit de Dumnezeu (sau spune-1 Natura, eaci ta pretinzl flo- Zot) cu toate picatele, Dar, pind acum, de pacatul acesta ma ferit Dumnezeu (sau Energia Universald, sau Viata, ‘cum spui d-ta). ‘Deci, domnule, afl eX m-au obosit pin& la limits toate laitmotivele spiritualitatii d-tale gi ale prietentlor mei. Ag fi fericit sf aflu ca Petru Manoliu s-a angajat muncitor Snte-o uzin§, ef Fil Cloran a renunfat si mai umple lu- mea cu retorica Iui abild i facil profunda asupra nean- tului gi @ agoniel, ca Petra Comarnescu nu mai militeaza entra elernele lui drepturi ale omului, e& Mircea Vuled- hesca citeste romane detective, iar Mihail Sebastian se hhotirdste #4 uite ,bunul gust" gi ,spiritul critic", Altceva, nu gti cum sie{i spun elt de insetat sint dupa altceva, complet strain de cele ce am facut sau facem acum, ceva medioeru, brutal, Intunecat, neinteresant — dar prin care 4 putem tri altfel gi altundeva, Iti marturisese e& am inceput s& stimer din nou stiinta, fn faja avalangei de spiritualitate, autenticitate i viet interioara care s-a abitut asupra jlrii noastre. Stiinfa aceea Hogi neinteresanté si nespirituali, format din obiecte i din operafil care nu-fi cer nici ,inteligen{a" nici ,viata inte- Hoard — ei numal pufind luciditate, mult’ metods, si ‘enorm de mult mune, asceza, submitere. ‘Dar mive teamA s4 mA indemn gi si te indemn pe d-ta din no in stiintd. Mi-e teams, pentru ci e suficienté 0 invitajle, Un gest, 0 sugestie — ea oamenil si se fixeze, si se usuce, SA se mumifieze in ideile altora. Acum n-aj ‘rea decit 0 adined schimbare, o complet prefacere. Dar, pentru Dumnezeu, in alta directie decit aceea a spiritua- Iitafil, Oare sf nu mai fie nimic pe lume care si odihneascd si sh poatd rodi in afard de spiritualitatea de gesturi, misti, uvinte, microbi gi geniu ? ! Fragmente ‘Acum cijiva ani am trait 0 bucaté bun’ de timp in preajma unui om mare, Era intr-adevar un om mare : Matur, creator, original, glorios. Se vorbea despre el in trei continente, Opera lui stinfifica era pe deplin accep- tata 51 premiaté pretutindeni. Aproape ch nu mai intim- pina utes rezistenga sau controverst care caracterizeazi Si acest om mare primea zilnic serisori sau interventil, din toate pirtile lumii, pe care el le citea cu multé pli ‘eeve. Un singur lucru ‘il umilea : se vorbea acolo, intot- deauna, de ,timpul rapit*, de ,bundtatea* la care face ‘apel pelifionarul, gi altele. Or, acest om mare gi celebru igi pierdea 0 bund bucati din zi citind romane polifiste, mo- faind pe fotoliu sau eiorovaindu-se eu nevasta-sa, Am asis~ {at odata la 0 scend impresionanta, O americans, in tre- cere prin localitate, a vrut si-l vada si si-i vorbeaseé. Eram de fa}, Buna femeie a stat numai vreo zece minute, in care timp a ascultat cu sfinfenie tot ce i-a spus maestrul. Tam propus ah mu fac nicl un comentariu in margines acetals ea ali i Slt sis eae Rufeare' aspen cha’ au_m-am simi oblignt tevin” Hedin ia Soretus acest safovnent espistual tml daa ead EE'ponte‘Ga nagiee in grave contuni eu fot Uo! su esta do Sind preciea‘Mrar dren rau, imed aim ce face Atemenes Romenieespistale "a importante, "ql sint hott al past ‘Feral cel putin unl dn ele ae Se scuza mereti cf fi rapegte timpul pretios. Ea credea = cum credem toti, noi, cestilalti — c& maestrul tsi con- ‘suma timpul ereind, scriind sau meditind. A plecat ccrind mil de seuze. Am condus-o ping la usi. Facuse 0 cdlatorie Ge patcuzeci de zile ca sf stea zece minute de vorba cu ‘macstrul ef spiritual, Cind m-am intors din nou in camera Tul, Fam gisit scirpinindu-ee pe picioare cu o imensi vo~ luptaie, Mi-a spus Ce oameni interesani, americanii Asia", Apol si-a reluat romanul, inevitabilul roman de Edgar Wallace: In acea seara a fost la cinematograf. ‘Va spun toate acestea fara nici 0 ironie. Omul acesta era si este intr-adevar mare. Totugi, nu trebuie sf exage- ‘Him ; sa nu eredem ef asemenea oameni sint imateriali, tun geniu nu are nevole de cele mai mediocre bueurli, de (elemnal plate distractii, De aceea m-am adresat tntuides- fina oamenilor mari pe care i-am cunoscut eu oarecare obriznicie. imi inehipuiam c& timpul pe eare li-] rapese eu fu era destinat operei lor geniale, ci, poate, scérpinatului pe picioare De ce, totusi, asemenea oameni mari preferd si se soar~ pine pe picioare sau #4 elteasca pe Edgar Wallace, in loc Bet, pralunci converbirile en nal, eu ameni tineri care Venim la et ca la niste macjtri ? Este un fel de tragedie In Iijloe, recunose. Poate Ii oboseste faptul de a trebui sa fic, ntotdeauna, mari, Poate le e dor de putin umanitate, de putind mediocritate confortabild. Au nevoie, ei, geniile, Caldura si platitudine — mai mult ca noi, care traim in ‘edldura gi in platitudine tot timpul. ‘Totusi, si recunoastem, e trist. E destul de trist sA stai ‘numai einel minute de vorbi cu omul pe care il admirt, cu fare te-ai infelege atit de bine, care fi-ar fi de atita fo- fos i sh veri, in clipa cind inchizi usa, un tip oarecare, jjun prieten, venind ling’ maestru ca si pallvrigeasca ‘stupldifati pind seara. Cttcodeta iti simfi gindirea organics, plastic’, pliabila. ‘simi cum lumineazA direct oblectele, cum infelegerea ceresto firese gi viu, ca un organism, ParcA se lumineaz Sltfel intreaga lume. Nu mai intilnesti obstacole, nu mai sint incverenfe. Gindegtl aproape fra si vrei, si sentimen- —B— {ul acesta ci tnfelegi iti da o plenitudine interioard nemai= ‘intilnita ; este un sentiment stenie, de erestere, de rodire. Cred ek gindirea aceasta plastica ne descopera adevic rata noastra esentd : aceea de a fi organisme, celule vil, De aici bucuria obscura pe care o Incercam ‘de cite ori gindim organic. Pare’ ne-am Intoaree la un izvor pierdut, de mult uitat. Este singurul pritej cind intuim grandoarea lumi vegetale, a eristalelor, a curentilor de aer. TIntotdeauna m-a turburat faptul acesta ; e& zorli oti- rei schimbari in via, in gindire, in pasiune — se anun{a Pinto seni indiferenta fat de carne. in eam inuman pentru tot eeen ‘ce priveste legile trupull euprinde pe cel oe pagent Iniesun bow sbella ge ritual, pe eel ce se schimba. $1 aceasta se intimplé char cind Viala i se schimba' prin ‘acceptarea, uct Lictovtt a Despre metoda experimental tn filozotie, Daed in loe de.a angumenta ~ loot ar ince s4experientee Din toad storia splitului european, un singur fuer este sigur : cl suecesul #dezvoltareaoricdrel ramuti de ative tate creatoare este experimentatea, curajul,trecerea pra- gului, Fireste, nu exist ined o metodé experimentals in metafizic; dar ea nu existd pentru ef ml a fost cerce, utd, Trebuie descoperits,ereatd, promovat, amplificatl pats, CUE fa inkimplat sf eu experimentarea siingifick Dar nu trebuie fmprumutatd de la stint (cum a facut pst hologla, care, pe drumal pe eare plecase Sr fi ajuro la un unet mort dact nar tf intarvenit st abate! neti: Notlunea de ,experimental* se asociazd fir vola noas- tr4 de noliunea de stin{a poritiva. Dar ele sint perfect autonome, Metoda experimentala in filozofie poate st Ine sempe cu totul altceva decit In giin(a, ‘Trebute, nai, cus sala da crea, revetaimpotricg argument weonor- rei erkogeard, al lui Dostaievaki, Hel- Ceca ce sterilizeazA flozotia este toemal_spaima create sonformismal,seolstic.'Ne conforma eu sea 6 fra voia noastra unor mari modele, uitind ins& cd ceea ce aledtuieste ,mirimea* acestor modele este curajul lor in creatie, libertatea lor, neconformismul lor. Am putea fo- losi un’ model imitind gestul lui de creatie, invitatia la li- bertate si autonomie pe care opera lui ne-o adreseazi ne- incetat, pe deasupra secolelor. Totusi, noj imitim sistemul ul, cadrele ereatiel, formele moarte — in loe sa imitam gestul viu care lea creat ‘Cind gindim ceva, ne e teama s& nu contrazicem un mare model. lar daci voim si-1 contrazicem, seriem 0 carte despre el si contra lui. Facem un fel de opera de pu- rere la punet, de ajustare, de comentariu — cind am putea face una de creatie liberd, autonomd. Ficciruia dintre noi ne e teamé o& nu contrasicem pe Kant saul pe Husserl. Ne e team s4 nu ne compromitem {n ochii elitei,ignorind sau contrazicind litera de evanghe- Tie care slujeste astizi drept suprema verificare a inteli- xgentei filozofice. $i atunct ne multumim sé fim ,.origi- fall” in umbra acestor mari idoll, s4 cream ajustindu-l gi interpretinduci — ca in epoca cea mai sterilé a scolastici Desi puteam fi pur si simplu noi ingine, nici originall, nici neorglnall, el nol Inyine. Aeeasia nu inseamna ed urebule ‘si neglijim adevarul, ci sa-l experimentim pe seama noas- tra, Nu trebuie sf cidem in cealalta extrem’, a negafici nu sintem mai originali ,negind” pe Kant sau Husser] de ‘cum sintem adorindu-i, Experimentarea si creafia nu au rnimie de-a face — in actele lor decisive — nicl eu Kant nici cu Husserl. Ei pot sluji drept obiecte gindiril, ea ori- ‘care alti realitate sl atita tot, ‘Sa nu ne sperie,iarisi, intrebarea : ,ce va fi atunci ?* Putin imi pasi ce va fl eind flecare va’ gindl pe cont pro- priu gi ficcare va crea experimenting. Va fi, in orice caz, © viata noua ; si voi gti si mi adapter ei tot atit de bine ‘ea gi tn aceasta pe care o vietuim acum eu tofil, Dar mai indese o8, din zecile de mii de experimentatori in gtiin- {ele positive, numai eiteva sute au ereat ceva, Cu singura Aeosabire ea tn gtiintale positive creatia este teansmisinils, ‘pe cind in filozofie — atunci cind se va descoperi o metodd -experimentala — ea nu va mai fi. Este acum, dar atuncl ‘nu va mal {1 pentru cdo metodd experimentald in filo- zofie nu poate si insemne altceva decit experienta pe ‘toate planurile vietii. $i viata este atit de bogata in fie~ —n- gare dintre noi, incit nici o creafie nu o va putea epulza. ‘Si nimeni nu va fi nevoit, atunci, si imite pe altul. Creatia ar putea fi tot atit de organich cum este gf trairea, ‘Omul de gust, de bun gust, este mai intotdeauna incult Sau, in orice caz, foarte putin informat in orice depiyeste: sfera in care gi-a pregatit el ,bunul gust” (iteraturile cla- sice, literatura francezi, arta ‘clasie&, arta moderna). Infor ‘mati, curiozitatea — strict gustul, Tl lArgeste neconte- nit, il face sineretist, il face relativist — sfirgind prin «1 anihila. Cui ti plac prea multe lueruri, nu-i plac numai Iucrurile bune, Cine infelege prea bine natura umand — Infelege gresit arta si frumosul", Incepe #4 plarda into leranta, singurul eriteriu fix al bunului gust, ‘Un om de bun gust nu iubeste barocul, Un om infor- mat fl adora (d. p. Eugenfo D'Ors). Unui om de gust nu poate si-i placd arhitectonica indiana, brutala, monstru ‘asi, fara perspectiv’, TarA sens. $l, de fapt, tot! oamenii de gust care au scris asupra arhitectonieliindiene au mar turisit rispicat cA e oribili. Au trebuit sA vind alfi oameni, Formati au la scoala bunulut gust, cl forina{i in ocientallse Siok, aniropologe —~ ca sa'ne explic ata indian, isi Cé e trist in afacerea aceasta este ci dack renunfi I intolerant, esti nevoit s4 renunfi gi la gust. Criteriul fru- ‘mosului nu admite sineretism. Iar informatia, cultura, con= duce la o totald toleranta fafa de tot ce a produs efortul tuman. Un desen primitiv, o oald sumeriana, 0 scoied me- Janeziand, un plug, o} casi, 0 scoarja, un cintee — toate se explic& prin informatie, si toate se infeleg. lar infele- ginducle, nu se poate si nu le iubest. Tar daca iubesti totul, Se mai poate numi cd esti un om de gust ? Omul de gust trebuie s4 aleagd, sf compare tot ce-i aduce nou experienfa cu canoanele sale bine cladite (cli- dite pe o anumit& cultura), s& respinga tot ce nu este jus- fifieat de aceste canoane. Anatale France, cind a rexpine po. Dostoievski, in numele bunului gust a facut-o. $i avea per- fecth dreptate. Acum, Dostoievsil este acceptat de bunul gust. Dar citi alfi nu sint acceptati ! Eugenio d’Ors a luptat ‘ca si introduc barocul in sfera bunulul gust, {4r& si izbu- teased. Dar arta eschimogilor, dar cea Tongola, dar cea. te melanrank? Modernamal a rvendet pera tne 9 marge seteoies ces re ss stim elt seriozitate se punea in aceste revendicari, si nu fie ak ara iach me EPmtaie meee ie a fe Bal gue a an ei ema fs be se Sonia aha can oe Eakice Gece dia re Boca datas Sande Sas Sec cenit pices Scar Sella ater nea eae hres tec cay catchy ens hte aha Cate a et sales bred ceoneae GRE Rees ucse Snes eae {nul 1988 a eunoset cole mai multe incercisiuterare, eseistice 9 onstice supra mori inert scrttor @ gn Gitor oman au fant aitadine st fata de aceasta problema sential fm crn nakon helen entra a a mil muri pot tal complet competent viata Dar it se pare cf exist aici o mare neinjelegere, care 2dir~ mcste gh cele mal superbe efortarl de a cupringe real ten mar Clo ne us pre most wrnit de fa reflect tlozotve sau de In experente Per= Paral (Ser ace ong ieia i rofeeh ani sitet are st sng ei care o piv coh ih Eypertenta sori, dint-un punet de vedete perso bal nuvroveleazl deitcaracterele et superficial: fans Torietaten, evancecent, plerderea Tar dinteun punct de vedere filo, ration, ab- trast, feoreti — moartea se relevi fie crept un fenomes saat ear cians no nar teresind conetinfn ii, fie drept'un mister, un paradox In ambele cazur, mu se Sjunge'la realittee mori cla consatarea ei Hecare onsttd ed exist moar, constataren aceasta Hi conduce {2s serie_de lamentar, ce Premoniti, de afortame. Li- —p— ¢ruri irumoase, fara indoiala, dar care nu au nimic de-a ace cu realitatea morfi, ‘Acum citiva ani, cind moartea nu ajunsese inc o mod si nu se punea ca problems prima, am inceput a publica © serie de articole tehnice asupra invafaturil mortii, a Pedagogiei si artei de a muri bine, Luerurile acestea ‘nu rau inventate de mine. Le-am adunat din documente au- tentico — ai asiatice, 9i europene — 9i ain Incereat 88 Ob. fin o priza mai directa si mai coneretd asupra acestel faine decit as fi putut obfine prin experienta mea pro- Drie si reflect teoretice. Moarta este un Ici care se invalt, La tosput nu telegi nimic, dup cum nimic nu infelegt nici din via{a. Is1 are o gramatic’ a ei, un dictionar al el. Si dupa cum ‘nimeni nu poate invata o limbs complet deosebita aseul- tind pe cei care o vorbese gi incercind $4 ghiceascl ce spun — ei deschid gramatica gi diejionarul, st Incep a Inc vata, lectie dupa lectie — tot aga nu vefi afla ee este moartea atit timp eit va veti mulfumi si va dati eu pie rretea eam ce poate fi ea. (Infeleg perfect ed ceea ce vreal eu 88 compar — moartea eu limba strain — sint incom- arable. Este numai un fel de a sugera, si nimie mai mult) Documentele acesten exista. Fle int foleloral gi yehr- {le mortilor" (egipteang, tibetan8, celtie, iudaicd), Moartea ‘hu poate fi infeleasé de om, ci numai de oameni. In om, in ins, intuifia fantasticd, intuitia care poate cuprinde glo. bal si esenfial realitatea — este farimijata, este mal ales alterata, Prezenta fantasticd Intr-un ins este nevroza ; pre= zenta fantasticd intr-o colectivitate este folelor. Fantasti- cul, irationalul (teluric sau ceresc) este asemenea unei limfe care strabato prin tot organismul viefii asoclate ; indala ce se izoleaza, se individuiazs, limfa aceasta se. descomn- une, putrezeste. Povestirile fantastice, chiar scrise de un geniu ca Ed gar Poe, ifi repugna prin exalatille lor neurotice, bolnave, inumane, demoniace. Fantasticul foleloric, dimpotriva, te une in contact direct cu o realitate iraionala dar cone {ereld : cu 0 experienti asociatA in care s-a concontrat in tuifia globald a viefl gl a mort Inveti despre moarte numai de la aceia care au cunos- ‘cut-o, care au cultivat-o, care ¢-au intrefinut cu ea tn lune ~ 90 — file secole de asteptare, in noptile apocsliptice, Inveti dese Bre moarte numal de a oamenit cre aareessseel ote S58 moard. Cit de paradoxal pare lucrul acesa, el este tort adevirat, simplu a adevirat. Intr-o intuifie real farntt ied, intinestirealitatea mortil, cunogti vimile et tavel-oh {ntunecatul ei destin. Un om care moare intr-o lesen retuieste mai mult (din aneet punct de vedere Sena ‘oasterit) decit tofi eroii care mor in toate ronarie moderne. ‘Un om moare, intr-un roman, individual, moare pe cont ropriu : ne d& o emofie esteticd, gi atita tot. Un om, care moare intr-o legendi, exprimé intreaga problems. “roela (na artistied) a mortil. Povestizea mortii lul este astfel reo dats (cu mifiosce magice, ritmul, sonotitates, fantastical) incit ni se comunici o emotie reali, obiectiva — nu uns esteticd, Moartea, in folclor, este o cunoastere tot atit de conereti ca si in religie. Pentru e& e intr-un contact direct fi viu cu insist esenja existenei omenesti, contact magi, fantastic, pe care numai viata asociaté fl poate mentine, pe care orice individualizare il anuleaza Represontarea mori in felelor este cel mai bun instru~ ment de cunoastere pentru cereetarea acestel realitatt de care vorbeste toaté lumea astizi, Cititi bine izvoarele, ¢] veti tntelege ca ficeare om isi Intilneste moartea tn care ‘erezut, moartea pe care gi-a reprezentat-o. Ce deosebeste 9 oper literarsé do alta din acceasi fard, din aceeasi epoca ? Ce aseamina o ereatie literard Tolele: ied asiatici, veche de doua mii de ani, de una creat ‘acum in Pirinei sau Vosgi ? Doi seritori, din aceeas! fark, de aceeasi virstd, de acceasi meserie — vor produce doud (pere literare fundamental deosebite. Acelasi lucru cu eci- Jali artisti, pictori, sculptor, iconarl. Comparati si operele folelorice ;'din orice timp a fi ele, din oticite continente ar fi culese — au un aer do familie pe case oricine i observa ‘Aseminarea aceasta se datoreazs prezentei fantasticu- lui pistrata de orice produetie foleloriea, Viata, asociata ‘care crecaza folelorul — desi realizarea este objinuté Intots —a— deauna de un individ, care stle si concentreze emotia ‘aceasta colectiva — imprima o anumité magie formelor verbale, ritmurilor, schemelor dinamice. Creafia folcloric& ste un proces nedisociat de subconstientul uman (nu Gividual) din toate timpurile, Este un contact direct cu fan- tasticul, O ereatie ,cult&" ge rupe din aceast& turbure magie ; ea exprima’ vizlune personala a lumii, o emotie Obfinuté pe cont propriu, nu participind la emotia unei intregi colectivitatl. Este ceva coneret si pozitiv tn aceasta aseminare fun- damentalA dintre toate producfille folelorice. Nu trebuie si vorbim de ,mentalitate primitiva", de ,superstii" etc. ‘Acestea h-au ce cluta aici. Ele sint mediul nutritiv in care gia infipt sdine ridAcinila instrumental de cuncas- tere mitied, simbolics, fantasticd. Este o cunoastere con creta in folclor, ceea ce nu se glsoste in opera oriedrul mare Iiterat sau artist, Trebuie s8 fil un Dante, un Shakespeare, tun Goethe, un Dostoievski, ca opera si ajungs un instru- ment de cunoastere. Pe cit vreme, orice productie folclo- ried poate fi un instrument de cundastere ; pentru c& par~ ticipd la aceasta prezenfA fantasticd, prin care se ajunge 1a tadiclaile Iuerurilor, se intulegte substanta roalitSfi, ce cexprimé limitele viefii sf nemérginirea morfil Sint oameni care, citind, asimileazd atit de personal ma- teria cér{it ineit nu'o mai'memoreazd, nu retin nici ami- rnunte, nlel scheme generale, iyi amintese de carte ca de 0 melodie, pastreaza numai starea sufleteasct provocata sa precipitata de lecturd. Alji oameni citese si retin ; nu © Yorba de memorie — el de bucuria pe care o au descope- rind in materia eArfilor obiecte pe care le pot fubi, in jurul cchrora pot reflecta, cu care pot face culturd, sau arta ete. Cunose lectori prodigiosi care nu pot vorbi dectt foarte vag, foarte general despre clrfile citite. $i sint alfi citi- tort, care cunoce putin o carte, gi care totugi pot spune ad~ ‘mirabile lucruri fn jurul lecturilor, pot vorbi foarte frumos, memoreazd si comenteaza cu o adresd uluitoare. Speciile acestea de cititori nu trebuiese confundate. Noi apreciem, e drept, pe acela care au memoria vie a clrfilor, care ne pot vorbi despre autoril favorit, pot cita ‘opis pasagii 9 Intreprinde oricind exegeze. Dar nu e mai putin adevirat ed cet mai pretiogi cititri sint accia care {itd edrtile, care asimileazd atit de Personal gindurile sau femotile autoriior inet niel-nuvgl mal amintese de unde fevau lat; eltitori care izbutese s2.transforme functia aceasta dificls a lecturi Intro functiune organicd, natu ald, imitind gestul naturi (care nu pistreazd niciodata Contururile obiectelor asimilate, memoria lor, et trans- forma necontenit substanja). Autorii preferd. s& alba cit ‘al mulfieititori din prima clasd. In Goca ce m6 priveste {Gdueindu-mi amintegfde cele ce scria André Gide Vorbind despre Gourmont), ag dori sf nu am decitcititori care si suit indata co mana ett» oamoza diptre substanta Ser Sulul meu si sensibilitatea lor of fe perfects. ‘Marea dificultate a unui roman modern este urmits rea: esti nevoit si insufli personajelor o viata interioara inautenticl, format din sentimente demodate si truisme, pentru. ci majoritatea oamenilor moderni nu cunose alt mecanism psihologic, nu au alte experienfe interioare. Si atunei romanul pare invechit, viejile de-acolo par eunos- cute. Intr-adevar, romancierul modern se gaseste intr-0 ccurioasé dilema ; sau acorda personajelor o adevarata viata interioara, aga cum a ffcut-o posibila experienta veaculti acesta, si in acest caz romanul nu e real, nu ¢ adevarat, si deci nue autentic ; sau lasi personajele asa cum sint, ‘1 avunel ele ig descopera o Viath interioara automatizata, alimentata de aceleasi vechi scheme gi aceleasi sentimen= talisme — si deci romanul na mai e modern, personajele ‘nu mai sint autentice. Dar tntr-un roman adevarat auten- flcitatea este egalA cu inautenticitatea personajelor. Pen- tru cf apa sint, de fapt, oamenii : inautentiei, automatizali Si daca’ vrei Si-i redai aga cum sint, apo! trebule si le lBtrezi tocmal specificul lor : inautenticitatea. In acest ‘az, insd, romanul nu va prezenta nici un interes, céci oa- ‘menii vor gindi, vor simfi gi vor vorbi acolo ca in orice roman de o sut de ani incoace.. ‘Adevarul este c& progresul realizat de cultura moderna ‘nu a fost Inc& asimilat de oameni. Cea ce ne-a fnvijat paihologia, arta, stiinfa modern — n-a trecut dincolo de ‘Sfera pur intelectualé a constiinfei noastre. Un om mo- ern poate vorbi foarte frumos despre relativitate, despre ‘a despre noua biologie — dar viata lui in- terioard a rimas tot atit de automatizats, reactiile lui sint tot atft de primare, Daci am putea prinde pe o placa de gramofon reveriile lui, gindurile lui, ‘sentimentele lui, ne-ar inspliminta gradul de inferioritate. Am intilni cele ‘mai penibile truisme, cel mai plat sentimentalism, cea mai detestabila incoerenta. $i totusi omul acesta cunoaste o ‘uma de Iucruri pe eare ‘nu le cunostea un om de la 1880, judecd si apreciaza arta moderna, gindeste pe urmele unei {fozofit moderne. 'E fatal, deci, ea fntraum roman earn urea 84 surprinda ccursul ascuns al vietilinterioare a flecdrui persona} — oa~ menil acestia #4 park invechifi, tipuri cunoscute, neutri ‘Totusi, asa sint ef, si aceasta inseamné autenticitate in roman. Altminteri, vei serie o carte in care viafa inte- rioard ‘se armonizeazh cu viata exterioara a personaje- lor — dar aceasta ori e 0 exceptie, ori e un neadevar. Important insé e faptul : cum sé faci si infeleagi pe ‘ititor of ceca coi se pare lui bana! gi Inautentic In roman este singura autenticitate valabilé ? ‘Ag vrea si citese un roman in care oamenii si nu aiba plireri. Cred c& aceasta ar fi cea mai mare autenticitate ingiduit creatiel literare : personaje care nu au pareri personale — cl le imprumuta, le argumenteaza, le critica, ‘dupa Imprejurati, Observati ‘bine un om modern ; la el Imprejurarile conteszé. Intr-o anumité zi, la un anumit, eas, intr-o anumité tntimplare sustine un lucru, crede in el, iL aproba gi il promoveaza. In alte imprejurari erede si susfine — dacd nu contrariul, cel putin un lueru de- ‘Sacbit, alituri de eel susjinut altadata. ‘Oamenii moderni nu au opinil : Imprumuta felurite opinii sau eredinje, dupa Imprejurii, Am urmarit inde~ aproape cifiva contemporant de ai mel; am verificat aceasta continua adaptare imprejurdrilor. Nu adevarurile, hici pirerile erau cele care contau Intr-o discutie ; ci ten= slunea sufleteased, imprejurarea ,,istoric& (Gack mi se se pace seers cera aa Saitiahcceane eee hile lor de fort de atanen nn “wnetete de ato, ie pessoa i Bo geeees schiubid — pentru cd nu sine niciodaté, Din eseie de tine ia eeee weaee Mam oi ERE arate are a Satin ats yt de Fe nora ee ca ,,se schimba“... = ae literaturéaceasttautentiitate umand. Near e dar nici unul, dupa cite stiu, n-a realizat accasta meee sutentiitate seriind un roman in cate si se vada cunts aya com snt oi din punctul de vedere tational"; cament adie’, fara opinii, ci numat cu react personals faye de imprejurari, — aaa Date putem invita ceva din istorle — gi din clvilatilor,atunct fara indolll of ace crs coe oe forul: nimi nu se distruge prin ertica, mimic nent ma fica exitenfa sau rostul prin rafiune nel negeees oo Yalon, nit atirmarea ef nb depinde de ineligeste sae ‘ini psn alte ete urn mune cree © conceptie a iumii ramine in picioare “asl at fr de absurd, de inapolatd, de gubreda —— pind e's fist culté de alttconceptie despre lume, Daca puter injcloge ceva din acest exasperant mister al vied inal iouniee — 8 — trebule af recunoastem of nimie nu conteazi tn afard de onal inhunl a wet crefa.Pertecunen ene o aber ‘Site de cace viata fie micodat sera, Un Ter “See abstractiune, un idea o himerd. Tn focu Perfccfianl, vata ne oferd organicitate, trdrea articu- fo stl ; ‘Oflee am face nol, oricit mean zbate ou infnitele re surse ale inteligentel noasire —~ nu putem trece peste Soest adevar simplu : ¢& singura justifleare a unl gest ‘este organicitatea lui. Inutil s& reflectezi, inutil sa cri- Gi, nga sa Tauri un Tuer, un om, o,judecaté rezst Si dimp elt ramin alimentate de viata din jurul Tor. Nu etlad deatt o singurd posbiltate de negatie depisiren for" tncenree viel lor cu alld vist, mal vast, mat dens’, That fer ; ‘asic stind juerurile,singura eertitudine practic, de care ne puter folol pentru artcularea viet nousre pro- frit cst unmbtoareac& enistonfa trebule 62 coincidi cu Brey af teuie sf fnenipe o cea cntnah, © Scintsetupta,depagie, 0 imbogatire a viet universale ca Torme'nol s.vit eu esturl nol fertile. inter, intruct Qala seestes cto un organism = adiedo structurd bine Srlculats in care sovaclscula tard ebstacoe, In eare fr~ frele se tinplinese uncle pe altel, In care 0 supraviefut Foca te rea elncat pe tne, Ak na eit Tiers gl pinferor"; nu se poate spune despre o forma Bxveate mal bund deeit alta. Tot ce se poate spune este cb josie oles de model, ch poate folosi de metoda, cd poate PPinfeleaod de mal multd hime, e& valenfle ef sint mal Silene ima moar, ct reslsensh mal apronpe se niver~ Saltae indemal iniial al viet Pay Singura justfiare a unel existente este viata din 2, states, itatea, adincimea ei. Bucuria, oa Neat ‘toria, caritate depigirea, continua depisire, spe~ ranfa “ate etn sn ene ot ae iin ace ie i “organisath, Aprecier “un. om, 0. gindire, 0 Ehert © dupa autenticitatea lor; dich dupa gradul de Sproplere de‘comekdenta existenja™—ereaye Culturile sau civilizatiile nu stau niciodats, intre ele, in raport de inferioritate sau superioritate. Este absurd si: ‘spul cf civilizatia austro-asiaticd, de pildA, este inferioard ‘civilizatiel indiene, iar aceasta ‘civilizatel me- cditeraneene, Fiecare are un stil aparte, gi nofiunea de ,n- ferior* sau ,superior* (ca qi aceea de ,pertectiune") tre- ‘bule aplicatd induntrut acestui stil; ea poate avea un sens umai fai de istoria acestet culiuri, de formele vil si moaste ale avestetelvilzatl. ‘Singurul criteriu de comparafie al culturilor s{ eivili- zafillor este gradul lor de universalitate ; unele culturl sint ur locale, altele sint (sau tind a fi) universale ; adicf, au ‘© valabilitate mult mai ridieata, Evident, nu exista cul- turd — cit ar fi ea de ,primitivl* — care ai nu poaté fer~ tilizao alta cultura. Dar unele culturl (cea mediteraneans, ‘cea indiana) au izbutit si-si sublimeze stilul lor, tipul lor ‘specific, In metodd. $i metodele sint, cel putin temporar, universal aplicabile. ‘Asta nut inseamna cA o civilizatie austro-asiatic8. este sinferioara eivilizatiel noastre. Sint creatori care aul ficut Scoala : alti, care au rimas izolati. Sint famili de plante ‘eu peste 0 mie de speci; altele cu dou sau trei speci. \V-ali inchipui of Montaigne a fost cel dintii apologist al primitivilor* ? fn Essais (liv. IIL, ch. VD) vorbeste cu ‘mult entuziasm de naivitatea, curajenia sufleteascd si ome- ‘hia indientlor americani, Vieille europenilor si morbul ,ci- vilizatiei* sint cu multi arti puse fafd tn fafa de virtu- file st naturalefea amerindienilor. $i ,in ceea ce priveste indrizneala gi ourajul lor, fermitatea, constanta, hotdrirea contra durerilor gi a foamei gi a mortil", Montaigne nu ziti si le pund aldturi de marile pilde ale antichitati. ‘Multa lume banuia c& simplitatea si ,natura* — ilus- trate de apologia primitivilor” — sint nofiuni care apar- tin secolului ai XVMMI-lea, Tat& ins4, in plin Montaigne, aceste elemente de apologie. Numai ci acest mare fran~ ‘cez justified infelepciunea amerindienilor prin pildele _greco-latine, Acorda acelor ,naivi" o moral elvicd pe care Renasteren 0 popularizase 8 att pe primi vorbind # faptuind ca in Viefile paraiele ale lui Plutare, Dar aceasta imbinare organic a lumii greco-romane ‘eu exoticul noil geografil este toemai caracteristica still —e7— Ii baroc (analizat de Eugenio d’Ors). $i atunei Montaigne, Ia o a doua lecturd, apare ca cel dintii teoretician al ba- rocului — coneluzie care ne incures putin socotelile. Cici ‘Montaigne era soootit ca cel dintil dintre clasicii veacului nou. Iar dact el se leagi' — aga cum trebule s& fle legat — de seclul al XVIT-ea, storia gindirileuropene eapfta alt Pin orice eaz, pentru iubitorii lui Montaigne, recomand fo lectura atenté a intregulul acest capitol al ‘Vilea din cartea a I In timpul nostru sint foarte multi oameni care cred ca patrund s1 interpreteazs realitatea spirituala prin yexpre- Bi ferielte*. De pild, spui ca X este un pitagorician pro- tele, sau Y este un pascalian firk agonie — gi brodezi o 4 pe aceste ,trouvailles" pur verbale : care al niel un sen, iar ind au vreunul, nu me- ita nici o atentie (Céci, 88 fim seriosi, ce importa dack Rubens este un privat dosent fr auditori" eau dacd ,Dostoieveki este tn iluminat eu pergamente"? Intrucit ne ajuté <4 infele- ‘gem opera lor aceste simple jocuri verbale, aceste calam- Bururi eare se pot repeta la infinit, in infinite variante, despre orice gi despre oricine ? Asemenea ,expresii fe- rleite” care epateaz4 pe burgheail spirituall’sint o trista mostenire a romantismului, Se spunea atunel — eu cita solemnitate, infelegeti — ¢4, de pildd, erestinismul este tun astru mort, ea 1uda este un hear pit In carilale, ca omul este un fabulist fara sublecte, cd femeia este o durere de cap ete, $i ,biogeafil" de mina a treia au reactualizat Jocul acesta dé-a expresiile ca si fack mai giganti, sau ‘mai ermetie, sau mal faseinanti pe eroil a earor viajd le-o povesteau. Ludwig, Zweig, Maurois — dar mai ales Fwweig — au abuzat pina la trivialitate de aceste expresii ferlelte, $iele cireula acum peste tot locul. ‘Nu se mai vorbegte corect. Nu se mai serie substan- tial, Se vorbeste gi se scrie prin expresii fericite, prin ,in~ terpretari" nol, alegorice, misterioase, metafizice. $tifi cine a fost Victor Hugo ?’'Un monstru geologic perseculat de libelule. $tifi cine a fost Pascal ? Inchipuirea propriu- 8 Jul stu regret. Dar Goethe ? Viral codtilor germant care, transforma in ceuons, se razbungu conte secur tu: tone ga acisme nt Lather. Exist o superstiie aivi, foarte rGspinith tn titra publicstica romineasoh, anume eh inventnd un joc de Punts oarecare martha aapecte not ale reniath Are tritat ev alt pole Sutomaternal 9 stupldaten eu care Se gindeste yparadoxal™ spa despre orice lucea Cntr "ul dct se dpune, Pur simpli. St ev asia fal pardon faci gindire adine, yoriginala, Dac bosla aceasta tren: tala (ee, art nao, este vorba de6 maladie) a Taek proporit sl mal mar. Din gindire speredowale 'ajuna Hinde, profunda si oigiala" a 'juns inven eapre: flor fetce. Care, male seyle'-fpunein 9 9c Babesa de cel mat spontan succes de public "Bote medourtten compllcats, madioeiatestranefigursi alambiea tae Festa Cfo tiregt, se glosefotdeatna'» msde prov fare al faerunte Sn spriscene in fafa unui asemenca text d'p.oml este © yard uitatdInt-un culb de ne unici ~ °t meditere profund, grap s8 exclame al Aracala 'fota I Ente Fatata propria lor capactate ‘de "efgtane Sevag spe i iia or Peres eabsracieare, Si aera ape, acest faire nu Fin nerasplatita. Al dracului !. sae 7 ‘Asemenes yexpresi fericte" sint interesante numal cind aparfn cilectivatiy cind eau nfseu dn ertrca organca a limb, aparinargodat sau lmbllo tensce Ee ent atunel omanifstae Spontand gi autentcd a unot fnumite paver a unor anumitejudec a ere ang un iru Ge"oament. De pda, ce frutousd “este cxpreia SOmul e ca oul, Nw este nck proverd, nit folor. Si, Totus este con mai crngend forme a seninentyll 0s tvancocens existonfel umane. Proverbul insula fost la tneoput o exprene frit dar elt experienja colectiva {napola july cts precise It aging et fantastic acumus 1aC"Niment nu ponte face un proverd dn expel Ia $t ml I pin lah i cere el goa dnd ts Se oe {arene perfect in rgatlceaten atl cole sau Scie bree DIN ,.FRAGMENTARIUM* Nota despre ,,bolnavi* Nu stiu cine a spus gi in ce imprejurare, ci nu existi boli —'el numai bolnavi. Formula aceasta, in orice caz. exprimé atit de bine o anumita conceptie medical — cea f timpurilor moderne — Ineft am auzit-o adesea rostita de doctor. Unul din prietenll mel — won ignobilis medi ‘cus — 0 socoteste chiar drept ultimul cuvint al stiintei ‘medicale. E greu de precizat dack acesta e ultimul cuvint al sti- injei medieale, sau neo-hippocratismul, neo-humorismub modern, cum / se mai spune, care integreaza din nou pe ‘om in mijlocul intregii vieli organice. De un Iueru pute ‘i siguri: de suceesul si actualitatea formulel nu exist’ boli, ci numai bolnavi*, Daca ne gindim, putin, nu e ni- ‘mic surprinzdtor, pentru vremurile noastre, In aceasta for mula, Intr-o epoct a individualismului absolut (1880— 1930) era fatal si nu mai existe categorit (boli), ci nu- ‘mai indivizi (bolnavi), Cind accentul cade pe individ, iar nu pe tip nicl pe clasi, chiar gj fenomencle dezordinei or- Banice se ,individualizeazs. Incep a exista numai ,bol~ Ravi": Maladille devin echeme prea vagi, eérora nu le co. espunde aproape nimic in realitates clinicd. De altfel. ind oamenii se deosebesc prea mult intre ef din punctul de vedere ,psihologic", Incep si se deosebeascé si din punct de vedere’ biologie. Epocile ,clasice* nu cunosteau bol~ navi — ci numai boli. _ 99 Un istorie celebru al medicinel, Karl Sudhof, t/a de~ rmonstrat ch flecdrei epociistorice if corespunde o maladie ‘specified, 0 boald ,structurala". Bunioaré, lepra in anti- cchitate, cluma in Evul Mediu, sifilisul in’ Renagtere, tu- berculoza in Romantism, eancerul in epoca modern’. Fie fare. dintre scoste maiadii exprima (ean corespunde) conceptia fundamentala despre existenté a epocii respec- tive, Lepra, in antichitate, corespundea Destinulul (indivi- dui, se infelege) ; ciuma exprima de minune conceptia ‘ragicd si sumbra a existenfel, care domind in Evul Mediu {(ulfimt omenesti nimicite deodata ca printr-un blestera ‘sat 0 pedeapsd divind”) ;siflisul nu se putea intinde de- Cit inti-o epocd in care libertinajul era posibil, femela Gctecind Jaca tl de funte gl yeMl8toriat era un atl de texisten(i ; tuberetioza corespunde pe deoparte patet ccului clorotie al romantismului, iar pe de alta parte el ‘ajunge ,boala socials" In urma’ mizeriei urbane produst de revolutia industrialé ; in sfieit, canceral ar exprima Sntr-un anumit fel intinirea epocii modeme cu ,irajiona- Tul" (ie in fzied, fie in filozofile vitaliste). Nu gtim fn ce masurd am rezumat precis reaultatele ‘objinut® de eruditul profesor Sudhof. Schija aceasta n-am seris-o, de altfel, decit numai pentru a mi intreba dack rear corespunde mai bine epocti noastre bolnavul, pur si simplu. Dac nu curva ceea ce e mai caracteristic in epoca ‘moderna nu este o maladie, ct dezorganizarea corpului luman, anarhia vitala, pulverizarea simptomelor — intr-un cuvini, aparifia botnavutui, el insugi un element ireducti- Dil la ‘categorii precise, comportindu-se fata, de formele