ASPECTE CLINICE

EVALUAREA NIVELULUI DE IGIENĂ ORALĂ A COPIILOR

INSTITUŢIONALIZAŢI DIN JUDEŢUL SIBIU-STUDIU CLINIC

DIANA MÂRZA 1
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Cuvinte cheie: copiii Rezumat: Articolul prezintă nivelul de igienă orală a copiilor instituţionalizaţi şi importanţa pe care o
instituţionalizaţi, nivel acordă copiii din unităţile de asistenţă şi protecţie socială ale Judeţului Sibiu igienizării cavităţii orale.
de igienă orală,
evaluare

Keywords: Abstract: The article presents the oral hygiene level of institutionalized children and the importance that
institutionalized children from the social assistance and protection facilities in Sibiu County attach to the oral cavity
children, oral hygiene hygiene.
level, evaluation

INTRODUCERE
După evaluarea nivelului cunoştinţelor privind
sănătatea orală, ale unor copii instituţionalizaţi am considerat de
un real folos pentru studiu şi determinarea nivelului de igienă
orală prin aprecierea depozitelor moi (placa bacteriană) şi a
depozitelor dure (tartrul dentar), folosind anumiţi indicatori din
literatura de specialitate, asupra unui eşantion de copii proveniţi
din mai multe centre de plasament din Judeţul Sibiu şi de la
asistenţi maternali profesionişti.
SCOPUL STUDIULUI
Studiul îşi propune să evalueze nivelul de igienă orală
a copiilor instituţionalizaţi şi importanţa pe care o acordă copiii
din unităţile de asistenţă şi protecţie socială ale judeţului Sibiu
igienizării cavităţii orale.
MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru evaluare gradului de igienă orală am folosit o
serie de indici prezenţi în literatura de specialitate:
• Indicele de placă (de depozite moi) Green-Vermillon;
• Indicele de tartru;
• Indicele de igienă dento-parodontală.
Cu ajutorul unor revelatori de placă bacteriană am pus
în evidenţă depozitele moi de pe suprafaţa smalţului şi a
parodonţiului marginal, sub aspectul existenţei şi al intensităţii.
Ca revelatori de placă bacteriană am utilizat albastru de metilen
2% şi violet de genţiană 1% deoarece:
• nu sunt toxici,
• realizează un contrast de culoare bun,
• sunt hidrosolubili,
• sunt simplu de utilizat,
• colorează placa bacteriană imediat,
• colorarea acestora este tranzitorie şi nu definitivă.
Soluţiile revelatoare de placă le-am aplicat prin
badijonări ale dinţilor cu bulete de vată, iar pentru a evita
colorarea ţesuturilor moi am utilizat vaselina ca barieră de
protecţie.
Această relevare a plăcii bacteriene am considerat-o
necesară şi pentru a conştientiza copilul asupra gradului de
igienă orală şi pentru a verifica eficacitatea periajului dentar şi a
altor măsuri de îndepărtare a plăcii bacteriene.
Pentru a simplifica examinarea, în scopul obţinerii
indicelui de placă am pus în evidenţă depozitele moi cu ajutorul
unei sonde plimbată pe suprafaţa examinată (feţe vestibulare la
16, 11, 31, 26 şi feţe linguale la 36 şi 46) şi am cuantificat
rezultatele conform următoarei scale de evaluare 0-3 în care:
• 0 - fară depozite sau coloraţie,
• 1 - depuneri pe mai puţin de o treime din suprafaţa sau
prezenţa unor coloraţii exogene,
• 2 - depuneri pe mai mult de o treime şi pe mai puţin de
două treimi din suprafaţa dintelui,
• 3 - depuneri pe mai mult de două treimi din suprafaţa
dintelui.
Tot prin examen stomatologic am evaluat prezenţa şi
intensitatea tartrului dentar, calculând astfel indicele de tartru cu
ajutorul următoarei scale:
• 0 - fără tartru,
• 1 - tartru supragingival pe mai puţin de o treime din
suprafaţa dintelui,
• 2 – tartru supragingival pe mai mult de o treime şi mai
puţin de două treimi din suprafaţa dintelui sau prezenţa de
insule de tartru subgingival,
• 3 – tartru supragingival pe mai mult de două treimi din
suprafaţa dintelui sau depozite continue de tartru
subgingival.
În continuare prezint câteva dintre cazurile examinate
pentru a putea sublinia detaliile importante în ceea ce priveşte
calculul indicatorilor prezentaţi anterior şi pentru a putea
desprinde concluziile ecestei cercetări.
PREZENTARE DE CAZ
Cazul examinat numărul 1
Pentru a evalua gradul de igienă orală a copilului

1
Autor Corespondent: Diana Marza, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 8-10 Sibiu, România; e-mail: @ymail.com; tel +40-
0742075457
Articol intrat în redacţie în 6.04.2010 şi acceptat spre publicare în 14.04.2010
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie2010; 2(2)106-108

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 106

 ASPECTE CLINICE

examinat, prezint în continuare o imagine ce cuprinde întreaga

cavitate orală:
Pentru cazul examinat se calculează următorii indici
Pentru a determina valoarea indicelui de igienă dento-
necesari determinării valorii indicelui de igienă dento-
parodontală am calculat media aritmetică dintre cei doi indici
parodontală:
calculaţi anterior.
• Indicele de placă bacteriană

Figura nr. 1. Cavitatea orală – cazul examinat numărul 1

unde:
IDP – indicele dento-parodontal.
Valoarea maximă posibilă a indicelui dento-
parodontal este 3. Acest indice poate fi calculat şi procentual
prin următoarea formulă:

Prin interpretarea valorii acestui indice putem

concluziona că starea de igienă dento-parodontală a acestui copil
este nesatisfăcătoare.
Cazul examinat numărul 2
Pentru a evalua gradul de igienă orală a copilului
Tabelul nr. 1. Scorul observat al plăcii bacteriene – cazul 1 examinat, prezint în continuare o imagine ce cuprinde întreaga
Dinte examinat Intensitatea plăcii cavitate orală:
bacteriene
16 2 Figura nr. 2. Cavitatea orală – cazul examinat numărul 2
11 2
31 2
26 2
36 3
46 3
Total scoruri 14

unde:
IP – indicele de placă;
Pentru cazul examinat se calculează următorii indici
TS1 – totalul scorurilor intensităţii plăcii bacteriene;
necesari determinării valorii indicelui de igienă dento-
N – numărul suprafeţelor examinate.
parodontală:
Valoarea maximă posibilă a indicelui de placă este 3.
• Indicele de placă bacteriană
Acest indice poate fi calculat şi procentual prin următoarea
formulă:
Tabel nr. 3. Scorul observat al plăcii bacteriene – cazul 2
Dinte examinat Intensitatea plăcii
bacteriene
• Indicele de tartru 16 2
11 3
Tabelul nr. 2. Scorul observat al tartrului – cazul 1 31 3
Dinte examinat Intensitatea 26 3
tartrului
36 3
16 1
11 0 46 3
31 0 Total scoruri 17
26 1
36 0
46 0 unde:
Total scoruri 2 IP – indicele de placă;
TS1 – totalul scorurilor intensităţii plăcii bacteriene;
N – numărul suprafeţelor examinate.
Valoarea maximă posibilă a indicelui de placă este 3.
unde:
Acest indice poate fi calculat şi procentual prin următoarea
IT – indicele de tartru;
formulă:
TS2 – totalul scorurilor intensităţii tartrului;
N – numărul suprafeţelor examinate.
Valoarea maximă posibilă a indicelui de tartru este 3.
Acest indice poate fi calculat şi procentual prin • Indicele de tartru
următoarea formulă:
AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 107
 ASPECTE CLINICE

Tabelul nr. 4. Scorul observat al tartrului – cazul 2

Dinte examinat Intensitatea
tartrului
16 1
11 0
31 0
26 1
36 1
46 1
Total scoruri 4

unde:
IT – indicele de tartru;
TS2 – totalul scorurilor intensităţii tartrului;
N – numărul suprafeţelor examinate.
Valoarea maximă posibilă a indicelui de tartru este 3.
Acest indice poate fi calculat şi procentual prin următoarea
formulă:

Pentru a determina valoarea indicelui de igienă dento-

parodontală am calculat media aritmetică dintre cei doi indici
calculaţi anterior.

unde:
IDP – indicele dento-parodontal.
Valoarea maximă posibilă a indicelui dento-
parodontal este 3. Acest indice poate fi calculat şi procentual
prin următoarea formulă:

Prin interpretarea valorii acestui indice putem

concluziona că starea de igienă dento-parodontală a acestui copil
este precară.

CONCLUZII
• Pentru evaluarea gradului de igienă orală am folosit o serie
de indici prezentaţi în literatura de specialitate.
• Indicele dento-parodontal a fost calculat ca medie
aritmetică a indicelui de placă şi a celui de tartru dentar.
• Copiii instituţionalizaţi din centrele de plasament ale
Judeţului Sibiu au o igienă orală nesatisfăcătoare.

BIBLIOGRAFIE
1. Cuculescu M., Prevenţie primară în carie şi parodontopatii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
2. Ranga R., Cuculescu M., Funieru C., colab., Aspecte
practice în prevenţia oro-dentară, Editura Universitară
Carol Davila, Bucureşti, 2006
3. Duda R., Havriliuc C., Viicu L., Cărăuş M., Medicină
socială şi management sanitar stomatologic-ghid de lucrări
practice, Editura Moldotip, Iaşi, 1993

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 108