VOTUL 133 de vot cuprinde numele tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sd-i ierarhizeze, Spre deosebire insi de votul alternativ, circumscriptia este plurinominala, iar in distribuirea mandatelor se practicd doula serii de trans- feruri; dac& un candidat obtine cota de voturi necesara pentru a dobandi un mandat, cota care e calculatd impartind totalul optiunilor exprimate la numarul de mandate de distribuit, atunci surplusul sau de voturi se transfera urmatorilor clasati. Invers, ultimul clasat, ca si in cazul votului alternativ, transfera vowurile sale celor mai bine clasaji pentru a obtine o reprezentare corectd sau fidela a optiunilor. Indiferent de varianté, formulele proportionale fragmenteaza spectrul politic, in vreme ce formulele majoritariste, asa cum o indic& si numele, favorizeazi o agregare a optiunilor intr-o majoritate. Texte Frangois BASTIEN, ,La France”, in Jean-Michel DE WAELE, Paul MAGNETTE (ed,), Les démocraties européennes, Armand Colin, Paris, 2008, pp. 168-169; wincepind din 1958, deputatii sunt alesi pentru cinci ani (dac& nu se produce o dizolvare a Adun&rii), in cadrul unui scrutin uninominal majoritar in doua tururi (exceptie facand alegerile din 1986), in circumscriptii (in numéar de 55 in metropola si 22 in afara ci) delimitate in fiecare departament in functie de populatie. Pentru a fi ales din primul tur, trebuic s& objii majoritatea absoluta a sufragiilor exprimate, dar cel pugin un sfert din alegatorii inscrisi, Dac& niciun candidat nu obtine un asemenea rezultat, ¢ organizat un al doilea tur, la care pot participa doar acei candidati care au obtinut minimum 12,5% din voturile exprimate. Pentru a fi ales in turul al doilea, e de ajuns majoritatea relativa: candidatul care a obtinut cele mai multe voturi ¢ declarat ales. incepand din 2003, senatorii (al caror numar va ajunge la 341 in 2008) sunt alesi pentru un mandat de sase ani (faté de noua cat era pana acum), pragul de eligibilitate fiind coborat de la 35 1a 30 de ani. Reinnoirea partiala a Senatului este trienala si priveste jumatate din mandate. Senatorii sunt alesi pe baza unui sufragiu universal indirect, in cadrul fiecdrui departament, de catre un colegiu electoral (circa 150 de mii de persoane) alcatuit din deputati, consilierii generali si regionali, ca si delegatii consiliilor municipale al ciror numir variaza in functie de talia comunelor (acestia reprezinta 95% din colegiu). Pentru fiecare departament, numarul de mandate alocate este proportional cu populatia respectiva, Senatorii sunt alesi in cadrul unui scrutin majoritar in dou’ tururi in departamentele care aleg ce! mult trei senatori si in DOM-TOM, respectiv conform reprezentarii proporjionale, dup& regula celor mai mari medii, in departamentele care au patru senatori si mai mult. Cei 12 senatori care fi reprezint& pe francezii din afara Franjei sunt alesi, la randul lor, in cadrul unui scrutin proportional de c&tre cei 150 de membri ai Consiliului superior al francezilor din straindtate”.134 INTRODUCERE IN STINTA POLITICA Seyla BENHABIB, The Rights of Others, Aliens, Residents and Citizens, Cambridge University Press, 2004, pp. 183 si 207: Sensu! german al cetateniei a fost mai putin expansiv si republican decat cel francez si s-a concentrat mai mult pe sentimentul de apartenenta etnica [...]. Una dintre primele provocari la adresa acestui sens restrictiv al cetateniei a fost rezul- tatul unei cereri venite din Hamburg si din alte orase din provincia Schleswig-Holstein de a permite strainilor rezidenti care nu sunt cetteni sa voteze in alegerile muni- cipale si regionale. Curtea constitutionala germana a respins cererea acestora printr-o digresiune de rasunet asupra rolului natiunii si al sentimentului de apar- tenenta nationala intr-o democratie. Desi Tratatul de la Maastricht, la care Germania aaderat, a corectat aceasta decizie prin acordarea dreptului de a vota si de a fi ales in alegerile municipale, decizia anterioara ramane una dintre cele mai intere- sante interpretari filosofice a suveranitatii democratice ca emanatie a unui popor omogen din punct de vedere cultural si etnic. [...] Retrospectiv, aceasta decizie a Curtii constitutionale germane din 1990 apare ca un cantec de lebada al unei ideo- logii nationale in curs de disparitie”. CONSTITUTIA ROMANIEI, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 : »Articolul 81: (1) Presedintele Roméniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majo- ritatea de voturi ale alegtorilor inscrigi in listele electorale. (3) in cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceast’ majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numirului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obinut cel mai mare numir de voturi”. Jean-Marie DENQUIN, Science politique, ed. a V-a, PUF, Paris, 1996, p. 410: »Reprezentarea proportionala favorizeaz& sistemele multipolare. Motivul este unul de ordin cantitativ, intrucdt toate tendintele, oricat de firave, au parte de o reprezentare. Sistemul faciliteazd aparitia unor noi curente politice gi intarzie dis- paritia unor formatiuni aflate in declin, El tinde s{ sporeasc numarul partidelor, motivul fiind unul de natur& structurala, si anume ci RP face inutile aliantele electorale si ingiduie constituirea unor majoritati dupa alegeri, adicd fura ca ale- gatorii s& fie chemati s4 se pronunte in aceasta privintt. Se vede deci cat de sim- plisti e pretentia ci RP ¢ singurul mod de scrutin care respect voinfa populard. Dac& ¢ adevarat ci reprezentarea proportionald este o imagine in miniatura a vointei populare, ea nu fi ingaduie s& aleaga o alternativa. De fapt, ne putem intreba si ce anume inseamn& vointa populara. Oare opinia public’ vrea ca Partidul Republican Democrat al Progresului, care a objinut 17,1% din sufragii, si ocupe 17,1% din fotoliile de deputat? Sau prefer si aleag’ intre dou’ echipe si douad politici aflate in disputa?”.YOTUL 139 Jean-Michel DE WAELE, Paul MAGNETTE (ed.), Les démocraties euro- péennes, Armand Colin, Paris, 2008, completat cu website-urile parlamentelor fiectreia dintre tari: Praguri electorate in 13 fari europene electoral SS 4% partide, 10% coalitii (membrii coalitiei 2% onic 3% Lituania 5% partide, 7% _coaliii Romania 5% partide, §-10% coalitit Spania 3% Ungaria 5% partide Thanassis DIAMANTOPOULOS, Les systémes électoraux aux présidentielles et aux législatives, Editions de |’ Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 2004, pp. 13-14: »Expresia sistem electoral constituie 0 sursa de controverse printre specialisti, in primul rand datorita naturii conceptului. Acesta este folosit, in primul rand, in sensul s4u strict, care se referd la fundamentul filosofic al formei de reprezentare (majoritara sau proportional’), ca gi la formula matematica utilizaté pentru trans- formarea voturilor in mandate politice. Dar el poate fi folosit si intr-un sens foarte larg, capatand semnificatia de regim electoral. Am putea deci defini sistemul electoral - in sensul larg al termenului - ca ansamblul regulilor care guverneazd derularea alegerilor si desemmarea alesilor. Nominalizarea candidatilor si depune- tea candidaturilor, conditiile de dobandire si de exercitare a dreptului de vot, derularea si finantarea campaniei electorale, repartizarea locurilor intre formatiu- nile care au dreptul la mandate (in functie de voturile obtinute de ele in fiecare unitate teritoriala) etc. ar face parte din reglementirile electorale, ce ar putea fi numite $i sistem electoral. Dar acest termen e folosit indeobste intr-un sens mai restrans si mai precis pentru a indica formula matematica gsi celelalte reguli si aspecte tehnice folosite pentru a-i desemna pe reprezentantii alesi. Un sistem electoral in sensul strict al termenului ar fi formula matematicd si celelalte condi- {ii tehnice (praguri de reprezentare, nivelul atribuirii mandatelor, decupajul cir- cumscriptiilor electorale etc.) care determina transformarea voturilor in mandate. in cazul alegerii unor corpuri reprezentative plurinominale ~ parlamente, consilii municipale etc. - sistemul electoral este metoda de alocare a mandatelor intre candidatii supusi scrutinului popular, in functie de distributia voturilor. Dat’ fiind136 INTRODUCERE iN STINTA POLITICA diversitatea de factori care influenteazi aceast& alocare de mandate si combinatiile lor, numirul sistemelor electorale aplicate sau doar imaginabile este infinit. [...] Exista ins’ doua sisteme-arhetip, modurile de serutin proportional si majoritar”. David M. FARRELL, Roger SCULLY, Representing Europe's Citizens ? Electoral Institutions and the Failure of Parliamentary Representation, Oxford University Press, New York, 2007, pp. 75, 79: Sistemele electorate pentru Parlamentul European, 2004 Tara NR FE NC_|_NEP F% Austria 18_|d’Hondt 1 3,45 38,89) Belgia 24 | d'Hondt 3 8,02 29,17 Marea Britanie | 75 | d'Honde ul 4.12 25,33 Cipru 6 | Hare 1 3,6 0 Cehia 24 |d'Hondt 1 4:18 20,83 Denemarca 14 _[d'Hondt 1 4,91 35,71 Estonia 6 _|d'Hondt i 3 33,33 Finlanda 14_|d°Hondt 1 35,71 Frana 78 _|Hare/d’Honde g 43,59 Germania 99 | Hare-Niemeyer 1 k 31,31 Greci 24 [Cele mai mari resturi Dro: i 29,17 Ungaria 24 jondt 1 2 33,33 Irlanda, 13 _[SW-Droop 4 3,76 38,46 Italia 78__| Hare 1 5,78 19,23 Letonia 9 |StLagué I 3,53 22,22 Lituania 13 | Hare 1 4,32, 38,46 Luxemburg 6 _|d’Hondt i 3 50 Malta 3__[|SW-Droop 1 1,92 0 Olanda 27_|Hare/d’ Hondt 1 5,58 44.44 Irlanda de Nord | 3 | SW-Droop 1 3 33,33 Polonia 34 [d*Hondt 1 6.12 12,96 Portugalia 24 _[a’Hondt 1 PE 25 Slovacia 14__[Cele mai mari resturi Droop [1 491 35,72 Slovenia 7__|d'Hondt 1 3,76 42,86 i d'Hondt 1 In tabel, NR inseamné numérul de alesi : FE reprezinta formula elecioralé ; NC este numénut de circumscriptii ; NEP e numdrul efectiv de partide ; iar F % indict proportia femeitor alese. Michael GALLAGHER, Paul MITCHELL, ..Introduction to Electoral Systems”, in idem (ed.), The Politics of Electoral Systems, Oxford University Press, 2005, p. 3: »Printr-un sistem electoral intelegem un set de reguli care structureazd modul in care voturile sunt exprimate in vederea alcatuirii unei adunari reprezentative siVOTUL. 437 felul in care aceste voturi sunt mai apoi transformate in mandate [...]. Sistemul electoral este 0 notiune mai restransa decat aceea a reglementirilor electorale, prin care injelegem un set de reguli mai largi cu privire la alegeri, Astfel de reguli - cu privire, de exemplu, la facilitarea accesului la competitia electorali a celor ce doresc si candideze, dreptul la yot, corectitudinea administrarii alegerilor, trans- parenta procesului de numarare a voturilor - sunt toate foarte importante in deter- minarea semnificatiei si legitimitatii unor alegeri, Cu toate acestea, ele nu trebuie confundate cu conceptul mai restrans de sistem electoral”. Alain GARRIGOU, Le vote et la vertu. Comment les Frangais sont devenus électeurs ? , Presses de la FNSP, Paris, 1993, p. 18: ~Inrolarea electoralt a constat nu atét in dobandirea unui model prestabilit de actiune, cat in constructia unui model. [...] Inainte de a fi un gablon in care poti turna materie, rolul de alegator a fost construit. Aceasta inrolare a fost un proces de invatare— nu a ceea ce exista deja, ci a ceea ce era pe cale sd se constituie. Atenti la modul in care alegatorii fac alegerea, uitim adeseori ca alegerea l-a Sacut pe alegator, adicd a fabricat un rol social definit de un ansamblu de atributii si de norme de conduita. $4 insemne oare asta cA mitologia democratic’ a cuceririi Cetateniei este infirmata? ”. Catherine HAGUENAU-MOIZARD, Les systémes politiques européens, Gualino, Lextenso éditions, Paris, 2009, p. 46: adn general, strdinii nu pot participa la alegeri. Calitatea de cetatean gi deci de alegitor este legata de nationalitare. Nationalitatea atesta legatura dintre individ si stat. A contrario, un strain nu poate justifica o legatur’ suficient de solida cu statul pentru a participa la desemnarea celor care yor exercita puterea. Acest rali- onament explica faptul c& strainii nu pot detine dreptul de sufragiu pentru alegerile nationale. El ingaduie in schimb accesul strainilor la alegerile locale, care au o miz& mai putin insemnaté. Mai mult, constructia Uniunii Europene a condus la diferentierea crescanda intre resortisantii statelor membre considerati cvasinationali si tesortisantii din state-terte care rman in afara comunitatii politice”. Guy HERMET, Exporter la démocratie ? , Presses de Sciences Po, Paris, 2008, pp. 15-16: »Tragerea Ja sorti a ramas in uz pana in timpul Renasterii, in cetitile-stat ita- liene, in vreme ce alegerea era vazuti ca o procedura elitist-aristocratica. In secolul al XVIll-lea, parlamentarii englezi, ca si constitujionalistii americani sau revolutionarii francezi s-au grabit s4 dea uitarii procedura egalitaristi, preferand-o pe cea electorala, inegalitara, ca unic instrument legitim de selectare a detinitori- lor autoritatii. Astfel, regimul reprezentativ era instituit ca singura formuld de guvernare. Din acel moment, regula aristocratica a distinctiei s-a impus definitiv asupra principiului democratic al asemanarii. Foarte repede, Suveranul lui Rousseau, adica poporul, a cedat locul doctrinei suveranititii nationale, apoi celei a suvera- nitatii parlamentare. lata de ce juristul austriac Hans Kelsen (1881-1973) spunea ca regimul numit democratie separa doua popoare : poporul-sef, al alesilor per- manenti, si poporul-supus, al cetatenilor privati aproape complet de sansa de a asuma o responsabilitate”,138 INTRODUCERE IN $TIINTA POLITICA LEGE PENTRU ALEGEREA DEPUTATILOR SI SENATORILOR PRIN VOT OBSTESC, OBLIGATORIU, EGAL, DIRECT $I SECRET, PE BAZA REPRE- ZENTARII PROPORTIONALE, in Monirorul Oficial nr. 291/16 noiembrie 1918 : 72. in alegerile pentru Adunarea deputatilor, dupa primirea rezultatelor de la toate sectiile de votare, presedintele biuroului electoral central - ajutat de grefierul biuroului sila neyoie de unul din judecatorii de tribunal ce-si va alege ~ procede la totalizarea rezultatelor pentru fiecare candidat si apoi pentru fiecare lista in parte. Rezultatele se clasifica, in ordinea importantei lor, in doua liste: una cuprin- zand suma totali a voturilor obtinute de toti candidatii cari formeaza o lista; a doua cuprinzand suma totald a voturilor obtinute de fiecare candidat in parte. Suma totald a voturilor obtinute de candidatii unei liste se numeste massa electorale. 73. Repartitia mandatelor, la care are drept circumscriptia pentru Adunarea deputatilor, se face proportional cu massa electorala a fiecdrei liste dupa calculele urmatoare: Massa electorala a fiecdrei liste se imparte succesiv cu 1, 2, 3, 4... si asa mai departe pan’ la concurenta numarului de mandate ce revin circumscrip- jiei si cAturile objinute sunt inscrise, in ordinca importantei lor, pand ce se vor termina, in aceasta ordine, atatea caturi cate mandate sunt de ales. Cel mai mic din aceste caturi, corespunzitor ultimului mandat, serveste de impartitor comun. Presedintele atribue fiecdrei liste atatea mandate de cate ori imp&rtitorul comun intra in massa electorala a listei. 74. In cazul cand unul sau mai multe mandate ar rémane neatribuite, din cauzd c& resturile impartirilor sunt inferioare impargitorului comun, mandatul sau man- datele se vor atribui in ordinea importantei resturilor. 75, Presedintele biuroului electoral central atribuie mandatele cuvenite fiecdrei liste candidatilor cu cel mai mare numér de voturi si, in caz de egalitate de voturi intre 2 candidati, procedeaza prin tragere la sorti, Cand egalitatea exist& intre douad sau mai multe liste, mandatele se atribue candidatilor de pe ambele liste care au intrunit individual cele mai multe voturi si, in caz de egalitate intre doi sau mai multi candidati, se procede prin tragere la sorti”. LEGEA NR. 33 DIN 16 IANUARIE 2007 privind organizarea si desfagurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Monitorul Oficial, nr. 28/16 ianuarie 2007 : »Capitolul 1: Dispozitii generale |...) . Articolul 5: (1) Prin alegdtor comunitar se intelege orice cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decat Romania, care are dreptul de a alege in Roméania pentru Parlamentul European, avand domiciliul sau resedinta in Romania, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi. (2) Prin alegdtor resortisant se inte- lege orice cetijean al Romaniei care are dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi. (3) Prin persoané eligibilé comunitar se ingelege orice cetitean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentu! European, avand domiciliul sau resedinja in Romania, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi. (9) Cet&tenii statelor membre ale Uniunii Europene, in sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, cu modificarile si completarile ulte- rioare, care au resedinta sau domiciliu! pe teritoriul Romaniei, au drept de vot siVOTUL 139 de a fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European, in aceleasi conditii ca gi cetatenii romani, sub rezerva indeplinirii cerinjelor prezentei legi. [...] Capitolul Il: Exercitarea dreptului de vot side afi ales ca membru din Romania in Parlamentul European |...| Articolul 9: (1) Listele electorale sunt permanente gi speciale, (2) Alegatorii ‘resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente, se aplicd in mod corespunzator. (3) Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-terito- riale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o list electorala speciala”. LEGEA NR. 35 DIN 13 MARTIE 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor ‘gia Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru ale- gerea autorititilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr, 215/200! sia Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare : »Articolul 5; (1) Deputatii gi senatorii se aleg in colegii uninominale consti- tuite potrivit prevederilor art, 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentirii proportionale. [...] Articolul 48: [...] (9) In fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor, respectiv Senat se atribuic un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (10) Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in dou’ etape, la nivelul colegiilor uninominale si la nivelul fiecdrei circumscriptii electorale. (11) in prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) si care au objinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat. (12) In cea de-a doua etapa, de alocare pe colegii si atribuire de mandate competitorilor electorali care au intrunit pragul electoral, biroul elec- toral de circumscriptie va intocmi, separat pentru Camera Deputatilor si Senat, 0 list® ordonata cu toti candidatii cdrora nu li s-au atribuit mandate in prima etapa, dispusi in ordinea descrescatoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate objinute in colegiile uninominale in care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei electorale respective, calculate pana la a opta zecimala inclusiv. {..] (14) Pentru fiecare competitor electoral care a intrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin, (2), din numarul de mandate repartizat in acea cireum- scriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3) — (7), se scade numarul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin, (11), rezultatul reprezentand numérul de mandate de atribuit fiecdrui competitor electoral la nive- jul circumscriptici electorale in cea de a doua etapa de atribuire si alocare de mandate. Numdrul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se aloct pentru candidatii acestora in ordine descrescdtoare in functie de clasarea in lista prevazuta la alin. (12). in cazul in care urmatorul candidat c&ruia urmeazii sa i se atribuie mandat din lista ordonata prevazuta la alin. (12) aparjine unui competitor140 INTRODUCERE IN $TIINTA POLITICA electoral care a epuizat numarul de mandate la care are dreptul in acea circum- scriptie electoral sau daca in colegiul uninominal in care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmatorul candidat din lista ordonata, pana la atribuirea tuturor mandatelor™. Arend LISPHART, Modele ale democrajiei. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de jdri, traducere de Catalin Constantinescu, prefata de Lucian-Dumitru Dirdala, Polirom, Iasi, 2000 [1999], pp. 141-142: »Sistemul electoral tipic al democratiei majoritariste este sistemul majoritar sau al pluralitatii, in circumscriptii uninominale ; tipica democratiei consensualiste este utilizarea reprezentarii proportionale (RP). Metodele pluralitara si majoritara in circumscriptii cu un singur loc eligibil sunt metode prin care «invingatorul ia totul» - candidatul sustinut de cel mai mare numar de alegatori castiga, iar ceilalti alegatori raman nereprezentati. [...] Mai mult, partidul castigator la nivel national al unei majoritati sau pluralitati a voturilor va avea tendinta de a fi suprareprezen- tat i termenii locurilor parlamentare. Prin contrast. scopul fundamental al RP este de a reprezenta si majoritati, si minorit&ti si, in locul suprareprezentarii sau subre- prezentarii unui partid, s& transforme proportional voturile in locuri. [...] Dihotomia intre RP si sistemele majoritare si pluralitare cu circumscriptii uninominale este cea mai radical linie de demarcatie in clasificarea sistemelor electorale [...]. Sistemele electorale pot fi descrise in termenii a sapte atribute; formula electorala, magnitudinea circumscriptiei, pragul electoral, numarul total de membri ai corpu- lui ce urmeaza a fi ales, influemta alegerilor prezidensiale asupra alegerilor legis- lative, distributia inechitabila si legaturile electorale dintre partide”. Peter MAIR, ,,Democracy”, in Daniele CARAMANI (ed.), Comparative Politics, Oxford University Press, Oxford, 2008, p. 120: Elemente de istorie a sistemelor electorale Tara RP. | SUM SUF PSC Australia 1918/1919 1902 1902 1904 Austria 1919 1897 1919 1919 Bel; 1949 . Canada - = Danemarca 1918 Finlanda 1907 1907 1907 1926 Franta 1945 1848 1945 1936 Germania 1919 1848 1919 1919 Islanda 1959 1916 1916 1947 Irlanda 1922 1918 1923 1948 Italia 1919 1913, 1946 1945 Japonia 1947 1947 1947 1993, Luxemburg 1919 - = = Olanda sd... 108. wan 2[Nowa Zeenlanda | i963 1893 1893 - = | 1921 I 1900 1915 Suedia | 191 | 191 1921 | Elvetia | 1919 | 1848 1971 Marea Britanie 1918 1928 [Statele Unite [1870 1920 Prima coloanei (RP) indict anul introducerii reprezentarit proportionate (acolo unde e cazut). Cea de-a doua (SUM) indicé anul introducerii sufragiului universal masculin. Cea de-a treia (SUF) - data introducerii sufragiului universal feminin. lar ultima (PSC) - data la care partidul socialist a imrat in cabinet. Bernand MANIN, Principes du gouvernement représentatif, Flammarion, Paris, 1996, pp. 63, Il, 113 si 116; jin ciuda unei credinye larg rispandite, tragerea la sorti nu a fost folositi doar in democragia ateniand. Inaintea instituirii guvernirii reprezentative, majoritatea regimurilor care acceptasera o anumité participare a cet&tenilor la putere, refuzdind deci s-o rezerve unui monarh ereditar - republicile ~ au folosit tragerea la sorti in forme si proportii diverse. |...] Atunci cdnd regimurile reprezentative au fost inven- tate, acest mod de desemnare a guvernantilor nu mai putea fi luat in considerare ca utilizabil. [...] Nu imprejurarile exterioare se schimbasera, ci credintele si valorile, conceptia asupra legitimitatii unei autorit&ti colective. [...] Intr-adevar, tragerea la sorti este, in mod incontestabil, 0 procedura care nu implica interven- tia vointei umane gi nu e o expresie a consimjamantului. [...] in acest sens, sortii nu sunt o procedura de legitimare a puterii, ci doar una de selectare a autoritatilor side distribuire a responsabilitatilor. Dimpotriva, alegerile indeplinese simultan doua functii: ele ii selecteaza pe titularii responsabilitatilor, dar in acelasi timp le legitimeaza puterea, creand in randul celor care au desemnat un sentiment de obligatie si de angajament fata de cei pe care i-au desemnat”, Pierre MARTIN, Les systémes électoraux et les modes de scrutin, ed, a Ila, Montchrestien, Paris, 2006, pp. 19-20: »La origine, votul era aproape intotdeauna public, chiar daca utilizarea buleti- nelor e © practica foarte veche, cunoscuta deja de citre romani, care le numeau tabella, de unde si numele legilor tabelare din 139, 136 si 129 1.Chr. In Franta, practica buletinelor a fost introdusa inca din Evul Mediu, pentru desemnarea unora dintre deputafii Starii a Treia. Prin vot secret trebuie intelese doud lucruri: insti- tuirea buletinului scris (ballot in engleza) care inlocuia declaratia orala si instala- rea cabinelor de vot, realizata prima data in Australia, in statul Victoria, in 1856. |...] Dezbaterile referitoare la votu! secret, mai ales cea din Marea Britanie provo- cata de inwoducerea buletinului de vot in 1872, au scos in evidenti dou’ pozitii, corespunzand celor doud conceptii despre alegere. Partizanii votului public aveau 0 conceptie aristocratica despre vot, vazand in el o funetie rezervatd unei elite si pe care aceasta trebuie s-o asume public, sub privirile poporului, pe care ea il repre- ‘zinté. Publicitatea votului trebuia sa fie, in plus, un mijloc pentru ca alegatorii cei142 INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA mai putin competenti si se lase influentati de vow! personalitatilor mai expe- rimentate (aceasta fusese conceptia despre vot si a lui Cicero si Montesquieu). [...] Partizanii votului secret considerau dimpotriva votul ca pe un drept recunoscut pentru roti, secretul avand drept ratiune garantarea libertatii si izolarea alegdtoru- lui de orice presiune™. Pippa NORRIS, Electoral engineering. Voting Rules and Political Behavior, Cambridge University Press, 2004. p. 179: »Daca lum in considerare impactul potential al institutionalizarii alegerii rati- onale gi al modernizarii culturale asupra reprezentirii politice [si nu ne marginim si vedem cum poti obtine] diversitate sociala la nivelul legislativului, astfel incat parlamentele sa arate in mai mare mAsura precum cetatenii pe care fi servesc, [vom vedea ca] deceniile recente au fost martorele unei cresteri a cererilor de incluziune si de consolidare a pozitiilor ocupate de femei in urma alegerilor, precum gi a revendicdrilor de manifestare a minorit&tilor etnice”. Gianfranco PASQUINO, Curs de stiintd politicd, traducere de Aurora Martin, Institutul European, Iasi, 2002 [1997], pp. 135 si 149: »Prin dimensiunea circumscriptiei se intelege numirul locurilor care se atribuie in acea circumscriptie specifica si nicidecum numéarul alegatorilor [...]. In conditii egale, cu cat este mai mare circumscriptia, cu att mai ridicat& va fi proportiona- litatea sistemului electoral. [...] Nu existi niciun sistem electoral cu adevarat bun sau cel mai bun. Validitatea unui sistem electoral se traduce in capacitatea de a urm4ari obiective definite in mod explicit si, in democratie, sustinute de o aprobare cat mai generala. [...] Existé sisteme electorale mai bune, uneori mult mai bune decat altele. Sistemele electorale sunt sensibile la calitatea politicii si la democra- tie. Tocmai de aceea trebuie stiut ca pot fi realizate cu intelepciune si reformate la momentul oportun. [...] $iin viitor imaginatia reformatoare va continua si gaseascd in sistemele electorale un teren destul de fertil si instrumente destul de promitatoare pentru a imbunatati functionarea partidelor si guvernelor si pentru a conferi 0 mai mare putere alegitorilor”. PROCLAMATIA SI PROGRAMUL REVOLUTIONAR, 9/21 iunie de ta Izlaz, in Cornelia BODEA (ed.), 1848 la romani. O istorie in date si marturii, vol. L, Editura Stiintificd gi Enciclopedic’, Bucuresti, 1982, pp. 534-535: ~Popolul roman da inapoi la toate starile dreptul cel vechi de a avea reprezen- tanti in Generala Adunare, decreta de azi inainte alegerea larga, libera, dreapta, unde tot romanul are dreptul de a fi chemat si unde numai capacitatea, purtarea, virtutile si increderea publica sa-i dea dreptul de a fi ales, Aceasta pe cei buni, pe cei drepti nu-i pigubeste intru nimic, si romnii au fost totdauna buni. O stiu stdinii si o stie proverbul cel vechiu: Bund jard, rea tocmeald. Aceast& decretare nue in paguba niamului, va s schimbe numai tocmeala. [.,..] Popolul roman, dupa vechile sale drepturi, voieste ca Domnul, in care este personificaté suveranitatea acestui popol, s4 fie tare prin dragostea public’, drept, luminat, voitor de bine patriei, barbat intreg si, ca sd-1 poata afla la alegere astfel, decreta, dupa vechileVOTUL. 143 drepturi, a-1 céuta in toate stirile societatii, in toat natia, iar nu intr-un numar marginit de oameni. Domnia nu e drept de mostenire a niciunei tamilii, domnia este a patrici. Ea o da celui ce va socoti de cuviinta dintre fiii sai* PROIECT DE CONSTITUTIE PENTRU MOLDOVA, intocmit de Mihail Kogalniceanu, Cernauji, august 1848, in Dan BERINDEI (ed.), Revolufia romana din 1848-1849. Insemnétatea si programele ei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998, pp. 164-165; »Articolul 6: Togi romani, in varsté de 21 ani, avand intrebuintarea driturilor fivile, sunt alegatori ai representantilor la obsteasca Adunare; deocamdat’ acest drit se exerfeazi numai ; 1) de toti proprietarii ce au una sutt fale: pamant, sau o zidire si alta avere nemiscatoare de valoarea unei mii galbeni, ca gi alegatori de toti ocarmuitorii averilor bisericesci, episcopi, egumeni si protopopii tinuturilor ; 2) de toti slujbasii Statului, afara de simpli scriitori in cele administrative gi jude- c&toresci si de (oti militarii cu rangul de ofiter, unii si alii atat de functii active, cat si retrayi dupa sease ani de slujbi ; 3) de toti starostii de corporatii si de toti negutatorii patentari de starea 1; 4) de capacitati, precum profesori si m&dulari ai corpurilor invatate cunoscute de Stat, medici, chirurgi, spiteri, advocati, literati si artisti, si 5) in sfarsit, de toate comunele sitesci ale terii, care trimit din sanul lor cate doi alegatori si anume vornicelul si intaiul paznic. Toate aceste spetialitati se vor hotari prin deosebita lege electorala care, pe cat se va putea, va urma a se intinde asupra tuturor moldovenilor”. ROMANII DIN SCAUNUL SIGHISOAREI SE PLANG EPISCOPULUI SAGUNA, CA PESEDINTE AL DEPUTATIEI TRIMISE LA IMPARATUL..., Sighisoare, 1/13 iulie 1848, in Cornelia BODEA (ed.), 1848 la romani. O istorie in date si marturii, vol. 1, Editura Stiingifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pp. 591-592: »L-.] dupa articolul de lege alegatoare, afar de nobili si realigti, numai aceia pot fi alegatori ca cetateni, care sunt propietarii de mogii dajduite, peste 8 florini argint afard de darea capului, Aceasta fu chiar stavila care Pe natiunea romani o {ine indarapt, cand celorlalte le e deschisa calea de a inainta. Aceasta s-a vazut in fapt sila alegerea de doi deputati din partea Sighigorii care s-au tamplat in ziua de 24 iunie a.c., la care prochemarea preotilor Domalilor $i a vreo cifiva din Mureni, numiti dupa tabela contributiei, fu numai din cealalta zi, adicd din 23 a lunei curgatoare. La acela, in zadar ne opintiram noi cativa ce cram de faa a astepta pe unul din cei doi sa fie roman, c& dintr-o mie sapte sute familii de romani din Sc[aunul] Sighigorii abia cu preoti si dascdlii se Picura 22, ceilalti dupa zisul articol n-au avut loc, pe cand sasi, la 600 de cetijeni au yotizat’, TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA (92/C 191/01): »Partea a doua; Cet&enia Uniunii Articolul 8: (1) Se instituie cetdtenia Uniunii. Este cetitean al Uniunii orice Persoani care are cetatenia unui stat membru. (2) Cet&tenii Uniunii se bucura de drepturile si au obligatiile prevazute de prezentul tratat,144 INTRODUCERE IN $THNTA POLITICA Articolul 8b: (1) Orice cevajean al Uniunii, care igi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale din statul membru in care isi are regedinta, in aceleasi conditii ca $i resortisantii acelui stat. (2) Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 138 alineatul (3) si dispozitiilor adoptate pentru aplicarea acestuia, orice cetijean al Uniunii care isi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European in statul membru in care isi are resedinta, in aceleasi conditii ca resor- tisantii acelui stat”.