Procesarea Informatiilor in

Sistemele inteligente de
transport
 Introducere in ITS
 Generalitati
 Concepte referitoare la ITS

 Functionarea ITS
 Achizitia si prelucrarea datelor
 Achizitia datelor – prezentare
generala
• Senzori de trafic utilizati in ITS
• Detectori video de vehicule
• Detectori ai dimensiunii vehiculelor
• Localizarea si identificarea automata a
vehiculelor
 Prelucrarea datelor
• Detectarea automata a incidentelor
• Prelucrarea datelor pentru navigare
• Harti digitale
 Comunicatii in ITS
 Tipuri de comunicatii de date
 Fibre optice

 Comunicatii fara fir

 Colectarea electronica a taxelor

Distributia si utilizarea informatiilor
 Distributia informatiilor
 Controlul fluxului de vehicule si al
traficului urban
 Informarea conducatorului
vehiculului
 Controlul adaptiv al calatoriei

 Controale longitudinale si laterale ale

vehiculului
Definitie – un ansamblu de subsisteme
concepute si bazate pe tehnologii
avansate din domeniul electronicii,
telecomunicatiilor si informatiei care
sunt puse in slujba managementului
proceselor de transport si au ca scop
fundamental cresterea eficientei si
sigurantei transporturilor
 Scopuri
 Siguranta transportului
 Eficientizarea miscarii persoanelor si
marfurilor
 Eficientizarea activitatilor comerciale

 Imbunatatirea calitatii vietii si

mediului
 Concepte referitoare la ITS
 Cadrul de dezvoltare
• directiile de actiune, strategia de lucru,
termenele, planul de dezvoltare,
rezultate de referinta si obstacolele care
pot sa apara
 Coordonarea actiunilor referitoare la
ITS
 Abordarea ITS

 Arhitectura ITS
 Functionarea ITS
 Conceptele referitoare la functionare
au fost structurate in urmatoarele
categorii:

• Coordonare
• Implementare
• Monitorizare
 Senzori de trafic
 Bucle inductive
 Radar

 Ultrasunete

 Infrarosu
Bucle inductive
 RADAR
 Abstract: un transmitator si receptor
radio in acelasi dispozitiv
 Dispozitivul emite o unda radio si
asteapta un “ecou”. Daca este un
obiect pe traseul ei, va reflecta o
parte din energia electromagnetica,
care va ajunge inapoi la dispozitiv
• (masurand timpul putem afla distanta
pana la un obiect)
 Printr-un efect numit “Doppler shift”,
radarul poate detecta si viteza cu care
masina se apropie sau de indeparteaza de
el

 Detectoarele RADAR necesita o antena pe

banda de circulatie, montata pe o
structura deasupra benzii. Alt tip de
dispozitiv radar poate fi montat pe laterala
unei strazi si este mai eficient dpdv al
costului.
 Detectoare in infrarosu
 Active
• Opereaza pe acelasi principiu ca radarul. Calculeaza
timpul pe care i-l ia unui flux de lumina in infrarosu sa
ajunga la vehicul, sa se reflecte si sa se intoarca inapoi
la punctul de pornire. Multiplicand acest timp cu viteza
luminii, se determina cat de departe este obiectul.

• Spre deosebire de radar, detectoarele in infrarosu active

nu masoara schimbari in frecventa, ci trimit mai multe
fluxuri intr-o perioada scurta de timp pentru a colecta
mai multe distante. Comparand aceste diferitele
distante, sistemul poate calcula cat de repede se misca
masina. Pot fi transmise cateva sute de fluxuri in mai
putin de o jumatate de secunda, asadar sunt foarte
precise.
 Pasive
• Nu emit energie, ci primesc informatii
tocmai prin energia receptionata.
• Intrarea obiectului in campul de
observatie al senzorului genereaza un
semnal proportional cu produsul
termenului de diferenta al emisiilor si
termenului de diferenta al temperaturii.
• De obicei functioneaza pe lungimea de
banda de 8 – 14 micrometrii minimizand
efectul de sclipire al soarelui sau
schimbul intensitatii luminii de la
miscarea norilor
 Ultrasunetele
Opereaza pe acelasi principiu ca radarele
Dopler cu amendamentul ca emit unde
sonore cu frecvente intre 20 si 200KHz,
deasupra domeniului auditiv al omului.
Sunt unde de presiune care calatoresc prin
aer la aproximativ 740mph la nivelul
marii.
Datorita faptului ca sunt unde propagate
prin aer, sunt supuse efectelor de
atenuare si distorsiune (temperatura,
turbulenta aerului, umiditatea, obstacole
intalnite in cale)
 Detectori video de vehicule
 CCTV (Televiziunea cu circuit inchis)
• O camera filmeaza traficul, transmite
informatia la un centru de management
prin linii de comunicatie dedicate.
• In ITS majoritatea retelelor video
folosesc tehnici de transmisie FDM
(Frequency Division Multiplexing)
 Localizarea si identificarea
automata a vehiculelor
 Un sistem care monitorizeaza
automobile, autobuze, tiruri etc.
Implementarile sistemului variaza,
putem gasi totusi doua puncte
principale:
• AVL bazat pe GPS
• AVL bazat pe indicatoare
AVL bazat pe GPS
 Componentele ALV-GPS
 Sateliti GPS
 Unitate GPS montata pe vehicul

 Un sistem radio

 Centru de comunicatie

 O locatie de distribuire a mesajelor

 O locatie de planificare a operatiilor

 Mod de lucru AVL-GPS
 Satelitii localizeaza vehiculul aflat in
tranzit prin transmiterea semnalelor GPS
care vor fi receptionate de unitatea GPS
din vehicul
 Unitatea GPS receptioneaza mesajele de la
sateliti, determina coordonatele sale si le
transmite la sistemul radio prin semnal
radio
 Tot prin semnal radio, mesajele vehiculului
ajung la Centrul de Comunicatii. Acesta
determina locatia vehicului si trimite
informatia la statiile de distributie sau alte
sisteme de analiza
AVL bazat pe indicatoare
 Componente constitutive
 Transmitator aflat pe un stalp, pe un
semn de circulatie
 O unitate de localizare aflata in
interiorul vehiculului
 Transmitator radio aflat in vehicul

 Antena radio pe autovehicul

 Centrul de management
 Mod de lucru
 Transmitatorul aflat pe stalp transmite
wireless coduri de indentificare care vor fi
preluate de antena vehicului
 Aceasta le trimite la unitatea de localizare
. Ataseaza numarului unic de identificare
timpul si data, identificatorul
autovehiculului
 Transmitatorul radio transmite wireless
datele la centrul de management
 Centrul foloseste datele receptionate de la
parcul de masini la monitorizarea si
organizarea traficului acestora
Detectarea automata a incidentelor
 Detectarea presupune conlucrarea
mai multor senzori de achizitie:
• buclele inductive pot furniza informatii
de prezenta, densitate si viteza –
transmise centrului de management prin
linii de comunicatie
• camerele de luat vederi care filmeaza
traficul si care pot fi controlate de la
centrele de management (zoom in,
zoom out etc) ca sa arate diferite
portiuni ale soselei
• Informatia luata de CCTV este transmisa
de obicei prin linii dedicate si permit
personalului de la centru sa
multiplexeze imaginile de la camere.
• Telefoanele mobile reprezinta o sursa de
informare din trafic

• Se folosesc diferiti algoritmi (California,

Berkeley etc) pentru prelucrarea datelor,
in special daca nu sunt preluate prin
camere de luat vederi
 Prelucrarea datelor pentru
navigatie
 In prezent tehnologia de baza pentru
determinarea pozitiei geografice a unui
vehicul este GPS. Acesta are o acuratete
de 5 pana la 10 metrii. Pentru
imbunatatirea acesteia se poate folosi un
transmitator zonal care sa furnizeze
corectii – se obtine astfel ceea ce se
numeste DGPS (Differential GPS), cu o
acuratete de sub 3 metrii, iar in
vecinatatea turnului cu precizie pana la 1
metru.
 Alte posibilitati includ folosirea de
giroscoape sau principii conexe de ghidare
inertiala, mai ales cand vehicului se afla
sub un pod, intr-o padure deasa sau in
zone urbane cu cladiri inalte
 Corectarea erorilor poate fi efectuata si
prin folosirea unui semnal radio provenit
de la o baliza amplasata intr-o pozitie
geografica cunoscuta pe unde trece
vehiculul
 Transpunerea pe harta, care porneste de
la ideea ca pozitionarea vehiculului este
restrictionata de reteaua de drumuri (harti
digitale si algoritmi euristici pentru det.
pozitiei vehiculului pe harta)
 Hartile digitale
 Utilizate pentru ghidarea asupra rutei
 Se colecteaza datele brute din hartile pe suport
hartie, din fotografii luate din spatiu sau din aer,
alte surse de informare
 Informatia este digitizata cu ajutorul unui
software
 Hartile digitale obtinute trebuie verificate si
actualizate din timp in timp
 Este recomandat ca scara hartii sa fie ajustata in
functie de nivelul de detaliu dorit. În acest scop
se utilizeaza harti vectoriale. Harta este
structurata pe mai multe niveluri: drumuri, rauri,
orase, sate, graniţe, s.a. permitand utilizatorului
sa aleaga vizualizarea cea mai potrivita cerintelor
 Tipuri de comunicatii de date
 Comunicatii stationare
• ISDN
• Fibra optica
 Comunicatii mobile
• GSM
• DSRC
 ISDN – Retea digitala de servicii
integrate
 reprezinta o dezvoltare a retelei telefonice
clasice (PSTN) pentru a permite transmisii
de voce, video, text si date precum si un
numar mare de servicii suplimentare,
folosind aceleasi perechi de fire de cupru
existente si conectand diferite tipuri de
echipamente terminale
 Acest lucru a fost posibil prin trecerea
multiplexarii semnalului din frecventa in
timp (TMD – TiMe-Division multiplexing).
Asadar, ISDN transforma canalul intr-o
conexiune digitala TDM.
Accesul de baza 2B+D (Basic Rate Acces-
BRA)
 2 canale de comunicatie de tip B de
64kb/sec. si un canal de semnalizare
de D 16kb/sec
 flux de informatie de 128kb/sec

 Mediul de transmisie sunt perechile

de fire de cupru
Accesul primar 30B+D (Primary Rate Acces-
PRA)
 contine 30 de canale de tip B De
64kb fiecare si un canal de
semnalizare D de 64kb/sec
 flux de informatie de 2Mb/sec. (1984

kb/sec.)
 Mediile de transmisie sunt perechile
de cupru si fibrele optice
Fibra optica
Elementele constitutive ale unei singur fibre
optice
 Nucleul – realizat din sticla si prin
care traverseaza lumina
 Imbracaminte care inconjoara
nucleul si reflecta lumina
 Invelis de plastic care protejeaza

fibra de umezeala si lovire

 Tipuri de fibra optica
 Single-mode
• Diametrul nucleului aproximativ de 9
microni si au ca transmitatori dispozitive
laser. Lungimi de unda 1300 nm pana la
1550 nm
 Multimod
• Cu diametrul nucleului de 62.5 microni
si avand LED-uri ca transmitatori.
Lungimi de unda intre 850 nm si 1300
nm.
Functionarea
 Comunicatii fara fir
 GSM (Global System for Mobile
communications)
• comunicatii pe zone intinse

 DSRC (Dedicated Short Range

Communications)
• comunicatii de raza scurta
GSM
 Elemente constitutive
 Statia mobila (MS) - telefon mobil digital si un
card SIM
• SIM-ul contine toate detaliile tale de
identificare, la fel ca si IMSI (Identitatea
Internationala a Abonatului Mobil. Acesta este
un sir numeric, unde primele 3 cifre reprezinta
tara de unde este SIM-ul, urmatorul reprezinta
operatorul din acea tara. Celelalte cifre
reprezinta identitatea abonatului), memoriile
telefonului, informatie despre plata, SMS-uri,
numere pin si informatii internationale despre
roaming
• Prin intermediul telefonului mobil (statia
mobila), utilizatorul initiaza o convorbire, care
ia calea undelor radio, acestea transmitand
apelul catre BTS
 Statia Baza de Emisie - Receptie
(BTS)
• dispozitiv radio de emisie - receptie cu
antena care acopera o singura celula.
BTS administreaza comunicatiile cu
statia mobila (MS) prin interfata radio
• BTS -urile sunt toate conectate
impreuna ca sa-ti permita sa te muti de
la o celula la alta
 Statia Baza de Control (BSC)
• administreza mai multe BTS-uri.
• Controleaza alocarea, elibereaza
canalele radio, face conectare rapida
intre celule.
• O serie de BTS -uri sunt conectate la
fiecare statie baza de control. BSC
supravegheaza fiecare apel si decide
cand si la care BTS sa expedieze un
apel.
 Mobile Switching Center (MSC)
• Controleaza cateva BSC si impreuna
administreaza comunicatiile intre Statia
Mobila a utilizatorului si alte tipuri de
retea.
• este de asemenea interfata intre
reteaua celulara si PSTN
• MSC genereaza toate inregistrarile de
plata si asigura ca utilizarea totala sa fie
directionata la contul care trebuie.
 Caracteristicile sistemului GSM

 Sistemul GSM utilizeaza o combinatie

de tehnici de acces la canalul radio:
• multiplexarea in frecventa (FDMA -
Frecquency Division Multiple Access)
• multiplexarea in timp (TDMA - Time
Division Multiple Access)
 Cont.
 In cadrul GSM, fiecare celula deservita de o statie radio de
baza (Base Tranceiver Station - BTS) admite maxim 200 de
canale full-duplex. Fiecare canal este constituitdintr-o
frecventa purtatoare tur, de la statia mobila la statia de
baza (uplink) in gama 890...915 Mhz, si o frecventa
purtatoare retur, de la statia de baza la statia mobila,
(downlink) in gama 935...960 Mhz. Fiecare banda de
frecventa are o largime de 200 kHz. Intr-un cadru TDMA
sunt alocate opt intervale de timp (time-slots) pentru
semnalele vocale sau de date. In cadrul benzii standard de
25 Mhz alocata pentru seviciile de telecomunicatii mobile,
fiecare dintre cele 124 de canale de frecventa suporta opt
conexiuni separate, utilizand multiplexarea prin diviziunea
timpului (TDMA), dand astfel posibilitatea alocarii celor 124
de purtatoare la - teoretic - 992 de canale vocale sau de
date. Pentru a evita interferentele cu celule vecine, multe
canale nu sunt utilizate.
 DSRC
 Un protocol wireless de raza scurta-medie
scris special pentru utilizare auto
 Ofera posibilitatea de comunicatii intre
vehicul si echipament pozitionat pe
marginea soselei
 Este un subset al tehnologiei RFID
 Foloseste banda de 5.9GHz (U.S) sau
5.8GHz (Japonia, Europa)
 Este folosit in principal la colectarea
electronica a taxelor
 Se prevede ca într-un interval cât mai scurt de timp viteza
de transmisie să atingă 4Mbps (din care 1Mbps va fi
rezervat aplicaţiilor ETC)
 Aplicaţiile ce se vor dezvolta avînd ca suport DSRC vor fi:
• Managementul încărcăturii şi etichetarea mărfii
• Plata electronică automatică a unor taxe precum:
alimentarea cu carburant, taxa de parcare, taxa de
traversare cu ferry-boat-ul
• Culegerea de informaţii privind traficul ce vor fi
prelucrate şi transmise mai departe conducătorilor auto
şi pietonilor;
• Realizarea de statistici privind eficienţa economică şi
gradul de încărcare a autostrăzii;
• Transmisia de date la bordul vehicolelor (aplicaţii tip
telefonie mobilă, servicii fax, SMS, Internet, etc.)
Colectarea electronica a taxelor
 Deziderate ETC

 Diminuarea congestiei traficului la

porţile de taxare;
 Sporirea comfortului conducătorului

auto prin eliminarea necesităţii de a

deţine bani lichizi;
 Reducerea costurilor de gestiune.
 Cerintele ETC
 Sistemul să fie compatibil la nivel naţional pe
toate autostrăzile comercilale;
 Untilizarea unei tehnologii DSRC (Digital Short
Range Communication – Comunicaţie Digitală
pentru Distante Mici) pentru a asigura un schimb
de informaţii precis între vehicol şi echipamentul
fix;
 Utilizarea unui echipament de bord cu două
componente: o componentă pentru comunicaţia
cu porţile de taxare şi o cartelă cu circuite
integrate;
 Utilizarea unei cartele care să încorporeze cel
puţin un microcontroller pentru verificarea
cartelei şi cu alte terminale şi pentru codarea
datelor înregistrate pentru asigurarea securităţii
lor.
 O problemă cheie a acestui sistem o
reprezintă protecţia datelor informaţiei
aflate pe cartelă sau în momentul
transmisiei acesteia către poarta de taxare
pentru a descuraja furtul, falsurile sau
afectarea intenţionată a sistemului. De
aceea datele transmise în sistemul ETC
sunt codate atât la înregistrarea pe cartelă
cât şi în timpul comunicaţiei dintre vehicol
şi poarta de taxare. Algoritmul de criptare
este dezvăluit doar companiilor operatoare
care au semnat împreună o convenţie de
asigurare a securităţii datelor.
 Distributia informatiilor
 Doua categorii de mijloace tehnice pentru
distribuirea informatiilor de trafic si a altor
informatii relevante:
• Terminalele fixe
• Telefoanele, aparatele de radio si televiziune,
calculatoarele de birou, aparatele de fax,
chioscurile de informare si panourile cu mesaje
variabile (VMS)
• Terminalele mobile
• Aparatele de radio din vehicul, aparatele radio
mobile speciale, calculatoarele portabile,
pagerele, dispozitivele digitale portabile
Panouri cu mesaje variabile
CMS (changeable message signs)
 INTERNET
 Site-uri prin care se furnizeaza informatii
cu privire la congestie, viteza si locatia
incidentelor, harti, conditiile de trafic
curente, fotografii cu autostrada, rute de
tranzit si orare, conditiile meteo, lucrari la
calea de rulare, chiar si metode de
planificare a calatoriei
 Acestea pot fi vizualizate de acasa sau din
masina prin laptop-uri, pda-uri etc.
HAR (Highway Advisory Radio)
 Statii de radio de informare pentru
autostrazi, de-a lungul segmentelelor
de drum, pentru transmisia fara fir
limitata la o zona locala
 Intalnite in jurul aeroporturilor,
pentru informarea conducatorilor cu
privire la locurile de parcare
 Controlul fluxului de vehicule si al traficului
urban
 Se poate face cu ajutorul unui semafor pozitionat
la intrarea pe rampa, care afiseaza verde pentru
scurte perioade de timp, permitand doar unui
numar limitat de autovehicule sa intre pe
autostrada la un moment dat
 Se pot folosi diferiti senzori pentru detectarea
“incarcarii” intersectiei: bucle inductive de obicei
 Se foloseste un algoritm pentru calcularea
timpilor, care sa determine ciclul semnalului
verde in functie de masuratori, incarcarea
traficului in amonte, in aval, lipsa traficului pe
benzile de circulatie lente, lungimea cozii de pe
rampa si de pe drumurile colaterale
 Scopul consta in pastrarea densitatii vehiculelor
de pe autostrada sub nivelul de saturatie si
respectarea unei distante intre vehicule astfel
incat deplasarea si fluxul traficului sa nu creeze
probleme
 Controlul traficului
 Coordonarea controlului traficului in zona urbana
sau regionala se realizeaza de centrul de
management al traficului, unde informatia
referitoare la trafic este transmisa operatorilor pe
un panou de afisare mare suplimentat de un
numar de monitoare de televiziune cu circuit
inchis care pot fi comutate catre orice camera
video de pe teren.
 Pe panoul de afisare poate fi vizualizat un mesaj
pentru a indica nivelul congestionarilor sau
aparitia incidentelor
 Operatorii supravegheaza toate informatiile si
actioneaza asupra panourilor cu mesaje variabile,
semafoarelor etc, prin intermediul unor interfete
grafice cu utilizatorul
 Reteaua de drumuri, elementele de control (VMS-
urile), detectorii, sunt afisati in harti
bidimensionale, cu posibilitatea maririis sau
micsorarii imaginii respective
 Operatorii de la centrul de management
comunica prin voce cu patrulele si operatorii din
alte centre de management
Tehnologia de urmarire prin telefon
 Posturile de ascultare pot asculta, dar nu
transmite semnale radio
 Acestea detecteaza transmisia telefonului mobil,
o decodeaza si ii adauga o marca de timp (cand a
sosit transmisia)
 Sunt necesare trei posturi de asculatare pentru a
obtine o pozitie bi-dimensionala
 Odata cu marcarea transmisiei de catre cele trei
posturi, informatia este transmisa rapid unui
computer care utilizeaza “hyperbolic
multilateration” (triangulatia) ca sa determine
pozitia telefonului mobil pe strada
 Test cu masina si gps
 Suporta tehnologiile AMPS (Advanced Mobile
Phone System) si CDMA (Code Division Multiple
Access)
Urmarirea prin eticheta radio
 De masini sunt atasati niste
“transpondere”
 Prin calcularea timpului la trecerea
vehiculului printre punctele de
verificare se poate determina viteza
si locatia vehiculului foarte exact
 Cititoarele de transpondere pot
colecta taxe de trecere fara ca
masina sa mai opreasca
 Informarea conducatorului
vehiculului
 Informatii cu privire la trafic sau ghidarea supra
rutei sau un suport suplimentar pentru controlul
vehiculului, de ex. evitarea accidentelor
• Harti digitale (informatii de navigare) – harta
trebuie sa ofere date cu privire la localizarea
vehiculului, caracteristici ale segmentelor de
drum (dimensiune, restrictii de intoarcere,
taxe, timp de calatorie in functie de viteza si
de durata zilei, etc.)
• Senzorii utilizati pentru controlul longitudinal
sunt radarul si dispozitivele cu laser, care pot
furniza date relative la localizarea vehiculului
prin masurarea distantei pana la vehicul din
fata, a ratei de micsorare a spatiilor dintre
vehicule si prin detectarea obstacolelor de pe
autostrada
• Senzori cu ultrasunete sunt utilizati in special
pentru detectarea persoanelor si obiectelor din
spatele vehiculului
 Controlul adaptiv al calatoriei
 Tehnologie care ajusteaza automat viteza masinii
si sa o tina la o distanta suficient de mare de cea
din fata
 Foloseste radarul, instalat in spatele gratarului
vehiculului, si detecteaza viteza si distanta
vehiculuilui din fata lui
 Sistemul poate fi setat la o anumita viteza, dar
poate si actiona asupra supapei de admisie, poate
schimba viteza sau frana
 Componente
• Radar
• Procesor
• Controller longitudinal
 Radarul de 77 GHz realizat de TRW are o
raza de 150 de metrii in fata, si opereaza
la o viteza a vehiculului intre 30 kph – 180
kph
 Sistemul Delphi de 76 GHz de asemenea
are o raza de 150 de metrii si opereaza la
viteze incepand la 32 kph
 Controale longitudinale si laterale
ale vehiculului
 Necesitatea primordiala pentru efectuarea
controlului lateral al vehiculului este
pastrarea benzii de circulatie, ceea ce
presupune pastrarea vehiculului pe
mijlocul benzii de circulatie
• prelucrarea imaginilor video ale liniei albe si
utilizarea de strategii de control din lateral.
Acestea trebuie sa ia in considerare cresterea
nesigurantei in pozitiile de la marginea benzii,
deoarece camera ia imagini in lungul soselei
• Utilizarea sistemelor GPS si hartile digitale
• Dispozitive introduse in infrastructura drumului
, de-a lungul pavajului benzii de circulatie.
Aceasta solutie are avantajul ca furnizeaza
informatii digitale de vizualizare a drumului,
prin utilizarea de magneti de-a lungul benzii de
circulatie. Pozitiile laterale ale magnetilor si
informatiile de vizualizare sunt culese prin
intermediul unor magnetometre amplasate sub
vehicul
Detectori ai dimensiunii vehiculului
 AVC – Automatic Vehicle Classification
combina radarele doppler si profilele
vehiculelor ca sa le clasifice automat in
categorii predefinite de utilizator
(automobile, camioane, autobuze,
motociclete)
Implementare AVI