NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

TEHNICI SPECIFICE IN INTERVENTII DE CHIRURGIE

 Sterilizarea
 Instrumentarul
 Cai de hidratare
 Solutiile perfuzabile
 Regimurile alimentare
 Mobilizarea bolnavului
 Pozitiile bolnavului
 Injectii iv. im. sc.
 Perfuzii
 Sondaj gastric / duodenal cu scop alimentar
 Aspiratie gastrica in pre sau post-operator
 Clisma evacuatorie
 Pansamentul si bandajarea plagilor operatorii
 Radiografiile
 Endoscopiile
 Recoltari
 Punctiile

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:
 Capacitatea de adaptare la orice situatii
 Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei
 Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine
 Rezistenta fizica si psihica
 Bun tehnician
 Cunoasterea normelor de etica profesionala
Interventiile asistentului medical :
a) Interventii autonome

 Comunicarea cu bolnavul
  Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala
 Asigurarea igienei
 Mobilizarea pacientului
 Educatia sanitara a bolnavului
 Psihoterapie

b) Interventii delegate

 Pregatirea bolnavului pentru investigatii

 Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator
 Pregatirea preoperatorie
 Ingrijirea postoperatorie
 Administrarea tratamentului local si general
! DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se poate lucra si dupa protocoale
PROTOCOL= document oficial ce are ca obiectiv orientarea si facilitarea
comportamentului profesional intr-o situatie clinica data. Are ca scop ajungerea unui
standard calitativ inalt si uniformizarea metodelor de munca.
Hidratarea si mineralizarea organismului
TERMENI MEDICALI :
 APA METABOLICA = apa rezultata din procesul de metabolism al proteinelor,
glucidelor, lipidelor
 HOMEOSTAZIA = Starea de coordonare si mentinere sa functiilor normale a
organismului
 ELECTROLITI = substante chimice capabile sa se disocieze intr-o solutie de ioni
 HIPERVOLEMIE = cresterea volumului de sange circulant
 HIPOVOLEMIE = scaderea volumului de sange circulant
 BILANT HIDRIC = diferenta dintre aportul de lichide ( ingesta ) si eliminarea lor
din organism ( excreta)
VALORI NORMALE :
 Na = 137-150 mEq/l
 K = 3,5-5,5 mEq/l
 RA = 22-27 mEq/l
 Ca = 4,2-5,1 mEq/l
 Mg = 1,5-3,3 mg/°°
 Ureea = 0,20-0,40 g/°°
  Creatinina = 0,6-1 g/°°
APA alcatuieste mediul intern in care se petrec toate reactiile necesare vietii,
constituind:
 70% din greutatea corporala la adult => 50% lichid intracelular
=> 20% lichid extracelular
 peste 80% din greutatea corporala a copilului
Apa din organism contine :
a.) Substante organice ( proteine, lipide, glucide)
b.) Saruri minerale ( sub forma de electroliti : Na, Mg, Ca, K, Fe; sub forma de
sulfati,bicarbonati,cloruri,fosfati)
 Ph sanguin:
o Normal = 7,35 - 7,45
o Patologic : acidoza < 7,35 /alcaloza > 7,45
 Ph urinar :
o Normal = 5 - 7,40
o Patologic: acidoza < 5 / alcaloza peste 7,4
o Rezerva alcalina: 22- 29 mEq/litru
o Proteinemia: 65 - 85 g/litru
o Ureea: 20 - 40g/litru
Reglarea metabolismului hidro-mineral
Este reglat de un mecanism complex, la care participa:
 SNC ( sistemul nervos central)
 Glandele endocrine (in special hipofiza posterioara, care elaboreaza hormonul
anti-diuretic hipofizar=VASOPRESINA cu rol in scaderea diurezei. Insuficienta
acestui hormon cauzeaza diabetul insipid)
 Glandele suprarenale (in special, corticosuprarenala intervine in metabolismul
mineral prin hormonul ALDOSTERON , cu rol in retinerea Na in organism)
 Glandele sudoripare ( prin transpiratie)
 Rinichii ( prin elaborarea urinei)
 Peristaltismul intestinal
 Plamanul (prin POLIPNEE = piederea lichidedelor , prin BRADIPNEE =
reducerea pierderii)
 Ficatul ( prin actiune directa elaboreaza hormonul anti-diuretic; prin actiune
indirecta, prin metabolismul proteinelor , care retine apa in spatiile interstitiale)
 Deshidratarea
Definitie:
 Pierderea exagerata de lichide ( apa+saruri minerale) si/sau un aport insufficient.
Clasificare: Izotona / Hipertona / Hipotona
Deshidratarea izotona
Definitie:
 Pierderile sau aportul insuficient intereseaza atat apa cat si sarurile minerale!
Cauze:
 Diaree masiva / Varsaturi / Transpiratii abundente/ Paracenteze repetate/
Hemoragii masive/ Aspiratie gastrica.
Se vor administra solutii izotone cu sau fara electroliti: Ser fiziologic /Ringer lactate/
Glucoza 5%
Deshidratarea hipertona
Definitie:
 Pierderile sau aportul insuficient intereseaza mai mult apa!
Cauze:
 Polipnee ( se pierd 1,5 litri in 24h) / Transpiratii abundente ( se pierd pana la 5
litri in 24 h)
Se vor administra solutii izotone.
Deshidratarea hipotona
Definitie:
 Pierderile sau aportul insuficient intereseaza mai mult electrolitii!
Cauze:
 Poliuria patologica sau provocata de diuretice ( ex:furosemid)
Se vor administra solutii hipertone: Glucoza 20 – 33 % , electroliti ( K sau Na diluate in
ser fiziologic).
  !!! K se face doar diluat !!!- administrat nediluat este letal !!! 1 fiola se K de 20
mEg se va dizolva in cel putin 100 ml de Ser fiziologic sau Glucoza 5%

Diagnosticul starilor de deshidratare

1. Examenul clinic:
 Anamneza: ne da informatii despre cantitatea , calitatea si frecventa varsaturilor,
diareei, transpiratiei , diurezei, hemoragiilor.
 Examenul obiectiv :
o tegumente si mucoase palide, uscate ( uneori transpiratie).
o globi ocular hipotoni ( globi infundati in orbite pot pune diagnosticul de
hipotensiune).
o tulburari psihice ( agitatie).
2.Examenul de laborator:
 SANGE ( hemoleucograma , uree , ionograma , rezerva alcalica, ph-ul)
 URINA ( ph-il si ionograma urina + Clearance de creatinina )
Dupa rezultatele examenului de laborator si dupa efectuarea bilantului hidric se va
stabili tipul deshidratarii , pentru a se aprecia cantitatea de lichide ce trebuie
administrate.
Se masoara si se noteaza: diureza / varsaturile / transpiratia / diareea // hemoragia /
temperatura ( pt fiecare °C in plus se va creste necesarul de lichide cu 500 ml.)

Caile de hidratare
1. Peros
2. Duodenal
3. Rectal
4. Parenteral
Hidratarea per os
 reprezinta calea fiziologica de hidratare;
 se poate administra: apa plata/minerala, lapte/iaurt, compot,sucuri.
 se vor servi cu : pipeta , lingurita, ligura , ceasca , paharul , cu paiul.
NU se hidrateaza pe cale orala:
 bolnavii cu varsaturi
 cei cu stenoza esofagiana sau pilorica
 tulburari de deglutitie
 negativism alimentar
 HDS ( hemoragie digestiva superioara)
Hidratarea duodenala
 Se executa cu sonda duodenala (Einhorne), solutiile fiind introduse cu seringa sau
cu ajutorul pompei volumetrice (= cu perfuzorul) - ritm 60 – 120 ml/ora .
Hidratarea rectala
 Se face prin clisma, picatura cu picatura, la 4 ore dupa o clisma evacuatorie.
 Se folosesc solutii izotone.

Hidratarea parenterala
Se executa prin :
 perfuzii intravenoase.
o 500 - 1000 ml in jet continuu in urgent ( pt ridicarea TA si completarea
patului vascular)
o perfuzii lente 30 ml/ora pe durata a catorva ore sau zile
 perfuzie subcutanata.

! ! 1 ml = 20 picaturi ! !

DUREREA - cel mai frecvent simptom din practica medicala .

CARACTERISTICI :
SEDIUL-localizare
IRADIERE :
 Tipica / Atipica
CARACTERUL :
 Arsura / Crampa / Intepatura / Ghiara
INTENSITATEA :
  Simpla jena / De nesuportat
DURATA :
 Minute / Ore / Zile
FRECVENTA SI PERIODICITATEA
 Cat de des apare si in ce perioade (ale anotimpului, ale lunii, ale zilei)
FACTORI AGRAVANTI :
 Alimentatie / Alcool / Tutun
FACTORI CARE AMELIOREAZA:
 Antalgice / Aplicatii reci sau calde,dupa caz
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
 Tuse / Expectoratie / Greturi/ varsaturi / Diaree
SEDIUL:
CAP = CEFALEE :
 SEDIUL : Hemicranian / Occipital/ Frontal
 INTENSITATE: Difuza/ Intensa
 CARACTER : Pulsatil / Menghina / Arsura
 DURATA: Variabila
 ORAR :Matinala /Diurna/Nocturna
 FACTORI AGRAVANTI : Zgomot / Lumina /Repaus / Intuneric
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :Greturi / Varsaturi

 MIGRENA- durere ce se accentueaza treptat.

 TIMPI DE APARITIE : Sezonier/ Postprandial

 FACTORI AGRAVANTI :Alimente iritante / Cafea / Alcool / Fum de tigara
 FACTORI AMELIORANTI :Pozitia / Medicatia
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :Greturi/ Varsaturi /Constipatie

LOMBARA:

 COLICA RENALA :
 Debut brusc,nocturn, intensitate mare – “lovitura de pumnal”,pozitia asumata de
bolnav-“cocos de pusca”
 SEDIUL: Lombar,unilateral
 IRADIERE – descendenta
 Ureter
 Flancuri
 Fosa iliaca
 Organele genitale esterne
 DURATA: Minute / Ore /Zile
 FACTORI FAVORIZANTI: Calatoria timp indelungat in vehicule / Efort fizic/
Cura hidrominerala / Caldura excesiva
 FACTORI AMELIORANTI :Repaus absolute / Antispastice / Opiacee
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT:
o Urinare :
 Disuria
 Hematuria
 Oliguria
o Digestive :
 Greturi / Varsaturi
o Cardiace :
 Bradicardie
 Paloare
 Transpiratii reci

 DUREREA NECOLICATIVA DE ORIGINE RENALA

 SEDIUL :Unilateral / Bilateral

 DURATA:Continua / Intermitenta
 INTENSITATEA: Variabila

 DUREREA PELVIPERINEALA

 ORIGINE :Abdominala / Ginecologica

 SEDIUL :Bazin
 IRADIERE :Perineu / Uretra
 TULBURARI DE ACOMPANIAMENT :tulburari de mictiune :disurie si polakiurie

 DUREREA MEMBRELOR (unilateral sau bilateral) :

 SEDIUL:
  Genunchi / Coate / Sold / Carpiene,metacarpiene /Cervical
 CAUZE : Traumatisme / Afectiuni reumatismale / Osteoporoza
 CARACTERISTICI :
o Localizate - sub forma de arsura violenta
o Migratoare - sub forma de arsura violenta
 DURATA : Zile / Luni / Ani
 Gambe ,coapse,musculare :
 CAUZE : Varice / Ateroscleroza
 CARACTERISTICI:Arsura /Spasm dureros.

COMBATEREA DURERII
1. Linistirea psihica a pacientului.
2. Repaus absolut sau luarea pozitiei antalgice in functie de cauza,organ.
3. Reducerea luminii.
4. Pastrarea linistii.
5. Aplicatii locale :
 Frig :
o Uscat- gheata
o Umed –comprese reci
 Caldura :
o Uscata – termofor
o Umeda - cataplasme
6. Combaterea durerii medicamentos
 Antispastice
 Antalgice
 Vasodilatatoare

PERFUZIA

Definitie:
 Administratrea solutiilor hidratante(cu sau fara electroliti), sau alimentare
pe cale venoasa.
Scop:
 Terapeutic

Materiale necesare:
 solutii dezinfectante pe tegument (alcool sanitar sau iodat , betadina)
 tampoane de vata
 manusi
 garou
 musama
 aleza
 leucoplast
 fasa tifon
 plasturi
 pansamente adezive
 perfuzor
 infuzomat
 injectomat
 solutii de perfuzat ambalate steril , medicamente suplimentare
 stativ de perfuzie
 pensa hemostatica
 set de catetere venoase periferice
 seringa cu ser fiziologic steril
 tavita renala
 dispozitive de pozitionare a bratului ( perna)

INFUZOMAT -> pompa volumetrica in care se monteaza un perfuzor

special.Cantitatea de solutie perfuzabila( ml/h) se regleaza activ
printr-un sistem electronic.
INJECTOMAT -> pompa injectie sau pompa siringa = aparate electronice care
pot elibera 1 sau mai multe seringi simultan , cu ajutorul unui propulsor liniar cu
piston.Sunt de mare precizie!

Pregatirea bolnavului:

 Pregatirea psihica: se explica bolnavului necesitatea tehnicii si se ia

consimtamantul
  Pregatirea fizica: se cantareste bolnavul ,se masoara functiile vitale , se
pregateste locul prin raderea pilozitatilor (daca este cazul) si se alege vena.
Tehnica:
Timpul 1 = pregatirea flaconului si montarea perfuzorului:
 se incalzeste flaconul cu solutia de perfuzat la temperatura camerei
 se imbraca manusi nesterile
 se dezinfecteaza dopul flaconului
 se adauga prin injectare eventuale medicamente indicate
 se desface perfuzorul
 se indeparteaza teaca protectoare a trocarului
 se dezinfecteaza dopul si se introduce trocarul prin dop in flacon printr-o singura
miscare
 se elimina aerul din tubul perfuzorului;
 daca dureaza mai mult pozitionarea cvp( cateter venos periferic ) se poate reaplica
teaca de protectie

Timpul 2 = punctionarea venei:

 se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand
 se fixeaza garoul pe brat
 se palpeaza vena
 se dezinfecteaza locul de punctionat
 e executa puncita venoasa
 se verifica corecta pozitionare a c.v.p prin injectarea a 2–3 ml ser fiziologic cu
seringa
 se adapteaza perfuzorul prin adaptarea la flexula sau fluturas
 se da drumul la lichid, se fixeaza flexula sau fluturasul cu benzi de leucoplast sau
plasturi speciali
 se regleaza prestubul in functie de cati ml/ora (sau cate picaturi /min) dorim sa
infuzam
 se supravegheaza bolnavul
Timpul 3 = intreruperea perfuziei:
 se intrerupe perfuzia cand lichidul ajunge la nivelul trocarului din flacon ( pt. a nu
patrunde aerul prevenind embolia gazoasa)
 Daca punctionarea a fost facuta cu fluturasul :
o se indeparteaza benzile de leucoplast ;
o se aseaza un tampon de vata imbibat in dezinfectant langa ac;
 o se retrage brusc acul;
o se efectueaza compresiunea zonei timp de cateva minute / se pozitioneaza
un plasture
 Daca punctionarea a fost facuta cu flexua(branula):
o se injecteaza 2-3 ml pentru a spala tubul cateterului venos periferic;
o se inchide cu dopul din dotare pastrat steril in prealabil
!!! Un cvp poate ramane pozitionat 72 de ore , verificandu-se daca punctual
de insertie prezinta sau nu semne de flogoza ( inflamatie).

Accidente si incidente:
 perfuzare para-venoasa
 embolie gazoasa
 embolie uleioasa
 punctionarea unei artere
 contaminare microbiana
 incarcare volemica prin perfuzare cu ritm rapid
 septicemia de cateter (se previne prin inspectarea zilnica a locul punctionat)

Pregatirea pre-operatorie a bolnavului si interventiile post operatorii:

1.Primirea bolnavului in sectie:
 bolnavii constienti:
o primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de
ingrijire;
o asistentul medical ii va prezenta:
 sectia si personalul;
 salonul - aerisit ;
 patul (cu lenjeria curata) ;
 sistemul de functionare al patului (telecomanda, manete pt ridicarea
sau coborarea patului sau a diferitelor parti ale somierii);
 baia si functionalitatea baii;
 intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt lumina din
camera;
 soneria
o asistentul medical se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului:
 date biografice
 boli dobandite
  interventii chirurgicale pregrese;
 integritatea organelor de simt;
 eventuale proteze
o bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti , care au
probleme
post-operator.

 bolnavii inconstienti, neinsotiti:

o asistenta va lua legatura cu familia pt. a anunta ca persoana respectiva este
internata (sau cu serviciul de ocrotire sociala sau politia , atunci cand situatia
o impune).

2.Pregatirea psihica:
 asistentul medical va incuraja bolnavul asigurandu-l de competenta echipei
chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita interventiei.
 sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia, incidentele si accidentele
ce pot aparea in post-operator revine medicului, care va lua consimtamantul scris
al pacientului sau al familiei.
 asistentul medical poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii medicale.

3.Testele pre-operatorii:
 parametri vitali : masurare si notarea in foaia de observatie;
 examene de laborator:
 SANGE -> hemoleucograma , timp Quick, timp Howell ,TS,TC, grup
sanguin si Rh, uree , creatinina, glicemie , transaminaze (TGP + TGO),etc.
functie de caz
 URINA -> sumar de urina ,urocultura, test de sarcina
 explorari: radiografie toracica , EKG , explorari legate de organul afectat,
computer tomograf RMN;
 testarea la medicamente(in vederea depistarii alergiilor) : substante de contrat ,
antibiotice sau anestezice
 starea de nutritive: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu varsta , sexul si
inaltimea; in cazul denutritilor , deshidratatilor si daca interventia chirurgicala nu
este o urgenta , se reechilibreaza mai intai pacinetul (perfuzie , transfuzie,
vitamino-terapie, alimentatie adecvata)
 valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada ciclului
menstrual;exceptie urgentele)
4. Pregatirea propriu-zisa a bolnavului in preziua interventiei chirurgicale:
 regimul alimentar:
o ultima masa va fi la ora 18°° formata doar din supa strecurata
o de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele peros
o se poate pozitiona o perfuzie de intretinere cu solutii izotone (30-50ml/h)
 igiena:
o se va practica clisma evacuatorie;
o se va efectua baie generala cu sapun + dezinfectant
o se vor sterge unghiile lacuite
 prescriptiile medicale:
o se vor administra medicamentele prescrise; de obicei anestezistul
recomanda un somnifer sau tranchilizant pentru indepartarea
anxietatii(fenobarbital sau diazepam)
 asigurarea nevoii spirituale a pacientului

5.Pregatirea bolnavului in ziua interventiei:

 dimineata nu mananca si nu bea.
 eventuala clisma evacuatorie.
 eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric.
 se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.
 parul va fi legat , protejat de o boneta.
 se indeparteaza acele de par, ceasul , bratarile , inele , proteze.
 bolnavul va fi invitat sa mictioneze.
 in interventiile genitale , se va efectua spalatura vaginala cu solutii antiseptice.
 cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua pre-
anestezia(prescrisa de anestezist) ex:mialgin + atropina i.m.
 bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta.
6.Ingrijiri post-operatorii:
 Definitia perioadei post-operatorii :
o Perioada dintre sfarsitul interventiei chirurgicale si completa vindecare a
bolnavului
 Obiective:
1) Pregatirea salonului si a patului
o Camera de 1 – 2 paturi
o Lumina difuza
o Temperatura 20° Celsius
o Lenjerie curate , cu musama + aleza (traversa)
 o Patul accesibil din ambele parti , iar langa pat:
 lichide pt perfuzat (1500 – 3000 ml/24h)
 sursa de oxigen + umidificator
 medicamente antalgice
 casoleta cu comprese vata sau comprese ambalate steril
 tavita renala
 eprubete pt diverse analize de sange
 garou
 solutie dezinfectanta
 punga cu gheata
 plosca sau urinar (bazinet)
2) Transportul bolnavului de la sala operatorie
 dupa anestezie locala - cu targa sau cu caruciorul.
 dupa rahi-anestezie sau narcoza - cu targa , pozitie decubit dorsal;
 medicul anestezist insoteste pacientul in sectia A.T.I. si informeaza asistentul
despre:
o tipul de interventie si procedeul de anestezie ;
o eventuale complicatii peri-operatorii;
o lasa instructiuni scrise in ceea ce priveste tratamentul si analizele de
laborator ulterioare (se pot folosi si protocale).
3) Ingrijiri in primele ore
 dupa narcoza :
o pozitie - decubit dorsal ;
o in interventiile mari bolnavul este inca intubat ;
o se aspira mucozitatile cu sonda de aspiratie sterila adaptata la aspirator ;
o se supravegheza puls , TA , respiratie la fiecare 15 minute
 dupa rahianestezie :
o pozitie decubit dorsal 24 – 48 ore
o cap nemiscat pt 6 -8 ore
o se supravegheaza puls , respiratie , TA , saturatie de oxigen
4) Ingrjjiri in primele zile
 se supravegheaza aspectul general al bolnavului .culoarea fetei , a tegumentelor ,
a mucoaselor
 se asigura igiena corpului
 se aplica masuri de prevenire a escarelor de decubit ( masaj , pozitionare corecta ,
salteua anti-decubit)
 se va supraveghea temperatura (se determina x2/zi , in primele zile poate fi
subfebril)
o afebril = 36°C - 37°C
o subfebril = 37°C – 38°C
 o febra moderata = 38°C – 39°C
o febra ridicata = 39°C – 40°C
o hiperpirexie = peste 40°C.
!!!!!! Persistenta subfebrilitatii sau ridicarea temperaturii sunt semne de complicatii
locale sau pulmonare ( pt. temperatura > 38 °C se vor recolta 2 hemoculturi de la cele 2
brate, in plin puseu febril)
 Se supravegheaza aparul cardio-vascular: TA si pulsul ; in primele zile poate fi
usor tahicardic.
 Se supravegheaza aparatul respirator (in dispnee se administreaza oxigeno-terapie
+ medicatia recomandata ; se poate administra oxigen prin masca , prin ochelari)
 Se supravegheaza aparatul excretor :
o in primele 36 de ore ramane sonda vezicala pozitionata in timpul
interventiei;
o daca nu a fost pozitionata sonda vezicala , in primele 8 ore , bolnavul este
solicitat sa urineze;
o daca nu urineaza se stimuleaza psihic sau se folosesc diuretice sau se aplica
sondajul vezical.
o oliguria si anuria sunt tulburari grave
 Se supravegheaza aparatul digestiv:
o se supravegheaza aspectul limbii ( limba uscata, incarcata = dezhidratare)
o se supravegheaza retentia de gaze (sonda rectala)
o scaunul spontan va aparea in primele 2 – 3 zile ; constipatia se combate
prin:
 mobilizare precoce
 supozitor cu glicerina
 clisma evacuatorie – in cea de a 4-a zi - !!NU SE EXECUTA DUPA
INTERVENTIILE INTESTINALE

 se supravegheaza pansamentul:
o se examineza imediat ce bolnavul soseste din sala operatorie :sa nu fie larg
, stramt , imbibat de sange , cu markerul se face conturul in jurul petelor
dejà existente.
 Se combat durerile:
- Intensitate maxima noaptea
- In mod normal dispar dupa 36 – 48 h
o linistirea psihica a bolnavului(se explica ca durerea nu este cauza nereusitei
interventiei chirurgicale)
o se pozitioneaza antalgic pacientul:
 semisezand - in interventiile la nivel pulmonar
  decubitul lateral – in interventiile la nivel renal
 decubit ventral, pe plan dur – in interventiile pe coloana vertebrala
 decubit dorsal – pt interventiile abdominale si interventiile pe torace
o se aplica local a pungii cu gheata
o se calmeaza medicamentos durerea (paracetamol , algocalmin , ketoprofen
, mialgin)

 Hidratarea si mineralizarea bolnavului

o in ziua 0 a interventiei : se umezesc buzele
o in ziua 1 : apa , ceai neindulcit cu lingurita , la 10 – 15 minute ; alimentatia
va depinde de organul afectat ; se va evita foamea prelungita ;
o daca in timpul interventiei , bolnavul a fost intubat , pasii prezentati mai
sus vor fi aceeasi , dar cu intarziere (dupa extubare)
o administrarea de perfuzii izotone cu sau fara electroliti.

 Mobilizarea bolnavului
o se face cat mai precoce , pt a preveni complicatii ca: escarele de decubit ,
trombozele venoase , constipatia , pneumonia hipostatica (staza
pulmonara)
o dupa interventiile chirurgicale obisnuite , mobilizarea incepe din prima zi
o daca bolnavul nu se poate mobilize se aplica urmatoarele masuri:
 se ridica bolnavul in semisezand / sezand
 se face gimnastica respiratorie cu geamul deschis
 tapotaj thoracic
 miscari ale membrelor
 masajul gambelor
 Prevenirea complicatiilor post-operatorii
o pulmonare
o circulatorii
o digestive
o urinare
o cutanate
o la nivelul plagii operatorii

COMPLICATII PULMONARE
 pneumonia
 bronho-pneumonia
Pneumonia / bronchopneumonia:
 Simptome:
 o tahicardie
o polipnee
o febra peste 38°C
o agitatie
o tuse
 Prevenire:
o camera bine aerisita
o oxigenoterapie
o schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului
o aspirarea secretiilor buco/nazo-faringiene
o supravegherea in timpul varsaturilor
o gimnastica respiratorie
o tapotaj toracic
o mobilizare precoce.

COMPLICATII CARDIO – CIRCULATORII:

 edem pulmonar acut
 tromboflebita
EPA (edem pulmonar acut)
 Definitie : Invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele
capilarelor (vase mici).
 Cauze.
o cel mai frecvent este de origine hemodinamica, legat de o crestere a
presiunilor in circulatia pulmonara; aceasta poate fi datorata:
 unei proaste functionari a inimii,
 unui puseu de hipertensiune arteriala
 unei hipervolemii (cresterea volumului sangvin).
Tromboflebita
 Definitie: Formarea de cheaguri in venele bazinului si ale membrelor inferioare
 Cauze:
o incetinirea circulatiei venoase
o traumatisme sau iritatii ale venelor in timpul actului operator
o procese supurative locale
o decubit dorsal prelungit
o lipsa de mobilizare a membrelor inferioare
!!!! Coagulii (cheagurile , trombii) pot ramane imobilizati dand tulburari locale sau se
pot mobiliza dand embolie pulmonara sau embolie cerebrala.
 Simptome (manifestari de dependenta):
o dureri la nivelul gambei
o hiperemie locala ( se inroseste zona)
o hipertermie locala ( se incalzeste zona)
o cresterea in volum a gambei
 Tratament:
o profilactic (de prevenire) :
 mobilizare precoce
 ciorapi anti-embolici
 tratament cu anticoagulate
o curativ :
 imobilizarea membrelor cu atela
 tratament anticoagulat (ex:heparina / cuomadin / sintrom sub
controlul testelor de coagulare)
 unguente locale cu heparina
 aplicarea locala a prisnitelor
COMPLICATII DIGESTIVE
 varsaturi
 constipatie/diaree
 staza gastrica
 meteorism
Varsaturile
 Cauze : narcoza (anestezia generala)
 Pot produce :
o dureri in regiunea operata
o desfacerea plagii operatorii
o aspiratie pulmonara
o deshidratare
 Combatere:
o aerisirea incaperii
o asistarea pacientului in timpul varsaturii
o tratament antispastic (no-spa , scobutil , papaverina)
o antiemetice (emetiral , metroclopamid)
Staza gastrica
  Cauze:
o diminuarea sau disparitia peristaltismului ;
o edem al mucoasei gastrice ;
o spasm piloric
 Masuri:
o sonda nazo-gastrica
o spalatura gastrica cu ser fiziologic caldut
Meteorismul abdominal
 Cauze:
o iritatia peretilor intestinali ,
o inghitirea aerului in perioada de desteptare din narcoza si in timpul
varsaturilor
 Masuri:
o mobilizare precoce sau mobilizare pasiva si active a membrelor inferioare ,
o aspiratia gastrica ,
o introducerea tubului de gaze ,
o supozitor cu glicerina ,
o clisma evacuatorie ,
o administrare de triferment , carbune vegetal.

Tulburari ale scaunului

 Normal : primul scaun apare in 3- 4- 5 zi post-operator
 In constipatie :
o supozitoare cu glicerina
o clisma evacuatorie
COMPLICATII URINARE
 ischiurie
 oligurie
 anurie
Restabilirea functiei renale se face in circa 6-8 h post-operator.
Daca debitul este sub 30ml/h se iau urmatoarele masuri:
 pozitionarea sondei vezicala
 in caz de hipotensiune : perfuzii cu solutii izotone cu sau fara electroliti
 daca TA permite se administreaza diuretice
COMPLICATII CUTANATE
Escarele de decubit
 Regiuni predispuse :
o omoplati / lombo-sacral / umeri / regiunea fesiera / calcaie / coate / maleole
/ intre genunchi / crestele iliace
 Masuri de prevenire :
o schimbarea pozitiei la 2 ore
o mobilizare precoce
o igiena tegumentelor si a lenjeriei
o masarea regiunilor predispuse
COMPLICATII LA NIVELUL PLAGII OPERATORII
 supuratia
 eventratia
 evisceratia
Supuratia
 Cauze : lipsa asepsiei si antisepsiei
 Semne :
o hipertermie
o frison
o durere locala
o hiperemia tegumentelor (inrosire) din vecinatatea plagii operatorii
o edem
o leucograma modificata (leucocitoza)
o CRP (proteina c reactiva) - prezent

 Masuri:
o evacuarea colectiei
o drenaj
o hemoculturi repetate
o antibiotic dupa antibiograma
Eventratia
 Definitie: iesirea sub piele a organelor invelite in sacul peritoneal.
 Cauze : tuse , stranut , varsaturi
!!! Se rezolva numai chirurgical !
Evisceratia (dehiscenta)
 Definitie: iesirea din cavitatea abdominala a organelor abdominale prin plaga
operatorie.
 Cauze : desprinderea plagii operatorii prin tuse , stranut , varsaturi necontrolate.
!!! Se rezolva chirurgical!
 Masuri de prevenire a evisceratiei si eventratiei :
o se educa bolnavul sa-si protejeze plaga chirurgicala in timpul
tusei,stranutului prin imbratisarea regiunii interesate.
o pt. interventiile pe abdomen se va folosi burtiera(pozitionata inainte ca
bolnavul sa fie ridicat din pat)
o pt interventiile pe torace se va folosi sterno-suport (fasa elastica prevazuta
cu bretele)

INGRIJIREA PLAGILOR SI INDEPARTAREA FIRELOR DE SUTURA

 Definitie:
o cand este deschisa la suprafata = intreruperea continuitatii tegumentului , cu
risc de infectie cu germeni aerobi.
o cand este in interiorul corpului = leziune tisulara
o plaga operatorie = plaga in mod normal aseptic , cu evolutie favorabila (se
vindeca in 7 zile)
 Aspecte patologice ce trebuie semnalate :
o Inrosirea tegumentului
o Puncte purulente la orificiul de insertie al firelor
o Scurgeri purulente
o Plaga dehiscenta
o Zona cu fibrina ( subst. organica proteica – intervine in coagulare)
o Zona cu necroza (distrugerea tesuturilor prin intreruperea circulatiei
sangvine)
o Miros fetid
 Materiale necesare:
o Solutii antiseptice (alcool iodat / betadina)
o Comprese sterile (ambalate sau din casoleta)
o Material pentru fixat (leucoplast, fese)
o Pense (anatomice / chirurgicale) sterile
o Foarfece / bisturiu sterile
 Pregatirea bolnavului:
 o Psihica: I se explica bolnavului in ce consta tehnica, asigurandu-lc a nu este
dureroasa
o Fizica: se aseaza bolnavul functie de regiunea de pansat
 Tehnica: (2 persoane => 1 medic + 1 asistent medical / 2 asistenti medicali )
o Se imbraca manusile chirurgicale – nesterile cel care va servi ; sterile cel
care va efectua tehnica propriu-zisa
o Se observa aspectul pansamentului si se indeparteaza
o Se dezinfecteaza marginile plagii si apoi plaga de la interior spre exterior
o Se trage cu pensa de un capat la firului pt a-l degaja de pe tegument
o Se prinde nodul firului cu pensa si se sectioneaza ata intre nod si tegument
, cat mai aproape de nod , intr-o singura parte
o Se extrage firul
o Se dezinfecteaza
o Se acopera cu pansament steril pt. alte 24h
o Se reorganizeaza locul de munca
Plagile infectate
 Simptome (manifestari de dependenta):
o Febra + frisoane
o Puls rapid , filiform
o Scaderea diurezei
o Dureri exacerbate la locul operatiei
o Inrosire , tumefiere , caldura locala
o Prezenta de puroi la nivelul plagii operatorii
 Interventii:
o Hemocultura
o Examene culturale de la nivelul plagii operatorii (dupa 3 examene negative
plaga se poate reinchide , se considera din nou sterila)
o Pansament zilnic sau ori de cate ori este nevoie
o Mesarea plagii cu fase sterile impregnate cu substante antiseptic (ex: fasa
iodoformica), schimbate o data cu refacerea pansamentului
o VAC –TERAPIA (sistem electronic de aspiratie intermitenta a secretiilor)
 Masuri care previn infectarea plagii operatori:
o Asigurarea asepsiei intraoperator si in timpul schimbarii pansamentului;
o igiena per-operatorie riguroasa
o ordinea de lucru : daca avem o singura sala de pansament se va incepe cu
pansamente aseptice , apoi cele septice; va urma sterlizarea incaperii cu
lampa de ultraviolete
o mobilizarea precoce a pacientilor (stimularea circulatiei)
 o administrarea de sedative ale tusei ,daca exista riscul sa se deschida plaga
operatorie
o pansamentul , daca este curat poate ramane in sediu 48 de ore
o golire la timp a drenajelor
o extragerea sondei vezicale cat mai curand posibil (a 2a zi)
o corectarea glicemiei
o corectarea deficientelor nutritonale
o corectarea dezechilibrului hidro-electrolitric.

INFECTII ACUTE LOCALIZATE

FOLICULITA (“cosul”) = inflamarea foliculului pilos

- Manifestari  eriteme
 prurit
 durere
 Pustuleta (a doua zi ; “basica cu puroi”)
FURUNCULUL – (“buboiul”) = inflamarea + infectia foliculului pilos + glanda
sebacee din vecinatate
- Provocata de stafilococ
- Manifestari  eriteme
 prurit
 durere
 Tumoreta dupa (3-4 zile) cu un fir de par in centru + flictena
 4-5 zi -> aspect de trunchi de con
 7-9 zi -> necroza tesuturilor si se formeaza burbionul (adica “furunculul s-a
copt)
 Se elimina singur , lasand un crater
FURUNCULUL ANTRACOID (Carbuncul) = forma grava de furuncule multiple
adunate in placard inflamator ; aspect de stropitoare
HIDROSADENITA = infectia glandelor sudoripare (streptococul) (axiala , muntele lui
Venus, regiunea ano-rectala)
ABCESUL CALD = colectie de puroi bine-delimitata
- Inocularea prin plagi sau intepaturi
FLEGMONUL = forma cea mai grava a infectiei locale
Caracteristici:
- invasive
- difuziune
- necroza
- lipsa delimitarii
Ex: streptococ , streptococ auriu , microbi anaerobi
ERIZIPEL (eritros – rosu ; pelle – piele .lb greaca) = dermita contagioasa – provocata
de streptococul hemolitic pigen
- Placard usor ridicat , culoare rosie caramizie , margini ce se extind zilnic periferic
diminuandu-se in centru=semnul lui Millian.
- Incubatie -ore/zile
-prurit
-roseata tegumentara
- Invazie -frison
-40-41 grade C temperatura corporala
-tahicardie
-cefalee
- Perioada de stare –maturatia placardului
-descuamarea (aspect de tarate)
GANGRENA GAZOASA = infectie supraacuta cu germeni anaerobi
- Provocata de clostridium , histoliticum , vibrion septic –aflati sub forma de spori
si proveniti din fecalele animalelor sau fecale umane.
 - Se dezvolta in condtitii de hipoxie locala si ischemie (accidentati cu strivituri ,
politraumatisme) , corpi straini (praf , pamant) sau aparat gipsat ce creeaza
ischemie si hipoxie.
ANTRAXUL = pustula maligna , carbune , buba neagra , dalac.
- Provocata de bacilul carbunos; sursa -> cadavrele moarte de antrax
- Transmitere => tegumentara (antrax cutanat 98%)
=>digestiva (antrax digestiv)
=>respiratorie (pneumonia carbunoasa)
TETANOSUL = cea mai grava toxinfectie chirurugicala , de obicei mortal.
- Cauza: bacilul titanic anaerob , sporulat si rezistent la 1400 Celsius
- Microbii raman cantonati in plaga in care au patruns , eliberand toxin ace
difuzeaza in organism fixandu-se pe neuroni
- Urmeaza *contractura rigida a muschilor striati *febra (42-430) *cefalee
*somnolenta *greturi *hiperexcitabilitate (miscari cornice brutale , inclestarea
gurii , masca tetanica=ras sardonic) *Opistotonus=pozitie “scandura curbata” =>
Sufocare
- Profilaxia: ~toaleta corecta a plagilor tetanice
~imunizare cu ATPA (anatoxina tetanica)
~vaccinare cu Di-Te-Pen (diftero - tetano - pertusic)
ABCESUL RECE= produs de bacilul Koch
= tubercularul ramolit
= nu prezinta rubor sau calor ori dolor