Întreţinerea ustensilelor de curăţenie

Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru

ustensilele utilizate vor fi spălate, curăţate, dezinfectate (decontaminate) şi uscate.
Personalul care execută operaţiuni de curăţare şi decontaminare a materialului
de curăţenie va purta mănuşi de menaj sau mănuşi de latex nesterile.
Metode de întreţinere:
I. Materialul moale reciclabil utilizat în procesul de curăţenie se spală cu apă
caldă şi detergent, se clăteşte, se dezinfectează cu dezinfectant prin imersie, se stoarce
şi se usucă.
Ustensilele utilizate se spală cu apă caldă şi detergent, se clătesc; se
dezinfectează prin imersie sau prin ştergere cu o lavetă îmbibată în soluţie de
dezinfectant compatibilă cu suportul tratat (în funcţie de materialul din care sunt
făcute).
II. Materialul moale reciclabil utilizat în procesul de curăţenie se imersează în
detergent-dezinfectant, se spală, se clăteşte, se usucă.
Alegerea metodei depinde de gradul de murdărie.
Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe (perii detaşabile, mânerul
periilor) se face în funcţie de recomandările producătorului.

Reguli fundamentale

În utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă

următoarele:
1. toate recomandările producătorului;
2. normele generale de protecţie a muncii, conform prevederilor în vigoare;
3. nu se amestecă produsele;
4. nu se păstrează produsele de curăţare în ambalaje alimentare;
5. produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau
compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate,
etichetate cu identificarea produsului.
Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţării se face
respectându-se următoarele:
1. în unitatea sanitară, la nivel central, trebuie să existe spaţii special destinate
depozitării produselor şi ustensilelor aflate în stoc, folosite în procesul de
efectuare a curăţării;
2. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la
utilizare;
3. spaţiile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
– zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor
de curăţare şi accesul uşor la acestea;
– trebuie să existe aerisire naturală;
– trebuie să existe iluminat corespunzător;
– gradul de umiditate să fie optim păstrării calităţii produselor;
1
 Criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor sunt următoarele:
a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b) timpul de acţiune;
c) în funcţie de secţie, acestea trebuie să aibă eficienţă şi în prezenţa substanţelor
interferente: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii organice;
d) să aibă remanenţă cât mai mare pe suprafeţe;
e) să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte
inflamabil şi inflamabil) pentru personal şi pacienţi;
g) să fie uşor de utilizat;
h) să fie stabile în timp;
i) să fie biodegradabile în acord cu cerinţele de mediu.

Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor dezinfectante:

a) un produs dezinfectant se utilizează numai în scopul indicat prin
autorizaţie/înregistrare;
b) se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact indicate în
autorizaţie/înregistrare;
d) se ţine cont de incompatibilităţile produsului;
e) niciodată nu se amestecă produse diferite;
f) în general, produsele dezinfectante nu se utilizează ca atare, necesită diluţii; este
de preferat ca soluţia respectivă să se facă în cantitatea strict necesară şi să se
utilizeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore de la preparare; dacă nu este deja
făcută, soluţia de lucru ar trebui să fie proaspăt preparată;
g) soluţiile se prepară utilizându-se un sistem de dozare gradat;
h) se notează pe flacon data preparării soluţiilor respective;
i) se respectă durata de utilizare a soluţiilor; în funcţie de produs, aceasta poate
varia de la câteva ore la câteva săptămâni;
j) în cazul în care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai
foloseşte;
k) întotdeauna manipularea se face purtându-se echipament de protecţie;
l) se păstrează numai în flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor şi
pentru a nu se pierde informaţiile de pe eticheta produsului;
m) flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.

2
 Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia pavimentelor

Zilnic se îndepărtează praful de pe paviment prin măturare umedă urmată de

spălare.
A. Măturatul umed.
Materiale utilizate:
 mătură sau perie cu mâner sau coadă;
 lavete de bumbac (bucăţi de cârpe);
 făraş;
 colector de deşeuri (saci de plastic, găleţi cu capac);
 detergent, dezinfectant.
Tehnica:
 pavimentul să fie uscat şi debarsat de deşeurile grosiere;
 laveta să îmbrace bine talpa periei şi să stea tot timpul operaţiunii pe
paviment, împingând deşeul înaintea periei;
 mătura udată şi scursă de surplusul de apă să stea tot timpul operaţiunii
pe paviment, împingând deşeurile înainte;
 nu se ridică peria sau mătura şi nu se fac paşi înapoi deoarece se
antrenează împrăştierea murdăriei pe paviment.
Metode:
 împingerea prin alunecare în benzi paralel a periei înaintea persoanei
(pentru suprafeţe întinse fără obstacole – holuri, coridoare);
 prin rotirea periei descriind „S-uri“ pe paviment (pentru suprafeţe de
dimensiuni mici).
Măturatul se începe de-a lungul marginilor, la colţuri şi sub mobilier, api pe
restul suprafeţei şi se termină la uşa de la intrare.
Gunoiul se strânge în făraş.
Laveta se împătureşte cu partea murdară în interior.
Se aruncă gunoiul în sacul / găleata colectoare.
Laveta reciclabilă se pune în recipientul special destinat. Se schimbă laveta în
fiecare încăpere.
B. Spălarea pavimentului.
Se efectuează după măturatul umed.
Are ca obiectiv îndepărtarea la maximum a murdăriei vizibile şi scăderea
numărului de microorganisme de pe paviment prin acţiune chimică şi mecanică.
Metoda celor două găleţi:
 se umple găleata de clătire ¾ cu apă limpede (ex, de culoare roşie);
 se umple găleata de spălare (ex. de culoare albastră) efectuînd un dozaj
riguros al detergentului;
 se fixează mopul pe mâner;
 se imersează franjurile mopului în soluţia de spălare;
 se storc franjurile mopului;
 se spală pavimentul în benzi regulate descriind 8-uri;
 manipulatorul va sta în partea uscată a pavimentului;
3
  când este necesar se clăteşte mopul, se stoarce şi se imersează în soluţia
de spălare;
 soluţiile de spălare şi clătire se schimbă când devin murdare pentru
holuri şi coridoare;
 soluţiile se schimbă la fiecare cabinet sau sală de tratamente;
C. Dezinfecţia pavimentului se face prin ştergere cu soluţii destinate acestui
scop, prepararea acestora se face respectând recomandările producătorului.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia suprafeţelor verticale

Pereţii: zilnic se spală cu detergent şi se dezinfectează zonele de contact cu

mâinile; periodic se aeriseşte încăperea, se protejează pavimentul, se şterg de praf
pereţii care vor fi spălaţi, se spală pereţii efectuând mişcări de jos în sus, se clăteşte
suprafaţa cu apă efectuând mişcări de sus în jos, se usucă.
Ferestrele: se protejează pavimentul, se deschide fereastra, se şterge de praf, se
spală, se clăteşte începând cu interiorul ramei ferestrei şi apoi cu exteriorul; se spală
sticla, se usucă, se verifică rezultatul prin transparenţă.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia mobilierului

Se deschide geamul pentru aerisirea încăperii.

Se şterge suprafaţa de praf cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent.
Se dezinfectează suprafeţele curăţate.
Lavetele utilizate se clătesc după ştergerea fiecărui element de mobilier.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia holurilor, coridoarelor, scărilor

Coridoarele:
 se şterg de praf pavimentul, mobilierul, uşile (balamalele) cu o lavetă
îmbibată în soluţie de detergent,
 se mătură umed,
 se spală pavimentul cu detergent,
 se clăteşte,
 se şterge cu soluţie de dezinfectant.
Scările:
 se şterg de praf treptele cu peria înfăşurată în lavetă umedă,
 se şterg de praf balustradele cu lavete impregnate în soluţie de detergent şi
apoi se sterg cu lavete impregnate în soluţii de dezinfectant,
 se spală treptele şi se dezinfectează.
Săptămânal se spală uşile şi pereţii, se freacă treptele cu peria.
Trimestrial se spală pereţii şi gurile de aerisire, se şterg de praf plafonul şi
corpurile de iluminat.

4
 Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia vestiarelor

Zilnic: aerisire în timpul operaţiunii de curăţenie, curăţarea şi dezinfecţia

lavoarului, săpunierei, WC-urilor, aprovizionare cu hârtie igienică, hârtie prosop,
curăţarea şi dezinfectarea uşilor inclusiv balamalele şi uşile dulapului, măturatul
umed al pavimentului, evacuarea gunoiului, se pun saci colectori în recipientul pentru
colectarea gunoiului, se spală pavimentul şi se dezinfectează.
Periodic se face curăţenia în interiorul dulapului de către cel care îl foloseşte.
Săptămânal se spală uşile, se detartrează WC-urile.
Lunar se deplasează dulapurile, se mătură umed şi se spală pavimentul, se
şterge de praf partea exterioară a dulapului, se curăţă şi se dezinfectează.
O dată pe an se curăţă corpurile de iluminat şi pereţii.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia grupurilor sanitare

Se face zilnic.
Se curăţă faianţa de pe pereţi.
Se distribuie hârtie prosop.
Curăţarea şi dezinfecţia lavoarului:
 Se curăţă obiectele sanitare pe rând, începând cu partea de dedesubt a
obiectului sanitar, marginea, bateria, săpuniera, interiorul cuvelor, gurile
de scurgere.
 Obiectele sanitare se curăţă mai întâi cu o soluţie de detergent şi / sau cu
un produs abraziv; se clătesc şi se aplică soluţia de dezinfectant.
 Pentru obiectele sanitare din zonele cu risc mare de infecţie se
recomandă dezonfecţia zilnică a acestora, inclusiv a sifonului de
scurgere de sub lavoar şi a sifonului de pardoseală.
Curăţarea şi dezinfecţia WC-ului:
 Se goleşte recipientul în care stă peria de spălat WC-ul.
 Se trage apa şi se clăteşte peria de spălat WC-ul.
 Cu o lavetă destinată spălării suprafeţelor exterioare înmuiată în soluţie
de detergent dezinfectant se curăţă şi se dezinfectează: exteriorul
rezervorului de apă; exteriorul vasului WC; colacul şi capacul WC;se
curăţă interiorul vasului WC cu peria de spălat WC-ul şi soluţia de
detergent dezinfectant; se usucă.
 Se dezinfectează sifonul de pardoseală.
 Se umple ¾ recipientul în care stă peria de spălat WC cu soluţie de
dezinfectant.
 Dacă interiorul vasului WC este murdar (îmbăcsit, piatră) înainte de
curăţarea propriu-zisă se face curăţarea cu produs abraziv.
Detartrarea:
 În funcţie de duritatea apei din reţea se poate depune piatră pe baterii şi
interiorul articolelor sanitare, aceasta constituie un mediu favorabil
dezvoltării microorganismelor.

5
  Detartrarea se face cu un produs specific. Ritmul depinde de duritatea
apei.
 Se deşurubează robineţii, se imersează în soluţia de detartrare până la
dizovarea pietrei apoi se clătesc şi se montează la loc.
 Cu o lavetă înmuiată în produs se detartrează suprafaţa (marginile)
articolelor sanitare. Dacă este necesar se freacă, apoi se clăteşte.
 Se trece la operaţiunea de întreţinere zilnică a curăţeniei.
Atenţie! Soluţiile se utilizează respectănd recomandările producătorului!
Curăţarea şi dezinfecţia sifoanelor:
 Se demontează sifonul.
 Se curăţă cu o perie şi o soluţie de detergent.
 Se clăteşte.
 Se imersează în soluţie de dezinfectant (durata imersări depinde de
produsul utilizat).
 Se scurge.
 Se remontează.
Materiale necesare: mănuşi de menaj; perie mică, lavete, produse abrazive,
detergent, dezinfectant, detartrant pentru lavoar.

Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia sălilor de tratament

şi cabinetelor de consultaţii

În realizarea curăţeniei şi dezinfecţiei trebuie luate în considerare: îngrijirile

curente, intervenţiile medicale, contaminarea sălii.
În fiecare sală de tratament / cabinet de consultaţii se începe cu curăţarea
obiectelor mai puţin murdare şi se termină cu obiectele murdare (coşuri cu deşeuri).
Nu se admite existenţa ghivecelor cu flori şi a vaselor cu flori tăiate.
Materiale necesare: material pentru curăţarea pavimentului, soluţie de
detergent, soluţie de dezinfectant, lavete, mopuri, perii, produse pentru detartrare.
Tehnica:
 se deschide geamul pentru a aerisi;
 se colectează şi se evacuează lenjeria murdară;
 se curăţă şi dezinfectează tot materialul din sală: mesele dedicate
pregătirii tratamentului injectabil / depozitării temporare a materialului
nesteril, mobilier (masa de scris, dulapurile pentru medicamente),
instrumentar, aparatură, suprafeţe verticale;
 se curăţă şi dezinfectează partea exterioară a dulapurilor pentru
medicamente, instrumente;
 se curăţă şi dezinfectează masa ginecologică cu accesoriile ei, scăriţa,
reflectorul;
 se şterg de praf cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent şi se
dezinfectează corpurile de iluminat, scaunele;
 laveta se clăteşte după ştergerea fiecărui element de mobilier;

6
  se şterg de praf celelalte suprafeţe orizontale (pervazul ferestrelor, partea
superioară a dulapurilor);
 dacă este cazul în locurile murdărite se şterg pereţii, geamurile, uşile;
 se şterg întrerupătorul electric şi balamalele uşilor cu o lavetă îmbibată
în soluţie de detergent şi se dezinfectează;
 se curăţă şi se dezinfectează chiuveta pentru spălatul mâinilor, oglinda,
suportul pentru prosop, săpuniera şi etajera;
 se dezinfectează sifonul de la chiuvetă;
 dacă este necesar se detartrează chiuveta şi bateria;
 se pune săpun, un produs antiseptic, prosop de hârtie;
 se curăţă şi se dezinfectează chiuveta pentru decontaminarea, curăţarea
instrumentarului şi accesoriile acestora;
 se mătură umed pavimentul şi se strâng deşeurile din interiorul sălii,
 se goleşte coşul de gunoi şi se curăţă,
 deşeurile provenite din sală se strâng în spaţiul special destinat stocării
temporare;
 se evacuează recipientele în care s-au depozitat deşeurile provenite în
urma activităţii medicale (ace, seringi, etc.), se pune un nou recipient;
 se spală şi se dezinfectează pavimentul;
 se verifică aspectul estetic al sălii;
 se închide fereastra

Decontaminarea şi pregătirea materialului medico-chirurgical

(instrumente, echipamente)

Se referă la decontaminarea şi pregătirea materialului care va fi sterilizat sau

instrumentarului „curat“ (termometre, tăviţe renale, garou, cuve, etc.)
Decontaminare (pre-dezinfecţia) materialului medico-chirurgical (instrumentar,
echipamente) permite îndepărtarea germenilor patogeni în procent de 95-98% şi
evitarea transmiterii acestora altor bolnavi, personalului medico-sanitar sau mediului
medical.
Dezinfecţia materialului medico-chirurgical completează decontaminarea şi
reaţizează distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99% de pe instrumentar,
echipamente.
Scopurile sunt: evitarea contaminării personalului; reducerea contaminării
mediului cabinetului medical; evitarea fixării pe instrument, echipament a materiei
organice (sânge, secreţii, excreţii, alte fluide) prin uscare.
Atenţie! Decontaminarea instrumentarului, echipamentelor trebuie realizată
imediat după utilizarea acestora!
Pentru anumite obiecte dezinfecţia care se efectuează după curăţarea cu
detergent, dezinfectant poate fi suficientă (tăvi, garouri, cuve, termometre, tăviţe
renale, etc.).Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizică
(instrumente) sau sterilizare chimică (echipament termosensibil).

7
 Etapele pregătirii materialului medico-chirurgical (instrumente, echipamente):

Material medico-chirurgical (instrumente,

echipamente) folosit

Decontaminare

Curăţare, dezinfecţie,
clătire, uscare

Împachetare şi sterilizare Sterilizare chimică Simpla utilizare „curată“

Pupinel / autoclavă Materiale termosensibile Tăvi, garou, cuve,

termometre, tăviţe renale

Instrumentar, material de Endoscoape, flacoane

îngrijire aseptică antiseptice

Instrumentarul chirurgical:
1. Curăţare, decontaminare (predezinfecţie):
 Imediat după utilizare instrumentarul se imersează prin agitare într-o soluţie
specială de detergent enzimatic, detergent-dezinfectant sau produs de curăţare-
decontaminare pentru instrumente (recomandate de producătorul
instrumentulu, compatibile cu materialul din care sunt fabricate).
 Atenţie la eticheta produsului utilizat! Pentru dezinfecţie se utilizează
dezifectante special dedicate „Dezinfecţiei instrumentarului“ care se folosesc
după decontaminare.
 Spălare manuală cu soluţie de detergent enzimatic, detergent-dezinfectant sau
produs de curăţare-decontaminare pentru instrumente şi apoi utilizarea
dezinfectantului pentru instrumentar:
 perierea cu grijă insistând asupra articulaţiilor şi canelurilor
utilizând o perie moale de nylon;
 demontarea completă a instrumentului;
 trecerea unei comprese prin caneluri;
 curăţarea părţilor scobite, cavităţilor cu ajutoril unei seringi.
Notă: se pot folosi maşini de spălat automate cu dezinfecţie pentru instrumente.
2. Clătire riguroasă sub jet de apă.
3. Dezinfecţie.
 Atunci când operaţiunea de curăţare-decontaminare se face manual ea este
urmată de etapa de dezinfecţie.

8
  Se utilizează dezinfectant pentru instrumentar, în concentraţia recomandată de
producător (se va alege un dezinfectant anticoroziv).
 Soluţia de dezinfectant se pune în cuve / recipiente cu capac.
 Instrumentarul este imersat în soluţia de dezinfectant având grijă ca soluţia
dezinfectantă să îl acopere o perioadă de timp şi la temperatura recomandată de
producător.
 La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag instrumentele.
4. Clătire. Se clătesc instrumentele cu apă din abundenţă.
5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
6. Lubrefierea instrumentarului care necesită.
7. Verificarea integrităţii instrumentului (foarfece, depărtătoare, etc.),
controlul etanşeităţii şi integrităţii pieselor care au necesitat demontare; dacă este
nevoie se înlocuiesc piesele deteriorate.
8. Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării.
Notă:
 tubulatura de cauciuc va fi curăţată prin trecerea prin jet a soluţiei;
 instrumentarul curat va fi aşezat pe o supărafaţă curată în vederea
împachetării.

Material medical şi hotelier

Toate materialele care vin în contact fie cu bolnavii fie cu secreţii, excreţii ale
bolnavilor (urină, sânge) trebuie dezinfectate între utilizări.
Se vor utiliza produse dezinfectante pe care producătorul le recomandă pentru
dezinfecţia suprafeţelor şi obiectelor sanitare la concentraţiile şi timpii de contact
recomandaţi.
În funcţie de riscul de apariţie a infecţiilor la pacienţii trataţi în cabinete
medicale - săli de tratament este recomandabil să se utilizeze produse dezinfectante
care au acţiune bactericidă, fungicidă, virulicidă, tuberculocidă.
Se curăţă suprafeţele cu soluţii de dezinfectant (detergent + dezinfectant).
Tăviţele renale se imersează în detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant
sau produs de curăţare-decontaminare, se spală, se clătesc, se imersează în soluţii
dezinfectante, menţinându-se perioada de timp recomandată de producător, se clătesc,
se usucă şi se aranjează în rafturi.
Pentru obiectele murdărite cu secreţii, excreţii provenite de la bolnavi infectaţi
se recomandă efectuarea de două ori a procedurii de dezinfecţie.

Reguli generale
Decontaminarea materialului medico-chirurgical şi pregătirea acestuia în
vederea sterilizării este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere / spaţiu special
destinat cu dotările corespunzătoare.
Personalul care efectuează această operaţiune:
 va respecta precauţiunile universale;
 trebuie să poarte echipament de protecţie: halat, mănuşi, şorţ de cauciuc,
ochelari de protecţie.

9
 Protocolul privind decontaminarea şi pregătirea materialului medico-
chirurgical va fi afişat la loc vizibil.
Utilizatorii instrumentarului medico-chirurgicxal sunt responsabili de
dezinfecţia acestuia.

Materiale şi produse:
 detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant sau produs de curăţare-
decontaminare;
 dezinfectanţi pentru instrumentar;
 spălător cu două cuve speciale cu capac (cu grătar cu mânere) pentru
imersare şi agitare în soluţie, brasaj, barbotare;
 prosoape curate pentru ştergere;
 mănuşi de latex sau cauciuc;
 perii de diferite dimensiuni.

Recomandări privind spălarea mâinilor

Spălarea şi dezinfecţia mâinilor are o importanţă deosebită în reducerea

transmiterii microoorganismelor de la o persoană la alta sau dintr-un loc în altul, la
acelaşi pacient.
Spălarea simplă a mâinilor:
 se face cu apă şi săpun obişnuit;
 se poate utiliza şi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, timpul de
contact 30 secunde – 1 minut;
 scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele.
Dezinfecţia igienică a mâinilor:
 se face pe măna spălată şi uscată,
 cu cantitate de antiseptic necesară, recomandată de producător;
 timpul de contact 30 secunde – 1 minut, numai în caz de contaminare
masivă cu germeni patogeni se recomandă timpi de contact cu
antisepticul mai mari;
 scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele.
Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor:
 se face pe mâna spălată după procedura de spălare chirurgicală şi uscată;
 se aplică cantitatea de antiseptic astfel încât pe toată durata de aplicare
mâinile să fie în permanenţă umezite;
 timpul de contact: 3 minute – 5 minute;
 scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a
unui procent important din flora rezidentă.

Dezinfecţia pielii:
 Se aplică antisepticul astfel:
a. pentru suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee:

10
 – înainte de efectuarea injecţiilor şi puncţiilor venoase: timp de
acţiune – 15 secunde;
– înainte de efectuarea puncţiilor articulaţiei, cavităţilor corpului şi
organelor cavitare, cât şi a micilor intervenţii chirurgicale: timp de
acţiune – 1 minut;
b. pentru suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee:
– înaintea tuturor intervenţiilor chirurgicale se aplică de mai multe
ori pe zona care urmează a fi incizată, menţinându-se umiditatea
acesteia: timp de acţiune – minim 10 minute.
 Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a
unui procent important din flora rezidentă.

Tehnici de spălare a mâinilor

Spălarea simplă a mâinilor

Obiective: reducerea florei microbiene tranzitorii.

Mijloace: apa potabilă, săpun obişnuit, 1 timp.
Procedura:
1. deschideţi robinetul de apă şi umeziţi mâinile;
2. puneţi în palmă o doză de săpun obişnuit;
3. săpuniţi-vă cu grijă (cel puţin 30 sec.) pe toată suprafaţa mâinilor până
deasupra articulaţiei pumnului şi frecaţi palmele între ele – extremităţile
degetelor;
– faţa palmară a mâinii drepte peste faţa dorsală a mâinii stângi –
spaţiile interdigitale;
– faţa palmară a mâinii stângi peste faţa dorsală a mâinii drepte –
spaţiile interdigitale;
– palmele între ele, cu degetele flectate, încrucişate – mai ales
unghiile;
– frecare prin rotaţie a degetului mare drept cu mâna stângă şi
invers;
– frecare prin rotaţie a palmei stângi cu degetele strânse ale mâinii
drepte şi invers;
4. clătiţi-vă abundent cu apă caldă;
5. uscaţi-vă prin tamponare cu prosop de hârtie sau prosop de unică
utilizare;
6. închide-ţi robinetul cu mâna în care aveţi prosopul de hârtie;
7. aruncaţi prosopul de hârtie în sacul de deşeuri.

Spălarea antiseptică a mâinilor

Indicată pentru personbalul medico-sanitar înainte de realizarea actelor

medicale care implică asepsie: puncţie venoasă, montarea sondei urinare; după
contact cu bolnavi infectaţi sau contaminaţi cu agenţi patogeni multirezistenţi.
11
 Obiective: reducerea florei microbiene tranzitorii, reducerea florei microbiene
rezidente.
Mijloace: apa potabilă, săpun antiseptic lichid, 1 timp.
Procedura:
1. deschideţi robinetul de apă şi umeziţi mâinile;
2. puneţi în palmă o cantitate de săpun lichid antiseptic;
3. săpuniţi-vă 1 minut cu un săpun lichid antiseptic pe toată suprafaţa
mâinilor până deasupra articulaţiei pumnului, la fel ca la spălarea simplă
a mâinilor;
4. clătiţi-vă abundent cu apă dinspre zonele spălate spre cele nespălate – de
la vârful degetelor spre articulaţia pumnului, ţinând degetele în sus;
5. uscaţi-vă prin tamponare cu prosop de hârtie / prosop de unică utilizare;
6. închide-ţi robinetul cu mâna în care este prosopul, evitându-se contactul
cu robinetul;
7. aruncaţi prosopul la sacul de deşeuri sau puneţi prosopul pe portprosop;
8. puneţi în mâna uscată o cantitate de soluţie antiseptică hidroalcoolică
suficientă pentru ca prin frecare să acoperiţi întreaga suprafaţă a pielii
mâinilor; frecaţi mâinile între ele cel puţin 30 sec. pentru fiecare mână
până la pătrunderea completă a soluţiei de antiseptic în piele şi aşteptaţi
uscarea mâinilor înainte de a practica orice îngrijire medicală; timpul în
care soluţia hidroalcoolică pătrunde în piele este de 1-2 min. în funcţie
de recomandările producătorului;
Atenţie! Este important să frecaţi mâinile până la uscarea completă a
soluţiei şi să aşteptaţi uscarea mâinilor.

Bibliografie:
1. Anca Bălan, Viorică Dinica, Elena Ghiţescu, Liliana Ciubancan, Roxana
Şerban, Maria Roşca, Gabriela Arsinte - Ghid privind curăţenia, dezinfecţia
şi sterilizarea în unităţile de asistenţă medicală, 2001, editat de Institutul de
Sănătate Publică Bucureşti.
2. ORDIN nr. 261 din 6 februarie 2007pentru aprobarea Normelor tehnice
privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare, emitent:
Ministerul Sănătăţii Publice, publicat în: Monitorul Oficial nr. 128 din 21
februarie 2007.
3. ORDIN nr. 840 din 14 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Normelor
tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007, emitent:
Ministerul Sănătăţii Publice, publicat în: Monitorul Oficial nr. 350 din 23 mai
2007.

12