PROGRAMA DE PREGĂTIRE

PENTRU

AGENT DEZINFECȚIE, DEZINSECȚIE ȘI

DERATIZARE,

SUPORT CURS

2020

1
 CUPRINS

1.Pregătirea dezinfecției .......................................................................................................... pg. 3-8

2.Dezinfectarea suprafetelor .................................................................................................. pg. 9-30

3.Pregatirea dezinsectiei………………………………………………………………...pg 30-47

4. Dezinsectia suprafetelor………………………………………….…………….……..pg.47-64

5.Pregatirea deratizarii……………………………………………………………..…pg. 65-78

6.Deratizarea suprafetelor……..…………………………………………………….…pg.79-84

2
 Pregătirea dezinfecției

Dezinfectia este actiunea prin care se urmareste decontaminarea mediului de

germeni infectiosi si parazitari.Aceasta operatiune urmareste
distrugerea,neutralizarea,indepartarea sau reducerea numarului de geremeni patogeni
,pana la limita la care prezenta acestora nu mai creaza risc de imbolnavire.

Termenul de dezinfectie se foloseste in mod obisnuit pentru a desemna distrugerea

germenilor patogeni de pe anumite suprafete neanimate , prin mijloace fizice sau chimice.

Procesul de dezinfectie cuprinde urmatoarele etape:

-stropirea de fixare

-curatirea mecanica

-curatirea chimica

-aplicarea mijloacelor dezinfectante

controlul eficientei dezinfectiei.

Stropirea de fixare consta in pulverizarea pe toate suprafetele a unei solutii

dezinfectante alcaline in concentratie redusa (hidroxid de sodiu 0,5%-1% sau carbonat de
sodiu 3%) sau apa simpla.
Umectarea suprafetelor este necesara pentru a preveni ridicarea prafului si raspandirea
germenilor patogeni.

3
 Curatirea mecanica -consta in indepartarea tuturor impuritatilor , depunerilor
de murdarie si a reziduurilor care adera la suprafete.

Aceasta se realizează prin mijloace mecanice şi fizice. Pentru mărirea eficacităţii acestor
mijloace se folosesc agenţi de spălare cu scopul de a slăbi forţele de atracţie dintre
murdărie şi suprafaţa la care aderă.

Murdărie de pe utilajele si suprafetele care vin în contact cu produsele este de cele mai
multe ori, constituita din:
-resturi în stare solidă sau lichidă,

-„piatra”, formată din precipitarea sărurilor minerale, din apa dură, în urma
contactului cu alcanii din soluțiile de spălare
-diferite substanțe străine

Cantitățile de murdărie pot fi diferite de la o secție la alta, ceea ce necesită

adaptarea proceselor de spălare la situația existentă.
Spălarea si dezinfectia se execută respectând ordinea următoare:

1. pregatirea instalațiilor, utilajelor, ambalajelor, etc. pentru ca toate

suprafețele interioare și exterioare să fie accesibile;
2. pregătirea și controlul soluțiilor de spălare și dezinfecție;

3. clătirea cu apă rece sau călduță pentru îndepărtarea resturilor;

4. spălarea propriu-zisă (obligatoriu mecanizat);

5. controlul concentrațiilor soluțiilor în timpul spălarii și completarea cu

substanțe la concentrațiile necesare;

6. clătirea cu apa caldă pentru îndepărtarea urmelor soluției de spălare;

7. dezinfectarea cu apă fierbinte la 83°C sau cu soluție dezinfectantă (în
funcție de tipul utilajului sau instalației);
8. clătirea cu apă rece;

9. controlul stării de igienă prin recoltări de probe pentru examene de

laborator.

4
 ` Pentru efectuarea activitătii de curatenie mecanica se utilizeaza diferite ustensile,
aparate si dispozitive. Ustensilele folosite în mod curent sunt: perii, maturi, bureti,
raschete, cutite, furtunuri pentru apa / aer comprimat, farase, mopuri etc.
Periile utilizate pentru frecarea suprafetelor trebuie sa aiba forma cât mai bine
adaptata locului unde sunt întrebuintate, cozi de lungime potrivita scopului, sa fie
rezistente la uzura si suficient de tari ca sa îndeparteze depunerile de murdarie dar sa nu
deterioreze suprafetele. În funcție de natura suprafetei curatate si a depunerilor de
murdarie, periile pot avea peri din par, nylon, paie sau sârma.
Raschetele se folosesc pentru îndepartarea depunerilor de murdarie aderente. Ele
pot fi confectionate în diverse forme si dimensiuni, din diverse materiale, functie de locul
si natura suprafețelor ce urmează a fi curățate.

Tehnica efectuării curățării mecanice

Metodele folosite pentru efectuarea operației de curățare mecanică sunt:

- îndepărtarea cu aer comprimat / apa sub presiune a depunerilor de murdărie;

- detașarea și raăzuirea depozitelor de murdărie;

-ștergerea umedă a suprafețelor cu lavete și detergent sau alte soluții de spălare.

- controlul operaţiei de curăţire mecanica

Controlul operaţiei de curăţire mecanica are drept scop evaluarea stării de curat
fizic. Acest lucru se verifica vizual, urmărindu-se prezenta/absenta urmelor de murdărie
vizibile.
Curăţirea mecanica se face ori de câte ori este nevoie si la sfârşitul programului de
lucru, precedând curăţirea chimica si dezinsecţia.

Curăţirea chimica

Consta in spalarea abundenta cu apa la care se pot adauga diferiti agenti chimici
de curatire sau detergenti.Sub actiunea acestora are loc umezirea , dizolvarea,dispersia
si suspendarea particulelor de murdarie.

5
 Efectul spalarii nu se reduce numai la indepartarea murdariei ci aceasta reduce
efectiv gradul de contaminare microbiana

Agentii chimici folositi la curatarea suprafetelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte (Willinger şi Thieman, 1972):
- sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare;

- sa fie uşor si complet solubil;

- sa fie lipsit de acţiune coroziva asupra materialelor din care sunt confecţionat suprafeţele
pe care este folosit;
- sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu din apa;

- sa aibă putere de pătrundere si de umezire;

- sa poată saponifica si emulsiona grăsimile si sa dizolve particulele solide organice sau

anorganice;
- sa poată fi uşor îndepărtat prin clătire si sa menţină în suspensie particulele de murdărie;

- sa nu aibă mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmită produselor alimentare;

- sa aibă o capacitate cât mai mare de distrugere selectiva a microorganismelor, în

concentraţie cât mai mica;
- sa fie eficace indiferent de calitatea apei utilizata la dizolvare (duritate) si de temperatura
aerului;
- sa aibă un cost mic si sa poată fi produs în cantităţi mari.

Tehnica spălării.

Activitatea de spălare cuprinde următoarele operaţii:

a- umezirea – atât a depunerilor de murdărie cât si a suprafeţelor pe care acestea adera, cu

scopul înmuierii murdăriei pentru desprinderea uşoara;
b- spălarea propriu-zisă care consta în:

-descompunerea sub influenta apei si a detergenţilor a fragmentelor de murdărie în

particule din ce in ce mai mici care sa poată fi îndepărtate apoi prin clătire;
- transformarea depunerilor de murdărie în suspensii;

- emulsionarea grăsimilor din depunerile de murdărie.

6
c. - clătirea – îndepărtarea ușoară și completă, cu ajutorul jetului de apă, a particulelor de
murdărie în suspensie, precum și a urmelor de substanțe chimice provenite din soluțiile
de detergent folosite la spălare.

Controlul operatiei de spalare

Se efectueaza prin :

-inspectie vizuala prin care se urmareste prezenta sau absenta urmelor de

detergenti si murdarie pe suprafete.

-masurarea ph-ului de pe suprafetele igienizate cu hartie indicatoare(urmareste

depistarea urmelor de substante de spalare si eficienta clatirii)

-teste de laborator

Controlul soluţiilor de spălare si dezinfecţie

Apa utilizata trebuie sa îndeplinească toate condiţiile de potabilitate; ea este
analizata pentru determinarea durităţii si conţinutului în clor rezidual si liber. Duritatea apei
temporara si totala se determina prin metode standardizate iar cea permanenta prin
diferenţa dintre valorile durităţii totale si temporare.
Rezultatele se exprima în grade de duritate, un grad corespunzând la 10 mg CaO/l.
Clorul rezidual total si liber din apa se determina prin metode standardizate cu
ortotoluidina-arsenit sau cu metiloranj.
Soluţiile de spălare si dezinfecţie concentrate sau de lucru, pentru a avea siguranţa
ca asigura igienizarea obiectelor pentru care se folosesc este necesar sa fie controlate
periodic. În acest scop, se recoltează probe din mijlocul bazinului sau recipientului cu
soluţia preparata după o prealabila agitaţie a soluţiei, notându-se si temperatura acesteia.
Probele pentru controlul soluţiilor de spălare si dezinfecţie se resetează de cel
putin de 2 ori pe zi si ori de câte ori se constata ca soluţiile respective nu asigura
igienizarea corespunzătoare însa obligatoriu la începutul lucrului. Controlul temperaturii
soluţiilor de spălare se face la fiecare 30 de minute; temperatura lichidului nu trebuie sa
scadă sub 50°C si sa nu depăşească 75°C la spălarea mecanica, iar la spălarea manuala
temperatura nu trebuie sa depăşească 50°C si sa scadă sub 40°C.

7
 La probele recoltate pentru control se determina: gradul de impurificare (proba
lactofiltrului), pH-ul, alcalinitatea activa si totala, clorul activ pentru soluţiile dezinfectante.
Determinarea pH-ului la amestecul detergent (soluţie 1%) sau la soluţiile de lucru
se face electrometric sau orientativ, cu hârtie de soluţie indicatoare.
Alcalinitatea unui amestec detergent sau a unei soluţii de spălare reprezintă
măsurarea capacităţii sale de saponificare a grăsimilor si de dizolvare a substanţelor
organice.
Concentraţia de clor activ a soluţiilor dezinfectante de lucru trebuie verificata
frecvent în cursul utilizări, mai ales la curăţirea manuala a ambalajelor. Se folosesc
aceleaşi tehnici ca pentru clorul din apa.
Operaţia de dezifecţie se efectuează după curăţirea mecanica si chimica,
executata conştiincios si prealabil.
Suprafeţele pe care se va aplica soluţia dezinfectanta trebuie sa fie zvântate pentru
a nu produce diluarea dezinfectantului.
Dezinfecţia se executa zilnic după încetarea lucrului, înaintea fiecărui ciclu de
fabricaţi sau la indicaţiile inspecţiei sanitar-veterinare.
Substanţele folosite pentru dezinfecţie în unităţile de industrializare a cărnii sunt:

cloramina 1,5%, soda caustica 0,5- 2%, hipocloritul de sodiu 12,5% clor activ, soda
calcinata 23%, bromocet 1-2% (substanţa activa). Timpul de contact a soluţiilor
dezinfectante cu suprafaţa igienizata este de 60 minute, iar cantitatea de soluţie pe m²
este de 0,150 litri.

8
 Dezinfecțarea suprafețelor

Deoarece prin curăţire si spălare nu se realizează îndepărtarea totala a încărcăturii

microbiene a suprafeţelor, trebuie efectuata dezinfecţia suprafeţelor spălate.
Dezinfecţia nu trebuie considerata un înlocuitor al spălării, si, în consecinţă trebuie
efectuata numai după spălarea corespunzătoare a suprafeţelor.
Operaţia de dezinfecţie trebuie sa se efectueze ţinând seama de:

- natura microorganismelor care trebuie distruse (bacterii, drojdii, mucegaiuri);

- agentul de dezinfectare utilizat;

- temperatura si durata aplicării;

- modul de spălare a suprafeţelor si caracteristicile acestora; - rezultatul urmărit.

Dezinfecţia cuprinde ansamblul de acţiuni si mijloace folosite pentru distrugerea
microorganismelor din mediul ambiant.
Are menirea de a preveni formarea „pragului infecţios”,răspândirea agenţilor în
mediu si de a întrerupe lanţul epidemiogen si epizootogen. Prin dezinfecţie se anulează
starea de contaminare a unui mediu, dar nu si starea de infecţie; prin decontaminare se
înţelege utilizarea oricăror mijloace de distrugere a germenilor din mediul exterior, inclusiv
prin neasigurarea unor condiţii optime de dezvoltare si multiplicare sau prin antagonism
microbian (lupta dusa între microorganisme diferite pentru anumite condiţii asemănătoare
si necesare pentru dezvoltarea lor). Cu alte cuvinte dezinfecţia este acţiunea prin care se
urmăreşte decontaminarea mediului de agenţi infecţioşi si parazitari. Dezinfecţia nu
trebuie confundata cu sterilizarea, desi cele doua noţiuni se aseamănă prin scopul comun
urmărit, acela de distrugere a microorganismelor.
Acţiunea de distrugere a tuturor formelor de viaţă (viruşi, bacterii sporulate, bacterii
nesporulate, ciuperci, protozoare); indiferent daca acestea sunt sau nu patogene se
numeşte sterilizare. Aceste doua noţiuni, sunt completate si de alti termeni, a căror scop
este asemănător, si anume de reducere sau distrugere a microorganismelor din locuri
diferite (asepsie, antisepsie), acţiunea substanţelor dezinfectante având un spectru larg
de acţiune; în funcţie de scopul final urmărit.
Sterilizanţi – mijloace care distrug total formele microscopice de viaţă

9
 Aplicaţii: laboratoare de microbiologie, medicina, industria farmaceutica, industria
alimentara, biotehnologii
Exemple: ardere, flambare, căldura, sublimat coroziv, etc,.

Dezinfectanţi – decontaminaţi

Utilizaţi pentru distrugerea germenilor din mediile naturale: aer, apa, sol, suprafeţe,
obiecte.

Exemple: majoritatea substanţelor chimice dezinfectante

Antiseptice – inhiba sau distrug agenţii de pe ţesuturile vii: piele, mucoasa, plăgi,
intervenţii chirurgicale
Sanitizanți – îmbina funcţia de curăţire cu cea de decontaminare de pe suprafeţe;
scopul fiind acela de reducere a numărului de microorganisme. Se practica o sanitaţie
igienico – sanitara si o sanitaţie veterinara. Exemple: săpun, iodofori, detergent
Aplicarea mijloacelor dezinfectante -se face in mod diferit , dependent de natura
acestora(expunere la caldura sau la actiunea radiatiilor de diferite tipuri, scufundarea in
diferite solutii dezinfectante, pulverizare,aerosolizare,aeroionizare,prafuire).La alegerea
mijloacelor dezinfectante trebuie sa se tina cont de natura suprafetelor,pe care se
aplica,gradul de severitate urmarit in actiunea de decontaminare si pretulde cost al actiunii
pe unitatea de suprafata sau de volum.
Dezinfectia se poate realiza cu ajutorul a numeroase mijloace fizice si chimice
Mijloace fizice pentru dezinfectie

Mijloacele fizice de dezinfecţie constau în utilizarea diferitelor forme de căldură

(umeda sau uscata) folosite în vederea combaterii sau reducerii numărului de
microorganisme sub pragul de infecţii, la care se adaugă în acelaşi scop utilizarea
radiaţiilor ultraviolete sau al ultrasunetelor. Metodele de distrugere al microorganismelor
în cazul utilizării căldurii umede sunt: fierbere autoclavare, tindalizare, pasteurizare.
Fierberea: este utilizata în dezinfecţia ustensilelor din dotarea laboratoarelor, a
echipamentelor de lucru, a tifonului utilizat în treapta de filtrare a laptelui. Rezultate
superioare se obţin în cazul în care se introduce în apa fiarta 1-2% soda calcinata
(Na2CO3 – soda de rufe) sau 0,5-1% detergenţi. Prin fierberea apei la 100 °C se strug
formele vegetative ale bacteriilor, virusurilor în 10-20 minute, iar germenii sporulaţi în 1-
3 ore.

10
 Autoclavare. Prin autoclavare se înţelege combaterea microorganismelor în
prezenta vaporilor de apa fierbinţi aflaţi sub presiune. Aceasta forma a dezinfecţiei se
aplica instrumentarului chirurgical si al sticlăriei aflate în dotarea laboratoarelor si utilizate
în scopul efectuării examenelor microbiologice, precum si a mediilor de cultura.
Pasteurizarea. Scopul pasteurizării este acela de distrugere al germenilor inclusiv
patogeni în proporţie de 90-95% (bacilul tuberculozei, salmonelele, colibacilii, etc).
Procesului de pasteurizare se supun în special: laptele si diverse medii de cultura.

Tindalizarea, consta în sterilizarea lichidelor care nu suporta temperaturi ridicate o

perioada lunga de timp, motiv pentru care se foloseşte încălzirea repetata de 2-3 ori a
acestora la 56-100 °C. Intervalul dintre 2 încălziri este de 12-24 ore, timp în care lichidele
se vor raci lent până ce temperatura ajunge la 40-18 °C. In acest interval sporii
germinează transformându-se în forme vegetative care sunt distruse la următoare
fierbere.
Căldura uscată joacă un rol important în dezinsecţie, metodele frecvent utilizate
constau în: ardere (incinerare), flambare, etuvare. Majoritatea germenilor nesporulati sunt
distruşi în câteva minute la temperaturi de 65-70 °C, iar formele sporulate la 100 °C. O
importanță deosebită în obţinerea unor rezultate pe deplin satisfăcătoare o joacă atât
temperatura cât și umiditatea aerului, deoarece, în cazul bacteriilor, rezistentă acestora
la căldura crește în paralel cu reducerea umidităţii mediului.
Arderea (incinerarea), reprezintă cea mai uşoară si sigura modalitate de distrugere
a microorganismelor. Luând în considerare însa aspectul economic, se vor incinera doar
materialele, obiectele, a căror valoare este mica, care se vor arde în incineratoare sau
crematorii.
Flambarea, consta în utilizarea unor aparate care funcţionează pe baza de
combustibili si care pot atinge valori de temperatura foarte ridicate, 600 °C. Acest
procedeu este utilizat în vederea dezinfecţiei cuştilor din metal aflate în dotarea fermelor
de creştere al iepurilor, pasărilor si chiar al adăposturilor din lemn existente în gospodăriile
populaţiei.
Etuvare. Este o modalitate de sterilizare al instrumentarului medical, sticlăriei
existente în dotarea laboratoarelor.
Radiaţii ultraviolete. In general utilizarea lămpilor cu ultraviolete completează
dezinfecţia chimica în zonele considerate "indemne de germeni" (boxe sterile, sali de
operaţii, industria alimentara). Dintre radiaţiile ultraviolete cea mai puternica acţiune
11
antimicrobiana este exercitata de către radiaţiile cu lungime de unda cuprinsa între = 230
- 280 µm, iar dintre acestea, radiaţiile cu = 253 µm.
Un alt procedeu fizic consta în utilizarea ultrasunetelor în vederea combaterii
microorganismelor, însa acest procedeu nu este folosit la scara larga. Principiul de
funcţionare este acela de producere a unor sunete imperceptibile urechii umane, dar
perceptibile în cazul microorganismelor. Ultrasunetele acţionează asupra
microorganismelor prin fenomenul de cavitare (producer de vacuole la nivelul citoplasmei,
care provoacă diferenţe de presiune si ruperea membranei celulare.
Radiaţiile gama au fost introduse ca metoda de dezinsecţie pentru tratarea apelor
uzate , însa doar la scara redusa.

Dezinfecţia prin utilizarea agenţilor chimici

Aceasta este metoda cea mai frecvent utilizata. Agenţii chimici folosiţi pentru
dezinfecţie trebuie sa îndeplinească aceleaşi condiţii ca si cei folosiţi pentru spălare.
Pentru efectuarea operaţiei de dezinfecţie a suprafeţelor pot fi utilizat agenţii
chimici existenţi pe piaţă, în concentraţiile recomandate de fabricaţie, dar numai daca au
aviz sanitar de utilizare în domeniul vizat (ex. substanţe dezinfectante: clorul si compuşii
lui – cloramine, hipoclorit de sodiu, clorura de var sau dezinfectanţi tensioactivi – cationici,
anionici).
Totalitatea substanţelor chimice utilizate în scopul reducerii sau distrugerii
microorganismelor poarta denumirea de dezinfectante. In funcţie de grupa de germeni
vizata dezinfectantele au acţiune diferita: acţiune bactericida sau bacteriostatica,
virulicida, fungicida, sporicida, germicida, paraziticida, etc.
Majoritatea dezinfectantelor produc modificări structural la nivelul celulelor, dintre
care cele mai importante sunt : oxidarea proteinelor urmata de pierderea funcţiilor vitale,
precipitarea proteinei intracelulare; deshidratarea celulei ce duce la coagularea proteinei;
hidroliza urmata de degradarea proteinelor de constituţie, precipitarea proteinei
intracelulare; saponificarea grăsimilor celulare si degradarea hidraţilor de carbon,
inhibarea sistemelor enzimatice; flocularea si coagularea proteinei celulare, etc.
Intensitatea acţiunii dezinfectante a substanţelor chimice este condiţionată în
principal de următorii factori: însuşirile dezinfectante si spectru de activitate; mediul de

12
contact; timpul de expunere; temperatura mediului sau a soluţiei dezinfectante; pH-ul
mediului; forma de administrare; sensibilitatea si rezistenta specifica agenţilor biotici.
Un bun dezinfectant este acela care :
-în concentraţie mica are un puternic efect de distrugere a microorganismelor,
-are un spectru larg de acţiune (bactericid, virulicid, spori cid, fungicid),
-are o toxicitate redusa sau nula pentru oameni si animale,
- este uşor miscibil cu apa si amestecurile sunt stabile,
-nu ataca suprafeţele dezinfectante,
- nu are miros neplăcut si persistent,
-se poate manipula uşor
- este ieftin.
Desi la ora actuala se utilizează pe plan mondial o gama foarte larga de
dezinfectante si numărul lor este într-o creştere continua, încă nu exista o substanţa care
sa îndeplinească toate condiţiile unui dezinfectant puternic.

Clorul și substanțele clorigene

Clorul este o substanţa în stare gazoasa, deosebit de toxica pentru toate

supravieţuitoarele. Se livrează sub presiune de 6-8 tam., în stare lichida, îmbuteliat în
recipiente de diferite capacitati.

Acţiunea microbicida a clorului este foarte puternica (CF=200), mai ales în soluţii apoase.
În apa formează acidul hipocloros care este un produs instabil, care degaja oxigen în
stare crescânda.
Acţiunea dezinfectanta a clorului este mai puternica la un pH acid. Acidul hipocloros,
clorul si oxigenul eliberat produc alterarea structurii chimice a învelişului celular,
inactivarea unor enzime în urma oxidării unor grupări chimice.
Apa cu clor, poate fi utilizata pentru dezinfecţia suprafeţelor, în concentraţie de 15 mg/l
(0,1-0,5‰).
În industria alimentara clorul este utilizat pentru reducerea gradului de contaminare
microbiana a apei de răcire a conservelor după sterilizare, în vederea micşorării
pericolului de recontaminare a recipientelor cu mici defecte de închidere.
Concentraţia de clor utilizata în acest caz este de 0,0002-0,01 ‰. Pentru dezinfecţia
periodica a utilajelor si a încăperilor de producţie se utilizează o concentraţie de 0,02‰.

13
Clorura de var (varul cloros), este un dezinfectant puternic care degaja uşor clor. În stare
deshidratata este o pulbere alba, cu miros de clor. Se descompune (cu formare de oxigen
atomic si clor molecular) sub acţiunea luminii solare, a umidităţii si a bioxidului de carbon
din aer, de aceea se păstrează în ambalaje bine închise, la întuneric si loc uscat.
Pentru dezinfecţie poate fi utilizata sub forma de pulbere sau suspensie. Sub forma de
pulbere se utilizează prin împrăştiere pe terenuri contaminate, alei, guri de canal,
platforme de gunoi, etc. După împrăştierea unei cantităţi de 2-5 Kg/m2 , se umezeşte cu
o cantitate dublă de apă. Suspensia trebuie sa conţină 1-5% clor activ. Se prepara în
butoaie de lemn sau bazine rezistente la acţiunea coroziva a clorurii de var. Se împrăştie
prin pulverizare pe suprafeţe, câte 1 litru/m².
Hipocloritul de sodiu (NaOCl), este un produs lichid, galben-verzui cu o concentraţie de
12,5% clor activ. Este instabil la păstrare,concentraţia de clor scăzând cu durata păstrării
si neetanşeitatea ambalajelor din acest motiv soluţiile concentrate trebuie păstrate la
întuneric si la răcoare si nu mai mult de câteva zile, iar soluţiile de lucru trebuie consumate
în ziua preparării.
Soluţiile de hipocloriţi nu trebuie amestecate cu produsele acide, întrucât eliberează clor.
Cloramina B, se prezintă sub forma de pulbere alba sau uşor gălbuie, cu miros de clor si
gust amar. Conţinutul în clor activ este de 25-30%. Se livrează sub forma de pulbere sau
sub forma de comprimate ce conţin câte 0,5 g clor activ.
În industria alimentara este utilizata pentru dezinfecţia utilajelor, a suprafeţelor si a apei.
Pentru dezinfecţia suprafeţelor se recomanda cloramina 1,5%, activata cu clorura de
amoniu, 1,5%.
Pentru dezinfecţia apei se asigura 1-3 mg clor activ la un litru. Pentru dezinfecţia mâinilor
se utilizează în soluţie de 0,5%.
Cloramina T (Chemifarma, Forli), se prezintă ca o pulbere cristalina, alba, solubila în apa
cu pH=8,5-10 (soluţie 2%).
Este un bun antiseptic si dezinfectant dar este totuşi inferior cloraminei B. În industria
alimentara se foloseşte în unităţile de prelucrare a cărnii, peştelui, etc.
Clorom, se prezintă sub forma de comprimate efervescente, stabile în timp, care
eliberează 1,5 g clor/comprimat. Este recomandat ca produs de dezinsecţie în
carmangerii, puncte de taiere, laboratoare, grupuri sanitare, etc. Soluţia de lucru se
obţine prin dizolvarea unui comprimat în 10 litri apa. Aceasta soluţie se aplica prin
pulverizare pe suprafeţe de tratat.

14
Halazona, se prezintă sub forma de pulbere alba, cu miros puternic de clor. Este un bun
dezinfectant pentru apa de băut. În concentraţie de 4 mg la un litru apa se foloseşte la
decontaminarea utilajelor si mâinilor, etc.

2.Iodul si iodoforii

Iodul are cea mai puternica acţiune antimicrobiana. Soluţiile apoase (Lugol) sau
hidroalcoolice (tinctura) cu un conţinut de 2% iod sau 2% iodura de sodiu, pot fi
considerate cu efect germicid universal (bactericid, sporicid si virulicid).
Acţiunea coroziva a moleculei de iod, solubilitatea redusa în apa, pătarea si mirosul
persistent sunt principalele motive ce au limitat domeniul de aplicare al iodului.
După ce s-a stabilit ca substanţele tensioactive măresc solubilitatea iodului în apa, ele au
fost asociate cu iodul iar combinaţia chimica obţinuta poarta denumirea de iodofori.
Soluţiile de iodofori au culoarea de la brun la galben-pai în funcţie de concentraţia de iod
liber. Iodoforii au un miros mai slab, pătează în mai mica măsura si sunt netoxici în
concentraţii uzuale.
În tara noastră, Societatea Comerciala de Medicamente “Biofarm” din Bucureşti a produs
Septosolul, care este sinonim cu Iosan (pe piaţa mondiala). Este un lichid de culoare
bruna.
Septosolul este un antiseptic si un dezinfectant cu un spectru larg de acţiune (toate
speciile de bacterii patogene, virusuri si ciuperci).
Deoarece contactul prelungit cu suprafeţele metalice sau din polietilena si polivinil poate
duce la apariţia unor modificări fizico-chimice la nivelul acestora, se recomanda ca
imediat după trecerea timpului de contact, suprafeţele dezinfectate cu Septosol sa fie
spălate cu un jet de apa.
Sanajod (Chemifarma, Forli, Italia), este un alt produs din grupa iodoforilor. Se
comercializează în flacoane de 1 litru.
Pentru abatoare se recomanda o concentraţie de 0,25-0,6%, iar pentru laboratoare se
recomanda concentraţia de 0,05-0,06%.
Septorom (Romvac SA Bucureşti), este un antiseptic si dezinfectant lichid. Este
recomandat pentru dezinfecţia mijloacelor de transport. Se foloseşte în concentraţie 5%
prin pulverizare. După dezinfecţia suprafeţelor metalice si expirarea timpului de contact,
se recomanda spălarea acestora cu apa din abundenta pentru evitarea coroziunii.

15
3.Acizii si derivaţii lor

Poseda proprietăţi microbicide considerabile, dependent de cantitatea de ioni de

hidrogen care se formează. Acizii minerali sunt foarte corozivi pentru metale, ţesături,
etc., fiind putin utilizat în dezinfecţie. Când degradarea materialelor supuse dezinfecţiei
nu prezintă importanta, se pot folosi cu succes soluţiile de acid clorhidric 1-2%, acidul
sulfuric 1-3% si acidul azotic 1-2%.
Acidul lactic (CH3-CH-OH-COOH), este un lichid siropos care se obţine industrial
prin fermentaţia lactica a zaharurilor sau prin sinteza. Ionova si col. (1981) recomanda
utilizarea acidului lactic în concentraţie de 50 mg/m³ pentru decontaminarea aerului din
camerele pentru păstrarea cărnii refrigerate (0-2°C). La aceasta concentraţie se
realizează distrugerea bacteriilor psihrofile si a fungilor fara a se constata modificarea
proprietăţilor organoleptice ale cărţii.
Acidul paracetic (CH3-COOOH), are un efect microbian bun în concentraţii mici.
Soluţia de 2% omoară toate speciile de bacterii sporulate în aproximativ 30 secunde. Este
putin coroziv fata de materialele de construcţie si practic nu poluează mediul ambiant. În
ultimul deceniu pe piaţa mondiala au apărut o serie de produse pe baza de acid par acetic,
dintre care produsul rusesc Dezoxon si produsul german Wofasteril. Aceste produse, pot
fi utilizate pentru decontaminarea încăperilor în care se prelucrează produsele de origine
animala.

4.Bazele -aceste substanţe au un important efect microbicid. Efectul dezinfectant este

proporţional cu concentraţia ionilor oxidril (hidroxil). Acţionează asupra
microorganismelor prin hidroliza proteinelor, saponificarea grăsimilor si scindarea
glucidelor.

Soda caustica, este cea mai puternica substanţa alcalina, foarte eficace pentru
îndepărtarea grăsimilor si a altor depozite organice. Este foarte coroziva pentru
suprafeţele metalice si dificil de îndepărtat prin clătire. Datorita pH-ului ridicat este un
dezinfectant cu spectru larg de acţiune fata de formele vegetative si sporii bacterieni,
virusuri si paraziti. În industria alimentara se recomanda în concentraţii variabile cu scopul
urmărit între 0,5- 2%. Puterea microbicida a soluţiilor de soda caustica creste cu
temperatura, soluţiile fierbinţi la 70-80°C fiind cele mai active.

16
Se recomanda în special sa fie folosita la utilajele de spălare mecanica a ambalajelor în
locurile în care îndepărtarea grăsimii pune probleme, în industria cărnii si a peştelui. Nu
trebuie folosite la nici un fel de operaţii manuale, deoarece este periculoasa datorita
arsurilor grave pe care le poate produce.
Soda calcinată (soda de rufe) se foloseşte ca agent principal de alcalinizare în compoziţia
multor amestecuri de curăţire.
Dezavantajele constau în precipitarea sărurilor de calciu si magneziu din apa si de a fi
corozivă la concentraţii crescute. În concentraţii de 5% soluţia fierbinte poate fi folosită la
dezinfecţia vaselor pentru colectarea si transportul laptelui, a mijloacelor de transport
(vagoane izoterme si frigorifice, autodube, etc.) (Tabel 11).

Tabel 11 Caracteristicile unor substante frecvent folosite în compozitia agentilor de

spalare alcalini

Corozivitat PH(sol. Alcalinitate Putere de Putere de Posibilitate

ea pentru 1%) a în umezire şi condiţionare de
Denumirea
metale (NaOH% pătrundere a apei pt Ca îndepărtar
substanţei
) activă Mg e prin
totală clătire
Sodă f. puternic 3,3 7,4 98,0 Moderată Produce Redusă
caustic precipitare
ă (NaOH)
Sodă calcinată Puternică 1,5 37, 74,8 Slabă II Moderată
(Na2CO3) 4

Silicat de Redusă 2,4 36, 37,7 Bună Slabă Bună

sodium 1

(Na2SiO3·5H2
O)

Fosfat trisodic Puternică 12 13, 24,5 Slabă Moderată Moderată

(Na3PO4·12H2 0
O)

17
Hexametafosf Absentă 6,8 0,0 3,5 f. bună Slabă Moderată
at de sodiu
(NaPO3)6
Tetra sodiu Moderată 10,3 10, 30,3 Slabă f. bună Moderată
pirofosfat 5
(Na4P2O10)
Trifosfat Redusă 9,7 5,6 22,0 Bună Moderată Moderată
de
sodiu
(Na5P3O10)
Tetrafosfat de Redusă 8,4 0,0 11,4 f. bună Bună Bună
sodiu
(Na6P4O13)

5 Sărurile metalelor grele

Prezintă proprietăţi microbicide importante, în urma disocierii electrolitice în soluţii

apoase. Cele mai active sunt sarurile de mercur. Contactul prelungit cu concentraţii mai
mari de saruri de mercur determina moartea microbilor. Unele specii de bacterii pot
câştiga rezistenta la dezinfectanţi pe baza de mercur. (Russel si col. 1985).

Sulfatul de cupru (piatra vânata, CuSO4 · H2O), este o substanță cristalină, albastră. Are
efect microbian numai în concentraţii mari (5-10%) si nu se utilizează pentru dezinfecţii
propriu-zise. Este utilizat ca fungicid în viticultura iar în industria alimentara pentru
distrugerea mucegaiurilor din anumite încăperi (depozite frigorifice). Se aplica soluţii
5% (încălzite ) prin stropirea suprafeţelor. Are loc si o dezodorizare a încăperilor tratate.

6 Agenţii oxidanţi - din aceasta grupa fac parte substanţele care acţionează asupra
germenilor microbieni prin eliberarea de oxigen atomic.

Permanganatul de potasiu (KmnO4), substanţa cristalina de culoare violet închis, uşor

solubila în apa. Acţiunea microbicida este mai intensa în mediul acid.
În concentraţie de 2-4% este utilizat pentru dezinfecţia suprafeţelor de măcelarii Totuşi,
utilizarea permanganatului de potasiu în dezinfecţie este limitata din cauza formarii
bioxidului de mangan, care rămâne ca depozit pe materialele tratate, colorânduse.
18
7.Agenţii tensio-activi (agenţii de suprafaţă)

Agenţii tensio-activi scad tensiunea superficiala a apei, emulsionează bine uleiurile

si grăsimile si ajuta la eliminarea depozitelor de murdărie. Pe baza grupării polare si a
modului d disociere în soluţie, sunt împărţite în trei clase: anionici, cationici,neionici.
Agenţii tensioactivi anionici poseda o grupare hidrofil (COO-, SO3- sau altele) încărcate
negativ si o grupare hidrofoba (lipofila) de tipul alchil, aril sau alchil-aril. Se răspândesc
pe suprafeţe de spălare datorita acţiunii lor de dispersie asupra particulelor de grăsime si
de udare. Un neajuns al lor îl reprezintă capacitatea de spumare prea intensa. Din aceasta
grupa la noi în tara se comercializează detergenţii sub denumirea de: Dero, Alba, Persil,
Perlan, etc. Aceste produse contin aproximativ 20% din substanţa activa.
Agenţii tensio-activi cationici conţin o grupare cuaternara de amoniu legata de o catena
lunga.

Au acţiune microbicida buna dar acţiune detergenta slaba.

Bromocetul, are o puternica acţiune germicida dar este si un bun agent de spălare.
Acţiunea dezinfectanta este favorizata de pH-ul alcalin si de creşterea temperaturii
soluţiei. Pentru dezinfecţia abatoarelor de păsări se recomanda (Stănescu si col. 1981)
concentraţia de 1% la temperatura de 20°C si cu un contact de minimum 5 minute.
Dezinfectantul cationic (clorura de alchil-dimetil-benzilamoniu), se prezintă sub forma de
soluţie incolora sau uşor gălbuie, foarte solubila în apa. Are proprietăţi antibacteriene în
funcţie de specie iar acţiunea antivirala este mai slaba. Efectul dezinfectant depinde de
suprafaţa pe care se aplica. Pe suprafeţele rugoase, efectul dezinfectant se obţine cu
concentraţii mai mari decât pe suprafeţele netede. Se recomanda pentru decontaminarea
suprafeţelor netede lipsite de asperităţi (faianţă, metale, ciment sclivisit, etc.) aflate în
cadrul unităţilor de industrializare a cărnii, unde se utilizează în concentraţii de 0,2-1%,
cu un timp de contact de 30 minute. Catirom (produs de Romvac S.A. Bucureşti) este
analog cu dezinfectantul cationic. Se comercializează în flacoane de 100, 500, 1000 si
5000 mililitri. Bradophen (produs de firma CIBA-GEIGY, Elveţia), este activ fata de
bacteriile gram pozitive, alge, ciuperci si mai putin activ fata de virusuri si bacterii gram
negative.
Sanotim (produs de S.C. Romtensid S.A. Timişoara), este utilizat pentru decontaminarea
suprafeţelor netede din industria cărnii, cât si pentru dezinfecţia rufelor, a echipamentului
de lucru, etc.

19
Quatersan (Chemifarma, Forli, Italia), se foloseşte în domeniul prelucrării produselor de
origine animala. Trebuie evitata asocierea lui cu detergenţi pe baza de sulfonaţi si săpun.
Suprafeţele care vin în contact cu produsele alimentare trebuie spălate bine cu apa după
asigurarea timpului de contact.
Agenţii tensio-activi neionici pot fi folosit în combinație cu ceilalţi agenţi de suprafaţa
anionici sau cationici, având putere mare de emulsionare. De aceea sunt utilizate la
îndepărtarea tuturor tipurilor de depozite coloidale. Prin amestecarea agenţilor neionici
cu iodul s-a realizat categoria de agenţi de curăţire cu proprietăţi detergente si
dezinfectante, denumita iodofori.

8.Amestecuri dezinfectante complexe

Se cunosc mai multe amestecuri cu corozivitate si toxicitate redusa, dar cu putere

microbicida însemnata.
Atlantol 914 (Euro-Biosan, Belgia), produsul conţine amestec de leşie de potasiu si
hipoclorit de sodiu. Se lucrează în doua variante: spumant si nespumant. Cel nespumant
este recomandabil pentru dezinfecţia abatoarelor, magazinelor cu profil alimentar,
utilajelor din industria cărnii, etc. Varianta de produs spumant este indicata pentru
pardoseli, pereţi si în general pentru suprafeţe deschise.
Vircon S (Antec International L.T.D., Anglia), se prezintă sub forma de pulbere granulata.
Este recomandat pentru dezinfecţia abatoarelor, a mijloacelor de transport, a
echipamentului, etc.

Tehnica efectuării operaţiei de dezinfecţie

Operaţia de dezinfecţie urmează după cea de spălare clătire şi se desfăşoară

astfel:

• acoperirea suprafeţelor de dezinfectat cu substanţele dezinfectante în

concentraţia şi cantitatea prescrisă;
• repaus necesar substanţelor să acţioneze conform prescripţiilor privind
timpul de contact pentru fiecare dintre acestea;
• clătire
20
 • uscare

Clătirea este operaţia care trebuie efectuată în mod obligatoriu după operaţia de
dezinfecţie cu agenţi chimici. Scopul operaţiei de clătire este de a îndepărta de pe
suprafeţele dezinfectante urmele de substanţe chimice.
Pentru efectuarea clătirii trebuie utilizată numai apă potabilă, curată şi în cantitate
suficientă. Temperatura apei de clătire trebuie să fie cuprinsă între 60 şi 65°C, pentru a
favoriza uscarea suprafeţelor clătite. Clătirea poate fi realizată sub jet de apă.
În funcţie de tipul şi concentraţia substanţei chimice folosită la dezinfecţie, clătirea
trebuie efectuată o dată sau de mai multe ori.

Nu este admisă clătirea repetată cu/în aceeaşi apă care a fost deja folosită la o clătire.

Întrucât umiditatea rămasă pe suprafeţele spălate, dezinfectate şi clătite poate

favoriza dezvoltarea microorganismelor, se recomandă uscarea acestora. Uscarea se
poate realiza prin:
uscare cu aer cald/rece;
ventilaţie naturală;
ştergerea suprafeţelor cu materiale textile de
unicăfolosinţă.
Uscarea cu aer este folosită cu precădere pentru uscarea suprafeţelor şi locurilor
greu accesibile din utilaje şi instalaţiile tehnologice.
Pentru uscarea cu jet de aer se foloseşte aer curat, uscat, cald sau rece. Aerul
folosit pentru uscare trebuie pregătit în instalaţii speciale, întrucât acesta trebuie să fie
curat şi să nu producă re-contaminarea suprafeţelor. Timpul de uscare este determinat
de cantitatea de apă rămasă pe suprafeţe după spălare.
Ventilaţia naturală este utilizată în mod frecvent pentru uscarea suprafeţelor care
nu reţin apă după spălare sau care nu pot fi uscate prin alte metode. Timpul de uscare
este determinat de cantitatea de apă rămasă pe suprafeţe, de temperatura şi umiditatea
aerului.
Pentru uscarea suprafeţelor prin ventilaţie naturală, acestea trebuie expuse la
uscare numai în spaţii curate.
Ştergerea suprafeţelor cu materiale textile este o metodă utilizată pentru uscarea
ustensilelor, accesoriilor şi suprafeţelor uşor accesibile. Materialele folosite pentru

21
ştergerea suprafeţelor trebuie să fie curate, uscate, bune absorbante, de mărime
corespunzătoare.
Materialele folosite pentru uscare nu trebuie folosite şi în alte scopuri.

Controlul operaţiei de dezinfecţie

Controlul operaţiei de curăţare microbiologică (dezinfecţie) urmăreşte starea de

curat microbiologic. Acest lucru se poate face prin intermediul testelor de sanitaţie (teste
de laborator).
Norme microbiologice pentru aprecierea stării de igienă

Aprecierea stării de igienă a obiectivelor controlate prin examen microbiologic se

face după parametrii prezentați în tabelul 14

Tabel 14

Norme microbiologice pentru aprecierea stării de igienă

Obiectivul controlat Obs.

Parametrii microbiologici
N.T.G Bacterii Nr. drojdii Salmo Stafilococ
(max.) coliforme şi nl coagulazopo
mucegaiur la zitiv
i
(max.)
0 1 2 3 4 5 6

Depozite 600/ m³ - 300/m³ - -

închise, săli de
pre-lucrare
înainte de
începerea
lucrului

22
 Depozite în 200/ m³ - 1000/ m³ - -
timpul
încărcăturii,
săli de
prelucrare în
timpul lucrului,
săli tăiere
înaintea
lucrului
Săli de tăiere 300/ m³ - 2000/ m³ - -
ani-male în
timpul lucrului

0 1 2 3 4 5 6

Suprafeţe de lucru, utilaje, 2/cm³ abs./ - - - Se acc. NTG

instrumente, echipament 10cm² = 20/cm²
de protecţie dacă
bacterii-le
coliforme =
abs. /10 cm²
Recipiente (de sticlă, 1/ml abs./ - - - Se acc. NTG
metal, material plastic) capaci 500ml = 2/ml
tate capacitat capacitate
e dacă
bacteriile co
liforme
= abs. /
500ml
capaci-tate
Conducte de la instalaţiile 1/ml abs. /5 ml - - -
de pasteurizare lichid lichid
spălar spăla-re
e
23
Materiale de ambalaj (folii 2/cm² abs./ 1/cm² - -
plastic, hârtie, pergament) 17cm²
Mâini personal înaintea - abs. / ml - abs. / abs. /4 ml
începerii lucrului lichid 5ml lichid de
spălare lichid spălare
spăl-
are

Aparatura pentru dezinfectie

1.Aparate de stropit portabile

a) vermorelul- destinat pulverizarii solutiilor pe suprafete mici, avand o capacitate de 10-

15 litri.

b) calimaxul – destinat pentru pulverizarea solutiilor in conditii similare vermorelului, cu

deosebirea ca din punct de vedere tehnic presiunea se realizeaza in alt recipient

c) aparatul de aerosolizare – destinat dispersarii solutiilor de lucru sub forma de particule

foarte fine (aerosoli)

2 Aparate de fumigatie – termonebulizare :

a)pompe carosabile,

b)autoagregate,

c) formolizoare

24
Etapele obligatorii de parcurs de catre agentul DDD in PREGATIREA DEZINFECTIEI SI
DEZINFECTIA SUPRAFETELOR sunt:

A. Pregatirea dezinfectiei are ca scop asigurarea tuturor conditiilor pentru realizarea

dezinfectiei si se vor parcurge urmatoarele etape:

1.Identificarea particularitatilor zonei de dezinfectat:

-prin evaluarea tuturor elementelor relevante pentru efectuarea dezinfectiei

-particularitatile zonei sunt identificate cu atentie si responsabilitate , evidentiinduse

succesiunea logica a operatiilor de efectuat;

-identificarea caracteristicilor spatiului de dezinfectat se realizeaza cu discernamant

pentru aplicarea metodei adecvate de dezinfectie.

2.Verificarea asigurararii conditiilor de curatenie necesare:

-caile de vehiculare si agentii de transport ai germenilor patogeni sunt indentificate si

limitate;

-posibilele surse de raspandire a agentilor patogeni sunt indepartate/eliminate;

-operatiile de curatenie mecanica sunt efectuate in totalitate pentru asigurarea realizarii

dezinfectiei;

-realizarea curateniei mecanice de catre beneficiar este verificata cu atentie in intrega

zona de dezinfectat.

3.Stabilirea metodei de dezinfectie adecvata zonei de dezinfectat:

-metoda de dezinfectie este aleasa in functie de tipul suportului de dezinfectat si scopul

urmarit in corelatie cu suprafetele care urmeaza sa fie dezinfectate si cu caracteristicile
agentilor patogeni de inlaturat.

4.Stabilirea substantelor dezinfectante de utilizat:

25
-acestea sunt stabilite in functie de natura contaminarii si gradul de contaminare;

-sunt alese in functie de actiunea selectiva a acestora asupra germenilor patogeni

-sunt alese in corelatie cu natura materialului de dezinfectat;conditiile de mediu in care

vor fi utilizate,

-trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare

5.Selectarea aparaturii necesare pentru efectuarea dezinfectiei:

-aparatura este selectata in functie de tipul si caracteristicile tehnice ale acesteia

-in corelatie cu spatiul de dezinfectat, natura suprafetelor si configuratia obiectelor

existente

-in functie de instructiunile producatorilor si tipul dezinfectiei de efectuat.

Se vor avea in vedere urmatoarele elemente variabile:

Particularitatile zonei: numar de spatii care vor fi supuse lucrarilor,tipuri de suprafete de

dezinfectat,imprejurimi,cai de elimeinare si de difuzare a germenilor,conditii de
mediu,temperatura,umiditate.

Elemente relevante pentru dezinfectie:dimensiuni

spatii,configuartie,accesabilitate,materialul suprafetelor de dezinfectat,tipuri de obiecte
existente si amplasarea acestora,geremeni patogeni asupra carora urmeaza sa se
actioneze, scopul dezinfectiei.

Succesiunea logica a operatiilor: curatirea mecanica, aplicarea mijloacelor

dezinfectante,asigurarea timpului de contact,indepartarea dezinfectantilor de pe
suprafetele ce pot veni in contact cu omul/animalele/alimentel, aerisirea incaperilor.

Metode de dezinfectie:

-dezinfectie cu mijloace fizice-:actionare prin caldura, ultraviolete, ultrasunete, radiatii

gama

-dezinfectie cu mijloace chimice

26
-dezinfectie asociata : cu mijloace fizice si chimice

Cai de vehiculare a germenilor patogeni:aeriana, digestiva,contact direct, vectori

Agenti de transport:

-pentru calea aeriana: praf,aerosoli

-pentru calea digestiva: mainile, hainele ,alimentele,ustensilele,apa contminata,insecte

-prin vectori: paduchi, soareci,sobolani,tantari,purici

Agenti patogeni:bacterii (sporulate,nesporulate), virusuri, miceti(ciuperci),paraziti

Surse de raspandire a agentilor patogeni: gunoi,resturi organice,resturi furajere,balegar,

urina,locuri de acumulare a dejectiilor,locuri contaminate.

Destinatia spatiilor: locuinte, resedinte,birouri,spitale,unitati de invatamant, spatii

industriale, sedii administrative,adaposturi de animale, depozite etc..

Tipul suportului de dezinfectat: aer, suprafete,obiecte, piele

Tipul suprafetelor de dezinfectat: interioare, exterioare,pavimente,pereti,tamplarie

ferestre si usi

Caracteristicile agentilor patogeni: pentru bacterii (sporulate,

nesporulate),rezistenta,calea de transmitere.

Criterii specifice de alegere a dezinfectantului: eficacitatea,lipsa de periculozitate fata de

om,animale,mediu,lipsa de agresivitate fata de suportul supus dezinfectiei

Conditii de mediu : temperatura, umiditate, ph,compozitia mediului de actiune(care poate

mari sau diminua eficacitatea dezinfectantilor)

Tipul obiectelor de dezinfectat: unelte, ustensile diverse,obiecte sanitare,vase de

toaleta,recipienti,lenjerii, echipamente de protectie

Caracteristicile substantelor dezinfectante:spectrul de actiune,toxicitate,timp de

actiune,concentratii utile,conditionare fata de mediu, stabilitate,etc..

Scopul dezinfectiei: dezinfectie generala, partiala, profilactica, de necesitate.

27
B. Dezinfectia suprafetelor

se face respectand procedura de lucru specifica utilizand substantele si aparatele

adecvate.

Se vor parcurge urmatoarele etape:

1.Preluarea de aparatura si substante pentru dezinfectie:

- preluarea aparaturii si substantelor dezinfectante se face in conformitate cu procedura

de lucru

-aparatura si substantele dezinfectante se verifica dpdv cantitativ, sortimental si calitativ.

-sunt preluate in corelatie cu cerintele lucrarii de executat.

2.Prepararea solutiilor pentru dezinfectie:

-sunt preparate strict in conformitate cu indicatiile furnizorilor

-se respecta concentratiile recomandate de furnizor, in corelatie cu gradul de contaminare

al zonei de dezinfectat si cu tipul de agenti patogeni.

-se vor respecta normele de consum specifice

-prepararea solutiilor se face cu respectarea stricta a normelor de protectia muncii si PSI

3.Aplicarea metodelor de dezinfectie:

-metodele de dezinfectie se aplica conform procedurilor de lucru sprecifice, in corelatie cu

succesiunea etapelor procesului de dezinfectie

- metodele de dezinfectie se aplica diferentiat in functie de destinatia spatiilor de

dezinfectat,in corelatie cu caracteristicile spatiilor/obiectelor de dezinfectat, in corelatie cu
gradul de contaminare si germenii patogeni de inlaturat

-metodele de dezinfectie se aplica in succesiune logica , in functie de destinatia spatiilor

de procesat si locatia acestora

- metodele de dezinfectie sunt corelate cu tipul de dezinfectie de executat

28
- metodele de dezinfectie sunt aplicate respectandu-se timpul de contact necesar pentru
indeplinirea scopului propus.

4.Mentinerea conditiilor ambientale:

-suprafetele ce pot intra in contact cu omul/animalele/alimentele sunt spalate cu atentie

pentru indepartarea substantelor dezinfectante care pot avea influenta nociva

-incaperile sunt aerisite cu responsabilitate pana la evacuarea integrala a vaporilor de

solutie dezinfectanta cu potential toxic pentru om/animale(in functie de recomandarile
producatorului).

-conditiile ambientale sunt mentinute conform procedurilor interne de lucru, in vederea

desfasurarii ulterioare a activitatilor in cobditii de siguranta.

Se vor avea invedere urmatoarele elemente variabile :

Aparatura pentru dezinfectie: aparate cu actionare manuala , aparate cu actionare

electromecanica.

Accidente : arsuri, intoxicatii, alergii

Metode de aplicare a dezinfectantului : pulverizare, stergere, imersie , vaporizare

Tipul suprafetelor de dezinfectat: pardoseli, pereti, elemente de tamplarie ferestre si usi ,

alei de circulatie, curti etc.

Tipul obiectelor de dezinfectat: mobilier, usi , ferestre (tamplarie), vesela, tacamuri ,

ustensile medicale, chiuvete, bideuri, vase de toaleta, clantele usilor, ambalaje, recipienti,
saltele ,lenjerii , echipamente de lucru etc.

Destinatia spatiilor:resedinte, spitale, laboratoare,birouri,unitati de invatamant, mijloace

de transport, spatii industriale, hale,unitati zootehnice, abatoare, depozite etc.

Germeni patogeni de inlaturat:bacterii patogene, virusuri , fungi, paraziti

Tipul dezinfectiei: dezinfectie profilactica, dezinfectie de necesitate (curenta, finala).

29
Etapele dezinfectiei:curatirea mecanica, aplicarea mijloacelor dezinfectante(fizice,
chimice,asociate), respectarea timpului de contact, indepartarea prin spalare a peliculei
de substante dezinfectante, aerisirea incaperilor.

Caracteristicile spatiilor de dezinfectat:amplasarea suprafetelor(interior,exterior),

dimensiunea,conficguratia si accesibilitatea suprafetelor, materialul suprafetelor de
dezinfectat, zone cu grad mare de contaminare etc..

DEZINSECTIA

DEFINITIE :
DEZINSECTIA reprezinta ansamblul mijloacelor si metodelor de combatere
a insectelor care vehiculeaza si transmit boli infecto-contagioase si parazitare
la om si animale, producand pagube materiale si implicit financiare prin
distrugerea si degardarea materiilor prime, produselor
,ambalajelor,suprafetelor...etc , dar mai ales afectand starea de sanatate a
populatiei umane.

Competenta VII. Pregatirea dezinsectiei

Clasificarea dezinsectiei

Din punct de vedere al scopului pentru care se realizeaza , dezinsectia poate

fi:

-profilactica – cuprinde un complex de mijloace si masuri nespecifice si

specifice necesare pentru prevenirea inmultirii si dezvoltarii insectelor
daunatoare.
-de necesitate – care vizeaza distrugerea permanenta a insectelor , in functie
de gradul de infestatie.
Mijloacele nespecifice se aplica permanent si vizeaza:

30
 -reducerea surselor de hrana, a locurilor de depunere a oualor si de
dezvoltare a larvelor,mentinerea unor conditii de igiena optime in spatiile de
interes.
-impiedicarea patrunderii insectelor in incinte prin asigurarea unor inchideri
etanse ,prin montarea de plase impotriva insectelor la geamuri .
-exploatarea corespunzatoare a sistemelor de colectare a apelor uzate,a
foselor septice,a sistemelor de evacuare a dejectiilor, a rigolelor.
-mentinerea in conditii corespunzatoare a punctelor de colectare a gunoiului
menajer, a platformelor de colectare a dejectiilor (de ex .in ferme).

-pastrarea oricarui tip de deseu in containere inchise , dotate cu capac care nu

permit patrunderea insectelor

Mijloacele specifice se refera efectiv la aplicarea dezinsectiei preventive

Insecte frecvent întâlnite care sunt vizate de operatiunile de dezinsectie

Mustele (ordinul DIPTERA - termen provenit din greaca :di= doua si pteron= aripa
, care poseda doar o pereche de aripi pe toraxul median , respectiv o pereche de elitre).
Specii mai importante: Musca domestica, Musca caliphora, Musca sarcophaga si
Musca protoformia.
Mustele, în general, sunt cunoscute ca insecte care pot infecta produsele
alimentare cu numeroase microorganisme. După unele aprecieri, o singură muscă poate
să prezinte (pe suprafața corpului și în intestin) peste două milioane de microorganisme,
dintre care unele pot fi agenți patogeni ai unor afectiuni cu ar fi : febra tifoida, paratifoida,
ai dizenteriei, hepatitei, poliomielitei, toxiinfectiilor alimentare, etc.
Viabilitatea acestor germeni pe suprafața și în corpul mustelor (picioare, cap, anus,
intestin, fecale) ajunge pâna la opt zile. Muștele au un ciclu complet de viață (ou, larvă,
pupa, adult) și o mare capacitate de reproducere.
Musca femelă trăiește 40-45 zile și depune câte 300-500 oua mici, albicioase, de
forma lenticulară (de obicei in 5-6 serii de pana la 150 de oua fiecare ). Din aceste ouă,
în funcție de temperatură in cateva ore de la depunere rezultă larve vermiforme, vioaie
care incep sa se hraneasca imediat si infestează diferite alimente. Aceste larve de obicei
se afundă în suportul alimentar si dupa cateva zile se transforma in pupa cilindrica , de
culoare maronie.
31
 În anumite conditii de temperatura si umiditate , aceste pupe pot rezista în suportul
alimentar și luni de zile.
De regula dupa o perioada de 7 zile din pupa iese musca adulta care reia ciclul de viata.
Ciclul expus presupune o temperatura medie de 25 de grade Celsius.
In conditiile climatice ale tarii noastre se produc aproximativ 10 generatii de muste pe an
, insa in tarile tropicale se pot produce pana la 30 de generatii pe an sau chiar mai multe
.
Aceste insecte, din contactul cu materiile fecale și cu gunoaie intrate în putrefactie,
se încarcă și înghit un număr mare de microorganisme. Prin scuturarea perișorilor de pe
suprafața corpului și prin regurgitații, muștele pot contamina alimentele cu
microorganisme și paraziți intestinali.

Fig 5 Musca caliphora (Caliphora vomitoria) (sursa internet)

Musca caliphora (Calliphora vomitoria) este musca albastră de carne, care este atrasă
în mod deosebit de mirosul de carne. Această insectă depune ouă pe suprafața cărnii, pe
care și le defecă. După opt zile ies larvele. Carnea consumată sub această formă
provoacă tulburări gastrointestinale.
Pyophila casei (musca de brânză) depune ouale mai ales pe brânză, dar și pe alte
produse alimentare, pește sărat, slănina afumată, etc. Larvele acestei insecte sunt foarte
vioaie, de aici și denumirea de “larva săltăreață”. Aceste larve pot să pătrundă în
profunzimea produselor alimentare și să le facă necomestibile. Produsele alimentare
consumate sub această formă pot să provoace fenomene de greață, vărsături, dureri
abdominale.

Fig. 6 Pyophila casei (musca de brânză) (sursa internet)

32
Gândacii

Gândacii sunt artropode care pot ataca produsele alimentare atât sub formă de insecte
adulte cât si ca larve. Adesea produsele alimentare sunt infestate de către gândacii
cunoscuți sub denumirea de “gândacii de bucătărie” și anume de gândacii negrii și roșii.
Gândacii de bucătărie sunt întâlniți mai ales în locurile calde, întunecoase și umede ale
fabricilor de pâine, preparate din carne, produse zaharoase, etc.
Gândacul rosu (Blatella germanica), măsoară 10-20 mm lungime, are culoarea brun-
roșcată, aripi bine dezvoltate, iar pe torace prezintă două dungi longitudinale.

Fig 7 Gândacul roșu (Blattella germanica) (sursa internet)

Gandacul rosu preferă locurile uscate și calde, circulă pe podea și pereti, sare cu
ușurință și este nocturn.. Între gândacii negri și roșii există de obicei, o luptă pentru
ocuparea spațiului, de aceea ambele specii de cele mai multe ori pot fi găsite în aceeași
încăpere și se exclud una pe alta. Gândacii de bucătarie au o mare rezistență la foame,
pot să supraviețuiască fără să mănânce timp de 30-40 zile.
Aceste insecte, cu corpul turtit dorso-ventral, pot să transmită prin intermediul
alimentelor diferiți agenți patogeni, de exemplu: ai tuberculozei, difteriei, febrei tifoide, etc.
Inmultirea are loc tot timpul anului , in conditii de umiditate ridicata si temperatura
peste 20 de grade Celsius.Femela depune ouale intr-o capsula (ooteca) pe care o poarta
fixata la extremitatea abdomenului , timp de 24-31 de zile.O femela poate depune in cursul
vietii 3-4 capsule cu oua , numarul nimfelor eclozate din fiecare capsula fiin de 20-
30.Durata ciclului evolutiv ou-adult este de 84-120 de zile , durata de viata a adultului
putand sa depaseasca 200 de zile .
Gândacul negru (Blatta orientalis) este greoi, de culoare brună-neagră, cu
lungimea de 20-30 mm. Acest gândac preferă locurile umede, calde și întunecoase, nu
circulă pe suprafețe verticale. B. orientalis este un gândac mâncăcios căruia îi plac

33
dulciurile, cartofii și pâinea. De multe ori se hrănesc cu resturi de alimente. Gândacul
negru este mai mult nocturn.

Fig. 8 Gândacul negru (Blatta orientalis) (sursa

internet)

Copulatia si ponta au loc in tot cursul anului.Dupa copulare , ouale sunt depuse intr-o
capsula pe care femela o poarta la capatul abdomenului pana la 5 zile.In capsula se
regasesc 16 oua pe 2 randuri de cate 8.

O femela depune in medie 8 capsule, in locuri adapostite si calduroase aflate in

apropierea hranei.perioada de incubatie dureaza 42-81 de zile,in functie de temperatura.

Larvele apar esalonat in perioada iulie-august si se hranesc pana la sfarsitul lunii

octombrie cand de regula se retrag in zonele de diapauza

Intregul ciclu de dezvoltare ou-adult dureaza 6-12 luni , perioada in care insecta sufera
7 naparliri.

Adultii traiesc pana la 180 de zile.

Gândacul fainii (Tribolium confusum) este un gândac care atacă făina ca adult cât
și ca larvă. Făina infestată cu acest dăunator devine bulgăroasa. Acest dăunător este de
culoare brună și măsoara în lungime 7-8 mm. Gândacul făinii este unul dintre cei mai
periculosi dăunatori din mori, fabrici de pâine, paste fainoase și depozite de făină.

34
 Fig. 9 Gândacul fainii (Tribollium confusum) (sursa internet)

Gândacii făinii (Tenebrio molitor și Tenebrio obscurus) mai sunt cunoscuți sub denumirea
de morari. Tenebrio molitor este de culoare castanie negricioasă, cu picioarele și antenele
de culoare brună, ventral de culoare mai deschisă și prezintă o lungime de 15-16 mm.
Celalalt morar, Tenebrio obscurus, de culoare neagră-mat, cu lungimea de 14-18 mm,
este mai puțin frecvent. Morarii sub formă adultă, și sub formă larvară, atacă de regula
făina, pastele fainoase, pâinea dar și alte produse vegetale (exemplu: semințele cu
umiditate ridicată) precum și unele produse de origine animală (Fig 10, 11- sursa internet)

Fig. 10 Gândacii făinii (Tenebrio molitor) Fig 11 Gândacii făinii (Tenebrobscurus)

Hoțomanul (Ptinus fur) este un gândac de culoare cafenie roșcată, lungimea 2,5-4 mm.
Acest gândac duce o viață nocturnă, ziua de obicei stă ascuns. Atacă pastele făinoase,
făina și alte produse alimentare. Gândacul surinam (Silvanus surinamensis) prezintă
corpul lunguieț, măsoară în lungime 3-4 mm, are culoare roșcată spre brun. Gândăcelul
surinam infestează brutăriile, depozitele mai călduroase și atacă atât ca adult cât și ca
larva, diferite produse alimentare ca: făina, pastele făinoase, pâinea, legumele și fructele
uscate.
Alți dăunători periculoși pentru industria morăritului și a produselor de panificație sunt:
păianjenul făinii și cariul făinii.

35
Fig. 12 Hotomanul (Ptinus fur) Fig. 13 Gândacul Surinam (Sillvanus
surinamensis)

(sursa internet)

Păianjenul făinii (Tyrogliphus farinae) este de dimensiuni mici 0,3-0,6 mm lungime, de

aceea poate fi greu de observat cu ochiul liber. Acest dăunător atacă făina, boabele de
cereale, pastele făinoase precum și fructele și legumele uscate. Folosirea făinii atacată
de această insectă, provoacă iritații la nivelul mucoasei intestinale.

Fig. 14 Păianjenul făinii (Tyrogliphus farinae) Fig. 15 Cariul fîinii (Stegobium

paniceum) Cariul făinii (Stegobium paniceum) este o insectă cu lungimea cuprinsă
între 17 și 37 mm, de culoare cafenie închisă. Atacă făina, pâinea, biscuiții, pastele
făinoase, cu formare de galerii. Produsele atacate sunt vătămătoare pentru sănătatea
omului.

Moliile. Moliile au ciclul de dezvoltare format din trei forme: adult, larvă, nimfă. Cele mai
răspândite molii sunt: Molia făinii (Ephestia kuhniella), Molia cerealelor (Sitotroga
cerealella), Molia grâului (Tinea granella), Molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).

36
Molia făinii (Ephestia kuhniella), este un dăunător periculos mai ales pentru depozitele
de făină, dar este întâlnită și în mori și fabricile de pâine. Forma adultă (fluturii) au în
anvergura 20-25 mm, iar corpul măsoară în lungime 10-14 mm. Molia făinii este o specie
nocturnă, atacă făina, pastele făinoase, boabele de cereale și de asemenea fructele și
legumele uscate.
Larvele trăiesc de obicei asociate, formând ghemuri mari care pot înfunda canalele de
transport ale făinii, sitele instalațiilor de cernut. Larvele pot fi întâlnite uneori în valturile
morii, în cupele elevatoarelor, etc. Făina infestată cu larve nu se recomandă nici în hrana
animalelor.
Molia cerealelor (Sitotroga cerealella) este molia care atacă cu predilecție
cerealele (porumb, orz, grâu, secara, etc.) Fluturii (forma adultă) au în anvergura 10-16
mm și lungimea corpului de 4- 5 mm. Aripile anterioare sunt lucioase și de culoare cafenie,
iar cele posterioare sunt cenușii argintii. Substanțele iritante lăsate de larve pe produsele
atacate, le fac improprii consumului. Consumul de cereale infestate cu această molie
determină ulcerații în mucoasa gâtului și a aparatului digestiv.

Fig. 16 Molia fainii (Ephestia kuhniella) Fig. 17 Molia cerealelor (Sitotroga cerealella)

Gărgărițele

Gărgarițele sunt insecte cu originea din câmp și atacă boabele de cereale, orez și
boabele de leguminoase (mazare, fasole, linte) din spațiile de depozitare. Acești
dăunători sunt rezistenți la modificările condițiilor de mediu și sunt în general polifagi.
Gărgărițele mai des întâlnite sunt:

37
Gărgărița grâului (Calandra granaria), Gărgărița orezului (Calandra orizae), Gărgărița
mazării (Bruchus pisorum), Gărgărița lintei (Bruchus lentis) și Gărgărița fasolei
(Achantoscelides obsoletus).

Furnicile.

Furnicile sunt de asemenea insecte întâlnite în sectorul alimentar, reprezentate de

speciile: Monmorium farsonic (furnica de casă), Formica ruta (furnica neagră, mică),
Formica fusca (furnica brună) și Formica sanquinea (furnica roșie). Aceste insecte trăiesc
în colectivități organizate.
Femelele depun în cuib numeroase ouă, din care ies larve pe care le hrănesc furnicile
lucrătoare. Fiecare larvă își construiește singură un învelis și trece în stadiu de pupă.
Pupele după un timp trec în stadiu de furnici adulte, care ies din înveliș prin intermediul
furnicilor lucrătoare care rod învelișul respectiv. În condiții prielnice de viață, furnicile pot
trăi circa 15 ani. Totuși cele mai multe furnici trăiesc puțin, fiind sensibile la frig. În lipsa
de hrană furnicile mor în 3-4 zile.
Furnicile ca și alte insecte pot fi uneori o sursă de contaminare cu microorganisme, agenți
de alterare și agenți patogeni.

Tantarul(familia Culicidae)
Este o insecta adaptata la mediul urban, responsabila de transmiterea multor boli infecto-
contagioase cum ar fi malaria , encefalite , febra West Nile, febra galbena etc….
La unele specii de tantari , la femela nu se produce maturizarea oualor fara consumarea
sangelui de mamifere. In conditii propice se inmulteste si in spatii restranse in care traieste
si in timpul iernii fara a intra in diapauza.
Adultul poate depune ouale si in sezonul rece , cand temperatura apei depaseste 10
grade Celsius(perioada aprilie-mai).
In timpul primaverii si verii generatiile se succed la 15-20 de zile in functie de temperatura
apei.
Dezvoltarea larvelor se realizeaza in ape statatoare .
Stadiile de dezvoltare sunt ou, larva (cu 4 faze),pupa si adult.
Existenta apei este absolut necesara pentru dezvoltarea tantarilor.

38
Femelele depun ouale pe suprafata apei, din acestea rezulta in aproximativ 2-3 zile
larvele care au 4 faze de naparlire. Larvele se dezvolta pe o perioada de 4-10 zile in apa
, fiind nevoite sa iasa la suprafata pentru respiratie.
Dupa 4-10 zile din larve rezulta pupele , care deasemenea traiesc in apa si sunt nevoite
sa iasa la suprafata pentru respiratie.
Dupa cateva zile , pupele se transforma in adulti si se reia ciclul evolutiv.
Durata de viata a tantarilor adulti variaza de la 1-2 luni (pentru cateva specii )- pana la 6
luni pentru speciile care hiberneaza ca adulti.
Femelele de obicei traiesc mai mult ca masculii , si numai femelele inteapa si se hranesc
cu sange , pentru a putea depune oua fertile.

Puricele (familia Pulicidae)

Insecta nearipata, mica (0,8-4 mm)cu corpul turtit lateral ,picioare puternice , adaptate
pentru salt.
Puricii sunt ectoparaziti hematofagi pentru om si animale,rezista foarte mult in lipsa de
hrana si pot trai mult timp departe de gazda lor obisnuita , in locuinte parasite, cotete ,
vizuini etc.
Femelele depun ouale in crapaturile dusumelelor, in colturile cu praf ale incaperilor, in
rufaria murdara, in adaposturile si cuiburile pasarilor.
Din oua se dezvolta larvele , vermiforme, mobile, se hranesc cu materii organice si cu
excrementele adultilor care sunt foarte bogate in hemoglobina.
Larvele se transforma in nimfa in 10-12 zile, nimfele dupa alte 12 zile devin insecte adulte
, evolutia durand 30 de zile.
Puricii sunt responsabili pentru transmiterea unor boli precum ciuma, tularemia ,
rickettsioza, variola.

Paduchele (familiile Pediculidae si Haematopinidae)

Insecta ectoparazita,aptera , cu corpul turtit dorso-ventral.

Aparatul bucal este adaptat pentru intepat si supt.Sunt hematofage, se dezvolta prin
metamorfoza incompleta.

Ouale sunt fixate pe parul gazdei printr-o substanta lipicioasa.

39
Din oua ies insecte tinere , asemanatoare cu cele adulte , dar mai mici, care devin adulte
in 3-4 saptamani.

Plosnitele(familia Cimecidae)

Insecte cu corpul oval, turtit dorso-ventral, aptere,avand in locul aripilor pe mezotorace

doar o pereche de solzi mici , ovali.

Sunt hematofage in toate stadiile de dezvoltare , avand aparatul bucal adaptat pentru
intepat si supt.

Sunt nocturne,,in timpul zilei stau ascunse de lumina in crapaturile mobilierului, peretulor,
tablourilor etc., se deplaseaza repede, trec cu usurinta dintr-o incapere in alta , de la un
etaj la altul sau dintr-un adapost la altul, deplasndu-se pe pereti, tevi de instalatii sanitare.

Raspandesc un miros neplacut, caracteristic,datorat secretiei unei glande care se gaseste

pe partea ventrala a toracelui la adulti si pe abdomenul larvelor.

Sunt foarte rezistente la infometare , putand sa supravietuiasca fara hrana in locurile

nepopulate pana la un an.

Femela depune in timpul vietii un nr. De 200 oua, cate 1-4 pe zi.

Dupa 6-8 zile. Eclozioneaza larve asemanatoare adultului , dar mai mici.Dupa ecloziune
larvele iau 1-2 picaturi de sange si trec dupa o saptamana in stadiul de nimfa.In acest
stadiu se produc 4-4 naparliri spatamanal.de la o naparlire la alta nimfele au nevoie de
sange .

Durata evolutiei de la ou la adult este de 48-80 de zile in functie de temperatura si

disponibilitatea hranei. Durata de viata a unui adult este de aproximativ 14 luni.

Aprecierea gradului de infestare cu insecte

Infestarea spațiilor de depozitare, a încăperilor de producție și a anexelor sociale are loc

de cele mai multe ori din cauza lipsei de control privind calitatea materiilor prime, a unei
igiene necorespunzătoare privind depozitele, ambalajele, etc.
40
Aprecierea gradului de infestare, constă în determinări de laborator dar si in determinări
sau observații empirice care se referă la: numărul de larve găsite la un kilogram produs
alimentar infestat sau cum ar fi numărul de gărgărițe la kilogram- pentru faina.
-infestare de gradul I: în cazul în care s-au găsit mai puțin de 20 larve pe 1 kilogram
(indiferent de specia de insecte);
-infestare de gradul II: când numarul de larve pus în evidență depășește 20 la 1 kilogram
produs examinat;
-infestare de gradul III: este infestarea în masă a produsului controlat.

La cereale aprecierea infestării cu gărgărite care este mai frecventă se face de

asemenea după numărul lor, raportat la 1 kilogram de cereale:
-infestare de gradul I: în cazul în care sunt puse în evidență până la 5 gărgărițe la
kilogram; -infestare de gradul II: în situația în care numărul de gărgărițe găsit la 1 kilogram
de cereale este cuprins între 5-10;
-infestare de gradul III: când sunt găsite peste 10 gărgărițe la 1 kilogram de cereale luate
în control.
Conform indicațiilor din STAS 1633, pentru aprecierea stării fitosanitare a unui produs
(grâu, făină, orz, etc.) se recoltează o probă medie cu ajutorul unei sonde conice (din
depozite în vrac) sau cu sonda de sac, când produsele sunt ambalate în saci.
Probele medii, în greutate de 200-300 g se analizează în laboratoare, cel mai târziu după
două zile de la recoltare. Pentru depistarea dăunătorilor din interiorul boabelor, se
secționează cu lama 50 boabe și se examinează fiecare cu lupa.

Tehnica aplicării insecticidelor

În funcție de starea de agregare a insecticidelor, de produsul comercial folosit și de locul

supus dezinsecției se folosesc următoarele forme de aplicare:
-pulberi, care reprezintă un amestec de substanță activă într-un suport ca: talc, caolin,
cenușă. Se aplică prin prăfuirea în strat subțire a suprafețelor de tratat. Aplicarea se
repetă la intervale determinate de biologia insectelor combătute și durata remanenței
insecticidului;
-pulberi înmuiabile, se prepară din produsele comerciale sub formă de suspensii dense
în apă;
-soluții și emulsii, se prepară din produsele comerciale prin diluare cu apă.

41
Soluțiile și emulsiile se aplică prin spălare, pulverizare, aerosolizare, scufundare,
îmbăiere, fiind necesari aproximativ 25-60 ml/m² suprafață;
-fumigații, cu substanțe active în amestec cu substanțe care ard lent și produc fum gros,
care se depune sub formă de microcristale pe suprafețe. Ca forme comerciale sunt;
petarde, cartușe sau benzi fumigene;
-gazarea, se practică cu insecticide sub formă gazoasă sau cu insecticide care se
volatilizează usor. Se impune etanșarea spațiilor tratate;
-săpunuri și paste cu insecticide se folosesc pentru spălarea suprafețelor, a rufelor și a
echipamentului de protectie;
-benzi toxice, sunt preparate industrial prin impregnarea benzilor textile cu insecticide de
contact.
Benzile se suspendă în locurile populate cu insecte zburătoare. În mod asemănător se
pot folosi planșete din P.V.C. de aproximativ 30x30 cm, unse cu pastă fluidă (100 g
insecticid + 0,5 l apă + 0,5 l lapte + 2 Kg zahăr) pe ambele fețe care se suspendă în
locurile cele mai frecventate de muște;
- momeli, preparate din insecticide cu alimente preferate de insecte. Prin adăugarea de
apă se prepară paste toxice. Momelile lichide se prepară din discuri de hârtie îmbibate cu
insecticide, care pentru folosire se pun în vase cu apă si zahăr.

Aparatura pentru dezinsectie este aceeași cu cea care se foloseste la dezinfecție. In

cazul in care un spatiu trebuie supus lucrarilor de dezinfectie , obligatoriu este necesar
ca in spatiul respectiv sa nu existe insecte , sau daca exista acel spatiu sa fie initial supus
lucrarilor de dezinsectie (datorita faptului ca insectele sunt vectori pentru agenti patologici
si astfel se impiedica contaminarea spatiului).
Aparatura pentru dezinsectie este aceeași cu cea care se foloseste la dezinfecție
- Pulverizatoare de spate, pompe de mana , vermorele:
Sunt pulverizatoare purtabile cu rezervor de o capacitate medie, au o pulverizare precisa.
De obicei sunt fabricate din materiale rezistente la agenti corozivi si au supape rezistente
la substante agresive. Aceste echipamente se folosesc pentru imprasitierea insecticidelor,
fungicidelor si erbicidelor, dar si a ingrasamintelor. Pot fi manuale sau electrice. De obicei
cele manuale au levierul de pompat ambidextru.

-Atomizoarele, pulverizatoare motorizate, LV-uri:

42
sunt echipamentele care pulverizeaza solutiile in particole de dimensiuni mici (Low
Volum). Se folosesc in special la exterior dar si la interior. Echipamentul cel mai uzual din
aceasta categorie este atomizorul de spate. Debitul de pulverizare este mai mare decat in
cazul pulverizatoarelor de joasa presiune.

Motorul acestuia este in 2 timpi functioneaza cu amestec de ulei in benzina in raport 1:50
si are puterea pana in jurul valorii de 3,5 CP fiind suficienti pulverizarii pana la 12 metri.
Motorul echipamentului genereaza un jet de aer care antreneaza particulele de solutie
realizand o pulverizare mai usoara si mai eficienta.

Rezervoarele de solutie variaza pana la 20 litri, acestea pline plus greutatea aparatului 10
- 12 kg, insumeaza o valoare suficient de mare pentru a fi obositor de carat in spate.
In afara de modelele de spate exista si echipamente ce se poarta pe masini generand
aceleasi particule doar ca in debite si la distante mult mai mari. Acestea se folosesc in
special la dezinsectiile urbane sau in agricultura la pulverizarea pesticidelor peste culturi
agricole.

-Generatoare de ceata rece,ULVuri,nebulizatoare

sunt aparate care permit pulverizarea foarte fina a substantei utilizate.ULV-ultra low
volume, este definit ca avand un volum foarte scazut al ratei de aplicare pe unitate de
suprafata/spatiu, care garanteaza un control economic al daunatorilor.

-Generatoare de ceata calda, foggere, termonebulizatoare

Termonebulizatorul este un echipament utilizat in special la tratamentele de dezinsectie

dar si la dezinfectii. Principiul lui de functionare este simplist - pulverizarea solutiei de lucru
sub forma de particule foarte fine (la nivelul micronilor). Fiind incalzite de aerul generat de
motorul pe benzina si fiind foarte usoare acestea "plutesc" foarte mult in aer si ocupa tot
volum incaperii unde este pulverizat (la utilizarile in door).

Pregatirea dezinsectiei are ca scop parcurgerea tuturor etapelor preliminare necesare

efectuarii de lucrari de dezinsectie in conditii optime.

43
Premergator efectuarii lucrarii de dezinsectie societatea /persoana care efectueaza
dezinsectia are obligatia de anunta prin intermediul beneficiarului ,persoanele care
locuiesc sau pot accesa imobilul sau spatiile in care se vor efectua lucrarile de dezinsectie
asupra datei ,orei si scopului pentru care se efectueaza lucrarile .

Deasemenea la intrarile in imobilul in care se vor efectua lucrari de dezinsectie se vor

aplica cu cel putin 24 de ore inainte afise , in locuri foarte clar vizibile care anunta populatia
cu privire la urmarea efectuarii lucrarilor.Aceste afise/avertizoare vor contine urmatoarele
informatii:

-data si ora la care se va efectua lucrarea.

-scopul lucrarii

-produsul folosit si substanta activa continuta (in ce concentratie).

-concentratia solutiei de lucru

-avizul Ministerului Sanatatii pentru produsul folosit.

-posibilele intoxicatii accidentale la oameni si animale,care pot surveni

-antidot de folosit si recomandari in caz de intoxicatie accidentala precum si persoana

responsabila din partea beneficiarului la care se poate gasi antidotul (daca este cazul)

-persoana responsabila in caz de intoxicatii din partea beneficiarului

-interzicerea intrarii in imobil pe parcursul efectuarii lucrarilor

-solicitarea de evacuare a imobilului in vederea efectuarii lucrarii.

44
In pregatirea lucrarii de dezinsectie se vor parcurge urmatoarele etape:

1.Identificarea particularitatilor structurale si de mediu ale obiectivului supus dezinsectiei

Se vor analiza elementele relevante pentru activitatea de dezinsectie , se vor analiza

dimensiunea si natura suprafetelor care urmeaza a fi supuse dezinsectiei pentru stabilirea
necesarului de insecticide.

Particularitati structurale: tipul spatiilor, tipuri de suprafete ce urmeaza a fi supuse

lucrarilor,amplasare, constructii existente , amenajari etc.

Paricularitati de mediu: temperatura, umiditate,vegetatie, existenta surselor de apa si

hrana , conditii favorabile inmultirii etc.

Obiectivul supus dezinsectiei :locuinte, sedii administrative, spitale, cantine, bucatarii,hale

industriale, hale alimentare, depozite de cereale, furaje, alimente, unitati zootehnice, zone
populate, scoli, gradinite etc.

Elemente relevante : dimensiune, accesabilitate, dotari existente

2.Identificarea speciilor de insecte daunatoare si nivelul de infestare

Speciile insectelor daunatoare si nivelul de infecstare sunt identificate prin metode

specifice, prin analizarea atenta a locurilor de prezenta a exemplarelor adulte si a formelor
larvare , in vederea alegerii insecticidului cu actiune selectiva adecvata.Nivelul de
infestare este identificat cu profesionalism in vederea stabilirii concentratiei optime de
insecticid si a tacticii de combatere.

Insecte daunatoare: de ex.insecte zburatoare,insecte taratoare,

3.Stabilirea metodei de dezinsectie de aplicat

Metoda de dezinsectie este stabilita in corelatie cu specia de insecte daunatoare

identificata si caracteristicile acesteia, este aleasa in functie de nivelul si extinderea
infestarii, in conformitate cu locatia spatiilor de procesat si avand in vedere ansamblul
aspectelor relevante pentru executarea lucrarii.
45
 Metode de dezinsectie :

-metode simple,metode combinate

-metode mecanice, fizice, chimice, biologice.

4.Alegerea insecticidului de utilizat

Acesta este ales in functie de spectrul de activitate al acestuia si tipul speciei de

combatut.Insecticidul este ales in corelatie cu forma de aplicare,particularitatile spatiilor
infestate,natura suprafetelor de procesat (ciment,metal,zidarie,sticla, pardoseli rasini
epoxidice),in conformitate cu caracteristicile acestuia,cai de patrundere specifice.

Specii ale insectelor daunatoare: gandaci, molii,plosnite,muste, tantari,

purici,paduchi,etc..

Tactica de combatere – aplicare de insecticide de soc, insecticide cu remanenta

mare,aplicari repetate, etc.

5. Selectarea aparaturii necesare pentru dezinsectie

Aceasta este selectata in functie de insecticidul folosit, forma de aplicare a acestuia,in

corelatie cu spatiile de procesatsi randamentul urmarit, in conformitate cu specificatiile
producatorilor si caracteristicile tehnice ale produselor folosite, in concordanta cu metoda
de dezinsectie aplicata.

Se vor avea in vedere urmatoarele elemente variabile:

Particularitati strcturale:tip spatii(interioare,exterioare), tipuri de suprafete,

amplasare,forma,combinatie suprafete, constructii existente,etc

Particularitati de mediu:temperatura, umiditate,vegetatie,existenta sursa de apa si hrana

Obiectivul supus dezinsectiei: locuinte,sedii administrative,spitatel,cantine,bucatarii,

hale,depozite cereale,locuinte, scoli, gradinite, spatii verzi,etc.

46
Elemente relevante pentru dezinsectie: dimensiuni suprafete,accesibilitate,natura
suprafete,

Insecte daunatoare:insecte zburatoare, taratoare

Metode de dezinsectie: metode simple, metode combinate, metode mecanice, fizice,

chimice, biologice.

Natura suprafetelor de procesat: metal, sticla, ciment, pamant

Modalitati de interventie: interventii ale beneficiarului (curatenie,evacuare oameni ,

animale,din zona de procesat,protejarea obiectelor); interventii ale agentului DDD,
aplicare de metode de dezinsectie.

Locuri de prezenta : locuri de depunere a oualor si eclozare,locuri de hranire si

adapare,locuri de refugiu si cuibarire,cai de circulatie

Tactica de combatere: aplicare de insecticide de soc sau remanente,aplicare insecticide

simultan la nivelul intregului biotop,aplicari repetate.

Aspecte relevante : protectia mediului inconjurator,protectia

oamenilor/animalelor,desfiintarea conditiilor acre au permis aparitia si inmultirea
daunatorilor,asigurarea unei combateri sistematice , nu ocazionale,respecatrea ciclului
corect de executia a lucrarilor de dezinsectie,asocierea rationala, corecta a metodelor si
insecticidelor,asigurarea de catre beneficiari a conditiilor necesare pentru realizarea
dezinsectiei.

Foreme de aplicare a insecticidului: pulberi, solutii,emulsii, gaze toxice,fumigatii.

Caracteristici ale insecticidului: durata efectului,rezistenta in conditiile de

umiditate,temperatura,lumina,atractie fata de insecte,neagresivitate fata de suportul pe
care se aplica,usurinta in manipulare,pret, toxicitate scazuta fata de speciile nevizate.

47
VII .3. DEZINSECTIA SUPRAFETELOR

Dezinsectia poate fi realizata prin mai multe tipuri de mijloace:

-mijloace mecanice,

- mijloace fizice

- mijloace chimice.

- mijloace biologice

In anumite situatii mijloacele de dezinsectie aplicate por fi combinate , de exemplu la

dezinsectia unei unitati sa se aplice concomitent mijloace mecanice de dezinsectie
(capcane ), concomitent cu mijloacele chimice (aplicarea pe suprafete a unui insecticid).

Mijloace mecanice de dezinsecție

Mijloacele mecanice de dezinsecție au ca scop major captarea insectelor sau limitarea

circulatiei acestora, utilizându-se în acest scop diverse capcane, benzi lipicioase.

Limitarea circulației insectelor în perioada caldă a anului se face prin folosirea unor plase
de sârmă cu ochiuri foarte mici și dese precum și tifon amplasate în fața ferestrelor și a
ușilor.

Mijloace fizice de dezinsectie

În vederea reducerii numărului de insecte se folosesc următoarele procedee: utilizarea

caldurii fie sub formă uscată sau umedă, frigul, electrocutarea, radiațiile ultraviolete,
radiațiile elecromagnetice și ionizante.
Formele sub care căldura uscată intervine în procesul de dezinsectie sunt: incinerare
(ardere), flambare. Căldura umedă este aplicată sub formă de fierbere-opărire, fiind o
metodă foarte eficientă.
Căldura reprezintă unul dintre factorii esențiali pentru dezvoltarea insectelor și al
acarienilor. În cazul depășirii limitelor superioare de toleranță în ceea ce privește
temperatura necesară dezvoltării lor, atrage după sine reducerea sau chiar distrugerea
acestora. Astfel, menținerea în încăperi a unei temperaturi ce depășește 60 °C, are efect
distrugător asupra tuturor speciilor de insecte vizate (gândaci de bucătărie, gărgărițe,
48
acarieni). În ultimele decenii se utilizează radiațiile infraroșii datorită eficienței sale cu
privire la obtinerea unor temperaturi ridicate în scurt timp. Flambarea reprezintă o metodă
eficientă de distrugere a insectelor, nu necesită mari cheltuieli; singura condiție fiind
aceea de a se dispune de lămpi de benzină, arzătoare de gaze. Suprafețele
necombustibile supuse dezinsecției vor fi umezite în prealabil pentru a se distruge nu
numai insectele adulte, ci și ouăle și larvele de insecte existente între fisuri existente.
Incinerarea (arderea). În vederea distrugerii insectelor se incinerează obiectele de mică
valoare (așternut, saci de hârtie, gunoi, chiar echipamente ), însă pentru mai mare
siguranță este preferabil ca această metodă să se asocieze și cu alte metode de
combatere. Frigul, poate acționa în vederea reducerii sau chiar distrugerii unor specii de
insecte existente în depozitele de cereale, metodă frecvent utilizată în țările nordice unde
valorile de temperatura sunt cu mult sub 0 °C. Această metodă se poate aplica și în
țara noastră în perioada rece a anului, în fermele care funcționează pe principiul "totul-
plin, totul-gol. Menținerea unei temperaturi de sub 20 °C timp de 2-3 saptămâni duce la
dispariția tuturor formelor de existență în cazul ploșnițelor. În depozitele de cereale
temperaturi de -15 °C timp de 24 de ore se soldează cu distrugerea acarienilor.
Radiațiile ultraviolete. Practic nu radiațiile ultraviolete în sine au actiune distructivă
asupra insectelor, ci ele reprezintă doar o modalitate de atragere a acestora, din care
cauză s-a recurs la realizarea unor capcane prin electrocutare bazate pe prezența unei
lămpi ultraviolete pentru atragerea lor.
Radiații ionizante. În ultima perioada de timp cercetătorii își concentrează atenția asupra
găsirii unor noi soluții de combatere al insectelor fără utilizare de substanțe chimice. În
acest scop, utilizarea radiațiile ionizante (gama în special), este una dintre metodele
frecvent utilizate în practică, fiind o sursă nepoluantă, dar a cărui efect scontat este
maxim. Această metodă este folosită în special pentru combaterea gândacilor din
depozitele de cereale, iar efectul asupra insectelor este acela de reducere a numărului
de indivizi prin diminuarea capacității de reproducere al acestora. Insectele iradiate devin
sterile. Alimentele supuse iradierii nu au acțiune nocivă asupra consumatorilor. Există
totuși un impediment: : scăderea capacității de germinare al semințelor în cazul iradierii.
Electrocutarea insectelor – este posibila si se aplica la diferite tipuri de capcane electrice,
acestea fiind prevazute cu o sursa de radiatii ultraviolete cu rol de atractant fizic sau
prevazute cu atractanti chimici (feromuni)si cu o ngrila de electrocutare la 2000-4000V.

49
 In industria alimentara , pentru a preveni potentialul contact dintre insecticid si produsul
alimentar este preferata folosirea acestui tip de capcana.

Mijloace chimice de dezinsecție

Mijloacele chimice de dezinsectie reprezinta totalitatea substanțelor de natură

anorganică sau organică obținute din plante sau sintetizate, care se prezintă sub diverse
forme: pulbere, soluții, emulsii sau aerosoli utilizate pentru reducerea numărului de
insecte sub pragul de infestație și care poartă denumirea de insecticide. Insecticidele fac
parte din marea grupa a pesticidelor (pest = microb, flagel).
Denumirea de insecticid provine din latinescul insecta și cădere – a distruge. Efectul toxic
asupra insectelor apare în urma pătrunderii insecticidului in organism ,prin ingestie,
respirație sau prin contact direct.
Criteriile pe baza cărora se alege insecticidul sunt multiple, cum ar fi :
- Spectrul de acțiune (insecticid, acaricid, ovicid, larvicid, moluscocid)
- Gradul de toxicitate pentru om și animale. În funcție de acest criteriu insecticidele se
împart în 4 grupe de toxicitate (griupele I,II,III,IV)
- Calea de pătrundere în corpul insectei (digestivă, respiratorie, de contact);

- Remanența substanței insecticide în mediul ambiant;

- Sinergism sau incompatibilitate la folosire în combinație cu alte substanțe;

- Evitarea apariției efectului de „insecto – rezistență” în utilizarea de lungă durată a aceleași

substanțe, la populațiile de insecte;
- Nu trebuie subminat aspectul economic, adică, prețul insecticidului în relație cu
concentrația de aplicare.

In functie de substantele active care intra in componenta lor , insecticidele se impart in

insecticide anorganice și organice.

Insecticide anorganice
Sunt insecticide cu toxicitate ridicată atât pentru om cât și pentru animale. De regulă
acestea se folosesc în combaterea dăunătorilor din depozitele de cereale, întreprinderi
de morărit și panificație. Din categoria insecticidelor anorganice fac parte:

50
Acidul cianhidric (HCN) - gaz stabilizat, în stare pură, incolor, care la temperatura de 26,5
°C degajă lent gazul, având miros de migdale. Denumirea comercială a produselor care
conțin ca substanță activă acidul cianhidric sunt: Zyclon, Uragan D, Cyclone B, iar pentru
cianura de calciu: Calcid, Cynogas, Calcyan, etc. În cazul utilizării acidului cianhidric
pentru gazarea magaziilor, vapoarelor, hambarelor, silozurilor pentru cereale, uneori se
adaugă și gaze avertizoare, iritante ale ochilor sau iritante pentru nas și gât.
Acidul boric. Forma de prezentare: pulbere de culoare albă, cristalină, inodora, solubilă
în apă și alcool. Insecticid utilizat la combaterea gândacilor de bucătărie, sub formă de
pulbere nediluată (5-15 g/cm2), sau sub formă de momeli de pâine îmbibată în soluție
suprasaturată de acid boric. Boaratul de sodiu este tot un compus al borului care
acționează eficient contra gândacilor de bucătărie.
Compuși ai arsenului. Sunt insecticide anorganice care acționează pe cale digestivă, nu
atacă ouăle insectelor și paraziților, au un grad înalt de toxicitate pentru om și animal,
sunt utilizate mai mult în agricultură sub formă de pulberi și momeli. Din această categorie
fac parte: arsenitul și arseniatul de sodiu sau de calciu. Se folosesc sub formă de soluții
sau pulberi 3-5% pentru distrugerea gândacilor.
Acetoarsenitul de cupru (verdele de Paris) se găseste sub forma unei pulberi de culoare
verde, insolubilă în apă, dar solubilă în acizi și amoniac. Este extrem de toxic atât pentru
om cât și pentru animale, motiv pentru care este utilizat în special pentru distrugerea
dăunătorilor din plante, deși are același efect distrugător și asupra altor insecte (ploșnițe,
pulbere 10% amestecat cu talc).
Bromura de metil. Face parte din grupa a II-a de toxicitate, se prezintă sub formă de gaz
fumigant, utilizat la dezinsecție în cazul fabricilor de nutrețuri combinate, magazii și chiar
a furajelor concentrate din saci, vagoane de cale ferata, camioane sau remorci. Deși
bromura de metil determină metilarea unor fracțiuni proteice din cereale, se permite
utilizarea lui în acțiunile fitosanitare. În spații etanșe se aplică 30-40g/m3. Bromura de
metil mai este cunoscută și sub denumirea de bromometan sau monobrommetan. Este
un agent neurotoxic și narcotic, cu acțiune lentă și efect cumulativ. Are acțiune
microbicidă, insecticidă, acaricidă și raticidă.

51
Insecticide organice

Se împart în: insecticide organice naturale și insecticide organice de sinteză,care la

randul lor se clasifica în funcție de substanța activă încorporată în produs , în funcție de
modul de acțiune, remanență în mediu, în alte două categorii: insecticide organoclorurate
și insecticide organofosforice.

Insecticidele organice naturale

Sunt de origine vegetală și rezultă în urma metabolismului unor plante și încorporate la

nivelul frunzelor, florilor sau al semințelor Caracteristicile de bază ale acestor insecticide
sunt : o parte din insecticide pot fi toxice pentru om și animal acționând la nivelul
sistemului nervos, nu prezintă o mare remanență în mediu, sunt folosite cu preponderență
în combaterea dăunătorilor din culturile de plante dar și în vederea combaterii acarienilor
sau a ectoparazitilor, cu mențiunea că nu se distrug și ouăle acestora. Se folosesc sub
formă de extracte lichide sau pulberi. Parte din aceste insecticide sunt întrebuințate de
secole.
Din categoria insecticidelor organice naturale fac parte: Nicotina – este un alcaloid , care
se găseste în tutun (Nicotiana tabacum) și mahorca (Nicotiana rustica). Se folosește sub
formă de extract apos, leșie de tutun sau fumigații. Se comercializează sub formă de
concentrate emulsionabile cu 20-40% nicotină sau soluții cu 40% sulfat de nicotina. Fiind
o substanță toxică atât pentru om și animal se recomandă utilizarea în agricultura pentru
combaterea dăunătorilor din plante.
Anabazina – alcaloid, izomer al nicotinei care se obține din planta Anabasis aphylla
cultivată în țările sudice. Din aceleași considerente expuse în cazul nicotinei, în practică
anabazină se folosește tot pentru combaterea dăunătorilor din culturi, mai ales sub formă
de sulfat de anabazină 20-40% s.a

Rotenonele - alcaloid extras din Derris eliptica – plantă exotică. Principalul alcaloid este
rotenona. Nu este toxică pentru plante iar pentru organismele superioare gradul de
toxicitate este redus. Modul de pătrundere în organismul insectelor: prin contact și
ingestie. Are un preț relativ ridicat, motiv pentru care la noi în țară nu este comercializat.
Piretrinele- sunt extrase din florile unor crizanteme din genul Pyrethrum sau
Chrysanthemum. Utilizarea acestor substanțe este seculară, iar produsul cu acțiune

52
insecticidă purta denumirea de pulbere dalmatică. Substanța activă poartă denumirea de
piretrine (I și II) și cinerine (I și II).
Datorită însușirilor de care dispun: efect letal instantaneu asupra insectelor, inofensive
pentru om și animal, nu induc fenomenul de insecto – rezistență, piretrinele au fost
sintetizate și pe cale artificială încă din anul 1949, existând la ora actuală o gamă largă
de produse de sinteză derivate din piretrine: alletrină, biolletrină, deltametrină,
cipermertrină, tetrametrină, permertrină, etc., a căror utilizare a luat o amploare deosebită
datorită însușirilor de care dispun: au o stabilitate mai mare în mediu spre deosebire de
piretrinele naturale care se descompun rapid sub influența unor factori de mediu (lumina,
contact direct cu aerul), remanența mai bună, toxicitate moderată.

Insecticide organice de sinteză :

1.Insecticidele organoclorurate

Caracteristici generale. Sunt produse de sinteză cu acțiune insecticidă puternică,

toxicitate relativ scăzută pentru om și animale, remanența prelungită în mediu. Din
această grupă fac parte: DDT, HCH și ciclodiene.
DDT (diclor-difenil-tricloretan.) Dintre cei trei izomeri ce fac parte din componența DDT-
ului, izomerul pp1 (para prim), are acțiunea insecticidă cea mai puternică. Este un
insecticid de contact și de ingestie, efectul toxic asupra insectelor este lent și de lungă
durată. Deși a fost unul dintre insecticidele cu o întrebuințare foarte largă, imediat după
cel de al doilea război mondial utilizarea acestuia a scăzut. S-a constat faptul că, în
condițiile aplicării unor cantități repetate de organoclorurate crește concentrația în mediile
naturale (apa, sol), în alimente, flora și fauna acvatică și terestră și chiar în organismul
animalelor domestice de unde prin lapte, carne, ouă, ajung în organismul uman. DDT-ul
se cumulează în țesutul adipos al animalelor, apare efectul de insecto – rezistență la
populațiile de insecte și are o persistență îndelungată în mediu.
La ora actuală organocloruratele pot fi întrebuințate numai în vederea combaterii
țântarilor, purecilor, păduchilor, și nu în proporție mai mare de 10% din totalul
insecticidelor folosite. DDT-ul se prezintă sub formă de pulbere cristalină, alb-gălbui, cu
miros aromat, solubil numai în solvenți organici. Produsul tehnic conține 70% izomer pp
HCH – hexaclor - ciclo - hexanul. Ca și DDT-ul, produsul conține mai multi izomeri de
poziție, dintre care izomerul gama are acțiunea cea mai toxică asupra insectelor. Produsul

53
 tehnic se prezintă sub forma unei substanțe cristaline, de culoare alb – cenușie, cu miros
neplăcut, persistent, solubil numai în solvenți organici, cu o mare stabilitate chimică (este
stabil în aer, lumină și căldură). Este o substanță ce acționează asupra insectelor prin
ingestie sau contact direct. Este comercializat sub denumirea de Lindan 99% (lipsit de
miros) sau Gamexan. Insecticide din clasa ciclodiene Sunt hidrocarburi policiclice.
Acțiunea asupra insectelor este asemanatoare organocloruratelor, dar sunt substanțe cu
o toxicitate mărita pentru om și animale, motiv pentru care au fost scoase de pe piață.
Acestea au fost utilizate în special în domeniul fitosanitar și comercializate sub diverse
denumiri: Aldrin, Dieldrin, Clordan, Toxafen, Pinetox, Heptaclor.

2. Insecticidele organofosforice

Sunt esteri ai acizilor fosforici, care rezultă din înlocuirea atomilor de hidrogen cu radicali
de hidrocarburi simple sau substituite. Se folosesc pe scară largă, substituie cu succes
organo-cloruratele, exercită o acțiune biologică puternică și rapidă asupra insectelor, nu
se acumulează în organism sau în produselor animaliere, au remanență redusă în mediu,
deoarece în soluții apoase acide sau alcaline hidrolizează, cu formare de acid fosforic și
alcooli.
Sunt considerate insecticide de șoc. Acțiunea toxică asupra insectelor se exercită prin
inhibarea colinesterazei, enzima de care depinde degradarea acetilcolinei răspunzatoare
de dezintoxicarea organismului; în consecință are loc blocarea transmiterii influxului
nervos și moartea insectelor prin paralizie.
Clasificarea insecticidelor de interes practic se poate face fie în funcție de grupa de esteri,
fie în funcție de gradul de toxicitate la om și animale.

Pe grupe de esteri:

- Ortofosfați (DDVP, Dibrom, Fosdrin, etc)

- Tiofosfați (Parathion, Diazinon, etc)

- Pirofosfați

- Ditiofosfați (Malation, Carbetox, etc)

- Fosfanați (Dipterex, Clorofos, Neguvon, Onefon, etc)

Clasificarea insecticidelor organofosforice în funcție de gradul de toxicitate:

54
- Grupa I-a de toxicitate – (cele mai periculoase din punct de vedere al toxicității pentru om
și animale) – Parathion (sinonimele: E 605, Selefos, Tyfon, Wofatox, etc);
- Grupa a II-a de toxicitate sau cu toxicitate moderată (Diazinon; DDVP – sinonime:
Vapona, Nogos, Divipan, Diclorfos, etc)
- Grupa a III-a de toxicitate sau grupa insecticidelor organofosforice cu toxicitate redusă
(Malathion, Clorofos, Neguvon – sinonim Triclorfon, Dipterex, etc;
- Grupa a IV-a de toxicitate – Carbetox a.Insecticide organofosforice pe baza de
DDVP(dimetoxidiclorvinil-fosfat)
Diacap – conține Diazinon microîncapsulat 30%. Rezultate bune dă în combaterea
gândacilor de bucătarie, ploșnițelor, puricilor, furnicilor și dipterelor generatoare de
discomfort. Se folosește sub formă de pulverizare fină în suspensie apoasa, asigură o
remanență a suprafețelor supuse dezinsecției timp de 3-4 luni. Este toxic pentru albine.
Insecticide organofosforice din grupa ditiofosfatilor Malation sinonim cu Karbofos,
Malaphos, Maltox, Pol- Malafos. Denumirea uzuală a produselor comercializate la noi în
țară Carbetox 37 – concentrat emulsionabil în apă cu 37% s.a; Carbetox 50 – concentrat
emulsionabil cu 50% s.a și odorizat; Cimexan – soluție în white spirt cu 0,5% s.a; Intox –
spray pe bază de soluție în distilat de petrol cu 1% s.a.
O variantă a acestui produs mai conține 1% izomer gama HCH. Malation, se prezintă
sub forma unui lichid de culoare galben-brun, cu miros caracteristic, insolubil în apă, dar
solubil în diferiți solvenți organici. Actionează la un pH cuprins între 5-7. Un pH sub 5 sau
peste 7 determină descompunerea sa. Nu este toxic pentru om și animal la concentrații
mai mici de 0,5% mg/m3. La pisici se observă simptome de intoxicație la o concentrație
de 10-12 mg/m3. Forma de utilizare: emulsie în apă.
Insecticide organofosforice din grupa fosfanați Triclorfon se comercializează sub
denumirea de: Dipterex, Danex, Neguvon, Clorofos, Polfoschlor, Onefon. În țara noastră
se fabrică Plotox pulbere sau soluție cu un conținut de 2% isomer gama HCH si 0,5%
Triclorfon, și Muscamor care se prezintă sub formă de discuri de carton impregnate cu
200 mg Triclorfon
Triclorfon - se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, cristalină, nevolatilă,
solubilă în apă (12,3%) și în solvenți organici cu 97% s.a, folosit în combaterea scabiei și
hipodermozei. În mediul alcalin hidrolizează formând DDVP care mai departe trece
repede în produși netoxici. Acesta reprezintă unul dintre cauzele pentru care Triocloron
nu se amestecă cu soluții alcaline, (varul).

55
Onefon are aproximativ 80% s.a., fiind recomandat pentru combaterea insectelor: muște,
țânțari, ploșnițe, gândaci de bucătarie. Sub formă de soluții apoase.
Clorofos – se utilizează în dezinsecții în concentrație de 1% s.a. Indiferent de produsul
utilizat: Neguvon 97%, Dipterex 80%, Clorofos 60-80%, la prepararea concentrației de
lucru se va ține seama de concentrația în substanța activă a produsului comercial.
Insecticide organofosforice din grupa tiofosfați Blotic, conține 35% propetamfos.
Actionează eficient în combaterea căpușelor, acarienilor, păduchilor, muștelor și al
purecilor. Produsul actionează prin contact și ingestie, cu remanență relativ lungă. Se pot
aplica îmbăieri locale sau generale la bovine și ovine.
3. Insecticide carbamice.

Sunt esteri ai acidului carbamic, în care ionii de hidrogen sunt înlocuiți cu radicali de
hidrocarburi. Sunt considerate substanțe de soc, cu toxicitate ridicată pentru om și
animale.
Forma de prezentare: pulberi, soluții, spray – uri. Sunt utilizate cu preponderență în
sectorul vegetal, dar și în locuințe precum și în adăposturile pentru animale. Din această
categorie fac parte: Sevin, Dimetilan, Pyramat, Baygon. Pe piața mondială se utilizează
cu preponderență Baygon (conține propoxur), pentru combaterea gândacilor de bucătărie
a tânțarilor, existând mai multe variante ale acestui produs.

4. Insecticide piretroide

Datorită caracteristicilor amintite în cadrul insecticidelor organice naturale substanțele pe

bază de piretrine obținute pe cale sintetică sunt din ce în ce mai frecvent utilizate. Sunt
substanțe biodegradabile cu remanență în mediu de câteva săptamâni și substanțe de
șoc.
Pertrin - lichid emulsionabil pe bază de permertrină, utilizat în combaterea purecilor,
gândacilor de bucătarie, tântarilor, timpul de acțiune asupra suprafețelor tratate durează
3-15 saptamâni în funcție de doza utilizată.
Aqua Reslin Super – soluție utilizată pentru combaterea insectelor zburătoare. La bază,
soluția concentrata are ca s.a. sbioaletrina, permertrina și butoxid de piperanil folosit în
combatea gândacilor de bucătarie.

56
K-otrine – se prezintă sub 2 forme: K-Otrine WP (conține 25 g/kg deltametrina) și KOtrine
Flow (conține 22 g/litru deltametrina). Substanța activă este deltametrina. Este utilizat
pentru combaterea gândacilor de bucătarie și a dipeterelor sinantrope.
Coopex WP 25- are la baza permertrina, utilizat pentru combaterea gândacilor, muștelor,
țântarilor, ploșnițelor.

Mijloace biologice pentru dezinsecție

Reprezintă o alternativă de combatere al insectelor, prezentând un interes deosebit prin

faptul ca sunt inofensive pentru om și animale și urmăresc combaterea insectelor de pe
suprafețe mari de teren. Combaterea biologică constă în folosirea unor substanțe sau
metode cu acțiune selectivă, substanțe care au la bază hormoni, feromoni sexuali,
bacterii, ciuperci. Tot în cadrul mijloacelor biologice se regăsesc atractanții fie ei fizici
(lumina albă) sau chimici și repelenții (dimetilsulfalatul, toluidina, dietiltoluidina – Tabatrex,
Benzimin; Policlorpinen), frunze de tutun, frunze de nuc, naftalina.
Dintre atractanți amintim feromonii sexuali. Un interes deosebit îl reprezintă feromonii
sexuali, care au fost identificați la peste 200 de specii de insecte; structura chimică a
feromonilor identificați aparțin în mare măsură dăunătorilor agricoli. Avantajul utilizării
feromonilor este acela ca nu se produc dezechilibre ecologice, dezavantajul: prețul relativ
mare al produselor.
Eficiența combaterii insectelor cu ajutorul feromonilor depind în mare masură de tipul
capcanelor folosite (capcane care prind sau capcane care ucid)
La ora actuală, cercetările în vederea combaterii insectelor sunt orientate în special spre
inhibarea capacității de înmulțire al insectelor, existând mai multe posibilități și anume:
sterilizare prin hibridare, care constă în cuplarea unor specii de insecte înrudite între ele
având ca rezultat, obținerea unor descendenți hibrizi care nu se pot reproduce; sterilizare
prin iradierea larvelor sau al insectelor adulte, în acest fel se pierde capacitatea de a se
reproduce (autocidie – reducerea potențialului reproducător al insectelor prin alterarea
sau înlocuirea materialului genetic);sterilizare prin utilizarea unor substanțe chimice
(produși anticanceroși).

57
 Combaterea pe cale hormonală

Prin combaterea hormonală se întrerupe sau se perturbă dezvoltarea în diferite stadii a

insectelor; la ora actuală utilizându-se pentru combaterea lor în special hormonii juvenili
(Tripren, Metapren, Hydropren – omologi sintetici ai hormonului juvenil).
Prin contact sau ingerare de către insecte în stadii imature (larve, nimfe) se produc
perturbări în metamorfoza, care determină în final moartea insectelor. Produsele poartă
și denumirea de pesticide din generația a 3-a.

Combaterea pe cale microbiologică

Avantajele utilizării unui astfel de mijloc de combatere sunt:

- Nu sunt periculoase pentru om și animal,

- Se pot folosi ori de câte ori este necesar, fără a polua mediul ambiant,

- Nu comportă metode speciale de utilizare și nici măsuri speciale de protecție.

Preparatele pe baza de bacterii au la baza Bacillus Turringiensis. Această bacterie prin

sporulare produce o toxină proteică, solubilă în mediul alcalin; acționează ca un
antimetabolit, perturbă sinteza proteinelor prin inhibarea acidului ribonucleic.
Produsele pe baza de B. thuringiensis acționeaza în special asupra larvelor de țânțari
(Thuringin, Thurintox - combaterea larvelor de Anopheles, AtroparvusTeknar – produs
comercial care conține suspensie concentrată de spori de B.Thuringiensis serotip H14 și
cristale de delta endotoxină);
Dintre ciupercile folosite în combaterea insectelor, cele mai des utilizate sunt ciupercile
din genul Beauveria. Sporul ciupercilor pătrunde în insecte prin deschideri traheale, tub
digestiv și prin tegument. În organismul insectelor sporii dezvoltă hife care distrug
țesuturile, pe suprafața corpului la insectele moarte apare o masă alba de miceliu,
produsul commercial s enumește Muscaridin.
Perspectivele în vederea combaterii muștelor sunt îndreptate asupra utilizării
protozoarelor parazite și mai ales al microsporidiilor.

58
DEZINSECTIA SUPRAFETELOR

Se face respectand procedura de lucru specifica/procedura operationala utilizand

substante insecticide si metodele adecvate in functie de speciile combatute.

Se parcurg urmatoarele etape:

1.Preluarea de aparatura si substante de dezinsectie:

-aparatura si substantele insecticide sunt preluate in corelatie cu necesarul stabilit ,

conform procedurilor de lucru

-acestea sunt preluate in corelatie cu metoda de dezinsectie stabilita

- preluarea de aparatura si substantele de dezinsectie se realizeaza dupa verificarea

atenta a cerintelor calitative, cantitative si sortimentale.

2.Instruirea beneficiarului privind dezinsectia

-beneficiarul este instruit cu responsabilitate asupra tuturor etapelor de desfasurare a

dezinsectiei, evidentiinduse aspectele esentiale ale derularii acestora

-rolul beneficiarului si interventia acestuia sunt explicate cu claritate,precizie, in corelatie

cu particularitatile situatiei din obiectivul de procesat.

beneficiarul este instruit cu responsabilitate asupra tuturor elementelor cu potential de risc

insistanduse asupra mijloacelor de prevenire a oricaror posibile accidente.

-informatiile furnizate beneficiarului sunt prezentate intr-un limbaj accesibil si la obiect.

-beneficiarul va lua la cunostinta sub semnatura de primire , instructiunile de prevenire a

intoxicatiilor la oameni si animale, precum si a lucrarilor pe care le are de efectuat dupa
efectuarea lucrarii de dezinsectie .

3.Prepararea solutiilor de lucru

59
-solutiile de lucru sunt preparate asiguranduse concentratia de sunstanta activa necesara
pe unitatea de suprafata procesata, in corelatie cu specia insectelor de combatut.

- concentratia solutiilor este asigurata in conformitate cu natura suprafetei de tratat si

caracteristicile acesteia

-solutiile insecticide sunt preparate corect , conform prospectelor si procedurilor specifice,

in corelatie cu proprietatile substantelor continute

-se vor respecta normele de consum specifice, avanduse in vedere protejarea mediului.

-solutiile se vor prepara cu responsabilitate, se vor respecta cu strictete NPM si normele

PSI pentru evitarea accidentelor.

-solutiile se prepara in cantitati necesare lucrarii, in vederea asigurarii prospetimii acestora

si a efectului urmarit.

4.Aplicarea metodelor de dezinsectie

- metodele de dezinsectie sunt aplicate conform instructiunilor de lucru,respectand

succesiunea logica a operatilor si directiile de procesare.

-metodele de dezinsectie sunt aplicate diferentiat, in functie de specia insectelor de

combatut si caracteristicile biologice ale acestora.

-metodele de dezinsectie sunt aplicate avand in vedere interventia in punctele cheie ale
obiectivului de tratat, in corelatie cu obiceiurile insectelor si gradul de invazie.

-metodele de dezinsectie sunt aplicate avand in vedere conditiile climatice existente in

functie de sezon.

-formele de aplicare ale insecticidelor sunt corelate cu tipul insectelor combatute.

-diversele metode de dezinsectie vor fi corelate in mod rational pentru asigurarea

eficacitatii maxime a opertiunii.

60
-metodele de dezinsectie sunt aplicate avand in vedere toate elementele relevante pentru
desfasurarea lucrarilor.

-metodele de dezinsectie vor fi aplicate utilizand echipamente de lucru specifice , cu

respectarea normelor de protectie (combinezoane, manusi, ochelari de protectie, masti de
protectie cu filtre adecvate tipului de dezinsectie folosit).

Se vor avea in vedere urmatoarele elemente variabile:

Aparatura de dezinsectie: aparate pentru produs ceata termica,ceata rece, aparate

mecanice de suflat si stropit, aparate electrice de suflat si stropit

Substante pentru dezinsectie: pulberi,pulberi muiabile,solventi organici,substante chimice

insecticide emulsionabile, cu proprietati pirogene,momeli insecticide etc.

Metode dezinsectie:metode simple ,combinate, metode mecanice, fizice, chimice ,

biologice.

Etape de desfasurare a dezinsectiei : prepararea solutiilor de lucru, procesarea

suprafetelor,inchiderea spatiilor din interiorul constructiilor pe durata prestabilita , cu
respectarea recomandarilor producatorului pentru fiecare tip de insecticid folosit pentru
asigurarea expunerii la insecticid, denocivizarea suprafetelor si obiectelor care vin in
contact cu omul, animalele,pasarile.

Modalitati de interventie ale beneficiarului: efectuarea curateniei preliminare,evacuarea

oamenilor, animalelor,pasarilor,din spatiile de procesat, eliminarea surselor de gunoi ,
pregatirea suprafetelor care vor fi supuse dezinsectiei, aerisirea spatiilor la finalul
operatiunii, spalarea suprafetelor/obiectelor care au intrat in contact cu insecticidul si cu
care omul/animalele ulterior vor intra in contact.

Elemente cu potential de risc : toxicitatea substantelor utilizate, contactul dintre substante

si om/animale,ingerarea substantelor toxice, inflamabilitatea,potentialul exploziv al unor
substante.

Accidente : intoxicatii, ingerare de substante toxice, asfixie, arsuri, produceri de incendii.

61
Speciile insectelor de combatut: gandaci,molii,plosnite,muste, tantari,purici,etc.

Natura suprafetei de tratat: metal ,sticla,panmant, chirpici, ciment.

Caracteristicile suprafetelor de tratat: grad de absorbtie,ph, umiditate,etc..

Specificul situatiei din obiectivul de tratat: caracteristicile biotopului, speciile de insecte

daunatoare,grad de invazie,extindere,natura suprafetelor, zone populate/nepopulate,
conditii climatice etc.

Directii de procesare : de sus spre partile de jos, din spatiile interioare spre cele exterioare

Caracteristici biologice ale speciilor : rezistenta, sensibilitate, varsta.

Puncte cheie ale obiectivului de tratat:cai de circulatie, locurio de depunere a oualor si de

eclozare,surse de apa si hrana

Conditii climatice: temeperatura, umiditate,curenti de aer

Forme de aplicare:baraje, pelicule uniforme de substante cristalizate,straturi de pasta

aplicate prin pensulare,aerosolizare terimca.

Tipul insectelor :zburatoare, taratoare.

Scopul urmarit: distrugerea speciilor de insecte daunatoare cu respectarea legislatiei in

vigoare.

Metode asociate: aplicare de insecticid de soc urmata de aplicare de insecticid cu

remanenta, aerosolizare in locuri inaccesibile si pulverizare umeda a suprafeleor , gazarea
cerealelor in vrac si aerosolizarea spatiului inchis de deasupra.

Elemente relevante pentru efectuarea dezinsectiei: accesibilitate,suprafata, tipuri de

suprafetesupuse dezinsectiei,existenta persoanelor , existenta animalelor in zona supusa
dezinsectiei.

62
Echipamente de lucru necesare realizarii dezinsectiei: aparate cu actionare manuala,
aparate cu actionare electro-mecanica,aparate actionate prin motoare cu ardere interna.

La incheierea lucrarii de dezinsectie se va incheia cu reprezentantul beneficiarului un

proces verbal in care se va specifica produsul folosit, substanta activa continuta si in ce
concentratie, concentratia solutiei de lucru folosite, cantitatea de produs folosita ,
suprafata in m.p.;m.c. care a fost supusa dezinsectiei, data si ora la care a fost efectuata
lucrarea, recomandari in caz de intoxicatii posibile , antidot de folosit in caz de intoxicatii.

Deasemenea reprezentantul beneficiarului va fi instruit sub semnatura de primire asupra

timpului necesar in care imobilul nu poate fi accesat de oameni sau animale si in care
insecticidul dezvolta efectul biocid si in care incinta va ramane inchisa , recomandari de
aerisire (perioada), lucrari pe care urmeaza sa le efectueze dupa perioada de asteptare si
aerisire (spalarea spatiilor, balustradelor, pervazelor, bancilor , meselor , blaturilor de lucru
care au putut intra in contact cu insecticidul), recomandari de spalare a obiectelor
personale gen vesela ,pahare , tacamuri care au putut intra in contact cu insecticidul,
recoamandari de a nu mai consuma alimentele care au fost expuse insecticiduluietc...

La finalizarea lucrarii de dezinsectie ,la intrarile in imobilele care au fost supuse lucrarilor
se vor aplica averizoare in locuri vizibile care aduc la cunostinta :

-data si ora la care a fost efectuata lucrarea.

-scopul lucrarii

-produsul folosit si substanta activa continuta (in ce concentratie).

-concentratia solutiei de lucru

-avizul Ministerului Sanatatii pentru produsul folosit.

-posibilele intoxicatii accidentale la oameni si animale,care pot surveni

-antidot de folosit si recomandari in caz de intoxicatie accidentala precum si persoana

responsabila din partea beneficiarului la care se poate gasi antidotul (daca este cazul)

63
-persoana responsabila din partea beneficiarului(care a fost instruita)

-interdictia de acces in imobil (perioada ) pentru oameni si animale

- recomandari de aerisire , spalare a suprafetelor etc.

Unitatea de DDD va avea elaborate si prelucrate angajatilor proceduri de lucru pentru

Dezinsectie si utilizarea insecticidelor.

Informatiile prospectelor ,fiselor de securitate vor fi prelucrate agentilor DDD angajati sub
semnatura de luare la cunostinta.

SE VOR FOLOSI NUMAI INSECTICIDE AVIZATE DE MINISTERUL SANATATII

PENTRU ACTIVITATEA /DOMENIUL DE ACTIVITATE CARE SE DESFASOARA LA
NIVELUL IMOBILULUI/SPATIULUI SUPUS LUCRARII DE DEZINSECTIE !!!!!

SE VOR RESPECTA CU STRICTETE RECOMANDARILE PRODUCATORULUI CU

PRIVIRE LA CONCENTRATIA SOLUTIILOR DE LUCRU, A CANTITATII DE SOLUTIE
DE LUCRU APLICATA/M.P.,TIMPII IN CARE ACCESUL OAMENILOR SAU
ANIMALELOR ESTE INTERZIS, DURATA DE AERISIRE.!!!!!

ACCESUL PERSOANELOR IN INCINTELE IN CARE AU FOST EFECTUATE LUCRARI

DE DEZINSECTIE SE VA FACE NUMAI DUPA RESPECTAREA TIMPULUI DE
ASTEPTARE, AERISIRE TEMEINICA (CONF INDICATIILOR PRODUCATORULUI) SI
DUPA CURATAREA SUPRAFETELOR CU CARE OAMENII SAU ANIMALELE POT
INTRA IN CONTACT .!!!!

64
 Deratizarea

Cuprinde totalitatea mijloacelor și metodelor de combatere a rozătoarelor. Când

vorbim despre rozătoare ne referim la cele dăunatoare ,care se împart în trei grupe:
- rozătoare de casă (cele care se găsesc pe lânga casa omului în permanență:
șobolanul cenușiu "un mare vizuinar" și șobolanul negru "un excelent și agil cățărător",
șoarecele de casă,care trăiesc în comensalism "mănâncă de la aceeași masă" de sute
de ani, având o abilitate extraordinară de a se dezvolta alături de oamenii");
-rozătoare de câmp: le întâlnim temporar pe lângă așezările umane (șoarecele de
câmp, șobolanul de câmp, de apă, șoarecele pitic)
-rozătoarele de câmp pătrunse doar accidental în așezările omenești (șoarecele
de pădure, hârciogul –Cricetus cricetus, popândaul Citellus citellus, cârtița).
Motivul combaterii rozatorelor,rezidă din considerente economice, psihologice,
ecologice, sanitare și sanitar-veterinare.
Rozătoarele fac parte din familia Mammalia. și ca si caracteristici definitorii,
indiferent că se discuta de șobolani (Ratus ratus – șobolanul negru, Ratus norvegicus-
șobolanul cenușiu) sau șoareci (Musmusculus –șoarecele de casă, Microtus arvalis laevis
– șoarecele de câmp) prezinta faptul ca :
- din punct de vedere fiziologic, ajung la maturitate sexuală foarte devreme (la 2-3
luni);
- numărul de gestații și fătări într-un an este de 5-6 ori/an;
- prolificitatea (numărul de pui) variază în limite largi 5-12 pui/fătare;
- unele specii traiesc pana la 10 ani;
Dintre aceste rozătoare, șoarecii de câmp sunt cei mai precoce, ajung la maturitate
sexuală la 1,5 luni, gestația durează 19-21 zile și în condiții ideale pot făta 4-8 produși, la
fiecare 25 de zile putând începe o nouă gestație.
Deaemenea rozatoarele prezinta anumite capacitati , care le fac foarte dificil de
combatut :
-prezinta suspiciune si sunt circumspecte la tot ceea ce este nou;
-transmit genetic rezistenta dobandita la substante toxice;
- rata de reproductie creste la supravietuitorii unei deratizari, ducand la o refacere
numerica rapida a populatiei;
-terenul ramas liber dupa deratizare este ocupat rapid de populatiile din vecinatate.
65
 Ca și o curiozitate, numărul descendenților rezultați dintr-o pereche de șoareci
atinge un număr impresionant de indivizi (900). Au un instinct de conservare extraordinar
de puternic, au capacitatea de sesiza un eventual pericol și de a se îndepărta de el.
Din punct de vedere economic, rozătoarele aduc prejudicii extraordinar de mari,
nefiind niște animale pretențioase, consumă cantități enorme de hrană în comparație cu
greutatea lor. Daunele produse de o familie de rozătoare impreuna cu descendenții lor
asupra culturilor de cereale se ridica anual la aproximativ 5 tone cereale, prin consumul
acestora, prin contaminarea grânelor cu păr urină și fecale, roaderea și ruperea sacilor
favorizând umezeala, murdaria și depunere de praf și indirect prin infestare cu insecte
dăunatoare, ciuperci, mucegaiuri cu sau fără putere de a produce micotoxine.
Există țări unde anual se alocă sume deloc neglijabile pentru efectuarea reparațiilor
necesare, după trecerea rozătoarelor prin locurile respective.
Din punct de vedere sanitar, rozătoarele sunt purtători și vectori (transmitatori de boli )
ai:trichinelozei,leptospirozei,brucelozei,febrei aftoase,gastroenteritei
virotice,antraxului,rujetului, pestei porcine ,rabiei,cestodozelor,toxi-infectiilor alimentare
etc.
Nu trebuie să uitam nici de efectul deprimant pe care îl exercita prezența șoarecilor sau
a șobolanilor asupra psihicului uman.
Din punct de vedere al motivului pentru care se realizeaza deratizarea , aceasta poate fi
:
- deratizare profilactica (preventiva ), are ca scop prevenirea infestarii cu rozatoare
- deratizare de necesitate , are ca scop combaterea rozatoarelor care deja au produs o
infestare a unui obictiv/unei zone.

Masurile preventive pentru limitarea dezvoltarii rozatoarelor

Masurile preventive constau in indepartarea oricaror posibilitati de hranire, adapare si
impiedicare a accesului rozatoarelor in adaposturi sau alte constructii.
Reducerea posibilitatii de patrundere a rozatoarelor in diverse constructii , adaposturi de
animale , trebuie gandita din faza de proiectare a acestora .Utilizarea cu precadere a
betonului, a materialelor din piatra si ciment pentru realizarea fundatiilor reduce intr-o
masura imporanta posibilitatile de acces si cuibarire a rozatoarelor.

66
Pentru fundatiile constructiilor se recomanda asigurarea unei inaltimi de la sol de
aproximativ 40 cm , iar daca fundatia este construita din materiale mai putin rezistente
(gen caramida de ex) se recomanda protejarea la exterior a acesteia cu un strat de beton
de 5-8 cm grosime.
In depozitele si magaziile pentru produse alimentare se recomanda rafturi cu picioare din
metal, prevazute cu palnii de apararae din tabla , orientate cu deschiderea in jos,
distantarea rafturilor de perete cu aprox. 25-30 cm.
Magaziile de cereale se recomanda sa fie construite pe piloni de beton, la inaltimea de
aproximativ 50 cm fata de sol, podelele acestora pot fi protejate cu sita metaliza de 10-
12 mm, in jurul acestora pe o distanta de 10 m, se recomnada indepartarea vegetatiei.
In adaposturile pentru animale , resturile de furaje neconsumate trebuie ridicate inainte
de lasarea serii , astfel incat acestea sa nu constituie sursa de hrana pentru rozatoare.
Drenarea apei stagnate in jurul fantanilor, a pompelor de apa,impiedicarea accesului
rozatoarelorla adapatoare sunt masuri foarte importante.

Pentru ca actiunea de deratizare sa fie una reusita, este necesara respectarea

urmatoarelor principii :
- reducerea sanselor de supravietuire a rozatoarelor;
-deratizare pe suprafete mari;
-deratizarea cu substante care sa nu alerteze coloniile;
-recoltarea cadavrelor.

Se va proceda etapizat epntru fiecare principiu :

- impiedicarea ramanerii de furaje pe timpul noptii in jgheaburile de furajare
-remedierea scurgerilor de apa de la surse;
-containerizare deseurilor ;
deratizarea se va efectua in colaborare cu vecinii , pentru a impiedica migrarea
rozatoarelor dintro zona in alta;
-stabilirea locurilor de montare a statiilor de intoxicare si realizarea unei schite cu
amplasarea lor;
-aplicarea momelior dupa ce rozatoarele s-au obisnuit cu statiile de intoxicare;
-completarea periodica cu momeli a statiilor de intoxicare;
-recolatrea si neutralizarea cadavrelor.

67
Mijloacele si metodele de combatere a rozatoarelor
Combaterea rozatorelor poate fi realizata prin 3 mijloace : mecanice, chimice și biologice.

Mijloacele mecanice se aplica mai ales in gospodarii particulare , in magazii de produse

agricole, alimentare, cat si pentru capturarea rozatoarelor in vederea determinarii starii
de purtator pentru anumite boli in ancheta epidemiologica.
Sunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse :
-capcane cu orificii;
-capcane cu usi cazatoare;
-capcane cu podet basculant;
-capcane din metal cu brate semicirculare, arc, si placa piedica;
-butoaie sau galeti cu capac mobil.
Asezarea acestor capcane se face tinand seama de caile de circulatie , la aprox.. 40-50
cm de galerie,capcanele se lasa nearmate timp de 2-3 zile si se armeaza numai dupa ce
rozatoarele s-au obisnuit cu prezenta lor.
Un alt mijloc mecanic de combatere a rozatoarelor consta in inundarea galeriilor cu apa
sub presiune , distrugand mai ales puii.

Mijloace chimice

Totalitatea substanțelor chimice utilizate pentru combaterea rozătoarelor poartă

denumirea de raticide sau rodenticide.
Raticidele se clasifică în funcție de substanța activă prezenă în compoziția produsului în:

-raticide anorganice ;

-raticide organice de origine vegetala ;

-raticide organice de sinteza.

68
Dupa modul in care sunt administrate , raticidele pot fi impartite in:

- raticide de ingestie ,care se aplica sub forma de momeli toxice alimentare , adica un
suport alimentar impregnat cu solutii toxice care va fi consumat de catre rozatoare .

- raticidele respiratorii care distrug rozatoarele aflate in galeriile sau spatiile gazate.Se
aplica numai spatiilor inchise folosite ca depozite si care nu au legatura sau comunicare
cu spatiile folosite de oameni.

SUBSTANTELE RATICIDE DE NATURA ANORGANICA

Din categoria raticidelor de natură anorganică fac parte: carbonatul de bariu; sulfatul de
thaliu; anhidridă arsenioasă – șoricioaică; arsenitul și arsenatul de sodiu; fosforul alb –
pastă fosfatată; fosfură de zinc; fluoroacetatul de sodiu; fluorosilicatul de sodiu.
Substanțele se administrează în momeli, sunt foarte toxice pentru om și animale.
Dintre aceste substanțe frecvent utilizate este fosfura de zinc, care se prezintă sub forma
unei pulberi de culoare cenușie-negricioasă, cu miros de usturoi sau carbit.
Prin ingerare fosfura de zinc ajunsă la nivelul tubului digestiv, în combinație cu
acidul clorhidric existent în sucul gastric eliberează hidrogenul fosforat. Fosfura de zinc
este mai toxică pentru șoareci decât pentru șobolani.
Fosfura de aluminiu se utilizeaza atat pentru deratizare cat si pentru dezinsectie ,mai ales
in depozite si in exteriorul adaposturilor , pentru gazarea galeriilor de rozatoare mari.
Produse comerciale : Delicia,Gastonix,Phostoxin , se prezinta sub forma de tablete a 3 g
in tuburi de aluminiu inchise etans.Se introduce cate una-doua tablete in fiecare galerie
si se astupa, iar sub actiunea umiditatii din aer,si a caldurii in decurs de 30-60 minute se
elibereaza un gaz toxic , rozatoarele fiind omorate.
Utilizand aceasta metoda este ucis si puietul , care de regula scapa metodelor de
deratizare prin prafuire sau momeli toxice.

69
SUBSTANTELE RATICIDE ORGANICE NATURALE (DE NATURA VEGETALA )

Utilizarea lor este doar tangențială, deoarece cantitatea necesară este relativ mare și în
plus alarmează rozătoarele. Dintre substanțele folosite amintim:

stricnina extrasă din Stricnus nux vomica. Este foarte toxică și pentru om și animale, se
folosește sub formă de săruri sulfat sau azotat de stricnina.

scilirozida este un glicozid extras din uscarea bulbilor unei varietăți roșii de ceapa de mare
(Scilla Maritima) și care este folosit la prepararea unor produse comerciale (Scilitox,
Scillaren, Ratinin) administrate sub formă de momeli.

SUSTANTELE RATICIDE ORGANICE DE SINTEZA

Din această categorie de raticide face parte :

ANTU (alfa-naftil- tiouree).

Produsul tehnic este de culoare cenușie brună, cu miros și gust neplăcut- amar.

Actionează prin permeabilizarea capilarelor pulmonare, apariția edemului pulmonar.

Este un produs de ingestie, iar efectul este cumulativ.
În comert produsul se prezintă sub două forme: Antan 80% utilizat pentru prepararea
momelilor 1-3% și Deratan 40% pentru prăfuiri.
Pulberile toxice se amplasează în zone de maximă circulație a rozătoarelor în benzi late
de 20 cm, în jurul surselor de apă și a galeriilor. Prin circulația pe aceste benzi rozătoarele
se încarcă pe lăbuțe și blana cu acest toxic, pe care îl ingera în momentul în care își ling
blana sau labele. Moartea survine în 12-72 ore de la ingerare.
ANTU este foarte toxic pentru șobolani și mai puțin toxic pentru șoareci, de asemenea
tineretul este mai rezistent la acțiunea acestui toxic față de adulți. Pentru ca eficacitatea
deratizării să fie maximă este necesar ca utilizarea preparatelor pe baza de ANTU să fie
folosite la interval de 6 luni, în caz contrar poate apare efectul de rezistență.
Acțiunea toxică pentru om și animale este relativ scăzuta. ANTU este un emetic puternic.
Acest efect protejează animalele care pot vomita. În cazul șoarecilor și șobolanilor
combaterea cu acest produs este posibilă deoarece ei nu vomită.

70
Raticide anticoagulante de sinteză

Au acțiune anticoagulantă la toate speciile. Acționează prin inhibarea protrombinei (prin

sinteza hepatică), răspunzatoare de coagularea sângelui. Ca și consecință apar
hemoragii interne, moartea este lentă, imită moartea naturală, astfel ca nu vor provoca
suspiciuni față de momeli.
Derivații oxicumarinei.

Prin ingerarea repetată a derivaților oxicumarinei se inhibă dezvoltarea bacteriilor

intestinale, producătoare de vitamina K1. Pentru a întări acest efect produsele comerciale
au în compoziția lor și sulfaquinoxalina (Prolin).
Varfarina (3-alfa-fenil-beta-acetiletil-4 oxicumarina) - este o pulbere de culoare albă
cristalină, fără miros, insolubila în apă, dar solubilă în solvenți organici care se
comercializează sub formă de pulberi pentru prăfuit (Warfarat); cu 1 % Varfarina, sau
momeli (boabe de grâu impregnate cu soluție 0,5% - Rozitox, Rozitan, Ratitox). Alți
derivați poartă alte denumiri (Zoocumarina, Cumafen, Cumaclor, Horatin, Racumin, etc.
Derivații indan-dionei au tot efect anticoagulant, se folosesc sub formă de prafuri sau
momeli. Din categoria acestor derivați fac parte: Pivalul se comercializează sub formă de
pulbere pentru prăfuit; Pivalinul pentru otrăvirea apei Delicia Clorophacinon, și Difacinul
se prezintă sub forma unei substanțe cristaline, administrate sub formă de momeli, doza
letala fiind de 5 mg/kg, are acțiune toxică cumulativă. În cazul accidentelor cu raticide
anticoagulante se administrează la om și animale ca antidot vitamina K.
Furfuril hidramida (Rozan), - hidrocarbură policiclică; este un produs românesc, doza
letală este de 1 g/kg, este condiționată ca pulberi pentru prăfuit sau pentru otravirea
momelilor alimentare.
Monoclorhidrina glicerinei (Deratin) este un produs românesc care se foloseste în
momeli, prin îmbibarea cerealelor, dozele letale pentru șobolani fiind de 150-200 mg/kg.
Alte raticide: Castrix (Crimidin) se utilizează sub forma de paste și momeli otrăvite, doza
letală fiind de 1,25 mg/kg; Shoxine (Norbormina) este toxicul cel mai selectiv pentru
șobolani și este inofensiv față de animalele salbatice și de om. Are acțiunea cea mai
rapida dintre toate raticidele (15 minute-4 ore).
Doza letală este de 10-12 mg/kg pentru șobolanii cenușii și de 40-50 mg/kg pentru
șobolanii negrii. S-a constat faptul că, utilizarea anticoagulantelor pentru stârpirea
rozătoarelor atrage în timp la populațiile de șoareci și șobolani fenomenul de rezistenșă,

71
dar perioada până la apariția efectului este mult mai lungă decât în cazul utilizării de
ANTU. De asemenea se cunoaște faptul ca odată instalat fenomenul de rezistența
câstigată în timp este un caracter stabilit din punct de vedere genetic, motiv pentru care
acțiunea acestor substanțe va scadea în timp. În cazul instalării efectului de rezistenta la
Varfarina în populațiile de șoareci sau șobolani la ora actuală se utilizează alte categorii
de anticoagulante care au la bază aceeași acțiune de inhibare a producerii de
protrombină la nivelul ficatului Bromadiolonul și Difanecum.
Difenacum se prezintă sub formă de pulbere albă, care perturbă metabolismul vitaminei
K în ficat.
Se livrează sub formă de pelete cu 0,005% substanță activa. Se utilizează ca atare,
produsul comercializându-se sub denumirea de Ratak. Difethialone-Baraki, are acțiune
lentă anticoagulantă, care determină hemoragii interne în decurs de 4-10 zile. Se prezintă
sub formă de soluție, 1 litru din soluție omogenizându-se cu o cantitate de 50 kg cereale.
Vitaminele D, au o puternică activitate biologică și o mare toxicitate. Moartea animalelor
la care s-au administrat cantităti mari de vitamina D s-au datorat în mare masură leziunilor
renale, uremiei și pierderii electroliților din sânge. Un produs pe baza de calciferol
(vitamina D3) care se comercializează sub formă de momeli gata preparate este Quintox
(conține 0,075% s.a). Acest preparat se poate administra și sub formă combinată, prin
amestecul de Quintox cu Varfarina.
Pâna acum s-a vorbit de forma de prezentare al raticidelor, substanța, pulberi, momeli.
Există însă și o altă forma de prezentare: momelile brichetate prin parafinare. Conținutul
unei astfel de momeli: boabe de cereale sau floarea-soarelui, impregnate cu un
anticoagulant și 1,5% zahăr.
Momelile sunt amestecate cu parafină și de regulă au formă paralelipipedică în centru
înfingându-se un băț în vederea manipulării. Avantajul acestor momeli este ca nu se
degradează din cauza umezelii. La noi în țară se fabrică produsul Macustox (100-200 g).

Raticidele respiratorii au o eficacitate deosebit de mare, însă sunt la fel de toxice

și pentru om și animale, motiv pentru care se folosesc numai în încăperi etanșeizate. Din
aceasta categorie fac parte:
Acidul cianhidric, obținut sub formă gazoasă prin introducerea directă a cianurii de calciu
(ambalate în foi de zinc) într-o soluție de 50% acid sulfuric. Concentrațiile utilizate sunt

72
de până la 5 mg/m3 încăpere, după deratizare se va face o ventilatie foarte activă timp
de 3-4 zile.
Cloropicrina, este un lichid uleios, cu miros de ananas, iritant pentru mucoasa ocular
(lacrimogen), care la temperatura normală a aerului trece în gaz. Cantitatea de
cloropicrină utilizată este de 20-25 g/m3, iar pentru deratizarea galeriilor, cloropicrina se
umectează pe suport de vată.
Anhidrida sulfuroasă (bioxidul de sulf), are rol atât în dezinsectie cât și în deratizare.

Doza letală este de 8 mg/m3 în cazul șobolanilor si 2-2,5mg/m3 pentru șoareci.

Hidrogenul fosforat este un gaz asfixiant și neurotoxic, inflamabil, cu miros de pește

stricat. Phostoxin (Delicia Gatsoxin ) este un amestec de 55% fosfura de aluminiu, 40%
carbonat de amoniu si 5% oxid de aluminiu.
Produsul se găsește sub formă de tablete a câte 3g, care se introduc în galerii; la peste
15 °C și o umiditate de peste 50% din ele se degajă hidrogen fosforat (fosgen), mai greu
decât aerul care distruge rozătoarele.

Mijloace biologice pentru deratizare

Dintre microorganismele patogene capabile să omoare șoarecii și șobolanii s-au ales

tulpini selecționate din speciile bacteriene Salmonella typhimurium și Salmonela
enteritidis Gärtner precum și culturile bacteriene (Danysz, Merejkovski, Neumann).
Culturile de bacterii sunt foarte patogene pentru rozătoare dar mai puțin patogene pentru
om și animale, cu toate acestea utilizarea lor este limitată.
Bacterodonticid este un produs care are la baza S. Typhimurium, se prezintă sub formă
de momeli cu un număr impresionant de bacterii un miliard de germeni/gram. Se aplică
prin împrăștiere în culturi de ierburi perene, perdele de păduri (1-2 kg/ha).
Un preparat similar cu acesta este Bactocumarin În cadrul mijloacelor biologice intră și
categoria dușmanilor naturali ai rozătoarelor, o contribuție mare la stârpirea acestora
aduc pisicile și câinii din unele rase, ariciul, nevăstuica, chitcarii, dihorul. Dintre păsările
sălbatice amintim: bufnița, uliul, cucuveaua, barza, ciuful de pădure, striga, șorecarul
comun.

73
. 1 PREGATIREA DERATIZARII

Pregatirea deratizarii presupune stabilirea tuturor aspectelor de lucru preliminare

in functie de particularitatile spatiilor existente si specificul situatiei din obiectivul de
procesat.

Se vor parcurge urmatoarele etape :

I. Identificarea particularitatilor zonelor supuse deratizarii:

-Particularitatile zonelor sunt identificate prin observare directa evaluindu-se cu atentie

toate spatiile frecventate de rozatoare .

Lucrarile de deratizare se pot efectua in spatii inchise sau in exterior, fiind necesara
folosirea unor produse raticide adaptate zonelor care vor fi supuse lucrarilor (de ex.
Utilizarea blocuri cerate in spatiile exterioare unde raticidul poate fi afectat de umiditate )

-Particularitatile zonelor de procesat sunt identificate avandu-se in vedere elementele

relevante pentru operatia de deratizare:

a) conformatia terenului sau imobilului care va fi supus lucrarii de deratizare,

b)tipul de activitati umane care se desfasoara in imobilul sau terenul supus lucrarilor,

c)identifica sursele de hrana si de adapare ale rozatoarelor pentru a putea limita accesul
acestora la ele.

Elementele relevante pentru deratizare sunt amplasarea galeriilor de rozatoare , galerii

active si necirculate,locurile de circulatie ale rozatoarelor, sursele de hrana si de adapare,
locuri de acces in incinta si cladiri, etc.

-Identificarea caracteristicilor zonelor infestate se realizeaza cu profesionalism pentru

aplicarea metodelor de deratizare adecvate.

II.Stabilirea speciilor de rozatoare de combatut si a gradului de invazie.

-speciile rozatoarelor de combatut sunt stabilite prin aplicarea unor metode specifice :

74
a) observatia zonelor frecventate de rozatoare si identificarea vizuala a acestora daca este
posibil

b) aplicare de pulberi neutre

c) utilizarea capcanelor , inundarea galeriilor, injectarea de aer comprimat in galerii pentru

prinderea catorva exemplare

d) diferentierea speciilor de rozatoare in functie de tipul fecalelor preznte

e) daune produse de rozatoare si preferinta acestora pentru anumite tipuri de hrana sau
materiale.

-gradul de invazie este stabilit in functie de criterii specifice :

a) numarul de galerii vizibile in teritoriul de deratizat

b) urmele lasate de rozatoare

c) cantitatea de fecale ale rozatoarelor prezente

a) prezenta rozatoarelor pe timp de zi (se va tine cont de numarul acestora)

b) prezenta rozatoarelor pe timp de noapte (in numar mare sau in numar mic)

-speciile rozatoarelor sunt stabilite cu profesionalism in vederea alegerii produselor

raticide si a metodelor de combatere adecvate

-gradul de invazie este stabilit cu responsabilitate pentru asigurarea eficacitatii operatiunii

de combatere a rozatoarelor daunatoare din zona .

III Calculul suprafetei reale de deratizat

-suprafata de deratizat este calculata tinand seama de toate componentele specifice :

a) suprafata tuturor constructiilor de tratat

b)spatiile dintre constructii

c) fasia de teren infestata din jurul constructiilor

75
d) suprafete interioare si exterioare infestate

-suprafata reala de deratizat este calculata cu precizie si responsabilitate pe baza datelor

tehnice furnizate de beneficiar si a informatiilor culese in timpul expertizarii zonei infestate.

- suprafata de procesat este calculata cu atentie pentru determinarea corecta a

necesarului de substante raticide si a duratei actiunii de combatere.

IV Alegerea metodei de deratizare adecvate

- metodele de deratizare sunt alese in corelatie cu specia de rozatoare de combatut,

caracteristicile biologice si obiceiurile acestora.

Caracteristicile biologice ale speciilor de rozatoare sunt :

a) simt olfactiv sau auz foarte dezvoltate

b) lipsa unui sistem de termoreglare normal (pierdere de energie foarte mare , compensata
prin consum excesiv de alimente)

c) curiozitate si suspiciune crescute

d) capacitate de inmultire foarte rapida

Obiceiurile rozatoarelor sunt :

a) realizarea frecveta a toaletei corporale in perioada activa

b) circulatia pe cai cunoscute (aceleasi trasee)

c) frecventarea locurilor ascunse si intunecoase

d) activitate crescuta in timpul noptii

e) mobilitate foarte mare

- metoda de deratizare este aleasa in functie de gradul de invazie cu rozatoare , si a

specificului zonei de procesat

76
-metoda de deratizare este selectata avanduse in vedere toate elementele relevante
pentru deratizare : amplasarea galeriilor de rozatoare , galerii active si necirculate,locurile
de circulatie ale rozatoarelor, sursele de hrana si de adapare, locuri de acces in incinta si
cladiri, etc.

-metodele de deratizare sunt selectate in functie de anotimp (in principal primavara si

toamna ) si ciclul biologic al rozatoarelor

-metodele de deratizare sunt stabilite in functie de tipul cladirilor de procesat.Cladirile pot

fi populate (locuinte, birouri, institutii ) sau depopulate (depozite )

Metodele de deratizare pot fi : prafuire, aplicare de momeli raticide,otravire a surselor de

adapare a rozatoarelor , utilizarea raticidelor pentru gazarea galeriilor, etc.

V.Stabilirea produselor raticide de utilizat

-produsele raticide sunt alese in functie de specia de combatut si actiunea selectiva a

acestora

- produsele raticide sunt stabilite tinand seama de criteriile specifice pe care trebuie sa le
indeplineasca:

a) toxicitate doar fata de rozatoare .Raticidele ar trebui sa fie netoxice pentru oameni si
alte specii de animale care nu sunt vizate

b) raticidele trebuie sa aiba actiune rapida si ireversibila

c) raticidele trebuie sa nu conduca la instalarea rezistentei (obisnuintei) rozatoarelor fata

de acestea

d) substantele raticide trebuie sa prezinte stabilitate dpdv chimic , posibilitate de

conditionare(preparare) sub forma de pulberi sau momeli toxice

e) sa fie inodore, lipsite de gust particular, usor de prelucrat sau conditionat.

-cantitatile de produse raticide sunt stabilite in functie de tipul substantelor continute ,

proprietatile chimice ale acestora si dimensiunea suprafetei de tratat.

77
-produsele raticide sunt selectate avanduse in vedere respectarea cu strictete a normelor
de protectie a mediului inconjurator

-momelile raticide sunt selectate in functie de gradul de infestare cu rozatoare si tipul

spatiilor de procesat(spatii de locuit, pivnite, magazii , garaje , boxe pentru gunoi, depozite,
terenuri virane).

-produsele raticide sunt alese in corelatie cu tipul suprafetelor de tratat(suprafete uscate,

suprafete umede )

-produsele raticide sunt stabilite in functie de microclimat si cele atmosferice in care vor fi
utilizate.(umiditate, temperatura, curenti de aer , etc).

VI .Stabilirea necesarului de echipamente specifice

-necesarul de echipamente de lucru este stabilit in corelatie cu metoda de deratizare

aplicata

-necesarul de echipamente specifice este stabilit in functie de tipul produselor raticide de

utilizat

-necesarul de echipamente este stabilit in mod realist pentru intreaga durata de derulare,
a operatiunii de deratizare.

Echipamentele care se folosesc la deratizare sunt recipienti cu inchidere etansa pentru

transportul momelilor raticide , linguri, scafe pentru depunerea (dozarea )
momelilor,autovehicule pentru transportul substantelor toxice

78
 DERATIZAREA SUPRAFETELOR

Deratizarea suprafetelor reprezinta efectuarea operatiei de deratizare a spatiilor

invadate de rozatoare respectand procedura de lucru specifica , utilizand momelile si
substantele raticide adecvate.

1. Preluarea momelilor raticide conditionate si a echipamentelor de lucru necesare

Momelile raticide conditionate sunt momeli gata preparate care pot fi prezentate de catre
producator sub forma de pulberi,batoane, granule, bile, lumanari fumigene ,tablete pentru
gazare care se utilizeaza ca atare .

-preluarea momelilor raticide conditionate si a echipamentelor se realizeaza conform

procedurilor interne de lucru.

Echipamentele de lucru sunt : recipiente cu inchidere etansa pentru transportul raticidelor,

linguri sau scafe pentru depunere momeli.

Orice societate cu profil de activitate prestarea de servicii DDD , obligatoriu va avea

elaborata o procedura de lucru pentru utilizarea produselor raticide .Procedura va contine
minim urmatoarele informatii :

a)produsele folosite ,

b)substantele active continute,

c)doze si grad de aplicare in functie de recomandarile producatorului

d)riscurile si modul de intoxicatie

e)masuri de prim ajutor in caz de intoxicatie

-momelile raticide conditionate sunt preluate in concordanta cu cantitatile si sortimentele

prestabilite

79
-preluarea momelilor si a echipamentelor se efectueaza in corelatie cu metodele de
deratizare ce urmeaza a fi aplicate

Metodele de deratziare pot fi :

a) prafuire

b) aplicare de momeli raticide

c) otravirea surselor de adapare a rozatoarelor

d) utilizarea raticidelor pentru gazarea galeriilor.

2.Prepararea momelior raticide proaspete

Momelile raticide proaspete pot fi de 2 feluri : umede sau uscate

- momelile raticide proaspete sunt preparate cu atentie conform retetelor specifice

-momelile raticide proaspete sunt preparate in raport cu cerintele nutritive ale rozatoarelor,
in functie de anotimpul in care se actioneaza

Primavara rozatoarele au nevoie de surse de vitamine , drept urmare consuma cu

predilectie legume, zarzavaturi , fructe , paine neagra, grau , paste fainoase , drept urmare
acestea vor fi folosite drept suport alimentar pentru substantele raticide .

Vara rozatoarele au nevoie de cereale , apa , legume proapete

Toamna si iarna rozatoarele consuma cu predilectie cereale , grasimi de origine vegetala

sau animala.

- suportul nutritiv si atractivele utilizate sunt alese in corelatie cu preferintele alimentare

ale speciei de combatut.

Suportul nutritiv/alimentar este reprezentat pentru momelile uscate de: nutreturi

combinate, faina,graunte de cereale zdrobite

Suportul nutritiv/alimentar este reprezentat pentru momelile umede de: bucatele mici de
morcovi, carne proaspata, salam ,slanina , peste .

80
Atractivele pentru sobolani sunt : atractive aromate usturoi, anason,zahar vanilat,cuisoare,
scortisoara, cacao, esenta de rom , vanilie , etc.

Atractivele pentru soareci sunt : piper, ardei iute etc.

Preferintele alimentare pentru sobolani sunt legumele , painea, carnea etc.

Preferintele alimentare ale soarecilor sunt grauntele.

-momelile raticide sunt preparate in conformitate cu scopul propus.

Scopul propus este otravirea imediata sau lenta a rozatoarelor (toxice de soc sau
insidioase), otravirea surselor de adapare, distrugerea puietului din galerii, creare de statii
permanente de intoxicare, avand drept rezultat eliminarea rozatoarelor din aer liber si
interiorul cladirilor.

- momelile raticide sunt preparate in corelatie cu tipul obiectivului de deratizat

3.Alegerea locurilor de aplicare a momelilor.

-locurile de aplicare a momelilor raticide sunt alese in corelatie cu traseele circulate de

specia combatuta

Momelile se aplica de-a lungul zidurilor, la colturile cladirilor, de-a lungul conductelor de la
instalatii, cailor de acces catre sursele de hrana si apa .

Pentru soareci se plica in mijlocul incaperilor.

-locurile de aplicare a momelilor sunt alese in functie de obiceiurile speciilor de rozatoare

de eliminat.

Hranire in locuri ascunse si intunecoase, manifestarea unei atitudini generale de

suspiciune dar si de curiozitate, deplasare pe drumuri cunoscute,viata in colonii,
recunoastere si acceptare reciproca dupa miros

-numarul locurilor de aplicare a raticidelor intrun spatiu dat depinde de gradul de infestare
cu rozatoare

-locurile de aplicare a momerlior este ales in functie de amplasarea surselor de hrana si

apa si de existenta pericolului de reinfestare continua cu rozatoare
81
-locurile de aplicare a momelilor raticide trebuie sa fie inaccesibile animalelor/pasarilor
domestice.

4.Instruirea beneficiarului privind deratizarea.

-instruirea este clara, la obiect si se refera la aspectele esentiale ale opreatiei de executat.

-rolurile beneficiarului si modalitatile de interventie ale acestuia sunt explicate cu precizie,

in corelatie cu particularitatile situatiei din obiectivul tratat.

Rolul beneficiarului este de sustinere a specialistului in activitatea de deratizare ,

asigurarea conditiilor pentru interventie, furnizarea de informatii concrete privind situatia
din obiectiv.

Beneficiarul are rolul de a restrictiona accesul rozatoarelor la sursele de adapare , hrana,

cuibarire .Este absolut necesar ca beneficiarul sa asigure o igiena optima a obiectivului.

Modalitatile de interventie ale beneficiarului sunt evacuarea la cerere a

animaleor/pasarilor/oamenilor din obiectivele care sunt supuse deratizarii, efectuarea
curateniei,astuparea galeriilor spre interiorul cladirilor, folosirea mijloacelor biologice si
mecanice de combatere .

-beneficiarul este instruit cu responsabilitate asupra tuturor elementelor cu potential de

risc pentru activitatea sa, insistandu-se asupra mijloacelor de prevenire a eventualelor
accidente

Elementele cu potential de risc sunt : ingererea accidentala a substantelor toxice de catre

oameni/animale, prezenta cadavrelor de rozatoare in spatiile interioare/exterioare a
cladirilor.

- instruirea este cuprinzatoare , incluzand toate problemele ce vor fi urmarite de catre

beneficiar dupa efectuarea operatiei de deratizare

-limbajul utilizat este accesibil, adaptat nivelului de intelegere al beneficiarului.

Efectuarea lucrarile de deratizare se va aduce la cunostinta locatarilor imobilelor sau

angajatilor diverselor institutii , prin aplicarea in locuri vizibile a afiselor care anunta faptul
ca urmeaza a se efectua lucrari de deratizare , la ce data vor fi efectuate , ce produse se

82
vor folosi, avizele Ministerului Sanatatii pentru acestea, substanta activa continuta, doze
de aplicare, pericol de intoxicatii , masuri de prim ajutor in cazul fiecarui tip de intoxicatie.

Deaeemenea dupa plicarea raticidului , se va anunta efectuarea lucrarilor prin aplicarea

de afise , in locuri vizibile care anunta data si ora la care au foste fectuate lucrarile de
deratizare, ce produse s-au folosit, avizele Ministerului Sanatatii pentru acestea,
substanta activa continuta, doze de aplicare, pericol de intoxicatii , masuri de prim ajutor
in cazul fiecarui tip de intoxicatie, persoana responsabila din partea beneficiarului cu nr.de
contact ,in caz de intoxicatii.

5.Aplicarea metodelor de deratizare

-metodele de deratizare sunt aplicate in conformitate cu instructiunile specifice de lucru si

legislatia in vigoare.

-metodele de deratizare sunt aplicate combinat , in functie de gradul de invazie si

extinderea rozatoarelor in obiectiv.

-metodele de deratizare sunt aplicate diferentiat in functie de specia de combatut si

obiceiurile acesteia

Speciile de combatut sunt reprezentate de : soarecele de casa,de gradina, de camp,

sobolanul cenusiu, negru, de apa.

-metodele de deratizare sunt aplicate in functie de anotimpul si conditiile climatice

existente :umiditate, temperatura, curenti de aer.

-momelile sunt amplasate respectandu-se cu strictete normele de protectia muncii si de

protectia mediului inconjurator.

-metodele de deratizare sunt aplicate in corelatie cu tipul spatiilor si al suprafetelor de

procesat

-metodele de deratizare sunt aplicate avanduse in vedere ansamblul factorilor care

influenteaza eficacitatea lucrarii

-aplicarea momelilor raticide se efectueaza in forme variate in functie de scopul urmarit.

83
Probleme urmarite dupa deratizare:

-colectarea cadavrelor de rozatoare,

-monitorizarea activitatii rozatoarelor

-consecventa actiunilor de deratizare

-ritmicitatea actiunilor pentru impiedicarea refacerii rapide a populatiei de rozatoare

(trimestrial)

-momentul demararii actiunilor de deratizare (primavara si toamna)

-respectarea ordinii actiunilor DDD,(deratizare, dezinsectie, dezinfectie )

-mentinerea curateniei si a conditiilor igienice in obiectiv.

Aplicarea produselor raticide se va face numai cu respectarea masurilor de protectia

muncii ,si purtand echipament individual de protectia muncii.

Reprezentantul beneficiarului va primi de la societatea prestatoare avizele de la Ministerul

Sanatatii , fisele de securitate si propsectele pentru produsele folosite .

SE VOR LUA TOATE MASURILE POSIBILE PENTRU EVITAREA APARITIEI

INTOXICATIILOR LA OAMENI,PASARI SI ANIMALE.

84