CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Centrul de Formare Profesionala Eurodeal

www.cursuridecalificare.ro

Suport de curs
AGENT DEZINSECTIE-DEZINFECTIE-DERATIZARE

Editie aprobata si revizuita la data de: 01-11-2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CURS DEZINSECTIE-DEZINFECTIE-DERATIZARE
1.Dezinfectia este un complex de masuri care se aplica cu scopul decontaminarii
microbiene a obiectelor, suprafetelor, mainilor etc.
Ea urmareste distrugerea, indepartarea sau micsorarea numarului de germeni, pana la
limita la care prezenta acestora nu mai creeaza risc de imbolnavire. Substantele care se
folosesc pentru dezinfectie se numesc substante dezinfectante.
Rezultatul dezinfectiei trebuie sa fie distrugerea a 99-99,9% a germenilor. Din punct de
vedere al scopului urmarit dezinfectia poate fi:
a) Profilactica se efectueaza in scopul distrugerii eventualilor germeni patogeni sau
conditionat patogeni. Dezinfectia profilactica trebuie precedata de deratizare si
dezinsectie !
b) De necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli infectioase sau paratizare
din momentul inregistrarii primelor cazuri de boala si pana la eliminarea focarului.
Controlul eficientei dezinfectiei
Controlul eficientei dezinfectiei nu poate fi realizat prin observarea cu ajutorul
organelor de simt (vaz, miros), datorita faptului ca germenii au dimensiuni foarte mici si
nu pot fi percepute prin gust, miros, pipait.
Eficienta dezinfectiei se poate controla prin:
1. Testarea compozitiei substantelor dezinfectante a solutiilor de aplicare a lor pe
suprafete, obiecte, maini. Cand achizitionati dumneavoastra substante dezinfectante
cereti furnizorului ,pentru produsul achizitionat fisa tehnica a produsului si avizul
Ministerului Sanatatii.
2. Testarea rezultatelor dezinfectiei.Aceasta se face cu ajutorul testelor de
salubritate (sanitatie).Acestea pot fi:
Calitative - teste rapide utilizate doar pentru detectarea prezentei proteinelor (germeni)
pe suprafetele de lucru controland doar eficienta operatiunilor de igienizare. Aceste teste
le puteti achizitiona si dumneavoastra, verificandu-va in acest fel eficienta masurilor de
igienizare intreprinse (personal+substante).
Cantitative - facute prin stergerea suprafetelor de lucru (mese,vesela,maini,echipamente
de protectie,pereti,pavimente) la care dorim sa verificam eficienta igienizarii cu
tampoane sterile ce sunt apoi insamantate in medii de cultura, unde microbii se
dezvolta.Aceste teste cantitative sunt facute de personal specializat. Dupa un interval de
timp in coloniile dezvoltate, fiecare microorganism se identifica.Normele sanitare
stabilesc tipurile si numarul de germeni care pot sa existe pe suprafetele de lucru, maini,
vesela, echipament de protectie pentru ca acestea sa poata fi considerate nepericuloase
pentru consumatori (alimente sigure).

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

2. Deratizarea reprezinta complexul de mijloace si masuri , aplicate de factori
specializati in combaterea rozatoarelor dintr-o locatie, in scopul reducerii substantiale a
numarului acestora cu ajutorul substantelor chimice.
Distrugerea rozatoarelor are un rol deosebit de important deoarece soarecii dar mai ales
sobolani sunt rezervoare de infectie si vectorii raspandirii diferitelor boli, producand in
acelasi timp pagube insemnate prin consumul de produse agroalimentare, furaje , etc.
3. Dezinsectia ansamblul mijloacelor si metodelor de combatere a insectelor, care
vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la om si animale si care
pricinuiesc pagube financiare prin distrugerea si degradarea materiei prime, produselor,
ambalajelor,suprafetelor, etc.
Avandu-se in vedere ca o actiune de combatere a daunatorilor trebuie sa aiba eficacitate
ridicata si de durata, este necesar ca toate actiunile sa fie insotite de aplicarea unor
masuri stricte de igiena.
O buna igienizare !
Reziduurile de alimente rmase pe suprafeele de lucru constituie un mediu de dezvoltare
favorabil microorganismelor existente, al cror numr crete continuu dac nu se iau
msuri corespunztoare de curire.
Murdrirea suprafeelor de lucru este un proces spontan, care are loc n cursul lucrului.
Particulele de murdrie ader la suprafeele cu care vin n contact, iar prin splare se
urmrete desprinderea acestora de pe substratul la care ader, pentru a putea fi
ndeprtate cu uurin, prin cltire.
De aceea, principalul obiectiv al operaiilor de curire este ndeprtarea de pe suprafee
a depozitelor constituite din reziduuri alimentare i microorganisme, care se acumuleaz
n cursul procesului de fabricaie.
Etapa de curire const n urmtoarele:
1. Pregtirea zonei pentru curire. Se dezasambleaz prile lucrative ale
echipamentului tehnologic i se plaseaz piesele componente pe o mas sau rastel. Se
acoper instalaia electric cu o folie de material plastic.
2. Curire fizic. Se colecteaz resturile solide de pe echipamente i pardoseli i se
depoziteaz ntr-un recipient.
3. Presplare. Se spal suprafeele murdare ale utilajelor, pereilor i, n final,
pavimentul, cu ap cald la 35 37 grade C. Presplarea ncepe de la partea superioar a
echipamentelor de procesare sau pereilor, cu evacuarea reziduurilor n jos, spre
pardoseal. n timpul presplrii se va evita umectarea motoarelor electrice, a
contactelor i cablurilor electrice.
4. Curire chimic (splare chimic). Este operaia de ndeprtare a murdriei cu
ajutorul unor substane chimice aflate n soluie, operaia fiind favorizat de executarea
concomitent a unor operaii fizice (frecare cu perii). Substana de curire se poate
aplica i sub form de spum sau gel.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

5. Cltire. Se executa cu ap, prin stropirea suprafeei curate, n prealabil, chimic.
Cltirea trebuie s fie executat pn la ndeprtarea total a soluiei chimice de splare
utilizate.
6. Control curire. Acest control se face prin inspecia vizual a tuturor suprafeelor i
retuarea manual acolo unde este necesar.
7. Curire bacteriologic sau dezinfecie. Se realizeaz prin aplicarea unui
dezinfectant pe toate suprafeele, n prealabil, curate chimic i cltite, n vederea
distrugerii bacteriilor. nainte de nceperea lucrului, a doua zi, se execut o splare
intens cu ap cald (35 37 grade C) i ap rece pentru ndeprtarea dezinfectantului.
O curire eficient trebuie s realizeze:
- din punct de vedere fizic, ndeprtarea tuturor particulelor vizibile aderente i a
mucusului (mzg) de pe suprafee, care, la pipit, vor fi lunecoase, dac nu sunt bine
curate;
- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substane chimice provenind
din soluiile de splare sau dezinfecie;
- din punct de vedere microbiologic, reducerea la minimum a microflorei existente.
Deci, ntreinerea igienic a suprafeelor de lucru este o parte a procesului tehnologic,
creia trebuie s i se acorde aceeai atenie ca i prelucrrii materiei prime sau
funcionrii corecte a utilajelor.
Dezinfectie
Importanta dezinfectiei

Dezinfectia este o metoda a igienei destinata in primul rand decontaminarii mediului de

germeni patogeni, microbieni si inframicrobieni.
In profilaxia infectiei, in general, dezinfectia este principala metoda de indepartare,
neutralizare sau distrugere a germenului patogen, iar prin extinderea asupra mucoaselor
si a pielii, dezinfectia poate avea si un rol terapeutic ajutant local.
Din punct de vedere calitativ si cantitativ, dezinfectia are mai multe faze:
- asigurarea reducerii numarului sau concentratiei de germeni sub o limita (infectanta).
- anularea sau neutralizarea calitatilor agrasive ale acestora (inactivare).
- distrugerea lor totala (sterilizarea).

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Tipuri de germeni

Stafilococul

Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu
colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si
ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de
stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei:
Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus
si Staphylococcus schleiferi.
Streptococ

Este un germen bacterian larg raspandit in jurul omului si animalelor cu specii saprofite
patogene. Este gram pozitiv, uneori capsulat, nesporulat, de forma sferica sau ovoidala,
temperatura optima de dezvoltare este de 37 grade Celsius si un pH de 7,4-7,6. In
dezinfectia antistreptococica se poate utiliza cu succes formolul si clorul in concentratii
uzuale.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Pneumococ

Este unul dintre germenii bacterieni sensibili. El supravietuieste inglobat in materii

organice in conditii deosebite de uscare, liofilizare sau congelare la -70 grade Celsius si la
adapost de lumina cateva luni. La caldura mare in 10 minute la +52 grade Celsius, la
lumina solara directa rezista cel mult o ora, iar la lumina difuza 1,5 ore. Pneumococul
este foarte sensibil la toti dezinfectantii uzuali, la sapunuri, coloranti si la mediul acid.

Bacilul botulinic

Este un germene saprofit cu larga raspandire in natura si deseori raspandit in intestinul

animalelor si al omului, este gram pozitiv, necapsulat, sporulat. La 120 grade Celsius toti
sporii botulinici sunt distrusi in 30 de minute.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Meningococul

Este un germen deosebit de sensibil, care nu poate supravietui in mediul extern mai mult
de 2-3 zile inglobat in mucozitati. Daca este neprotejat, moare in 1-2 ore la temperatura
camerei, iar la lumina si la uscare in 3 ore. Este sensibil la frig (moare sub 24 grade
Celsius) si sensibil la caldura mare (la 55 grade Celsius moare in 5 minute).
I. Dezinfectia instrumentarului
1. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALE.
Procesarea corect a instrumentarului i echipamentelor medicale nainte/dup
utilizare, are o deosebit importan n prevenirea infeciilor nosocomiale.
Alegerea metodei de dezinfecie i/sau sterilizare trebuie s in cont de
categoria de instrumentar i de modul n care acesta este folosit n asistena
acordat pacienilor.
Pentru raiuni practice, instrumentele i obiectele utilizate n asistena medical
au fost clasificate n trei categorii, dup riscul de transmitere a infeciilor pe
care l presupune utilizarea acestora (dup Spaulding). Cele trei categorii sunt: instrumente critice; - instrumente semi-critice; - instrumente non-critice.
Clasificarea instrumentelor i dispozitivelor/echipamentelor medicale n cele trei
categorii a fost corelat cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptat dup
APIC.
1.1. Instrumente critice:
Instrumentele care vin n contact cu esuturile sterile sau sistemul vascular;
Sunt instrumente care penetreaz pielea sau mucoasele. Exemple: - bisturie,
ace, catetere vasculare, implanturi; - alt instrumentar chirurgical invaziv.
- Necesit STERILIZARE ntre utilizri.
Procesul de sterilizare utilizat trebuie s respecte strict recomandrile
productorului aparaturii de sterilizare, atunci cnd se folosesc aparatele de
sterilizare, sau timpul de contact recomandat de productor, atunci cnd se
utilizeaz sterilizani chimici (ex.: glutaraldehid 2%, peroxid de hidrogen
stabilizat 6%, acid peracetic n diferite concentraii), nainte de sterilizare
acestea trebuie dezinfectate.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

1.2. Instrumente semi-critice:
Sunt instrumente care vin n contact cu mucoasele, cu excepia mucoasei
periodontale, sau cu soluii de continuitate ale pielii.
Exemple:
a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de
anestezie i respiraie asistat.
- Necesit STERILIZARE, sau cel puin DEZINFECIE DE NIVEL NALT, ntre utilizri
b) termometre orale sau rectale i
c) suprafee netede, dure (czi de hidroterapie).
- Necesit DEZINFECIE DE NIVEL INTERMEDIAR ntre utilizri
1.3. Instrumente non-critice:
Sunt instrumente care vin n contact doar cu pielea intact.
Exemple:
- stetoscoape, suprafaa meselor, pavimente, ploti, mobilier, etc.
- Necesit DEZINFECIA DE NIVEL INTERMEDIAR pn la SCZUT, ntre utilizri.
II. Dezinfecia i antisepsia minilor si plgilor
2.1. Splarea minilor i dezinfecia pielii.
SPLAREA MINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANT PROCEDUR PENTRU PREVENIREA
INFECIILOR NOSOCOMIALE
2.2. Splarea simpl a minilor este definit ca fiind frecarea viguroas a minilor,
una de ala, pe toate suprafeele, dup prealabil umezire i spunire.
- se efectueaz cu ap i spun simplu
- se pot utiliza i spunul antiseptic cu activitate bactericid, detergeni sau alte produse
de splare ce conin substane antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
2.3. Dezinfecia minilor
2.4. Dezinfecia igienic a minilor
- se face dup splare i uscare prealabil, cu cantitatea de antiseptic necesar,
recomandat de productor
- timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- numai n caz de contaminare masiv cu germeni patogeni se recomand timpi de contact
mai mari cu substana antiseptic
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
2.5. Dezinfecia chirurgical a minilor
- se face dup splare conform procedurii de splare chirurgical i uscare, dup care:
- se aplic substana antiseptic astfel nct, pe toat durata de aplicare, minile s fie n
permanen umezite
- timpul total de contact: 3 minute - 5 minute.
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele i a unui procent ct
mai mare din flora rezident.
2.6. Dezinfecia pielii
Se aplic antisepticul astfel:
a). pentru suprafeele cutanate srace n glande sebacee:
- nainte de efectuarea injeciilor i punciilor venoase: timp de aciune - 15 secunde.
- nainte de efectuarea punciilor articulaiei, cavitilor corpului i organelor cavitare,
ct i a micilor intervenii chirurgicale: timp de aciune minim - 1 minut.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

b). pentru suprafeele cutanate bogate n glande sebacee:
- naintea tuturor interveniilor chirurgicale se aplic de mai multe ori pe zona care
urmeaz a fi incizat, meninndu-se umiditatea acesteia: timp de aciune - minim 10
minute.
Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele i a unui procent ct
mai mare din flora rezident.
III. Dezinfecia suprafeelor i aeroflorei.
- se asigura curirea suprafeelor (pavimente, perei, mobilier) nainte de dezinfecie
prin operaii de colectare deeuri, mturare, splare, degresare.
- se efectueaz dezinfecia suprafeelor prin tergere sau pulverizare (pompa sub
presiune sau nebulizator (cea rece). Dezinfecia prin pulverizare se efectueaz pentru
suprafee textile, perei i(micro)aeroflor .
- n cazul aplicrii de ceata calda sau rece (nebulizare) se va calcula volumul spaiului ce
urmeaz a fi tratat. La calculul suprafetelor pentru operatiunile de dezinfecie prin
pulverizare se va aplica un coeficient de 2,5 dat de Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare , prin Ordinul nr. 76/1981, in care se regasesc tavanele, peretii despartitori,
usile , caloriferele si altele, indiferent daca inaltimea este mai mare de 2,5m (sau mai
mica), intrucat nu se trateaza numai colturile si pardoseala.
IV. Dezinfecia surselor de ap potabil.
- se asigura curirea sursei de ap potabil prin sleirea acesteia de 2 ori pe an ( n cazul
fntnilor) sau prin splare cu substane clorigene a bazinelor de stocare a apei potabile
de 2 ori pe an (puuri forate). Activitatea de curire se realizeaz de regul primvara i
toamna.
-dezinfecia curent se realizeaz prin substane clorigene lichide ( clor lichid sau dioxid
de clor), gazoase (clor gazos) sau solide (dicloroizocianurat de sodiu, cloramina T, var
cloros) la interval de maxim 1 lun n funcie de consum. Exemplu: la uzinele de ap
dezinfecia se realizeaz permanent cu instalaii de dozare a clorului datorit consumului
ridicat de ap.
* Exemplu de plan general de dezinfecie cu titlu informativ. Planul de dezinfecie
specific se realizeaz n funcie de riscuri, tip de activitate i costuri.
PLAN DE DEZINFECIE PENTRU ABATOARE, CARMANGERII , INSTITUII PUBLICE, UNITI
SANITARE I UNITI DE PRODUCIE ALIMENTAR
PENTRU CE
?

CND ?

CUM ?

CU CE ?

DIN CE ?

CINE ?

MINI

De mai
multe ori pe
zi;

Splare

-sapun lichid
cu
dezinfectant;

Dozator spun
lichid

Tot
personalul.

4 ml 3

(dozimetru

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

nainte de
operaie.

min.

-dezinfectant
lichid ca atare

flacon)

- Mop sau
lavete
mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau
pe baz de
sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral,
hidroalcoolic

Personal
operator;

- Mop sau
lavete
mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau
pe baz de
sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral.

Personal de
serviciu.

- Soluie
dezinfectant
pe baz de
clor

Dezinfectani
clorigeni (clor
gazos, clor
lichid,
dicloroisocianu
rat de sodiu,
cloramina t)

Personal
operator.

-lavete
mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau
pe baz de
sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral.

Personal
operator.

Imersie n
soluie
dezinfectant
minim 30

Dezinfectani
oxidani sau pe
baz de sruri
cuaternare de

Personal
operator.

Frecare
2-4 ml. 30
sec.
MOBILIER

Dup fiecare
operaie

tergere
Pulverizare

- pulverizator
sau
nebulizator
(cea rece)
GRUP
SANITAR
(SPLTOR,
WC,
CHIUVETA,
PIOAR)

Zilnic

AP
FNTN

Lunar

Splare;
tergere.

(PU
FORAT)

Splare
bazin
stocare;
Sleire de 2
ori pe an
(primvara
i toamna)

UTILAJE

INSTRUMENTE
MEDICALE

Dup
terminarea
programului

tergere;

Dup
folosire

Introduse n
soluie;

Pulverizare .

Cltire cu

- Curare
mecanic a
izvorului
(desnisipare
=sleire)

Personal de
serviciu.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

USTENSILE
DE
CURAT

Dup
folosire

ap.

minute.

amoniu,
glutaral.

Introduse n
soluie;

Imersie n
soluie
dezinfectant
minim 30
minute.

Dezinfectani
clorigeni sau
pe baz de
sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral.

Personal de
serviciu.

- Mop sau
lavete
mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau
pe baz de
sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral.

Personal de
serviciu

- Mop sau
lavete
mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
oxidani sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu,
glutaral,
hidroalcoolic.

Personal de
serviciu

tergere
(anticorosiv)

SUPRAFEE
(PAVIMENT)

INCINTE
RISC
RIDICAT
(hal
producie
alimentar,
sli
operaie,
cabinete,
etc.)

Zilnic ;

Splare;

Dup fiecare
tur.

tergere

Boli
transmisibile,

Splare;

risc ridicat
de infecii
sau
toxiinfecii
(dezinfecie
sptmnal
de nivel
nalt)

tergere
Pulverizare
sau
nebulizare

- pulverizator
sau
nebulizator
(cea rece)

Gandacii de bucatarie
Gandacii de bucatarie cei mai raspanditi sunt:

Gandacul rosu
Gandacul negru
Gandacul american

Gandacul rosu

Masculul are culoare galben-maron deschis, iar femela galben-maron inchis

Trece prin 4 stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa, adult.
Ouale sunt depuse intr-o formatiune speciala numita ouateca.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

O femela depune 3, 4 ouateci la intervale de 15-18 zile.
Este cea mai prolifica specie de gandaci, de la o singura ouateca ajung intr-un an de zile
la aproximativ 7 milioane gandaci.

Gandacul negru

Are talia mai mare decat cel rosu si culoarea bruna inchis sau neagra
Prefera temperaturile mai scazute, locurile preferate sunt camarile, canalele de
scurgere, crapaturile zidurilor.

Gandacul american

Cel mai mare si are culoare roscata inchis.

Prefera locurile umede si calde frecventate de om, cum sunt bucatariile, restaurantele,
magazinele alimentare, etc.
Gandacii de bucatarie sunt vectori ai unor agenti patogeni care produc:

toxinfectii alimentare
tuberculoza
holera
febra tifoida
Rozatoarele sinantrope

Rozatoare sinantrope = rozatoare care traiesc in locuinte si in vecinatatea

acestora. Exista trei specii:
1. Sobolanul de casa
Culoare cenusie bruna, coada mai scurta decat corpul, fiind formata din 160190 inele. Botul este bont, urechile mici si un depasesc o treme din
lungimea capului, iar ochii putin proieminenti.
Traieste in locuinte si dependinte, dar in timpul verii se intalneste si in
mijlocul naturii mai ales in terenurile din preajma apelor. Traieste in galerii
ramificate, unde isi face culcusul, camere de refugiu, depozite de hrana.
O specie care prefera locurile umede ale locuintelor. Este un animal
nocturn, traieste in colonii familiale foarte bine aparate si separate de
restul coloniilor. Produce pagube insemnate prin poluarea alimentelor si prin
roaderea alimentelor.
Consuma alimente crude si prefabricate, dar ataca si alte animale vii.
Se inmultesc foarte des o data la o luna jumatate - doua luni, cate 10-12
pui. Puii din primele nasteri se inmultesc astfel incat la sfarsitul unui an o
pereche poate avea aproximativ 860 urmasi.
Boli raspandite: rabia, meningita virotica, tifosul;
2. Sobolanul negru
Culoare brun negruie, coada mai lunga decat corpul, botul ascutit, urechile
mari.
Se numeste si sobolanul de acoperis pentru preferinta de a se mentine la
etajele superioare ale cladirilor.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Prezenta sa este tradata si de fecalele care au forma unor bastonase

cilindrice si sunt aglomerate in locurile intunecoase.
Animal crepuscular si nocturn care prefera locurile mai uscate ale
incaperilor. Traieste in familii si carduri, prefera traiul in cuiburi
superficiale facute in diverse ascunzatori.
Mai putin productiv, nascand de 2-3 ori pe an cate 8-9 pui.
Boli raspandite: ciuma, trichineloza;
3. Soarecii de casa
Culoare cenusie, talie mica, bot ascutit, coada mai lunga sau egala cu
corpul.
Legat permanent de activitatile omului, prefera locurile uscate, dar frecvent
migreaza si in afara acestora venind in contact cu rozatoarele de camp. Cu
aceasta ocazie preiau si transporta diferite infectii.
Specie crepusculara si nocturna, dar apare si ziua, cu regim vegetarian de
hrana.
Intre 4-7 gestatii pe an cu 4-8 pui la nastere si maturitate timpurie.
Produce pagube foarte mari.
Boli raspandite: toxinfectii alimentare, febra tifoida, micoze
Musca de casa (domestica)

Mai mult de 100 de agentii patogeni sunt asociati cu musca de casa inclusiv
salmonela, stafilococi si alti virusi.
Musca de casa (musca domestica) este atat un factor de disconfort dar mai ales un
veritabil purtator de boli pentru oameni si animale. In decursul a numai o luna, o
singura musca poate depune peste 500 de oua in resturi menajere, gunoaie, plante
in descompunere, excremente etc.
Datorita faptului ca are numai doua aripi, aceasta se aseaza foarte des pe diferite
suprafete, avand capacitatea de a transmite la fiecare contact mii de bacterii.
Riscul crescut al transmiterii bacteriilor, virusilor si a altor boli de catre musca e
datorat faptului ca acestea pot parcurge distante mari relativ repede, de la o zona
de gunoi expusa in incinte domestice, locuite.
In perioada primavar-toamna, ciclul ou-adult dureaza aproximativ o saptamana.
Bolile ce pot fi transmise de musca de casa sunt: tuberculoza, conjunctivita,
poliomielita, febra tifoida, tuberculoza, holera, lepra, diareea si dizenteria.
Aceasta poate gazdui paraziti si viermi.
Incintele calde si protejate creaza mediul propice pentru inmultirea acestora pe
tot parcursul anului. Fiecare femela, in decursul a 25 de zile (durata ei de viata)
depune 5-6 capsule a cate 75-100 de oua mici care in decursul a 12 ore devin larve.
Dupa aceasta perioada mai dureaza 7 zile pana la aparitia adultului. Datorita
faptului ca mustele se hranesc cu excremente si gunoi, acestea transfera bolile din
exteriorul corpului catre interior si invers.
Musca de gunoi este mica, neagra, stralucitoare, lunga de 4 mm. Mediul propice de
dezvoltare a acestei muste este in zona gunoaielor depozitate necorespunzator.
Durata de viata a acestora este de circa 10 zile.
Musca de carne cu denumirea stiintifica de Sarcophagidae este asemanatoare unei
muste de casa insa de dimensiuni cu putin mai mari caracteristic acestei muste
fiind faptul ca depune pupe si nu oua in carne si in excrementele animale.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Tantari
Tantarii sunt un real disconfort public manifestat prin zgomot si muscaturi dar mai ales
acesta este un agent patogen. Cu toate ca pana acum nu s-a dovedit stiintific ca tantarii
pot transmite virusul HIV, a fost insa constatat si dovedit ca acestia pot transmite boli
grave precum encefalita virala, malarie etc. In ultima perioada se inregistraza cazuri
constante de meningo-encefalita, cu ceva timp in urma fiind si riscul unei epidemii.
Stiati ca...
Mediul de incubare al tantarilor sunt apele statatoare, fiind necesare 7 zile pentru
incubarea acestora. Femela este cea care inteapa oamenii si animalele pentru a-si asigura
necesarul de sange.
Masculul se hraneste numai cu nectar din plante.
Tantarul femela poate supravietui chiar luni de zile pe perioada iernii, aceasta perioada
fiind propice pentru eliminarea lor si prevenirea invaziilor de vara. Acestia se pot refugia
in spatii inchise si umede precum subsoluri, canale, pivnite etc.
Molii
Sunt acea specie de fluturi de dimensiuni reduse care depun larve ce ataca diferite
produse vegetale sau animale (obiecte de lana, blanuri, boabe de cereale, faina, fructe
etc)
Viespi
Se stabilesc in cuiburi. Sunt foarte periculoase in preajma zonelor publice dat fiind
efectul neplacut al intepaturilor, acestea continand venin. Multe persoane nu stiu ca sunt
alergice la veninul de viespe, astfel o intepatura sau mai multe le pot fi fatale.
Furnici
Pot intra prin cele mai mici crapaturi, cautand apa, zahar sau alte resturi lipicioase
ramase pe suprafetele expuse.
Pureci
Sunt musafirii nepoftiti care creaza cele mai mari neplaceri. Cu cat se intervine mai
tarziu impotriva lor cu atat acestia se inmultesc iar procesul de eliminare este mai lung si
mai anevoios. Se recomanda salubrizarea zonelor din jurul locuintelor si canalizarilor.
Apar foarte des in complexe de contructie (santiere). Un tratament cat mai timpuriu
micsoreaza pericolul unei invazii mai greu de gestionat si eliminat.
Plosnite
Una din cele mai periculoase specii de insecte, acestea afectand direct omul. Se intalnesc
in crapaturile mobilierului iar noaptea actioneaza. Acestea se ascund in paturi, peste
noapte ciupind victima provocand mancarimi puternice. Mobila infestata cu plosnite

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

trebuie in mod traditional arsa. Pentru a evita o invazie de proportii sunati cat mai
repede pentru a efectua un tratament specializat.
DEZINSECIA
Dezinsecia este ansamblul mijloacelor si metodelor de prevenire si combatere cu
substane chimice specifice a artropodelor ( insecte in stadiul de larva sau adult), care
vehiculeaz i transmit (direct sau indirect) boli infecto-contagioase si parazitare pentru
om si animale sau generatoare de disconfort.Speciile de insecte cele mai des ntlnite in
acest domeniu de activitate sunt: gndacul rou de buctrie, gndacul negru de
buctrie, musca, narul, plonia de casa, plonia porumbeilor, molia de haine,
greierele de cas, puricele, pianjnul, viespea, furnica neagr, molia covoarelor.
Din punct de vedere practic, dezinsecia este de doua feluri :
- preventiv ( profilactic ) care are scopul de a mpiedica nmulirea si rspndirea
duntorilor, prin crearea de condiii nefavorabile dezvoltrii acestora. Ea trebuie sa aib
caracter permanent;
- curativ (terapeutica sau de combatere) n focar, care urmrete distrugerea si
indeprtarea insectelor si artropodelor din unitatea asupra creia se acioneaz; ea se
realizeaz la intervale repetate de 10-14 zile pentru distrugerea focarelor, fiind urmat
apoi de dezinsecia profilactic.
Dezinsecia previne si combate transmisia unor boli de ctre insecte si acarieni.
Insectele, pe lng factorul de disconfort pe care l genereaz, sunt ageni cauzali ai unor
pagube economice, precum si ageni de transmisie la om si animale, a unor boli
infectioase si parazitare.
Primejdia mare pe care o prezint insectele duntoare se datorete puterii mari
de nmulire i voracitii lor exagerate.
Pagubele materiale se realizeaz prin transmiterea de boli att la culturi ct i la
animale. Cteva boli propagate de insecte, fie prin neptur, fie prin contact cu
alimentele: febra recurent, tifosul exantematic, tuberculoza, ciuma, malaria, afeciuni
cutanate, dermatoze, iritaii ale mucoaselor oculare, toxiinfecii alimentare, viroze, etc.
Factori care influeneaz dezinsecia:
a) Simultaneitatea tipurilor de dezinsectie
- pulverizarea i tratamentul la sol, sub forma de cea, n parcuri, zone cu verdeaa,
pentru combaterea narilor si a mutelor adulte asigurnd distrugerea lor imediat
- tratamentul terestru i delarvizarea terenurilor de propagare, de ex : terenuri
mltinoase, rauri lacuri, bli,etc. pentru combaterea larvelor care asigura o protecie
mai complet
- dezinsecia n subsoluri, casa scrilor i poduri ( inclusiv cele de locuine ) unde exist
unul din cele mai mari focare de nari, ocazie cu care se distrug si focarele celorlalte
insecte.
b) Eficiena desfurrii simultane a tratamentelor:
- tratamentul terestru prin combaterea directa a adulilor si larvelor de insecte n stadii
tinere, realizeaz o eficien a operaiunii de dezinsecie
- tratamentul in subsoluri, casa scrilor i poduri asigura confortul imediat.
c) Costul produselor utilizate si cantitile de insecticid folosit / unitatea de msur
Criterii de alegere a insecticidelor
1. Eficacitatea
2. Uurina n prepararea si aplicarea soluiilor i n stocarea substanelor i produselor
3. Economicitatea
4. Lipsa corozivitii si a efectelor distructive

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

5. Cunoaterea toxicitii insecticidelor n condiiile de utilizare i a msurilor de
protecie recomandate
6. Spectrul de combatere privind gama de insecte vectoare
7. Domeniul de aplicabilitate : (parcuri, scuaruri, aliniamente stradale, cvartale de
locuit), locuine, spitale, locuri publice, etc.
8. Compatibilitate pentru dispersie in sistem ULV ( volum ultra redus )
9. Aciunea insecticidelor prin contact si ingestie.
Reguli generale de practic n aciunile de dezinsecie.
Combaterea populaiei adulte de insecte are drept scop reducerea imediat a
numrului insecte, aplicandu-se in zonele unde exist locuri de adpostire (vegetaia din
municipiu, garduri vii, tufiuri,arbori).
Tratamentele se vor executa cu aparatura purtat de ctre operatori i / sau
vehicule, aplicandu-se de la sol sub forma de cea cald i/sau cea rece, cuprinznd
ntreaga vegetaie, de la sol ctre vrfurile arborilor.
Se vor utiliza insecticide condiionate special pentru combaterea narilor aduli.
Lucrarea de dezinsectie se va efectua pe toata perioada verii, in functie de monitorizarile
periodice in minimum 4 etape (iunie,iulie,august,septembrie).
Activitile se vor efectua cu respectarea Normelor de igien si a recomandrilor
privind mediul de via al populaiei aprobate prin Ordinul Ministrului Sntii nr 536
/1997. Materialele ce se folosesc vor fi insoite de prospecte de la firma productoare din
care sa rezulte consumurile specifice si dozele de utilizare.
Delarvizarea
Reguli generale de practic n aciunile de delarvizare
Delarvizarea pentru domeniul public prezint urmtoarele operaiuni:
Aciunea cu larvicid asupra larvelor in dezvoltare si care s nu fie toxic pentru
oameni, pesti si animale.
Se va efectua cu produse larvicide condiionate special pentru tratarea habitatelor
larvare,respectiv pe vegetaia de pe malurile apelor curgtoare, pe suprafaa
luciilor de ap stttoarei zone mltinoase.
Lucrarea de delarvizare va preceda intotdeauna lucrarea de dezinsectie.(se va
efectua in minimum 4etape.)
Are drept scop reducerea imediat a numrului de larve, aplicandu-se in zonele
unde exist locuri inundate, umede
Tratamentele se vor executa cu aparatura purtat de ctre operatori i /sau
vehicule, aplicandu-se de la sol sub forma de cea cald i/sau cea rece in
sistem ULV (volum ultra redus). Se vor utiliza larvicide condiionate special pentru
combaterea larvelor
1.Dezinsecia slilor de ateptare, a cabinetelor i magaziilor se face astfel:
- pentru mute se pulverizeaz plotox 40 ml / m, cu remanena de 21 zile,
- pentru combaterea gndacilor se folosete plotox cu remanena de 14 zile,
- pentru combaterea plonielor se folosete plotox cu remanena de 2 luni.
2.Dezinsecia n saloanele de bolnavi, slile de tratament i de mese se face astfel:
- pentru combaterea mutelor se pulverizeaz lindatox soluie 40 ml/m, cu remanen
de 1 lun sau se fac momeli alimentare cu neguvon i zahr,
- pentru combaterea gndacilor se fac pulverizri cu soluie de cimexan,
- pentru combaterea plonielor se folosete cimexan sau plotox.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Dezinsectia se executa :
a) In spatiile deschise de pe domeniul public si de pe domeniul privat in conformitate cu
prevederile institutiilor de specialitate si respectand propunerea tehnica. cu o frecventa
de 4 ori pe an.
Substantele utilizate in spatiile deschise vor fi substante cu pulverizare in volum
ultraredus si aplicate in mod obligatoriu cu aparatura compatibila.
b) Frecventa este de 4 ori/an si ori de cate ori este nevoie, in spatiile cu alta destinatie
decat cea de locuinta, in subsolurile tehnice si in caminele retelelor de alimentare cu
apa, de canalizare si de alimentare cu energie termica. In cazul tratamentelor impotriva
tantarilor este obligatorie actiunea atat impotriva larvelor, cat si a adultilor;
c) Lunar sau ori de cate ori este nevoie, pentru stingerea unui focar in unitatile de
productie si / sau de comert agroalimentar si in depozitele cu astfel de produse;
d) Trimestrial si ori de cate ori este nevoie in institutii;
e) Numai la solicitarea proprietarului spatiului cu destinatie de locuinta. In spatiile
ocupate de copii, batrani, persoane cu afectiuni cronice, precum si in cele in care se
gasesc animale de companie sau de paza dezinsectia se executa utilizand produse din
clasele Xn si Xi de toxicitate, care nu sunt iritante sau daunatoare pestilor sau animalelor
cu sange cald.
Modul de protectie a mediului :
- se au in vedere efectele asupra resurselor de apa subterana, prin reducerea consumului
excesiv de substante toxice, colectarea tuturor recipientelor folosite si predarea acestora
la o unitate de preluare a deseurilor toxice in vederea neutralizarii;
- evitarea poluarii solului;
- evitarea efectelor nocive asupra florei si faunei, prin masuri de protectie;
- evitarea efectelor negative asupra vietii sociale si economice a populatiei;
- evitarea depasirii nivelului de poluare fonica.
In cazul constatarii aparitiei unui focar, dezinsectia se efectueaza obligatoriu, fara
a fi necesara solicitarea proprietarului spatiului .
TRATAMENTELE FITOSANITARE
Sunt activiti ce se realizeaz prin aciuni i operaii de dispersare, acoperire cu
pesticide pentru combaterea duntorilor i bolilor plantelor. Pesticidele trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii: s aib o eficacitate mare, s dein un spectru larg
de combatere, s aib o toxicitate redus pentru speciile de arbori i arbuti, pentru om
i animale i s aib o compatibilitate mare cu alte substane de combatere. Structura i
baza activ a acestora s nu favorizeze sau s determine apariia de populaiirezistente la
substana activ.
Tratamentele fitosanitare vor cuprinde si erbicidarea care vizeaza distrugerea plantelor
daunatoare prin pulverizarea de substante chimice erbicide.Produsele utilizate pentru
erbicidare fac parte din grupele III si IV de toxicitate si vor fi avizate de Ministerul
Sanatatii.Produsele utilizate sub forma de solutii sunt produse concentrate, emulsionabile
sub forma de suspensie in apa si se vor aplica pe intreaga suprafata a obiectivului.
Tratamentele nu se vor efectua dac condiiile meteorologice sunt nefavorabile: vnt
puternic, insolaie puternic, umiditate ridicat, temperaturi mai mici de 0C, etc.
Tratamentele fitosanitare se vor executa la cererea beneficiarului, utilizand aparatura
de tratare de la sol cu ceata rece si/sau calda.
Activitatea de tratamente fitosanitare se efectueaza pe tot domeniul public, in functie de
bolile si daunatorii ce apar la vegetatia de pe domeniul public si sunt constatate in urma
monitorizarilor periodice.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

Vor fi acceptate numai substantele biocide cuprinse in REGISTRUL NATIONAL AL
PRODUSELOR BIOCIDE pentru igiena publica, sau avizate de Ministerul Sanatatii, daca au
fost avizate ulterior publicarii Registrului.
Substanele utilizate pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, dezinsecie,
delarvizare i dezinfecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii :
1. S fie nominalizate in lista pesticidelor autorizate pentru profilaxia sanitar-uman
elaborat de Ministerul Sntii i s fac parte din grupele III sau IV de toxicitate.
2. S fie active n combaterea insectelor vectoare i generatoare de disconfort
(nari,mute, pianjeni,etc.), prin delarvizare i tratamente de combatere a insectelor
adulte.
3. Aciunea insecticid sa fie de oc si s se realizeze prin contact i/sau ingestie.
4. S nu afecteze activitile din arealul n care se acioneaz
5. S nu fie toxice pentru populaie, duntoare pentru vegetaie, animale i psri n
dozele recomandate de productor, iar antidotul s fie accesibil
Substana s fie compatibil pentru tratamente cu aparatur cu dispersie ULV,
biodegradabile, s nu se acumuleze in mediul nconjurtor, neinflamabile, s nu prezinte
riscuri de incendii sau explozii.
DERATIZAREA
Deratizarea reprezint totalitatea msurilor de distrugere a roztoarelor care au rol n
transmiterea la om a unor boli infecto-contagioase i a infestaiilor parazitare oareci,
obolani.
Raticidele sunt substane chimice folosite pentru distrugerea roztoarelor.
Msurile preventive constau n mpiedicarea accesului roztoarelor la alimente i
suprimarea posibilitilor lor de hran i adpost.
Metodele de combatere a roztoarelor sunt fizice, biologice i chimice.
Metodele fizice constau n folosirea de curse i capcane.
Metodele biologice constau n cunoaterea i folosirea n combaterea roztoarelor a
dumanilor lor naturali cini, pisici.
Metodele chimice constau n folosirea unor substane chimice cu efect raticid, cum ar fi:
- efectuarea deratizrii cu antu prin prfuire.Se amestec antu cu talc 20-30%, se
prfuiete apoi podeaua n benzi late de 20-30 cm, perpendicular pe pereii
ncperii.Se pot prepara i momeli cu 1-3 gr antu la 100 gr mlai sau tre, apoi
momelile se pun lng sursa de ap sau alimente i se prfuiete n jurul momelii cu
praf de antu.
- efectuarea deratizrii cu warfarin prin pregtirea de momeli prin amestec de alimente
99,5% i warfarin 0,5%.Aezarea momelii se va face lng sursele de ap i alimente.
- efectuarea deratizrii cu past fosforic prin ungerea unor alimente cu past.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

COLECTAREA DESEURILOR
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.185/2003 Norme tehnice privind asigurarea
curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii, va informam urmatoarele:
NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor
dezinfectante sau al antisepticelor ! Exista riscul unor reactii chimice periculoase
pentru cel care le manipuleaza, precum si riscul de inactivare si incompatibilitate.
NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a
curateniei, pentru dezinfectante si pentru antiseptice.
NU este permisa aruncarea ambalajelor goale de la produsele de curatenie, de
dezinfectie sau de la antiseptice decat dupa ce au fost curatate sau /si neutralizate.
NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse dezinfectante pentru
produsele antiseptice.
- flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfel:
denumirea produsului, concentratia, data cand a fost preparat, termen de
valabilitate.
Ordinul 219/2002: privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale
DESEURI NEPERICULOASE :
Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care
nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu:
Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare;
Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide
biologice, gipsul necontaminat cu fluide biologice;
Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie;
Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide
biologice.

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA EURODEAL 2016

UTILAJE SI USTENSILE-

Nebulizator electric

Nebulizator motor benzina

Pompa motor 2 timpi

Pompa pulverizare 10-12 litri

Pompa pulverizare 2 litri

Pompa pulverizare 5 litri

Electroinsecticid LEL

Electroinsecticid