PIATA LEGUMELOR

Cuprins

CAPITOLUL I
Privire de ansamblu asupra pietei legumelor.
Organizare si functionare.

CAPITOLUL II
Legislatia

CAPITOLUL III
Regimul intern

CAPITOLUL IV
Regimul extern

CAPITOLUL V
Perspectivele pietei

CAPITOLUL VI
Impactul aderarii Romaniei la UE
 CAPITOLUL I

 Privire de ansamblu asupra pietei legumelor.

Piaţa legumelor are o serie de particularităţi care o caracterizează şi îi conferă o

specificitate aparte Dintre aceste particularităţi cele mai importante sunt:
a) Varietate foarte mare de produse, peste 150 de produse legumicole, şi conserve, care
asigură un consum diversificat, dând posibilitatea cumpărătorilor de a alege dintr-o gamă
variată de produse;
b) Grad se sezonalitate diferit pe grupe de produse; legumele fiind grupate, din acest punct
de vedere, în următoarele categorii: - produse cu sezonalitate foarte mare: salată verde,
ceapă verde etc.; - produse cu perioada de recoltare şi de consum medie, cu condiţia de a
se cultiva soiuri diferite care să asigure o producţie eşalonată în timp: tomate, fasole verde;
- produse cu sezonalitate de consum scăzută: cartofi, rădacinoase etc.;
c) Cererea pentru legume, în marea ei majoritate, este continuă, în timp ce producţia,
recoltarea şi oferta sunt sezoniere, ca atare trebuie ca ofertei să i se imprime un caracter
cât mai continuu posibil, mai ales prin apelarea la sisteme de cultură şi depozitare care să
contribuie la prelungirea perioadei de ofertă a produselor. Astfel, se poate practica cultura
legumelor în sere şi solarii, se poate apela la depozite speciale cu microclimat optim pentru
păstrarea produselor etc.
d) Gradul ridicat de perisabilitate a unor legume face ca acestea să-şi păstreze aspectul
comercial numai pentru câteva zile. În aceste condiţii se impune o activitate operativă de
dirijare a fondului de marfă şi de vânzare a produselor, astfel încât să corespundă cererii
consumatorilor. De asemenea, este necesară practicarea unor preţuri elastice în funcţie de
sezon, zonă geografică şi segment de piaţă căruia i se adresează.
e) Legumele au diverse destinaţii: consum proaspăt, depozitare prealabilă, industrializare,
export etc., ceea ce necesită utilizarea unor canale de distribuţie specifice pentru fiecare
destinaţie, în vederea diminuării pierderilor cantitative şi calitative.
f) Piaţa legumelor este, în mare parte, dezorganizată, neigienică şi nerentabilă, având
cadrul prielnic pentru speculanţi, care obţin venituri necuvenite prin achiziţionarea, de la
producătorii particulari, de legume în scopul revânzării lor pe alte pieţe sau chiar pe aceiaşi
piaţă. Toate aceste particularităţi trebuie luate în calcul, de către producătorii de legume în
stabilirea unei politici de marketing realiste, menite să contribuie la revigorarea sectorului de
producere şi comercializare a legumelor.
  Organizare si functionare.

Suprafete cultivate

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

Macroregiuni, 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Principalele Forme de regiuni de
culturi proprietate dezvoltare si
judete
UM: Ha

Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare

Tomate Total TOTAL 49767 51754 49655 48369 43857 44258 41000

Vinete Total TOTAL 10315 10020 9577 9359 9209 9200 8787

Ceapa
Total TOTAL 33842 33125 33050 32245 30305 31204 30309
uscata

Usturoi
Total TOTAL 12803 12128 11367 10616 10703 10778 10211
uscat

Varza alba Total TOTAL 47043 47016 49089 54907 47837 48718 46248

Ardei Total TOTAL 21005 20002 19947 19491 18241 18415 17987
Productie

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

Macroregiuni, 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pncipalele Forme de regiuni de
culturi proprietate dezvoltare si
judete
UM: Tone

Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone

Tomate Total TOTAL 768532 910978 683282 749128 706200 701811 627177

Vinete Total TOTAL 144391 160010 126005 123278 127578 128423 116225

Ceapa
Total TOTAL 369142 394305 345340 391837 386989 360764 325074
uscata

Usturoi
Total TOTAL 67215 66602 59368 62156 62773 64140 54389
uscat

Varza alba Total TOTAL 981219 1025293 987900 1156436 1123132 1077978 992398

Ardei Total TOTAL 243493 253505 207072 227690 228576 226300 201881

Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

CAPITOLUL II - Legislatia

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR.543/2011 al COMISIEI din 7 iunie

2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al
Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi
legumelor prelucrate

Regulamentul (CE) NR. 1221/2008 al COMISIEI din 5 decembrie 2008 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 si (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului
în sectorul fructelor si legumelor privind standardele de comercializare (Anexa I, partea
B standardele secifice de comercializare şi Anexa I, partea A, standardul general de
comercializare)
A. (CE) Nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind
dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole(,,Regulamentul unic OCP’’)

Regulamentul (CE) Nr. 1182/2007 al CONSILIULUI din 26 septembrie 2007 de

stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor si legumelor şi de
modificare a Directivelor 2001/112/CE şi 2001/113/CE şi Regulamentelor (CE)
nr.827/68,(CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96, (CE) nr. 2826/2000, (CE) 1782/2003 şi
(CE) nr.318/2006 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96

Regulamentul CONSILIULUI (CE) 2200/96 din 28 octombrie 1996 privind organizarea

comună a pieţei fructelor şi legumelor

Regulamentul (CE) Nr. 911/2001 al COMISIEI din 10 mai 2001 de extindere a listei de
produse prevăzută de anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului

Regulamentul (CE) Nr. 47/2003 al COMISIEI din 10 ianuarie 2003 de modificare a

anexei I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

ORDIN nr. 591 din 24 august 2006 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de
stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în
vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume proaspete

ORDIN nr. 420 din 26 iunie 2008 privind stabilirea atribuţiilor Inspecţiei de Stat pentru
Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea şi valorificarea legumelor*)
– Republicare

LEGE nr. 348 din 10 iulie 2003 a Pomiculturii*) – Republicare

LEGE nr. 325 din 20 octombrie 2009 pentru modificarea lit. b) a art. 29 din
Legea pomiculturii nr. 348/2003

ORDIN nr. 390 din 17 iunie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de

autorizare a operatorilor din cadrul sectorului de legume şi fructe proaspete, în
vederea folosirii regimului de autocontrol şi de utilizare a logoului comunitar

HOTĂRÂRE nr. 1530 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea
legumelor
LEGE nr. 60 din 22 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii pomiculturii
nr. 348/2003

HOTARÂRE nr. 156 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003

CAPITOLUL III - Regimul intern

 Productia de legume pe locuitor

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

Anul 2010 Anul 2011
2012 2013 2014 2015 2016
Principalel
e produse
Agricole
UM: Kilograme, Litri, Bucati

Kilogram Kilogram Kilogram Kilogram Kilogram Kilogram Kilogram

e e e e e e e

Legume 190,8 207,3 176,2 198,2 191 185,3 170,4

 Statistica valorilor unitare, preturi de baza

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

1998 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
ista variabilelor
valorii unitare
UM: Lei / tona

Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei /

tona tona tona tona tona tona tona tona

Tomate 314 3374 2150 3030 2570 3300 2850 3050

  Statistica valorilor unitare, preturile producatorului

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

1998 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Lista variabilelor
valorii unitare
UM: Lei / tona

Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei / Lei /

tona tona tona tona tona tona tona tona

Tomate 314 3350 2150 3030 2570 3300 2850 3050

Sprijin financiar – sectorul fructe legume

I. Sprijin financiar din fonduri europene

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Sprijin financiar pentru organizaţiile de producători.

Organizaţiile de producători beneficiază de sprijin financiar pentru finanţarea

programelor operaţionale.
Programele operaţionale şi finanţarea acestora de către producători şi organizaţiile de
producători, pe de o parte, şi de către Comunitatea Europeană, pe de altă parte, au o
durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Sprijinul financiar comunitar pentru organizaţiile de producători este egal cu valoarea

contribuţiilor financiare ale membrilor sau ale organizaţiei de producători plătite efectiv,
dar limitat la 50 % din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizaţia de
producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din Valoarea Producției Comercializate
(VPC) de fiecare organizaţie de producători.
 Procentul poate fi majorat la 4,6% din VPC, cu condiţia ca suma ce depăşeşte 4,1% din
VPC să aibă ca destinaţie măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor.

II. Sprijin financiar din fonduri naţionale

1.Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita

prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

2. Ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr.1174 din 29 decembrie 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de
stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

CAPITOLUL IV - Regimul extern

Exporturi

Ani

Anu
Anul Anul Anul
l Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
199 201 201
199 2010 2011 2012 2012 2013 2013 2014 2014 2015 2015 2016 2016
1 0 1
1
Grupe conform
Nomenclatorului
Combinat UM: Mii dolari SUA, mii Euro

Mii Mii Mii Mii

dola Mii dolar Mii dolar Mii dola Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
Mii Mii
ri EUR i EUR i EUR ri EUR dolari EUR dolari EUR dolari dolari
EURO EURO
(US O (US O (US O (US O (USD) O (USD) O (USD) (USD)
D) D) D) D)

0702 Tomate, in stare 389

3184 2145 1617 2229 1581 2979 2314 3109 2362 1978 1448 1083 972 646 581
proaspata sau refrigerate 2

0703 Ceapa, hasma,

usturoi, praz si alte
532 435 2697 2014 2764 1987 1506 1161 1724 1305 1264 934 451 406 243 220
legume aliacee, in stare
proaspata sau refrigerata

0704 Varza, conopida,

varza creata, gulii si
produse comestibile
929 760 300 231 528 381 443 344 530 404 322 237 127 115 83 76
similare din genul
Brassica, in stare
proaspata sau refrigerate
 Importuri

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2010 2011 2011 2012 2012 2013 2013 2014 2014 2015 2015 2016 2016
Grupe conform
Nomenclatorului
Combinat UM: Mii dolari SUA, mii Euro

Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii

Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
dolari dolari dolari dolari dolari dolari dolari
EURO EURO EURO EURO EURO EURO EURO
(USD) (USD) (USD) (USD) (USD) (USD) (USD)

0702 Tomate, in
stare proaspata 59753 44541 40986 29393 38190 29382 45506 34476 59958 44640 60138 54385 80963 73049
sau refrigerate

0703 Ceapa,
hasma, usturoi,
praz si alte
12560 9383 18616 13370 12254 9471 17734 13406 20327 15084 24293 22003 38294 34603
legume aliacee, in
stare proaspata
sau refrigerata

0704 Varza,
conopida, varza
creata, gulii si
produse
comestibile 5359 3994 6555 4704 7507 5815 8860 6696 9850 7352 13308 12048 16103 14555
similare din genul
Brassica, in stare
proaspata sau
refrigerate

CAPITOLUL V - Perspectivele pietei

Producţia de legume şi fructe deţine circa 17% în totalul producţiei agricole a Uniunii
Europene. Consumul mediu zilnic de legume recomandat de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii este de cca. 400 grame.
Acest nivel se atinge în majoritatea statelor membre. Realizarea unui consum
satisfăcător constituie un obiectiv important în viitor pentru îmbunătăţirea structurii
alimentaţiei populaţiilor din statele membre ale UE, ca element al unui model de
consum durabil.
Sectorul legume-fructe a fost orientat spre îmbunătăţirea calităţii produselor şi
creşterea exportului. Uniunea Europeană este al doilea mare producător mondial şi un
mare consumator de legume şi fructe. Oferta de legume pe piaţa UE se asigură,
prioritar, din interiorul acestui spaţiu, statele mediteraneene şi Olanda fiind cele mai
mari producătoare de legume şi citrice.
Diversificarea consumului de legume-fructe se asigură însă şi pe seama
importurilor. Totodată, ţările mari producătoare exportă cantităţi importante din unele
sortimente de legume şi fructe, mai ales procesate. Organizarea pieţei unice de legume
şi fructe la nivel comunitar asigură importante beneficii producătorilor şi satisfacerea
nevoilor calitative şi de preţ pentru consumatorii din statele membre.
Acestor deziderate răspunde Organizarea Comună de Piaţă a legumelor şi
fructelor. Piaţa legumelor şi fructelor este supusă unor puternice presiuni concurenţiale
în interiorul fiecărei ţări membre, la nivel comunitar, dar şi pe plan mondial. De aceea au
fost necesare măsuri de organizare a pieţei şi pentru acest sector. Pentru legumele şi
fructele proaspete primele măsuri pentru Organizarea Comună de Piaţă s-au luat în
1962, iar pentru legumele şi fructele procesate în 1968. Organizările Comune de Piaţă
au ca scop realizarea obiectivelor Politicii Agricole Comune: stabilizarea pieţelor,
asigurarea unui nivel echitabil al veniturilor agricultorilor, realizarea unor producţii de
calitate pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor, etc.

CAPITOLUL VI - Impactul aderarii Romaniei la UE

Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană,a marcat o epocă nouă în
economia agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România
trebuie să îşi adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se
putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica
Agricolă Comună (PAC).

Aderarea la UE este, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă
a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes în
economia rurală europeană.

Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre

piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului
înconjurător, oferirea unor aşezari rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din
spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.
Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate
agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre
protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC).
BIBLIOGRAFIE

www.madr.ro

www.insse.ro

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/studiu-de-marketing-asupra-pietei-legumelor-
378319.html