NOILE FRONTIERE ALE GERMANIEI.

In vest : noile frontiere ale Germaniei sunt fixate rapide, la est, situatia ramane confuza pana in
1921.
Alsacia si Lorena : restituite catre Franta, care de fapt reprezenta si obiectivul principal al
razboiului pentru statul francez. Aceasta restituire intra in vigoare inca de la incheierea
armistitiului din 11 noiembrie 1918. Germanii din Alsacia si Lorena nu pot opta intre
nationalitatile franceza si germana. Guvernului francez ii ramane decizia asupra naturalizarilor.
Saarul : revendicare teritoriala emisa de Franta in martie 1919, revendicarea partii de suds i un
regim special pentru partea de nord si pentru deplina proprietate franceza asupra minelor.
Delegatia franceza nu isi va putea impune punctual de vedere, se loveste de opozitia lui Wilson.
In cele din ura, se cade de accord asupra uni statul particular al regiunii Saar si anume,
guvernarea regiunii va trece in sarcina Societatii Natiunilor pe o durata de 15 ani. La sfarsitul
celor 15 ani avea sa aiba loc un plebiscite, locuitorii Saarului optand pentru una dintre
urmatoarele trei solutii : mentinerea regimului international, realipirea la Germani sau alipirea la
Franta.
Revendicarile belgiene: Belgia va anexa cele doua cantoane germane Eupen si Malmedy.
Renania: Guvernul francez dora sa desprinda Renania occidental de Germania sis a fixeze
frontiera acesteia pe Rin.
Slesvig: se va organiza un plebiscite in partea de nord a Slesvigului. In 1920, guvernul socialist
danez condus de Zahle, era, in fond, putin favorabil acestui plebiscite, care, se va arata in
proportie de doua treimi pentru Danemarca.In cele din urma, Slesvigul de Nord va fi alipit
Danemarcei.
Coridorul Danzig : Germania trebuia sa abandoneze Posnania si o partie din Prusia Occidentala,
Torunul. Aceasta constituia un corridor care permitea Poloniei accesul la mare, si, prin urmare,
sa rupa Prusia occidental de restul Germaniei. Portul si orasul Danzig erau ocupate majoritar
ocupat de populatie germana. Insa, apar doua probleme si anume : sa se asigure accesul Poloniei
la Port si,pe de alta parte sa se respecte principiul nationalitatilor. Se va stabili ca Danzig ul si
regiunea invecinata sa constituie un oras liber, controlat de Societatea Natiunilor. Articolul 104
al tratatului de la Versailles prevedea ca orasul Danzig trebuia sa incheie o conventie cu Polonia
pentru a garanta includerea sa in frontierele poloneze, pentru a le asigura polonezilor liberul
acces la port si pentru a evita orice masura discriminatory in privinta cetatenilor polonezi.
Plebiscitul din Silezia Superioara : In Prusia Orientala, Germania va obtine aproape 90% din
voturi. Situatia este mai commplicata pt Silezia Superioara, unde au aparut o serie de conflicte cu
privire la luarea unei decizii. Germania dorea sa anexeze regiunea in totalitate pentru a putea
plati reparatiile. In cele din urma, se va ajunge la o impartire : nordul si vestul reveneau Geraniei,
iar sudul revenea Poloniei.
Teschen : Apartinuse inainte de 1918 Austro-Ungariei si ulterior va fi disputata de Polonia si
Cehoslovacie. Majoritatea populatiei era poloneza iar regiunea era foarte importanta datorita
minelor de huila din bazinul Ostravei. Initial apartine Poloniei, ulterior principalele mine si calea
ferata care lega Boemia de Slovacia va reveni Cehoslovaciei.
Memel : Lituania revendica Memelul, burghezii si marii proprietary dorea realipirea la
Germania, care oferea o piata mai importanta pentru produsele din regiune. Tratatul de la
Versailles hotaraste sa detaseze regiunea de Germania fara plebiscit.Conducerea teritoriului urma
sa fie asigurata de catre o administratie internationala provizorie, si, se putea ajunge la un statul
analog cu cel al Danzigului.
GARANTIILE IMPOTRIVA GERMANIEI SI REPARATIILE
Puterile victorioase, mai ales Franta si Belgia, considerau in 1918-1919 ca ar fi fost essential sa
se asigure securitatea lumii contra unei eventuale resurectii ale puterii germane.
Dezarmarea : o decizie usor de obtinut, intrucat toti aliatii dorea distrugerea militarismului.
Marea Britanie se gandea mai cu seama la eliminarea flotei germane. Era limitata marina la un
anumit nr de garzi de coasta si interzise submarinele. Armata germana era si ea limitata. Erau
interzise scolile militare, artileria grea si tancurile, fabricarea materialului de razboi.
Demilitarizarea Renaniei
Ocupatia: o problema mai delicate. Clemenceau se pronunta pentru o ocupatie definitiva, in timp
ce Wilson si Lloyd George au refuzat initial o ocupatie, pentru ca mai tarziu sa cada de accord
asupra unei ocupatie pentru o perioada de 15 ani. Evacuarea ar fi fost operata din 5 in 5 ani.
Dc.Germania nu isi indeplinea obligatiile, putea fi din nou ocupata.
Esecul tratatelor de garantie
La garantiile militare trebuiau sa se adauge garantiile politice. Llyod George si Wilson i-au
propus lui Clemenceau, in schimbul asupra revendicarilor de pe malul stang al Rinului, tratatele
de garantii franco-englez si franco-german. Tratatele au fost anexate Tratatului de la Versailles si
semnate. Ele prevedeau un ajutor imediat din partea Angliei si SUA in caz de agresiune non-
provocata Germaniei contra