2.

Operații de prelucrare necesare pentru a ajunge la piesa finala

Prelucrarile suprafețelor piesei trebuie să se desfășoare în ordinea:

prelucrari de degroșare → prelucrari de finisare → prelucrări de mare finețe.

În cadrul prelucrării unei piese se pot utiliza mai multe variante de procese tehnologice,
ținându-se seama de unele considerații cu caracter general:
- alegerea semifabricatului cu forma și dimensiunile cat mai aproape de cele cerute pentru
piesa finită;
- la primele operații trebuie să se prelucreze acele suprafețe care în operația următoare
vor servi drept baze tehnologice;
- succesiunea operațiilor trebuie să fie stabilită în funcție de necesitatea de a schimba cât
mai puțin baza de așezare în decursul procesului tehnologic;
- operatiile de degrosare se efectueaza la începutul procesului tehnologic;
- suprafețele cu rugozitate și precizie ridicată se finisează la ultimele operații de
prelucrare, pentru a evita deteriorarea lor în cursul altor prelucrări sau al transportului piesei de la
un loc de muncă la altul;
- suprafețele pentru care se impun condiții severe de precizie a poziției reciproce se
prelucrează în aceeași orientare și fixare a presei;
- succesiunea operațiilor de prelucrare trebuie astfel stabilită încăt să se mențină, pe cat
posibil, aceleași baze tehnologice;

Semifabricatul se obține prin forjare în matriță. Esențial la această metodă este faptul că
materialul supus deformării trebuie să prezinte o plasticitate mai bună.

Avantajele forjării în matriță se pot enumera:

-posibilitatea obținerii unor piese-semifabricat cu configurație de la cea mai simplă până la cea
mai complexă, cu precizie dimensională bună și calitatea suprafeței bună;
-posibilitatea obținerii unor piese-semifabricat cu proprietăți fizico-mecanice foarte bune în
zonele puternic solicitate datorită apariției fibrajului orientat;
-productivitate ridicată.

Dezavantajele acestei metode sunt:

-cost ridicat al matrițelor de forjat;
-complexitatea utilajelor pe care se montează matrițele de forjat.

Mai jos sunt prezentate succesiunea operațiilor pentru faza de prelucrare mecanică.
Nr. Denumirea
Așezare Faza Denumirea fazei Schița de prelucrare
crt. operației

Forjare în
matriță

I. A 1

II. Strunjire de 2 Strunjire frontală

degroșare A 3 Strunjire transversală
4 Strunjire interioară
 5 Strunjire frontală
6 Strunjire transversală
B
7 Strunjire interioară

Tratament
III. termic de 8 Călire
îmbunătățire 9 Revenire înaltă

10 Strunjire frontală
11 Strunjire transversală
Strunjire de
IV. A 12 Strunjire interioară
finisare
13 Strunjire înclinat la 20º
14 Strunjire șanfren
 15 Strunjire frontală
16 Strunjire transversală
B
17 Strunjire interioară
18 Strunjire șanfren

V. A 19 Frezare dantură
Frezare

Rectificare Rectificare dantură

VI. A 20
dantură

Control
VII. 21
tehnic
3. Materialul folosit
Pentru a reduce zgomotul de angrenare, roata dințată conducătoare se execută din oțel iar
roțile conduse din fontă, material plastic sau textolit
La roțile dințate care transmit eforturi, miezul dinților trebuie sa fie suficient de rezistent
pentru a prelua efoturile mari de încovoiere și tenace pentru a suporta sarcinile mari cu șoc.
Suprafața danturii trebuie să fie dură pentru a rezista presiunilor pe porțiunea de contact
cât și pentru a asigura condiții favorabile de rezistență variabilă.
Pentru piesa din temă se poate utiliza un material din oțel carbon de calitate C45, C60.

4. Tratament termic
Calitatea piesei se asigură prin întrebuințarea oțelului cu tratament termic ulterior de
îmbunătățire (călire + revenire înaltă).

5. Întrebuințarea piesei
Roțile dințate sunt piese de revoluție cu dantură, destinate transmiterii mișcării de rotație
și a momentelor între doi arbori. Piesa se folosește la cutii de viteze, motoare cu distribuție pe
lanț.