Tema proiectului

Să se proiecteze o transmisie mecanică destinată antrenării unei

benzi transportoare, formată dintr-un motor electric, o transmisie prin
curele trapezoidale, un reductor cu roţi dinţate cilindrice cu o treaptă și
cuplaj elastic cu bolțuri. Transmisia trebuie să asigure:
- o putere utilă Pu= 7.05 kW la cuplaj;

- o turaţie utilă nu= 303 rot/min la cuplaj;

- o durată de funcţionare de Lore= 1000000 , într-un regim de

lucru de 8....24 ore/zi;
- un raport de transmitere al reductorului iR=... .

Schema de principiu a unei astfel de transmisii este prezentată

în figura1.2:

Figura 1.2
unde :
1.- motor electric asincron cu rotorul în scurtcircuit;
2.- transmisie prin curele trapezoidale;
3.- arbore de intrare în reductor;
4.- lagăre cu rostogolire (rulmenţi);
5.- carcasa reductorului;
6.- angrenaj cilindric;
7.- arbore de ieșire din reductor;
8.- cuplaj elastic cu bolțuri;
1
 Alegerea electromotorului şi calculul rapoartelor
de transmitere
2.1. Alegerea electromotorului de acţionare

Pentru acţionarea transmisiei se va utiliza un motor electric

asincron, trifazat, cu rotorul în scurt circuit.
Alegerea mărimii electromotorului se face în funcție de două
caracteristici necesare: puterea necesară pentru acţionare, Pnec şi turația
necesară pentru acţionare, nnec, stabilite din condițiile impuse transmisiei
pe care o acționează.
Datorită pierderilor prin frecare în cuplele cinematice ale
transmisiei, putem defini randamentul global al transmisiei:
𝑃𝑢 𝑃𝑢 7.05
𝜂𝑔 = → 𝑃𝑛𝑒𝑐 = = = 7.92
𝑃𝑛𝑒𝑐 𝜂𝑔 0.89
→ 𝑃𝑛𝑒𝑐𝑆𝑇𝐴𝑆 = 11 𝐾𝑊
𝜂𝑔 = 𝜂𝑡𝑐 ∗ 𝜂𝑟 ∗ 𝜂𝑎 = 0.93 ∗ 0.9952 ∗ 0.97 = 0.89
2

unde : - Pu puterea utilă la cuplaj;

- Pnec puterea necesară pentru acţionare;
- tc randamentul transmisiei prin curele;
- r randamentul unui lagăr cu rostogolire;
- a randamentul angrenajului.
Valorile acestor randamente sunt date în tabelul 2.1.
Se poate astfel determina puterea necesară pentru acţionare:
Tabelul 2.[12]
Cupla de frecare Valoarea Randamentului
Angrenaj cilindric 0,97 ….. 0,99
Transmisie prin curele trapezoidale 0,94 ….. 0,97
Lagăr cu rulmenţi 0,99 …. 0,995

ns = 1500 rot/min
Tipul motorului Puterea nominala, Kw Turatia de sarcină,
n, [rot/min]
160M 11 1450
2
 Pentru determinarea turaţiei de acţionare necesară se scrie
relaţia raportului de transmitere total:

𝑛𝑛𝑒𝑐 1450
𝑖𝑡𝑜𝑡 = = = 4.79 [ rot/min];
𝑛𝑢 303

√𝑖𝑡𝑜𝑡 = √ 4.79 = 2.19 → 𝑆𝑇𝐴𝑆 𝑖𝑅𝐷𝐶 = 2

= 𝑖𝑅

𝑖𝑡𝑜𝑡 4.79
𝑖𝑡𝑐 = = = 2.4
𝑖𝑅 2

𝑖𝑡𝑜𝑡 − 𝑖𝑡𝑜𝑡 ∗ 4.79 − 4.8

≤ 4% → = -0.0030
𝑖𝑡𝑜𝑡 4.79

→ -0.3 % ≤ 4% (𝐴)

𝑖𝑡𝑜𝑡 ∗ = 𝑖𝑡𝑐 ∗ 𝑖𝑅 = 4.8

unde: - nnec turația necesară pentru acţionare;

- nu turaţia utilă la cuplaj;
- itc raportul de transmitere al transmisiei prin curele;
- iR raportul de transmitere al reductorului (dat în tema
de
proiect);
Considerând iniţial itc=1 se determină turaţia minimă necesară
de acţionare:

nnec  nu iR ; (1.4)

n
i
 nu iR ;
tcrec (1.5)
Unde: - n turația arborelui electromotorului;
3
 - nu turaţia utilă la cuplaj;
- itcrec raportul de transmitere al transmisiei prin curele
recalculat;
- al reductorului (dat

Tipul A B C H K E D F GA AA AB BB HA HC L LC
160M 254 210 108 160 15 110 42 12 45 80 328 300 20 318 653 773

4
 Capitolul 3

Proiectarea transmisiei prin curele

Acest tip de transmisie permite transmiterea puterii şi mişcării de

rotaţie între arbori paraleli. Are în constructie cel puțin două roți pe care
se înfăşoară elementul intermediar elastic şi flexibil, cureaua, montată cu
pretensionare (forță de întindere iniţială), fiind recomandată pentru
distanţe mari între axele de rotație ale arborelui conducător și cel condus.
Principalele elemente geometrice ale unei transmisiei prin curele şi
distribuţia de forţe, sunt reprezentate în figura 3.1:

Figura 3.1
Elementul intermediar elastic, cureaua, este solicitat la tracțiune
datorită forţelor din ramura activă F1 şi cea pasivă F2 şi la încovoiere
datorită înfăşurării curelei pe roţile de curea.

5
Nr. Denumirea Sim- U.M. Relaţii de calcul
crt. parametrului bol
calculat

1. Puterea de calcul Pc Kw 11
Pc=P=
11

2. Turația rotii n1 rot/ 1450

n1=n=
conducătoare min
1450

3. Turaţia roții conduse n2 n1 604

rot/ n2 = =
𝑖𝑡𝑐
min 604

4. Raportul de iTC 2.4

iTC =n1/n2=itcrec=
transmitere
2.4

5. Tipul curelei Tip SPZ; Dp1=63-180

6. Diametrul primitiv al Dp1 mm 180

Dp1=
roţii conducătoare
180

7. Diametrul primitiv al Dp2 mm 432

Dp2= Dp1* iTC=
roţii mari
432

8. Media diametrelor Dpm mm Dp1+Dp2 306

primitive Dpm= =
2
306

9. Diametrul primitiv al Dp0 mm

Dp0=(1...1,5) Dp1
rolei de întindere
(dacă Dp0= 180
se foloseşte) 180

10. Distanţa dintre axe A mm 0,7(Dp1+ Dp2 )≤A≤2(Dp1+ Dp2 )

preliminară 826
A=
826

6
11. Unghiul între  grade Dp2−Dp1 17.39
ramurile ≅ 57 ( )=
𝐴
curelei

12. Unghiul de înfăşurare 𝛽1 grade 162.61

𝛽1 = 180 −
pe roata mică

13. Unghiul de înfăşurare 𝛽2 grade 197.39

𝛽2 = 180 +
pe roata mare

14. Lungimea primitivă a 𝐿𝑝 mm 𝛽1

𝐿𝑝 = 2 ∗ 𝐴𝑠𝑖𝑛 ( ) + 𝜋 (
𝛽1 ∗ Dp1 + 𝛽2 ∗ Dp2
)
curelei 2 360

=
2632.98

𝐿𝑝 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 2500

15. Distanţa dintre axe Arec mm 𝐴=

1
∗ [𝐿𝑝𝑆𝑇𝐴𝑆 ∗
𝜋(𝛽1 ∗ Dp1 + 𝛽2 ∗ Dp2)
]=
recalculată 𝛽
2 sin ( 1 ) 360
2

758.95
16. Viteza periferică a m/s 𝜋∗Dp1∗n1 13.67
𝑣= =
curelei v 60000

17. Coeficientul de Cf - 1.6

funcţionare
18. Coeficientul de CL - 1.07
lungime al curelei
19. Coeficientul de Cβ - 1.1
înfăşurare
20. Puterea nominală P0 5.41
transmisă de curea KW

21. Numărul de curele z0 - 𝐶𝑓 ∗ 𝑃𝑐 2.76

preliminar 𝑧0 = =
𝑃0 ∗ 𝐶𝐿 ∗ 𝐶𝛽

22. Coeficientul Cz -
numărului 0.95
de curele

7
23. Numărul definitiv de z - 3
curele

24. Numărul de roţi x - 2

25. Frecvența încovoierii f Hz 10.93

curelei

26. Forţa periferică F N 804.95

transmisă

27. Forţa de întindere a N 1610

curelei F0

28. Cotele de modificare X mm 75

X=
a Y
37.5
distanţei dintre axe Y=

- De - diametrul exterior al roţii;

Figura 3.3[12]
8
 De = Dp + 2n; (3.1)

- B - lăţimea totală a roţii:

B = (z - 1)e + 2f; (3.2)

în care z este numărul de canale.

Sectiunea
lp nmin. mmin. f e  r
canalului
Z 8.5 2.5 9 81 12  0,3 36  1 32 1 0.5

Capitolul 4

Proiectarea angrenajului cilindric

4.1. Elemente teoretice

Roţile dinţate sunt organe de maşini prevăzute pe suprafeţele de contact
în angrenare cu o serie de proeminenţe (dinţi) şi goluri ce formează dantura.
Studiul angrenajelor plane (formate din roţi dinţate cilindrice) se face într-un plan
perpendicular pe cele două axe ale roţilor.

Pentru ca angrenajul ca funcţioneze, trebuie să fie respectate anumite

condiţii impuse prin legea fundamentală a angrenării: normala comună în
punctul de contact taie linia centrelor în punctul C, polul angrenării, figura 4.3.
Se consideră două roţi în angrenare în punctul M. Se duce normala
comună NN în punctul de contact, pe care se coboară perpendiculare din O1 şi
O2. Se obţin punctele N1 şi N2. Unind O1 şi O2 cu M se formează unghiurile:

MO1N1 =  ; MO2N2 =  . (4.2)

1 2

9
 Fig.4.3

Normala comună la profilele în angrenare în punctul de contact împarte linia

centrelor în segmente invers proporţionale cu vitezele unghiulare. Pentru ca
raportul de transmitere să rămână constant este necesar ca polul angrenării să fie
fix. Deci normala comună trece printr-un punct fix - polul angrenării C, situat pe
linia centrelor în punctul de tangenţă al cercurilor de rostogolire.
Raţionalizarea construcţiei angrenajelor a impus restrângerea valorilor
posibile ale rapoartelor de transmitere la valorile nominale conform STAS 6012-
82, tabelul 4.1.
În figura 4.4 sunt prezentate principalele elementele geometrice ale
danturii roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Acestea sunt:
- înălţimea danturii h;
- înălţimea capului dintelui ha;
- înălţimea piciorului dintelui – hf ;
- jocul radial c = hf-ha ;
- lăţimea danturii b;
- pasul danturii p;
- grosimea dintelui s;
- grosimea golului între doi dinţi e;
- diametrul cercului de cap da ;
10
- diametrul cercul sau cilindrul de rostogolire dw;
- diametrul cercul sau cilindrul de divizare d ;
- diametrul cercul sau cilindrul de picior df ;

Fig.4.4

11
 Figura 4.9[3]

Secţiunea normală fiind înclinată cu unghiul  faţă de cilindrul

de divizare va avea forma unei roţi dinţate eliptice cu dinţi drepţi. Deoarece
profilul dinţilor în secţiunea normală se abate de la forma evolventică,
pentru calcule roata dinţată eliptică se înlocuieşte cu o roată dinţată
cilindrică cu dinţi drepţi având raza egală cu raza de curbură a elipsei în
polul angrenării. Aceasta se numeşte roată echivalentă roţii dinţate
cilindrice cu dinţi înclinaţi, figura 4.11. Profilul roţii dinţate echivalente
redă profilul cremalierei de referinţă caracterizat prin,

12
Nr. Denumirea parametrului Simbol Relaţii de calcul şi recomandări
crt. care se calculează sau UM
alege
1 Date de proiectare
1.1 Puterea de transmis - [KW] 11 ∗ 0.93 ∗ 0.995
N 𝑃𝑒𝑆𝑇𝐴𝑆 ∗ 𝜂 𝑇𝐶 ∗ 𝜂𝑅𝑢𝑙 =
= 10.18
1.2 Turaţia de intrare – n1 [rot/ 𝑛𝑒𝑆𝑇𝐴𝑆 1450
= = 604.2 = 𝑛1
min]
𝐼𝑇𝐶 2.3
1.3 Raportul de transmitere i 604.2
𝑛 2.4
i=𝑛 1 = =
𝑢 303
1.4 Durata de funcţionare - [ore] 1000000
Lh
1.5 Condiţiile de funcţionare Aproximativ constanta

2 Date care se aleg preliminar

2.1 Profilul cremalierei de 20 ; ℎ∗ 1 ∗

referinţă 𝛼0𝑛 = 0𝑎𝑛 = ; ℎ0𝑓𝑛
= 1.25 ;
∗
𝑐0𝑛 = 0.25 ; = ∗
𝑟0𝑛 0.38 ;
2.2 Materiale şi tratamente -OLC 45;
termice pentru roata -Tratament termic:calire+revenire inalta;
conducătoare şi condusă -Duritatea superficiala HB
2.3 Tensiunile limită pentru [MPa] 650
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 = ;
- solicitarea de contact
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚 = 250 ;
- încovoierea bazei
dintelui
3 Calculul de predimensionare

13
3.1 Distanţa dintre axe aw aw 𝑎𝑤
din [mm] ≥ (𝑢 ± 1)
condiţia de rezistenţă la 2 1⁄3
4𝑀𝑡1 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝐵 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻 ∗ 𝑍𝜀 ∗ cos(𝛼)
presiunea de contact ∗[ ( ) ]
2𝑢 ∗ Ѱ𝑎 𝜎𝐻𝑃 ∗ cos(𝛼𝑤 )
= (2 + 1)
1⁄3
4 ∗ 150066.46 ∗ 1.25 ∗ 1.15 ∗ 1.15 291 ∗ 1.77 ∗ 1 2
∗[ ( ) ]
2 ∗ 2 ∗ 0.5 1000.4

= 224
aw
(aSTAS)
[mm] 225
𝑎𝑤𝑆𝑇𝐴𝑆 =
3.2 Momentul de torsiune la 𝑁
Mt1=9.55*106 ∗ = 9.55 ∗ 106 ∗
𝑛1
arborele de intrare Mt1
1
[Nmm]

160896

3.3 Coeficientul sarcinii KA 1.25

dinamice externe
3.4 Coeficientul sarcinii Kv 1.1
dinamice interne

3.5 Precizia de execuţie Treapta de precizie 7

Metode de prelucrare
-rectificare
-serervire
-Mortezare,rabotare,frezare
Viteza periferica:4 m/s
3.6 Coeficientul de lăţime Ѱ𝑎 𝑏 0.5
Ѱ𝑚𝑛 Ѱ𝑎 = =
𝑎
Ѱ𝑑 𝑏 25
Ѱ𝑚𝑛 = =
𝑑1
𝑏 1.1
Ѱ𝑑 = =
𝑚𝑛

3.7 Coeficientul de repartiţie 𝐾𝐻𝛽

a 1.15
sarcinii pe
lăţimea danturii

14
3.8 Coeficientul de material ZE 291
[MPa]1/2
ZE

3.9 Coeficientul punctului de 𝑍𝐻 1.77

rostogolire

3.10 Coeficientul gradului de 𝑍𝜀 0.9

acoperire

3.11 Unghiul de înclinare a  15

danturii

3.12 Unghiul de angrenare  20

preliminar

3.13 Rezistenţa admisibilă la 𝜎𝐻𝑃 565.2

presiunea de contact

3.14 Coeficientul numărului KHN 1

de
cicluri de funcţionare
pentru solicitarea
hertziană
3.15 Coeficientul rugozităţii ZR
flancurilor 1

15
3.16 Coeficientul raportului Zw
durităţii flancurilor 1

3.17 Coeficientul de siguranţă SH

la pitting 1.2

3.18 Se determină valorile d1, d2

preliminare ale [mm] d1= 132.6
diametrelor de divizare

d1= 317

3.19 Se determină viteza vt1 vt1= 4.2

tangenţială a roţii
conducătoare
[m/s]

3.20 Se recalculează Kv 1.15

4 Calculul de dimensionare

4.1 Se calculează modulul mn 𝑀𝑡1 (𝑢±1)∗𝐾𝐴 ∗𝐾𝑉∗𝐾𝛼 ∗𝐾𝐹𝛽∗𝑌𝐹 ∗𝑌𝛽 ∗𝑌𝜀

minim mn sau m (pentru 𝑚𝑛 ≥ 2 ∗𝜎 = 0.21
[mm] Ѱ𝑎 ∗𝑎𝑤 𝐹𝑃
dantura dreapă) din
condiţiile de rezistenţă la 1
𝑚𝑛𝑆𝑇𝐴𝑆 =
încovoiere la baza
dintelui
4.2 Coeficientul de repartiţie 𝐾𝛼
frontală 1

4.3 Coeficientul de formă a YF

dintelui 2.25

16
4.4 Factorul unghiului de 𝑌𝛽 0.8
înclinare

4.5 Factorul gradului de 𝑌𝜀 1

acoperire

4.6 Rezistenţa admisibilă la 𝐾𝐹𝑁 ∗ 𝑌𝐹𝑋 ∗ 𝑌𝑆

încovoiere 𝜎𝐹𝑃 = 𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚 = 200
𝑆𝐹
𝜎𝐻𝑃

4.7 Coeficientul numărului KFN

de 1
cicluri pentru solicitarea
de încovoiere

4.8 Factorul dimensional YFX 1

4.9 Factorul concentratorului Ys 1

de tensiune

4.10 Coeficientul de siguranţă SF 1.25

la încovoiere

4.11 Numărul de dinţi al z1 𝑧1𝑚𝑎𝑥 =

2∗(𝑎𝑤 −𝑚𝑛 )∗cos 𝛽
= 127.5
pinionului 𝑚𝑛 (𝑖±1)

28
𝑧1 =
4.12 Numărul de dinţi al roţii z2 𝑧2 = 𝑖 ∗ 𝑧1 = 67
conduse

17
4.13 Recalcularea modului, mn 2 ∗ 𝑎𝑤 ∗ cos 𝛽 4.48
determinarea valorii 𝑚𝑛 = =
(mnST 𝑧1 ∗ (𝑢 ± 1) + 2 ∗ cos 𝛽
standardizate a
AS)
modulului 4.5
mn sau m [mm] 𝑚𝑛 =

4.14 Distanţa de referinţă a 𝑚𝑛𝑆𝑇𝐴𝑆 (𝑧2 ± 𝑧1 )

dintre axe 𝑎= = 221.28
[mm] 2 ∗ cos 𝛽

221.28
𝑎𝑆𝑇𝐴𝑆 =
4.15 Unghiul de angrenare 𝑎∗cos 𝛼
frontal 𝛼𝑡𝑣 = arccos ( 𝑎 𝑡 ) = 23.03
𝑤
𝛼𝑡𝑣 𝑡𝑔𝛼𝑛
𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 20.65
𝑐𝑜𝑠𝛽
4.16 Suma coeficienţilor xns; 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡𝑣−𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡
deplasărilor de profil 𝑥𝑛𝑠,𝑛𝑑 = 𝑥𝑛2 ± 𝑥𝑛21 = (𝑧2 ± 𝑧1 )
xn1; 2𝑡𝑔𝛼𝑛
(diferenţa pentru
angrenaj
xn2 ; = 0.534

interior) xnd
𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡𝑣 = 𝑡𝑔𝛼𝑡𝑣 − 𝛼𝑡𝑣 = 0.023
𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 = 𝑡𝑔𝛼𝑡 − 𝛼𝑡 = -0.01

𝑥1 = 0.33

𝑥2 = 0.2

Pentru danturi drepte mn=mt =m

Unde este folosit, , primul semn se referă la angrenare exterioară, cel de al doilea la angrenare
interioară

4.3. Calculul geometric al angrenajului

Calculul geometric se face urmând algoritmul prezenztat în

tabelul 4.5. Relaţiile se referă la dantura cilindrică înclinată. Dacă sunt
precizate două semne, cel superior se referă la dantura exterioară, cel
inferior se referă la dantura interioară. Pentru dantura dreaptă se
consideră mn =mt = m ; n = t =  ;  = 0.

Tabelul 4.5[1,3,9]
18
 1. Date iniţiale de proiectare
- i= 2.4

Se aleg sau se ( 0n = 130.44 ;

calculează h*oa = 20.65 ; h*of = 17.39 ; C*0 = 0.25 );
anterior
 = 15
 =0,02 + 0,04 [mm].

4.5
- m sau mn - 𝑚𝑛 =
- xns= 0.534 ; xn1 = 0.33 ; xn2= 0.2 ;x
nd=

2. Elemente care se calculează

Denumirea Relaţii de calcul
2.1 Raportul de i=n1/n2=z2/z1 = 2.4
transmitere
u=zmare/zmic=
2.2 Raportul 2.393
numerelor de dinţi
2.3 Modulul frontal 𝑚𝑡 = 𝑚𝑛 = 4.66
𝑐𝑜𝑠𝛽

m
2.4Modulul axial mt /tgmn /sin  17.39
x

2.5 Unghiul de  t arctg= (tgn /cos 

20.65
angrenare frontal

2.6 Coeficientul
scurtării înălţimii K*h1(2)  x1  x 2  a w  a/ m -0.29
dintelui
2.7 Diametrul 𝑚𝑛 𝑧1(2)
cercului de divizare 𝑑1(2) = 𝑚𝑡 𝑧1(2) =
𝑐𝑜𝑠𝛽
19
 𝑑1 = 130.44
312.12
𝑑2 =
2.8 Diametrul Angrenaj exterior
d d
cercului de cap a1(2) 1(2)  2mn (h*0a1(2)  x1(2)  K*h1(2) )
Angrenaj interior
 x  K* )=
d  d  2m (h * 145.04
a1 1 n 0a1 1 h1

da 2  d2  2mn (h*0a 2  x2  K*h 2 )=

325.59
2.9 Diametrul Angrenaj exterior
d d x )
cercului de picior f 1(2)  2mn (h*0f 1(2)
1(2) 1(2)
Angrenaj interior
d  d  2m (h*  x )= 122.16
f1 1 n 0f 1 1
d
 d2  2mn f2 (h*0f 2  x2 )= 302.71

2.10 Diametrul dw1(2)  d1(2) cos t / cos wt

cercului de dw1= 132.6
rostogolire dw2= 317.36

𝑑𝑏1(2) = 𝑑1(2) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡

𝑑𝑏1 = 122.07

𝑑𝑏2 = 287.25
2.11 Diametrul
cercului de bază
2.12 Distanţa de a  mn (z2  z1 ) = 221.28
referinţă dintre axe 2cos 
2.13 Distanţa dintre 𝑐𝑜𝑠𝛼
axe 𝑎𝑤 = 𝑎 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑡 = 225.00
𝑡𝑤

2.14 Unghiul de 𝑎∗𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 23.03

𝑎𝑡𝑤 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( )=
=

angrenare frontal 𝑎𝑤
𝑏 𝑏 𝑏
Ѱ𝑎 = ; Ѱ𝑚𝑛 = ; Ѱ𝑑 = ;
2.15 Coeficientul 𝑎 𝑑1 𝑚𝑛
axial a ,diametral d 
20
sau modular mn Ales anterior din Anexa 2
al lăţimii danturii Tabelul II.2
2.16 b2 a  a = 110.6413
Lăţimea
danturii b1=b2+(3..6)= b2+4= 114.6413

𝜋
𝑆𝑡1(2) = 𝑚𝑡 ⌈( ) ± 2𝑥1(2) 𝑡𝑔𝛼𝑡 ⌉
2
2.17 Arcul frontal 8.40
de divizare al 𝑆𝑡1 =
dintelui 𝑆𝑡2 = 7.99

Capitolul 5
Proiectarea arborilor
5.1 Alegerea materialelor
Materialele folosite la construcţia osiilor şi arborilor trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
• rezistenţă mecanică mare la solicitările de încovoiere pentru osii şi pentru
arbori la torsiune şi încovoiere;
• rezistenţă la solicitări variabile;
• deformabilitate redusă;
• rezistenţă la uzură;
• bună aderenţă a lubrifianţilor mai ales în zona fusului;
• să fie uşor prelucrabil;
• să fie convenabil ca preţ.
Din proiectare şi practică s-a constatat că este mai favorabil de a se
mări rigiditatea arborilor prin creşterea uşoară a diametrului, decât prin
folosirea unui oţel de calitate superioară. Datorită acestei constatări cât şi
pentru a obţine o producţie în condiţii cât mai economice, pentru execuţia
arborilor se preferă folosirea oţelurilor de uz general pentru construcţii sau
eventual a oţelurilor carbon pentru tratament termic.
Se alege: OLC45
Duritatea –miezului 190-220 HB
-flancului 190-220 HB
𝜎𝑓 lim 155-220HB;
𝜎ℎ lim 470-220 HB;
Viteza periferica < 3; Regim de lucru usor

21
 5.2. Predimensionarea arborilor

Predimensionarea are drept scop determinarea preliminară a

diametrului arborelui, necesar la întocmirea schemei subansamblului
arbore cu organele de maşini susţinute şi rezemare şi la întocmirea schemei
de calcul la solicitări compuse. Predimensionarea se face din condiţia de
rezistenţă la solicitarea de torsiune, utilizând o rezistenţă admisibilă
convenţională, care prin valorile reduse acceptate evidenţiază faptul că
arborele este solicitat şi la încovoiere.
În cazul arborilor plini, diametrul se determină cu relaţia:

3
3 16 ∗ 𝑀𝑡1 3 𝑀𝑡1 109060
𝑑𝑝1 = √ ≈√ =√
𝜋 ∗ 𝜏𝑎𝑡 0.2 ∗ 𝜏𝑎𝑡 0.2 ∗ 25

= 27.94

3 217459
3 16 ∗ 𝑀𝑡2 3 𝑀𝑡2
𝑑𝑝2 = √ ≈√ =√ = 35.17
𝜋 ∗ 𝜏𝑎𝑡 0.2 ∗ 𝜏𝑎𝑡 0.2 ∗ 25
Momentele de torsiune
𝑃 6.9 ∗ 106 6.9 ∗ 106 109060 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
𝑀𝑡1 = = = =
𝜔1 𝑛1 604.2
𝜋 ∗ 30
𝜋∗ 30

𝑃 6.9 ∗ 106 6.9 ∗ 106

𝑀𝑡2 = = =
𝜔2 𝑛2 303
𝜋 ∗ 30 𝜋∗ 30
= 217459 𝑁 ∗ 𝑚𝑚

Forţele exterioare se transmit arborelui prin presiuni de contact, cu

distribuţie neuniformă, între arbore şi organele de maşini susţinute de
acesta. Pentru simplificarea calculelor, aceste presiuni se înlocuiesc cu
22
forţe concentrate, care sunt chiar forţele exterioare. Modul de stabilire a
punctelor de aplicaţie a sarcinilor exterioare, pentru calcule uzuale, este
prezentat în figura 5.1a pentru o roată de curea, respectiv figura 5.1b pentru
o roată de lanţ; figura 5.2a pentru roţi dinţate cilindrice cu dantură

a. Figura 5.1

Tabelul 5.1
Nr.crt. Lungimea aproximată Valoarea
1. Lungimea tronsoanelor pe care se montează (1,2..2)dp
butuci de roţi dinţate, roţi de curea sau de
fricţiune
2. Lungimea fusurilor lagărelor de alunecare (1...2)dp
3. Lungimea fusurilor lagărelor cu rulmenţi (0,3...1)dp
4. Lungimea tronsoanelor pe care se efectuează (0,5...0,8)dp
etanşarea
5. Lungimea tronsoanelor care separă organe 10 mm
aflate în mişcare relativă în interiorul carcasei
6. Lungimea tronsoanelor care separă organe 20 mm
aflate în mişcare relativă în exteriorul carcasei

Schema de încărcare şi diagramemele de momente încovoietoare

Lungimea tonsoanelor:
58 35.17
𝑙1 =
𝐵
+ 20 + 0.8𝑑𝑝 +
𝑑𝑝
→ 𝑙1 = + 20 + 0.8𝑑𝑝 → 𝑙1 =
95
2 2 2 2

𝑑𝑝2 𝑏 35.17 111

𝑙2 = + 10 + = + 10 + = 83
2 2 2 2
23
 𝐵 = (𝑧 − 1) ∗ 𝑒 + 2𝑓 = 58

𝑏 = Ѱ𝑎 ∗ 𝑎 = 111

unde: B - lăţimea roţii de curea;

b - lăţimea danturii pinionului;
dp – diametrul preliminar al arborelui II

Fortele tangentiale
2𝑀𝑡1 2 ∗ 160896
𝐹𝑡1 = 𝐹𝑡2 = = = 2466.9
𝑑1 130.44

Fortele radiale

tan(𝛼𝑛) 0.364
𝐹𝑟1 = 𝐹𝑟2 = 𝐹𝑡1 = 2466.9 = 929.5
cos(𝛽) 0.97

Fortele axiale

𝐹𝑎1 = 𝐹𝑎2 = 𝐹𝑡1 ∗ tan(𝛽) = 661

Forta normal

2 2 2
𝐹𝑛 = √𝐹𝑡1 2 + 𝐹𝑎1 2 + 𝐹𝑟1 2 = √ 2466.9 + 661 + 929.5

= 2718

24
 Arborele 1
In plan vertical:

𝐹𝑡1 2466.9
∑ 𝑀2 (𝑉) =: 𝑉4 ∗ 2𝑙2 − 𝐹𝑡1 ∗ 𝑙2 = 0 → 𝑉4 = = = 1233 𝑁
2 2

𝐹𝑡1 2466.9
∑ 𝑀4 (𝑉) = 0: − 𝑉2 ∗ 2𝑙2 + 𝐹𝑡1 ∗ 𝑙1 = 0 → 𝑉2 = =
2 2
= 1233 𝑁

Miv(2)=0;
𝑀𝑖𝑣(3) = 𝑉2 ∗ 𝑙2 = 102257.45 𝑁
In plan orizontal
∑ 𝑀2 (𝐻) = 0: 𝐹0 ∗ 𝑙1 − 𝐹𝑟1 ∗ 𝑙2 − 𝐻4 ∗ 2𝑙2 − 𝐹𝑎1 ∗ 𝑟1 = 0 → 𝐻4
𝐹0 ∗ 𝑙1 − 𝐹𝑟1 ∗ 𝑙2 − 𝐹𝑎1 ∗ 𝑟1
= → 𝐻4 = 189.83 𝑁
2𝑙2
∑ 𝑀4 (𝐻) = 0: 𝐹0 (𝑙1 + 2𝑙2 ) − 𝐻2 ∗ 2𝑙2 + 𝐹𝑟1 ∗ 𝑙2 − 𝐹𝑎1 ∗ 𝑟1 = 0 → 𝐻2
𝐹0 (𝑙1 + 2𝑙2 ) + 𝐹𝑟1 ∗ 𝑙2 − 𝐹𝑎1 ∗ 𝑟1 2729.27 𝑁
= =
2𝑙2
𝑀𝑖ℎ(2) = 𝐹0 ∗ 𝑙1 = 152375.5 𝑁

𝑀𝑖ℎ(3) = 𝐻4 ∗ 𝑙2 = 15738.0 𝑁

2 2
2
𝑀𝑟𝑒𝑧2 = √𝑀𝐻2 2
+ 𝑀𝑉2 =√ 152375.5 + 0 = 152375.5 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
2 2
2
𝑀𝑟𝑒𝑧3 = √𝑀𝐻3 2
+ 𝑀𝑉3 =√ 15738.0 + 102257.45

= 103461.45 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
2
𝑀𝑒𝑐ℎ𝑗 = √𝑀𝑟𝑒𝑧𝑗 + (𝛼𝑀𝑡𝑗 )2

25
 2
𝑀𝑒𝑐ℎ1 = √𝑀𝑟𝑒𝑧1 + (𝛼𝑀𝑡1 )2 = √02 + (𝛼 ∗ 109060 )2

= 64444.28 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
𝜎𝑎𝑖 111 65
𝛼= = = 0.591
𝜎𝑎𝑖 11 110
2
2
𝑀𝑒𝑐ℎ2 = √𝑀𝑟𝑒𝑧2 + (𝛼𝑀𝑡1 )2 = √ 152375.5 + (𝛼 ∗ 109060 )2

= 165442.9 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
2
2
𝑀𝑒𝑐ℎ3 = √𝑀𝑟𝑒𝑧3 + (𝛼𝑀𝑡1 )2 = √ 103461.45 + (𝛼 ∗ 109060 )2

= 121890.7 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
3 32𝑀𝑒𝑐ℎ𝑗
𝑑𝑗 = √
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111

3 32𝑀𝑒𝑐ℎ1 3
32 ∗ 64444.28
𝑑1 = √ =√ = 22 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111 𝜋∗ 65

3 32𝑀𝑒𝑐ℎ2 3
32 ∗ 165442.9
𝑑2 = √ =√ = 30 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111 𝜋∗ 65

3 32𝑀𝑒𝑐ℎ3 3
32 ∗ 121890.7
𝑑3 = √ =√ = 27 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111 𝜋∗ 65

𝑑1 = 30 𝑚𝑚
𝑑′1 = 35 mm

𝑑2 = 40 𝑚𝑚

𝑑3 = 42 𝑚𝑚

26
 𝑑′3 = 48 𝑚𝑚

𝑑4 = 𝑑2 = 40

C= 5

Figura 5.13(NOTA:Se vor pune cotele calculate mai sus pe fig. ca sa nu ramana litere)

27
28
Arborele 2
In plan vertical
𝐹𝑡2 ∗ 𝑙2 1233.44 𝑁
∑ 𝑀5 (𝑉) = 0: −𝑉7 ∗ 2𝑙2 + 𝐹𝑡2 ∗ 𝑙2 = 0 → 𝑉7 = =
2𝑙2

𝐹𝑡2 2466.9
∑ 𝑀7 (𝑉) = 0: 𝑉5 ∗ 2𝑙2 − 𝐹𝑡2 ∗ 𝑙2 = 0 → 𝑉5 = =
2 2
= 1233.44 𝑁

𝑀𝑖𝑣(6) = 𝑉4 ∗ 𝑙2 = 102257.4 𝑁 ∗ 𝑚𝑚
In plan orizontal

∑ 𝑀5 (𝐻) = 0: − 𝐹𝑟2 ∗ 𝑙2 + 𝐻7 ∗ 2𝑙2 − 𝐹𝑎2 ∗ 𝑟2 = 0 →

𝐹𝑟2 ∗ 𝑙2 + 𝐹𝑎2 ∗ 𝑟2 -167.82 𝑁
𝐻7 = → 𝐻7 =
2𝑙2
𝑀𝑖ℎ(6) = 𝐻5 ∗ 𝑙2 = 102257.4 𝑁

2 2
2
𝑀𝑟𝑒𝑧6 = √𝑀𝑖𝐻6 2
+ 𝑀𝑖𝑉6 =√ 90975.92 + 102257.4

= 136869.3 𝑁 ∗ 𝑚𝑚

2
2
𝑀𝑒𝑐ℎ6 = √𝑀𝑟𝑒𝑧6 + (𝛼𝑀𝑡2 )2 = √ 136869.3 + (𝛼 ∗ 217459 )2

= 187736.8 𝑁 ∗ 𝑚𝑚

2
𝑀𝑒𝑐ℎ7 = √𝑀𝑟𝑒𝑧7 + (𝛼𝑀𝑡2 )2 = √02 + (𝛼 ∗ 217459 )2

= 128498.6 𝑁 ∗ 𝑚𝑚

29
 32𝑀𝑒𝑐ℎ6
3
3
32 ∗ 187736.8
𝑑6 = √ =√ = 31 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111 𝜋∗ 65

32𝑀𝑒𝑐ℎ7
3
3
32 ∗ 128498.6
𝑑8 = √ =√ = 27 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜎𝑎𝑖 111 𝜋∗ 65

𝑑8 = 𝑚𝑚
𝑑′7 = 𝑚𝑚35

𝑑7 = 40 𝑚𝑚
𝑑5 = 𝑑7 = 40 𝑚𝑚

𝑑6 > 𝑑7 = 44 𝑚𝑚
C= 5

(NOTA:Se vor pune cotele calculate mai sus pe fig. ca sa nu ramana litere)

30
 5.5. Calculul penelor
Asamblarea cu pană paralelă este una dintre cele mai cunoscute
modalităţi de transmitere a momentului de torsiune.

Fig 5.16

Canalul de pană din arbore este un puternic concentrator de

tensiuni.
Canalul de pană pentru penele cu capete rotunjite se execută cu
freze deget, iar pentru cele cu capete drepte cu freză disc.
Penele sunt elemente puternic solicitate şi trebuiesc executate din
oţeluri rezistente. Se obişnuieşte folosirea oţelurilor de construcţie, care
asigură o rezistenţă r =600-700MPa. Penele se execută din oţel laminat
sau tras la rece, prin frezare şi mortezare. Penele de dimensiuni mari se
execută din semifabricate forjate. Pentru a uşura montajul toate muchiile
penelor sunt teşite.
Sarcina exterioară se transmite de la arbore la pană şi în continuare la butuc
prin contact pe feţele laterale ale penei. Ca urmare, solicitarea principală a
31
asamblării este cea de strivire pe suprafeţele de contact, o altă solicitare,
mai puţin importantă, fiind cea de forfecare a penei. Schema de calcul a
asamblării prin pană paralelă este prezentată în figura 5.18.
Calculul se efectuează în următoarele ipoteze:
 presiunea pe feţele laterale, active, ale penei este uniform
distribuită; 

 pana este montată jumătate în arbore şi jumătate în butuc; 

 braţul rezultantei F care acţionează pe fiecare din feţele active ale
penei este egal cu d/2. 
Verificarea la strivire a asamblării se efectuează cu relaţia:

Figura 5.18

𝐹 4𝑀𝑡1
𝜎𝑠 = = ≤ 𝜎𝑎𝑠
𝐴 𝑑ℎ𝑙𝑐

Arborele 1:
Pentru 𝑑3 = 42 𝑚𝑚

120 43
8 80
b= ;h= ;l= 28 ;
Canal:

32
 𝐻90 10
b= 12 Arbore: ; 𝑡1 = 5;

10
Butuc: ; 𝑡2 = 3.8 ;

4 ∗ 𝑀𝑡1 12
𝑙𝑐 = = (𝐴)
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝜎𝑎𝑠
𝜎𝑎𝑠 = ;
4 ∗ 𝑀𝑡1 108.19
𝜎𝑠 = = ;
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝑙𝑐

Pentru 𝑑1 = 30 𝑚𝑚

80 22 ;
b=;h= ;l=
Canal:
10 𝐻90 5;
b= Arbore: ; 𝑡1 =
10 3.3 ;
Butuc: ; 𝑡2 =

4 ∗ 𝑀𝑡1 17
𝑙𝑐 = = (𝐴)
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝜎𝑎𝑠
𝜎𝑎𝑠 = 110 ;

4 ∗ 𝑀𝑡1 106.92 ;
𝜎𝑠 = =
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝑙𝑐

Arborele 2:
Pentru 𝑑6 = 44 𝑚𝑚

140 9 90
b= ;h= ;l= 36 ;
Canal:

33
 𝐻90 10
b= 14 Arbore: ; 𝑡1 = 5.5 ;

10
Butuc: ; 𝑡2 = 4.3 ;

4 ∗ 𝑀𝑡2 20
𝑙𝑐 = = (𝐴)
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝜎𝑎𝑠
𝜎𝑎𝑠 = 110 ;
4 ∗ 𝑀𝑡2
𝜎𝑠 = = 109.83 ;
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝑙𝑐

Pentru 𝑑8 = 30 𝑚𝑚

100 8 80
b= ;h= ;l= 22 ;
Canal:
𝐻90 10
b= 10 Arbore: ; 𝑡1 = 5;

10
Butuc: ; 𝑡2 = 3.3 ;

4 ∗ 𝑀𝑡2 33
𝑙𝑐 = = (𝐴)
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝜎𝑎𝑠
𝜎𝑎𝑠 = 110 ;
4 ∗ 𝑀𝑡2
𝜎𝑠 = = 109.83 ;
𝑑 ∗ ℎ ∗ 𝑙𝑐

34