Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT DE EVALUARE A
INTREPRINDERII
1
CUPRINS
2
3
1.1. Prezentare evaluatori
1. Beneficiarul lucrarii:
Societatea comerciala AEROSTAR S.A.
2. Echipa de evaluatori :
‘’’’’
……
3. Scopul evaluării îl constituie determinarea aprecierii starii de performanta
financiara
5. Bazele lucrării:
Lucrarea s-a întocmit pe baza informatiilor ce se gasesc pe site-ul societatii
comerciale AEROSTAR S.A. referitoare la evidenţa contabilă a patrimoniului si cele
legate de activitatea societatii
Această lucrare este destinată scopului precizat mai sus şi numai pentru uzul
clientului menţionat. Raportul este confidenţial pentru client şi evaluatorul nu acceptă
nici o responsabilitate faţă de altă persoană în nici o circumstanţă.
Evaluatorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate în
prezenta lucrare.
4
1. Denumirea: S.C. AEROSTAR S.A.
3. Forma juridică
Societatea comercială cu răspundere limitată DECORAT a fost înregistrată la
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în anul 1991, CUI 950531.
4. Obiectul de activitate:
Operatiunile principale ale S.C. AEROSTAR S.A. se desfasoara la nivelul
constructiilor si a reparatiilor de aeronave si nave; nivelul tehnic si competitiv al
produselor si al serviciilor ii permit sa actioneze cu succes pe pietele pe care se
desfasoara afacerile societatii.
Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de avioane
acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare, echipamente electrice,
electronice, avionica si comunicatii, echipamente si agregate hidraulice, cablaje, etc.
6. Concurenti
Raportat la activitatile cu contributia cea mai importanta in realizarea cifrei de
afaceri,concurentii S.C. AEROSTAR sunt firme care opereaza pe piata de
mentenanta si modernizare avioane militare si sisteme defensive.
Pozitia de varf pe piata reparatorilor de avioane si motoare din portofoliul prezent
de competente al societatii s-a consolidat prin avantajele pe care le are AEROSTAR fata
de concurenta: calitatea, pretul, respectarea clauzelor contractuale si a termenelor de
livrare, ca si politica societatii de sustinere post –vanzari. Pe piata serviciilor de
mentenanta avioane civile, S.C. AEROSTAR are concurenti atat pe piata interna, cat si
5
pe piata externa, societatea furnizand aceste servicii pentru acei operatori care nu au
propriile activitati de service si pentru care atuurile S.C AEROSTAR legate de calitate si
competenta, preturi scazute pentru servicii complexe, de inalta calificare si prompte sunt
esentiale pentru afacerile lor pe piata specifica.
In domeniul constructiilor aeronautice civile, pe o piata puternic concurentiala
intr-un domeniu nou pentru societate, S.C. AEROSTAR a obtinut statutul de
subfurnizor de piese si subansamble in structuri globalizate de furnizare din mari
programe internationale.
In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse
cum In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse
cum ar fi reparatii avioane si motoare reactive sau trenuri de aterizare si echipamente
hidraulice si hidropneumatice de aviatie In derularea afacerilor societatii pe piata GPL
din Romania, S.C. AEROSTAR este cel mai important producator de recipienti GPL,
principalul avantaj al S.C. AEROSTAR fata de concurenta sa fiind calitatea si nivelul
tehnic al produselor livrate, capabile sa faca fata concurentei venite atat din partea
produselor fabricate in Romania cat si din partea recipientilor second-hand importati.
Principalul concurrent intern este I.A.R. Ghimbav .
8.Perspective
Daca pana de curand productia era preponderent orientata spre aviatia militara,
acum eforturile se indreapta spre segmentul civil. „In domeniul aviatiei - si subliniez asta
pentru ca noi nu avem doar produse pentru aviatie - a crescut semnificativ ponderea
aviatiei civile. Ne-am autorizat si certificat pentru aviatia civila, pe linia fabricatiei de
componente, subansamble si aerostructuri, dar si pe linia mentenantei“, a adaugat
directorul societatii. Vanzarile in acest sector au crescut, productia destinata aviatiei civile
depasind 15% din totalul veniturilor. Ultimul contract castigat este pe relatia India.
Compania Aerostar a pus accent pe doua directii de activitate din segmentul aviatiei
civile: mentenanta aeronavelor si productia structurilor. „In domeniul mentenantei exista
o veche colaborare cu mai multe companii romanesti si trebuie sa mentionez aici
Carpatair. Insa ne-am orientat foarte mult si spre avioanele de tip Boeing 737. In aceasta
zona este o piata foarte dinamica, exista un sistem de brokeraj al mentenantei in aviatia
civila. Aici sunt pe o crestere semnificativa“,
In domeniul productiei structurilor de aviatie civila, societatea bacauana opereaza
pentru mai multe companii. „Semnificative sunt cresterile pe care le au in relatiile cu
Fockker, unde furnizeaza piese si subansamble pentru diverse categorii de avioane. Face
piese si subansamble si pentru avioanele de tip Airbus si Boeing.AEROSTAR face circa
160 de piese pentru rachetele ARIANNE. Recent, a intrat in vigoare si un program de
colaborare cu EADS Germania, pentru componente de aviatie civila si piese pentru
aeronavele Airbus.
6
Diagnosticul financiar-contabil al SC AEROSTAR S.A. evidentiaza situatia
patrimoniului si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt
7
bilanturile contabile ale societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2003, 2004,
2005 si 2006 si rapoartele financiare intocmite de intreprindere.
PASIV
Capital social 29,284,133 29,284,133 29,284,133 29,284,133
Rezerve+profit reportat 9,565,573 10,819,107 13,374,383 14,696,889
Rezerve din reevaluare 16,522,383
Capitalurile proprii 38,849,706 40,103,240 42,658,516 60,503,405
Datorii financiare pe
termen >1an 0 0 0 0
Datorii non-financiare pe
termen >1an 0 0 0 1,178,995
Datorii pe termen lung 0 0 0 1,178,995
Datorii financiare pe
termen scurt
8
Datorii comerciale 6,406,880 11,168,570 12,109,013 19,107,625
Alte datorii de exploatare 4,697,634 3,761,063 4,279,175 9,247,707
Datorii curente 11,104,513 14,929,633 16,388,188 28,355,332
Provizioane 1,281,174 1,373,705 2,746,719 17,766,663
Venituri inregistrate in
avans (subventii pt
investitii) 31,515 13,864 2,688 189,229
PASIV TOTAL 51,266,908 56,420,442 61,796,111 107,993,624
Pentru a putea analiza mai bine structura bilantului contabil, este necesara
expunerea acestuia si din punct de vedere procentual:
PASIV (%)
Capitalurile proprii 75.78% 71.08% 69.03% 56.02%
Datorii pe termen lung 0.00% 0.00% 0.00% 1.09%
Datorii financiare pe termen scurt 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Datorii comerciale 12.50% 19.80% 7.04% 17.69%
Alte datorii de exploatare 9.16% 6.67% 6.93% 8.56%
Datorii curente 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%
PASIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
9
- in cadrul activului, ponderea cea mai mare o au activele circulante, care constante
fiind pe perioada 2003-2005, au inregistrat in 2006 o crestere de 77% fata de anul
precedent, in principal datorita
- disponibilitatilor banesti. Disponibilitatile banesti au constatat o crestere
continua, ajungand de la cifra de 5.310.574 in anul 2003, la 48.157.505
in 2006. Valoarea acestora a crescut cu 157% numai in 2006, astfel
lichiditatea societatii situata la un nivel optim superior anului 2005 se
datoreaza in principal cash-flow-ului generat din activitatea de
exploatare. Nivelul crescut al disponibilitatilor banesti este considerat a
fi pozitiv, deoarece semnifica ca firma nu va avea problema in ceea ce
priveste plata salariilor, a datoriilor sau a achizitionarii de materiale,
marfuri si altele.
- stocurilor, care in mare parte sunt reprezentate de productia in curs de
executie
- cea mai mare pondere din total active imobilizate o au imobillizarile
corporale,reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe, care au crescut
cu aproape 100% in 2006 fata de anul precedent, inregistrand o valoare de 35.394.671 lei,
ceea ce denota o investitia majora in dotari, necesare dezvoltarii activitatii.
Privind in ansamblu, cresterile cele mai semnificative au avut loc in anul 2006, an
in care firma a patruns pe un nou segment de piata, extinzandu-si activitatea si in
domeniul aviatiei civile.
10
- cresterii valorii provizioanelor in anul 2006, majorare datorata inregistrarii de
provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor.
Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel :
- datoriile curente au o pondere constanta de circa 26% in total pasiv.
- capitalul social nu s-a modificat intre anii 2003-2006
11
FINANCIARE - TOTAL
VENITURI TOTALE 109,152,031 100,797,707 107,350,748 146,425,517
CHELTUIELI TOTALE 101,318,718 92,916,442 99,445,672 129,028,797
Rezultat brut 7,833,313 7,881,265 7,905,076 17,396,720
Impozit pe profit 1,438,173 1,732,385 1,104,946 3,946,052
PROFIT NET 6,395,139 6,148,880 6,800,130 13,450,668
12
Concluzii :
Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin
punerea în evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.
13
Rata de indatorare la termen
(Dtml/Kper) 0.00% 0.00% 0.00% 1.48%
Rata datoriilor de exploatare
(De/Kt) 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%
Rata stabilitatii financiare = Kper/Kt reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care
unitatea dispune in mod stabil si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata
inregistreaza o valoare constanta ce se apropie de 74%.
Rata autonomiei financiare globale = Kpr/Kt arata gradul de independenta financiara a
societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul
total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anii 2003,
2004 si 2005 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta
de scadere accentuata in anul 2006, datorita aparitiei datoriilor pe termen lung.
Rata autonomiei financiare la termen = Kpr/Kper arata gradul de independenta financiara
al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate este constant in primii trei ani de analiza
insa in 2006 manifesta o scadere datorita atragerilor aferente imprumutului pe termen
lung.
Rata de indatorare globala = Dt/Kt reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are
unitatea in capitalului total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere
aproape constanta in perioada analizata.
Rata de îndatorare la termen = Dtml/Kper reflectã gradul de indatorare prin imprumuturi
pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor
imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. In
primii trei ani valoarea acestei rate este nula, in 2006, insa ,odata cu contractarea
imprumutului pe termen lung, rata de indatorare la termen ia o valoare de 1.48%.
Rata datoriilor de exploatare = De/Kt reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de
finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt.
Are o valoare ce se invarte in jurul valorii de 26%.
14
2.4. Analiza ratelor de gestiune
15
Capitalurile proprii 75.78% 71.08% 69.03% 56.02%
Datorii pe termen lung 0.00% 0.00% 0.00% 1.09%
Datorii financiare pe termen scurt 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Datorii comerciale 12.50% 19.80% 7.04% 17.69%
Alte datorii de exploatare 9.16% 6.67% 6.93% 8.56%
Datorii curente 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%
PASIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
16
Lichiditate le vedere
(DB/Dexg) 0.48 0.95 1.14 1.70
Solvabilitatea generala
(At/Dt) 4.62 3.79 3.77 3.66
Solvabilitatea patrimoniala
(Kpr/Kt) 0.76 0.71 0.69 0.56
a) Lichiditatea
Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au
devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin
care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani.
Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa
observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de
lichiditate.
Am analizat astfel capacitatea societatii Aerostar de a-şi achita obligaţiile curente
(de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea
riscului incapacitãţii de plată.
17
Rata lichiditatii generale compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate
activelor circulante (ACR) cu totalul datoriilor scadente sub un an (DEx).Pentru o
activitate normala, tara lichiditatii generale trebuie sa fie supraunitara.
Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a
activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea
pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in
mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai
mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila.
Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2
si 1.9.
18
emiterea de noi actiuni.Lichiditatea curenta a inregistrat o continua crestere in anul 2002
inregistrand cea mai mica valoare din ultimii ani ,de 1,36.
b) Solvabilitatea
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, de a-
şi onora plăţile la termenele scadente.În acest caz, intervine comparaţia dintre elementele
de activ şi pasiv, respectiv disponibilităţi şi obligaţii.
Astfel s-au construit diferiţi indicatori, care includ ambele noţiuni, utilizate în
scopuri diferite.
Este neceasar ca valoarea acestor indicatori sa fie supraunitara ,in caz contrar nu
se mai poate garanta creditorilor rambursarea integrala a datoriilor.În studiile de bonitate
efectuate de bănci, în cazul solicitării de credite se folosesc urmatorii indicatori:
19
Solvabilitatea generala
Dt-datorii curente
Solvabilitatea patrimoniala
20
considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor
proprii in totalul pasivului.
Solvabilitatea patrimoniala a scazut in anul 2006 la 0.56 fata de valoarea din anul
2004 si 2005 unde aceasta era de 0.69 respectv 0,71 acest fapt datorandu-se cresterii mai
accentuate a valorii activelor totale in comparative cu valoarea capitalurilor proprii
Dar dupa cum se observa desi se inregistreaza o usoare descrestere a solvabilitatii
patrimoniale Aerostar SA, are in continuare capacitatea de a face fata angajamentelor
asumate ,creditelor si imprumuturilor pe termen lung.
c) Echilibrul financiar
21
Fond de rulment
22
financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri
circulante – ale exploatarii.
In 2003 necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce reflecta acoperirea
integrala a necesarului de fond de rulment de catre sursele de finantare pe termen lung.
Dar incepand cu anul 2004 acesta devine negativa ajungand la o valoare de – ,
575,565 in 2006. Existã un surplus de resurse temporare, aceastã stare este acceptatã doar
dacã este rezultaatul accelerãrii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajãrii unor
datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnificã aprovizionarea defectuoasã a stocurilor
.
Trezoreria neta (TN)
TN=FR-NFR
R fin = Fr/Stocuri
23
Rata de finanţare a stocurilor (Re) exprimă gradul de finanţare a stocurilor din
fondul de rulment.
Are loc o crestere a ratei de finantare a stocurilor ,ajungand aproape sa se tripleze
in anul 2006 , crescand constant pe parcursul anilor 2004, 2005.
Rata de rotatie a obligatiilor reflecta numarul de rotatii sau durata unei rotatii a
obligatiilor firmei (imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung , precum si dobanzile
aferente, furnizori si conturi asimilate, clienti creditori, creditori, etc. ) in functie de cifra
de afaceri .
In zile, aceasta rata indica intervalul mediu in care firma are datorii in raport cu
cifra de afaceri .Se considera normala o durata de pana la 60 de zile o rotatie.
Rata de rotaţie a obligaţiilor trebuie să fie supraunitară exprimând independenţa societăţii
faţă de datoriile curente.
24
Rj = Datorii totale / Active totale = (Obligaţii + Credite) / Active totale
Rata datoriilor totale (Rj) exprimă ponderea datoriilor totale în totalul activelor; Aceasta
trebuie să fie subunitară şi cât mai mică.
Se observa ca toate ratele datoriilor toatale sunt subunitare pe parcursul celor 4 ani
studiati. In anul 2002 se inregistreaza cea mai buna rata iar pe parcursul celorlalti 3 ani
aceasta va creste mentinandu-se aproxiamtiv la aceasi valoare de 0.26 respectiv 0.27.
25
2.6. Marje de profit
Marja comerciala
26
Valoarea adaugata
27
investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit),de achitare, a datoriilor cãtre bugetul
statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).
Comparand anul 2005 si anul 2006 se poate vedea o uşoară majorare a
cheltuielilor aferente personalului, acest lucru neinfluenţând într-o manieră semnificativă
trendul ascendent pe care s-a înscris excedentul brut din exploatare
Se observa astfel o fluctuatie a valorii Excedentului din exploatare pe tot parcursul
perioadeianalizate, aceasta ajungand sa scada in anul 2005 la 12,137,113 dublandu-se apoi in
anul 2006 la 30,343,932. Indicatorul inregistreaza o astfel de crestere determinata de influenta
subventiilor de exploatare exprimand astfel performantelor economice inregistrate de
AEROSTAR in anul 2006.
Rezultatul curent
Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării
normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor
operaţiilor curente ale întreprinderii.
28
Rezultatul curent (profit in toti anii) indică valoric cresterea performanţelor financiare ale
întreprinderii, datorată cresterii profitului din exploatare şi scaderii pierderilor din activitatea
financiară.
In anul 2006 o are loc o crestere spectaculoasa a rezultatului curent acesta ajungand la o
valoare cu 10 000 000 mai mare decat in anii precedenti.
Profitul net
Pn=Pb-Ipr
Pb=Pc+Rexc , unde Pb-Profitul brut
Ipr-Impzitul pe profit
29
EBT 9,271,486 9,613,650 9,010,022 21,342,772
NI 7,833,313 7,881,265 7,905,076 17,396,720
EBITDA
EBITDA = CA - CV – CF
EBITDA=CA-CHexpl (mai putin amortizari si provizioane calculate)
30
EBIT
EBIT=EBITDA-Amortizari si provizioane
EBIT
EBT=EBIT-Dobanzi
RN
RN=EBT-Imp pe profit
Rezultatul net reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dup
ace au fost acoperite toate cheltuielile,inclusive impozitul pe profit.
31
Rezultaul net creste considerabil in anul 2006 ajungand la 17,396,720 ceea ce inseamna
ca AEROSTAR SA inregistreaza o crestere a rentabilitatii in acest an obtinand rezultate
exceptionale .
32
Rata de rentabilitate fnanciara masoara randametul capitalurilor proprii, deci al
plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor
intreprinderii. Rentabilitatea financiara (a capitalurilor proprii) remunereaza proprietarii
companiei prin distribuirea de divindende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care,
in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Deci, rata renatbilitatii fiananciare este
egala cu raportul:
33
excedentelor de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt, pentru a minimiza
pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de curs valutar. De asemenea,
cresterea rentabilitatii s-a datorat si utilizarii mai bune a capacitatilor de productie, si
diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii.
Din perspectiva investitionala, apreciem ca cea mai adecvata rata a rentabilitatii
economice este aceea care raporteaza profitul global, net de impozit, la activul economic.
Aceasta apreciere se intemeiaza pe luarea in calcul a rezultatului net obtinut din
exploatarea activelor cumparate atat cu capitaluri proprii, cat si imprumutate:
Datorita faptului ca, intre anii 2004-2005, compania s-a aflat intr-o perioada in
care planificarea strategica s-a efectuat in contextul incertitudinilor valutare, rentabilitatea
capitalului investit a fost tot una oscilatorie, scazand de la valoarea de 17.33%, pe care o
atingea in anul 2003, la valoarea de 15.94%, pe care a avut-o in anul 2005.
In anul 2006, compania si-a asigurat din surse proprii, atat necesarul de capital de
lucru, cat si necesrul de cheltuieli pentru investitii, ajungang la o rentabilitate a
capitalului investit in valoare de 22.23%. Principalele obiective de investitii realizate in
2006 s-au concretizat in achizitii de masini si utilaje moderne, si in modernizarea
capacitatilor de productie. S-au continuat retehnologizarile de pe liniile de productie,
modernizarea laboratoarelor; s-au realizat dotari pentru imbunatatirea conditiilor de
munca si mediu.
Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a facut
investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2.78% din cifra de afaceri.
Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si
modernizari de capacitati de productie, astfel:
- achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii
importante: strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D,
sursa de alimentare pentru aeronave etc
- retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si aggregate
- extindere vopsitorie electrodepunere
34
- retehnologizarea sectiei constructii avioane
- modernizarea laboratorului
- dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului
- reabilitare sector tratament termic
- securizarea perimetrala a societatii
- amenajare retele termice si cai de acces.
Rentabilitatea activelor este calculata ca raport intre profitul net si activele totale
ale intreprinderii, fiind destinata sa masoare gradul de eficacitate al utilizarii activelor
disponibile. Se are in vedere masurarea capacitatii companiei de a produce profit cu
mijloacele active disponibile.
Analizand rentabilitatea activelor in perioada 2003-2006, observam ca in anul
2004 si in anul 2005, rentabilitatea a scazut, ajungand in 2005 la un procent de 11.00%,
fata de 12.47%, cat era in anul 2003, insa in anul 2006, aceasta rentabilitate a activelor a
crescut din nou, atingang procentul de 12.46%. Aceasta evolutie se poate explica prin
modificarea profitului net, dar si prin gradul de eficacitate al utilizarii activelor
disponibile.
Urmarind evolutia elementelor de active pe perioada considerata putem
consemna ca in totalul activelor imobilizate, un procent de peste 85% revine
imobilizarilor corporale reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe .
Plasamentele financiare pe termen lung, expresie a imobilizarilor financiare, reprezinta
aproximativ 13.3% din totalul imobilizarilor.
La capitolul active circulante ne retin atentia stocurile, iar pe plan subsidiar,
structura acestora. In acest scop s-a observat faptul ca la nivelul semestrului I 2006, o
treime din volumul stocurilor este de natura productiei in curs de executie. Volumul
actual al productiei in curs reprezinta mai mult de 70% din volumul total al stocurilor de
la sfarsitul anului 2005.
In pofida cresterii stocurilor, se poate observa o usoara reducere a volumului
activelor circulante. Nevoia de materii si materiale necesare productiei stocate, a solicitat
plasarea unei proportii semnificative din totalul lichiditatilor, prin achitarea unor furnizori
si a creditorilor.
35
Pe de alta parte, rentabilitatea activelor a inregistrat aceasta crestere
spectaculoasa in anul 2006, deoarece in cadrul companiei s-au implementat metode si
instrumente moderne de management pentru eficientizarea folosirii resurselor de care
dispune. Printre aceste instrumente, enumeram:
Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare
proprii
Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe
si proiecte
Imbunatatirea continua a sistemului calitatii
Instruirea organizata a personalului si managemetului carierei.
La inceputul anului 2006 s-au facut primii pasi in familiarizarea si implementarea
conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa).
Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a facut
analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri. S-a facut
analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream Mapping). In urma analizei fluxului
existent si a identificarii factorilor de risipa, s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a
trecut la trasarea fluxului imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului
flux, cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a principalelor
forme de risipa, determinate de pierderile de timp, de materiale, provenind de la
echipamentele neicarcate, din stocuri, productie neterminata, din activitatile de remediere
a defectelor si din transport operational. Activitatile au fost organizate pe celule de
productie, s-a asigurat un control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor
tehnologice si eliminarea deplasrilor inutile.
36
Rentabilitatea capitalului investit se calculeaza ca raport intre profitul net obtinut
in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in
circulatie) si capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor
preferentiale).
Prin urmare aceasta rentabilitate a inregistrat o scadere in anii 2004, 2005,
urmand ca in 2006 sa creasca, deoarece profitul net aproape s-a dublat fata de anii
precedenti, ajungand la o valoare de 13.450.668 mii lei.
Avand in vedere ca intreprinderea poate avea la un moment dat, credite din
diferite surse (credit bancar, commercial sau obligatar) si de diferite maturitati (termen
scurt si termen lung) se recomanda pentru analiza si evaluare, o rata medie a dobanzii ca
raport intre cheltuielile anuale cu dobanzile si comisioanele si soldul initial al datoriilor
care le-au generat:
Rdob=Dobanzi/Datorii
37
Ca atare cheltuielile cu dobanzile si comisioanele aferente datoriilor mentionate
mai sus au inregistrat o pondere scazuta in totalul cheltuielilor financiare, si prin urmare,
si rata de dobanda medie a avut valori scazute pe parcursul celor patru ani.
Rentabilitatea financiara masoara performantele resurselor proprii angajate in
procesul de exploatare, tinand cont de influenta politicii de finantare a societatii. In calcul
aceasta rentabilitate este reprezentata de raportul dintre rezultatul curent si capitalul
propriu.
Analizand situatia rentabilitatii financiare la nivelul companiei Aerostar in
perioada 2003-2006, constatam ca acest indicator al rentabilitatii financiare reflecta valori
apropiate, lasand impresia unei situatii stabile.
Levierul financiar apare calculat ca raport intre datoriile pe termen lung si
capitalurile proprii. Prin urmare, in primii trei ani analizati, acest indicator nu apare
calculat, deoarece compania nu a inregistrat datorii pe termen lung in 2003, 2004 si 2005.
In 2006, in schimb, levierul financiar este in procent de 1.95%, pentru ca in acest an
compania a inregistrat datorii pe termen lung in valoare de 1.178.995 lei. Din aceasta
categorie de datorii, ponderea cea mai mare o detin avansurile incasate in contul
comenzilor clientilor creditori externi, in procent de 80.95%. O explicatie a acestei
situatii este faptul ca din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata externa
44.952.854 lei, reprezentand 31.89% din total vanzari.
Valorificand buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica, evaluarea
starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul 2006, exportul realizat
a fost de aproximativ 1.3 ori mai mare, comparative cu anul 2005.
38
rentabilitate comerciala, deoarece raporteaza diferite marje la cifra de afaceri din
activitatea comerciala a intreprinderii. Utilitatea acestor rate rezida in evidentierea unui
factor cantitativ al rentabilitatii capitalurilor si in comparabilitatea lor in timp si in raport
cu concurenta.
In analiza companiei Aerostar, noi am utilizat drept marja in calculul ratei de
marja, profitul net. Astfel, in anul 2003, profitul net detinea o pondere in cifra de afaceri
de 6.16%, urmand ca in anul 2004, aceasta pondere sa scada, atingand procentul de
5.88%. Aceasta scadere se datoreaza in mare parte evolutiilor nefavorabile de curs
valutar. In 2005, aceasta marja a inregistrat o usoara crestere, deoarece, conducerea
companiei s-a axat pe atenuarea efectelor evolutiilor nefavorabile de curs valutar, urmand
ca in 2006 sa atinga un procent de 9.54%.
Procentul atins in anul 2006 de rata marjei nete, se datoreaza faptului ca, in acest
an profitul net al intreprinderii aproape s-a dublat fata de anul precedent.
Ratele de rotatie sunt factori calitativi si evidentieaza intensitatea cu care au fost
exploatate (utilizate) capitalurile intreprinderii. Aceata rata se calculeaza ca raport intre
cifra de afaceri si datoriile pe termen mediu si lung si capitalurile proprii si este o rata
care analizeaza profitabilitatea intreprinderii.
Se poate observa ca la nivelul datelor anuale, exprimate la sfarsitul ultimilor
patru ani, indicatorul rata de rotatie a capitalului investit reflecta valori apropiate, lasand
impresia unei situatii consolidate (stabile).
Ratele de structura a capitalurilor sunt, de asemenea factori calitativi, si exprima
ponderea autonomiei (prin capitaluri proprii) sau a indatorarii (prin capitaluri
imprumutate) in total capitaluri atrase. Aceasta rata este o rata de risc (al indatorarii) si,
eventual, al solvabilitatii intreprinderii (a capacitatii ei de a face fata, in mod durabil,
angajametelor asumate fata de terti).
Realizand o analiza a structurii financiare a intreprinderii, observam ca in
perioada 2003-2005, structura financiara a fost constanta, si ea a exprimat ponderea
autonomiei companiei in total capitaluri atrase. Iar in anul 2006, aceasta rata a inregistrat
o usoara crestere, cu 0.02, deoarece, pe langa capitalurile proprii, in acest an s-au adaugat
in total capitaluri atrase si datoriile pe terme lung in valoare de 1.178.995 lei.
39
Privind pe ansamblu, rata rentabilitatii la nivelul societatii indica un nivel inalt al
eficientei activitatii productive.
In anul 2006, cresterea rentabilitatii s-a datorat, in principal, utilizarii mai bune a
capacitatilor de productie si diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii.
Variatia globala a trezoreriei este explicata prin soldul de trezorerie, rezultat din
gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile
de capital privind investitiile si finantarile.
Schema functionala a acestui tablou de trezorerie evidentieaza contributia a trei
functii esentiale ale gestiunii financiare la variatia trezoreriei intreprinderii. Cele trei
functii explicative ale trezoreriei sunt: exploatarea, investitia si finantarea.
In cele ce urmeaza vom prezenta situatia fluxurilor de trezorerie in perioada
2003-2006 pentru compania evaluate.
40
Cheltuieli privind dividendele platite 3.720.435 3.818.717 3.648.803 1.008.236
= Numerar net din activitatea de exploatare (A) 2.864.993 17.809.537 2.220.362 35.699.850
(A+B+C)
Numerar la inceputul perioadei 4.829.117 5.319.574 21.204.963 18.709.759
41
Situatia fluxului de numerar prezinta monitorizarea fluxului de numerar,
respectiv urmarirea si interpretarea incasarilor si platilor companiei pe trei activitati:
Activitatea de exploatare
Activitatea de investitii
Activitatea de finantare.
Din executia fluxului de numerar pentru anul 2003, putem spune ca din
activitatea de exploatare, compania a degajat un flux de trezorerie capabil sa metina
capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze
volumul de investitii aprobat.
Astfel, compania a incasat de la clienti 105.772.427 lei si a platit:
44.564.633 lei pentru materiale si utilitati
In anul 2003, compania a platit impozite, taxe si contributii sociale in suma de 2.763.966 lei,
astfel:
La Bugetul de Stat in suma de 1.043.900 lei
42
Fluxul de numerar din activitatea de exploatare a acoperit activitatea de investitii si
activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului 2003 o crestere de numerar
481.456 lei fata de inceputul anului.
Din executia fluxului de numerar pentru anul 2004, putem spune ca, din activitatea de
exploatare, compania a degajat, de asemenea, un flux de trezorerie capabil sa mentina
capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze volumul
de investitii aprobat.
Astfel, compania a incasat de la clienti suma de 116.906.937 lei, si a platit:
Prin urmare, compania a inregistrat la finele anului 2004 o crestere de numerar 15.894.388 lei
fata de inceputul anului.
In anul 2005, compania a incasat de la clienti suma de 107.899.652 lei, si a platit:
160.562.895 lei, crescand simtitor fata de anii precedenti. Aceasta crestere este datorata
largirii gamei de produse, precum si a serviciilor oferite. In ceea ce priveste activitatile de
43
intretinere avioane civile, o activitate noua pentru societate, Aerostar este autorizata sa
execute lucrari la tipurile de avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie.
Cu privire la platile efectuate de companie in anul 2006, acestea sunt
urmatoarele:
Prin urmare, fluxul de numerar din activitatea de exploatare a anului 2006 a acoperit
activitatea de investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului o crestere
de numerar 34.554.523 lei fata de inceputul anului.
Puncte forte:
- societatea este independenta din punct de vedere financiar
- societatea respecta normele de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare
- societatea domina piata de desfacere datorita putinilor concurenti
44
- evolutie satisfacatoare a profitului net, ca urmare a investitiilor facute pentru
patrunderea pe un nou segment de piata
- nivel bun al ratelor de lichiditate generala si curenta
- solvabilitatea patrimoniala ridicata
Puncte slabe:
45
3.1 Estimarea valorii capitalului propriu
46
EBITDA 21,912,023 23,057,466 21,156,918 24,897,894
Cheltuieli cu amortizarea 4,421,065 4,620,013 3,946,153 4,000,000
EBIT 17,490,958 18,437,453 17,210,765 20,897,894
Cheltuieli cu dobanzi 365,6 371 386 696
EBT 17,490,593 18,437,082 17,210,379 20,897,198
Impozit pe profit 2,798,495 2,949,933 2,753,661 3,343,603
PN 14,692,097 15,487,149 14,456,718 17,553,594
+Amortizare 4,000,000 4,000,000 4,000,000 4,000,000
-Cheltuieli de capital 8,975,484 9,436,872 10,125,482 11,025,485
-Δ ACRnete (FRN) 5,236,631 5,410,821 3,165,571 -18,509,052
Cash-flow disponibil 4,479,982 4,639,456 5,165,665 29,037,161
Coeficient de actualizare 0.8928 0.7972 0.7118 0.6355
Cash-flow actualizat 3,999,728 3,698,574 3,676,920 18,453,116
∑CFD actualizate 29,828,338
Valoarea actuala a CFD obtinute
dupa 2010 1,125,868
Valoarea actuala a
capitalurilor proprii 30,954,206
11.713.653
Bottom of
Form
Numar de actiuni emise
Valoarea unei actiuni 2.64
47
Cash –flow-ul disponibil a fost calculat adunand la profitul net aferent fiecarui an
amortizarea , scazand apoi cheltuielile de capital si variatia nevoii de fond de rulment.
Fiecare CFD a fost mai apoi actualizat.
Pentru determinarea valorii actuale a capitalurilor proprii am calculate suma
CFDactualizate generate in anii de previziune, sum ape care am adunat-o cu valoarea
actuala a CFD obtinute de intreprindere dupa anul 2010 calculata astfel:
= CFD2010 (1+0.1)/(0.12-0.1)(1+0.12)5 , am considerat ca dupa anul 2010 CDF va
creste constant cu 10%.
Valoarea unei actiuni este data de valoarea actuala a capitalurilor proprii impartita
la numarul de actiuni, rezultand o valoare de 2.64 lei.
48
Indicatori/Ani 2007 2008 2009 2010
ACR 79,277,862 90,376,763 99,414,439 112,454,367
DCR 33,459,291 39,147,371 45,019,476 76,568,456
ACRnete (FRN) 45,818,571 51,229,392 54,394,963 35,885,911
Δ ACRnete (FRN) 5,236,631 5,410,821 3,165,571 -18,509,052
Cheltuieli de capital 8,975,484 9,436,872 10,125,482 11,025,485
49
Rata de actualizare este formata din rata fara risc si prima de risc ! Rata fara risc a
fost calculata luand in cosiderare rata de dobanda la termen in cazul depozitelor la termen
in cadrul CEC cu durata de 12 luni ! Ratingul de tara , care situeaza Roamania in grupa
de risc A4 , este de 1% iar prima de risc a capitalurilor proprii este de doua procente
,astfel incat cele trei insumate ne dau un k estimate de 12 % !
http://www.bizoo.ro/firma/nistor/despre
n&I better bussines center srl
50