Sunteți pe pagina 1din 50

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE.ASIGURARI.BANCI.BURSE DE VALORI

RAPORT DE EVALUARE A
INTREPRINDERII

1
CUPRINS

Cap. I : Introducere …………………………………………………………………… 3


1.1. Definirea misiunii evaluatorului…………………………………………… 4
- beneficiarul lucrarii
- echipa de evaluatori
- scopul evaluarii
- data evaluarii
- bazele lucrarii
1.2. Prezentarea generala a societatii comerciale AEROSTAR S.A……..……..5
- denumire
- sediu social
- forma juridica
- obiectul de activitate
- protectia mediului
- concurenti
- clienti
- perspective

Cap. II : Diagnosticul financiar………………………………………………………..7


2.1. Analiza bilanţului contabil............................................................................8
2.2. Analiza contului de profit si pierdere…………………………………….11
2.3. Analiza ratelor de structura ale pasivului…………………………………14
2.4. Analiza ratelor de gestiune………………………………………………..16
2.5. Lichiditate – solvabilitate – echilibru..........................................................17
2.6. Marje de profit…………………………………………………………….27
2.7. Rentabilitatea intreprinderii……………………………………………….33
2.8. Situatia fluxurilor de trezorerie……………………………………………41
2.9. ANALIZA SWOT………………………………………………………...46

Cap III. Valoarea societatii prin DCF………………………………………………...47

2
3
1.1. Prezentare evaluatori

1. Beneficiarul lucrarii:
Societatea comerciala AEROSTAR S.A.

2. Echipa de evaluatori :
‘’’’’
……
3. Scopul evaluării îl constituie determinarea aprecierii starii de performanta
financiara

4. Data evaluării: 19 decembrie 2007

5. Bazele lucrării:
Lucrarea s-a întocmit pe baza informatiilor ce se gasesc pe site-ul societatii
comerciale AEROSTAR S.A. referitoare la evidenţa contabilă a patrimoniului si cele
legate de activitatea societatii
Această lucrare este destinată scopului precizat mai sus şi numai pentru uzul
clientului menţionat. Raportul este confidenţial pentru client şi evaluatorul nu acceptă
nici o responsabilitate faţă de altă persoană în nici o circumstanţă.
Evaluatorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate în
prezenta lucrare.

1.2. Prezentarea generală a societăţii comerciale AEROSTAR S.A

4
1. Denumirea: S.C. AEROSTAR S.A.

2. Sediul social: Bacau, Str. Condorilor nr.9

3. Forma juridică
Societatea comercială cu răspundere limitată DECORAT a fost înregistrată la
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în anul 1991, CUI 950531.

Societatea este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe


actiuni si isi desfasoara activitatea conform cu legile romane si cu propriul statut.
Actionariatul societatii este compus din Iarom Bucuresti 71.09%, SIF Moldova
11.13%, alti actionari 17.77%.

4. Obiectul de activitate:
Operatiunile principale ale S.C. AEROSTAR S.A. se desfasoara la nivelul
constructiilor si a reparatiilor de aeronave si nave; nivelul tehnic si competitiv al
produselor si al serviciilor ii permit sa actioneze cu succes pe pietele pe care se
desfasoara afacerile societatii.
Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de avioane
acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare, echipamente electrice,
electronice, avionica si comunicatii, echipamente si agregate hidraulice, cablaje, etc.

5. Protectia mediului. Activitatea societatatii se desfasoara in conformitate cu


normele de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare.

6. Concurenti
Raportat la activitatile cu contributia cea mai importanta in realizarea cifrei de
afaceri,concurentii S.C. AEROSTAR sunt firme care opereaza pe piata de
mentenanta si modernizare avioane militare si sisteme defensive.
Pozitia de varf pe piata reparatorilor de avioane si motoare din portofoliul prezent
de competente al societatii s-a consolidat prin avantajele pe care le are AEROSTAR fata
de concurenta: calitatea, pretul, respectarea clauzelor contractuale si a termenelor de
livrare, ca si politica societatii de sustinere post –vanzari. Pe piata serviciilor de
mentenanta avioane civile, S.C. AEROSTAR are concurenti atat pe piata interna, cat si

5
pe piata externa, societatea furnizand aceste servicii pentru acei operatori care nu au
propriile activitati de service si pentru care atuurile S.C AEROSTAR legate de calitate si
competenta, preturi scazute pentru servicii complexe, de inalta calificare si prompte sunt
esentiale pentru afacerile lor pe piata specifica.
In domeniul constructiilor aeronautice civile, pe o piata puternic concurentiala
intr-un domeniu nou pentru societate, S.C. AEROSTAR a obtinut statutul de
subfurnizor de piese si subansamble in structuri globalizate de furnizare din mari
programe internationale.
In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse
cum In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse
cum ar fi reparatii avioane si motoare reactive sau trenuri de aterizare si echipamente
hidraulice si hidropneumatice de aviatie In derularea afacerilor societatii pe piata GPL
din Romania, S.C. AEROSTAR este cel mai important producator de recipienti GPL,
principalul avantaj al S.C. AEROSTAR fata de concurenta sa fiind calitatea si nivelul
tehnic al produselor livrate, capabile sa faca fata concurentei venite atat din partea
produselor fabricate in Romania cat si din partea recipientilor second-hand importati.
Principalul concurrent intern este I.A.R. Ghimbav .

7. Principalii clienti: Croatia ,Egipt ,Bangladesh ,Ungaria

8.Perspective
Daca pana de curand productia era preponderent orientata spre aviatia militara,
acum eforturile se indreapta spre segmentul civil. „In domeniul aviatiei - si subliniez asta
pentru ca noi nu avem doar produse pentru aviatie - a crescut semnificativ ponderea
aviatiei civile. Ne-am autorizat si certificat pentru aviatia civila, pe linia fabricatiei de
componente, subansamble si aerostructuri, dar si pe linia mentenantei“, a adaugat
directorul societatii. Vanzarile in acest sector au crescut, productia destinata aviatiei civile
depasind 15% din totalul veniturilor. Ultimul contract castigat este pe relatia India.
Compania Aerostar a pus accent pe doua directii de activitate din segmentul aviatiei
civile: mentenanta aeronavelor si productia structurilor. „In domeniul mentenantei exista
o veche colaborare cu mai multe companii romanesti si trebuie sa mentionez aici
Carpatair. Insa ne-am orientat foarte mult si spre avioanele de tip Boeing 737. In aceasta
zona este o piata foarte dinamica, exista un sistem de brokeraj al mentenantei in aviatia
civila. Aici sunt pe o crestere semnificativa“,
In domeniul productiei structurilor de aviatie civila, societatea bacauana opereaza
pentru mai multe companii. „Semnificative sunt cresterile pe care le au in relatiile cu
Fockker, unde furnizeaza piese si subansamble pentru diverse categorii de avioane. Face
piese si subansamble si pentru avioanele de tip Airbus si Boeing.AEROSTAR face circa
160 de piese pentru rachetele ARIANNE. Recent, a intrat in vigoare si un program de
colaborare cu EADS Germania, pentru componente de aviatie civila si piese pentru
aeronavele Airbus.

6
Diagnosticul financiar-contabil al SC AEROSTAR S.A. evidentiaza situatia
patrimoniului si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt

7
bilanturile contabile ale societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2003, 2004,
2005 si 2006 si rapoartele financiare intocmite de intreprindere.

2.1. Analiza bilanţului contabil

In tabelul urmator se prezinta, in preturi curente, situatia elementelor patrimoniale


de activ si pasiv asa cum sunt inregistrate in bilanturile contabile prezentate de firma
studiata :

ACTIV 2,003 2,004 2,005 2,006


Imobilizari necorporale 1,268,403 1,740,703 831,365 463,254
Imobilizari corporale 16,996,240 17,952,870 18,093,386 35,394,671
Imobilizari financiare 2,250,730 3,777,250 3,908,757 3,198,427
Active imobilizate -
total 20,515,373 23,470,223 22,833,508 39,056,352
Stocuri 15,605,696 7,692,467 8,155,306 13,197,420
Creante 9,833,128 4,142,729 12,097,538 7,582,347
Casa si conturi la banci 5,310,574 14,197,949 18,709,759 48,157,505
Active circulante - total 30,749,398 33,040,158 38,962,603 68,937,272
Cheltuieli inregistrate in
avans 2,137 61 0 0
ACTIV TOTAL 51,266,908 56,510,442 61,796,111 107,993,624

PASIV
Capital social 29,284,133 29,284,133 29,284,133 29,284,133
Rezerve+profit reportat 9,565,573 10,819,107 13,374,383 14,696,889
Rezerve din reevaluare 16,522,383
Capitalurile proprii 38,849,706 40,103,240 42,658,516 60,503,405
Datorii financiare pe
termen >1an 0 0 0 0
Datorii non-financiare pe
termen >1an 0 0 0 1,178,995
Datorii pe termen lung 0 0 0 1,178,995
Datorii financiare pe
termen scurt

8
Datorii comerciale 6,406,880 11,168,570 12,109,013 19,107,625
Alte datorii de exploatare 4,697,634 3,761,063 4,279,175 9,247,707
Datorii curente 11,104,513 14,929,633 16,388,188 28,355,332
Provizioane 1,281,174 1,373,705 2,746,719 17,766,663
Venituri inregistrate in
avans (subventii pt
investitii) 31,515 13,864 2,688 189,229
PASIV TOTAL 51,266,908 56,420,442 61,796,111 107,993,624

Pentru a putea analiza mai bine structura bilantului contabil, este necesara
expunerea acestuia si din punct de vedere procentual:

ACTIV (%) 2003 2004 2005 2006


Imobilizari necorporale 2.47% 3.08% 1.35% 0.43%
Imobilizari corporale 33.15% 31.77% 29.28% 32.77%
Imobilizari financiare 4.39% 6.68% 6.32% 2.96%
Active imobilizate - total 40.02% 41.53% 36.95% 36.17%
Stocuri 30.44% 13.61% 13.20% 12.22%
Creante 19.18% 7.33% 19.58% 7.02%
Casa/Banca 10.36% 25.12% 30.28% 44.59%
Active circulante - total 59.98% 58.47% 63.05% 63.83%
ACTIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

PASIV (%)
Capitalurile proprii 75.78% 71.08% 69.03% 56.02%
Datorii pe termen lung 0.00% 0.00% 0.00% 1.09%
Datorii financiare pe termen scurt 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Datorii comerciale 12.50% 19.80% 7.04% 17.69%
Alte datorii de exploatare 9.16% 6.67% 6.93% 8.56%
Datorii curente 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%
PASIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

a)Analiza principalelor elemente ale activului.


Analizand aceste date, se observa urmatoarele:

9
- in cadrul activului, ponderea cea mai mare o au activele circulante, care constante
fiind pe perioada 2003-2005, au inregistrat in 2006 o crestere de 77% fata de anul
precedent, in principal datorita
- disponibilitatilor banesti. Disponibilitatile banesti au constatat o crestere
continua, ajungand de la cifra de 5.310.574 in anul 2003, la 48.157.505
in 2006. Valoarea acestora a crescut cu 157% numai in 2006, astfel
lichiditatea societatii situata la un nivel optim superior anului 2005 se
datoreaza in principal cash-flow-ului generat din activitatea de
exploatare. Nivelul crescut al disponibilitatilor banesti este considerat a
fi pozitiv, deoarece semnifica ca firma nu va avea problema in ceea ce
priveste plata salariilor, a datoriilor sau a achizitionarii de materiale,
marfuri si altele.
- stocurilor, care in mare parte sunt reprezentate de productia in curs de
executie
- cea mai mare pondere din total active imobilizate o au imobillizarile
corporale,reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe, care au crescut
cu aproape 100% in 2006 fata de anul precedent, inregistrand o valoare de 35.394.671 lei,
ceea ce denota o investitia majora in dotari, necesare dezvoltarii activitatii.
Privind in ansamblu, cresterile cele mai semnificative au avut loc in anul 2006, an
in care firma a patruns pe un nou segment de piata, extinzandu-si activitatea si in
domeniul aviatiei civile.

b)Analiza principalelor elemente ale pasivului


Cresterea permanenta a pasivului se datoreaza in principal :
- cresterii capitalurilor proprii ca urmare a obtinerii unor profituri considerabile, in
special in anul 2006 cand acestea ajung la 60.503.405 lei, de la o valoare de 42.658.516
lei inregistrata in 2005.
- aparitiei tot in anul 2006 a datoriilor pe termen lung reprezentate in principal de
imprumuturile la banci.

10
- cresterii valorii provizioanelor in anul 2006, majorare datorata inregistrarii de
provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor.
Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel :
- datoriile curente au o pondere constanta de circa 26% in total pasiv.
- capitalul social nu s-a modificat intre anii 2003-2006

2.2. Analiza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere in valori absolute se prezinta astfel :

2,003 2,004 2,005 2,006


Cifra de afaceri 103,733,145 104,566,068 102,734,723 140,976,614
Alte venituri din
exploatare 1,655,423 1,770,671 490,489 279,088
VENITURI DIN
EXPLOATARE -
TOTAL 107,749,551 98,176,141 105,464,254 143,786,393
Cheltuieli materiale 39,828,601 27,482,314 30,929,372 38,982,009
Cheltuieli cu energia si
apa 3,771,800 3,804,594 4,574,704 5,192,264
Costul marfurilor 1,626,841 2,122,195 2,139,329 2,098,103
Cheltuieli cu personalul 36,067,931 36,624,666 39,004,985 42,865,950
Cheltuieli cu amortizarea 3,602,778 2,693,665 3,232,860 4,210,539
Cheltuieli cu provizioane 1,606,990 1,270,666 1,682,105 8,699,648
Alte cheltuieli de
exploatare 13,257,332 18,008,151 16,749,776 24,710,909
CHELTUIELI DIN
EXPLOATARE -
TOTAL 99,762,273 92,006,251 98,313,131 126,759,422
VENITURI
FINANCIARE - TOTAL 1,402,480 2,621,566 1,866,494 2,639,124
Cheltuieli cu dobanzile 337,292 5,144 1,289 457
CHELTUIELI 1,556,444 910,191 1,132,541 2,269,375

11
FINANCIARE - TOTAL
VENITURI TOTALE 109,152,031 100,797,707 107,350,748 146,425,517
CHELTUIELI TOTALE 101,318,718 92,916,442 99,445,672 129,028,797
Rezultat brut 7,833,313 7,881,265 7,905,076 17,396,720
Impozit pe profit 1,438,173 1,732,385 1,104,946 3,946,052
PROFIT NET 6,395,139 6,148,880 6,800,130 13,450,668

Elementele din contul de profit si pierdere exprimate procentual in totalul cifrei de


afaceri are urmatoarea forma :

2003 2004 2005 2006


Cifra de afaceri (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Alte venituri din exploatare 1.60% 1.69% 0.48% 0.20%
VENITURI DIN EXPLOATARE
- TOTAL 103.87% 93.89% 102.66% 101.99%
Cheltuieli materiale 38.40% 26.28% 30.11% 27.65%
Cheltuieli cu energia si apa 3.64% 3.64% 4.45% 3.68%
Costul marfurilor 1.57% 2.03% 2.08% 1.49%
Cheltuieli cu personalul 34.77% 35.03% 37.97% 30.41%
Cheltuieli cu amortizarea 3.47% 2.58% 3.15% 2.99%
Cheltuieli cu provizioane 1.55% 1.22% 1.64% 6.17%
Alte cheltuieli de exploatare 12.78% 17.22% 16.30% 17.53%
CHELTUIELI DIN
EXPLOATARE - TOTAL 96.17% 87.99% 95.70% 89.92%
VENITURI FINANCIARE -
TOTAL 1.35% 2.51% 1.82% 1.87%
Cheltuieli cu dobanzile 0.33% 0.00% 0.00% 0.00%
CHELTUIELI FINANCIARE -
TOTAL 1.50% 0.87% 1.10% 1.61%
VENITURI TOTALE 105.22% 96.40% 104.49% 103.87%
CHELTUIELI TOTALE 97.67% 88.86% 96.80% 91.52%
PROFIT NET 6.16% 5.88% 6.62% 9.54%

12
Concluzii :

- veniturile totale au avut valori oscilante, numai in anul 2006 au crescut


semnificativ, respectiv cu 36.40% fata de anul 2005, ajungand la o valoare de
146.425.517 lei.
- cheltuielile totale – acestea sunt inferioare veniturilor totale şi au aceeasi tendinta
ca si acestea. Se compun din cheltuieli pentru exploatare şi cheltuieli financiare, cele de
exploatare avand o pondere de peste 95% din totalul cheltuielilor.
- profitul net pana in 2006 a fost aproximativ constant, situandu-se in jurul cifrei de
6 mil. lei, iar in 2006 acesta s-a dublat ajungand la o valoare de peste 13 mil. lei.
Analizand evolutia pe ani a profitului, se constata ca la o crestere a veniturilor totale de
36.40 în 2006 fata de 2005, corespunde o crestere a profitului de 97.80 in 2006 fata de
2005. Astfel se poate concluziona ca ritmul de crestere a profitului devanseaza ritmul de
crestere a veniturilor totale, ceea ce demonstreaza eficienta in cresterea activitatii
societatii.

2.3. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin
punerea în evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.

2003 2004 2005 2006


Rata stabilitatii finaciare
(Kper/Kt) 78.34% 73.54% 73.48% 73.74%
Rata autonomiei financiare
globale (Kpr/Kt) 75.78% 71.08% 69.03% 56.02%
Rata autonomiei financiare la
termen (Kpr/Kper) 96.73% 96.66% 93.95% 75.97%
Rata de indatorare globala
(Dt/Kt) 21.66% 26.46% 26.52% 27.35%

13
Rata de indatorare la termen
(Dtml/Kper) 0.00% 0.00% 0.00% 1.48%
Rata datoriilor de exploatare
(De/Kt) 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%

 Rata stabilitatii financiare = Kper/Kt reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care
unitatea dispune in mod stabil si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata
inregistreaza o valoare constanta ce se apropie de 74%.
 Rata autonomiei financiare globale = Kpr/Kt arata gradul de independenta financiara a
societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul
total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anii 2003,
2004 si 2005 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta
de scadere accentuata in anul 2006, datorita aparitiei datoriilor pe termen lung.
 Rata autonomiei financiare la termen = Kpr/Kper arata gradul de independenta financiara
al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate este constant in primii trei ani de analiza
insa in 2006 manifesta o scadere datorita atragerilor aferente imprumutului pe termen
lung.
 Rata de indatorare globala = Dt/Kt reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are
unitatea in capitalului total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere
aproape constanta in perioada analizata.
 Rata de îndatorare la termen = Dtml/Kper reflectã gradul de indatorare prin imprumuturi
pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor
imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. In
primii trei ani valoarea acestei rate este nula, in 2006, insa ,odata cu contractarea
imprumutului pe termen lung, rata de indatorare la termen ia o valoare de 1.48%.
 Rata datoriilor de exploatare = De/Kt reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de
finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt.
Are o valoare ce se invarte in jurul valorii de 26%.

14
2.4. Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante


prin cifra de afaceri exprimate in numar de zile ca in tabelul ce urmeaza:

ACTIV (%) 2003 2004 2005 2006


Imobilizari necorporale 2.47% 3.08% 1.35% 0.43%
Imobilizari corporale 33.15% 31.77% 29.28% 32.77%
Imobilizari financiare 4.39% 6.68% 6.32% 2.96%
Active imobilizate - total 40.02% 41.53% 36.95% 36.17%
Stocuri 30.44% 13.61% 13.20% 12.22%
Creante 19.18% 7.33% 19.58% 7.02%
Casa/Banca 10.36% 25.12% 30.28% 44.59%
Active circulante - total 59.98% 58.47% 63.05% 63.83%
ACTIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

PASIV (%) 2003 2004 2005 2006

15
Capitalurile proprii 75.78% 71.08% 69.03% 56.02%
Datorii pe termen lung 0.00% 0.00% 0.00% 1.09%
Datorii financiare pe termen scurt 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Datorii comerciale 12.50% 19.80% 7.04% 17.69%
Alte datorii de exploatare 9.16% 6.67% 6.93% 8.56%
Datorii curente 21.66% 26.46% 26.52% 26.26%
PASIV TOTAL 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Ratele calculate in tabel reprezinta duratele de rotatie a posturilor din bilant in


raport cu cifra de afaceri si au fost calculate cu ajutorul formulei: Active(Datorii)/Cifra de
afaceri *360.
In continuare am comentat cele mai importante durate de rotatie:
 Durata de rotatie a activelor circulante înregistreaza un nivel nesatisfacator, cu
tendinta de crestere in anii 2003,2004,2005 urmata de o crestere accentuata in anul
2006. Durata medie a unei rotatii creste in anul 2006 fata de anul 2005 de la 137 zile
la 176.
 Durata de rotatie a stocurilor inregistreaza valori oscilante dar destul de ridicate de
pana la 54 in anul 2003, urmate apoi de o scadere semnificativa.
 Durata de incasare a creantelor inregistreaza cifre in jurul valorii de 30 zile,
considerate optima, exceptie facand anul 2005 cand valoarea a fost de 49 de zile.
 Durata de rotatie globala a capitalurilor in care cifra de afaceri anuala reinnoieste
activele sau achita datoriile prezinta valori aflate in continua crestere, astfel ca din
2003 de la 178 se ajunge in 2006 la 276 zile.

2.5. Lichiditate – solvabilitate – echilibru

2003 2004 2005 2006


Lichiditatea generala
(ACR/DCR) 2.77 2.21 2.38 2.43
Lichiditate curenta [(ACR-
St)/DCR] 1.36 1.70 1.88 1.97

16
Lichiditate le vedere
(DB/Dexg) 0.48 0.95 1.14 1.70
Solvabilitatea generala
(At/Dt) 4.62 3.79 3.77 3.66
Solvabilitatea patrimoniala
(Kpr/Kt) 0.76 0.71 0.69 0.56

a) Lichiditatea
Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au
devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin
care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani.
Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa
observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de
lichiditate.
Am analizat astfel capacitatea societatii Aerostar de a-şi achita obligaţiile curente
(de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea
riscului incapacitãţii de plată.

17
Rata lichiditatii generale compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate
activelor circulante (ACR) cu totalul datoriilor scadente sub un an (DEx).Pentru o
activitate normala, tara lichiditatii generale trebuie sa fie supraunitara.

Rlg = ACR/Dex , unde ACR= Active circulante

Dex=Datorii exigibile pe termen scurt

Pentru a indica o lichiditate generală favorabilă acest indicator ar trebui să aibă


valori cuprinse între 2 şi 2.5.
Chiar dacă indicatorul ar avea o valoare nefavorabilă, activele circulante acoperă
datoriile exigibile pe termen scurt, firma având capacitatea de rambursare a datoriilor.
Observam ca in medie in toti anii se mentine o rata de lichiditate favorabila
reflectand capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe tot parcursul anilor analizati .

Rata de lichiditate curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente


de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.

Lichiditate curenta =(ACR-St)/DCR, unde Acr-active circulante


St- stocuri

Dcr-datorii pe termen scurt

Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a
activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea
pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in
mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai
mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila.
Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2
si 1.9.

In cursul periadei analizate ,lichiditatea curenta s-a mentinut in limetele


considerate optime,imbunatatindu-se considerabil in urma cresterii capitalului social prin

18
emiterea de noi actiuni.Lichiditatea curenta a inregistrat o continua crestere in anul 2002
inregistrand cea mai mica valoare din ultimii ani ,de 1,36.

Rata de lichiditatea la vedere - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi


acoperite pe seama disponibilitãţilor bãneşti. In practica se poate utilize drept reper
nivelul de 0,2 o valoare infierioara a acestuia semnificand un risc ridicat in ceea ce
priveste posibilitatea acoperirii datorilor imediate.
Se constata o crestere constanta si continua a acestiui indicator la nivelul celor
patru ani analizati ,ajungand ca lichiditaea sa se tripleze de la 0,48 in 2002 la 1.7 in 2006
ceea ce inseamna o crestere a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din
disponibilitati a firmei.

Lichiditatea la vedere=(DB/Dexg) , unde DB=disponibilitati banesti


Dexg=datorii exigibile

b) Solvabilitatea
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, de a-
şi onora plăţile la termenele scadente.În acest caz, intervine comparaţia dintre elementele
de activ şi pasiv, respectiv disponibilităţi şi obligaţii.
Astfel s-au construit diferiţi indicatori, care includ ambele noţiuni, utilizate în
scopuri diferite.
Este neceasar ca valoarea acestor indicatori sa fie supraunitara ,in caz contrar nu
se mai poate garanta creditorilor rambursarea integrala a datoriilor.În studiile de bonitate
efectuate de bănci, în cazul solicitării de credite se folosesc urmatorii indicatori:

19
Solvabilitatea generala

Solvabilitatea generala= (At/Dt) , unde At-active circulante

Dt-datorii curente

Rata solvabilitatii generale se refera la riscul de incapacitate de plata in conditiile


in care intreprinderea aloca in acest sens intregul volum al activelor.
Se admite că valoarea sa minimă admisă poate varia între [1,2-1,8].
Cum solvabilitatea firmei este cu mult peste valoarea minima, respectiv in anul
2003 -4.62 inregistrand o usoara descrestere ajungand la 3.66 in 2006 ,rezulta ca firma e
in afara oricarui risc in ceea ce priveste riscul de solvabilitate media indicatorului fiind
de 3,96.Rata de indatorare generala calculata semnifica faptul ca firma nu intampina nici
un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor.

Solvabilitatea patrimoniala

Solvabilitatea patrimoniala= (Kpr/Kt) , unde Kpr-capital popriu


Kt-capital

Solvabilitatea patrimoniala arata gradul in care capitalul social si rezervele


firmei asigura acoperirea creditelor si imprumuturilor. Valoarea acestui indicator este

20
considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor
proprii in totalul pasivului.
Solvabilitatea patrimoniala a scazut in anul 2006 la 0.56 fata de valoarea din anul
2004 si 2005 unde aceasta era de 0.69 respectv 0,71 acest fapt datorandu-se cresterii mai
accentuate a valorii activelor totale in comparative cu valoarea capitalurilor proprii
Dar dupa cum se observa desi se inregistreaza o usoare descrestere a solvabilitatii
patrimoniale Aerostar SA, are in continuare capacitatea de a face fata angajamentelor
asumate ,creditelor si imprumuturilor pe termen lung.

c) Echilibrul financiar

ECHILIBRU FINANCIAR 2003 2004 2005 2006


Fond de rulment (FR) 19,647,022 18,020,586 -25,580,227 40,581,940
Nevoie de fond de rulment
(NFR) 14,334,311 -606,645 -414,519 -7,575,565
Trezorerie neta (TN) 5,312,711 18,627,231 -25,165,708 48,157,505
Rata de finantare a
stocurilor (FR/St) 1.26 2.34 -3.14 3.07
Rata Kpr asupra active
imobilizate 1.89 1.71 0.00 1.55
Rata de rotatie a
obligatiilor 9.34 6.19 37.40 4.69
Rata datoriilor totale 0.22 0.26 0.27 0.27
Rata autonomiei financiare 0.76 0.71 0.69 0.56

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societatii a principiilor de


finanţare consacrate în literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de


echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă
(TN).

21
Fond de rulment

FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE

FR= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) -Imobilizari nete de amortizat

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si


a contributiei acestuia la obtinerea unui echilibru pe termen scurt.
Aerostar este o societate echilibrata din punct de vedere financiar.Acest lucru se
reflecta valoarea pozitiva a fondului de rulment ceea ce semnifica faptul ca
intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea
finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care -i permit sa faca fata
riscurilor diverse.
Pe întreaga perioadã analizatã fondul de rulment pozitiv inregistreaza o crestere
continua ajungand in anul 2006 sa se dubleze fata de anul 2003 si sa inregistreze la
sfarsitul perioadei suma de 40,581,940.

Necesarul de fond de rulment

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE


NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale


ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Acesta este expresia realizarii echilibrului

22
financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri
circulante – ale exploatarii.
In 2003 necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce reflecta acoperirea
integrala a necesarului de fond de rulment de catre sursele de finantare pe termen lung.
Dar incepand cu anul 2004 acesta devine negativa ajungand la o valoare de – ,
575,565 in 2006. Existã un surplus de resurse temporare, aceastã stare este acceptatã doar
dacã este rezultaatul accelerãrii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajãrii unor
datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnificã aprovizionarea defectuoasã a stocurilor
.
Trezoreria neta (TN)

TN=FR-NFR

Trezoreria netã (Tn) reprezintã diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de


fond de rulment
Trezoreria netã este expresia cea mai concludentã a desfãsurãrii unei activitãti
echilibrate si eficiente. Ea relevã calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe
termen lung cât si pe termen scurt.
Se observa o cresterea considerabila a trezoreriei nete de la 5,312,711
la 48,157,505.
Trezoreria netã este pozitivã în toti acesti ani evidentiind cã exercitiile financiare s-
au încheiat cu un surplus monetar, expresia concretã a profitului net din pasivul bilantier
si a altor acumulãri bãnesti iar în acest context, s-ar impune utilizarea lor în
alte activităţi cu caracter productive.
Cresterea trezoreriei nete în 2004 fatã de 2003 si respectiv în 2006 fatã de 2005
reprezintã cash- flow- ul ce revine actionarilor sub formã de dividende de încasat si/sau
profit de reinvestit.

Rata de finantare a stocurilor

R fin = Fr/Stocuri

23
Rata de finanţare a stocurilor (Re) exprimă gradul de finanţare a stocurilor din
fondul de rulment.
Are loc o crestere a ratei de finantare a stocurilor ,ajungand aproape sa se tripleze
in anul 2006 , crescand constant pe parcursul anilor 2004, 2005.

Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate

Rg = Capital propriu / Active imobilizate


Capital propriu = Capital social + Fonduri proprii

Rata capitalului propriu faţă de activele imobilizate (Rg) exprimă gradul de


acoperire a activelor imobilizate din capitalul propriu..

Rata de rotatie a obligatiilor

Rk = Cifra de afaceri / Media datoriilor

Rata de rotatie a obligatiilor reflecta numarul de rotatii sau durata unei rotatii a
obligatiilor firmei (imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung , precum si dobanzile
aferente, furnizori si conturi asimilate, clienti creditori, creditori, etc. ) in functie de cifra
de afaceri .
In zile, aceasta rata indica intervalul mediu in care firma are datorii in raport cu
cifra de afaceri .Se considera normala o durata de pana la 60 de zile o rotatie.
Rata de rotaţie a obligaţiilor trebuie să fie supraunitară exprimând independenţa societăţii
faţă de datoriile curente.

Rata datoriilor totale

24
Rj = Datorii totale / Active totale = (Obligaţii + Credite) / Active totale

Rata datoriilor totale (Rj) exprimă ponderea datoriilor totale în totalul activelor; Aceasta
trebuie să fie subunitară şi cât mai mică.
Se observa ca toate ratele datoriilor toatale sunt subunitare pe parcursul celor 4 ani
studiati. In anul 2002 se inregistreaza cea mai buna rata iar pe parcursul celorlalti 3 ani
aceasta va creste mentinandu-se aproxiamtiv la aceasi valoare de 0.26 respectiv 0.27.

Rata autonomiei fiananciare

Rd = Capital propriu / Capital permanent

Rata autonomiei financiare - exprimă gradul de îndatorare a capitalului permanent


iar o rată apropiată de 1 exprimă ponderea mare a capitalului propriu în total capital
permanent şi implicit un grad de independenţă financiară ridicată.
La fel se inregistreaza o diminuare treptata a acestui indicator si implicit a
gradului de independenta financiara ,scazand din anul 2003 unde detinea cea mai buna
valoare lde 0.76 la 0.56 in 2006.

Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate

Rg = Capital propriu / Active imobilizate


Capital propriu = Capital social + Fonduri proprii

Rata capitalului propriu faţă de activele imobilizate (Rg) exprimă gradul de


acoperire a activelor imobilizate din capitalul propriu.

25
2.6. Marje de profit

2003 2004 2005 2006


MARJE DE PROFIT (ron) anual anual anual anual
Marja comerciala 370,360 414,394 453,076 429,000
Valoarea adaugata 58,292,931 57,503,691 51,995,610 74,080,735
Excedent din exploatare 21,087,347 19,874,412 12,137,113 30,343,932
Rezutatul din exploatare 7,987,278 6,109,889 7,151,123 17,026,971
Rezultatul curent 7,833,314 7,821,264 7,905,076 17,396,720
Profit net 6,395,139 6,169,890 6,800,130 13,450,668

Marja comerciala

MC=Venituri din vânzări de mărfuri-Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

Marja comerciala: caracterizeaza intreprinderile cu activitate de comert, valoarea


obtinuta fiind influentata de politica de vanzare promovata de firma in cauza.
Marja comerciala este un indicator folosit în determinarea soldurilor
intermediare de gestiune în cazul firmelor care au activitate comerciala. Aceasta
reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile ocazionate de vânzarea marfurilor.
Reprezinta de fapt adaosul comercial practicat de firma, exprimat în forma monetara.
Marja comercială realizată în 2003, 2004, 2005 si 2006 este in continua crestere si
demonstrează un excedent din vânzarea mărfurilor, rezultând obţinerea unui profit din activitatea
comercială. În plus, creşterea înregistrată de acest indicator semnifică o îmbunătăţire, din punct
de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei AEROSTAR.

26
Valoarea adaugata

VA=PE+MC-Consumuri provenind de la terţi , unde PE-Productia exercitiului


MC-Marja comerciala

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de


producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor
provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.
Acestã valoare adãugatã reprezintã sursa de acumulãri bãnesti din care se face
remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economicã a firmei:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe şi vãrsãminte;
- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plãtite;
- acţionarii, prin dividende;
- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare
In primii trei ani analizati V.A scade treptat fapt ce influenţează negativ
rezultatele financiare ale întreprinderii dar in anul 2006 aceasta creste semnificativ
ajungand la valoarea 74,080,735 fapt datorat in principal cresterii productiei exercitiului.

Excedent brut al exploatarii

Ebe=VA+Subvenţii de exploatare-(Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate+Cheltuieli cu


personalul)

Excedentul brut al exloatarii exprimă acumularea bruta din activitatea de


exploatare tinând cont de faptul cã amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli
calculate, nu si plãtite (operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea
comercială sau prestări de servicii), resursă principală a întreprinderii, cu influenţă
hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a

27
investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit),de achitare, a datoriilor cãtre bugetul
statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).
Comparand anul 2005 si anul 2006 se poate vedea o uşoară majorare a
cheltuielilor aferente personalului, acest lucru neinfluenţând într-o manieră semnificativă
trendul ascendent pe care s-a înscris excedentul brut din exploatare
Se observa astfel o fluctuatie a valorii Excedentului din exploatare pe tot parcursul
perioadeianalizate, aceasta ajungand sa scada in anul 2005 la 12,137,113 dublandu-se apoi in
anul 2006 la 30,343,932. Indicatorul inregistreaza o astfel de crestere determinata de influenta
subventiilor de exploatare exprimand astfel performantelor economice inregistrate de
AEROSTAR in anul 2006.

Rezultat din exploatare

RE=EBE-Amo-Proviz+Alte venit.din exploatare-Alte ch din exploatare

Rezultatul din exploatare- măsoară performanţa industrială şi comercială


a întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală, dar ţine cont de
amortizare şi provizioane.

Rezultatul curent

RC=RE+V financiare-Ch financiare , unde RE-rezultatul exploatarii

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării
normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor
operaţiilor curente ale întreprinderii.

28
Rezultatul curent (profit in toti anii) indică valoric cresterea performanţelor financiare ale
întreprinderii, datorată cresterii profitului din exploatare şi scaderii pierderilor din activitatea
financiară.
In anul 2006 o are loc o crestere spectaculoasa a rezultatului curent acesta ajungand la o
valoare cu 10 000 000 mai mare decat in anii precedenti.

Profitul net

Pn=Pb-Ipr
Pb=Pc+Rexc , unde Pb-Profitul brut
Ipr-Impzitul pe profit

Profitul net =reprezintã, în mãrimi absolute, mãsura rentabilitãţii financiare a


capitalului propriu subscris si varsat de acţionari. Acest indicator inregistreaza în perioada
analizată o cresterepe seama:
- cresterii productiei exercitiului;
- alocarii subventiilor de exploatare;
- cresterii altor venituri din exploatare.
Profitul brut analizat înregistrează in anul 2006 cel mai ridicat nivel de
13,450,668 în comparaţie cu perioadele anterioare cand acesta se mentinea la o valoare
medie de 6 500 000.
Efectul cumulativ al scăderii costurilor de producţie şi al menţinerii
cheltuielilor cu personalul la un nivel aproximativ constat, a determinat în mare măsură
creşterea profitului brut anualizat si in mod direct al profitului .

Rate de marja-Metoda Anglo-Saxona

2003 2004 2005 2006


ANGLO-SAXONE (ron) anual anual anual anual
EBITDA 13,211,556 12,312,459 12,244,171 25,553,768
EBIT 9,608,778 9,618,794 9,011,311 21,343,229

29
EBT 9,271,486 9,613,650 9,010,022 21,342,772
NI 7,833,313 7,881,265 7,905,076 17,396,720

EBITDA

EBITDA = CA - CV – CF
EBITDA=CA-CHexpl (mai putin amortizari si provizioane calculate)

EBITDA (Earnings before interest, taxes, depreciations and amortization) –este


castigul inainte de dobanzi,impozite,depreciere si amortizare- reprezinta castigul brut din
activitatea de exploatare,fara sa fie afectat de amortizari si provizioane.Putem afirma ca
EBITDA reprezinta echivalentul monetary (cu reflectarea in trezorerie) a castigului dina
ctivitataea de exploatare.
In primii 3 ani valoarea EBITDA se mentine relativ constanta urmand ca in anul
2006 sa atinga o valoare dubla ajungand pana la 24,553,768.

30
EBIT

EBIT=EBITDA-Amortizari si provizioane

EBIT(Earning before interests and taxes)-castigul inainte de plata dobanzilor si a


impozitului pe profit.
Este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate si exprima castigul din
activitatea de exploatare a intreprinderii.
La fel se obsera o valoare constanta a acestui indicator pana in anul 2006 cand se
inregistreaza o crestere de pana la 21,343,229.

EBIT

EBT=EBIT-Dobanzi

EBT(Earnings before taxes)-castigul inainte de impozitul de profit –ia in


considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor
platite,ca principala cheltuiala de natura financiara ,repezentand remunerarea capitalurilor
investitie in intreprindere de catrea creditori.
In 2006 EBT are cea mai mare valoare datorita scaderii dobanzilor in aceasta
perioada.

RN

RN=EBT-Imp pe profit

Rezultatul net reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dup
ace au fost acoperite toate cheltuielile,inclusive impozitul pe profit.

31
Rezultaul net creste considerabil in anul 2006 ajungand la 17,396,720 ceea ce inseamna
ca AEROSTAR SA inregistreaza o crestere a rentabilitatii in acest an obtinand rezultate
exceptionale .

2.7. Rentabilitatea intreprinderii

Masurarea rentabilitatii este data de un sistem de rate explicative de eficienta,


determinate ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (acumulare bruta,
profituri, dividende etc.) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activul economic,
capitalurile investite, capitalurile proprii etc.). Acest sistem cuprinde rate de marja, rate
de rotatie si rate de structura a capitalurilor investite.
In cele ce urmeaza vom prezenta evolutia rentabilitatii financiare a companiei
Aerostar in perioada 2003-2006. In tabelul de mai jos am redat o analiza a rentabilitatii, a
efectului de levier, precum si o analiza factoriala a rentabilitatii financiare, analiza
efectuata pentru perioada mai sus mentionata.

ANALIZA RENTABILITATII 2003 2004 2005 2006


Rentabilitatea financiara (PN/Kpr) 16.46% 15.33% 15.95% 22.23%
Rentabilitatea capitalului investit [(PN+Dob)/(Dtml+Kpr)] 17.33% 15.35% 15.94% 22.23%
Rentabilitatea activelor (PN/At) 12.47% 10.88% 11.00% 12.46%

ANALIZA EFECTULUI DE LEVIER 2003 2004 2005 2006


Rentabilitatea capitalului investit 17.33% 15.35% 15.94% 22.23%
Rata de dobanda medie 3.04% 0.03% 0.008% 0.0017%
Levierul financiar (Dtml/Kpr) - - - 1,95%
Rentabilitatea financiara 20.16% 19.65% 18.53% 28.75%

ANALIZA FACTORIALA A RENTABILITATII


FINANCIARE 2003 2004 2005 2006
Rata marjei nete (PN/CA) 6.16% 5.88% 6.62% 9.54%
Rata de rotatie a capitalului investit (Ca/(Dtml+Kpr)) 2.67 2.61 2.41 2.29
Structura financiara ((Dtml+Kpr)/Kpr) 1.00 1.00 1.00 1.02
Rentabilitatea financiara 16.46% 15.33% 15.94% 22.23%

32
Rata de rentabilitate fnanciara masoara randametul capitalurilor proprii, deci al
plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor
intreprinderii. Rentabilitatea financiara (a capitalurilor proprii) remunereaza proprietarii
companiei prin distribuirea de divindende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care,
in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Deci, rata renatbilitatii fiananciare este
egala cu raportul:

Rfin=Profit net/Capitaluri proprii

Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de modalitatea de


procurare a capitalurilor, si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la
situatia indatorarii intreprinderii.
Rentabilitatea financiara a avut o evolutie oscilatorie, astfel ca, daca in 2003 a
atingea un procent de 16.46%, in 2004 a scazut la 15.33%, scadere datorata diminuarii
profitului net de la valoarea de 6.395.139 mii lei, pe care o avea in 2003, la valoarea de
6.148.880 mii lei, pe care a atins-o in anul 2004. Aceasta scadere se datoreaza si faptului
ca anul 2004 a fost un an caracterizat de incertitudine, incertitudine legata de cursul de
schimb USD/LEU si EUR/LEU.
In anul 2005, rentabilitatea financiara a inregistrat o usoara crestere, deoarece
conducerea companiei s-a axat pe atenuarea efectelor evolutiilor nefavorabile de curs
valutar. In acest an, s-au luat masuri organizatorice si manageriale pentru reducerea
costurilor, concomitent cu mentinerea in stare operationala a capacitatilor de productie
pentru industria de aparare, dar cu un numar mai mic de salariati decat cel de la sfarsitul
anului 2004.
In anul 2006, rentabilitatea financiara a crescut simtitor, ajungand la un procent
de 22.23%, datorita faptului ca profitul net a fost aproape dublu fata de anul precedent ,
ajungand la peste 13 milioane lei. Averea actionarilor a crescut de la aproximativ 45
milioane lei in anul 2005 la aproape 80 milioane in anul 2006. S-a consolidat, de
asemenea, si politica companiei in domeniul dividendelor, dividendul brut pe actiune
ajungand la valoarea de 0.44 lei. O explicatie a cresterii rentabilitatii financiare poate fi
data si de faptul ca societatea a inceput in anul 2006 sa aplice o politica de plasare a

33
excedentelor de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt, pentru a minimiza
pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de curs valutar. De asemenea,
cresterea rentabilitatii s-a datorat si utilizarii mai bune a capacitatilor de productie, si
diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii.
Din perspectiva investitionala, apreciem ca cea mai adecvata rata a rentabilitatii
economice este aceea care raporteaza profitul global, net de impozit, la activul economic.
Aceasta apreciere se intemeiaza pe luarea in calcul a rezultatului net obtinut din
exploatarea activelor cumparate atat cu capitaluri proprii, cat si imprumutate:

Rcapitalului investit= (PN+Dob)/(CPR+DAT)

Datorita faptului ca, intre anii 2004-2005, compania s-a aflat intr-o perioada in
care planificarea strategica s-a efectuat in contextul incertitudinilor valutare, rentabilitatea
capitalului investit a fost tot una oscilatorie, scazand de la valoarea de 17.33%, pe care o
atingea in anul 2003, la valoarea de 15.94%, pe care a avut-o in anul 2005.
In anul 2006, compania si-a asigurat din surse proprii, atat necesarul de capital de
lucru, cat si necesrul de cheltuieli pentru investitii, ajungang la o rentabilitate a
capitalului investit in valoare de 22.23%. Principalele obiective de investitii realizate in
2006 s-au concretizat in achizitii de masini si utilaje moderne, si in modernizarea
capacitatilor de productie. S-au continuat retehnologizarile de pe liniile de productie,
modernizarea laboratoarelor; s-au realizat dotari pentru imbunatatirea conditiilor de
munca si mediu.
Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a facut
investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2.78% din cifra de afaceri.
Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si
modernizari de capacitati de productie, astfel:
- achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii
importante: strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D,
sursa de alimentare pentru aeronave etc
- retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si aggregate
- extindere vopsitorie electrodepunere

34
- retehnologizarea sectiei constructii avioane
- modernizarea laboratorului
- dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului
- reabilitare sector tratament termic
- securizarea perimetrala a societatii
- amenajare retele termice si cai de acces.
Rentabilitatea activelor este calculata ca raport intre profitul net si activele totale
ale intreprinderii, fiind destinata sa masoare gradul de eficacitate al utilizarii activelor
disponibile. Se are in vedere masurarea capacitatii companiei de a produce profit cu
mijloacele active disponibile.
Analizand rentabilitatea activelor in perioada 2003-2006, observam ca in anul
2004 si in anul 2005, rentabilitatea a scazut, ajungand in 2005 la un procent de 11.00%,
fata de 12.47%, cat era in anul 2003, insa in anul 2006, aceasta rentabilitate a activelor a
crescut din nou, atingang procentul de 12.46%. Aceasta evolutie se poate explica prin
modificarea profitului net, dar si prin gradul de eficacitate al utilizarii activelor
disponibile.
Urmarind evolutia elementelor de active pe perioada considerata putem
consemna ca in totalul activelor imobilizate, un procent de peste 85% revine
imobilizarilor corporale reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe .
Plasamentele financiare pe termen lung, expresie a imobilizarilor financiare, reprezinta
aproximativ 13.3% din totalul imobilizarilor.
La capitolul active circulante ne retin atentia stocurile, iar pe plan subsidiar,
structura acestora. In acest scop s-a observat faptul ca la nivelul semestrului I 2006, o
treime din volumul stocurilor este de natura productiei in curs de executie. Volumul
actual al productiei in curs reprezinta mai mult de 70% din volumul total al stocurilor de
la sfarsitul anului 2005.
In pofida cresterii stocurilor, se poate observa o usoara reducere a volumului
activelor circulante. Nevoia de materii si materiale necesare productiei stocate, a solicitat
plasarea unei proportii semnificative din totalul lichiditatilor, prin achitarea unor furnizori
si a creditorilor.

35
Pe de alta parte, rentabilitatea activelor a inregistrat aceasta crestere
spectaculoasa in anul 2006, deoarece in cadrul companiei s-au implementat metode si
instrumente moderne de management pentru eficientizarea folosirii resurselor de care
dispune. Printre aceste instrumente, enumeram:
 Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare
proprii
 Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe
si proiecte
 Imbunatatirea continua a sistemului calitatii
 Instruirea organizata a personalului si managemetului carierei.
La inceputul anului 2006 s-au facut primii pasi in familiarizarea si implementarea
conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa).
Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a facut
analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri. S-a facut
analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream Mapping). In urma analizei fluxului
existent si a identificarii factorilor de risipa, s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a
trecut la trasarea fluxului imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului
flux, cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a principalelor
forme de risipa, determinate de pierderile de timp, de materiale, provenind de la
echipamentele neicarcate, din stocuri, productie neterminata, din activitatile de remediere
a defectelor si din transport operational. Activitatile au fost organizate pe celule de
productie, s-a asigurat un control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor
tehnologice si eliminarea deplasrilor inutile.

Variabilitatea rentabilitatii capitalului propriu in functie de politica financiara a


firmei se realizeaza cu ajutorul efectului de levier.
Efectul de levier financiar sau efectul de parghie financiara reprezinta rezultatul
sau efectul indatorarii firmei asupra rentabilitatii capitalului propriu. De asemenea,
efectul de levier pune in evidenta legatura existenta intre rata rentabilitatii financiare si
rata rentabilitatii economice.

36
Rentabilitatea capitalului investit se calculeaza ca raport intre profitul net obtinut
in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in
circulatie) si capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor
preferentiale).
Prin urmare aceasta rentabilitate a inregistrat o scadere in anii 2004, 2005,
urmand ca in 2006 sa creasca, deoarece profitul net aproape s-a dublat fata de anii
precedenti, ajungand la o valoare de 13.450.668 mii lei.
Avand in vedere ca intreprinderea poate avea la un moment dat, credite din
diferite surse (credit bancar, commercial sau obligatar) si de diferite maturitati (termen
scurt si termen lung) se recomanda pentru analiza si evaluare, o rata medie a dobanzii ca
raport intre cheltuielile anuale cu dobanzile si comisioanele si soldul initial al datoriilor
care le-au generat:

Rdob=Dobanzi/Datorii

Rata de dobanda medie la nivelul intreprinderii evidentieaza pe de o parte,


eficienta investiei de capital imprumutat in intreprindere si, pe de alta parte, costul relativ
al intreprinderii pentru apelarea la aceste capitaluri.
Realizand o analiza pe ansamblu a datoriilor companiei in perioada 2003-2006,
constatam ca acestea au avut o pondere scazuta in total pasive. Astfel in primii trei ani
societatea nu a inregistrat datorii pe termen lung, ci datorii curente, acestea avand
urmatoarea pondere in total pasiv:

- in anul 2003 ponderea inregistrata a fost de 21.66%


- in anul 2004 ponderea inregistrata a fost de 26.46%
- in anul 2005 ponderea inregistrata a fost de 26.52%
- in anul 2006 ponderea inregistrata a fost de 26.26%
Prin urmare in ultimii patru ani, datoriile curente reflecta valori apropiate, lasand
impresia unei situatii consolidate.
Cu privire la datoriile pe termen lung, acestea au fost inregistrate doar in anul
2006, si au fost in valoare de 1.178.995 lei.

37
Ca atare cheltuielile cu dobanzile si comisioanele aferente datoriilor mentionate
mai sus au inregistrat o pondere scazuta in totalul cheltuielilor financiare, si prin urmare,
si rata de dobanda medie a avut valori scazute pe parcursul celor patru ani.
Rentabilitatea financiara masoara performantele resurselor proprii angajate in
procesul de exploatare, tinand cont de influenta politicii de finantare a societatii. In calcul
aceasta rentabilitate este reprezentata de raportul dintre rezultatul curent si capitalul
propriu.
Analizand situatia rentabilitatii financiare la nivelul companiei Aerostar in
perioada 2003-2006, constatam ca acest indicator al rentabilitatii financiare reflecta valori
apropiate, lasand impresia unei situatii stabile.
Levierul financiar apare calculat ca raport intre datoriile pe termen lung si
capitalurile proprii. Prin urmare, in primii trei ani analizati, acest indicator nu apare
calculat, deoarece compania nu a inregistrat datorii pe termen lung in 2003, 2004 si 2005.
In 2006, in schimb, levierul financiar este in procent de 1.95%, pentru ca in acest an
compania a inregistrat datorii pe termen lung in valoare de 1.178.995 lei. Din aceasta
categorie de datorii, ponderea cea mai mare o detin avansurile incasate in contul
comenzilor clientilor creditori externi, in procent de 80.95%. O explicatie a acestei
situatii este faptul ca din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata externa
44.952.854 lei, reprezentand 31.89% din total vanzari.
Valorificand buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica, evaluarea
starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul 2006, exportul realizat
a fost de aproximativ 1.3 ori mai mare, comparative cu anul 2005.

Prin analiza factoriala a rentabilitatii financiare se evidentieaza dependenta


acestei rentabilitati de rata marjei nete de rentabilitate, de rotatia capitalurilor si de
structura finantarii (in timp) a investitiilor intreprinderii. Marimea
acestori factori cantitativi (marja) si calitativi (rotatia si structura capitalurilor) explica
rentabilitatea capitalurilor investite si orienteaza managementul viitor pentru ameliorarea
factorilor de rentabilitatea mai putin performanti.
Ratele de marja sunt rate de structura a componentelor valorice de acumulare (a
marjelor) in raport cu veniturile (cu cifra de afaceri). Se mai numesc si rate de

38
rentabilitate comerciala, deoarece raporteaza diferite marje la cifra de afaceri din
activitatea comerciala a intreprinderii. Utilitatea acestor rate rezida in evidentierea unui
factor cantitativ al rentabilitatii capitalurilor si in comparabilitatea lor in timp si in raport
cu concurenta.
In analiza companiei Aerostar, noi am utilizat drept marja in calculul ratei de
marja, profitul net. Astfel, in anul 2003, profitul net detinea o pondere in cifra de afaceri
de 6.16%, urmand ca in anul 2004, aceasta pondere sa scada, atingand procentul de
5.88%. Aceasta scadere se datoreaza in mare parte evolutiilor nefavorabile de curs
valutar. In 2005, aceasta marja a inregistrat o usoara crestere, deoarece, conducerea
companiei s-a axat pe atenuarea efectelor evolutiilor nefavorabile de curs valutar, urmand
ca in 2006 sa atinga un procent de 9.54%.
Procentul atins in anul 2006 de rata marjei nete, se datoreaza faptului ca, in acest
an profitul net al intreprinderii aproape s-a dublat fata de anul precedent.
Ratele de rotatie sunt factori calitativi si evidentieaza intensitatea cu care au fost
exploatate (utilizate) capitalurile intreprinderii. Aceata rata se calculeaza ca raport intre
cifra de afaceri si datoriile pe termen mediu si lung si capitalurile proprii si este o rata
care analizeaza profitabilitatea intreprinderii.
Se poate observa ca la nivelul datelor anuale, exprimate la sfarsitul ultimilor
patru ani, indicatorul rata de rotatie a capitalului investit reflecta valori apropiate, lasand
impresia unei situatii consolidate (stabile).
Ratele de structura a capitalurilor sunt, de asemenea factori calitativi, si exprima
ponderea autonomiei (prin capitaluri proprii) sau a indatorarii (prin capitaluri
imprumutate) in total capitaluri atrase. Aceasta rata este o rata de risc (al indatorarii) si,
eventual, al solvabilitatii intreprinderii (a capacitatii ei de a face fata, in mod durabil,
angajametelor asumate fata de terti).
Realizand o analiza a structurii financiare a intreprinderii, observam ca in
perioada 2003-2005, structura financiara a fost constanta, si ea a exprimat ponderea
autonomiei companiei in total capitaluri atrase. Iar in anul 2006, aceasta rata a inregistrat
o usoara crestere, cu 0.02, deoarece, pe langa capitalurile proprii, in acest an s-au adaugat
in total capitaluri atrase si datoriile pe terme lung in valoare de 1.178.995 lei.

39
Privind pe ansamblu, rata rentabilitatii la nivelul societatii indica un nivel inalt al
eficientei activitatii productive.
In anul 2006, cresterea rentabilitatii s-a datorat, in principal, utilizarii mai bune a
capacitatilor de productie si diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii.

2.8. Situatia fluxurilor de trezorerie

Variatia globala a trezoreriei este explicata prin soldul de trezorerie, rezultat din
gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile
de capital privind investitiile si finantarile.
Schema functionala a acestui tablou de trezorerie evidentieaza contributia a trei
functii esentiale ale gestiunii financiare la variatia trezoreriei intreprinderii. Cele trei
functii explicative ale trezoreriei sunt: exploatarea, investitia si finantarea.
In cele ce urmeaza vom prezenta situatia fluxurilor de trezorerie in perioada
2003-2006 pentru compania evaluate.

2003 2004 2005 2006


I. Fluxuri de numerar din activitatea din
activitatea de exploatare
+ Incasari de la client 105.772.427 116.906.937 107.899.652 160.562.895

- Plati catre furnizori si angajati 102.907.434 99.097.400 75.286.984 96.007.760

Plati catre furnizorii de materii prime si 44.564.633 35.690.741 53.189.409 52.141.810

materiale, uitlitati etc


Cheltuieli cu forta de munca 36.300.543 35.606.129 35.606.129 42.865.950

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte 2.763.966 9.013.500 22.279.575 22.804.316


asimilate

Impozitul pe profit 1.159.025 2.054.490 828.556 1.775.573

40
Cheltuieli privind dividendele platite 3.720.435 3.818.717 3.648.803 1.008.236

Alte cheltuieli de exploatare 14.398.831 12.913.821 7.282.886 3.267.160

= Numerar net din activitatea de exploatare (A) 2.864.993 17.809.537 2.220.362 35.699.850

II. Fluxuri de numerar provenite din


activitatea de investitii
+ Sume din vanzarea activelor si mijloacelor fixe 46.561 5.641 104.466 13.874

+ Dividende incasate 64.513 0 23.692 172.701


+ Venituri din imobilizari financiare 50.489 750.000 2.476.308 962.500
- Achizitii de imobilizari financiare 197.791 1.350.000 1.775.000 0

- Achizitii de imobilizari corporale si necorporale 2,557,382 2.740.422 2.799.642 2.843.914


(inclusiv TVA)

= Numerar din activitatea de investitii -2.593.609 -3.334.780 -1.970.177 -1.694.839

III. Fluxuri de numerar din activitatea de


finantare
+ Cresterea de capital social, imprumuturi din - - - -
emisiuni de obligatiuni
+ Dobanzi incasate 337.292 1.424.776 903.413 549.053

- Dobanzi platite 127.219 5.144 1.289 459

+ Contractarea de imprumuturi bancare pe termen 21.233.292 5.377.360 1.292.426 0


scurt
- Rambursarea de imprumuturi bancare pe termen 21.233.292 5.377.360 1.292.426 0
scurt
= Numerar et din activitatea de finantare (C) 210.073 1.419.632 902.124 549.512

Cresterea/diminuarea neta a numerarului 481.456 15.894.388 1.152.309 34.554.523

(A+B+C)
Numerar la inceputul perioadei 4.829.117 5.319.574 21.204.963 18.709.759

Numerar la sfarsitul perioadei 5.310.574 21.204.962 22.357.272 53.264.282

41
Situatia fluxului de numerar prezinta monitorizarea fluxului de numerar,
respectiv urmarirea si interpretarea incasarilor si platilor companiei pe trei activitati:

 Activitatea de exploatare
 Activitatea de investitii
 Activitatea de finantare.

Din executia fluxului de numerar pentru anul 2003, putem spune ca din
activitatea de exploatare, compania a degajat un flux de trezorerie capabil sa metina
capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze
volumul de investitii aprobat.
Astfel, compania a incasat de la clienti 105.772.427 lei si a platit:
 44.564.633 lei pentru materiale si utilitati

 36.300.543 lei pentru salarii si datorii legate de salarii

 3.720.435 lei dividendele aferente anului 2002

 2.560.000 lei pentru achizitii de imobilizari corporale si necorporale.

In anul 2003, compania a platit impozite, taxe si contributii sociale in suma de 2.763.966 lei,
astfel:
 La Bugetul de Stat in suma de 1.043.900 lei

 La Bugetul Asigurarilor sociale in suma de 1.370.000 lei

 La Bugetul local in suma de 350.066 lei

42
Fluxul de numerar din activitatea de exploatare a acoperit activitatea de investitii si
activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului 2003 o crestere de numerar
481.456 lei fata de inceputul anului.
Din executia fluxului de numerar pentru anul 2004, putem spune ca, din activitatea de
exploatare, compania a degajat, de asemenea, un flux de trezorerie capabil sa mentina
capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze volumul
de investitii aprobat.
Astfel, compania a incasat de la clienti suma de 116.906.937 lei, si a platit:

 35.690.741 lei pentru materiale si utilitati

 35.606.129 lei pentru salarii si datorii legate de salarii

 3.818.717 lei dividende aferente anului 2003

 2.740.000 lei pentru achizitii de imobilizari corporale si necorporale.

Prin urmare, compania a inregistrat la finele anului 2004 o crestere de numerar 15.894.388 lei
fata de inceputul anului.
In anul 2005, compania a incasat de la clienti suma de 107.899.652 lei, si a platit:

 53.189.409 lei pentru materiale, materii prime si utilitati

 35.606.129 lei pentru cheltuieli cu forta de munca

 3.648.803 lei dividende aferente anului 2004

 22.279.575 cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare a anului 2005 a acoperit activitatea de


investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului 2005 o crestere de
numerar 1.152.309 lei fata de inceputul anului.
In ceea ce priveste anul 2006, aici incasarile de la clienti au fost in valoare de

160.562.895 lei, crescand simtitor fata de anii precedenti. Aceasta crestere este datorata
largirii gamei de produse, precum si a serviciilor oferite. In ceea ce priveste activitatile de

43
intretinere avioane civile, o activitate noua pentru societate, Aerostar este autorizata sa
execute lucrari la tipurile de avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie.
Cu privire la platile efectuate de companie in anul 2006, acestea sunt
urmatoarele:

 52.141.810 lei pentru materiale, materii prime si utilitati

 42.865.950 lei pentru cheltuieli cu salarii si datorii legate de salarii

 1.008.236 lei dividende aferente anului 2005


 22.804.316 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Prin urmare, fluxul de numerar din activitatea de exploatare a anului 2006 a acoperit
activitatea de investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului o crestere
de numerar 34.554.523 lei fata de inceputul anului.

Privind pe ansamblu situatia fluxurilor de trezorerie in cei patru ani, constatam ca in


fiecare an fluxul de numerar din activitatea de exploatare a acoperit activitatea de investii si
activitatea de finantare.
In ultimul an analizat, respectiv 2006, societatea a inregistrat o crestere de numerar
considerabila, deoarece anul 2006 a fost un an profitabil pentru companie: profitul net aproape s-
a dublat, societatea si-a largit gama de produse si domeniul de investitii.

2.9. ANALIZA SWOT

In urma studierii diagnosticului financiar se pot evidential urmatoarele puncte


forte si puncte slabe ale societatii:

Puncte forte:
- societatea este independenta din punct de vedere financiar
- societatea respecta normele de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare
- societatea domina piata de desfacere datorita putinilor concurenti

44
- evolutie satisfacatoare a profitului net, ca urmare a investitiilor facute pentru
patrunderea pe un nou segment de piata
- nivel bun al ratelor de lichiditate generala si curenta
- solvabilitatea patrimoniala ridicata

Puncte slabe:

- nivelul stocurilor ridicat datorat productiei in curs de desfasurare

45
3.1 Estimarea valorii capitalului propriu

Indicatori /Ani 2007 2008 2009 2010


Venituri din exploatare 153,851,440 163,851,784 160,574,748 173,420,728
CA (% in veniturile din
exploatare) 75.02% 74.68% 73.28% 74,32%
CA 115,431,922 122,357,837 117,669,175 128,886,285
Cheltuieli material 42,490,389 46,102,072 44,125,941 54,132,239
Cheltuieli privind prestatiile externe 5,581,683 5,972,401 5,777,556 6,000,134
Cheltuieli cu personalul 44,533,435 46,265,786 45,714,474 53,454,627
Cheltuieli cu impozite, taxe
asimilate 914,392 960,112 894,286 1,098,723

46
EBITDA 21,912,023 23,057,466 21,156,918 24,897,894
Cheltuieli cu amortizarea 4,421,065 4,620,013 3,946,153 4,000,000
EBIT 17,490,958 18,437,453 17,210,765 20,897,894
Cheltuieli cu dobanzi 365,6 371 386 696
EBT 17,490,593 18,437,082 17,210,379 20,897,198
Impozit pe profit 2,798,495 2,949,933 2,753,661 3,343,603
PN 14,692,097 15,487,149 14,456,718 17,553,594
+Amortizare 4,000,000 4,000,000 4,000,000 4,000,000
-Cheltuieli de capital 8,975,484 9,436,872 10,125,482 11,025,485
-Δ ACRnete (FRN) 5,236,631 5,410,821 3,165,571 -18,509,052
Cash-flow disponibil 4,479,982 4,639,456 5,165,665 29,037,161
Coeficient de actualizare 0.8928 0.7972 0.7118 0.6355
Cash-flow actualizat 3,999,728 3,698,574 3,676,920 18,453,116
∑CFD actualizate 29,828,338
Valoarea actuala a CFD obtinute
dupa 2010 1,125,868
Valoarea actuala a
capitalurilor proprii 30,954,206
11.713.653
Bottom of
Form
Numar de actiuni emise
Valoarea unei actiuni 2.64

In previzionarea cifrei de afaceri s-a tinut cont de trendul inregistrat in anii


anteriori , astfel incat aceasta s-a estimat a creste cu o rata medie de 7% pentru primii doi
ani , inregistrandu-se o scadere in anul 3 de previziune , ca urmare a invechirii
tehnologiei si liniei de productie a societatii , aceasta prezentandu-se pe piata in principal
cu aceeasi gama de produse , scazand astfel vanzarile , fapt dovedit si prin scaderea
veniturilor din exploatare ! In ultimul an de previziune , societatea a hotarat innoirea
gamei de produse , modernizand tehnologiile de fabricatie , achizitionand noi
echipamente , implicand astfel si un numar mai mare de salariati si implicit cheltuieli cu
personalul mai mari , avand in vedere si cheltuielile pentru pregatirea personalului in ceea
ce priveste noile tehnologii . Cheltuielile cu dobanzile au crescut ca urmare a contractarii
unor noi credite si imprumuturi necesare noii investitii in echipamente , noii tehnologii de
productie .

47
Cash –flow-ul disponibil a fost calculat adunand la profitul net aferent fiecarui an
amortizarea , scazand apoi cheltuielile de capital si variatia nevoii de fond de rulment.
Fiecare CFD a fost mai apoi actualizat.
Pentru determinarea valorii actuale a capitalurilor proprii am calculate suma
CFDactualizate generate in anii de previziune, sum ape care am adunat-o cu valoarea
actuala a CFD obtinute de intreprindere dupa anul 2010 calculata astfel:
= CFD2010 (1+0.1)/(0.12-0.1)(1+0.12)5 , am considerat ca dupa anul 2010 CDF va
creste constant cu 10%.
Valoarea unei actiuni este data de valoarea actuala a capitalurilor proprii impartita
la numarul de actiuni, rezultand o valoare de 2.64 lei.

Estimarea nivelului cheltuielilor aferente realizarii cifrei de afaceri previzionata

Indicatori/Ani 2007 2008 2009 2010


Cheltuieli materiale (% in CA) 36,8% 37,7% 37.5% 42.0%

Cheltuieli privind prestatiile externe (% in CA) 4,83% 4,88% 4.9% 4,65%


Cheltuieli cu personalul (% in CA) 38,57% 37,82% 38.9% 41,47%

Cheltuieli cu impozite, taxe asimilate (% in CA) 0,79% 0,78% 0.76% 0,85%


Cheltuieli cu amortizarea (% in CA) 3,83% 3,78% 3.85% 3,1%

Observam ca nivelul cheltuielilor materiale este constant pe parcursul primilor 3


ani , in ultimul an inregistrand o crestere evidenta , datorita noului proiect de investitii ,
urmare ce se poate vedea si in cadrul celorlalte categorii de cheltuieli ! Cheltuielile
privind prestatiile externe inregistreaza o scadere fata de ceilalti ani deoarece societatea
acorda o importanta mai mare in acest an liniei de productie interne si se ocupa mai putin
de reparatiile externe , acestea nefiind unul dintre obiectivele noului proiect de investitii !

Estimarea fondului de rulment net si a cheltuielilor de capital

48
Indicatori/Ani 2007 2008 2009 2010
ACR 79,277,862 90,376,763 99,414,439 112,454,367
DCR 33,459,291 39,147,371 45,019,476 76,568,456
ACRnete (FRN) 45,818,571 51,229,392 54,394,963 35,885,911
Δ ACRnete (FRN) 5,236,631 5,410,821 3,165,571 -18,509,052
Cheltuieli de capital 8,975,484 9,436,872 10,125,482 11,025,485

Activele circulante nete inregistreaza o crestere continua fiind in acelasi timp si


mai mari decat datoriile curente ! ACR-urile fiind disponibilitati transformabile in
lichiditati intr-un termen scurt permit nu numai rambursarea integarala a datoriilor pe
termen scurt dar si degajarea de lichiditati excedentare , astfel incat societatea prezinta o
situatie favorabila sub aspectul sovlabilitatii , aceasta inregistrand in toti cei 4 ani valori
suparunitare si pozitive . In ultimul an noua investitie da nastere unor cheltuieli curente
mai mari fata de ceilalti ani .

Estimarea ratei de actualizare (k)


Ani 2007 2008 2009 2010
rata de rentabilitate fără risc 9.00% 9.00% 9.00% 9.00%
prima de risc de tara 1.00% 1.00% 1.00% 1.00%
prima de risc capitaluri proprii
(sectoriala) 2.00% 2.00% 2.00% 2.00%
prima de risc lipsa de lichiditate - - - -
prima de risc lipsa control - - - -
Rata de actualizare 12.00% 12.00% 12.00% 12.00%

49
Rata de actualizare este formata din rata fara risc si prima de risc ! Rata fara risc a
fost calculata luand in cosiderare rata de dobanda la termen in cazul depozitelor la termen
in cadrul CEC cu durata de 12 luni ! Ratingul de tara , care situeaza Roamania in grupa
de risc A4 , este de 1% iar prima de risc a capitalurilor proprii este de doua procente
,astfel incat cele trei insumate ne dau un k estimate de 12 % !

http://www.bizoo.ro/firma/nistor/despre
n&I better bussines center srl

50