Reciclarea…Altfel!

RECICLAREA... ALTFEL!

Elev: POSTOVANU ALEXANDRU

clasa a XI-a A

LICEUL TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI AUTOMATIZĂRI

Iași
Coordonatori: prof. Daniel Cezar Humelnicu și ing. David Gabriela

Cuvinte cheie: deșeuri, ambalaje, PET, reciclare, protecția mediului, idei.

1. Argument
Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a
contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al
resurselor. Reciclarea este un concept al secolului XX şi a apărut ca una din posibilităţile de a
limita risipa şi de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce în ce mai clar ca
industrializarea şi creşterea susţinută a populaţiei au condus la consumarea unor cantităţi de
resurse din ce în ce mai mari.............................................................................................
De ce s-a întamplat acest lucru? Pentru că societatea modernă s-a bazat pe filosofia că "
Cosmosul e infinit ". Particularizând, oamenii au considerat la fel şi Pământul şi resursele
acestuia. În acest mod, industria s-a dezvoltat având la baza axioma că resursele sunt infinite.
Dacă o mină se epuiza, o alta nouî intra în exploatare. Daca rezervele unei naţiuni se epuizau,
populaţia putea emigra. Dacă resursele Europei se epuizau, europenii puteau descoperi noi
teritorii............................................................................................
Astfel, în acest ritm a apărut foarte curând problema deşeurilor şi al limitării resurselor.
Industria modernă este focalizată pe cum sa se producă ieftin, nu pe cum să se conserve
ecosistemul. Peste tot în lume se observă tot mai des efectele subalimentaţiei şi săraciei. Deşi în
multe din ţările în curs de dezvoltare sau subdezvoltate s-ar impune o mai judicioasă gestionare a
resurselor, reciclarea este practicată în mare parte doar în ţările dezvoltate. Din nefericire şi
procesul de reciclare necesită anumite tehnologii şi cheltuieli.....................................................
Multe ţări au abordat deja problema recuperării şi recirculării resurselor refolosibile şi au
trecut la o coordonare unitară a acestei activitati. S-au intensificat acţiunile de reglementare a
activităţilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum şi
eforturile de cercetare pentru găsirea celor mai eficiente căi de recuperare şi valorificare a
materialelor refolosibile.
Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare.
Principiul e simplu: refoloseşti hartia până te plictiseşti şi nu mai tai alţi copaci, ai grijă ce faci cu
materialele din plastic, obiectele care nu iţi mai trebuie le donezi sau legăseşti o nouă
întrebuinţare. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi natural
şi reintegra. Cum asta? Cam cum arată si schema de la circuitul apei în natură. Nimic nu se
pierde, totul se refoloseşte.

1
 Reciclarea…Altfel!

2. Impactul deşeurilor asupra mediului

Nici o fiinţă de pe Pământ nu poate trai fără oxigen, iar oxigenul nu poate exista fara
spaţiile verzi. Pentru a putea trăi, omul trebuie să aibă mare grija şi să acorde o importanţă
specială spaţiilor verzi. Zilnic, mii de metri pătraţi de pădure sunt defrişaţi. Deşi oamenii nu
realizează, aceste resurse se vor sfarşi într-o zi. Acest lucru poate fi evitat prin reciclarea
deşeurilor biologice.
Când au început să fie conştietizate ca problemă deşeurile? La această întrebare nu se
poate da un răspuns clar. Se ştie că încă de la începutul epocii creştine în Imperiul Roman exista
un sistem de salubritate organizat. Dar, aşa cum s-a întamplat şi cu multe alte realizări valoroase,
şi aceasta a fost temporar pierdută în timpul migraţiilor. Cererea de îmbunătăţire a stării de
salubritate a reaparut masiv abia în Evul Mediu. La inceput au existat însă doar putâţine oraşe în
care cetăţenii erau obligaţi să păstreze curaţenia din faţa caselor lor. Condiţiile igienice erau în
general extrem de precare. Ele au contribuit în mare masură la apariţia devastatoarelor epidemii
de ciumă din secolele al XV-lea si al XVI-lea.
Întretinerea curăţeniei zonelor locuite a început să ia forme organizate în secolul al XVII-
lea, dar mai ales în secolul al XVIII-lea. Despre o rezolvare continuă şi permanentă a
problemelor de igienă, prezente în toate ţările Europei, se poate vorbi însa abia abia începand din
secolul al XIX-lea. Căutând cauzele epidemiei de holeră din anul 1831 din Anglia, s-a descoperit
legătura izbitoare dintre lipsa igienei şi riscul de infestare. Astfel, înlăturarea gunoaielor s-a
instituit nu numai ca mijloc de prevenire a epidemiilor, ci şi ca măsură generală de protecţie a
săntăţii. În anul 1876 a fost inaugurată în Anglia prima staţie de incinerare a deşeurilor. Secolul
al XX-lea in Europa a stat sub semnul dezvoltării domeniului salubrităţii.
Astfel, procesul continuu de mecanizare a muncii a avut drept consecinţă apariţia tehnicii
de salubrizare, aşa cum o folosim şi astăzi, într-o formă mai avansată.
Practici existente mult timp, ca depozitarea deşeurilor în aer liber sau arderea lor
necontrolată, sunt în mare masură depăşite, iar eliminarea necontrolată de substanţe toxice pe
calea aerului, a apei şi în sol a fost limitată. Depozitarea necontrolată a deşeurilor problematice,
respectiv toxice, a dus în multe locuri la apariţia unor zone care reprezintă un pericol pentru
mediu şi resursele naturale, precum şi pentru sănatatea umană.
Pentru binele comunităţii de azi, dar mai ales în scopul protejării mediului, evacuarea
monitorizată a deşeurilor trebuie urmarită în Europa prin toate mijloacele. Activităţile de evitare
a producerii deşeurilor şi de revalorificare a acestora stau pe primul loc în cadrul strategiilor de
gestionare a deşeurilor.
Evacuarea extinsă poate fi realizată doar având în vedere toate componentele unui sistem
complet de gestionare a deşeurilor, constituit din colectare, revalorificare, tratare şi depozitare. O
privire aruncata intr-un recipient de deseuri confirmă de fiecare dată că multe lucruri nu trebuie
să ajungă acolo. Este păcat să ajungă! Nu este deloc inutil sa vorbim despre „comoara din pubela
de gunoi"!
În urma unei vizite la rampa de gunoi se pot trage urmatoarele concluzii: excesul de
materiale refolosibile şi o mentalitate greşită a aruncării. Hârtii, cartoane, sticle, metale, plastic,
jucării, îmbrăcăminte intactă, ustensile gospodareşti încă folosibile ăi alimente-chiar pâini întregi
- se regăsesc în amestecul de gunoi. Pentru cel sosit în rampa de gunoi, totul dovedeşte că trăim
într-o adevarată „societate a risipei".
Cantitatea şi natura deşeurilor sunt influenţate de mai mulţi factori: clima, frecvenţa de
ridicare, gradul de educare a populaţiei, nivelul de trai, gradul de urbanizare şi industrializare al

2
 Reciclarea…Altfel!

oraşului. Campioni mondiali la aruncat deşeuri sunt S.U.A, cu o cantitate de 720kg/persoană/an.

Portughezii aruncă 260kg/persoana/an, iar cehii 250kg/persoană/an. Şi noi???
Fiecare cetăţean al oraşului contribuie la creşterea stratului de gunoi cu 350-400
kg/persoană/an. Scopul reducerii deşeurilor:
-scad costurile de colectare şi transport deşeuri şi, implicit, tariful plătit de populaţie şi agenţii
economici;
-scad costurile de depozitare; în prezent, construirea unui nou depozit ecologic de deşeuri se
ridică la suma de 11 milioane de EURO;
-se elimină materialele periculoase/toxice din volumul deşeurilor şi, implicit, se reduce poluarea
mediului ambiant.
Căldura, umiditatea, bacteriile, lumina... Care este influenţa acestor factori în
biodegradarea deşeurilor aruncate de noi?
Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri în rampa de gunoi: hârtie-
3-12 luni; cotor măr-3 luni; sticla-4000 de ani; sticla plastic-100-1000 ani; cutie aluminiu-10-100
ani; chibrite-6 luni; filtru ţigarete-1-2 ani.
Iată câteva din ţintele pe care România trebuie să le atingă în ceeea ce priveşte
valorificarea şi reciclarea unor deşeuri:
- până la sfârşitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticlă, 60 % din
cele de hârtie şi carton, 50 % din metale, 22,5 % din plastic şi 15 % lemn (ceea ce înseamnă o
foarte bună colectare selectivă pentru a putea obţine aceste procente de valorificare);
- până în anul 2010 materialele biodegradabile din deşeuri trebuie reduse cu 25 %;
- până în anul 2007 rata medie anuală de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice este de cel puţin 2 kg/locuitor.

3. Colectarea deşeurilor şi materialelor reciclabile

Tipul de container, volumul acestuia,combinaţia containerelor şi frecvenţa de ridicare
a deşeurilor influienţează atât compoziţia deţurilor menajere colectate, cât şi calitatea şi
cantitatea materialelor reciclabile colectate separat.
Colectarea se face în sisteme de containere speciale pentru materialele reciclabile,
astfel dăm doua exemple de astfel de containere:
Containere de colectare pentru ambalaje uşoare: in acest tip de containere se
colectează ambalaje comerciale din ambalaje plastice, metale şi materiale compozite. Colectarea
amestecată a acestora necesită o sortare ulterioară care se face de obicei manual. Cantitatea de
deşeuri care rămâne dupa sortare este destul de mare astfel că pentru creşterea gardului de
recuperare este necesar să se dezvolte o procedură mai eficientă de sortare a materialelor plastice
precum şi crearea unei pieţe de ambalaje din materiale plastice sortate şi de produse secundare
din plastic.
Pentru fiecare tip de ambalaj din material plastic pot fi utilizate containere de 4 m 2
capacitate, acestea trebuie poziţionate în zone aglomerate, unde sa poată avea acces un numar cât
mai mare de oameni.
Acest exemplu de containere sunt utilizate în Germania, la noi in ţară pot fi utilizate
containerele mari, metalice de 1,1 m3 la care capacul se poate bloca cu lacăt şi vor fi prevăzute cu
fante de forme şi dimensiuni diferite în funcţie de tipul deşeurilor reciclabile ce trebuie introduse.

Figura 1. Container de 4 m3 pentru colectarea selectivă a recipienţilor PET

3
 Reciclarea…Altfel!

Containere cu mai multe compartimente: în aceste containere cu pereţi desparţitori

parţial reglabili, se colectează în compartimente separate deşeuri din sticlă (uneori şi separate pe
culori), deşeuri din hârtie,deşeuri metalice, deşeuri din plastic şi textile, precum şi deşeuri
municipale periculoase (cum ar fi baterii şi acumulatori uzaţi sau medicamente expirate), în
compartimente speciale. Spre deosebire de celelalte containere , acestea se golesc doar prin
procedura de schimbare a containerului. Acesta este încarcat după ce a fost descărcat un
container similar de pe autovehiculul de colectare şi transport şi este golit într-un loc special
amenajat, astfel ca materialele reciclabile să rămâna separate. Containerele cu mai multe
compartimente au de obicei volume intre 7,7 şi 22 m 3 (fig 2).Pentru compartimentele de
colectare ale sticlei se pot lua măsuri suplimentare de reducere a zgomotului.
În punctele de colectare mai mari se pot asigura containere compartimentate pentru
colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), voluminoase(fig.2).

Figura 2. Exemple de containere compartimentate pentru colectarea selectivă a DEEE, respectiv

pentru deşeuri din sticlă, hârtie şi plastic.

Figura 3. Containere de capacităţi foarte mari.

4
 Reciclarea…Altfel!

4. Reciclarea maselor plastice: (pet-uri)

Material / Proprietati Aplicatiile produsului Produse cu continut de material

Simbol material
reciclare
PET Claritate
/PETE/PETP/ (transparenta),
rezistent, durabil,
Polietilen solid, bariera pentru
tereftalat gaz si umiditate,
retine carbonatarea,
rezistent la caldura.
reciclat
Butelii (sticle) plastic Fibre, saci pentru pastrare si transport
bauturi nealcoolice, apa, imbracaminte, folie si placi,
suc, bere, sifon (apa containere pentru alimente si bauturi,
carbogazoasa), sos covoare, curele (benzi, chingi) de
picant (ketchup) si ulei. legat, lana tocita, butelii (sticle,
Borcane unt de arahide, flacoane), jachete scamosate, folie
muraturi, jeleu si gem pentru retentia solului, filtre.
(dulceata). Film (folie) Observatii: Pentru reciclarea
si tavi pentru alimente containerelor din PET:
preparate la cuptor, - spalati si aplatizati; puteti lasa
curele (benzi, chingi) de etichetele, nu insa capacele (sigiliile
legat si containere de la capace);
alimentare sau - nu puneti sticle de produse
nealimentare. petroliere (ex.: ulei de motor), de
pesticide sau ierbicide.

5
 Reciclarea…Altfel!

HDPE Proprietati bune de Butelii (sticle) de lapte, Butelii (sticle, flacoane) colorate de
bariera pentru apa, suc, cosmetice, detergent lichid pentru vesela si
Polietilena de umiditate, rigiditate, sampon, detergent lichid lenjerie, balsam de rufe, sampon, ulei
mare rezistenta, pentru vesela si lenjerie, de motor si butelii (sticle, flacoane)
(inalta) durabilitate, inalbitor, recipiente transparente de lapte si apa; tevi,
densitate rezistenta la iaurt si margarina, cutii cosuri, navete, ghivece de flori,
chimicale, cereale, carne, navete, margini (borduri) de gradina, folie si
permeabil la gaz, pungi, saci si sacose. placi, lazi de gunoi (reciclare),
usor de procesat si mobilier din plastic (scaune, banci),
usor de format casute pentru caini, produse lumber
(prelucrat). (compozit plastic+lemn), dale, masa
picnic, cutie postala, garduri,
containere, lazi pentru compost,
granule.
Observatii: Rezistenta chimica face
sa fie bun pentru ambalaje casnice si
produse chimice industriale ca
detergenti si inalbitori.
Butelia (sticla) cu pigment (colorant)
are o mai buna rezistenta la crapare
decat sticlele fara pigment (colorant).
PVC Versatilitate, Ambalaje transparente Ambalaje, legatura pentru foi
claritate alimentare si detasabile (sina plastic indosariere),
/V/ (transparenta), usor nealimentare, tuburi pardoseli, panouri (casete), lambriuri,
Policlorura de de amestecat, medicamente, izolatii rigole, flaps noroi, folie si placi, dale
vinil rezistenta, fire si cabluri, folie si si rogojini, stergatoare de picioare,
durabilitate, placi, produse din dusumea elastica, tava (suport) casete
rezistent la grasimi, industria constructiilor si CD-uri, cutii electrice, izolatii
ulei si chimicale, ca tevi, fitinguri, cabluri, semnale de trafic, furtun de
caracteristici de aparatori, dale, benzi gradina, liziera mobila pentru casa,
curgere si transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane) pentru
proprietati electrice butelii (sticle, flacoane), detergent vase, geamuri; dale, tigle,
stabile. pungi pentru sange, articole instalatii (tevi, fitinguri),
produse din piele denivelari pentru viteza, capace
sintetica. (canale) pentru drumuri de acces
industriale.
LDPE Usor de procesat, Pungi (sacose) Invelitori de transport, cutii de gunoi,
rezistent, durabil, alimentare pentru paine dale, mobilier, folie si placi,
Polietilena de flexibil, usor de lipit si produse congelate, containere compost, butelii (sticle,
mica (la cald), bariera pungi (sacose) pentru flacoane) de suc natural de lamaie,
(joasa) pentru umezeala. lazi/cutii haine, butelii cutii de mustar, articole plastic-lemn
densitate (sticle, flacoane) (cherestea gard, etc.).
comprimate pentru
miere, mustar.
Deasemeni este folosita

6
 Reciclarea…Altfel!

pentru producerea
capacelor flexibile si
este folosita in aplicatii
cu fire si cabluri
electrice. Fibre,
covoare, mobilier,
caserole si tavi pentru
alimente, tevi si
canalizari (rigole).
PP Rezistent, durabil, Butelii (sticle, flacoane) Carcase baterii auto, semnalizari
rezistent la caldura, pentru ketchup, lumina, cabluri baterii, perii maturi,
Polipropilena chimicale, grasimi containere iaurt si stergatoare gheata, palnie ulei, rastel
(unsori) si ulei, margarina /unt, tuburi, pentru biciclete, greble, benzi de
bariera umezeala. flacoane de legat, granule, placi, tavi, recipiente
Punctul inalt de medicamente, aplicatii pentru iaurt siropuri.
topire face ca textile ca covoare,
produsele sa fie sfoara, snur, franghie
rezistente pentru (funie, corzi), navete
umplerea cu lichide rigide si componente
calde. auto.
PS Versatil, izolator, Ambalaje de protejare, Termometre, comutatoare lumina,
claritate containere, capace, izolatii termice, cartoane oua, orificii
Polistiren (transparenta), usor pahare, sticle (butelii, de ventilatie, tavi, rigle, rame,
de format, punct flacoane) si tavi, carcase ambalaje, cesti, farfurii (castroane),
relativ scazut de CD, aplicatii de servire pahare expandate, ustensile (unelte)
topire. a alimentelor, tavi de diverse.
expunere a carnii,
cartoane oua, flacoane
aspirina, pahare,
castroane, cutite.
Altele Depinde de material Butelii (sticle) Butelii (sticle, flacoane), pentru
PC sau combinatia de reutilizabile de apa de mancare si sucuri, sirop, aplicatii
/Acrilic /ABS/ materiale. trei sau cinci galoane (, plastic-lemn.
Plastic suc de lamaie si Observatii: Indicatiile acestor
amestecat / ketchup. simboluri se foloseste atunci cand
Poliester si este folosit un alt material altul decat
fibre de cele 6 tipuri prezentate mai sus sau
poliester (PBT, este facut din mai multe materiale
PCTA, PCTG, prezentate mai sus sau este folosit
PETG) / Nylon intr-o combinatie de straturi de
si fibre de materi
Nylon (PA 6,
6.6, 11, 12,
6.10, 6.12) /
Poliuretan / ...

7
 Reciclarea…Altfel!

Există şapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteţi determina gradul plasticului privind
aproape în partea de jos a recipientului. Acest număr corespunde gradului materialului din
plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea
separată pe tip de material este obligatorie înainte de a recicla.
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă
în multe ţări. Exista înca probleme tehnice, economice şi structurale de depăşit, dar posibilităţile
sunt vaste...........................................................................................................................................
Cu toate ca unele mase plastice pot părea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite
cu o structură moleculară diferită. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare în
parte. Aceasta poate fi obţinutăă în mod eficient în fabricile unde materialele reciclabile generate
în procesul de producţie sunt uşor de separat..........................................................
Utilizarea materialelor plastice prezintă probleme de identificare, separare si de
contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantităţi de materiale reciclabile clasificabile, de
exemplu ambalaje de paleţi sau saci utilizaţi în industrie sau agricultură, reciclarea este realizată
cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din
calculatoare, fotocopiatoare şi o gamă largă de echipamente electronice similare, sunt foarte
solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificării
acestor materiale care, după procesare, sunt deseori folosite în manufacturarea echipamentelor
electronice şi electrice noi..............................................................................................................
Reciclarea schimbă proprietăţile mecanice ale maselor plastice, astfel încat nu poate fi
posibilă reciclarea unor cantităţi mari de un anumit tip reintegrându-le imediat în acelaşi proces
de producţie. În unele sectoare, prejudecăţile împotriva materialelor secundare rămâne un
obstacol important în reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o dată cu
luarea în considerare a protecţiei mediului şi a altor influenţe.................................
Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă cea mai mare provocare, şi nu doar în realizarea
economică privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabilă.
Sticlele PET, care sunt utilizate în cantităţi mari în multe ţări pentru băuturi, este un excelent
exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului
PET- este un material sofisticat de o rezistenţă mare care este utilizat cu foarte mare eficienţă ca
recipient pentru băuturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, dată fiind numărul
mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.
Costul de colectare a materialelor în cantităţi mici de la o multitudine de surse este
principalul obstacol în dinamizarea progresului în reciclarea multor polimeri. În unele ţări,
politicile administrative îşi asumă o mare responsabilitate în recuperarea de ambalaje şi alte
produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclării maselor plastice prin
acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale tradiţionale - iniţial prin manufacturare şi
distribuire, şi în final de către consumator prin preţurile de producţie uşor crescute.
Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezintă o problemă în ceea ce priveşte
incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea aşa - numiţilor " compatibilizatori" care
crează stabilitate polimerică între legăturile dintre structura diferită a moleculelor a maselor
plastice, facilitează utilizarea de combinaţii. Compatibilizatorii pot face deja posibilă producerea
unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioară.

8
 Reciclarea…Altfel!

Procesele continuă să se dezvolte pentru a obţine substanţele utilizate în producerea

maselor plastice, şi pentru a folosi aceste materiale ca materie primă în producerea unor
substanţe diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorică şi pot fi utilizate prin
urmare drept combustibil.............................................................................................
Există şapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteţi determina gradul plasticului
privind aproape în partea de jos a recipientului. Acest număr corespunde gradului materialului
din plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea
separată pe tip de material este obligatorie înainte de a recicla.
Populaţia, mare generatoare de deşeuri trebuie să ştie că, cu cât colectarea selectivă la
sursă este mai bună, cu atât efortul de valorificare al lor – şi implicit costurile de operare – se
reduc. În plus, după cum se ştie, serviciile de salubritate se plătesc la metru cub de deşeu
colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deşeurilor menajere, îl constituie PET-urile.
4.1 Managementul ecologic durabil constă în compatibilitatea socială, economică şi
ecologică.
Investiţia care se va face asupra deşeurilor este oportună din punct de vedere ecologic,
economic şi social.
Din punct de vedere ecologic
- se elimină posibilitatea de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă , cu levigatul
rezultat din fermentarea deşeurilor;
- se micşorează efectele asupra calităţii aerului;
- se micşorează efectele asupra solului;
- se micşorează posibilităţile de răspândire haotică a deşeurilor de mase plastice,sau
alte deşeuri uşoare;
- se elimină focarele de apariţie a unor boli;
- se elimină disconfortul creat cetăţenilor.
Din punct de vedere economic
- se diminuează cantităţile de deşeuri depozitabile, prin recuperarea deşeurilor
valorificabile;
- se reduce taxa de salubrizare în funcţie de cantitatea de deşeuri diminuată
prin recuperarea deşeurilor valorificabile se aduc venituri beneficiarului,
reducându-se nivelul taxei;
- composturile rezultate pot fi folosite cu bune rezultate în agricultură;
- prin sortarea în staţia de sortare şi tratare se extrag cantităţi suplimentare de
materiale reciclabile;
- în viitor cantitatea de gaz metan extrasă poate fi folosită (după o tratare
prealabilă) în scopuri energetice.
Din punct de vedere social
- se îmbunătăţeşte calitatea serviciilor de salubritate;
- se creează noi locuri de muncă;
- scade taxa de habitat.

5. Echipamente pentru reciclarea buteliilor din PET

9
 Reciclarea…Altfel!

REDOMA oferă un sistem unic de reciclare a buteliilor din PET care excelează prin
eficienţa costurilor, proiectare flexibilă şi uşurinţă în exploatare. Echipamentele sunt disponibile
în câteva versiuni: PET 300, PET 700, PET 700-F, PET 1000, PET 1300, PET 1300-F.
Versiunile care conţin litera F sunt echipamente simplificate, care produc fulgi ce pot fi folosiţi
doar pentru producerea fibrelor.

Caracteristicile principale:
● Uşor de manipulat şi de întreţinut;
● Accesibilitate uşoară;
● Înalt nivel de automatizare, echipamentele sunt dotate cu panouri de comandă
individuale ăi comandă centralizată;
● Capacitatea la intrare 300, 700, 1000 sau 1300 kg / oră;
● Produs finit deosebit de curat (fulgi PET);

10
 Reciclarea…Altfel!

● Fulgii de PET sunt uşor de vândut fiind utilizaţi în multe domenii;

Materialul folosit la intrare:
Butelii sau containere pre-sortate din PET, chiar şi cele murdare colectate din gunoi.
Produsul finit: fulgi de PET foarte curaţi
Exemple de reutilizare a fulgilor de PET:
● Fibre pentru carpete, umplutură pentru perne, saltele, jucării umplute cu fibre, izolaţie
pentru saci de dormit, îmbrăcăminte, textile pentru îmbrăcăminte, tapiserie etc.
● Folii sau placi pentru izolarea acoperişurilor, folii subţiri sau mai groase, cutii pentru
hrană (rezistente în frigidere şi în cuptoare cu microunde) diverse tipuri de cutii sau
containere, ambalaje pentru jucării etc.
● Benzi pentru fixarea produselor pe paleţi, pentru închiderea cutiilor etc.
● Forme injectate: componente pentru industria auto (grila din faţa radiatorului, mânere
pentru uşi), componente pentru corpuri de iluminat, bunuri de uz casnic, dale pentru
pardosele etc.
● Fulgi de PET pentru aplicaţii tehnice: adaos de material reciclat la PET virgin,
vopsele (supraconcentrate), amestecuri cu alte mase plastice (ex. policarbonate) şi vată de
sticlă pentru scopuri industriale.
Stadiile procesării:
● Premanipularea şi pre-sortarea buteliilor din PET înaintea introducerii în instalaţie;
● Dozarea;
● Tocarea;
● Granularea umedă;
● Separare murdărie 1 (murdărie, etichete din hârtie, granule mici din PET, noroi);
● Spălarea;
● Separare murdărie 2 (noroi si etichete);
● Clătire;
● Separare murdărie 3 (noroi fin şi etichete);
● Separarea inelelor si a capacelor;
● Separarea murdăriei 4 (noroi deosebit de fin);
● Centrifugare;
● Uscarea;
● Umplerea cutiilor sau a sacilor mari.

11
 Reciclarea…Altfel!

6. Măsurile de valorificare a deşeurilor

Măsurile de valorificare a deşeurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca şi alte materiale,

de care proprietarul lor nu mai are nevoie, să nu mai ajungă în depozitul de deşeuri. Aceste
măsuri trebuie să faciliteze menţinerea deşeurilor în circuitul economic sau aducerea lor în
aceasta zonă.
De asemenea, măsurile care contribuie într-un mod încurajator la creăterea capacităţii de
valorificare a produselor, ambalajelor şi a altor materiale sunt măsuri de valorificare a deşeurilor
(măsuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu măsurile de minimizare a conţinutului
de materiale dăunătoare al deşeurilor, respectiv al produselor secundare, ca şi substituirea
produselor, ambalajelor şi a altor materiale nevalorificabile cu unele valorificabile.
Valorificarea fracţiunilor individuale ale deşeului presupune însă o separare între
componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja amestecat, mai ales în
domeniul deşeurilor menajere, nu este posibilă decat cu mari cheltuieli şi de cele mai multe ori
cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau grupele de materiale trebuie colectate
separat, cu ajutorul sistemelor de colectare şi supuse unei valorificari înca înainte de amestecarea
cu alte părţi ale gunoiului.
Aceste măsuri prealabile, (care trebuie luate de producătorul, respectiv posesorul
deşeurilor, astfel încât o valorificare sa fie posibilă), aparţin de asemenea domeniului măsurilor
de valorificare a deşeurilor. Măsurile prealabile cuprind, pe lânga organizarea transportului, mai
ales separarea deşeurilor la locul lor de obţinere (de exemplu în gospodării, în intreprinderi, în
locuri publice şi în firme de prestări servicii) în resturi valorificabile si nevalorificabile, ca şi
strângerea lor în recipiente separate. Acest lucru presupune colaborarea motivată a cetăţenilor,
extrem de importantă pentru că este singura care menţine sau falimentează sistemul colectării
selective.
Şi pentru componente din deşeuri cu continut toxic, a caror rămânere în deşeuri ar însemna un
pericol pentru om şi mediu, ar trebui instituite sisteme de colectare selectivă. Acest lucru este de
mare importanţă, atît din punctul de vedere al obţinerii unor materiale
secundare sarace în substante toxice, ca şi al detoxificării gunoiului rămas, care trebuie
îndepărtat.
În principiu, trebuie avut grijă ca măsurile colectării selective sa nu intre în contradicţie
cu cele de împiedicare a formarii deşeurilor. Prin colectarea selectivă a deşeurilor valorificabile
trebuie încurajat comportamentul responsabil al cetăţeanului faţă de gunoiul sau, ca şi o
exploatare raţională a resurselor, însă nu trebuie distruse nici eforturile în vederea împiedicării
formării deşeurilor.
Aşa cum s-a arătat, valorificarea deşeurilor reprezintă doar a doua dintre cele mai bune soluţii de
gestiune a deşeurilor, deaorece prin colectarea şi tratarea componenetelor valorificabile ale
deşeurilor se realizează un consum de energie şi de resurse destul de ridicat.
Deasemenea, există diferenţe între valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, dupa
cum urmează: Valorificarea materială presupune substituirea materiilor prime, deşeul fiind
utilizat din nou datorită caracteristicilor sale materiale - cu excepţia folosirii lui imediate ca
material combustibil pentru obţinerea de energie. Valorificarea biologică (compostare,
fermentaţie) este tot valorificare materiala a resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea
realizată conform standardelor industriale ale instalaţiilor cu tehnica înaltă, fie ca ne situăm în
zona gospodariilor particulare, a administraţiilor comunale sau a grădinilor particulare, unde
12
 Reciclarea…Altfel!

valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodării: de exemplu compostare, hranirea

animalelor.
Valorificarea energetică presupune folosirea deşeurilor ca material combustibil înlocuitor
pentru obţinerea de energie. La reciclarea materialelor din plastic mai facem diferenţa între
valorificarea materiilor prime şi valorificarea materialelor industriale. Alegerea unei metode de
valorificare trebuie să adopte întotdeauna maniera ecologică de valorificare.

7. Problema pet-urilor în România

7.1 Vânatorii de pet-uri

Nu costă nimic, doar un strop de gândire. Sistemul e simplu ca bună ziua: omul cumpără
de la magazin sticla cu apă, suc, bere, vin, oţet, ulei etc., consumă conţinutul, apoi duce sticla
goală înapoi la magazin şi primeşte bani pe ea..................................................
Banii respectivi nu pică din cer, ci se întorc exact la cetăţeanul care i-a scos din buzunar.
Altfel spus, când cumperi de la magazin, plăteşti atât preţul conţinutului – apă, suc, bere, vin,
oţet, ulei etc. -, cât şi preţul ambalajului. Nu trebuie nici finanţare de la buget, nici fonduri
europene, ci doar bune intenţii şi o minte deschisă. Acea minte ar fi normal să răsară în grădina
Guvernului sau în mansarda Ministerului Mediului.
Ce-am rezolva? Enorm! Milioane de sticle din plastic n-ar mai sufoca munţii, pădurile,
câmpiile, lacurile şi albiile râurilor, nici tomberoanele şi străzile, ci ar fi strânse şi dirijate spre
staţiile de reciclare..............................................................................................
Cine ar face asta? Milioane de oameni, fără să fie rugaţi sau împinşi de la spate! Interesul
i-ar transforma chiar şi pe cei mai rudimentari compatrioţi în cetăţeni-model. De ce să arunce
aiurea sticlele goale, când ar putea lua bani pe ele? Poate că preţul unei sticle – să
zicem, 0,5 lei - nu e tentant, dar când se adună vreo 10-20 e altceva! Nu arunci la gunoi 5 sau 10
lei, mai ales dacă nu te dau banii afară din casă. E ca şi cum ai arunca la gunoi 5 sau 10 pâini.
Parcă-ţi vine să pui PET-urile într-o sacoşă şi să le duci la cel mai apropiat magazin...
Pentru cei cu bani foarte mulţi, probabil că măsura nu va avea efect. Dar se vor găsi destui
oameni necăjiţi care să strângă gunoaiele în urma lor, ştiind că acele gunoaie înseamnă bani!
Avem demonstraţia clară la supermarketurile din marile oraşe: un cărucior lăsat aiurea - de
cumpărători grăbiţi sau nesimţiţi - este recuperat imediat şi dus la locul lui de amărâţii care
vânează miraculoasa monedă de 50 de bani. Sunt deja renumiţii „vânători de
13
 Reciclarea…Altfel!

cărucioare“........................................................................................
Aşa şi cu sticlele de plastic: dacă ar avea un preţ, ar produce adevărate armate de
„vânători de PET-uri“. Iar mii de oameni şi-ar câştiga o pâine curăţind ţara de balastul lăsat de
alţii..........................................................................................................................
Probabil că aceasta ar fi şi o bună măsură anticriză: ar stimula consumul şi ar rezolva
unele probleme sociale. N-ar fi rău ca anumiţi ochi din Guvern să citească măcar această ultimă
frază.

7.2 UE impune României să-şi rezolve problema deşeurilor de PET-uri

Pentru ca ţara noastră să se alinieze la condiţiile impuse de Uniunea Europeană, până în
2010, ar trebui sa se ajungă la un grad de recuperare de 50% din greutatea totală a ambalajelor
din plastic tip PET produse în ţară. Pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de
ambalaje PET postconsum în vederea reciclării, Guvernul a alocat din Fondul de mediu, pentru
acest an, 180 miliarde de lei vechi.
Potrivit unui ordin de modificare a normelor metodologice de aplicare a proiectului
"Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET în vederea reciclării", agenţii
economici care colectează, cât şi cei care reciclează deşeurile de ambalaje de tip PET nu trebuie
sa aibă datorii la bugetul de stat sau sa sponsorizeze activităţi cu impact negativ asupra mediului.
"Termenul-limită de depunere a cererilor de finanţare este data de 30 noiembrie a fiecărui an.
Firmele trebuie sa fie autorizate pentru activitatea de colectare sau de reciclare a deşeurilor de
mase plastice, conform legislaţiei în vigoare", se arată în ordinul emis de Ministerul Mediului.
Amenzi de pana la 500 milioane de lei
Agentii economici care reciclează deşeurile de ambalaje de tip PET vor fi sancţionaşi cu
amenzi de sute de milioane de lei în cazul în care banii obţinuti prin finanţare neramursabilă vor
fi utilizaţi în alte scopuri. "Nerespectarea utilizării sumelor obţinute prin finanţare
nerambursabilă pentru achiziţionarea deşeurilor de ambalaje PET se sancţioneaza cu amendă de
la 300.000 milioane de lei la 500.000 milioane de lei şi confiscarea sumelor încasate necuvenit",
se arată într-un ordin de modificare a normelor metodologice de aplicare a Proiectului
"Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET în vederea reciclării". Potrivit
noilor reglementari, suma de 4.000 lei vechi alocată din bugetul Fondului pentru mediu se
utilizează integral de catre beneficiar numai pentru plata unui kilogram de deşeuri de ambalaje
PET postconsum achiziţionate de la operatorii economici autorizaţi în vederea colectării lor de la
populaţie.

14
 Reciclarea…Altfel!

7.3 Date privind problema pet-urilor în primul studiu de ,, Analizarea a

gunoiului stradal,, din România

Motivele cetatenilor de a arunca pe strada gunoi inclusiv pet+uri

sunt următoarele:

Problema peturilor din totalul gunoiului adunat in studiu

15
 Reciclarea…Altfel!

Implicarea autorităţilor centrale în rezolvarea problemei deseurilor

insclusiv a peturilor

16
 Reciclarea…Altfel!

Probleme ale autorităţii publice locale în colectarea selectiva a

deseurilor.

17
 Reciclarea…Altfel!

8. APLICAȚII PRACTICE

Plasticul care dispare în mod magic!

Materiale și reactivi: 50 cm3 acetonă , 200 g polistiren expandat , Pahar Erlenmeyer.
Norme de P.M: acetona este foarte inflamabilă și iritantă. Atenție! Se va lucra departe de
orice sursă de foc sau incălzire.
Mod de lucru: Se introduce bucăți de polistiren expandat în acetonă.
Observații: Polistirenul ”dispare” și bulele de gaz care apar creează efervescență;
Concluzii: Un volum mic de acetonă poate dizolva un volum foarte
mare de polistiren expandat. Experimentul durează câteva minute şi este uşor de repetat.
Se obține un gel ce poate fi utilizat ca adeziv dar care după uscare devine greu de curățat.
Material video: https://www.youtube.com/watch?v=h9Jx8NRkWTo

Sere din PET-uri:

MATERIALE NECESARE:
18
 Reciclarea…Altfel!

 Sticle din plastic (PET-uri de 2-2,5 litri);

 Patru stâlpi din lemn;
 Scânduri
 Cuie sau capse speciale de prindere
 Ciment pentru fixarea stâlpilor
 O placă, dale sau un substrat care să împiedice dezvoltarea buruienilor;
 Furtun sau țevi din PVC, pentru circuitul de apă menajeră;
 Pompă de apă.

ETAPELE REALIZĂRII SEREI:

1. Pregătirea sticlelor de plastic - Toate sticlele ce se vor folosi la construirea serei trebuie să
fie bine spălate, să li se îndepărteze etichetele (care altfel vor bloca lumina), iar fundul sticlelor
se vor tăia cu o foarfecă.

2. Fixare stâlpilor de susținere - prin cimentarea lor, iar dimensiunea stâlpilor (ca înălțime și
grosime), precum și distanțele, ar trebui să le apreciezi în funcție de cantitatea de sticle de
plastic. Pentru proiecte mari, trebuie o cantitate mai mare de PET-uri.

3. Montarea substratului, în interiorul lor stâlpilor, pe jos, cu rol de a împiedica formarea

buruienilor.

4. Realizarea cadrelor de lemn pentru fiecare parte a serei, pentru acoperiș și ușă.

5. Montarea sticlelor de plastic, fixate cu grijă, una în cealaltă, iar prin acestea se introduce
furtunul care va forma circuitul de apă menajeră.

6. Instalația de încălzire a apei menajere se realizează pornind de la sursa de apă rece la care
este conectată o pompă de apă (cu rol de trimitere forțată a apei reci prin furtunul fixat în cadrele
cu PET-uri). La ieșirea din seră, capătul final al furtunului este conectat la consumator: duș sau
robinet chiuvetă.

19
 Reciclarea…Altfel!

Modul în care se montează PET-urile pe ţevile din PVC

Folosind cunoştinţele de bază despre sistemele solare de încălzire a apei menajere, s-a
creat o versiune ecologică a acestora.
Schema circuitului apei menajere este similară cu cea a instalației de încălzire a apei
folosind panourile solare.

Diagrama instalaţiei de încălzire apă menajeră cu panouri solare din PET-uri

Diagrama instalaţiei de încălzire apă menajeră cu panouri solare

AVANTAJELE REALIZĂRII SEREI DIN PET-URI:

 Este o construcție ușor de realizat, cu costuri minime;

 Poate lua orice dimensiune.

20
 Reciclarea…Altfel!

 Structura este foarte rezistentă; Cum curenții de aer se strecoară printre sticle, sera nu
poate fi doborâtă de vânt;

 Se auto-irigă pentru că datorită spațiilor libere dintre sticle, apa poate circula prin ele și
poate pătrunde să ude plantele;

 Crează acel efect de seră. Temperatura din interior va fi cu până la 10 grade Celsius mai
ridicată decât în afara serei, ceea ce va contribui la dezvoltarea, creșterea și coacerea
legumelor sau florilor;

 Asigură o producție suficientă legumele de sezon pentru o familie cu copii;

 Sticlele de plastic rupte sau distruse de vreme, pot fi înlocuite oricând. Datorită felului
în care sticlele sunt grupate una după alta, nu e nevoie decât să desfaci un șir, să scoți
sticla deteriorată și să adaugi alta nouă.

9. Concluzii

21
 Reciclarea…Altfel!

10. Bibliografie:

1. Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea (2002). Reciclarea și depozitarea ecologică a

deșeurilor. Timișoara: Editura Orizonturi Universitare
2. Antonescu, Nicolae (1988). Valorificarea energetică a deșeurilor. București: Editura
Tehnică
3. O. V. Bold, Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, Editura:Matrixrom,
2008, Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor.
4. K. Hausmann, "Chemical aspects of plastics recycling", Royal Society of Chemistry,
UK, 1997.
5. J. Scheirs, "Polymer recycling, science technology and applications", John Wiley &
Sons, New York, 1998.
6. http://www.manager.ro/articole/analize/analizele-managerro:-cum-stam-cu-reciclarea-
pet-urilor-1782.html
7. http://www.stopco2.ro/
8. http://www.revista-piata.ro/
9. http://www.mase-plastice.ro/dictionar/p/pet.html
10. https://docs.google.com/file/d/0B8aWI9sZh-qEcGVzbGtTOFJKTDA/edit?
usp=sharing
11. www.plastic.ro.
12. www.google.ro
13. http://it.wikipedia.org/wiki
14. www.adevarul.ro/financiar/Vanatorii_0_104389665.html
15. www.redoma.com/
16. www.cedo.ro

22
 Reciclarea…Altfel!

11. Anexe:

Echipament pentru reciclarea sticlelor PET – REDOMA

Tehnologia pe scurt

23
 Reciclarea…Altfel!

Schema unei instalații pentru obținerea de granule.(sursa: www.plastic.ro)

Ce se poate face din pet-uri:

Sera din pet-uri

Plută din Pet-uri

24
 Reciclarea…Altfel!

Sensibilizarea populaţiei

Drumul spre reciclare

25
 Reciclarea…Altfel!

Natura astăzi

Salvează natura
26
 Reciclarea…Altfel!

RECICLEAZĂ!

27