PROIECT DE CERCETARE

Propus de Ana-Maria Botezatu Vișan

Obiceiuri din a doua zi de Paşte - Valea Râmnicului

Hora cu scrânciob şi Vǎlǎritul fetelor

1. Argument. Nota etnologică şi relevanţă.

Subiectul propus presupune urmǎrirea , observarea şi descoperirea

obiceiurilor ce au avut loc și/sau se desfǎşoarǎ în prezent , în timpul Sǎrbǎtorilor Pascale,
în special în cea de-a doua zi de Paşte, într-o comunitate de pe Valea Milcovului, în
comuna Vintileasca, judeţul Vrancea. Cercetarea va fi fǎcutǎ în cadrul unei anchete de
teren de scurtă durată, desfǎşuratǎ în perioada 8-10 aprilie 2018, în comuna Vintileasca,
sub forma unei excursii cu sens informativ, reuşind astfel să observ de la faţa locului ,
obiceiurile pascale, desfăşurându-se firesc, în contextul lor natural.

Cercetarea întreprinsǎ în zonǎ va scoate la luminǎ obiceiuri şi ritualuri fǎcute

cu ocazia Sǎrbǎtorilor Pascale , înlesnind pǎstrarea şi conservarea acelor obiceiuri ce nu
se mai practica în prezent, venind în întâmpinarea autoritǎţilor locale care se doresc a fi
un punct de echilibru între urbanizare şi tradiţie în satul vrâncenesc, dupǎ cum se declarǎ
pe pagina de internet a Primǎriei comunei Vintileasca.

Este o documentare care presupune analiza etnologică a lumii contemporane

într-o comunitate bine determinată şi voi folosi metodele de cercetare utilizate cu
precǎdere în ştiinţele sociale. Cercetarea va avea o componentǎ de analizǎ calitativǎ ,
încercând sǎ obţin informaţiile din perspectiva nativului, a celor ce practica şi au practicat
fenomenele sociale, pentru o înţelegere unitară şi profundă.

Perspectiva utilizată în cercetare va fi pe axă spaţială sau sincronică,

documentând obiceiurile pascale contemporane în mediul rural, dar şi pe axă temporală,
diacronică, investigând modul de desfăşurare a obiceiurilor ce aveau loc în trecut-hora cu
scrânciob şi vălăritul fetelor. Astfel, comparând cele două perspective, voi putea stabili
parcursul de-alungul timpului a obiceiurilor în comunitatea documentată şi modul în care
aceasta transformare influenţează percepţia asupra manifestărilor folclorice ce au loc în
aceasta zi.

2. Finalitatea cercetării.

Cercetarea se va concretiza printr-o lucrare scrisă, sub forma unui articol în care
voi prezenta obiceiurile care se derulează şi care s-au derulat mai demult în comunitatea
Vintileasca, judetul Vrancea.

Lucrarea va fi adresată publicului semi-specializat, interesat de problematici

etnologice, si va fi publicată într-un număr special al ziarului local.
3. Context al cercetării

Comuna Vintileasca a fost înfiinţată în anul 1931, purtând denumirea de

comuna Neculele, aparţinând judeţului Râmnicu Sărat. În anul 1968, când România a fost
reorganizată administrativ şi teritorial, comuna a luat denumirea de Vintileasca şi a trecut
împreună cu celelalte comune aflate pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat
(Dumitreşti, Chiojdeni şi Jitia) în administrarea judeţului Vrancea. Înainte de anul 1931,
satele care intră şi astăzi în componența acestei comune, au aparţinut de comuna Jitia.
Comuna Vintileasca are în componenţă următoarele sate: Vintileasca, Neculele, Tănăsari,
Bahnele, Poiana Stoichii şi După Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011,
populaţia comunei Vintileasca se ridică la 1.981 de locuitori, iar suprafaţa era de 6332 ha.

Pe lângă frumuseţea naturii, care te încântă la fiecare pas şi te îmbie la

plimbări printre fâneţele verzi sau pe la marginea pădurilor, în zonă pot fi vizitate şi
câteva obiective turistice:

- Mănăstirea Muntioru: obiectiv situat în rezervaţia naturală ”Poiana Muntioru”; ț

- Izvoarele de ape sulfuroase din satul Tănăsari;

- Pietrele Fetii : monument natural, reprezentat de două stânci uriaşe; acest obiectiv este
amintit de scriitorul Alexandru Vlahuţă în opera sa ”România pitorească”

- Mănăstirea Poiana Mărului .

Accesul în teren va fi falicitat de câteva persoane din comunitate cu care am

avut contacte în cadrul unor evenimente folclorice desfăşurate în comuna Vintileasca.
Informatorii mei, persoane care se ocupa de activitatea artistică şi culturală din comună
imi vor furniza informaţii pertinente, la obiect şi veridice, iar acest fapt va constitui un
avantaj în cadrul cercetării. În acelaşi timp, voi incerca să stabilesc relaţii şi interviuri
pentru a afla părerea altor persoane, străine, din comunitate , încercând să menţin
cercetarea ferită de fenomenul "tradiţiilor inventate".

Terenul este unul familiar, cunosc desfăşurarea geografică a localităţii, iar

caracterul şi personalitatea posibililor informatori mi-au fost dezvaluite cu ocazia unei
alte cercetări în zonă, pe tema similară : costumul popular de sărbătoare de pe Valea
Râmnicului.

4. Metodologie

Voi încerca să folosesc metode de cercetare de tip calitativ, pentru a afla

punctul de vedere al nativilor şi pentru a descoperi nuanţele ce fac deosebirea între
obiceiurile practicate în comunitatea cercetată şi în celelalte subzone tradiţionale. Voi
încerca să aflu modul în care sătenii percep obiceiurile, nivelul de respectare a tradiţiilor ,
semnificaţiile pe care aceştia le atribuie fiecărui obicei sau ritual, ponderea elementelor
vechi, arhaice în manifestările tradiţionale ce au loc în prezent, manifestări ce sunt de
fapt reminescenţe ale horii cu scrânciob , precum şi locul în care acestea se petrec.

Voi utiliza următoarele metode :

 Interviul semi directiv(cu plan dinainte stabilit) ce “constă în acceptarea unei

libertăţi de vorbire cu exercitarea unui control asupra a ceea ce se spune ". Voi
asigura acest ghidaj asupra informaţiilor dezvăluite de informatori , cu ajutorul
unui cadru de interviu, ce va conţine o sumă de posibile întrebări menite să
îndrepte conversaţia în direcţia dorită. Interviul semi-structurat va fi corelat cu
reconstituirea orală a tradiţiilor si povestirea vieţii, încercând să realizez "din
mers" o primǎ sintezǎ evaluativǎ a informațiilor .(Narcisa Alexandra Ştiucǎ-
Cercetarea etnologicǎ de teren, astǎzi ). În cuprinsul Ghidului de interviu, un
instrument de mare ajutor, voi introduce întrebǎri menite sǎ îmi dezvǎluie modul
de încondeiere a ouǎlelor de Paște, ce culori și ce modele se folosesc, de unde este
procurata în prezent vopseaua , ce se folosea în trecut , ce modele prezentau
ouǎlele dǎruite de fete bǎieților ce le dǎdeau în scrânciob, unde erau aceste ouǎ
ascunse, cine realizea scrânciobul, în ce mǎsurǎ Hora cu scrânciob poate fi
asemǎnatǎ cu Festivalul tradițional organizat în a doua zi de Paște , etc. . Interviul
va fi finalizat prin întocmirea unei Fișe de interviu în care voi trece datele de
identificare ale informatorului(nume, vârsta , adresǎ, modalitǎți de contact
ulterior, ocupația, contextul interviului, detalii despre confesiunea religioasǎ,
mǎsura de participație la pregǎtirea mesei de Paște, participarea la construirea
scrânciobului, scurtǎ caracterizare ), neuitând sǎ îmi notez și numele meu , al
interviatorului.
 Conversația, o metodǎ de culegere oralǎ de date mai lejerǎ , pǎstrând doar rigorile
sociabilitǎții. În cadrul plimbǎrilor prin zonǎ, voi încerca sǎ stabilesc legǎturi
sociale spontane , cu majoritatea persoanelor întâlnite. Mǎ voi centra , în folosirea
acestei metode , asupra persoanelor ce poartǎ coșuri cu bucate , spre bisericǎ sau
spre casele apropiaților, precum și asupra celor ce participǎ la festivalul folcloric.
O ustensilǎ folositǎ în înregistrarea conversațiilor va fi reportofonul , folosit doar
cu acordul partenerilor de discuție. Dupǎ fiecare set de conversații, voi încerca sǎ
transcriu convorbirile, sintetizând detaliile comune împǎrtașite de partenerii de
conversație.
 Povestirea de viațǎ, o metodǎ de investigare, ce are ca scop obținerea unei
variante subiective , individuale a obiceiurilor cercetate precum și modul de
implicare a persoanei în viața comunitǎții. Prin aceasta tehnicǎ de investigare se
pot revitaliza meșteșugurile tradiționale, în cazul de fațǎ , al construirii de
scrânciob sau de încondeiere a ouǎlelor oferite de fetele date în leagǎn.
 Observația directǎ , principala metodǎ de cercetare și înregistrare a faptelor de
culturǎ , preluatǎ din domeniul științelor naturii, o voi folosi , încercând sǎ mențin
un nivel ridicat de obiectivitate și de respectare a autenticitǎții, în varianta
observației participative, presupunând cǎ participǎ la toate manifestǎrile din
 cadrul sǎrbǎtorii pascale. Observația se va realiza pe baza Fișei de observație,
instrument pe care îl voi pregǎti minuțios înainte, și va cuprinde ora, data , durata
observației, locul exact , persoanele prezente și rolul lor, observații pe baza
fenomenelor studiate precum și documente conexe- înregistrǎri audio, fotografii,
filmǎri video. Voi obține , la final , un document concret ce va permite
caracterizarea unei tradiții și evaluarea unui traseu temporal al obiceiului studiat.
 Metode ale antropologiei vizuale :fotografia, filmarea video. Voi realiza fotografii
si filmǎri video cu momentele de pregǎtire a festivalului folcloric , încondeierea
ouǎlelor , frǎmântarea cozonacilor, instalarea mașinǎriilor menite sǎ îi distreze pe
participanți. Voi folosi și tehnica “photo-elicitation” încercând sǎ activez memoria
pasivǎ a informatorilor, sperând cǎ voi obține mǎrturii cu privire la începutul
relațiilor de naturǎ afectivǎ cu partenerul de viațǎ. De asemenea, pentru fiecare
înregistrare , voi întocmi o Fișǎ separatǎ, în care voi nota data înregistrǎrii,
denumirea fișierelor, observațiile contextuale.
 Metodele istorice, reprezentate de o “cercetare de cabinet”, premergǎtoare
cercetǎrii de teren , vor consta în cercetarea bibliografiei , a documentelor, a
studiilor științifice dedicate obiceiurilor de Paște.

Bibliografie:

1. Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești

2. Ion Cherciu , Tradiții și credințe populare din Țara Vrancei
3. Ilie Bǎdescu, Dicționar de sociologie ruralǎ
4. Ion Ghinoiu , Obiceiuri populare de peste an, Dicționar
5. Marian Simion Florea, Sǎrbǎtorile la români
6. Sorin Pantelimon, Vintileasca –Schițǎ monograficǎ
 GHID DE INTERVIU

1. Numele, vârsta și locul în care locuiți.

2. Ce puteți sǎ îmi spuneți despre comuna în care locuiți ?
3. Ce pregǎtiți cu ocazia Sǎrbǎtorilor Pascale?
4. Încondeiați ouǎ ? Ce modele folosiți?
5. Ce modele și culori se foloseau în trecut ? În ce fel arǎtau ouǎlele în timpul
copilǎriei dumneavoastrǎ?
6. Ce vǎ amintiți despre obiceiurile de Paște?
7. Cum se desfǎșurau manifestǎrile în a doua zi de Paște?
8. Ce semnifica Hora cu scrânciob?
9. Cine instala și unde se depozita Scrânciobul?
10. Cine era dat în scrânciob ? Ce mecanisme se foloseau pentru leagǎn?
11. Ce primeau cei ce învârteau manivela?
12. Ce semnificație avea datul în leagan în a doua zi de Paște ?
13. Cum reacționeazǎ /reacționa audiența ?
14. Cum vedeți manifestǎrile din prezent , raportate la cele din trecut ?