SPEŢA 1 MAMALIGA VERA, gr.

203

Uniunea Eurpeană este o uniune economică şi politică care uneşte 28 de ţări, creată ulterior celui de-al
doilea Război Mondial. În perioada 1995-1999 au fost făcuţi primii paşi spre crearea Uniunii Vamale
Euroasiatice din care fac parte trei state.

1) Facilităţile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi Uniunii Vamale
Euroasiatice rezultate din aderarea la uniunile repective
2) Consecinţele fiscale între comerţul desfăşurat de un stat din cadrul Uniunii Europene
cu un stat din cadrul Uniunii Vamale Euroasiatice.

Răspuns:
1) * Facilităţile Uniunii Europene:

 O mai bună funcţionare a pieţii interne – UE le permite cetăţenilor şi întreprinderilor să

circule şi să-şi desfăşoare activitatea în mod liber, pe teritoriul celor 28 de ţări membre;
 Ajutoarele de stat – Comisia Europeană are sarcina de a examina dacă ajutoarele acordate de
statele membre ale UE oferă întreprinderii, sectorului sau persoanei beneficiare un avantaj neloial
faţă de concurent. Acest lucru este valabil şi în cazul ajutoarelor de stat acordate sub forma de
reduceri fiscale;
 TVA – impreună cu statele membre Comisia Europeană lucrează la un sistem de TVA bazat pe
impozitarea la destinaţie pentru toate bunurile şi serviciile, ceea ce ar garanta faptul că veniturile
fiscale sunt primite de la ţară UE în care se află clinentul;
 Accizele – ţările UE au convenit asupra unor norme comune pentru a facilita comerţul
transfrontilier la: băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice şi pentru a reduce în
acelaşi timp posibilitatea de a se crea neînţelegeri;
 Impozitarea întreprinderilor– un scop important al UE privind impozitarea întreprinderilor este
eliminarea dublei impozitări, şi anume în cazul ăn care o întreprindere este impozitată de cel
puţin 2 ori pentru acelaşi venit de diverse ţări ale UE.

* Facilităţile Uniunii Vamale Euroasiatice:

 Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan reprezintă o piaţă de 171.443.868 de consumatori;

 Un comerţ extern în valoare de $1.021 trilioane;
 Investiţii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB;
 Un volum de investiţii directe în străinătate, realizate în special de Rusia şi Kazahstan de $330,86
miliarde;
 Un stoc de credite interne în sumă de $853 miliarde.

2) Dacă statele membre ale Uniunii Europene sau Uniunii Vamale Euroasiatice nu plătext taxe fiscale,
adică între ei este comerţ liber, facînd comparaţie cu comerţul desfăşurat de un stat din cadrul Uniunii
Europene cu un stat din cadrul Uniunii Vamale Euroasiatice atunci intervin unele taxe.

Relaţiile comerciale dintre UE şi Rusia se bazează p eun acord de Parteneriat şi Cooperare semnat în
1994. Negocierile privind un nou acord s-au suspendat în martie 2014, după anexarea Peninsulei Crimeea
şi implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina. În 2015 exporturile UE către Rusia au scăzut cu 32%.
Totodată şi importurile UE din Rusia au înregistrat o pierdere în valoare de 26%. În luna octombrie 2015,
valoarea totală a exporturilor din România către Rusia a înrgistrat o scădere de -33,12% faţă de 2014,
reprezemtînd 1, 83% faţă de totalul exporturilor externe.
SPEŢA 2

Organizaţia Mondială a Comerţului a luat fiinţă la 1 ianuarie 1995. Dintre ţările membre fac
parte Moldova, România, Rusia etc. Organizaţia Mondială a Comerţului este condusă de
guvernele membrelor, toate deciziile fiind luate de către membrii prin consens.

1) Ce acţiuni trebuie să întreprindă statele membre pentru a executa deciziile adoptate în

cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului?
2) Care sunt avantajele Moldovei din punct de vedere fiscal ca parte din Organizaţia
Mondială a Comerţului semnînd acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi decisă
să adere la Uniunea Vamală Euroasiatică?

Răspuns:

1) Sistemul de comerţ internaţional promovat de OMC are în centru următoarele acţiuni:

 Combaterea discriminărilor – aplicarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate şi a

tratamentului naţional;
 Libertatea comerţului – obţinută prin intermediul negocierilor;
 Predictibilitatea – natura obligatorie a acordurilor şi procedurilor pentru membrii OMC,
precum şi asigurarea transparenţei;
 Promovarea concurenţei loiale;
 Încurajarea dezvoltării şi reformei economice, vizînd, ăn special, ţările mai puţin
dezvoltate şi în curs de dezvoltare.

2) Avantajele Moldovei din punct de vedere fiscal ca parte din Organizaţia Mondială a
Comerţului semnînd acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi decisă să adere la
Uniunea Vamală Euroasiatică sunt:

 Mai multe facilităţi pentru dezvoltarea economiei ţării cu ajutorul celorlalte ţări membre;
 Comerţ liber imprevizibil;
 Suveranitatea în stabilirea tarifelor la import / export;
 Participarea la globalizarea economică a ţării.
SPEŢA 3

„X” persoană fizică locuitor al satului Malaiesi raionul Orhei a fost anunţat de „Y” persoană
fizică locuitor al oraşului Călăraşi ca in 2017 va achita taxa de salubrizare în mărime de 0,2% şi
impozite pe apă potabilă la cota de 0,006%la fiecare a 10 căldare.

1) Care taxă fiscală va fi achitată de “X” si “Y” ?

2) Norma fiscală ce guvernează modalitatea de aplicare acestor taxe?

Răspuns:

1) Taxa fiscală care va fi achitată de „X” şi „Y” este taxă de salubrizare.

Conform art. 302 Cod Fiscal al RM, sibiecţii impunerii taxei pentru apă sunt persoanele
fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care extrag apă
din fondul apelor şi cele care utilizează apă la hidrocentrale.

În această speţă subiecţii sunt doar persoanele fizice şi nu achită taxă pentru apă. Aceste
persoane vor achita lunar autorităţii publice locale fiecare m3 folosit, conform cotei stabilite de
autoritate.
Taxa pentru salubrizare este o taxă locală.
Coform art.290 CF al RM. lit.p) Subiecţii impunerii a taxei pentru salubrizare – persoanele
fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu, iar conform art.291 Obiectele impunerii şi baza
impozabilă.
lit.p) la taxa pentru salubrizare – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca
domiciuliu.

2) Norma fiscală ce reglementează modalitatea de aplicare a acestor taxe este Codul Fiscal al
Republicii Moldova.
SPEŢA 4
La nunta sa “R” primeşte de invitaţi daruri de nuntă 200.000 lei şi un autoturism. Mama –
soacră îi face cadou un teren cu suprafaţă de 1000 m2 în municipiul Chişinău, iar de la părinţii
săi “R” primeşte un apartament.

1) Sunt impozabile aceste cadouri? Motivaţi răspunsul.

Răspuns:
Pentru miri cadourile date nu reprezintă surse de venit impozabile, conform prevederilor
art.18 din CF.
Însă pentru cei ce au dăruit cadouri: invitat, soacră şi părinţi, în dependenţă de forma de
înstrăinare a bunurilor pot să reprezinte surse de venit impozabil ( deoarece îi transmite dreptul
de proprietate ). Conform prevederilor art.39 autoturismul, terenul şi apartamentul reprezintă
active de capital.

În scopuri fiscale forma de înstrăinare a bunului prin cadou se tratează ca vînzare –

cumpărare (doarece orice persoană poate să facă ce vrea cu bunul, fie că-l face cadou sau îl dă
pur şi simplu, însă statul de la aceasta nu trebuie să piardă şi respective se impozitează)
Însă dacă forma de înstrăinare a bunurilor se face cu titlu de donaţie sau de moştenire,
atunci reprezintă sursă de venit neimpozabilă, conform prevederilor art.20 lit.i) din CF al RM.

SPEŢA 5
“V” persoană fizică amator de jocuri de noroc, în perioada fiscală a anului 2016 a cîştigat în cazinouri
200.000, prietenul său “X” în aceeaşi perioadă a avut cîştig în mărime de 300.000 lei dintre care 20.000
le-a cîştigat la campanile promoţionale, iar 280.000 din loterii şi pariuri.

1) Care dintre cele două persoane fizice va achita impozitul pe venit şi în ce mărime?
2) Care va fi cota pe impozitul pe venit în cazul acestor două persoane?

Răspuns:
1) X -36000 lei ce constitue (18%)
Y -75000 lei (25%)

2) Conform art. 901 alin.(33 ) ,Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de:
- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau
din loterii, şi/sau din pariurile sportive;

- 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în
partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar
nu depăşeşte 50 mii lei;
- 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în
partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii lei.
SPEŢA 6
''D'' persoană fizică a transferat către fondul Protecţia Copilului şi Vieţii 10 % din venitul realizat pe anul
2015. Ca urmare a acestui fapt în declaraţia privind impozitul pe venit a dedus aceste 10%. ''N''
persoană juridică a transferat către una din organizaţiile indicate de Guvern 15% din impozitul pe venit
calculat pentru anul 2016. Inspectoratul Fiscal ca urmare a primirii declaraţiilor a aplicat sancţiuni
prevăzute din Codul Fiscal .

1) Care este consultaţia care ia-ti da lui ''D'' şi ''N'' privind procentele transferate
organizaţiei de binefacere?
Răspuns:
În conformitate cu Codul Fiscal, persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti se
consider drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate. Astfel,
persoana fizică care face donaţie a mijloacelor băneşti în scopuri fiscal va constata venit. Venitul în
scopuri fiscal va fi evaluat în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate.

Articolul 36. Alte deduceri

(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe
parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5%
din venitul impozabil.
(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau
de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51, a
organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1), precum şi în favoarea caselor de copii
de tip familial.
(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării
lor în modul stabilit de Guvern.

Reeşind din cele enumerate mai sus, acţiunile Inspectoratului Fiscal sunt corescte, în
conformitate cu prevederile art.228 din CF contribuabilului i se va calcula majorarea de
întîrzîiere (penalitate) pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscal în funţie de cuantumul
impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua in care acestea trebuiau plătite, indifferent de faptul
dacă au fost sau nu calculate în timp. Aplicarea de către organul fiscal sau alt organ abilitat
majorării de întîrzîiere este obligatoriem independent de forma de constrîngere. Majorarea de
întîrzîiere reprezintă o parte din obligaţia fiscal şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea
fiscal.
SPEŢA 7
“S” persoană juridică plătitor de accize procură din Germania în data de 2 aprilie trei autoturisme
“Skoda”, pentru necesităţile firmei, care valorează a cite 200.000 lei fiecare.
În data de 15 al aceleaşi luni exporta în Uniunea Europeană 300.000 tone de vin vrac şi livrează către “L”
– persoană juridică autohtonă vin îmbuteliat 300 sticle de 0,7 litri.
La începutul lunii iunie “S” persoană juridică îşi felicită cei 50 de angajaţi cu 10 ani de colaborare
donîndu-le cite o sticlă de fiecare, iar în contul salariului pe luna aprilie le dă cite 10 sticle de fiecare.

1) Care sunt obligaţiile fiscal ale tuturor subiecţilor speţei faţă de stat, ţinînd cont de materia
parcursă: accizele, TVA, impozitul pe venit?
Răspuns:
Pentru procurarea automobilelor:
Potrivit prevederilor art.123 alin.(3) din Codul Fiscal al Republicii Moldova, pentru persoanele juridice
şi fizice care importă mărfuri supuse accizelor, obligaţia fiscal privind achitarea accizelor apare
concomitant cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale.

Vinul nu constituie obiect al impuneii cu acciz.

Pentru exportul de vin vrac:
Se consider livrare impozabilă şi în conformitate cu prevederile art. 104 lit. a) din Codul Fiscal, la
exportul de mărfuri se aplică cota zero a TVA.
Totodată în conformitate cu prevederile art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 “cu privire la
reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice
externe” agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova încasările de la export în termenul stability în
contract, dar nu mai mult de 2 ani de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru
marfă.

Pentru livrarea vinului îmbuteliat pe teritoriul Republicii Moldova:

Se consider livrare impozabilă şi în conformitate cu prevederile art. 96 lit. a) din Codul Fiscal, la
mărfurile livrate pe teritoriul RM se aplică cota în mărime de 20 % a TVA din valoarea impozabilă.

Pentru cadouri şi salarii reprezintă sursa de venit impozabilă cu TVA şi cu impozit pe venit reţinut din
salariu:
- valoarea sticlelor de vin reprezintă livrare impozabilă şi în conformitate cu prevederile art. 96 lit. a) din
CF la mărfurile livrate pe teritoriul RM se aplică cota în mărime de 20 % a TVA din valoarea impozabilă;
- în conformitate cu prevederile art.88 alin.(1) din CF, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu
(inclusiv prime ori cu ocazia sărbătorilor), este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de
angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de
Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din CF, suma totală a impozitului pe venit se determină
pentru persoanele fizice în mărime de 7% şi 18% din venitul annual impozabil.

Astfel, în cazul în care de către patron sunt acordate cadouri în favoarea lucrătorilor, plăţile date
urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul Fiscal, ca
salariu.
SPEŢA 8
“Z” persoană fizică hotărăşte să obţină dreptul de proprietate asupra apartamentului în mărime de 100
m2, în valoare de 800.000 lei primit de la Administraţia public locală Bălţi şi apartamentul primit prin
succesiune în mărime de 40 m2 – ce valorează 500.000 lei care nu fusese perfectat de către defunct.

1) Pe care din imobilele date “Z” va achita impozitul privat şi în ce mărime.

2) În care din cazuri va achita impozitul pe avere? Motivaţi răspunsul.

Răspuns:

1) Impozitul privat este reglementat anual în legea bugetară şi constituie 1% din valoarea de
achiziţie a bunurilor proprietate publică supusă privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor.

Astfel „Z” va achita impozitul privat a apartamentului în mărime de 100 m2, în valoare de
800.000 lei primit de la Administraţia publică locală Bălţi - 1% din 800.000 lei = 8000 lei

2) Impozitul pe avere se va achita pentru apartamentul primit prin succesiune în mărime de 40m2
ce valorează 500.000 lei, pentru că odată cu primirea succesiunii s-a născut obligaţia fiscală.

Conform prevederilor art. 169 alin.(1) din Codul Fiscal, obligaţia fiscală se naşte în momentul
apariţiei circumstanţelor, stabilite de legislaţia fiscală, ce prevăd stingerea ei.

SPEŢA 9
“G” persoană fizică proprietar al unităţii de comerţ amplasată ½ în zona drumului public şi ½ în zona
localităţii Ialoveni acordă în locaţiune acest local lui SRL “K” pentru prestarea serviciilor de comerţ. În
faţa unităţii de comerţ este amplasată o parcare tot cu titlu de locaţiune. “G” deţine şi un garaj
amplasat în Chişinău.

1) Care sunt impozitele şi taxele ce urmează să fie achitate de “G” şi SRL “K”?
2) La care din cele patru bugete vor fi vărsate impozitele şi taxele achitate de “G” şi “K” ?

Răspuns:

1) SRL „K” va achita taxa pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii conform art.290 lit.e) CF
„taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, care dispun de obiecte ale impunerii;”

SRL “K” va achita taxa pentru parcare – conform art.290 lit.i) “taxa pentru prestarea serviciilor de
transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – persoanele juridice
sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de transport auto de călători pe
teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)”

“G” – pentru garajul amplasat în Chişinău va achita impozitul pe bunurile imobiliare cinform art.277
alin.(1),lit.a) :
1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii
Moldova:
a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

2) “G” – achită impozit privat pînă la semnarea contractului de vînzare – cumpărare şi acesta se varsă
în Bugetul unităţii administrative teritoriale în a cărui proprietate a fost bunul privatizat.
SPEŢA 10
Prin Hotărîrea de Guvern nr.123 din 12.03.2016 a fost pus în aplicare cu începere din 01.01.2016 un
impozit de stat a cărui achitare urma să fie făcută pînă în data de 01.12.2016 fără a fi făcute alte
modificări în legislaţie.
La data de 01.12.2016 Curtea Constituţională a considerat prezenta Hotărîre de Guvern
neconstituţională fără alte precizări.
LK persoană fizică care a plătit impozite în data de 01.09.2016 solicită restituirea banilor organelor fiscal,
acestea resping cerere cu motivarea: “ Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra achitărilor din
perioada 01.01.2016, pe care o considerăm valabilă.

1) Are dreptul LK la restituirea sumei achitate?

2) Este legală Hotărîrea de Guvern sau Hotărîrea Curţii Constituţionale?Motivaţi răspunsul.

Răspuns:

1) LK nu are dreptul la restituirea sumei achitate, deoarece conform Manualului de Drept fiscal
scris de autorii: Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu
Restituirea din buget a sumelor impozitelor şi taxelor se efectuează în cadrul a două termene,
respectiv de 37 de zile şi de 45 de zile. Ambele termene se calculeazădin data depunerii cererii
de restituire de către contribuabil.

Articolul 266(CF). Termenul de prescripţie pentru compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus
sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite

(1) Cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform
legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data
efectuării şi/sau apariţiei lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În
acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).
Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

(2) Serviciul Fiscal de Stat poate repune în termen şi accepta cererea de compensare şi/sau de restituire
a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite dacă
contribuabilul prezintă dovezi privind imposibilitatea respectării termenului de prescripţie prevăzut la
alin.(1).

(3) Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul
indicat la alin.(1), se anulează în modul stabilit de Guvern.

2) Hotărîrea Curţii Constituţionale este legală, dar Hotărîrea de Guvern nu este legală, deoarece ea
va fi aplicată doar dacă a fost modificat Bugetul de Stat cu includerea impozitului respectiv.
Norma care guvernează acest punct de vedere este LEGE Nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea
Constituţională, care conform art.26 alin.(7) “ Hotărîrile Curţii Constituţionale produc efect numai
pentru viitor.”

MAMALIGA VERA, gr.203