Lucrarea de laborator N 9

Arhitectura și design-ul organizării secvenţial-indexată a colecţiilor de date

Indicaţii metodice
În procesul de prelucrare structurală a colecţiilor de date deseori pe baza unui fişier de date de bază se formează unul
sau mai multe fişiere de date derivate. În aşa caz fişierele formate se consideră ca indecşi referitor la fişierul iniţial. Fişierele
formate trebuie să conţină aşa elemente informaţionale (cheia înregistrării) ce după valorile lor coincid cu elementele
fişierului de bază. Fişierul format se consideră fişierul indexat.
Există diverse metode de organizare a fişierelor de indecşi, printre care de bază sunt următoarele:
– Metoda secvenţial-indexată, se caracterizează prin aceea că înregistrările informaţionale sunt ordonate în ordinea
creşterii valorilor cheilor lor şi fizic sunt repartizate succesiv.
– Metoda aliator-indexată, se caracterozează prin faptul că înregistrările informaţionale nu numaidecât sunt ordonate şi
pot fi repartizate în orice domeniu a memoriei.
– Metoda de listă-indexată, în cadrul căreia înregistrările sunt conexate prin intermediul adreselor de legătură.
Organizarea secvenţial-indexată constă în aceea că înregistrările fizice sunt repartizate succesiv, iar prelucrarea lor
(înscrierea, ştergerea) se efectuează pe vaza valorilor cheilor acestor înregistrări. Din acest motiv dacă în metoda succesivă
de organizare a datelor înregistrările puteau fi fixate în memorie fără chei, atunci metoda în cauză în mod obligatoriu
preconizează înscrierea înregistrărilor cu cheile lor respective.
Pentru a organiza colecţiile de date pe baza metodei secvenţial-indexate în memoria externă cu acces aliator e necesar
să fie organizate următoarele 3 domenii:
1. Domeniul indecşilor – în care se organizează indecşii colecţiei de date;
2. Domeniul primar – (de lucru, de bază) în care se repartizează înregistrările informaţionale ale colecţiei de date cu cheile
respective;
3. Domeniul de depăşire – e organizat cu scopul de a înscrie acele înregistrări ce nu mai pot si repartizate în domeniul
primar, iar reorganizarea colecţiei de date este ineficientă.
Există 2 domenii de depăşire de bază:
– Domeniul de depăşire a cilindrului, ce fizic se organizează sub formă de o pistă integră.
– Domeniul de depăşire al câtorva cilindri (domeniul de depăşire independent).
De asemenea este posibilă organizarea domeniului de depăşire şi pentru fiecare pistă. Numai în acest caz domeniul se
prezintă sub formă de o anumită parte a pistei. Pentru metoda dată e caracteristic faptul că înregistrările şi indecşii
obligatoriu trebuie să fie ordonaţi. De asemenea în domeniul primar toate pistele pe care se înscriu datele trebuie să fie
ocupate pe deplin. Metoda poate fi utilizată numai pentru a adăuga înregistrări noi. Aici anularea înregistrărilor este exclusă.
PROBLEMĂ – MODEL
Pe unitatea de discuri magnetice se înregistrează o colecţie de date (CD) ce constă din 25 înregistrări neblocate şi
organizate prin metoda secvenţial indexată. Fiecare înregistrare câmpul cheie cu lungimea de 2 octeţi şi câmpul de date cu
lungimea de 400 octeţi.
Valorile cheilor înregistrărilor sunt următoarele: 02, 05, 09, 12, 23, 32, 35, 36, 38, 41, 43, 45, 49, 50, 53, 57, 58, 59,
60, 81, 89, 91, 97, 99.
Pista cu nr. 9 se alocă pentru domeniul de depăşire. Pentru repartizarea CD este utilizată unitatea de discuri magnetice
ca şi în problema precedentă (cu aceleaşi caracteristici).
E necesar:
1. De calculat volumul necesar de memorie pentru a repartiza această colecţie de date;
2. De elaborat schema de repartizare a colecţiei pe unitatea de discuri magnetice;
3. De inserat (adăugat) înregistrările cu următoarele valori a cheilor lor: 07, 15, 27, 47, 51, 71, 86, 93, 98.
4. De prezentat schema schimbării conţinutului fiecărui domeniu de memorie (de indecşi, de bază şi de depăşire) după
inserarea înregistrărilor noi. La fiecare pas de inserare pe fiecare pistă se înscrie numai câte o înregistrare nouă.

REZOLVARE:
1. Calculăm volumul necesar de memorie pentru repartizarea colecţiei de date
a) Calculăm volumul informaţional al colecţiei de date:
25*(400+2) = 10500 octeţi
b) Determinăm volumul memoriei necesare pentru repartizarea CD:
 – pentru domeniul de indecşi (2*25) / 3625  1 pistă
– pentru domeniul de date 10500 / 3625  3 piste
– pentru domeniul de depăşire – 1 pistă (pista nr. 9)
c) Determinăm numărul de înregistrări ce pot fi înscrise pe o pistă:
3625 / 402 = 9 înregistrări
2. Elaborat schema de repartizare a CD pe unitatea de discuri magnetice

EN ED EN ED EN ED Domeniul de
0 indecşi
38/p1 38/p1 58/p2 58/p2 99/p3 99/p3
1 02 05 09 12 23 32 35 36 38
2 41 43 45 49 50 53 55 57 58 Domeniul de
3 59 60 81 89 91 97 99 date
…
8
Domeniul de
9 depăşire

3. Inserăm înregistrările noi cu valorile cheilor lor în domeniul de date

Cu acest prilej e necesar ca mai întâi să determinăm apartenenţa înregistrărilor noi pistelor de înregistrare. Astfel, la
pasul 1 vor fi inserate înregistrările care au valorile cheilor 07, 47 şi 71; la pasul 2 vor fi inserate înregistrările 15, 51 şi 86
ş.a.m.d.
Pista 1 Pista 2 Pista 3
pasul 1 07 47 71
pasul 2 15 51 86
pasul 3 27 93
 pasul 4 98

4. Prezentăm schema schimbării conţinutului fiecărui domeniu de memorie după inserarea înregistrărilor noi
Pasul 1
EN ED EN ED EN ED
0 36/p1 38/p9/ 55/p2 58/p9/ 99/p3 99/p3
1 2
1 02 05 07 09 12 23 32 35 36
2 41 43 45 47 49 50 53 55 57
3 59 60 71 81 89 91 97 99
…
8
9 38/p1 58/p2

Pasul 2
EN ED EN ED EN ED
0 35/p1 38/p9/ 55/p2 58/p9/ 99/p3 99/p3
3 4
1 02 05 07 09 12 15 23 32 35
2 41 43 45 47 49 50 51 53 55
3 59 60 71 81 86 89 91 97 99
…
8
9 38/p1 58/p2 36/p9/1 57/p9/2
Pasul 3
EN ED EN ED EN ED
0 32/p1 38/p9/ 55/p2 58/p9/ 99/p3 99/p9/
5 4 6
1 02 05 07 09 12 15 27 23 32
2 41 43 45 47 49 50 51 53 55
3 59 60 71 81 86 89 91 93 97
…
8
9 38/p1 58/p2 36/p9/1 57/p9/235/p9/3 99/p3

Pasul 4
EN ED EN ED EN ED
0 32/p1 38/p9/ 55/p2 58/p9/ 99/p3 99/p9/
5 4 7
1 02 05 07 09 12 15 27 23 32
2 41 43 45 47 49 50 51 53 55
3 59 60 71 81 86 89 91 93 97
…
8
9 38/p1 58/p2 36/p9/1 57/p9/235/p9/3 99/p3 98/p9/6

SARCINĂ
Metoda de organizare secvenţial-indexată
a colecţiilor de date (CD) şi realizarea ei
 Problema № 1
Colecţia de date constă din 45.000 de înregistrări logice. Fiecare înregistrare constă din cîmpul cheii cu lungimea de
25 octeţi şi din cîmpul de date cu lungimea de 55 octeţi.
E necesar:
a) de calculat volumul necesar de memorie, reeşind din următoarele condiţii:
b) înregistrările nu sînt blocate; pentru domeniul de depăşire se alocă cîte o pistă;
c) Kbl=6; pentru fiecare domeniu de depăşire se alocă cîte două piste;
d) de determinat numărul de înregistrări logice, ce pot fi repartizate pe o pistă a domeniului de bază (datelor, de lucru) şi
pe o pistă a domeniului de depăşire;
e) metoda de indexare: densă şi limitată (descărcată).
Calculele se efectuează reeşind din condiţiile pp. b), c) şi e).
Problema № 2
Colecţia de date secvenţial indexată constă din 60.000 înregistrări de lungime fixată. Fiecare înregistrare conţine
cheia cu lungimea de 16 octeţi şi cîmpul de date cu lungimea de 75 octeţi. Datele se repartizează pe unitatea de discuri
magnetice, ce constă din 6 discuri cu 10 suprafeţe de înregistrare. Volumul informaţional al unei piste constituie 3625 octeţi.
E necesar:
a) de determinat volumul necesar de memorie pentru colecţia de date reeşind din următoarele condiţii:
- înregistrările nu sînt blocate pe fiecare cilindru pentru domeniul de depăşire se alocă cîte două piste;
- Kbl=10; pentru domeniul de depăşire independent se alocă 6 cilindri;
b) pentru numărul de cilindri, alocate pentru colecţia de date, de organizat indexul principal;
c) de determinat numărul de octeţi necesari pentru păstrarea indexului cilindrilor;
d) de determinat numărul de înregistrări logice, ce pot fi repartizate pe o pistă a domeniului datelor (primar de lucru, de
bază) şi pe o pistă a domeniului de depăşire - reeşind din condiţiile a), c), e);
e) metodele de indexare: densă şi limitată (descărcată).

Problema № 3
 Colecţia de date secvenţial indexată constă din 25.000 de înregistrări logice.
Fiecare înregistrare are lungimea de 150 octeţi, în care se include şi lungimea cheii de 25 octeţi.
Colecţia de date se repartizează pe unitatea de discuri magnetice ce constă din 11 discuri cu 20 de suprafeţe de
înregistrare a datelor. Volumul informaţional al unei piste constituie 3625 octeţi.
E necesar:
a) de calculat volumul necesar pentru colecţia de date, reeşind din următoarele condiţii:
- înregistrările nu sînt blocate; pentru domeniul de depăşire se alocă 19 şi 20;
- Kbl=15; pentru domeniul
b) de depăşire independent se alocă 10 cilindri;
c) pentru numărul de cilindri, alocate pentru colecţia de date, de organizat indexul principal;
d) de determinat numărul de înregistrări logice, ce pot fi repartizate pe pista domeniului de lucru (primar, a datelor, de
bază) şi pe o pistă a domeniului de depăşire, reeşind din condiţiile pp. a), b), e);
e) metodele de indexare utilizate: densă (de bază) şi limitată (descărcată).

Problema № 4
Colecţia de date constă din 15.000 înregistrări logice. Fiecare înregistrare are lungimea de 100 octeţi, în care se
include şi lungimea cheii de 25 octeţi.
Colecţia de date se repartizează pe unitatea de discuri magnetice din 6 discuri cu 10 suprafeţe de memorie pentru
colecţia de date.
E necesar:
pentru numărul de cilindri alocate pentru colecţia de date de organizat indexul principal;
a) de determinat numărul de octeţi pentru indexul cilindrilor;
b) de determinat numărul de înregistrări logice, ce pot fi repartizate pe o pistă a domeniului de depăşire reeşind din
următoarele condiţii:
- metodele de indexare: densă şi limitată (descărcată);
- înregistrările nu sînt blocate; pentru domeniul de depăşire se alocă ultima pistă a cilindrului;
- Kbl=20; pentru domeniul de depăşire independent se alocă 8 cilindri;
 c) pentru numărul de cilindri alocate pentru colecţia de date de organizat indexul principal;
d) de determinat numărul de octeţi pentru indexul cilindrilor;

Problema № 5
Pe un volum de discuri magnetice se repartizează colecţia de date «Dispoziţie», ce constă din 30 de înregistrări
neblocate, organizate prin metoda secvenţial-indexată. Fiecare înregistrare constă din cîmpul cheii cu lungimea de 500
octeţi.
Cheile înregistrărilor au următoarele valori: 03, 06, 08, 10, 21, 25, 27, 31, 33, 37, 39, 41, 43, 45, 51, 55, 59, 63, 69,
75, 79, 81, 90, 93, 95, 97, 98, 99.
Pista cu numărul nouă se alocă pentru domeniul de depăşire.
Colecţia de date se repartizează pe unitatea de discuri magnetice, începînd cu pista 0 a cilindrului120. Unitatea
nominalizată constă din 6 discuri cu 10 suprafeţe de înregistrare. Volumul informaţional constituie 3626 octeţi.
E necesar:
a) de format sistemul de mărci (etichete) externe pentru colecţia de date;
b) de calculat volumul necesar de memorie pentru a repartiza colecţia de date;
c) de elaborat schema de repartizare a colecţiei de date pe volum;
d) de efectuat adăugarea (includerea, inserarea) a 10 înregistrări cu următoarele valori ale cheilor: 9, 12, 26, 35, 44, 57,
76, 83, 100, 101;
e) de prezentat schema stării domeniilor memoriei (a indecşilor, de bază şi de depăşire) după fiecare pas de includere a
înregistrărilor noi. La fiecare pas se adaogă cîte o înregistrare pe pistă;
f) de dat interpretarea fizică a procesului de adăugare (la fiecare pas) sub formă de schemă.

Problema № 6
Pe un volum de discuri magnetice se repartizează colecţia de date «Norme», ce constă din 50 de înregistrări
neblocate, care sînt organizate secvenţial indexat. Fiecare înregistrare conţine cîmpul cheii cu lungimea de 3 octeţi şi cîmpul
datelor cu lungimea de 400 octeţi.
 Cheile înregistrărilor au următoarele valori: 201, 205, 207, 212, 214, 320, 325, 328, 330, 433. 435, 436, 438, 439,
440, 542, 544, 547, 550, 560, 561, 662, 666, 667, 670, 671, 672, 675, 680, 700, 701, 704, 705, 707, 709, 751, 757, 761, 771,
775, 781, 790, 800, 815, 816, 820, 830, 932.
Pentru repartizarea colecţiei de date se utilizează unitatea de discuri magnetice din 6 discuri cu 6 suprafeţe de
înregistrare. Volumul informaţional al unei piste constituie 3625 octeţi.
Pistele 8 şi 9 se alocă pentru domeniul de depăşire.
E necesar de îndeplinit pp. a), b), c), e), f) din problema 5:
d) de inclus (inserat, adăugat) 12 înregistrări cu următoarele valori de chei: 202, 321, 335, 478, 545, 689, 693, 703, 741,
810, 825, 936;
g) dacă după înregistrarea indecşilor pe pista 0 rămîne spaţiu liber, satisfăcător pentru a repartiza înregistrări, atunci e
necesar de a efectua această repartizare.

Problema № 7
Colecţia de date «Preţuri» este organizată prin metoda secvenţial-indexată şi conţine 40 de înregistrări neblocate.
Fiecare înregistrare are lungimea de 605 octeţi, în care 5 octeţi constituiesc lungimea cîmpului cheii.
Cheile înregistrărilor au următoarele valori: 10112, 10118, 10213, 10416, 11243, 11297, 11301, 11806, 12001,
12009, 12514, 12973, 13444, 13801, 13906, 13999, 14517, 14536, 14635, 14815, 15111, 15222, 15229, 15555, 15927,
16288, 16486, 16697, 17213, 17321, 17797, 17801, 18000, 18100, 18200, 18300, 19500, 19600, 19700, 19804.
Colecţia de date se repartizează pe unitatea de discuri magnetice din 6 discuri cu 10 suprafeţe de înregistrare.
Volumul informaţional al unei piste constituie 3625 octeţi. Pista 9 se alocă pentru domeniul de depăşire.
E necesar de îndeplinit pp. a), c), e), f) din problema 5;
p. g) din problema 6;
d) de inserat (adăugat, inclus) 15 înregistrări cu următoarele valori de chei: 10200, 11305, 12307, 13899, 15133, 17344,
17787, 19400, 10114, 12111, 14518, 14634, 16291, 18001, 19800.
Problema № 8
 Se dă următorul fragment al schemei de organizare secvenţial-indexată a colecţiei de date:
Element Element de
RO
normal depăşire
Adresa
proprie COC R R1 R2 R3 R4

40.00 40.07.1║18│40.00.16║18│Ø║63│40.01.1║63│63│Ø║

R5 R6... R13 R14 element pustiu

continuarea 91│40.02.1║91│Ø║613│40.06.1║613│ Ø║ │ ║5│D║
pistei
8│D║10│D║11│D║18│D║

40.01 ║25│D║28│D║31│D║36│D║47│D║51│D║54│D║63│D║

40.02 ║70│D║. . . . . .║91│D║

... ...
40.06 ║415│D║. . . . . .║613│D║

40.07 pistele
40.08 domeniului
40.09 de depăşire
După corectare fragmentul schemei al aceeaşi colecţii de date are următoarea prezenţă:
Adresa
R0 R1
proprie
40.00 ║40.07.8║14│40.00.16║18│40.07.05║51│40.01.1║63│40.07.6║

║73│40.02.1║91│40.07.7║423│40.06.1║613│ 40.07.8║ . . .

║5│D║8│D║10│D║11│D║14│D║

40.01 ║25│D║28│D║31│D║36│D║47│D║51│D║

40.02 ║70│D║. . . . . .║83│D║

... ...
40.06 ║415│D║. . . . . .║423│D║

40.07 ║18│D║63│D║91│D║613│D║15│40.07.1│D║

║54│40.07.2│D║85│40.07.3│D║599│40.07.4│D║

40.08

40.09
În scheme cu două linii se desparte o înregistrare de alta, iar cu o linie - cîmpul cheii de cîmpul datelor a fiecărei
înregistrări. Litera D înseamnă conţinutul cîmpului datelor.
E necesar:
a) de comentat (descris) ambele scheme cu depistarea şi indicarea schimbărilor, care au fost efectuată în colecţia de date
iniţială;
 b) de explicat cîte şi ce fel de adaosuri (înserări, introduceri) de înregistrări au avut loc, pe ce pistă şi în ce succesiune
(ordine).

Problema № 9
Este dat următorul fragment de schemă a colecţiei de date secvenţial-indexată:
Element Element de
RO
Adresa normal depăşire
proprie COC R R1 R2 R3 R4
30.00 30.09.1║19│30.00.22║19│Ø║41│30.01.1║41│ Ø║

R5 R6... R13 R14 element pustiu

║87│30.02.1║87│Ø║991│30.08.1║991│Ø║ │ ║1│D║3│D║

║5│D║10│D║19│D║

30.01 ║25│D║29│D║35│D║37│D║40│D║41│D║

30.02 ║42│D║. . . . . .║87│D║

... ...
30.08 ║711│D║. . . . . .║991│D║

30.09 pistă de depăşire

 După corectare fragmentul schemei al aceeaşi colecţii de date are următoarea prezenţă:
RO Element Element de
normal depăşire
Adresa
proprie COC R R1 R2

30.00 30.09.8║10│30.00.22║19│30.09.8║37│30.01.1║41│30.09.6║

║49│30.02.1║87│30.09.5║756│30.08.1║991│30.09.7║

║1│D║3│D║4│D║5│D║10│D║

30.01 ║21│D║25│D║29│D║31│D║35│D║37│D║

30.02 ║42│D║. . . . . .║49│D║

... ...
30.08 ║731│D║. . . . . .║756│D║

30.09 ║991│║19│║87│║41│║ 81│30.09.3│D║

║40│30.09.4│D║850│30.09.1│D║12│30.09.2│D║
În scheme cu linii duble se separează o înregistrare de alta, iar cu o linie-cîmpul cheii de cîmpul datelor
înregistrărilor. Litera D identifică conţinutul cîmpului datelor.
E necesar:
a) de comentat (descris) ambele scheme cu depistarea şi indicarea schimbărilor, ce au avut loc în colecţia de date
iniţială;
b) de explicat cîte şi ce fel de schimbări (adaosuri, inserări, includeri) de înregistrări noi au avut loc, pe ce piste ele s-au
produs şi în ce ordine.

COMPLEXUL DE PROBLEME № 11