Sunteți pe pagina 1din 15

Lucrarea de laborator № 8

Arhitectura și design-ul algoritmilor structurilor de date matriciale (tabelare)


Indicaţii metodice
Tabelare (matriciale) se consideră acele structuri de date ce asigură interconexiunea obiectelor şi caracteristicilor lor prin
intermediul matricei valorilor caracteristicilor.

Cea mai simplă structură de date matricială în matricea valorilor caracteristicilor se conţin atâtea rânduri câte denumiri de
obiecte sunt implicate, şi atâtea coloane câte coloane, câte denumiri de caracteristici se referă la obiectele fixate în
structură. Aceste structuri se mai numesc structuri pe obiecte şi caracteristici. Structurile tabelare compuse conţin mai
multe liste şi subliste de obiecte şi caracteristici plasate pe mai multe niveluri. Structurile în cauză pot fi de 2 categorii:

1. SDT cu parametrii stabili – se caracterizează prin aceia că componenţa obiectelor şi


caracteristicilor proprii pentru fiecare obiect nu se schimbă;
2. SDT cu parametrii variabili – se caracterizează prin aceia că numărul obiectelor şi caracteristicilor
pentru fiecare obiect se schimbă.
Comparativ cu celelalte structuri de date, SDT ocupă un spaţiu mai mare de memorie şi asigură o căutare a datelor mai
eficientă. Însă, renovarea organizării datelor. În afară de aceasta, aceste structuri nu neapărat pot fi aplicate pentru
organizarea multor date ceea ce limitează esenţial aplicarea lor.

În cazul transformărilor sub formă de liste compuse de date, ele se prezintă fiind compuse din 3 liste:

– lista denumirilor obiectelor;


1
– lista denumirilor caracteristicilor obiectelor;
– lista matricei valorilor caracteristicilor.

Ambalarea fizică a SDT este orientată spre economisirea spaţiului memoriei în care se repartizează structura. De
menţionat următoarea particularitate a SDT: Împachetarea fizică se referă numai la matricea valorilor deoarece listele
denumirilor obiectelor şi caracteristicilor nu pot fi la nivel fizic organizate în alt mod decât succesiv. Totodată matricea
valorilor caracteristicilor în cadrul problemelor economice este foarte puţin completată. Coeficientul acestei completări
fiind următorul: Kc ≤ 0,3

De aceea în cazul repartizării matricei valorilor, aşa cum ea iniţial este completată, spaţiul memoriei este
utilizat foarte neeficient, însă căutarea elementelor este operativă, pentru a repartiza cât mai eficient valorile matricei
caracteristicilor sunt aplicate următoarele 3 metode de împachetare fizică a lor:
1. Scala (scară) logică se prezintă ca un şir de biţi ce semnifică prezenţa (1) ori absenţa (0) a valorii
caracteristicii. Scala logică se organizează pentru fiecare rând de valori a caracteristicilor.
2. Metoda perechilor de indecşi constă în aceia că se formează succesiv în fiecare valoare de
caracteristici se înscrie numerele de ordine a obiectului şi caracteristicii respective.
3. Metoda de domeniu de bază şi domeniu de rezervă constă în aceia că pentru înregistrările cu
lungime fixată (de unul şi acelaşi volum) se alocă un spaţiu memorial de un anumit volum. Dacă în colecţia de
date se conţin înregistrări cu lungimi mai mari decât înregistrările cu lungime fixată, atunci se alocă un spaţiu
nou de memorie în care se înregistrează acele unităţi de date ce nu pot fi repartizate în domeniul de bază. În aşa
2
mod această metodă este aplicată în 2 cazuri:
a) când fişierul de date constă din înregistrări semivariabile (o parte din ele sunt de lungime fixată, iar
altă parte de lungime variabilă).
b) atunci când fişierul iniţial de date este completat cu valori noi ale caracteristicilor.
În ambele cazuri în domeniul de bază în locul ultimei valori a caracteristicii se înscrie adresa de legătură cu spaţiul fizic,
în care este repartizată ultima valoare a caracteristicii din domeniul de bază repartizată în domeniul de rezervă. În cazul
când primul domeniu de rezervă este supracompletat se organizează un nou domeniu de rezervă ş.a.m.d.

Această metodă ca regulă este utilizată în cazurile când e necesar de evitat reorganizarea datelor (transcrierea totală a
datelor dintr-un spaţiu de memorie în altul).
Interpretarea grafică atât a structurii matriciale cât şi arborescente pentru utilizatorul final nu este necesară, deoarece
în alt mod aceste structuri nu pot fi prezentate.
Interpretarea analitică prezintă aceste structuri sub formă de liste compuse, deoarece ele sunt spaţial (ierarhice) şi
unităţile compuse pot fi prezentate sub formă de totalităţi de subliste.

3
PROBLEMĂ – MODEL
Este dată următoarea structură tabelară:

Cifrurile Cifrurile caracteristicilor


obiectelor A1 A2 A3 A5 A6 A7 A8 B3 B4 B5
01 34 – 19 18 – 44 – – 27 –
02 – – – 36 – 37 38 39 – 40
05 25 23 – – – 22 – 44 25 –
14 – 20 21 20 22 19 – – – –
15 22 15 – – 17 – – – 18 19
16 – – – – – 9 10 11 12 13
18 9 10 11 12 13 – – – – –
21 19 22 – – – – 20 21 – 33
25 35 – – 39 – – 45 – 46 23
26 – – – 25 26 – 48 29 32 –

E necesar:
1) De organizat schema de repartizare a structurii de date în calculator;
2) De elaborat scalele logice pentru fiecare rând a structurii şi de prezentat în formă densă matricea valorilor,
3) Se preconizează că î rândurile 4 şi 7 sunt supraîncărcate din cauza necesităţii înscrierii suplimentare respectiv a două

4
şi trei elemente. De organizat păstrarea acestor înregistrări suplimentare în domeniul de rezervă;
4) De prezentat structura dată în formă densă de înregistrare cu ajutorul metodei perechilor de indecşi;
5) De organizat (prezentat) schema de corectare a următoarelor înregistrări:
14 A7, 19 → 14 A7, 8
21 A2, 22 → 21 A2, 10
26 A3, - → 26 A3, 35

REZOLVARE:
1. Organizăm schema păstrării structurii de date în memoria calculatorului. Din această structură e
evident că ea este de caracter constant, deoarece fiecare obiect (rând) conţine valorile numai a 5 caracteristici.
Valorile având o lungime fixată.
Pentru a păstra structurile matriciale, în memoria calculatorului se organizează două domenii:
– primul se prezintă sub formă de tabel de concordanţă, aici se înscriu adresele zonelor (domeniilor) obiectelor;
– domeniul de păstrare a valorilor caracteristicilor. Aici se înscriu valorile caracteristicilor cu informaţia asociativă
respectivă.

5
Reieşind din aceasta pe baza conţinutului structurii date domeniile nominalizate vor avea următorul conţinut:

Tabelul de concordanţă
Codul Adresa zonei
obiectului obiectului
01 K1
02 K2
05 K3
14 K4
15 K5
16 K6
18 K7
21 K8
25 K9
26 K10

6
Domeniul de păstrare
Adresa zonei Codurile Nr. Adresa zonei Codurile Nr.
Conţinutul Conţinutul
obiectelor obiectelor d/o obiectelor obiectelor d/o
A1, 34 1 A7, 9 6
A3, 19 3 A8, 10 7
K1 01 A5, 18 4 K6 16 B3, 11 8
A7, 44 6 B4, 12 9
B4, 27 8 B5, 13 10
A5, 36 4 A1, 9 1
A7, 37 6 A2, 10 2
K2 02 A8, 38 7 K7 18 A3, 11 3
B3, 39 8 A5, 12 4
B5, 40 10 A6, 13 5
A1, 25 1 A1, 19 1
A2, 23 2 A2, 22 2
K3 05 A7, 22 6 K8 21 A8, 20 7
B3, 44 8 B3, 21 8
B4, 25 9 B5, 33 10
A2, 20 2 A1, 35 1
K4 14 A3, 21 3 K9 25 A5, 39 4
A5, 20 4 A8, 45 7

7
A6, 22 5 B4, 46 9
A7, 19 6 B5, 23 10
A1, 22 1 A5, 25 4
A2, 15 2 A6, 26 5
K5 15 A6, 17 5 K10 26 A8, 48 7
B4, 16 9 B3, 29 8
B5, 19 10 B4, 32 9

2. Elaborăm scalele logice


Codul
Adresele valorilor
obiectulu Scala logică
caracteristicilor
i
01 1011010010 a11 a13 a14 a16 a19
02 0001011101 a24 a26 a27 a28 a210
05 1100010110 a31 a32 a36 a38 a39
14 0111110000 a42 a43 a44 a45 a46
15 1100100011 a51 a52 a55 a59 510
16 0000011111 a66 a67 a68 a69 a610
18 1111100000 a71 a72 a73 a74 a75
21 1100001101 a81 a82 a87 a88 a810

8
25 1001001011 a91 a94 a97 a99 a910
26 0001101110 a104 a105 a107 a108 a109

3. Organizăm domeniile de rezervă pentru a înregistra elementele noi pentru rândurile (4) –
două elemente şi (7) – trei elemnte.

Domeniul de bază Domeniul de rezervă


Codul Adresele valorilor b41 b42 b43
Scala logică
obiectului caracteristicilor
a46 a49 a410
b41
14 0111110000 a42 a43 a44 a45 a46
b21 b22 b23 b24
b21
18 1111100000 a71 a72 a73 a74 a75 a75 a77 a78 a79

9
4. Prezentăm structura tabelară cu ajutorul metodei perechilor de indecşi
Pe baza structurii iniţiale tabelul perechilor de indecşi va fi următorul:

ai bj cij ai bj cij
1 1 34 4 2 20
1 3 19 4 3 21
1 4 18 4 4 20
1 6 44 4 5 22
1 9 27 4 6 19
2 4 36 5 1 22
2 6 37 5 2 15
2 7 38 5 5 17
2 8 39 5 9 18
2 10 40 5 10 19
3 1 25 6 6 9
3 2 23 6 7 10
3 6 22 6 8 11
3 8 44 ... ... ...
3 9 25

10
5. Organizăm schema corectării valorilor caracteristicilor pentru obiectele 14, 21 şi 26
Adresa zonei Codurile Nr.
Conţinutul
obiectelor obiectelor d/o
A2, 20 2
A3, 21 3
K4 14 A5, 20 4
A6, 22 5
14 A7, 8
A7, 19 6
21 A2, 10 Domeniul de
A1, 19 1 arhivă
A2, 22 2
21 A8, 20 7
26 A3, 35
K8 B3, 21 8 Anulare

B5, 33 10
A5, 25 4
A6, 26 5
K10 26 A8, 48 7
B3, 29 8
B4, 32 9

11
SARCINĂ
Elaborarea (prezentarea) şi împachetarea (ambalarea) fizică a structurilor de date tabelare (matriceale) - SDT

Problema № 1
Este dată următoarea structură de date:

Cifrurile Cifrurile caracteristicilor


obiectelor A1 A3 A4 A6 A7 B1 B3 B5
14 --- 18 29 --- 44 67 --- ---
21 28 29 --- --- 15 45 --- ---
28 --- 13 --- 11 --- 10 --- 33
33 97 --- 79 --- 70 --- 90 ---
45 22 11 98 89 --- --- --- ---
61 --- --- --- --- 56 60 50 46

E necesar:
a) de prezentat schema organizării şi păstrării acestei structuri în memoria calculatorului;
b) de împachetat această structură cu ajutorul perechilor de indecşi şi scărilor (scalelor) logice;
c) se admite că rîndurile obiectelor 14 şi 28 se supraîncarcă ca rezultat a completării lor respectiv cu două şi trei
elemente noi. De organizat păstrarea acestor noi elemente în domeniul de rezervă.

12
Problema № 2
Este dată următoarea structură:

Cifrurile Cifrurile caracteristicilor


obiectelor C1 C2 C4 C8 D2 D5 D8 D9
31 14 49 92 31 --- --- --- ---
45 --- --- --- --- 32 23 23 63
54 35 --- 18 --- 96 --- 69 ---
62 --- 53 --- 81 --- 22 --- 55
74 44 56 --- --- 12 21 --- ---
78 --- --- 19 30 --- --- 75 57

E necesar:
a) de prezentat schema organizării şi păstrării acestei structuri în memoria calculatorului;
b) de împachetat această structură cu ajutorul perechilor de indecşi şi scărilor (scalelor) logice;
c) se admite că rîndurile obiectelor 45 şi 62 se supraîncarcă ca rezultat a completării lor respectiv cu trei şi patru
elemente noi. De organizat păstrarea acestor elemente noi în domeniul de rezervă.

13
Problema № 3
Este dată următoarea structură tabelară:
Cifrurile Cifrurile caracteristicilor
obiectelor C4 C5 C8 C9 D1 D8 D10 D11
71 43 --- 45 --- 47 --- 40 ---
73 --- 34 --- 54 --- 74 --- 94
77 21 --- --- 36 37 --- --- 85
81 --- 33 38 --- 12 63 --- ---
85 52 27 --- --- --- --- 71 94
88 --- --- 11 22 33 44 --- ---

E necesar:
a) de prezentat schema organizării şi păstrării acestei structuri în memoria calculatorului;
b) de împachetat această structură cu ajutorul perechilor de indecşi şi scărilor (scalelor) logice;
c) se admite că rîndurile obiectelor 73 şi 85 se supraîncarcă ca rezultat a completării lor respectiv cu patru şi cinci
elemente noi. De organizat păstrarea acestor elemente noi în domeniul de rezervă.

14
Problema № 4
Este dată următoarea structură tabelară:
Cifrurile Cifrurile caracteristicilor
obiectelor E1 E3 E5 E7 F1 F4 F5 F6
48 --- --- --- --- 41 23 35 18
51 11 --- 22 --- 33 --- 44 ---
63 --- 21 32 --- 45 13 --- ---
68 12 91 --- --- 67 19 --- ---
71 14 --- 58 --- 89 --- 99 ---
75 --- 26 --- 40 --- 30 --- 50

E necesar:
a) de prezentat schema organizării şi păstrării acestei structuri în memoria calculatorului;
b) de împachetat această structură cu ajutorul perechilor de indecşi şi scărilor (scalelor) logice;
c) se admite că rîndurile obiectelor 63 şi 68 se supraîncarcă ca rezultat a completării lor respectiv câte trei elemente noi.
De organizat păstrarea acestor elemente noi în domeniul de rezervă.

15

S-ar putea să vă placă și