Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Facultatea Informatică, Inginerie şi Design

Disciplina: Arhitectura și design-ul algoritmilor

Lucrare de laborator Nr.2

Tema: Structuri de date arborescente

A efectuat

Student gr. TIR-26

Guminiuc Victor

A verificat

Profesor Leahu T.

Chişinău 2018
 1. Scopul lucrării:
Arhitectura, design-ul și algoritmizarea structurilor de date arborescente.

2. Sarcina:

Sînt date un șir de structuri arborescente.

E necesar: să fie prezentate sub formă de structuri de liste compuse în interpretare

analitică şi grafică aceste grafuri.

3. Parte teoretică:

Drept arborescentă se consideră aşa structură de date în care prin intermediul adreselor de
legătură se asigură repartizarea elementelor informaţionale pe nivele ierarhice. Primul nivel se
repartizează numai un singur element, iar pentru elementele următoarelor nivele se organizează
adrese de legătură cu elementele următorului nivel ierarhic. Elementul ce se repartizează la
primul nivel se consideră rădăcină a arborelui.
Din acest motiv şi reieşind din particularităţile constructive ale calculatorului frecvent
sînt utilizate structurile de date arborescente binare.
Drept binară se consideră structura de date în care fiecare element informaţional conţine
nu mai mult de 2 adrese de legătură cu el-le nivelului ierarhic următor şi o singură adresă de
legătură cu elementul nivelului ierarhic superior u=0 şi u=2.
Există structuri de date arborescente binare (S.D.A.) complete şi incomplete. Cele
complete conţin elemente structurale la toate nivelele. Cele incomplete conţin elemente de
această categorie parţial numai la ultimul şi precedente nivele. În cazul când elementul
penultimului nivel nu are relaţii cu elementele ultimului nivel, atunci se consideră că acest nivel
conţine terminatoare.
De asemenea S.D.A. pot fi:
- simetrice
- asimetrice.
Cele simetrice conţin elemente pe deplin la toate nivelele, iar cele asimetrice pot să fie
incomplete. Orice S.D.A. se caracterizează prin următorii 2 parametri:
1. rang, ce caracterizează nr. de nivel ale structurii;
R=M – 1, unde: M – nr. de nivele
2. grupa, ce caracterizează nr. de elemente incidente (derivate)de la unul şi acelaşi element
al nivelului structural precedent.
Pentru a prezenta grafic orice S.D.A. binară e necesar de procedat în următorul mod:
În cazul când succesiunea elementelor structurii nu este ordonată se ia primul element din
succesiune şi se repartizează la nivelul superior, considerându-se rădăcină. În continuare se ia al
doilea element din succesiune, valoarea lui se compară cu valoarea rădăcinii. Dacă valoarea
elementului este mai mare decât rădăcina, atunci el se desenează la următorul nivel şi se trage arc
de la rădăcină; când valoarea elementului este mai mică, acest element se plasează la următorul
nivel pe partea stângă.
Tot aşa se va proceda şi cu următoarele elemente ale succesiunii, de fiecare dată
comparându-le începând cu valoarea rădăcinii.
 În cazul când se întâlnesc elemente egale cu rădăcina ele se înscriu pe partea dreaptă a
elementului incident.
În cazul când succesiunea de el-te este ordonată, se ia elementul din mijloc al succesiunii
şi se înscrie ca rădăcină, după ce din partea dreaptă a succesiunii se găseşte el-tul din mijloc şi se
înscrie pe partea dreaptă a rădăcinii. Iar elementul de mijloc a succesiunii din stânga se înscrie pe
partea stângă a rădăcinii, ş.a.m.d.
Pentru SDA binare în prezent sunt cunoscute 2 metode de bază de împachetare fizică a
lor:
1. metoda săgeţilor (indicatorilor, adreselor de legătură);
2. metoda „trace notation”
Esenţa primei metode constă în aceea că fiecare element a structurii conţine o anumită
componenţă de adrese de legătură. Această componenţă (număr) de adrese de legătură depinde
de numărul de elemente cu care are relaţii elementul dat la nivelul precedent (succedent). Pentru
SDA binare orice element, în afară de rădăcină şi de frunze maximal poate să conţină 3 adrese de
legătură:
– cu elementul incident, de la nivelul precedent;
– cu 2 elemente de la următorul nivel.
Rădăcina conţine numai 2 adrese cu elementele de la nivelul 1, iar fiecare element frunză
(de la ultimul nivel) conţine numai o singură adresă de legătură cu elementul precedent şi 2
terminatori. Dacă elementul se conţine numai la penultimul, ori chiar şi la alt nivel superior,
atunci în loc de terminator conţine un anumit simbol ce semnifică finele poziţiei în structură.
Sensul metodei „trace” constă în aceea că elementele structurii în loc de adresă de
legătură conţine numărul nivelului şi a elementului cu care are relaţie elementul concret.
Această metodă se realizează prin numerotarea succesivă a elementelor de la nivel la nivel.
Ea se aplică pentru a economisi spaţiul pentru elementele asociative. Însă, dacă rangul structurii
este considerabil, e posibil ca „trace”-ul să fie mai voluminos decât adresa de legătură. În acest
caz se trece la adresele de legătură.

4. Rezolvare:

b h

c d e k l

f g m n
 Elaborăm structura arborescentă sub formă de listă compusă: (a (b (c, d (f, g), e), h (k, l
(m, n ))).

b f

c d e g h

Elaborăm structura arborescentă sub formă de listă compusă: (a (b (c, d, e),f (g, h))).

b k m s

c d e n o t

i f g h p q r

Elaborăm structura arborescentă sub formă de listă compusă: (a (b (c, d(i, f, g, h)), k(e),
m(n, o(p, q, r)), s(t))).

b c d

e f g

h k l

Elaborăm structura arborescentă sub formă de listă compusă: (a(b, c(e, f(h, k, l), g), d)).
 Concluzie:
Elaborarea lucrării de laborator presupune însușirea materialului atît la nivel teoretic cât
și practic. În cazul structurilor de date arborescente prin intermediul adreselor de legătură se
asigură repartizarea elementelor informaţionale pe nivele ierarhice. Astfel, putem delimita
structuri de date arborescente simetrice și asimetrice. În urma îndeplinirii sarcinii am realizat
cîte o listă compusă pentru fiecare tip de structură arborescentă, preponderent de formă
asimetrică, deoarece nu se conțin elemente pe deplin la toate nivele ierarhice.