Lucrarea de laborator № 7

Arhitectura și design-ul și algoritmizarea structurilor de date arborescente

Indicaţii metodice
Drept arborescentă se consideră aşa structură de date în care prin intermediul adreselor de legătură se asigură
repartizarea elementelor informaţionale pe nivele ierarhice. Primul nivel se repartizează numai un singur element, iar pentru
elementele următoarelor nivele se organizează adrese de legătură cu elementele următorului nivel ierarhic. Elementul ce se
repartizează la primul nivel se consideră rădăcină a arborelui.
Din acest motiv şi reieşind din particularităţile constructive ale calculatorului frecvent sînt utilizate structurile de date arborescente binare.
Drept binară se consideră structura de date în care fiecare element informaţional conţine nu mai mult de 2 adrese de
legătură cu el-le nivelului ierarhic următor şi o singură adresă de legătură cu elementul nivelului ierarhic superior u=0 şi
u=2.
Există structuri de date arborescente binare (S.D.A.) complete şi incomplete. Cele complete conţin elemente
structurale la toate nivelele. Cele incomplete conţin elemente de această categorie parţial numai la ultimul şi precedente
nivele. În cazul când elementul penultimului nivel nu are relaţii cu elementele ultimului nivel, atunci se consideră că acest
nivel conţine terminatoare.
De asemenea S.D.A. pot fi:
- simetrice
- asimetrice.
Cele simetrice conţin elemente pe deplin la toate nivelele, iar cele asimetrice pot să fie incomplete. Orice S.D.A. se
caracterizează prin următorii 2 parametri:
1. rang, ce caracterizează nr. de nivel ale structurii;
R=M – 1, unde: M – nr. de nivele
2. grupa, ce caracterizează nr. de elemente incidente (derivate)de la unul şi acelaşi element al nivelului structural
precedent.
Pentru a prezenta grafic orice S.D.A. binară e necesar de procedat în următorul mod:
În cazul când succesiunea elementelor structurii nu este ordonată se ia primul element din succesiune şi se
repartizează la nivelul superior, considerându-se rădăcină. În continuare se ia al doilea element din succesiune, valoarea lui

1
se compară cu valoarea rădăcinii. Dacă valoarea elementului este mai mare decât rădăcina, atunci el se desenează la
următorul nivel şi se trage arc de la rădăcină; când valoarea elementului este mai mică, acest element se plasează la
următorul nivel pe partea stângă.
Tot aşa se va proceda şi cu următoarele elemente ale succesiunii, de fiecare dată comparându-le începând cu valoarea
rădăcinii.
În cazul când se întâlnesc elemente egale cu rădăcina ele se înscriu pe partea dreaptă a elementului incident.
În cazul când succesiunea de el-te este ordonată, se ia elementul din mijloc al succesiunii şi se înscrie ca rădăcină, după
ce din partea dreaptă a succesiunii se găseşte el-tul din mijloc şi se înscrie pe partea dreaptă a rădăcinii. Iar elementul de
mijloc a succesiunii din stânga se înscrie pe partea stângă a rădăcinii, ş.a.m.d.
Pentru SDA binare în prezent sunt cunoscute 2 metode de bază de împachetare fizică a lor:
1. metoda săgeţilor (indicatorilor, adreselor de legătură);
2. metoda „trace notation”
Esenţa primei metode constă în aceea că fiecare element a structurii conţine o anumită componenţă de adrese de
legătură. Această componenţă (număr) de adrese de legătură depinde de numărul de elemente cu care are relaţii elementul
dat la nivelul precedent (succedent). Pentru SDA binare orice element, în afară de rădăcină şi de frunze maximal poate să
conţină 3 adrese de legătură:
– cu elementul incident, de la nivelul precedent;
– cu 2 elemente de la următorul nivel.
Rădăcina conţine numai 2 adrese cu elementele de la nivelul 1, iar fiecare element frunză (de la ultimul nivel) conţine
numai o singură adresă de legătură cu elementul precedent şi 2 terminatori. Dacă elementul se conţine numai la penultimul,
ori chiar şi la alt nivel superior, atunci în loc de terminator conţine un anumit simbol ce semnifică finele poziţiei în structură.
Sensul metodei „trace” constă în aceea că elementele structurii în loc de adresă de legătură conţine numărul nivelului
şi a elementului cu care are relaţie elementul concret.
Această metodă se realizează prin numerotarea succesivă a elementelor de la nivel la nivel. Ea se aplică pentru a
economisi spaţiul pentru elementele asociative. Însă, dacă rangul structurii este considerabil, e posibil ca „trace”-ul să fie
mai voluminos decât adresa de legătură. În acest caz se trece la adresele de legătură.

2
 PROBLEMĂ – MODEL № 1
Este dată următoarea succesiune de chei ale înregistrărilor unui fişier:
35, 30, 40, 37, 45, 28, 33, 26, 32, 29, 48, 43, 36, 38, 34.

E necesar:
1. de elaborat structura de date arborescente binară pentru organizarea fişierului;
2. de ambalat fizic structura arborescentă obţinută cu ajutorul metodelor săgeţilor (indicatorilor, adreselor de legătură) şi „trace”;
3. de prezentat grafic ambalarea fizică a fişierului dat prin metoda săgeţilor.

REZOLVARE:
1. Elaborăm structura de date arborescentă binară.
Deoarece structura de elemente este neordonată în rădăcina structurii se înscrie primul element din succesiune.
Următoarele elemente se compară cu elementul rădăcină şi dacă este mai mare se plasează în partea dreaptă, iar dacă este
mei mic în stânga, ş.a.m.d.

35

30 40

28 33 37 45

26 29 32 34 36 38 43 48

3
 2.a) Ambalăm fizic structura arborescentă prin metoda săgeţilor
Convenţional considerăm libere următoarele adrese în memoria internă:
200-205; 230-233; 240; 245; 250-252

Adresele Indicatorii
Elementele
elementelor stâng drept invers
200 35 201 202 –
201 30 205 230 200
202 40 203 204 200
203 37 250 251 202
204 45 245 240 202
205 28 231 233 201
230 33 232 252 201
231 26 TA TA 205
232 32 TA TA 230
233 29 TA TA 205
240 48 TA TA 204
245 43 TA TA 204
250 36 TA TA 203
251 38 TA TA 203
252 34 TA TA 230
TA – terminator arbore;
4
În cazul când structura arborescentă este simetrică, dar nedeplină pentru nodurile ce nu se găsesc la ultimul nivel al
structurii în identificatorii respectivi se înscrie semnul TP – terminatorul poziţiei.

b) Efectuăm ambalarea fizică a succesiunii de elementeprin metoda „trace”

35 1

1.1 30 40 1.2

28 33 37 45
1.1.1 1.1.2 1.2.1 1.2.2

26 29 32 34 36 38 43 48

1.1.1.1 1.1.1.2 1.1.2.1 1.1.2.2 1.2.1.1 1.2.1.2 1.2.2.1 1.2.2.2

5
2. Prezentăm grafic ambalarea fizică a fişierului dat prin metoda săgeţilor
200
35
201
202
201 202
30 40
205 203
230 204

201 201 201 201

30 30 30 30
205 205 205 205
230 230 230 230

201 201 201 201 201 201 201 201

30 30 30 30 30 30 30 30
205 205 205 205 205 205 205 205
230 230 230 230 230 230 230 230

6
 PROBLEMĂ – MODEL № 2
Este dată următoarea succesiune ordonată de chei ale înregistrărilor:
11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 28, 30, 31
Elaborăm structura de date arborescentă binară:
20

15 25

13 18 22 30

11 14 17 19 21 23 28 31

PROBLEMĂ – MODEL № 3
E necesar de prezentat sub formă de listă compusă analitică următoarea structură arborescentă:

b h

c d e k l

f g m n 7
Elaborăm structura arborescentă sub formă de listă compusă: (a (b (c, d (f, g), e), h (k, l (m, n )))

PROBLEMĂ – MODEL № 4
Se dă următoarea listă compusă: a (b (e, g (h)), c (m, f, (k))). E necesar de elaborat structura arborescentă.
Structura arborescentă este următoarea:

b h

e g m f

h k

8
 SARCINĂ
Prezentarea şi împachetarea (ambalarea) fizică a
structurilor de date arborescente (SDA)
Problema № 1
Sunt date două fişiere cu următoarele chei de valori ale înregistrărilor:
I.35, 30, 40, 37, 45, 20, 33, 26, 32, 22, 48, 43, 36, 38, 34;
II.11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 28, 30, 31.
E necesar:
a) de format pe baza acestor fişiere arbori binari, de determinat valorile rangurilor, ordinelor şi dimensiunilor grupelor
lor;
b) pe baza arborilor formaţi de elaborat fişiere cu valorile cheilor ordonate (sortate) în ordine crescîndă;
c) de împachetat (ambalat) arborii elaboraţi prin metodele «trace notation» şi cu ajutorul săgeţilor (adreselor de
legătură). Împachetarea cu adrese de legătură de efectuat în următorul tabel:
Adresele Indicatori
Valorile
cuvintelor
cheilor stâng drept invers
(celulelor)

Lista adreselor libere este următoarea:

200 – 204, 250 – 252, 265 – 270, 275 – 277, 280, 285, 300 – 302, 310 şi 311.
d) de efectuat interpretarea grafică a arborilor împachetaţi cu ajutorul săgeţilor (adreselor de legătură).
e) de prezentat arborii construiţi grafic sub formă de liste compuse în interpretare analitică.

9
 Problema № 2
Sunt date două fişiere cu următoarele valori ale cheilor înregistrărilor:
I. 25, 24, 27, 35, 20, 50, 18, 16, 28, 22, 38, 26, 33, 109, 22;
II. 1, 5, 6, 8, 10, 12. 17, 22, 33, 50, 65, 70, 81, 82.
E necesar de îndeplinit aceiaşi, ce şi în problema 1 cu utilizarea aceleiaşi liste de celule (cuvinte) libere şi tabel de
împachetare a arborilor formaţi.

Problema № 3
Sunt date două fişiere cu următoarele valori ale cheilor înregistrărilor:
I. 7, 26, 14, 16, 13, 9, 7, 8, 11, 24, 14, 10, 15, 14;
II. 15, 17, 19, 20, 21, 22, 27, 28, 30, 41, 45, 50, 61, 70.
E necesar de îndeplinit aceiaşi, ce şi în problema 1 cu utilizarea aceleiaşi liste de celule (cuvinte) libere şi tabel de
împachetare a arborilor formaţi

Problema № 4
Sunt date două fişiere cu următoarele valori ale cheilor înregistrărilor:
I. 13, 6, 1, 18, 12, 17, 13, 23, 6, 19, 28;
II. 1, 3, 5, 6, 10, 28, 30, 45, 50, 52, 53, 87.
E necesar de îndeplinit aceiaşi, ce şi în problema 1 cu utilizarea aceleiaşi liste de celule (cuvinte) libere şi tabel de
împachetare a arborilor formaţi.

Problema № 5
Sunt date două fişiere cu următoarele valori ale cheilor înregistrărilor:
I. 24, 21, 33, 147, 7, 51, 41, 38, 3, 3, 39, 19, 37, 170, 256, 63, 8, 180, 286, 165, 100, 50, 53, 267;

10
 II. 111, 123, 147, 151, 165, 170, 173, 176, 178, 201, 223, 247, 253, 259, 267.
E necesar de îndeplinit aceiaşi, ce şi în problema 1 cu utilizarea aceleiaşi liste de celule (cuvinte) libere şi tabel de
împachetare a arborilor formaţi.

Problema № 6
Fără a prezenta în prealabil sub formă de arbori binari de împachetat (ambalat) fizic cu ajutorul metodei săgeţilor
(adreselor de legătură) următoarele fişiere de valori de chei a înregistrărilor:
I. 15, 20, 16, 13, 30, 25, 44, 17, 35;
II. 33, 16, 45, 44, 30, 12, 10, 8, 27;
III. 12, 10, 9, 8, 22, 23, 27;
IV. 4, 18, 3, 7, 5, 26, 41.
În procesul de împachetare de utilizat lista adreselor libere din problema 1 a sarcinii date.
De efectuat interpretarea grafică a arborilor împachetaţi.
De prezentat arborii împachetaţi sub formă de liste compuse în interpretare grafică.
Problema № 7
Sînt date următoarele structuri arborescente:

a a

b h b f

c d e k l c d e g h

f g m n
11
 a

b k m s

c d e n o t

i f g h p q r

b c d
E necesar să fie prezentate sub formă de structuri de liste compuse în
interpretare analitică şi grafică aceste grafuri.
e f g

h k l

12