Corespondenta-Probleme Situatii Teste Exercitii

RAISA BORCOMAN
Corespondenţă economică
Probleme supuse discuţiei – Limbaj economic – Exerciţii

şi situaţii de caz - Teste
Chişinău, 2002
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Corespondenţă economică
Probleme supuse discuţiei – Limbaj economic – Exerciţii

şi situaţii de caz - Teste
1
DEPARTAMENTUL EDITORIAL-POLIGRAFIC AL A.S.E.M.
„Orice tip de corespondenţă constituie

o forţă care poate fi folosită pentru a-l
influenţa pe cititor. Stăpâniţi această forţă
şi veţi deveni o personalitate puternică,
credibilă, interesantă...”
2
Recomandată de Comisia Metodică a facultăţii „Economie Generală şi Drept” în
calitate de lucrare didactică de referinţă pentru învăţământul preuniversitar, universitar
şi postuniversitar din Moldova.
Recenzenţi: Alexandra Gherasim, conf.univ., dr.

Vadim Cojocaru, prof.univ., dr.
3
Cuprins
Cuvânt înainte ......................................................................................................... 8

Consideraţii metodologice ...................................................................................... 9
Portofoliul seminariilor .......................................................................................... 13

Planuri tematice – Limbaj economic Probleme supuse discuţiei –
Exerciţii, situaţii de caz – Teste ................................................................................ 13
I. Tema 1: Corespondenţa. Noţiuni de bază ......................................................... 13

 Limbaj economic............................................................................................. 14
 Probleme supuse discuţiei .............................................................................. 14
Tema 2: Prezentarea corespondenţei de afaceri................................................... 16
 Limbaj economic............................................................................................. 16
 Probleme supuse discuţiei .............................................................................. 16
Tema 3: Redactarea scrisorii de afaceri ............................................................... 22
 Zece porunci ale corespondenţei de afaceri ...................................................... 23
 Limbaj economic .............................................................................................. 23
 Probleme supuse discuţiei ................................................................................ 23
 Exerciţii şi situaţii ............................................................................................. 25
Tema 4: Scrisori circulare sau avize generale ..................................................... 27
 Limbaj economic............................................................................................ 27
 Exerciţii şi situaţii .......................................................................................... 27
Tema 5: Cererea de ofertă .................................................................................... 30
 Limbaj economic ............................................................................................. 30
 Probleme supuse discuţiei ............................................................................... 30
 Exerciţii şi situaţii de caz............................................................................... 31
4
Tema 6: Oferta ...................................................................................................... 34
 Limbaj economic ............................................................................................. 35
 Exerciţii şi situaţii de caz ................................................................................. 36
Tema 7: Comanda .................................................................................................. 39
 Limbaj economic .............................................................................................. 39
 Exerciţii şi situaţii de caz................................................................................... 40
Tema 8: Reclamaţii ................................................................................................. 43
 Limbaj economic ............................................................................................... 44
 Probleme supuse discuţiei ................................................................................. 44
Tema 9: Remedieri .................................................................................................. 48
 Limbaj economic ............................................................................................... 48
Tema 10: Corespondenţa precontractuală ............................................................ 50
 Limbaj economic ............................................................................................... 50
 Probleme supuse discuţiei .................................................................................. 50
 Exerciţii şi situaţii de caz.................................................................................... 51
Tema 11: Corespondenţa contractuală .................................................................. 53
 Limbaj economic ............................................................................................... 54
Tema 12 Reguli INCOTEBIUS, „Clauze de livrare” cu întindere
internaţională........................................................................................................... 55
 Limbaj economic ............................................................................................. 56
5
Tema 13:Corespondenţa privind diversele aspecte ale activităţii interne ........ 59
 Limbaj economic ............................................................................................... 60
Tema 14: Corespondenţa de afaceri privată ......................................................... 62
 Limbaj economic ............................................................................................... 62
 Exerciţii şi situaţii de caz..................................................................................... 63
Tema 15: Redactarea unui Curriculum vitae ........................................................ 65
 Limbaj economic ................................................................................................ 65
 Probleme supuse discuţiei ................................................................................... 65
Tema 16: Scrisori de referinţă şi recomandare ..................................................... 76
Tema 17: Scrisoare de prezentare .......................................................................... 78
Tema 18: Cererea personală ................................................................................... 80
II. 1. Teste de evaluare a cunoştinţelor acumulate ................................................82
2. Test final ........................................................................................................ 112
III. Bibliografie ...................................................................................................... 116
6
Cuvânt înainte
O scrisoare, un act, indiferent de scop, constituie, adeseori, primul contact cu

interlocutorul: fie el viitorul manager, coleg de serviciu sau partener de afaceri. În acest
scop, orice tip de lucrare scrisă, cu atât mai mult cea care face parte din corespondenţa
oficială, necesită o redactare cu maximum de atenţie.
Elaborată în baza materialului teoretic pe care îl însumează
disciplina„Corespondenţa economică”, lucrarea de faţă se doreşte a fi un suport pentru
seminarii răspunzând unui deziderat al celor ce vor să-şi dezvolte abilităţile de redactare
a corespondenţei de afaceri.
Pentru a putea desprinde şi reţine reguli principale ce fac parte din conţinutul
manualului de „Corespondenţă şi uzanţe de protocol”, fiecare lecţie practică se iniţiază
cu un plan desfăşurat al noţiunilor fundamentale, conform programei cursului, urmat de
un limbaj terminologic, preponderent economic, indispensabil conţinutului scrisorilor
de faceri, şi de probleme supuse discuţiei. Acest fapt oferă studentului repere necesare
pentru rezolvarea exerciţiilor şi situaţiilor, după caz, care urmează la finele fiecărei
teme.
Pentru verificarea şi autoverificare sunt date Teste tematice şi un Test final, care
evoluează cunoştinţele generale ale studentului.
Oferindu-vă acest material, vă doresc succes în pregătirea Dumneavoastră, mai
întâi în calitate de studenţi, şi, mai apoi – specialişti competenţi.
Conf.univ., dr., Raisa Borcoman
7
Considerente metodologice
Scop – Obiectiv – Metode de predare – Evaluare – Fond de timp.
Prezentul curs are la bază motivaţia de a pune la dispoziţia studenţilor un
material practic care sintetizează o parte importantă a „secretelor” capabile să genereze
deprinderi de a stăpâni cât mai bine arta de întocmire a corespondenţei economice.
Scopul major al cursului este tridimensional:

 Conştientizarea de către studenţi a importanţei privind studierea, însuşirea şi
practicarea activităţii de redactare eficientă a corespondenţei;
 Acumularea de către ei a unui stoc de cunoştinţe şi privind privind regulile de
redactare a corespondenţei şi formarea abilităţilor corespunzătoare pentru
obţinerea succesului în activitatea de corespondenţă;
 Amplificarea şi încadrarea cunoştinţelor teoretice în funcţie de noile realităţi
ale activităţii profesionale.
Prin obiectivele proiectate, se pune accentul, în primul rând, pe formarea de
capacităţi şi aptitudini care au la bază anumite cunoştinţe, toate împreună având ca
finalitate definitivarea formării profesionale.
Obiectivele generale:
La nivel de cunoaştere:
- cunoaşterea particularităţilor de prezentare a corespondenţei economice şi a
corespondenţei private de afaceri;
- cunoaşterea normelor corespondenţei oficiale şi a regulilor de redactare a actelor
şi scrisorilor de afaceri;
- însuşirea regulilor elementare de protocol privind dresarea şi prezentarea
scrisorilor de afaceri;
8
- însuşirea lexicului limbajului de afaceri, a clişeelor şi expresiilor de etichetă,
dobândirea competenţei de utilizare corectă a lor în sfera de comunicare oficială
scrisă;
- însuşirea diferitelor împrumuturi, neologisme-termeni, a căror apariţie ţine de
reorganizarea economiei de piaţă naţionale.
La nivel de aplicare şi integrare:
- aplicarea tehnicilor de redactare a corespondenţei în practica de întocmire a
scrisorilor de afaceri;
- integrarea limbajului terminologic nou asimilat în comunicarea scrisă şi orală;
- acumularea abilităţilor de formulare individuală a corespondenţei în funcţie de
viitoarele activităţi profesionale.
Metodele de predare-învăţare
În activitatea de predare-învăţare a acestui curs predomină metodele cu caracter
activ-participativ care sporesc potenţialul intelectual al studenţilor. Or, sunt folosite cu
precădere, trei grupe de metode:
a) Specifice operaţionalizării noţiunilor economice:
- analiza textului economic.
b) Centrate pe acţiunea profesorului şi a studenţilor(tip interactiv):
- dialog didactic argumentativ;
- conversaţie euristică;
- discuţie colectivă.
c) Centrate, cu precădere, pe acţiunea studenţilor:
- problematizarea;
- rezolvarea de probleme în grup;
- studiu de caz;
- brainstorming-ul;
- tema de cercetare;
- jocul de rol;
- argumentarea şi contrargumentarea;
9
- „Phillips 6-6”.
Metode de evaluare
Evaluarea va avea scopul de a constata efectele cursului predat şi de a aprecia, în
perspectiva obiectivelor urmărite, rezultatele obţinute de studenţi. Or, evaluarea va viza
cunoştinţele şi competenţele practice ale studenţilor.
Vor fi utilizate următoarele tipuri de evaluare:
a) Formativă – verificări sistematice, pe tot parcursul predării cursului. Prin intermediul
acestei evaluări se vor stabili factorii care au asigurat reuşita sau au provocat eşecul,
cu scopul adoptării procesului didactic la posibilităţile diferenţiate ale studenţilor.
Evaluarea se va realiza la seminarii şi în baza a două teste curente, care vor
însuma 5-6 teme.
b) Finală (sumativă) – la sfârşitul cursului, cu scopul cunoaşterii nivelului real de
stăpânire a materiei. Se va realiza în baza unui test, care va cuprinde atât subiecte cu
răspuns închis şi deschis, cât şi subiecte ce solicită redactarea de acte şi scrisori în
funcţie de diferite situaţii de caz.
PLANUL /FONDUL DE TIMP/:
Nr.de Conţinuturi Prelegeri Seminarii Total
FA, IE Alte FA, IE corespunzător
ord.
specialităţi
1 2 1 2
30 16 16 14 46 30
1. Corespondenţă. Noţiuni de bază 1 1

2. Prezentarea corespondenţei de 1 1 1 1 2 2
afaceri
3. Redactarea scrisorilor de afaceri 2 2 1 1 3 3
4. Scrisori circulare sau avize 2 1 1 1 3 2
generale
5. Cererea de ofertă 2 2 2 2 4 4
6. Oferta. Comanda 2 2 2 2 4 4
7. Recalamaţii şi Remedieri 2 2 2 2 5 4
8. Corespondenţa cu banca. 2 1 1 1 3 2
10
9. Corespondenţa precontractuală 2 2
10. Corespondenţa contractuală. 4 2 2 1 5 3

„Reguli ICOTERMS”
11. Corespondenţa privind diversele 2 1 2 1 4 2

aspecte ale activităţii interne
12. Corespondenţa privată de afaceri 2 1 2 1
13. Redactarea unui CV. Cererea 4 1 1 1 5 2

personală
14. Scrisori de referinţă şi de 2 1 1 3 1

recomandare. Scrisoarea de
prezentare
Total: 30 16 16 14 46 30
11
PORTOFOLIUL SEMINARIILOR
Planuri tematice – Limbaj economic –
Probleme supuse discuţiei – Exerciţii, situaţii de caz – Teste
Tema 1: Corespondenţa. Noţiuni de bază
1. Definirea corespondenţei oficiale-metodă indispensabilă de comunicare scrisă

pentru agenţii economici:
 Noţiuni: corespondenţă oficială; corespondenţă economică; corespondenţa –
disciplină de studii;
 Obiective generale şi particulare;
 Cerinţe actuale faţă de corespondenţă.
2. Importanţa activităţii de corespondenţă la etapa actuală: comunicare scrisă sau
orală?
 Avantajele corespondenţei faţă de alte mijloace de comunicare.
3. Clasificarea corespondenţei oficiale:
 După natura emitentului: privată şi oficială;
 După modul de întocmire: tipizată şi netipizată:
 După obiectul corespondenţei: de solicitare, de dispoziţie, de informare, de
constatare, însoţitoare de acte, de reclamare, doveditoare;
 Din punctul de vedere al iniţiativei de trimitere: de iniţiativă, de răspuns, de
revenire.
 După natura exemplarelor sau modul de întocmire: originalul, copia, copia de pe
original, duplicatul.
 După modul de transmitere: corespondenţa obişnuită, corespondenţa telegrafică,
telex, corespondenţa publicistică.
 După criteriile poştale sau regimul de circulaţie: corespondenţa simplă;
corespondenţa cu indicaţii speciale, corespondenţa cu regim special.
12
! Limbaj economic: agent, biblioraft, bruion, clasor, a dresa, dezirabil, înscris,
rigoare, a sista.
Probleme supuse discuţiei
1.Continuaţi şirul obiectivelor:

O scrisoare permite:
 iniţierea relaţiilor dintre persoanele fizice sau juridice;
 stabilirea relaţiilor acestora în scopul rezolvării intereselor proprii;
 explicarea, rectificarea, soluţionarea unor probleme.
2. În care dintre situaţiile date scrisoarea este cel mai bun mijloc de atingere a
scopului sconta?
- informarea destinatarului;
- influenţarea destinatarului;
- exprimarea regretului, a scuzelor;
- solicitarea produselor;
- oferirea produselor;
- anularea comenzii;
- acceptarea comenzii;
- exprimarea condoleanţelor;
- modificarea comenzii;
- sistarea relaţiilor.
3. Situaţiile de mai jos (a,b,c,d) pot fi soluţionate mai eficient prin:
- corespondenţă;
- comunicare telefonică;
- comunicare interpersonală.
Motivaţi varianta răspunsului:
a) a oferi cuiva un post de lucru;
b) a-l informa pe subaltern despre majorarea salariului;
c) a solicita agenţiei de turism informaţii despre programul de zbor al avioanelor;
13
d) a se adresa unei agenţii (care indică în aviz numărul de telefon şi adresa) în
privinţa angajării în serviciu;

4. Corespondenţa de afaceri este unul din “cele mai eficiente mijloace de comunicare
între întreprinderi şi firme”. Sunteţi de acord cu această confirmare? Motivaţi-vă
părerea Dumneavoastră.
14
Tema 2: Prezentarea corespondenţei
1. Papetăria de birou. Calităţile papetăriei folosite (în funcţie de activitatea

unităţilor economice). Procesul de imprimare: tipărirea, gravarea, termografia,
filigranul. Aşezarea în plic.
2. Forma grafică de prezentare a textului unei scrisori de afaceri. Plasarea
textului în pagină. Tipurile de fonturi. Mărimea fontului. Intervalele dintre litere.
Alineatele. Enumerările. Paragrafele.
3. Particularităţi gramaticale, lexicale şi stilistice specifice corespondenţei de
afaceri. Claritatea şi simplitatea. Calchierile. Echivocurile. Pleonasmul şi
tautologia. Contradictio in adiecto. Greşeli generate de paronime. Greşeli
generate de folosirea inadecvată a sinonimelor. Folosirea cuvintelor recente.
Precizia. Tonul deferent al scrisorii. Formularea individuală.
! Limbaj economic: agent, biblioraft, bruion, clasor, a dresa, dezirabil, înscris, rigoare,
a sista, design, filigran, font, a tria, aldin, a investi, a învesti, deferent.
Exerciţii şi situaţii
I. Folosindu-le permanent în procesul de comunicare, calchierile se infiltrează şi în
stilul administrativ. Depistaţi-le în frazele de mai jos şi faceţi corectările
corespunzătoare:
- Vă garantăm că ne vom isprăvi cu lucrările până la data indicată în contract.
- Au trecut de acum 90 de zile de la primirea comenzii şi am vrea să vă reamintim
că încă nu v-aţi achitat cu toate datoriile.
- Regretăm mult, dar trebuie să ne dezicem de la următoarea comandă, din motivul
că stocurile noastre nu s-au epuizat încă.
- Am vrea să vă informăm că ne-am determinat la achiziţionarea a 10 (zece) loturi
de ardezie, art. 573.
- Ne-am hotărât la aceasta graţie relaţiilor oneste pe care le-am realizat cu Dvs. în
acest răstimp.
15
- Ne-a cointeresat mult oferta Dvs. şi am hotărât să facem cunoştinţă mai detaliat cu
ea.
- Suntem încrezuţi că veţi primi o satisfacţie vizitând expoziţia acestor produse.
- Reieşind din cele spuse, suntem datori să vă acoperim prejudiciile aduse.
- Vom hotărî această întrebare la următoarea şedinţă; azi însă vom precauta
problema privind achiziţionarea unui ambalaj adecvat pentru noile produse.
- Vor fi eliberate de taxe doar firmele care vor realiza produsele autohtone.
- Şi în rezultat, am adus firmei un profit de 20 ml. lei.
- Trebuie să vă daţi seama de responsabilitatea momentului, pentru a nu face greşeli
în expedierea acestei comenzi de valoare.
- Joi, şedinţa volantă-fulger va avea loc la ora 1100.
- Mai avem nevoie undeva de vreo douăzeci de tone de nisip.
- Care sunt termenii optimali de realizare a acestei comenzi?
- Vă invităm în fiecare joi (primul seans) să vizionaţi filmele tinereţii Dvs.
- Modul de oformare grafică are o importanţă pentru reuşita ofertelor.
II. Stăpânirea insuficientă a sensului unor cuvinte conduce la situaţia când nici
raportul de cauzalitate nu este sesizat corect şi, din această pricină, se comit atât erori
de fond, cât şi de formulare. În acest context, depistaţi greşelile de mai jos, comentaţi-
le şi faceţi corectitudinile necesare.
1. Se confirmă tendinţele care s-au manifestat, mai ales, în ultimii ani în privinţa
accentuării pauperizării populaţiei ca urmare a degradării condiţiilor de trai şi
reducerii drastice a puterii de cumpărare.
2. Trebuie să ne mândrim cu faptul că noi am demonstrat - de-a lungul timpului, în
condiţii dintre cele mai vitrege – că am fost, suntem şi, sunt convins, că vom fi şi în
viitor un etalon de comparaţie pentru toţi aceia care doresc binele public.
3. În pofida ploii căzute şi a începutului de lapoviţă, programul vizitei şi-a urmat cursul
stabilit, astfel încât totul s-a desfăşurat la orele fixate înainte, iar convorbirile avute
cu reprezentanţii oficiali au permis să se ajungă la rezultatele obţinute.
16
4. În acest fel, agenţii comerciali care produc, industrializează ori comercializează
produse agricole sau agroalimentare vor avea la dispoziţie mai multe resurse
financiare pentru o mai buna desfăşurare a propriei activităţi.
5. Avem toate temeiurile să privim cu satisfacţia care ne produce un real sentiment de
mulţumire la performanţele bune înregistrate, în ultimul timp, în activitatea firmei
noastre.
6. În cercetările întreprinse s-a pus accentul pe identificarea coordonatelor şi reperelor
principale ale problemelor cardinale care se află în faţa noastră în prezent şi în viitor.
7. Poziţia noastră în această chestiune controversată, a fost, este şi va fi, deopotrivă,
tranşată şi lipsită de echivoc, astfel încât ne axăm, în principal, pe documentele
prezentate de aceste trei firme.
8. Acum suntem în situaţia de a cunoaşte foarte bine procedura care se aplică pentru ca
negocierile să se desfăşoare în condiţiile cele mai optime.
9. Suntem îngrijoraţi şi nemulţumiţi de agravarea continuă a situaţiei din economia
moldovenească.
10.Trebuie să ştiţi că întârzierile permanente cu livrarea produselor au un impact
negativ asupra planurilor noastre de viitor.
11.Este cazul să ne spuneţi deschis că nu mai trebuie să ne facem iluzii deşarte în
legătură cu acoperirea prejudiciilor morale aduse.
12.După cele spese înainte, o dată cu epuizarea argumentelor şi contraargumentelor şi
încheierea analizei amendamentelor, putem să conchidem în final că fenomenul
economic aflat în discuţie merită să se situeze pe axul principal al acţiunii noastre
politice.
13.Ne străduim să lucrăm împreună în aşa fel, încât bilanţul pe care îl vom încheia să
aibă un final pozitiv.
14.Această vizită deschide perspectiva unor relaţii mult mai fructuoase în viitor.
III. Fiecare cuvânt are sensul lui care îl situează în raport de compatibilitate sau
incompatibilitate cu altele. În următoarele contexte depistaţi îmbinările în care unul
17
dintre cuvinte exprimă o noţiune incompatibilă cu termenul determinat; de
exemplu:” întrajutorare univocă”, ” procent la mie”:
1. În ultimul timp se recurge des şi perseverent la atâtea şi atâtea exagerări ale
realităţilor economice…
2. Trebuie să elaborăm un program de urgenţă pe termen mediu şi lung care să rezolve
problemele presante cu care se confruntă întreprinderea.
3. Este necesar de a acorda cea mai mare atenţie acestei secţii care realizează constant
pierderi enorme.
4. Fenomenele negative cu care ne confruntăm permanent au un caracter conjunctural
şi ele relevă concepţii greşite în rândurile salariaţilor.
5. Soluţia dezastrului care se apropie inevitabil constă în regândirea politicii oficiale, în
special a celei de reformă economică.
6. Trebuie să spunem deschis că nu există altă şansă decât cea de a renunţa la unităţile şi
capacităţile care nu au nici un fel de perspectivă de succes.
7. Avem de a face cu mici neînţelegeri care determină situaţia conflictuală.
8. Există un număr îngrijorător de mare de agenţi economici care încalcă sistematic zeci
de prevederi legale care n-au fost îndeplinite niciodată.
9. Este inacceptabil ca soluţionarea acestei probleme să se facă atât de abrupt, când
avem de-a face cu un complex industrial care trebuie să se rezolve gradual, însă radical,
fără nici un fel de etape intermediare.
IV. Imprecizia termenilor, abuzul de metafore şi de împrumuturi din domenii care nu

intră în sfera economiei fac tot mai dificilă înţelegerea unor fapte şi date chiar din
actualitatea imediată. Depistaţi greşelile de exprimare din contextele următoare:
Cum v-aţi exprima Dumneavoastră?
1. Suntem fericiţi să participăm la ctitoria construcţiei pe care aţi realizat-o Dvs.
2. Ne bucurăm că managerul acestei întreprinderi este o persoană ca Dvs., atât de
autoritară.
3. În condiţiile date, conducerea societăţii comerciale a adoptat fortuit decizii care au
condus la această situaţie.
18
4. Sperăm că vom avea o şedinţă lucrativă, căci avem de examinat probleme stringente
ale activităţii firmei.
5. Pentru situaţia noastră soluţia aceasta este salutabilă.
6. Cunoaştem şi faptul că aveţi o influenţă preponderabilă între firmele comerciale.
7. Vă rugăm mult să ne prezentaţi şi un libret al utilajului pe care îl recomandaţi.
8. Am învestit în această întreprindere 200 mlne lei.
9. Dacă vrei să-ţi reclami producţia, recurge la presă ori radioteleviziune.
10. Compania avea 20 de parteneri care realizau produsele sale în ţară şi după hotarele
ei.
V. O bună cunoaştere a termenilor va sta la baza unui principiu – concizia – fără de

care textul unei scrisori de afaceri îşi pierde din valoarea sa. Pentru a respecta
principiul conciziei, substituiţi perifrazele evidenţiate în contexte cu termenii
adecvaţi.
1. La solicitarea Dumneavoastră, agenţii noştri comerciali, mijlocitori în încheierea
tranzacţiilor, vă vor face o vizită pentru a pune la punct toate detaliile necesare.
2. Comisionul de intermediere care va fi perceput de broker îl vom aproba împreună.
3. Perioada de creştere a producţiei, a investiţiilor, profiturilor în întreprinderi şi
scăderii şomajului în ţară a avut impact pozitiv şi asupra firmei noastre.
4. Cantităţile de combustibili acumulate în depozitele noastre depăşeşte volumul
solicitat de Dumneavoastră.
5. Vă reamintim că achitarea trebuie făcută până la termenul indicat în contract, de
altfel nu vă vom putea oferi reducerea de preţ pe care aţi solicitat-o.
VI. Găsiţi accepţiile cuvintelor de mai jos şi introduceţi-le în mici contexte:

a evalua, perifrază, deferent, eventual, alocaţie, serviabil, fortuit, manager, temporal,
acceptare, a prescrie, virtual, arbitral, a invoca, efectiv.
Alăturaţi-le paronime corespunzătoare şi explicaţi sensul lor.
19
VII. Executarea la timp, fără întârziere, a lucrărilor evită aglomerarea de
corespondenţă nerezolvată, fiind şi un act de politeţe faţă de destinatar. Meditaţi
asupra situaţiei de caz. Ce concluzie puteţi trage pentru Dumneavoastră din acest
context? În ce constă cheia succesului în această situaţie?
“Managera “X” a Companiei “Maniere” i-a telefonat managerului “Y” al
Companiei “Voxtel” şi i-a explicat că Compania ei le solicită o propunere pentru un
seminar de “Bune maniere la telefon”. A întrebat dacă ar dori Compania “Voxtel” să
pregătească o ofertă. “Desigur”, i s-a răspuns. Managera “X” s-a simţit obligată să-i
spună domnului “Y” că şi alte nouă Companii fuseseră invitate să facă oferte pentru
acest proiect. Fără să se emoţioneze la auzul acestei veşti, aceea a întreba-o: “Când aţi
vrea să primiţi oferta?”.
“De joi într-o săptămână”, i s-a răspuns. “O s-o aveţi de miercuri într-o săptămână,
” a asigurat-o “Y”.
De miercuri într-o săptămână i s-a înmânat oferta care fusese pregătită, verificată
şi răsverificată. După o săptămână, “Y” a luat din nou legătura cu doamna “X” şi a
întrebat-o dacă ea şi comitetul ei de conducere au nevoie de date în plus de la firma lor
pentru luarea deciziei. I s-a răspuns că oferta este suficientă şi că ei încă mai primesc
oferte de la alte companii.
Au trecut două luni. De fiecare dată când “Y” dădea telefon, afla că aceia mai
eliminaseră din oferte: din zece rămaseră opt, mai apoi cinci, apoi trei, două. Oferta
Companiei “Voxtel” rămăsese pe listă. Mai mult, compania a obţinut contractul. După
ziua cea mare, în care a fost prezentat seminarul, managerul “Y” s-a interesat datorită
cărui fapt a fost preferată oferta companiei lor? De ce a fost selectată din cele zece
oferte care erau la fel de bune?
Răspunsul era foarte simplu. Managera “X” i-a explicat că… (continuaţi
răspunsul, menţionând factorul determinant care a scos în evidenţă oferta companiei
“Voxtel” printre celelalte).
VIII. Treceţi în revistă greşelile generale care se comit în corespondenţă.
Tema 3: Redactarea scrisorii de afaceri
20
1. Norma de scrisoare oficială. Elementele componente ale scrisorii:
Antetul:
- denumirea întreprinderii, companiei, firmei sau numele expeditorului;
- statutul juridic al unităţii comerciale;
- adresa;
- cuantumul capitalului social;
- cutia poştală;
- adresa fişierului;
- numărul de telefon precedat de prefixul ţării şi prefixul localităţii;
- numărul de fax.
Referinţe: Data şi numărul scrisorii.
Adresa destinatarului: Numele şi funcţia destinatarului; denumirea unităţii economice;
denumirea direcţiei, biroului; adresa firmei.
Folosirea titlurilor în scris.
Obiectul scrisorii: Reguli de formulare a obiectului scrisorii.
Formule de adresare: Folosirea corectă a formulelor de salut: în reclame/oferte
generale; când se cunoaşte funcţia şi titlul interlocutorului; pentru oficialităţi
importante. Formule de adresare pentru corespondenţa de afaceri internaţională.
Textul scrisorii. Tipuri de introduceri. Tratarea subiectului: metoda directă şi indirectă
de redactare a textului. Consideraţii stilistice: formulări la imperativ, întrebări directe,
exprimări eliptice, abateri de la topica frazei.
Formule de politeţe: Formule de politeţe curente; Formule utilizate în scrisori de
afaceri; Formule utilizate în scrisori protocolare.
Semnătura: Plasarea semnăturilor, modul de semnare în absenţa autorului.
Ştampila. Anexele. Menţiuni: „Secret”, „Strict secret”, „Confidenţial”.
! Zece porunci ale corespondenţei de afaceri:

21
1. Scrieţi scrisoarea pe hârtie de calitate;
2. Prezentaţi adecvat forma grafică a scrisorii, în funcţie de prilejul şi obiectul ei;
3. Folosiţi un limbaj simplu şi clar;
4. Evitaţi orice greşeli gramaticale şi stilistice;
5. Folosiţi cu acurateţe neologismele sau cuvintele apărute recent (împrumuturile),
în funcţie de oportunitatea lor sau de nivelul de cunoaştere a lor de către
destinatar;
6. Nu exageraţi datele şi informaţiile cu scopul de a-l convinge pe interlocutor; o
bună scrisoare de afaceri are succes când este sinceră;
7. Păstraţi tonul deferent al scrisorii: limbajul obscen provoacă oroare faţă de
interlocutor;
8. Inseraţi numele destinatarului cu acelaşi scris în textul scrisorii;
9. Trataţi subiectul din punctul de vedere al interlocutorului, urmărind interesele,
problemele, doleanţele şi speranţele lui;
10.Trataţi problema expusă în scrisoare concis, dar exhaustiv.
! Limbaj economic: alambica, antedată, antet, comandită, consideraţie, efigie,

factură, facturier, implicit, latitudine, mostră, nonconformism, pertinent, sigiliu,
silenţios, solicitudine, speţă, sucursală.
 Probleme supuse discuţiei:
1. Ce recomandă norma de scrisoare obişnuită spre deosebire de cea cu caracter

economic? În practica de primire şi de expediere a corespondenţei aţi mai întîlnit şi
alte norme de scrisoare? De ce situaţii au fost condiţionate atarele devieri de la norma
obişnuită de scrisoare?
2. Enumeraţi elementele unei scrisori economice. Care dintre ele le-am putea numi
ocazionale? În ce situaţii ar putea lipsi unele dintre ele?
22
3. Referinţa la o scrisoare (Ref. Nr. 2504 din 20. 09. 2002) este considerată element
obligatoriu sau ocazional? Motivaţi-vă răspunsul.
4. Cu care dintre formulările de mai jos sunteţi de acord? Explicaţi de ce?

a) Folosirea formei de adresare şi a titulărilor de funcţie sau de profesie în scris
joacă un rol decisiv în afaceri;
b) A te adresa în scris celorlalţi cu forme de adresare: “domn”, “doamna”,
”domni”, ”doamne” şi cu titlul de funcţie şi profesie este doar o problemă de
curtoazie;
c) Afacerea este pe jumătate câştigată atunci când în formulele de adresare sunt
folosite titlurile persoanelor destinatare.
5. În ce mod veţi scrie numele destinatarilor, dacă scrisoarea este adresată unui
personaj cu funcţie oficială (de exemplu unui judecător şi soţiei lui)?
6. În ce situaţii veţi scrie următoarele formule de apel: “Stimaţi domni /

doamne”, “Stimate domnule director”, “Către toţi cei care pot fi interesaţi!”
7. Enumeraţi titlurile şi funcţiile care pot fi scrise cu literă mare.
8. Exemplificaţi metodele directă şi indirectă folosite la tratarea subiectului. În ce

situaţie poate fi folosită fiecare din ele?
9. Ce fel de scrisori pot fi scrise de mână?
10. Cum veţi proceda în cazul când trebuie să trimiteţi o scrisoare unui om de afaceri
pe care nu-l cunoaşteţi?
23
1. Redactaţi un antet central în care trebuie să se indice:
- denumirea unei societăţi mixte;
- adresa completă;
- telefon, telex;
- capitalul şi contul în bancă;
- numele directorului.
2. Redactaţi un antet lateral, care trebuie să cuprindă toate elementele

corespunzătoare. Indicaţi numărul de înregistrare al scrisorii şi referinţa.
3. Adresa destinatarului poate fi plasată pe foaie în două moduri. Demonstraţi acest

lucru, redactând două adrese pentru ambele situaţii.
4. Redactaţi adrese în care numele destinatarului să fie:

a) cu titlu de funcţie, la cazul Nominativ;
b) cu titlu de funcţie, la cazul Dativ;
c) cu titlu de funcţie plasat înaintea numelui;
5. Cum veţi redacta adresa unei scrisori destinate unui doctor în economie şi soţiei lui?
6. Formulaţi obiectele scrisorilor în care se vorbeşte despre:

a) o întârziere în livrarea unei comenzi;
b) un anunţ din ziar în care se oferă spre vânzare angro produse alimentare;
c) prejudiciile aduse de către o firmă altei firme în urma transportării unor
mărfuri;
d) solicitare de mostre/eşantioane privind vinuri demiseci;
7. Scrieţi zece formule de introducere pentru diferite obiecte ale scrisorilor de afaceri.
24
8. Formulaţi câte două-trei formule de introducere pentru următoarele situaţii:
a) confirmarea primirii unui document;
b) scrisoarea este adresată pentru prima dată unui potenţial partener cu scopul de a
preciza modul în care autorul a aflat despre afacerea acestuia;
c) autorul enunţă problema ce urmează a fi tratată;
d) autorul se referă la un fapt sau la o scrisoare anterioară;
9. Scrieţi câte două formule de încheiere a scrisorilor pentru următoarele situaţii:

a) autorul îşi exprimă speranţa de a primi un răspuns sau o confirmare;
b) autorul doreşte să încheie o afacere reciproc avantajoasă;
c) autorul face referire la urgenţa de a clarifica modul de soluţionare a unei probleme;
d) autorul speră că destinatarul va accepta propunerea făcută;
10. Enumeraţi în scris cele mai curente formule de politeţe. Comentaţi pentru ce situaţii
poate fi folosită fiecare din ele.
11. Ce raport este între următoarele perechi de cuvinte? Care este accepţia lor?
a) considerabil – consideraţie – considerare – consideraţiune- considerent;
b) factură – facturare - facturier – factorie;
c) implicit – implicaţie;
d) pertinent – pertinenţă – impertinent;
e) silenţios – silenţiator;
f) solicitudine – solicitant – solicitare – solicitator;
g) speţe – speze – spese.
Tema 4: Scrisori curriculare sau avize generale
25
1. Reguli de redactare a scrisorilor circulare:
- Acte lansate de un organ juridic superior;
- Scrisori circulare de afaceri folosite în activitatea comercială; scopul lor; părţile
componente ale circularelor; circulara fără destinatar; circularele personalizate.
- Relansările.
2. Anunţurile. Scopul anunţului de afaceri. Reguli de redactare a anunţului. Calităţile

unui anunţ eficient: formularea introducerii atractive; eficienţa stilului familiar (simplu);
folosirea sloganelor şi a cuvintelor academice, a termenilor tehnici şi a celor inediţi;
calitatea limbajului: evitarea cuvintelor cu accepţii aproximative şi a exprimărilor
echivoce.
! Limbaj economic: marochinărie, reprezentanţă naţională, reprezentanţă

comercială, sold.
Exerciţii şi situaţii de caz

1. Citiţi atent circulara de mai jos. Comentaţi greşelile care au fost comise la
redactarea ei. De ce reguli n-a ţinut cont redactantul întocmind circulara? Revizuiţi
textul.
Stimaţi domni!
Aşa cum ştiţi cu toţii, serviciul nostru de activităţi funcţionează de aproape

un an. Din păcate, însă mulţi dintre noi încă mai cad în greşeala de a trimite
comenzi direct furnizorului.
Îmi dau seama cât e de greu să renunţi la un obicei atât de vechi, dar sunt
sigur că veţi înţelege că unul dintre motivele de a avea un achizitor este acela
de a permite societăţii să se aprovizioneze la cel mai mic preţ posibil. E treaba
26
achizitorului să negocieze pentru societate. Dacă plasaţi direct comenzile, îl
împiedicaţi să-şi facă slujba şi s-ar putea să plătiţi mai mult decât este necesar
şi să cheltuiţi o parte din timpul destinat propriei dv. activităţi. De altfel, vina
va fi numai a Dvs.
Contez deci pe Dvs. să rezistaţi tentaţiei de a face comenzi direct şi să
apelaţi pe viitor la serviciul de achiziţii.
Cu respect,
2. Redactaţi o circulară internă în care patronul anunţă decizia de a plăti salariile prin
transfer în contul fiecărui salariat. Indicaţi motivul deciziei şi solicitarea de a completa
un formular adresat băncii corespunzătoare.
3. Redactaţi câte o scrisoare pentru scenariile de mai jos:

a) Într-o circulară un fabricant îi informează pe clienţii săi despre participarea sa
la un salon internaţional de electronică deschis publicului larg.
b) Un librar oferă preţuri promoţionale interesante clientelei sale.
c) Un magazin de vânzări prin corespondenţă îi informează pe clienţii săi despre
avantajele comenzilor prin mijloace electronice.
d) O firmă de comenzi îşi schimbă adresa şi propune clientelei o vizită la noul
sediu cu ocazia unei zile a uşilor deschise.
e) Un fabricant de pantofi laudă meritele modelelor sale.
4. Redactaţi o circulară cu obiectul: “Invitaţie la desfacerea soldurilor”.
5. Situaţia : “În urma creşterii preţului la materia primă şi a creşterii salariului şi

impozitelor, patronul este obligat să ridice tarifele cu 10%”.
Adresaţi o circulară clienţilor Dvs. exprimându-vă regretul vizavi de aceasta.
6. Redactaţi o circulară în care un magazin îşi anunţă clienţii potenţiali că face

reduceri considerabile la produse cosmetice înainte de sărbători.
27
Tema 5: Cererea de ofertă
28
1. Clasificarea şi funcţia cererilor de ofertă. Cererea de ofertă generală. Cererea de
ofertă specială. Obiectele cererilor de ofertă. Scopul cererilor de ofertă.
2. Reguli de redactare a conţinutului cererii de ofertă: concizie, claritate, exactitatea

detaliilor, tonul deferent, evitarea clişeelor rigide etc. Structura cererii de ofertă:
introducerea; obiectivul (motivul) cererii; descrierea exactă a produsului/serviciului
solicitat; indicarea cantităţii preconizate şi a calităţii dorite; condiţiile de plată şi de
livrare; referinţe despre propria firmă.
3. Formule folosite la întocmirea cererilor de ofertă: formule de introducere; formule

referitoarela obiectul cererii de ofertă: calitate, mostre/eşantioane/documente/prospecte;
cantitate; preţ; rabat; condiţii de plată; livrare; termen de livrare, livrare de probă;
sugestii pentru afaceri ulterioare; referinţe; formule de încheiere.
! Limbaj economic: acerb, balot, bifă, branşă, brutto, chintal, dever, deviz, eşantion,
mostră, Franco, inconsistent, scadenţă, tară, remiză, rabat, scont, resturn.
1. Dintre funcţiile pe care le au cererile de ofertă, pe care o consideraţi a fi

principala? Motivaţi-vă răspunsul.
2. Care sunt cerinţele de care trebuie să se ţină cont la întocmirea unei cereri de
ofertă?
3. Relevaţi deosebirile dintre cererea de ofertă generală şi cea specială.
4. Se ştie că mai frecventă este cererea de ofertă pentru mărfuri sau servicii
specificate. Ce trebuie să cuprindă conţinutul unei astfel de cereri?
5. Dacă aţi scrie o cerere de ofertă în care aţi solicita un rabat, eventual ştiind că
veţi fi refuzat, cum aţi proceda în continuare ca cererea Dvs. să fie acceptată?
29
1. În ce situaţii veţi folosi (în cererile de ofertă) termenii: remiză, rabat, eşantion,
mostră? Formaţi contexte în care aceşti termeni să fie motivaţi.
2. În scrisoarea de mai jos depistaţi greşelile de stil şi de vocabular şi faceţi

corectitudinile necesare:
“V-am fi foarte recunoscători, dacă ne-aţi putea livra detalii privitoare la

livrarea ambalajelor de sticle, lămpi şi recipiente pentru împachetarea produselor
alimentare, medicamentelor şi articolelor cosmetice.
Ne-am bucura, dacă ne-aţi comunica tarifele cele mai reduse pentru cantităţi
foarte mari. Vă rugăm să ne informaţi, totodată, care sunt condiţiile Dumneavoastră,
în cât timp veţi putea livra şi ce reducere acordaţi pentru cantităţi mari.
Vă trimitem alăturat lista mărfurilor de care avem nevoie.
Avem nevoie de cantităţi mari şi vă putem face comenzi apreciabile, dacă ne
convin atât calitatea cât şi preţurile.
Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul Dvs.”
3. Să se redacteze o cerere de ofertă generală şi una specială cu obiectul: “Pânza

pentru capitonarea mobilei”.
4. Să se redacteze o cerere generală, adresată unei întreprinderi / firme din România

cu unul din obiectele: “Vestimentaţie de iarnă: scurte cu blană naturală şi
artificială pentru bărbaţi şi de damă”; “Încălţăminte de iarnă pentru copii”.
5. Să se redacteze o cerere în care emitentul, referindu-se la reclama furnizorului,

solicită detalii suplimentare despre oferta de legume şi fructe.
6. Să se întocmească o cerere de ofertă cu unul din obiectele:
30
a) Mobilier pentru birouri;
b) Costume pentru bărbaţi, mărimea 52, în număr de 200 unităţi;
c) Mere – 2 tone;
d) Ambalaje pentru legume şi fructe (lăzi de lemn sau de masă plastică).
7. Să se redacteze o cerere de prestări servicii cu obiectul: “Amenajarea şi redactarea

birourilor”.
8. Să se întocmească o cerere de ofertă, cu un obiect la alegere, utilizând următorii

termeni: remiză, rabat, mostră, eşantion, termen de livrare, plată în numerar,
deviz, stoc de produse neterminate, livrare imediată, termen de executare.
9. Să se redacteze câte o cerere de ofertă conform scenariilor „a” şi”b”:

a) Scenariu: Un instalator de săli de baie îi scrie unui producător român de obiecte
sanitare, manifestându-şi dorinţa de a cumpăra produsele acestuia, cu scopul distribuirii
lor în Moldova.
b) Scenariu: Un furnizor de echipament sportiv, după vizitarea unei expoziţii, îl roagă
pe un producător să-i trimită o ofertă detaliată ale diferitelor produse.
10. Redactaţi câte o cerere de ofertă de informare conform scenariilor:
a) Scenariu: Un producător de articole de îmbrăcăminte pentru femei îşi va înnoi
parcul de maşini de cusut. Cifra de afaceri creşte continuu şi concurenţa din
Europa impune o modernizare şi o creştere a spaţiilor de producţie. El solicită
deci trimiterea de documentaţie precisă.
b) Scenariu: Un furnizor de material odontologic îl roagă pe un producător să îi
trimită o documentaţie detaliată.
c) Scenariu: directorul unui magazin de produse pentru copii solicită unui furnizor
de jucării ultimul catalog de jucării, precum şi o documentaţie ce prezintă
articolele promoţionale.
31
d) Scenariu: cumpărătorul se informează asupra condiţiilor de livrare a unui produs
(termen, plecare din fabrică, franco la domiciliu etc.) şi de plată (la comandă,
livrare pe credit, pe datorie, reduceri etc.).
Tema 6: Oferta
32
1. Clasificarea ofertelor. Scrisoare de vânzări – noţiuni generale. Avantajele vânzării
prin oferta scrisă.
- Oferte generale (nesolicitate);
- Oferte de răspuns (solicitate).
- Oferte ferme (angajate);
- Oferte cu termen;
- Oferte facultative (fără obligaţii).
- Oferte cu destinatari nominalizaţi;
- Oferte circulare (cu destinatari nenominalizaţi).
Părţile constitutive ale ofertei: denumirea exactă a produsului; descrierea
detaliată a mărfii; calitatea produsului; cantitatea (volumul, numărul, greutatea); preţul
(valoarea produsului); modul de livrare (franco depozit/gară/frontieră etc.); termen de
livrare, condiţii de plată: numerar, virament, acreditiv etc.; condiţii de reduceri de preţ:
rabat, remiză, scont, resturn; precizări referitoare la locul de livrare/efectuare a plăţii;
arbitraj; asigurări; ambalaj; durata de valabilitate a ofertei.
2. Principii de redactare a ofertelor.

a) Egalarea avantajelor sau foloaselor (sublinierea folosului sau avantajului
produsului sau serviciului oferit).
b) Formularea credibilă: evidenţierea informaţiilor adevărate, verificabile şi a
indicaţiilor asupra foloaselor reale ale ofertelor.
c) Stilul empatic: evitarea formulărilor egocentrice; tonul cald, prietenos.
d) Promptitudinea;
e) Precizia şi caracterul complet al răspunsului;
f) Persistenţa.
3. Structura ofertei.
- Paragraful introductiv.
33
- Elementul compoziţional de bază: denumirea produsului; cantitatea livrabilă; preţul;
condiţiile de livrare; termenul de livrare; condiţiile de plată; garanţia şi jurisdicţia etc.
 Formula AIDA. (Atenţie; Interes; Dorinţă; Acţiune).
- Atenţie: antrenarea clientului în citirea scrisorii;
- Interes: trezirea interesului pentru acţiune;
- Dorinţă: sublinierea avantajului pe care îl aduce clientului
produsul/serviciul oferit;
- Acţiune: implicarea clientului la acţiune.
4. Expresii recomandate: puteţi fi liniştit; vă poate primi; aveţi toate garanţiile; aceste
preţuri sunt orientative; totul este în regulă; este singura posibilitate; este sigur; acest
produs este singurul care permite să...; în deplină securitate; experienţa demonstrează
că...; veţi avea întreaga noastră...
5. Formule folosite la redactarea ofertelor. Formule introductive: ofertă solicitată;

ofertă nesolicitată;
Descrierea produsului, caracteristici, calitate, cantitate, stocuri; Preţ; Condiţii de plată;
Condiţii de livrare; Reduceri; Termen de livrare, modalităţi de expediere; Referiri la
ambalaj; Mostre, probe, prospecte; Valabilitatea ofertei; Garanţie; Livrare de probă;
Informaţii cu caracter publicitar; Formule de încheiere.
! Limbaj economic: acreditiv, acreditiv revocabil, acreditiv irevocabil, accept,

arbitraj, dezinvoltură, factură, a impieta, locaţie, scont, talaş, taxă de locaţie, tombolă,
incasso, cash, virament.

1. Care este avantajul şi dezavantajul vânzării pe bază de ofertă?
2. Ce înţelegeţi prin oferta fermă (angajată)?
3. Prin ce se deosebeşte oferta cu termen de cea facultativă?
4. Care sunt părţile constitutive ale unei oferte?
34
5. La întocmirea unei oferte trebuie să se ţină cont de câteva principii care ar pune în
valoare eficienţa acesteia. Unul dintre ele este etalarea avantajelor sau foloaselor
produsului/serviciului oferit. Cum veţi face aceasta etalare?
6. O bună parte a corespondenţei de afaceri lasă mult de dorit din punctul de vedere al
credibilităţii. Deosebit de debordantă este lipsa de credibilitate în unele scrisori de
vânzări. Comentaţi acest fapt prin exemple concrete.
7. Prin ce se deosebesc ofertele redactate în „stil empatic” de cele redactate în „stil
egocentric”?
8. În ce mod veţi începe o scrisoare de ofertă pentru a câştiga atenţia cititorului?
9. Ce trebuie să menţioneze paragraful I (Interes) într-o scrisoare de ofertă?
10. Care este regula “de aur” a paragrafului D (Dorinţă) şi cum o veţi releva în
scrisoare?
11. Ce înţelegeţi prin momentul “loviturii finale” ale unei oferte?
1.Să se completeze scrisorile cu paragrafele care lipsesc:

a) “Oricare din costumele noastre e conceput pornind de la cerinţele
Dumneavoastră şi vă garantăm că vă va pune în valoare silueta şi va atrage
privirile admirative. Culorile sunt încântătoare, croiala superbă, execuţia
perfectă.”
b) “Ce-ar fi să-i spuneţi secretarei Dumneavoastră să ne sune? Vom fi bucuroşi să
venim şi să vă explicăm mai amănunţit cum afacerea poate aduce eficienţă
firmei Dumneavoastră.”
2.Să se redacteze o ofertă ca răspuns la cererea de ofertă:

„Stimate domnule director,
35
La începutul toamnei avem de gând să convocăm o întrunire de afaceri pentru
aproximativ 100 de invitaţi şi ne-ar fi de mare folos să ne comunicaţi următoarele
informaţii:
1. Tipul de găzduire pe care ni-l puteţi oferi;
2. Preţul diferitelor camere disponibile;
3. Costul cocteilurilor şi gustărilor pentru 100 persoane.
Localul va trebui să fie suficient de mare pentru ca să poată încăpea cei 100 de invitaţi
plus vreo doisprezece dintre noi, precum şi să fie adecvat pentru panourile de afişare cu
cinci suporţi. De asemenea, vom avea nevoie de multe surse de lumină electrică pentru
a elumina corespunzător panourile.
Poate că cel mai bine ar fi să amenajaţi un bar, dar vă las pe Dumneavoastră să sugeraţi
care ar fi aranjamentul cel mai practic, ţinându-se cont şi de numărul persoanelor.
Aşteptăm cu mare interes răspunsul Dumneavoastră.”
3. Să se redacteze o ofertă facultativă cu unul din obiectele:

a) Ambalaje pentru fructe şi legume;
b) Produse sezoniere;
c) Reparaţie capitală.
4.Redactaţi o ofertă fermă cu unul din obiectele:

a) Hârtie de scris;
b) Paltoane de toamnă;
c) Fructe.
5. Să se redacteze oferte ferme de prestări servicii cu obiectele:

a) Dotarea unităţii cu computere;
b) Reparaţii capitale;
c) Confecţionarea căciulilor din blană naturală pentru bărbaţi şi pentru dame.
6 Redactaţi câte o ofertă conform scenariilor:
36
a) Furnizorul se informează despre condiţiile de livrare (termen, ieşirea produsului
din fabrică, franco la domiciliu etc.) şi de plată (la comandă, livrare pe credit,
pe datorie, reduceri etc.);
b) O întreprindere se adresează unui client pentru a-i preciza condiţiile de garanţie
şi de transport. Sunt relevate preţurile FOB, condiţiile de plată pentru o primă
comandă, pentru comenzile ulterioare şi termenul de livrare.
c) Se dau precizări detaliate pentru expedierea de: 1) „Mobilă de birou” şi
2) „Ţesături de vară”.
d) Firmă, oferind detalii asupra condiţiilor de livrare şi plată, solicită plata în
avans noilor săi clienţi pentru primă livrare.
7. Urmăriţi situaţia:
„O firmă a primit un telefon de la o companie care i-a făcut o ofertă pentru un
proiect. Firma a acceptat/primit imediat proiectul, după care a revenit şi a constatat că
oferta lor a fost prea scumpă. Afacerea s-a încheiat cu altcineva.”
Întrebare: Există vreo cale politicoasă prin care compania ofertantă ar putea să
păstreze relaţia cu solicitantul?
8.Unul dintre clienţii permanenţi ai unui furnizor a încheiat relaţia de afaceri cu el. Se
cuvine ca furnizorul să acţioneze în vreun fel la această situaţie?
9.Toată lumea doreşte să prezinte oferte deosebite de celelalte. Substanţa ofertei este
crucială, desigur, dar forma şi felul în care este prezentată pot să aducă şi ele o mare
diferenţă în felul în care va fi privită de potenţialii cumpărători şi clienţi.
Găsiţi cinci moduri în care puteţi adăuga o notă de eleganţă şi stil original ofertelor
Dvs.
37
Tema 7: Comanda
1. Tipuri de comenzi: a) comandă tip; scrisoare de comandă înregistrată şi

recomandată; comenzi transmise prin telefon, telex, fax;
b) comenzi ferme;
c) comenzi de probă;
d) comenzi de modificare;
c) comenzi repetate.
2. Redactarea conţinutului unei comenzi.

a) Introducerea: formule introductive.;
b) Enunţul de fond;
c) Încheierea scrisorii.
3. Formule privind redactarea comenzii.

- Cantitatea şi calitatea produsului;
- Preţuri şi reduceri;
- Termen de livrare;
- Mărfuri şi servicii alternative;
- Ambalaj şi marcare;
- Modalităţi de plată;
- Modalităţi de expediere a mărfii;
- Anularea comenzii;
- Formule de încheiere.
! Limbaj economic: a casa, charter, cerat, a demara, a etanşa, irevocabil, porto, a

remite, a rezilia, spongios, tastă, taster, trată, a storna.
38
1. Care sunt deosebirile dintre o scrisoare de comandă şi o cerere de ofertă?
2. În ce situaţii o cerere de ofertă poate înlocui o scrisoare de comandă?
3. Motivaţi avantajul comenzilor – imprimate (tipizate) faţă de cele întocmite liber.
4. Cum se efectuează o comandă prin telefon, telex sau fax?
5. Ce fel de comandă este similară cu încheierea unui contract? Motivaţi-vă răspunsul.
6. Care este obiectivul comenzii de probă?
7. În urma căror comenzi furnizorul este obligat să expedieze solicitantului, în cel mai
scurt timp, confirmarea de acceptare integrală?
1.Găsiţi termenii echivalenţi sau echivalentele îmbinărilor de cuvinte:

a trece o sumă dintr-un cont în altul;
a efectua un scont;
a trage poliţa asupra cuiva;
a furniza referinţe;
a trimite cât mai curând posibil;
a aranja livrarea;
a lua act de instrucţiuni;
a efectua o comandă;
a trimite marfa;
a înmâna suma;
a credita contul;
a factura suma;
a lua notă de faptul;
a acorda o reducere;
a nu avea marfa (produsul);
stare de decădere a produsului;
39
a scoate în vânzare pe piaţă;
a opri vânzarea.
2. Găsiţi sinonimele termenilor şi introduceţi-le în contexte:

Model: a cumpăra – a procura, a achiziţiona. Am dori să procurăm acest model. Am
achiziţionat marfa în baza contractului nr. … din…
A furniza, avans, cambie, falit, vânzare, a pune preţul, afacere veroasă,
convingător.
3. Redactaţi o comandă folosind formulele de mai jos, care sunt plasate în dezordine.
În locul punctelor specificaţi marfa solicitată:
- Am înţeles că puteţi livra aceste … din stoc.
- Comunicaţi-ne, vă rugăm, care este data cea mai apropiată pentru livrarea
acestui produs.
- Aşteptăm să le primim foarte curând.
- Vă rugăm să primiţi comanda noastră pentru următoarele.
4. Întocmiţi o comandă fermă ca răspuns la o ofertă de mobilă. Solicitaţi: mese de

bucătărie, în număr de 200, a câte 388 lei; scaune de bucătărie, în nr. 360, a câte 75
lei.
5. Redactaţi o comandă fermă care să vizeze livrarea din stoc: mătase artificială (cu
solicitări de rabat).
6. Redactaţi o comandă fermă ca răspuns la scrisoarea:

Stimate domnule ....,
Cu multă plăcere vă oferim serviciile noastre, ca răspuns la scrisoarea nr. 52
din ..., privind redecorarea sediului Dumneavoastră.
Echipa noastră de zugravi de redecoratori va lucra în linişte şi fără să
deranjeze.
40
Alături vă trimitem devizul pe care l-aţi solicitat.
Dacă suprafaţa de decorare va depăşi 200 m2, vă putem oferi un rabat de
5% ..
Aşteptăm comanda Dumneavoastră.
Director,
7. Întocmiţi o comandă obişnuită în care să se precizeze: condiţiile de livrare;

modificarea volumului de produse de la sfârşitul lunii (semestrului) ţinându-se cont de
clauze contractuale.
8. Formulaţi câteva variante pentru paragraful de „Introducere” a unei comenzi

conform situaţiilor:
- aţi primit vizita unui reprezentant;
- aţi primit un catalog;
- aţi văzut un material publicitar în ziar sau la televizor.
9. Întocmiţi o comandă anticipată de o livrare de probă în situaţia: „Articolele

corespund cerinţelor clientelei”.
10. Redactaţi o comandă în care să faceţi o descriere exactă a produsului sau să

indicaţi un număr de referinţă din catalog/pliant, arătând: culoarea, mărimea,
volumul/numărul articolelor comandate.
11.Redactaţi câte o comandă pentru fiecare scenariu:

a) Un comerciant comandă huse de saltea, cu livrare parţială în colete expres;
b) Cu ocazia unei comenzi importante, un client precizează din nou modalităţile
de transport şi de plată;
c) O comandă de maşini automate de ambalat este însoţită de cererea clientului
care doreşte o extindere a garanţiei.
41
Tema 8: Reclamaţii
1. Elementele reclamaţiei: referirea la numărul comenzii; termen (dată); obiectul

reclamaţiei; baza legală a afacerilor (oferta, contractul, comanda etc.); documentele care
legalizează reclamaţia (actul, procesul-verbal de constatare, documentul de transport,
factura); elucidarea cauzelor care au pricinuit paguba; dovezile de constatare; solicitarea
sau propunerile privind modul de soluţionare a problemei în cauză (rezilierea
contractului/acceptarea lotului de marfă contra unei reduceri de preţ/înlocuirea lotului
de marfă/despăgubiri etc.); valoarea prejudiciilor suferite; modul de achitare a
despăgubirii; termenele maxime de acoperire a pagubelor.
2. Reclamaţii din partea clientului. Obiectele reclamaţiilor: întârzieri în livrare;

pagube şi pierderi în timpul transportării mărfii; mărfuri necorespunzătoare mostrei;
calitate necorespunzătoare; ambalaj necorespunzător; cantitate/greutate/număr lipsă;
efectuarea defectuoasă a unor prestări; erori privind preţul, facturarea şi alte
documente necorespunzătoare etc.
3. Formule de redactare a reclamaţiilor:

 Întârzieri în livrare;
 Calitate necorespunzătoare;
 Mărfuri necorespunzătoare mostrei;
 Cantitate (număr lipsă);
 Livrare în plus;
 Mărfuri deteriorate;
 Preţ, facturare, documente necorespunzătoare;
 Sugerări de soluţionare;
 Ambalare defectuoasă;
 Întârzieri în livrare.
4. Somaţii
42
Prima somaţie: reguli de redactare; formule folosite în prima scrisoare de atenţionare;
mesajul scrisorii;
A doua somaţie: formule utilizate;
A treia somaţie: reguli de redactare.
! Limbaj economic: bonificaţie, creanţă, custodie, a debita, discrepanţă, excedent,

inadvertenţă, informal, a intenta, iută, lejer, litigiu, a parveni, post (de marfă), a
presta, proxim, scrin, a soma, a stipula, stivă, a transborda.

1. Care sunt motivele ce stau la baza redactării unei reclamaţii din partea
clientului?
2. Determinaţi caracteristicile unei reclamaţii cu adevărat eficiente.
3. În ce mod poate fi făcută atenţionarea şi somarea de plată a datornicilor?
4. Ce trebuie să cuprindă textul unei reclamaţii din partea clientului?
5. Prin ce se deosebeşte a treia somaţie de primele două? În ce cazuri se
expediază o astfel de scrisoare?
6. Cum poţi cere cu tact clienţilor să-şi plătească facturile pe care nu le-au achitat
la timp?
1. Depistaţi greşelile de exprimare din scrisoarea de mai jos şi corectaţi-le:

„Stimaţi domni,
Vă informăm că transportul conţinând canapele de pin masiv, pe care ni le-aţi
expediat în conformitate cu comanda noastră din 30 noiembrie 1993, ne-a fost livrat,
din vina Dvs., într-o stare deplorabilă. Deşi lăzile sunt intacte, când le-am desfăcut,
am văzut că un anumit număr de canapele erau stricate. Vă întoarcem canapelele
stricate şi vă cerem să le înlocuiţi imediat!”
43
2. Completaţi paragrafele care lipsesc în scrisoarea de mai jos şi redactaţi o
reclamaţie din care ar rezulta această scrisoare.
“Am cercetat chestiunea împreună cu serviciul nostru de ambalare şi a rezultat că
sticla a fost ambalată conform normelor. Din acest punct de vedere, nu a ieşit la iveală
nici un motiv de deteriorare. Putem trage doar concluzia că, în timpul transportului,
marfa a fost manevrată în mod excesiv de brutal.”
3. Să se definitiveze reclamaţia de mai jos:

“Cu privire la mărfurile expediate de Dvs., cu avizul nr 435, vă comunicăm că
preţurile înscrise în documentul de livrare sunt superioare celor indicate în catalog,
drept pentru care anticipăm că vânzările la aceste mărfuri vor scădea…”
4. Redactaţi câte o reclamaţie conform scenariilor:

- Un client cere o reducere de preţ la cărţile deteriorate din cauza ambalajului
inadecvat.
- O livrare insuficientă de lămpi de birou este constatată de către client, care îl
înştiinţează despre aceasta pe furnizor.
- Un client a primit 1000 de sertare cu numărul de comandă “AB 300”, în loc de
numărul de comandă “AB 400”.
5. Să se redacteze o reclamaţie având la bază unul din următoarele motive:

a) Lotul de pânze de mătase nu corespunde după calitate eşantioanelor pe baza
cărora a fost făcută comanda.
b) Magazinul a constatat că din 50 de televizoare primite de la uzina de
televizoare “Alfa” 10 sunt cu defecte.
Propuneri de îndreptare:
a) Cumpărătorul cere înlocuirea mărfii necalitative sau despăgubirea ei.
44
b) Magazinul cere înlocuirea televizoarelor sau înlăturarea defectelor.
6. Să se întocmească o reclamaţie în care cumpărătorul prezintă următoarele pretenţii

furnizorului:
a) Livrare necalitativă;
b) Livrare întârziată;
c) Lipsă de mărfuri în lot.
7. Redactaţi o reclamaţie-avertizare conform situaţiei de caz:

“Un client pus în încurcătură de întârzierea la livrare solicită trimiterea imediată a
materialului de tehnică de calcul. El ameninţă să anuleze comanda, în caz de nelivrare
până la data „x” convenit.”
8. Redactaţi câte o somaţie conform situaţiilor de caz:

- Furnizorul trimite o scrisoare de avertisment unui client care este în întârziere cu
plata.
- Furnizorul trimite a doua somaţie clientului şi-i propune un termen în care să
achite o parte din datorii imediat, iar restul - la alt termen.
- Primele somaţii au rămas fără efect. Furnizorul fixează un ultim termen clientului
pentru a achita factura.
9. Redactaţi o reclamaţie cu următorul scenariu:

“Clientul a angajat o companie pentru tipărirea invitaţiilor foarte importante pentru
sărbătoarea celei de-a 50–a aniversări a companiei sale. Compania a făcut invitaţiile
foarte neglijent. Drept rezultat, clientul trimite companiei o notă care conţine în detaliu
greşelile de tipar, dispunerea neadecvată în pagină şi descompunerile de culori
necorespunzătoare invitaţiilor.
Clientul este somat, în această situaţie, să trimită oaspeţilor telegrame în locul
invitaţiilor.”
45
Notă: În încheierea scrisorii sugeraţi modul de achitare echitabil a notei de plată în
această situaţie.
Tema 9: Remedieri
1. Modalităţi de rezolvare a reclamaţiilor.
46
Reclamaţii fondate şi nefondate: confirmarea primirii scrisorii; referiri la documente
(acte, procese-verbale etc.), propunerea remedierii; exprimarea regretului pentru
deranjare.
2. Formule folosite la soluţionarea reclamaţiilor fondate: calitatea necorespunzătoare;
explicarea greşelii; soluţionarea situaţiilor; marfa livrată în mod eronat, cantitate lipsă,
mărfuri deteriorate şi ambalaj defectuos; întârzieri în livrare, explicarea întârzierii şi
soluţionarea problemei; preţ, facturare, documente necorespunzătoare; formule de
încheiere.
3. Formule folosite la rezolvarea reclamaţiilor nefondate.
! Limbaj economic: a admonesta, arbitraj, auspiciu, comis-voiajor, a declina, a

dezola, reclamant, a reeşalona, a reşapa, taxă, vogă.
1. Care credeţi că este una din cele mai de valoare calităţi ale scrisorii de răspuns
la reclamaţie?
2. Cum poate fi taxat un astfel de răspuns la o reclamaţie: “ Nu credem că aţi avut
probleme din cauza noastră. Vindem cu succes de mai mulţi ani şi nu am mai
avut plângeri până acum. Defecţiunile relatate de Dvs. sunt complet de
neînţeles pentru noi.”
3. Ce înseamnă a scrie o scrisoare-remediere din punctul de vedere al clientului?
4. Care este modul de rezolvare a unei reclamaţii?
5. Relevaţi paragrafele eventuale ale unei reclamaţii a) fondate şi a celei b)
nefondate?
47
1. Scrieţi răspuns la o reclamaţie fondată cu obiectul “Livrare deteriorată” de
produse din cauza ambalării inadecvate. În urma acestei deteriorări, rezultă o
diminuare a valorii pe care clientul o estimează la 30%. Pentru a evita
cheltuielile generate de o returnare a cărţilor, cumpărătorul propune
acordarea unei reduceri corespunzătoare facturii emise.
2. Redactaţi răspunsul la o reclamaţie care se referă la livrarea insuficientă de

lămpi: în loc de 1500 lămpi de birou de tip LUMEN, au fost expediate doar
1000 de lămpi.
3. Redactaţi o remediere conform scenariului: Clientul: Este nemulţumit de

întârzierea la livrarea produselor „X”. Solicită trimiterea imediată a produselor.
El ameninţă să anuleze comanda în caz de nelivrare la termenele convenite.
Furnizorul: Motivează întârzierea prin nelivrarea la timp din Italia a unor
componente pentru produsele cerute. El confirmă că marfa va parveni în trei
zile prin colet expres cu transport plătit.
4. Clientul răspunde la a treia somaţie a furnizorului privind neachitarea la timp

a facturii.
5. Scrieţi răspunsul la o reclamaţie pentru o eroare de facturare: “Vânzătorul îi

debitează 50 de mese de birou modelul A 211 la X lei, în timp ce clientul le-a
cumpărat cu Y lei, conform buletinului de comandă remis de comis-voiajorul
firmei. Firma a mai omis scontul obişnuit de 3%.”
6. Redactaţi o remediere la reclamaţia în care clientul nu este de acord cu

preţurile înscrise în factură, care sunt superioare celor înscrise în catalog,
drept care vânzările mărfurilor vor scădea.
Tema 10: Corespondenţa precontractuală
48
1. Solicitare de referinţe. Structura scrisorii: formula de adresare, motivarea solicitării;
solicitarea informaţiilor asupra societăţii/firmei respective (cifra de afaceri, starea
financiară, capacitatea de plată, solvabilitatea, practicile comerciale etc.); asigurarea
confidenţialităţii informaţiilor; formula de salut/mulţumire.
Formule ce privesc motivarea şi cauza referirii la firma respectivă.
Formule folosite pentru asigurarea confidenţialităţii informaţiilor solicitate.
2. Scrisoare de răspuns la solicitarea de referinţe:

- Răspuns favorabil;
- Răspuns evaziv;
- Răspuns defavorabil.
! Limbaj economic: a controversa, cuantum, a deconsilia, onorabilitate, solidă

(firmă), solvabil.
1. În ce situaţii se redactează scrisorile precontractuale?

2. Pentru care din aceste tipuri de scrisori veţi folosi menţiunile: “Confidenţial”,
“Strict confidenţial”?
3. De ce trebuie să ţineţi cont la întocmirea unei scrisori cu răspuns evaziv sau
nefavorabil?
4. Dacă aţi solicita referinţe de la doi parteneri despre o firmă „X” şi aţi primi un
răspuns favorabil, cum aţi proceda ulterior?
5. Enumeraţi tipurile de informaţii eventuale pe care le-aţi solicita despre o firmă.
49
1. Introduceţi în contexte îmbinările lexicale: a fi solvabil; firmă solidă financiar; a cita
ca referinţă; a lua referinţe; a solicita o amânare; onorabilitatea firmei; a deconsilia
colaborarea; a lua notă; decalarea plăţilor; declinul firmei; a furniza informaţii.
2. Redactaţi câte cinci formule (în afară de cele examinate mai sus) care să exprime:
- motivarea şi cauza solicitării informaţiilor despre o firmă;
- solicitarea nemijlocită a informaţiilor despre un client;
- răspuns favorabil la o solicitare de informaţii;
- răspuns nefavorabil la o cerere de referinţe;
- răspuns evaziv.
3. Continuaţi formulele astfel, încât acestea să se refere la solicitări de referinţe

- Deşi operează cu un capitol destul de redus,…
- Nu ne putem pronunţa, dacă…
- Firma există de prea puţin timp…
- Situaţia firmei este greu de apreciat, aşa că…
- Unele elemente ar putea duce la îndoieli…
- Întrucât nu avem relaţii cu această firmă,…
- Cu părere de rău, această firmă…
- Cum nu avem nici un motiv să ne plângem de,…
- Este o firmă cu reputaţie, dar…
Situaţia nr. 1
1. Întocmiţi o solicitare de referinţe şi o scrisoare de răspuns favorabil la aceasta
cu scenariul: “O firmă o consultă pe alta pentru a-i cere acesteia informaţii
confidenţiale privitoare la solvabilitatea unuia dintre clienţii ei.”
Situaţia nr. 2
50
2. Redactaţi o scrisoare în care se solicită informaţii despre o firmă (cu un obiect
arbitrar) şi două răspunsuri conform scenariilor:
a) Din cauza propriilor experienţe negative, o firmă deconsiliază colaborarea cu
unul dintre clienţii săi.
b) Ţinând cont de unele situaţii ale activităţii firmei(starea pieţei, mediul
economic), o altă firmă dă un răspuns evaziv la cerere.
Situaţia nr. 3
3. Daţi un răspuns nefavorabil la următoarea scrisoare:
Confidenţial!
Ref. : Informaţii
Stimate Domnule …,
Firma… din oraşul Dvs., de la care am primit o comandă de aproximativ…,
ne-a îndrumat spre Dvs.
Considerând că solvabilitatea acestei firme vă este absolut cunoscută,
deoarece, după cum ştim, Dumneavoastră deţineţi relaţii de afaceri cu ea de 6 ani,
v-am ruga să ne furnizaţi informaţii referitoare la imaginea acestei firme şi
anume: onorabilitatea, reputaţia, solvabilitatea şi practicile comerciale
desfăşurate.
Orice alte detalii pe care ni le-ţi putea da, vor fi primite cu recunoştinţă. Este
de la sine înţeles că puteţi conta pe totala noastră discreţie.
Cu stimă,
Tema 11: Corespondenţa contractuală
51
1. Redactarea contractelor de operaţiuni comerciale. Clasificarea contractelor în
funcţie de obiectul operaţiunii comerciale: contracte de executare de lucrări; contracte
de depozit; contracte de reprezentare comercială; contracte de transport; contracte de
expediţii internaţionale; contracte de turism.
Conţinutul contractului: denumirea mărfii, cantitatea mărfii, calitatea mărfii, preţul
ambalajului, marcarea ambalajului, clauze privind stabilirea preţului în contracte, clauze
privind condiţii de livrare şi plată, clauze privind termenul de livrare şi condiţii de plată.
Structura contractului: titlul; specificarea locului de încheiere şi data, numele şi
prenumele beneficiarului, adresa de domiciliu, buletin de identitate, data naşterii,
obligaţiunile executantului; stipularea termenului de executare a lucrărilor; indicarea
obligaţiunilor din partea beneficiarului; specificarea drepturilor beneficiarului în caz
de nerespectare de către Executant; semnăturile şi adresele părţilor.
2. Scrisoarea de prezentare a firmei. Structura scrisorii de prezentare a firmei:

preambulul; descrierea concisă a activităţii firmei, descrierea pieţei actuale şi potenţiale
(în caz de necesitate); lista ofertelor de produse şi servicii; argumentarea avantajelor pe
care le va avea partenerul din afacerea propusă; menţiuni asupra condiţiilor de plată,
livrare, termen de garanţie, asistenţă tehnică etc.
3. Contractul de muncă.
Specificările de bază: termene de angajare; salariul, durata muncii/zi; dreptul la
concediu; dreptul angajatului în caz de boală şi în cazuri de neîndeplinire a
obligaţiunilor de către angajat.
4. Categorii de contracte comerciale internaţionale: contractul comercial de factoring;

contractul comercial de forfaiting; contractul comercial de leasing; contractul
comercial de licenţă de brevet de invenţie; contractul comercial de transfer de KNOW-
HOW; contractul comercial de mandat; contractul comercial de comision; contractul
52
comercial de consignaţie; contractul comercial de franchising; contractul comercial de
depozit; contractul comercial de consulting şi de engineering.
! Limbaj economic: acreditiv, amiabil, a arbitra, competitor, concesiune, a cota,

design, a exonera, forfetar, fungibil, a imputa, irevocabil, neavenit, oneros, preaviz, a
prezuma, randament, ratifica, redevenţă, reticenţă, speze, subrogare, tacit, vanitate,
uzanţă, vignetă.

1. Ce trebuie să intre obligatoriu în structura de conţinut a unui contract?
2. Ce probleme trebuie să fie stipulate într-un contract?
3. În ce cazuri contractele sunt însoţite / anticipate de scrisori de prezentare?
4. Ce veţi relata într-o scrisoare de prezentare a produsului sau a firmei?
5. De ce o atare scrisoare trebuie să se evidenţieze printr-un stil original şi
deosebit de altele?
1. Redactaţi un contract individual de muncă în care un student(care-şi câştigă

banii pentru studii) este angajat temporar la o firmă ce prestează anumite
servicii.
2. Redactaţi un contract de muncă conform scenariului:
a) Beneficiarul solicită Executantului să efectueze anumite lucrări privind
amenajarea cu mobilă a birourilor;
b) Executantul realizează lucrările într-un anumit termen, specificându-le.
3. Redactaţi un contract individual de muncă în care dl. “X” este angajat la
compania “Y” în calitate de şef de secţie Marketologie.
Tema 12: „Reguli INCOTERMS”, „Clauze de livrare” cu întindere internaţională
53
1. Grupe de condiţii: Grupa E, Grupa F, Grupa C, Grupa D. Simbolizare. Obligaţiile
părţilor.
2. Condiţii de livrare
 EXW... Franco uzină (locul convenit).
 FCA... Franco cărăuş (locul convenit).
 FAS... Franco de-a lungul navei (port de încărcare).
 FOB... Liber de bord (port de încărcare).
 CFR... Cost şi navlu (port de destinaţie).
 CIF... Cost, asigurare şi navlu (port de destinaţie).
 CPT... Transport plătit până la ...(destinaţia convenită).
 CIP... Transport, asigurare plătite până la (destinaţie).
 DAF... Livrat la frontieră (locul convenit).
 DES... Livrat pe bordul navei (portul de destinaţie).
 DEQ... Livrat pe chei (portul de destinaţie).
 DDU... Livrat, nevămuit (destinaţia convenită).
 DDP... Livrat, vamă plătită (destinaţia convenită).
3. Modalităţi de plată:
 Acreditivul documentar;
 Scrisoare de credit;
 Incasso-ul documentar;
 Ordinul de plată;
 Scrisoare de garanţie bancară.
4. Documente uzuale:
 Factura;
 Documentul de recepţie calitativă;
 Certificatul de origine;
 Certificatul de garanţie a greutăţii;
 Conosamentul;
 Duplicatul frahtului internaţional;
54
 Scrisoarea de transport aerian;
 Adeverinţa de expediţie;
 Poliţa de asigurare.
! Limbaj economic: acreditivul documentar; scrisoare de credit; incasso-ul

documentar; ordinul de plată; scrisoare de garanţie bancară; document de recepţie
calitativă; certificatul de origine; certificatul de garanţie a greutăţii; adeverinţa de
expediţie; poliţă de asigurare.

1. Ce clauză va fi folosită într-un contract de cumpărare-vânzare în condiţiile când
cumpărătorul îşi asumă toate riscurile de transport, încărcare, descărcare?
2. În ce caz vânzătorul poate fi obligat la încărcarea mărfii în condiţiile clauzei
(Franco uzină) în mijlocul de transport comandat de cumpărător?
3. Care este accepţia clauzei FCA (Franco cărăuş)?
4. Pentru ce fel de transporturi este utilizată clauza FAS?
5. Cine trebuie să plaseze marfa, în cazul clauzei FAS (Franco de-a lungul navei) la
locul de încărcare specificat în contract?
6. Conform căror clauze cumpărătorul preia riscurile pierderii sau distrugerii mărfii
din momentul trecerii ei peste balustrada vasului sau în portul de încărcare?
7. În ce situaţii de transportare a mărfii este recomandată clauza DAF?
8. Care este semnificaţia clauzei DDU (Livrat, nevămuit)?
9. Care dintre clauze este folosită indiferent de modalitatea de transport?
55
Alegeţi varianta/variantele corectă/corecte:
1. Conform clauzei EXW (Franco...), toate cheltuielile de încărcare, transport,
descărcare şi le asumă:
a) vânzătorul;
b) cumpărătorul.
2. Conform clauzei FCA (Franco cărăuş) răspunderea vânzătorului încetează atunci
când marfa vămuită pentru export este predată:
a) transportatorului;
b) cumpărătorului.
3. Conform clauzei FAS (Franco de-a lungul navei), răspunderea vânzătorului încetează
numai după ce încărcătura este plasată:
a) de-a lungul vasului, pe chei, şlepuri;
b) la depozitul cumpărăturii.
4. Clauza FAS impune ca marfa să fie vămuită de către:
a) vânzător;
b) cumpărător.
5. Cumpărătorul suportă toate riscurile de transport, după ce marfa a fost plasată pe
bordul vasului, în portul de încărcare în condiţiile clauzei:
a) EXW; d) FOB;
b) FCA; e) CFR;
c) FAS; f) DAF.
6. În cazul folosirii clauzei DAF, cumpărătorul preia cheltuielile de transport de la:
a) depozitul vânzătorului;
b) frontieră până la depozitul de destinaţie.
7. În cazul clauzelor DES şi DEQ (Livrat la portul de destinaţie), vîmuirea pentru
impozit cade în sarcina:
a) vânzătorului (de regulă);
b) cumpărătorului (de regulă);
c) se negociază partea distinct în contract.
56
8. Semnificaţia clauzei DDU (Livrat, nevămuit) este:
a) Vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare în momentul în care marfa a
fost pusă la dispoziţia cumpărătorului, marfa fiind descărcată, vămuită la
import;
b) Vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare în momentul în care marfa a
fost pusă la dispoziţia cumpărătorului, nedescărcată din mijlocul de
transport şi nevămuită la import, la locul de destinaţie convenit;
c) Vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul în care a
pus-o la dispoziţia cumpărătorului, la locul de destinaţie convenit, vămuită
pentru import, dar nedescărcată de pe mijlocul de transport.
Tema 13: Corespondenţa privind diverse aspecte ale activităţii interne
57
1. Noţiuni generale cu privire la actele oficiale. Categorii de acte oficiale: acte cu
caracter normativ; acte nenormate; acte producătoare de efecte juridice, acte cu caracter
organizatoric, tehnic-funcţional etc.; acte cu caracter general; acte ale organelor
reprezentative ale puterii de stat; acte emise de agenţi economici.
2. Acte doveditoare. Particularităţi de redactare a actelor doveditoare: Adeverinţa;

Certificatul; Delegaţia; Chitanţa.
3. Acte de dispoziţie. Particularităţi de redactare a actelor de dispoziţie: Ordinul;

Decizia; Dispoziţia; Scrisorile circulare; Instrucţiunile de serviciu.
4. Dări de seama: Raportul. Structura raportului: introducerea, tratarea, încheierea.

Introducerea: relatarea scopului; definirea temei şi a subiectului; prezentarea concisă
a structurii raportului (capitole, paragrafe, probleme, sarcini); rezumarea concisă a
concluziilor, noutăţilor şi recomandărilor.
Tratarea conţinutului: expunerea ideilor principale, demonstraţiilor şi probelor;
sistematizări, modificări, stilizări, corectări.
5. Raportul de afaceri
a) Preambulul: pagina de titlu; prefaţa; cuprinsul; lista schemelor; lista tabelelor şi a
figurilor;
b) Rezumatul;
c) Concluzii şi recomandări;
d) Tratarea propriu-zisă: introducere; probleme, fapte, demonstraţii, probe,
afirmaţii, concluzii detaliate; propuneri, recomandări.
e) Suplimente: anexe; referinţe bibliografice; index.
6. Procesul-verbal: Proces-verbal cu conţinut economic; Proces-verbal cu conţinut

tehnic; Proces-verbal cu conţinut social.
Proces-verbal de constatare; Proces-verbal de predare-primire a unei gestiuni.
58
Procesul-verbal încheiat în cadrul unei şedinţe.
7. Protocolul
8. Peferatul, încheierea, minuta
! Limbaj economic: a asambla, a consemna, definitoriu, sorginte.

1. Ce tipuri de rapoarte cunoaşteţi?
2. De ce reguli trebuie să ţineţi cont la elaborarea titlurilor din raport?
3. De ce se recomandă redactarea paragrafului de introducere numai după
elaborarea conţinutului?
4. Prin ce se deosebeşte raportul de afaceri de raportul obişnuit (oficial)?
5. Ce elemente trebuie să conţină structura unui raport de afaceri?
6. Definiţi „Procesul-verbal”. Ce categorii de procese-verbale cunoaşteţi şi ce
consemnează ele?
7. Ce trebuie să conţină un proces-verbal economic?
8. Prin ce se deosebeşte „Procesul-verbal de constatare” de cel de „primire-
predare”?
9. Ce consemnează “Protocolul” şi când se întocmeşte acest act?
10.Ce elemente trebuie să conţină un “Protocol”?

1. Redactaţi un raport de afaceri de verificare a unui magazin în care se vând
produse lactate. Relevaţi părţile pozitive şi negative ale modului de păstrare şi
de vindere a produselor.
59
2. Redactaţi un raport cu obiectul: “Recepţia unor produse perisabile (din sticlă
şi ceramică)”. Verificaţi loturile admise şi respinse. Scrieţi concluziile şi
propunerile.
3. Întocmiţi un proces-verbal cu conţinut economic cu următorul obiect:
“Lichidarea loturilor de produse stricate: veselă din sticlă şi ceramică”.
4. Întocmiţi un protocol privind predarea-primirea unor produse alimentare,
evidenţiind următoarele:
 predătorul şi primitorul (persoane / unităţi economice);
 numărul / volumul produselor predate;
 valoarea produselor predate;
 menţiuni cu privire la numărul exemplarelor întocmite şi modul de
repartizare a lor;
 semnăturile.
Tema 14: Corespondenţa de afaceri privată
1. Designul unei scrisori de afaceri. Reguli generale de redactare a unei scrisori de

afaceri private. Reguli de redactare a formulelor de adresare.
60
2. Scrisori de recunoştinţă şi de mulţumire. Reguli de redactare
3. Scrisori de felicitare sau de marcare a unor ocazii speciale. Reguli de redactare.

Formule.
4. Invitaţii. Structura unei invitaţii: simbolul; numele gazdelor; fraze de invitaţie;

genul de eveniment; scopul evenimentului; data şi ora la care începe evenimentul;
instrucţiuni speciale (dacă e cazul); telefon de relaţii; adresa.
Reguli elementare de redactare a invitaţiilor.
5. Cărţile de vizită de afaceri. Reguli de prezentare a cărţii de vizită. Designul cărţii de

vizită: conţinutul cărţii de vizită (antetul, marca sau simbolul întreprinderii; numele;
funcţia; numele întreprinderii; adresa; telefonul; telex; fax; adrese ale altor birouri din
ţară). Informaţii necesare executării designului cărţii de vizită de afaceri; cărţile de
vizită de afaceri pentru străinătate.
! Limbaj economic: cromat, ecru, excentricitate.

1. Care scrisori fac parte din corespondenţa privată de afaceri?
2. Ce subiecte abordează scrisorile de afaceri personale?
3. Ce fel de scrisoare este considerată şi scrisoare de afaceri personală?
4. În ce situaţii este necesar să se trimită scrisori de afaceri personale?
5. Caracterizaţi forma potrivită a unei scrisori de afaceri personale.
6. De ce o atare scrisoare, fiind personală, în unele situaţii nu admite prea multă
familiaritate?
7. Când poate fi scrisă o scrisoare de mână personală şi când poate fi
dactilografiată?
61
8. Ce formule - adresări veţi folosi pentru circumstanţele: Când vă adresaţi unei
persoane cunoscute? Când vă adresaţi unei persoane mai puţin cunoscute?
Când vă adresaţi unei persoane mai în vârstă? Când vă adresaţi unui ambasador
sau unui ministru?
9. Ce formulă de încheiere preferaţi a pune la sfârşitul unei scrisori de afaceri
personale? De ce?
10. Care sunt regulile de care trebuie să se ţină cont la scrierea unei scrisori de
mulţumire?
11. Enumeraţi elementele care alcătuiesc structura unei invitaţii.
12. Care sunt cele mai frecvente formule de începere a unei invitaţii?
13. Cu ce scop este prezentată cartea de vizită de afaceri?
14. De ce reguli trebuie să ţineţi cont la prezentarea unei cărţi de vizită?
15. Ce înseamnă “personalizarea” unei cărţi de vizită?
16. Ce trebuie să reprezinte simbolul unei cărţi de vizită?
1. Situaţia: Sunteţi managerul unei companii de transport. Redactaţi o scrisoare de

mulţumire adresată salariaţilor cu ocazia sărbătorilor de Crăciun.
2. Redactaţi o scrisoare de mulţumire unor persoane care au luat parte la un concert
de binefacere.
3. Adresaţi o scrisoare directorului unei bănci în care vă arătaţi mulţumirile pentru o
sponsorizare.
4. Redactaţi o scrisoare de felicitare pentru o persoană pe care o cunoaşteţi bine,
conform situaţiilor:
a) Situaţia: Persoana a urcat treptele succesului în investigaţiile sale ştiinţifice;
b) Situaţia: Persoana a fost onorată cu un premiu.
5. Redactaţi o felicitare pentru un angajat care îşi sărbătoreşte o aniversare
importantă pe linie de serviciu.
Situaţia: Persoana a lucrat la o firmă 25 de ani în funcţie de manager şi-şi
62
sărbătoreşte şi aniversarea a 50- a.
6. Situaţia: La data de - 200... veţi sărbători aniversarea a 10-a a firmei / companiei
Dumneavoastră. Redactaţi o invitaţie cu această ocazie, indicând toate informaţiile
necesare acestui tip de scrisoare.
Tema 15: Redactarea unui Curriculum vitae
1. Reguli generale de redactare a unui Curriculum vitae:

- forma de prezentare;
63
- claritatea şi concizia C.V.-ului;
- calitatea optimistă a C.V.-ului;
- modul de convingere prin C.V.;
- pertinenţa;
- C.V. – „scara” de comensurare a performanţelor autorului;
- forma de redactare şi de structurare a C.V.-ului;
- originalitatea C.V.-ului.
2. Elementele unui Curriculum vitae:

- Starea civilă/date personale;
- Pregătirea/formarea profesională;
- Stagii de pregătire;
- Experienţă profesională;
- Rezultatele obţinute;
- Limbi străine;
- Pretenţii salariale;
- Abilităţi/activităţi extraprofesionale;
- Diverse;
- Referinţe.
! Limbaj de specialitate: a abdica, abscons, acerb, a agasa, atu, a delibera,

expectativă, fiasco, a frustra, lapidar, pertinent, a procesa, a rata, vicisitudine.

1. De ce reguli trebuie să se ţină cont la întocmirea unui C.V.?
2. Care este cea dintâi calitate cerută la redactarea conţinutului unui C.V.?
Motivaţi-vă răspunsul.
3. De ce conţinutul unui C.V. trebuie să fie optimist?
4. Ce reguli trebuie să urmaţi scriind un C.V., pentru ca să fiţi convingător, să
provocaţi o întrevedere?
64
5. Pertinenţa este una din calităţile principale ale unui C.V. reuşit. De ce?
6. Explicaţi cum înţelegeţi: “Un C.V. reuşit trebuie să devină o “scară” de
comensurare a performanţelor autorului”.
7. În ce ordine trebuie relatate informaţiile în cazul redactării unui C.V.
anticronologic?
8. Cum se structurează informaţiile într-un C.V., când se solicită o funcţie
concretă într-un domeniu de activitate?
9. Enumeraţi elementele unui C.V. .
10. Se consideră că partea cea mai importantă a C.V.–ului este “experienţa
profesională” – realizarea şi viitorul candidatului. De ce reguli trebuie să se
ţină cont la redactarea acestui paragraf?
11. Invocaţi câteva reguli de redactare a casetei: “Limbi străine”.
12. Cum trebuie relevate pasiunile extraprofesionale – “hobby-urile”?
13. În cariera fiecărei persoane există elemente considerate preponderente, care
trebuie puse în valoare pentru a stârni curiozitatea cititorului. Prezentaţi câteva
informaţii de acest fel.
14. Prezentaţi câteva trăsături de caracter ale personalităţii dumneavoastră pe care
le consideraţi a fi relevante.
Exerciţii şi studii de caz
1. Studiu de caz nr.1

1. Citiţi cu atenţie CV-ul de mai jos. Pronunţaţi-vă asupra aspectelor critice
privind conţinutul lui:
Maria ENACHE
2046, str.Calea Ieşilor 13, ap.15
mun. Chişinău
Tel./fax (033)51-56-18
Date personale: Născută la 25.03.1973;
65
Necăsătorită;
Naţionalitate: moldoveancă;
Pregătire profesională:
- Şcoala generală nr.22, Chişinău – 1980-1988;
- Liceul Economic nr.2, Chişinău – 1988-1992;
- Academia de Studii Economice, Facultatea Management – 1992-
1996. Diploma de Licenţă – 1996.
Experienţă profesională:
- Fabrica “Bucuria”, S.A. contabilitate, august-octombrie, 1996;
- Fabrica “Bucuria” S.A., marketologie, octombrie-septembrie, 1999;
- Fabrica “Bucuria” S.A. Vânzări, septembrie, 1999 - octombrie 2001.
Preocupări extraprofesionale: Muzică şi sport.
Pornind de la exemplul de mai sus şi ţinând cont de principiile care stau la baza
redactării unui CV câştigător (este concis, este tonic şi fortifiant, este pertinent, are
“relief”, are o prezentare impecabilă, prezintă rezultate, reflectă fidel experienţa
profesională, este bine acompaniat de scrisoarea de motivaţie; incită dorinţa
interlocutorului de a vă întâlni), redactaţi un CV câştigător şi o scrisoare de motivaţie
corespunzătoare lui.
2. Studiul de caz nr.2

În vederea angajării dumneavoastră, aţi redactat propriul CV şi aţi depus
candidatura la una dintre firmele cu renume mondial în domeniul informaticii. În
urma selecţiei CV-urilor primite, managerul compartimentului “Resurse umane” vă
66
programează pentru susţinerea unui interviu. Portofoliul de CV-uri care au reţinut
atenţia echipei de selecţie este prezentat în următoarele pagini.
Presupunând că sunteţi unul dintre cei care au candidat pentru posturile
respective, atribuiţi personalităţii dumneavoastră unul dintre aceste CV-uri şi susţineţi
calităţile psihosocioprofesionale de care dispuneţi, cu prilejul prezentării la interviu.
În formularea răspunsurilor dumneavoastră, vă rugăm să nu uitaţi că
întotdeauna, printre scopurile principale urmărite cu prilejul interviului de către
recrutor, se înscriu şi următoarele:
 verificarea detaliată, prin cele mai “neaşteptate” mijloace, metode ale
posibilităţilor şi/sau performanţelor individuale ale candidatului;
 identificarea profilului moral şi atitudinilor specifice ale candidatului;
 testarea capacităţii şi a modalităţilor specifice de a furniza şi de a recepta
informaţii din mediul ambietal, în timpul procesului de lucru, mai ales, în
situaţii de stres;
 testarea capacităţii de a folosi modalităţi concrete de soluţionare a
“eventualelor conflicte” intervenite în activităţile cotidiene;
 testarea voinţei (“forţei”) de a suporta eşecul, victoria, stresuri, prin prisma
“decodificării” reacţiilor comportamentale verbale şi nonverbale
exteriorizate;
 şi altele.
Curriculum vitae nr.1
Nume: Alexandra R. RADU

Adresa: Str. Petru Rareş, 215, ap.101
67
2081, mun.Chişinău
Telefon: 44-12-21
Date personale: data naşterii: 5 mai, 1983

locul naşterii: Chişinău
naţionalitatea: ucraineancă
Pregătire şcolară:
2004 – prezent, studentă A.S.E. – Facultatea “Marketing”; mediile anilor de
studii: I – 8,82; II – 9,52; III – 9,58.
2000/2004 – Colegiul Naţional de Comerţ, Chişinău. Media de absolvire: 9,02;
bacalaureat: 9,48.
Premii obţinute:
Mai 2004 – am obţinut premiul II la Simpozionul Ştiinţific al Studenţilor A.S.E.
Octombrie 2004 – am obţinut premiul I la Olimpiada Republicană de
Informatică.
Cunoştinţe: cunoştinţe de specialitate economică: Matematică aplicată în economie;

microeconomie; contabilitate; management; marketing.
Cunoştinţe operare P.C.: Operare texte: Microsoft Word, Excel
Programare: Fox Pro
Limbi străine: Engleza: fluent

Franceza: cunoştinţe medii (scris, citit, vorbit).
Hobby-uri: sporturile (fac parte din echipa de baschet a A.S.E.M.-lui)
68
Referinţe: Prof., dr., Vlad MIHAI – Academia de Studii Economice, facultatea
“Marketing”
Prof. Maria BUJOR – catedra “Economie Generală”
Data: 6 noiembrie 2001-12-10
Curriculum vitae nr.2
Teodora VASILACHE
Adresa: str. Miron Costin 26/4, ap. 56
2023, mun. Chişinău
Telefon: 44-75-18
Data naşterii: 12.08.1971
Obiectiv profesional: Angajarea în cadrul unei firme moldo-americane într-unul din

Departamentele “Marketing”, “Financiar”, “Contabilitate”.
Formare profesională:
1987-1991 - Liceul “Gh.Asachi” din mun. Chişinău. Bacalaureat: 9,09.
1991-1996 - Facultatea “Management” – Academia de Studii Economice,
Chişinău. Media de absolvire: 8,16. Media de licenţă – 8,89.
1996-1997 – Masterat, cursuri aprofundate de management. Media de
absolvire: 9,75.
1996 – Stagiu practic de 8 săptămâni la Compania VOXTEL. Am efectuat
diverse traduceri româno-engleză pentru Companie.
69
1996 – până în prezent, Firma “Contabil SERVIS” – economistă în cadrul
serviciului “Finanţe şi Planificare”.
Limbi străine cunoscute: Limba engleză – fluent

Limba franceză – nivel avansat (vorbit, citit, scris)
Cunoştinţe operare PC: Micrsoft office (Word, Excel);
Activităţi diverse: muzică clasică şi pop; literatura românească (M.Eminescu,

G. Arghezi, M. Eliade, G. Călinescu, M. Preda)
Data întocmirii: 20 mai 2002
Curriculum vitae nr3

Luminiţa GROSU
Adresa: str. Florilor 20, 4

2013, mun.Chişinău
Data naşterii: 25 iunie 1977
Obiective: 1. Îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate;

2. Utilizarea cunoştinţelor dobândite în finanţe şi contabilitate;
3.Aplicarea cunoştinţelor şi a capacităţilor profesionale în cadrul unei firme
notorii.
Studii: 1987-1993: Şcoala Generală nr.1 din or. Briceni;

1993-1996: Liceul “Mircea Eliade” din Chişinău. La bacalaureat am obţinut
media 8,28.
1996-2000: Academia de Studii Economice din Chişinău. Media de absolvire:
8,50. Media de licenţă: 8,25.
70
August 2001 – august 2002:
Am lucrat în Societatea Mixtă “VEST” contabil în serviciul
contabilitate.
Februarie 2002 – august 2002:
Am efectuat pentru Societate diverse traduceri din limba română în
spaniolă şi invers.
Limbi străine: Spaniola – fluent;

Italiana – fluent;
Engleza – cunoştinţe medii;
Franceza – cunoştinţe medii.
Cunoştinţe operare PC: Microsoft Office (Word NT, Excel); Programare FOXPRO2.0;
Internet.
Activităţi extraprofesionale: şahmate, filozofie, psihologie
Data întocmirii: 30 august 2001.
Curriculum Vitae nr.4

Doru OPREA
Str. Mircea cel Bătrân 20/6, ap. 3
2023, mun Chişinău
71
Tel. 23-50-16; 46-12-18
Date personale: Statut familial: necăsătorit;

Naţionaletate: moldovean;
Data naşterii: 06.01.1978;
Părinţi: mama – contabil, tata – matematician.
Obiective: angajarea într-o unitate economică, într-unul din

departamentele: marketing, vânzări, informatică.
Educaţie:
1997-2001 – Academia de Studii Economice, Bucureşti; Media de absolvire: 8,23;
Media licenţă: 8,82.
1994-1997 – Liceul “Prometeu”, Chişinău.
1987-1994 – Şcoala Generală nr.2, Orhei
Experienţa profesională:
Iunie 2000 – iunie 2001; ZEPTER Internaţional, Chişinău -
- agent de vânzări: am încheiat 5 contracte în valoare de 5000 dolari.
Iulie 2001 – prezent VOXTEL -
- agent de vânzări: am încheiat 3 contracte cu dealerii Companiei în valoare de
8000 dolari.
Limbi străine: engleză – fluent;

franceza – fluent;
rusa – fluent.
Cunoştinţe profunde operare PC:

sisteme operare (MS.DOS, UNYX);
programare (TURBO – PASCAL);
72
procesare de texte (Microsoft Office-Word, Excel); Internet.
Hobby-uri: literatura clasică; călătorii.
Data: 01 uilie 2002
(Semnătura)
Curriculum Vitae nr.5

Vitalie ARHIPI
Născut la 22 iulie 1973
Str. Petru Movilă, 12 ap. 15
2014, mun. Chişinău
Formare profesională:
1991-1996- Facultatea “Relaţii Economice Internaţionale”, A.S.E.M.. Anul III de
studii - 4 săptămâni de practică lingvistică în Franţa, Universitatea
“Pere Mande” din Grenoble.
1995 – Bacalaureat, media 9,25.
1995-1996 – Şcoala Medie Generală. Jud. Edineţ.
Iulie 1998 – iulie 2000 – Firma “LUIZ” Internaţional - economist, translator;
august 1996 – iunie 1998 – Firma “LUIZ” Internaţional - agent de vânzări. Am
încheiat, în acest răstimp, trei contracte valoroase pentru
doi ani de zile, cu trei magazine, în sumă de 300 000 lei.
Limbi străine: Engleza – fluent

Franceza – fluent
73
Spaniola – debutant
Rusa – fluent
Activităţi extraprofesionale: - sporturi: tenis, nataţie, fotbal. Membru al clubului

sportiv “Moldova;
- lectură; muzica; teatru.
- Informatică: Works, Words, WorPerfect, Excel.
Data: 5 aprilie 2002
3. Studiul de caz nr.3

Persoana s-a prezentat la un interviu pentru un post la o companie foarte
importantă. La sfârşitul interviului, i s-a spus că, dacă va fi ales, i se va da de ştire.
Deşi candidatul n-a spus nimic, s-a gândit imediat că această organizaţie nu a
procedat potrivit bunelor maniere.
Avea dreptate candidatul? După părerea dumneavoastră cum ar trebui să
procedeze organizaţia?
4. Reacţionaţi, prin maximum trei formulări, la afirmaţia: “CV-ul Dvs. este frumos
redactat, dar cred că nu aveţi elemente suplimentare calitative, care să vă diferenţieze de
alţi candidaţi!”…
5. În vederea angajării Dumneavoastră, vi se cere redactarea unui CV. În urma
selecţiei CV-urilor primite, şeful compartimentului “Resurse umane” vă programează
pentru susţinerea unui interviu. Care apreciaţi că sunt principalele trei deficienţe
scrise CV-ul Dumneavoastră şi cum anulaţi potenţialele consecinţe nefavorabile în
decursul interviului.
Tema 16: Scrisori de referinţă şi recomandare
1. Structura scrisorilor de referinţă şi de recomandare. Reguli de redactare.

Elementele scrisorii de recomandare.
2. Formule folosite la redactarea scrisorilor de referinţă şi recomandare:
74
- formule de introducere;
- formule de conţinut;
- formule de încheiere.
1. Ce deosebire vedeţi între scrisoarea de referinţă şi cea de recomandare?

2. De ce reguli trebuie să se ţină cont la întocmirea scrisorilor de referinţă şi
recomandare?
3. Sunteţi nevoit să concediaţi pe cineva din motive de reducere a personalului. Ce
trebuie să indicaţi obligatoriu, într-o scrisoare de referinţă a acestei persoane?
4. Faceţi o scrisoare de recomandare pentru o persoană care solicită unei bănci un
credit. Care sunt frazele indispensabile din această scrisoare?
1. Redactaţi o reclamaţie favorabilă pentru funcţia de şef al serviciului „Formare

profesională”, având ca temei următoarele informaţii:
– Cunoaşteţi candidatul de 8 ani;
– A lucrat şef serviciu 2 ani;
– A realizat următoarele …;
– Caracteristici de caracter;
– Calităţi deosebite.
2. Redactaţi o referinţă nefavorabilă motivând-o cu următoarele:

– Caracteristici de caracter negative (nervozitate pronunţată);
– Integrare incorectă în echipa de lucru;
– Abandonarea serviciului fără îndeplinirea angajamentelor;
75
3. Sunteţi şeful echipei de merceologi dintr-o firmă. Faceţi-i colegului dumneavoastră,
pe care-l cunoaşteţi bine, o recomandare pentru funcţia de merceolog la o altă firmă,
evidenţiindu-i aptitudinile profesionale şi alte abilităţi.
4. Redactaţi o scrisoare de recomandare unei persoane care a fost demisionată din

motive de reducere a personalului.
5. Redactaţi o recomandare pentru o persoană care doreşte să obţină un credit de la o

bancă din Republica Moldova.
6. Redactaţi o referinţă şi o recomandare favorabilă ca răspuns la următoarea

scrisoare:
Stimate Domnule Marin DINU,
Trebuie să vă informăm că cererea şi Curriculum-ul Dumneavoastră pentru

funcţia de şef al serviciului Relaţii Externe ne-au interesat mult.
Am dori însă ca, până la data de …, să ne prezentaţi o referinţă sau o
recomandare din partea managerilor dumneavoastră, care ar fi o reflectare a
calificării dumneavoastră de o terţă persoană, ceea ce ne-ar ajuta să ne determinăm
într-un mod cât mai obiectiv la selectarea candidaţilor.
Aceasta vine din motivul că numărul candidaţilor este neobişnuit de mare şi, prin
urmare, n-am vrea să facem o greşeală în alegerea celei mai competente candidaturi.
Vă mulţumim că ne-aţi contactat şi aşteptăm scrisoarea Dumneavoastră.

Cu mult respect,
Tema 17: Scrisoare de prezentare
1. Reguli generale privind redactarea scrisorii de motivaţie.

2. Reguli de stil şi de conţinut:
- Introducerea autorului în context;
76
- Expunerea motivaţiilor şi definitivarea obiectivelor;
- Sugerarea unei întrevederi;
- Post-scriptum;
- Referiri la conţinut.

1. Căror reguli trebuie să se conformeze o scrisoare de prezentare?
2. Care este schema (structura) unei scrisori de motivaţie?
3. Ce trebuie să evitaţi la redactarea unei scrisori de motivaţie?
4. Ce se va releva în paragraful “Experienţa profesională a candidatului”?
5. În ce mod veţi solicita o întrevedere anticipată? Exemplificaţi prin câteva
formulări concrete
6. Ce trebuie să releve descrierea motivaţiilor?
7. Cum veţi încheia o scrisoare de prezentare?

1. Redactaţi o scrisoare de motivaţie folosind următoarele mijloace lexicale: anunţ
publicat; dorinţa de a reuşi; ambiţie; perseverenţă; posibilităţi de afirmare; postul de
economist; pregătire universitară; experienţă; profilul firmei; aspiraţii; posibilităţi;
disponibilităţi; a contribui la dezvoltarea activităţilor; analiza candidaţilor; formarea
persoanei în domeniul … .
2. Redactaţi o scrisoare de motivaţie însoţitoare de un CV în care redactantul relevă

următoarele:
- a realizat creşterea cifrei de vânzări lunare cu…
- a implimentat un nou sistem de distribuţie a produselor firmei care a
determinat creşterea vânzărilor cu …%;
- cunoaşte limbi străine fluent: italiană, franceză, engleză;
77
3. Aţi absolvit recent A.S.E.M.-ul. Nu aveţi nici o experienţă profesională. Redactaţi o
scrisoare de prezentare în care să relevaţi alte calităţi ale Dvs. care ar impresiona
cititorul şi l-ar face să vă accepte pentru o întrevedere.
4. Răspundeţi la un anunţ de mică publicitate, relatând următoarele:

- Postul propus corespunde cu ceea ce căutaţi Dumneavoastră.
- Aveţi pregătirea cerută.
- Cunoaşteţi bine sectorul de activitate.
- Aveţi un plan de carieră.
- Sugeraţi o întrevedere.
5. Depuneţi o candidatură spontană adresând scrisoarea conducătorului întreprinderii

care vă interesează. Indicaţi persoana căreia îi adresaţi scrisoarea. În primul paragraf
arătaţi cum aţi ales întreprinderea: la sfatul unui prieten, după imaginea de marcă a
societăţii, în urma unui articol apărut în presă… . Explicaţi motivele pentru care
căutaţi acest post. Menţionaţi faptul că sunteţi disponibil. Sugeraţi mobilitatea, dorinţa
de a pleca în străinătate, de a urma stagii de limbi străine.
Tema 18: Cererea personală

1. Funcţia cererii personale. Probleme abordate de cererile personale: raporturile
dintre salariaţi şi unitatea economică; angajarea într-un câmp de muncă; înscrierea în
instituţii de învăţământ; conferirea de drepturi şi obligaţii prin solicitarea anumitor acte
78
administrative; drepturi/obligaţii determinate de administrarea publică; lezarea
persoanelor în drepturi etc.
2. Structura cererii personale: adresa scrisorii; formula de apel; tratarea problemei;

încheierea; data şi semnătura solicitantului;
Reguli de redactare.
Memoriul de activitate. Memoriul justificativ.
1. Prin ce se deosebeşte redactarea cererii personale de a celei oficiale?

2. Ce elemente trebuie să conţină structura unei cereri personale?
3. Numiţi câteva clişee care introduc concluzia într-o cerere personală?
4. Ce înţelegeţi prin memoriul de activitate?
5. În ce caz se redactează un memoriu justificativ?

1. Redactaţi cereri personale cu obiectele:
a) Angajare în câmpul muncii, menţionându-se funcţia şi anexându-se actele
necesare;
b) Solicitare de concediu plătit pentru îngrijirea copilului (cu anexarea actelor
corespunzătoare);
c) Solicitare de concediu fără plată (menţionându-se motivul);
d) Trecerea la o altă categorie de retribuţie;
e) Atribuire de teren pentru construirea de locuinţă –proprietate privată;
f) Solicitare de ajutor social (cu indicarea motivaţiei).
2. Redactaţi câte o cerere-memoriu de activitate cu unul din obiectele:
a) Transfer la un alt post de lucru;
b) Obţinerea unui grad de serviciu.
79
3. Redactaţi o cerere cu obiectul: “Transfer la o muncă mai uşoară”. Motivaţi-vă
cererea.
Teste de evaluare a cunoştinţelor acumulate
Testele pe care vi le propunem sunt astfel concepute, încât, după rezolvarea lor,
să puteţi avea o imagine asupra cunoştinţelor acumulate.
80
Testul 1
1. Prin intermediul comunicării scrise (activitatea de corespondenţă), o întreprindere
pretinde:
a) să încheie cu orice preţ tranzacţii de afaceri;
b) să vândă / să cumpere un produs;
c) să-şi ofere o imagine unitară în exterior;
d) să-şi reflecte personalitatea ca stil şi ton;
e) să apară într-o lumină pozitivă în ochii partenerilor de afaceri şi a publicului.
2. Obiectivele generale ale scrisorilor oficiale sunt:

a) stabilirea relaţiilor dintre părţi în scopul rezolvării problemelor ce ţin de
interesele proprii;
b) respingerea unei oferte;
c) modificarea sau încetarea relaţiilor din anumite motive;
d) solicitarea sau oferirea unor produse;
e) iniţierea relaţiilor dintre părţi.
3. Corespondenţa oficială necesită următoarele cerinţe:

a) să fie eficientă şi de efect;
b) să nu aibă efect psihologic, bazat pe emoţii;
c) să fie prezentată conform reglamentărilor;
d) să aibă un limbaj familiar;
e) să se conformeze identităţii şi imaginii firmei.
4. Avantajele categorice ale corespondenţei sunt:

a) permite realizarea contactului cu corespondenţii care nu dispun de suficient timp
pentru întrevederi;
b) îndeplineşte un rol economic şi juridic: constituind elemente de înregistrare
contabilă şi servind ca probă în justiţie;
c) este mijlocul principal de comunicare şi documentare;
d) este cel mai confidenţial mijloc de transmitere a informaţiei;
e) oferă posibilitatea autorilor de a medita asupra conţinutului, evitându-se astfel
reacţiile pripite ale interlocutorilor, care pot deveni prejudicioase.
5. După obiectul ei, corespondenţa poate fi clasificată astfel:

a) corespondenţa de informare;
b) corespondenţa de iniţiativă;
c) corespondenţa de solicitare;
d) corespondenţa de reclamare;
e) corespondenţa de răspuns.
6. Scrisoarea este cel mai bun mijloc de atingere a scopului scontat în următoarele
situaţii:
a) informarea destinatarului;
81
b) exprimarea regretului, a scuzelor;
c) solicitarea produselor;
d) oferirea produselor;
e) anularea comenzii;
f) exprimarea condoleanţelor;
g) influenţarea destinatarului.
7. Pentru fiecare dintre termeni, găsiţi nu mai puţin de două sinonime:

a) biblioraft;
b) bruion;
c) a dresa (un act);
d) act;
e) obiectiv;
f) rigoare;
g) a sista.
82
Testul 2
1. Hârtia de culori neobişnuite, contrastante, cu sau fără curiozităţi în structură, cu

scris colorat, se recomandă la întocmirea corespondenţei unităţilor economice de
felul:
a) firmelor cu privire contemporană ce se ocupă de comercializarea automobilelor,
industriilor de mobilier, agenţiilor de reclamă şi companiilor de comunicaţii,
cluburilor de sănătate etc.
b) firmelor şi companiilor ce fac comerţ cu amănuntul, industriilor de textile, de
parfumerie şi cosmetică, saloanelor de coafură.
c) băncilor, companiilor farmaceutice, editurilor de manuale etc.
2. Dat fiind faptul că subiectele corespondenţei economice tratează fenomene, fapte,

obligaţii, situaţii care trebuie prezentate clar (astfel pot produce prejudicii părţilor
implicate), unele dintre condiţiile prin care o scrisoare sau un act va fi bine înţeles
sunt:
a) folosirea lexicului din limbajul standard;
b) folosirea tuturor neologismelor, a cuvintelor recente care corespund noţiunilor,
ideilor, faptelor sau problemelor tratate în scrisoarea dată;
c) folosirea cuvintelor regionale, populare, expresiilor neaoşe potrivite cu noţiunile,
ideile, faptele sau problemele tratate în corespondenţă.
3. Cuvintele: stărui, isprăvi, achita, cointeresa, primi sunt utilizate corect în

enunţurile:
a) Ne vom stărui să expediem mărfurile până la data de 12.10.04.
b) Ne-am stăruit foarte mult ca oferta noastră să corespundă întocmai
caracteristicilor.
c) Am dori să vă isprăviţi cu comanda în termenul stabilit în contract.
d) Deoarece clauzele contractului nu ne satisfac, stăruim asupra rezilierii imediate a
lui.
e) Vom isprăvi lucrările conform termenului indicat în comandă.
f) Vă rugăm să vă achitaţi cu datoriile până la sfârşitul acestui semestru.
g) Regretăm, dar trebuie să vă atenţionăm că nu v-aţi achitat datoriile nici până în
prezent.
h) Şi noi suntem cointeresaţi în încheierea acestei afaceri cât mai urgent.
i) Am dori să vă cointeresăm şi pe Dvs. în modul de soluţionare a acestei probleme
cu cele mai mici pierderi.
j) După trei ore de discuţie, a fost primită hotărârea de a introduce în contract şi
primele trei clauze.
k) Membrii Consiliului au primit liniştit această noutate.
l) Firma nu prea a primit în serios somaţiile partenerilor.
4. Comise în textele de corespondenţă, greşelile de exprimare pot produce prejudicii

imaginii întreprinderilor, chiar dacă produsele/prestaţiile lor vor fi de calitate. Din cauza
83
exprimării neclare ambigue, textul poate fi perceput în mod greşit. Astfel de greşeli sunt
comise în propoziţiile de mai jos. Depistaţi-le şi faceţi corectitudinile necesare:
a) Aş vrea să conducem împreună cu compania: cred că astfel vom avea mai mari
succese.
b) Dumneavoastră v-aţi ocupat cu comenzile şi deci firma Dvs.este vinovată în
ambalarea necorespunzătoare.
c) Suntem cointeresaţi, mai ales, de modul de ambalare a produselor.
d) Vă rugăm să ne expediaţi devizul de evaluare în care să fie estimate toate
cheltuielile efectuate.
e) Noi ne ocupăm doar cu realizarea produselor pe care le achiziţionăm de la
firmele autohtone.
f) Trebuie să ştiţi că întârzierile permanente privind livrarea comenzilor
influenţează negativ asupra planurilor noastre.
5. Datorită unor factori subiectivi, de natură extralingvistică, unele paronime se

confundă în procesul vorbirii. Acest fenomen, numit şi „atracţie paronimică”, se
produce cu precădere la neologisme. Astfel, vorbitorii mai puţin instruiţi folosesc în
mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut.
Depistaţi contextele în care sunt comise astfel de greşeli:
a) În restaurantul nostru o să vă bucuraţi atât de calitatea bucatelor, cât şi de
servialitatea chelnerilor.
b) Eventiv, ne vom aduna din nou, pentru a soluţiona această problemă, peste 12
zile.
c) Evoluarea a fost preconizată doar pentru produsele autohtone.
d) Deferenţa dintre preţuri se datora calităţii ambalajelor recuperabile.
e) Învestind în aceste firme, vă veţi bucura de un venit incontestabil.
6. Pentru a vă realiza scopul scontat, la întocmirea unei scrisori de afaceri veţi

respecta următoarele cerinţe:
a) Scrisoarea să fie scrisă pe hârtie de calitate;
b) Pentru a vă arăta calităţile ce vă exprimă inteligenţa, veţi folosi cei mai recenţi
termeni economici/comerciali;
c) Veţi evita orice greşeli gramaticale sau stilistice;
d) Cu scopul de a-l convinge pe interlocutor, veţi exagera unele informaţii, fiind
sigur de faptul că nu-i veţi aduce prejudicii;
e) Veţi păstra tonul deferent al scrisorii.
f) Deoarece este vorba de o ofertă circulară, veţi lăsa loc în scrisoare pentru numele
destinatarului, care va fi scris cu litere aldine sau de mână;
g) Veţi face oferta foarte detaliat, chiar dacă veţi avea nevoie să o scrieţi pe două
pagini;
h) Subiectul îl veţi trata din punctul de vedere al partenerului, urmărindu-i
interesele, problemele şi doleanţele.
7. Pentru o reclamă, în care se face publicitate produselor de cosmetică, este

pertinent şirul de cuvinte:
84
a) tenuri mixte, regulator epidermic vegetal, fluide de vie, gamă completă pentru
demachiere;
b) samsar, misit, leader, brocker;
c) efect de netezire, serii şi game variate de tonuri;
d) gel exfoliant pentru duş, cremă calmantă pentru mâini, apă parfumată de damă;
e) seturi aromatice, săpun deodorant, loţiune hidratantă, mostre de parfumuri.
8. Cuvântul „pertinent” este folosit cu accepţia/accepţiile:

a) Persoană ce se caracterizează prin atitudine, comportare modestă, corectă;
b) Chestiune, element lingvistic etc. ce se raportează (se potriveşte) exact la fondul
problemei, al chestiunii, la ceea ce vrea să se argumenteze;
c) (Stoc de informaţii). Care au calitatea de a satisface cerinţele obiective de
informare ale unui beneficiar.
85
Testul nr.3
1. Scrisorile circulare se scriu cu următoarele obiective:

a) de a anunţa modificări de structură sau de politică a firmei;
b) de a face comenzi de produse;
c) de a transmite sarcini, dispoziţii;
d) de a reclama produse şi prestări servicii;
e) de a notifica clientul, a-l atrage în afacere;
f) de a anunţa schimbările de preţuri.
2. Prima frază a unei circulare tinde:

a) să facă o descriere clară a obiectului sau serviciului;
b) să indice avantajele care vor fi acordate destinatarului;
c) să atragă atenţia cititorului;
d) să trezească dorinţa cititorului de a se iniţia de calităţile produsului.
3. Circularele-personalizate sau micile prospecte trebuie să se conformeze regulilor:

a) să nu aibă titlu sau formulă de politeţe;
b) să fie scrise sub forma unui simplu aviz;
c) să ofere informaţii suplimentare asupra produsului;
d) să aibă un conţinut sofisticat şi un ton degajat;
e) să conţină o parte informativă de prezentare a redactantului, a imaginii
întreprinderii sale;
f) să conţină o argumentaţie asupra produsului;
g) să insereze avantajele financiare ale clientului.
4. Calităţile unui anunţ eficient de stimulare a vânzărilor sunt:

a) să aibă un conţinut concis şi oficial;
b) să fie excitant şi afectiv;
c) să aibă o imagine sobră;
d) să aibă o imagine originală, ieşită din comun, care să contrasteze cu alt conţinut;
e) titlul anunţului să fie alcătuit dintr-un slogan sau o replică originală;
f) titlul anunţului să fie alcătuit simplu, din clişee pe înţelesul cititorilor;
g) informaţiile să fie exagerate, pentru a atrage atenţia publicului;
h) textul trebuie să insereze tehnologia produsului.
5. Care din sloganele de mai jos vor intra într-un anunţ eficient?
a) Uniunea Economiştilor vă invită la...
b) Câştigă tu milionul!
c) Firma... vinde cu preţ redus...
d) Vrei să sâştigi 100.000?
e) Cumpără produse „Amway” pentru consumul personal!
f) Vindem sufragerii în rate!
g) Vă oferim din stoc, un asortiment bogat de scaune şi fotolii, angro şi în detaliu.
h) Centrul Tehnic „Euroterm” propune:
86
7. Termenul „sold” este folosit, în funcţie de context, cu accepţia/ accepţiile:
a) Rest de plată, după compensarea reciprocă a unor obligaţii;
b) Diferenţa dintre suma înregistrată în debitul şi cea înregistrată în creditul unui
cont;
c) Marfă rămasă în stoc, fiind nevândută din diferite motive;
d) Stoc de mărfuri rămase nevândute, la încheierea sezonului, care sunt propuse
spre vânzare cu preţ redus.
87
Testul nr.4
1. Principala funcţie a cererii de ofertă constă în:

a) solicitarea de informaţii generale asupra calităţii produselor;
b) solicitarea de informaţii asupra condiţiilor de livrare a produselor;
c) iniţierea tratativelor cu partenerii în vederea unei tranzacţii comerciale;
d) solicitare de eşantioane, prospecte, fotografii, schiţe;
e) solicitarea produsului în situaţia în care importatorul are urgent nevoie de marfă.
2. O cerere de ofertă specială are funcţia:

a) de a solicita informaţii asupra unor produse;
b) de a solicita informaţii asupra calităţii, volumului şi preţului unui produs;
c) de a solicita eşantioane, prospecte despre produse, prestări servicii;
d) de a solicita informaţii concrete asupra unui produs;
e) de a solicita un produs.
3. Pentru ca să-şi atingă scopul scontat, cererea de ofertă trebuie redactată conform
regulilor:
a) redactarea concisă şi clară a conţinutului;
b) întrebările puse asupra informaţiilor despre preţuri, calitate, cantitate, condiţii de
livrare, să fie formulate concis, fără a se indica numărul de referinţă al
furnizorului;
c) la solicitarea unei întrevederi, se indică data şi ora exactă;
d) pentru facilitarea redactării, se recomandă să fie folosite clişee rigide, dar corecte
d.p.d.v.stilistic.
4. Informaţiile solicitate într-o cerere de ofertă trebuie să corespundă ordinei:

A. a) motivul/obiectul cererii de ofertă;
b) specificarea sursei de obţinere a adresei destinatarului;
c) descrierea exactă a mărfii solicitate;
d) referinţe despre propria firmă;
e) indicarea cantităţii preconizate;
f) indicarea termenului de livrare dorit;
g) exprimarea speranţei de a primi o ofertă avantajoasă.
B. a) specificarea sursei de obţinere a adresei destinatarului;

b) motivul/obiectul cererii de ofertă;
c) descrierea exactă a mărfii solicitate;
d) indicarea cantităţii preconizate;
e) indicarea termenului de livrare dorit;
f) solicitarea de informaţii referitoare la preţ;
g) referinţa despre propria firmă;
h)exprimarea speranţei de a primi o ofertă avantajoasă.
88
C. a) specificarea sursei de obţinere a adresei destinatarului;
b) motivul/obiectivul cererii de ofertă;
c) referinţe despre propria firmă;
d) descrierea exactă a mărfii;
e) indicarea termenului de livrare dorit;
f) indicarea cantităţii preconizate;
g) exprimarea speranţei de a primi o ofertă avantajoasă;
h) condiţiile de plată şi de reduceri de preţ: rabat/remiza.
5. Formulele de mai jos corespund regulilor de redactare a cererilor de ofertă:

a) Am dori informaţii precise privind calitatea produselor, indicându-ne...
b) Vrem să ne expediaţi numai modele de ultimă oră: celelalte modele nu ne
interesează.
c) Dacă doriţi să cumpărăm produse de la Dvs., trimiteţi-ne cât mai urgent o
documentaţie completă despre ele.
d) Vă rugăm să ne comunicaţi dacă puteţi să ne livraţi lunar cantităţi mari.
e) Vom cumpăra de la Dvs., numai dacă ne veţi face un rabat de 20%.
f) Vă rugăm să ne indicaţi în ofertă preţurile dvs. minime cu rabat pentru cantitatea
de 2000 unităţi.
g) Dacă livrarea de probă ne va satisface pe deplin, puteţi conta în viitor pe comenzi
însemnate.
6. Termenii: brutto, dever, scadenţă, mostre sunt utilizaţi corect în contextele:

a) Vă rugăm să ne indicaţi preţul cantităţii brutto a mărfii, inclusiv ambalajul ei.
b) Greutatea brutto a mărfii trebuie să nu depăşească 250 kg.
c) Suntem un magazin cu dever mare, de aceea avem nevoie de cantităţi mari
lunare.
d) Deoarece avem lunar un dever bănesc intens, dorim să cumpărăm produsele
angro.
e) Dorim să ne indicaţi care este scadenţa termenului de plată.
f) Aţi putea să ne spuneţi scadenţele restituirii împrumuturilor?
g) Dacă puteţi, transmiteţi-ne şi catalogul de mostre şi modelele ţesăturilor Dvs.
h) Am luat cunoştinţă de produsele Dvs. la târgul de mostre din Chişinău.
7. Termenul „eşantion” semnifică:

a) Exemplar dintr-o serie de obiecte identice sau parte dintr-o cantitate de material,
folosită pentru a aprecia anumite caracteristici ale obiectelor.
b) Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a oferi posibilitatea de a se examina
felul, calitatea sau valoarea produsului probă.
c) Obiect luat dintr-o serie de obiecte identice pentru a aprecia caracteristicile
materialelor respective; model.
8. Termenul „remiză” este înţeles ca:

a) parte a relatării cedate de vânzător cumpărătorului (persoană juridică), în vederea
acoperirii cheltuielilor şi asigurării rentabilităţii;
89
b) reducerea practică, în mod excepţional, a preţului de vânzare convenit anterior
între furnizor şi client, ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau
neconformitate cu bunurile comercializate prevăzute de clauzele contractuale;
c) reducere practică, în mod excepţional, a preţului curent de vânzare, în funcţie de
volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului în clientela vânzătorului.
9. Accepţia cuvântului tară este:

a) Material de protecţie cu care se împachetează ceva; ambalaj;
b) Greutatea nemarcată folosită la cântărit (pentru a compensa greutatea
recipientului sau a ambalajului);
c) Defect fizic sau moral; meteahnă.
90
Testul nr.5
1. Din punctul de vedere al angajării, ofertele se clasifică în:

1. oferte nesolicitate (generale);
2. oferte solicitate;
3. oferte ferme;
4. oferte cu termen;
5. oferte facultative.
2. Completaţi părţile constitutive lipsă ale unei oferte:

1. denumirea exactă a mărfii;
2. eşantioane, fotografii, prospecte etc.sau descrierea detaliată a produsului;
3. ...
4. ...
5. preţul;
6. termenul de vânzare;
7. ...
8. ...
9. precizări referitoare la locul de livrare; asigurări;
10. ...
3. Într-o ofertă trebuie să fie menţionate:

1. Confortul, noutatea, prestigiul şi utilitatea produsului;
2. Tehnologia produsului;
3. Realizările recente ale firmei care propune produsul.
4. Formulele de mai jos corespund principiului de redactare a ofertei: „Formularea

credibilă”:
1. Astăzi vă putem face o ofertă exclusivă. Produsul nostru nu are concurenţă,
având cea mai înaltă calitate şi o durabilitate extremă.
2. Aţi fost ales de computerul nostru ca unul din puţinii clienţi preferenţiali din
Moldova. Vă putem oferi avantajos, doar astăzi, cele mai calitative produse
Cosmetice.
3. Noile noastre modele sunt fabricate din material de calitate şi destinate unei
utilizări îndelungate.
4. Confirmăm că produsele noastre sunt executate manual şi cu o garanţie de până
la un an.
5. Mostrele anexate vă vor convinge, fără îndoială, de calitatea excepţională a
produselor.
5. Care dintre formulele de mai jos nu corespund stilului empatic?

1. Îmi face plăcere să vă informez că avem posibilitatea să vă livrăm din stoc
produsele solicitate.
2. Astăzi vă va face plăcere să aflaţi că dispunem de marfa pe care o căutaţi.
3. Ne face plăcere să vă înştiinţăm că dispunem de marfa pe care o căutaţi.
91
4. Ne bucurăm că vă interesează produsele noastre, dar ne-ar fi de folos dacă ne-aţi
da şi alte detalii...
6. Regula principală a paragrafului D (Dorinţa) din formula AIDA este:

1. să trezească interesul cititorului;
2. să sublinieze avantajul pe care îl aduce produsul clientului;
3. să-l facă pe cititor să acţioneze într-un fel;
4. să-l convingă pe cititor să cumpere produsul.
7. La scrierea unei oferte trebuie să se evite formulele:

1. Să nu aveţi nici o grijă;
2. Aveţi toate garanţiile;
3. Aceste preţuri nu sunt competitive;
4. Nu aveţi de ales;
5. Este singura posibilitate;
6. Acest produs nu are concurenţă;
7. După părerea noastră, produsul este...
8. Veţi avea întreaga satisfacţie...
9. Nu suntem de acord cu remiza oferită.
10. Fără nici un risc.
11. Nu este scump.
8. Introduceţi în contexte:
1. impieta;
2. scont (reducere);
3. virament;
4. dezinvoltură;
5. accept.
9. Redactaţi o ofertă, luând ca bază formulele: „Mănuşile sunt din piele veritabilă.
Livrarea din stoc poate fi făcută în mărimile: 6;7;8.
10. Acreditivul este:

a) Un document prin care o bancă comercială, în baza contractului încheiat cu
clientul său, îşi ia obligaţia de a plăti o sumă de bani beneficiarului menţionat,
până la termenul stabilit, în schimbul setului de documente comerciale indicate
în avizul de deschidere a acreditivului;
b) Document oficial prin care se atestă calitatea unui agent diplomatic de a
reprezenta un anumit stat în relaţiile cu alt stat;
c) Dispoziţie dată de emitent unei bănci de a plăti, din disponibilul pe care îl are la
bancă sau din creditul pe care acesta acordă, o sumă de bani beneficiarului.
11. Termenul „Scont” are accepţia:

a) Reducere care se face debitorului, dacă achită o datorie înaite de scadenţă;
92
b) Reducere făcută unui client sub forma unei cote procentuale în funcţie de
volumul vânzărilor;
c) Recalcularea şi diminuarea dobânzilor când nu sunt respectate clauzele
contractuale;
d) Operaţie de credit care constă în cumpărarea efectelor de comerţ de către bănci,
cu reţinerea din valoarea lor nominală a dobânzii şi a unui comision.
93
Testul nr.6
1. Identificaţi definiţia pertinentă „Comenzii”:
a) Actul economic care este emis cu scopul procurării unor bunuri sau servicii.
b) Actul economic generator de relaţii economice sau juridice.
c) Actul economic elaborat după comercializarea preţurilor asupra
produsului/serviciului solicitat.
d) Actul economic întocmit în baza unei oferte primite în prealabil sau a unei
reclame dintr-un monitor.
e) Actul economic şi juridic demarat de către consumator cu scopul furnizării unei
mărfi sau executării unui serviciu, în care se specifică caracteristicile bunurilor,
cantitatea, condiţiile de plată, termenul de livrare, modul de efectuare a plăţii etc.
2. Scrisoarea de comandă poate fi:

a) doar tipizată;
b) doar liber redactată;
c) tipizată şi liber redactată.
3. Comanda fermă se deosebeşte de celelalte tipuri de comenzi prin următoarele

caracteristici:
a) repetă toate condiţiile de ofertă sau pe cele negociabile anticipat negociate cu
furnizorul;
b) solicită o marfă pentru testare;
c) modifică unele condiţii neconvenabile de ofertă;
d) solicită mărfuri sau servicii identice cu cele din comanda precedentă;
e) specifică cauzele returnării unor mărfuri, dacă acestea nu corespund
caracteristicilor negociate anterior.
4. O comandă fermă poate include următoarele formule:

a) Sperăm că veţi fi de acord cu condiţiile expuse şi aşteptăm să ne răspundeţi prin
telex/telefax;
b) Întrucât înţelegem că acest tip de produse vă lipseşte momentan, vă rugăm să ne
trimiteţi un produs similar pe care îl aveţi în stoc;
c) Calitatea materialului trebuie să corespundă mostrelor prezentate.
5. Termenul a remite are accepţia/accepţiile:

a) a preda, a înmâna;
b) a renunţa la o sumă de bani datorată de un debitor; a ierta o datorie;
c) a şterge din listă;
d) a amâna;
e) a restitui o sumă de bani creditorului.
6. A rezilia un contract înseamnă:

a) A încheia şi a semna un contract;
b) A anula, a desfiinţa un contract.
94
7. Furnizorul este obligat să expedieze solicitantului, în cel mai scurt timp,
confirmarea de acceptare integrală în urma comenzii (comenzilor) de tipul:
a) fermă;
b) de probă;
c) de modificare;
d) repetată.
8. Redactaţi o Comandă-răspuns corespunzătoare confirmării de mai jos:

„Confirmăm primirea comenzii Dvs din data de 20 martie a.c. şi ne bucurăm că
v-aţi hotărât asupra mostrei de itinerar nr.1 pentru primele Dvs. grupe, întrucât aceasta a
fost, într-un fel, gândită ca o excursie de cunoaştere a Moldovei în ceea ce are ea
esenţial, dacă se poate spune astfel.
Vă prezentăm alăturat formularul de comandă nr.115 contrasemnat de noi
împreună cu un exemplar al facturii noastre, nota urmând să fie acceptată de Banca
Dvs. conform înţelegerii.
Confirmăm, totodată, reducerea de 15% pentru grupurile care sosesc între 2-15
mai şi vă sfătuim să vă înscrieţi grupul prin telex, având în vedere valul de comenzi pe
care le primim zilnic pentru această perioadă.
Vom fi întotdeauna la dispoziţia Dv.”
95
Testul nr.7
1. Reclamaţia are drept scop:

a) soluţionarea neînţelegerilor dintre parteneri;
b) stabilirea unor relaţii cu adevărat eficiente între parteneri;
c) găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambii corespondenţi;
d) somarea partenerului să acopere prejudiciile aduse;
e) elucidarea cauzelor care au pricinuit paguba.
2. Tonul „Somaţiei a doua” trebuie să fie:

a) sec;
b) diplomatic;
c) îndrăzneţ;
d) presant;
e) amabil;
f) politicos;
g) ultimativ.
3. A treia somaţie nu a provocat reacţia dorită de la un debitor important cu care

reclamantul are relaţii de afaceri timp de 5 ani. Reclamantul procedează astfel:
a) trece imediat problema în custodia compartimentului juridic;
b) suportă pierderile;
c) apelează la o întâlnire directă cu patronul firmei debitare.
4. La redactarea reclamaţiilor nu se recomandă formulele:

a) Dacă s-a produs o greşeală, V-am ruga să corectaţi factura;
b) Trebuie să rectificaţi factura conform calculului nostru alăturat şi să ne-o
expediaţi imediat, dacă doriţi să facem plata până la data...;
c) Vă anunţăm că vă returnăm articolele nesolicitate, taxele poştale fiind suportate
de Dvs.;
d) Deoarece calitatea mărfii primite este necorespuzătoare, nu ne rămâne decât să
v-o returnăm şi să vă debităm cheltuielile de transport.
5. Prin răspunsul la o reclamaţie, furnizorul trebuie:

a) să-i demonstreze clientului, cu argumente convingătoare, că acesta nu are
dreptate;
b) să-i dea satisfacţie.
6. Dintre formulele de mai jos, sporeşte/ sporesc credibilitatea clienţilor

(interlocutorului) următoarea/următoarele:
a) Produsele noastre sunt temeinic verificate înainte de livrare, de aceea nu este
vorba de vreo eroare din partea noastră.
b) Până în prezent, nu am mai avut plângeri referitoare la acest articol.
c) Ne-am bucura dacă reducerea de preţ propusă de noi ar rezolva problema în
cauză.
96
7. Pentru o reclamaţie nefondată, reclamantul:
a) propune o remediere şi măsuri pentru evitarea erorilor pe viitor;
b) arată că a făcut cercetările necesare şi îşi recunoaşte vina;
c) arată corespondentului unde greşeşte, bazându-se pe documentele care-i sunt la
dispoziţie.
8. Persoana care face o reclamaţie se numeşte:

a) reclamat;
b) reclamant.
9. Redactaţi o informaţie conţinutul căreia a solicitat următorul răspuns:

„Mulţumim pentru scrisoarea dv.din data de.... în care ne informaţi asupra erorii
din factura... Ataşăm o factură nouă, cu totalul corect şi anume: 3500 lei, factura
anterioară devenind astfel neavenită.
Ne cerem scuze pentru neplăcerea provocată de această eroare, care s-a datorat
unei mici defecţiuni la calculator, rezolvată între timp, şi vă asigurăm că astfel de erori
vor fi evitate pe viitor.”
97
Testul nr.8
1. Definiţia generală a „contractului” este:

a) actul care stipulează şi prevede orice problema care ar putea afecta interesele
părţilor;
b) actul de arbitrare a nemulţumirilor sau insatisfacţiilor apărute între parteneri;
c) acord încheiat între două persoane fizice/juridice, din care decurg anumite
obligaţii;
d) acord încheiat de o persoană cu o întreprindere instituţie etc., prin care cel dintâi
se obligă să presteze în favoarea celuilalt o anumită muncă în schimbul unui
salariu.
2. Cea mai importantă repercusiune a nerespectării contractului este:

a) plata unor penalităţi;
b) acoperirea tuturor prejudiciilor aduse partenerului;
c) pierderea clientului;
d) distrugerea imaginii, reputaţiei şi credibilităţii.
3. Obiectul contractului comercial îl constituie:

a) calitatea mărfii;
b) cantitatea mărfii;
c) denumirea mărfii;
d) preţul mărfii.
4. În baza contractului comercial de leasing:

a) o parte transmite celeilalte părţi dreptul de folosinţă asupra invenţiei protejate
printr-un brevet de invenţie, în schimbul unui preţ, imprimându-i astfel un
caracter oneros;
b) finanţatorul pune la dispoziţia beneficiarului mijloace de producţie pe care le-a
achiziţionat în acest scop, uneori cu concursul tehnic al beneficiarului, plata
făcându-se în rate periodice, fiecare rată incluzând cota de amortizare plus
beneficiarul finanţatorului;
c) o parte transmite celeilalte părţi, contra unui preţ, cunoştinţele sau procedeele
tehnice pe care le deţine şi care nu au fost brevetate sau nu sunt brevetabile,
necesare fabricării unui anumit produs, comercializării lui sau prestării unui
anumit serviciu prin metode necunoscute.
5. Secretele reuşitei unei scrisori de prezentare a firmei ţin de următoarele:

a) să aibă manieră deosebită de exprimare a atitudinilor personale;
b) să conţină fraze măgulitoare la adresa persoanei căreia îi este adresată scrisoarea;
c) să fie adresată unui anumit serviciu al întreprinderii, care se ocupă de
propunerile făcute de către redactant;
d) să fie adresată expres pe numele unei persoane concrete;
e) să descrie detaliat experienţa firmei/întreprinderii.
98
6. Conotaţiile îmbinării „cu titlu oneros” sunt:
a) contract împovărător, apăsător, necinstit;
b) act care impune cuiva anumite sarcini, obligaţii;
c) act juridic prin care o prestaţie, urmează să primească ceva în schimb.
7. Selectaţi accepţia corectă a cuvântului „a subroga”:

a) a înlocui o persoană prin alta în cadrul unui raport juridic;
b) a anula o lege; un act;
c) a înlocui un bun cu altul.
8. Redactaţi un contract individual de muncă, în care Dvs.sunteţi angajat temporar –

pentru lunile de vară – la o firmă ce prestează servicii.
99
Testul nr.9
1. Un raport de afaceri are următoarea structură:

a) • Introducerea:
- relatarea concisă a scopului;
- definirea temei şi subiectului;
- prezentarea, în capitole şi paragrafe, a problemelor şi sarcinilor abordate;
- rezumarea concisă a noutăţilor, concluziilor şi recomandărilor formulate în
raport.
 Tratarea conţinutului:
- expunerea principalelor idei;
- relatarea în fragmente şi părţi a demonstraţiilor şi probelor;
- evaluări şi critici;
 Încheiere.
b) • Preambul:
- Rezumatul;
- Concluzii şi recomandări;
• Tratarea propriu zisă:
- introducere;
- probleme, fapte, demonstraţii, probe, afirmaţii;
- concluzii detaliate;
- propuneri, recomandări.
• Suplimente:
- anexe;
- referinţe bibliografice;
- index.
2. Enumeraţi elementele structurii unui raport de Constatare a unei situaţii economice.
3. Situaţia: Magazinul de legume şi fructe „Moldova” este verificat după un termen de

activitate de 5 luni de zile (iunie-octombrie). Întocmiţi un raport de verificare pentru
acest termen de activitate. Relevaţi părţile pozitive şi negative ale modului de păstrare
şi de vânzare a produselor.
6. Indiferent de domeniul de activitate sau de conţinutul lor, procesele-verbale

trebuie să respecte următoarea structură:
a) - Denumirea actului;
- Numele şi funcţia persoanei care face constatarea;
- Actele care motivează constatarea;
- Consemnarea concisă a situaţiilor constatate;
- Propuneri;
- Semnături.
b) - Denumirea actului;
100
- Numele fiecărui membru al comisiei care face constatarea;
- Data constatării şi numărul de ordine a actului;
- Actele normative în a căror bază se face constatarea;
- Consemnarea concisă a celor constatate;
- Propuneri privind sancţionarea vinovaţilor;
- Menţiuni pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
- Semnăturile persoanelor care au întocmit actul.
c) - Denumirea actului;
- Numărul de ordine şi data;
- Numele şi funcţia persoanelor care fac constatarea;
- Documentele care motivează constatarea;
- Consemnarea detaliată a situaţiilor constatate;
- Menţiuni pentru înlăturarea deficienţelor;
- Propuneri privind sancţionarea vinovaţilor;
- Semnăturile persoanelor care au întocmit actul.
5. Continuaţi să redactaţi actul.( În locul punctelor plasaţi întreprinderile

corespunzătoare.)
Protocol
Încheiat azi, 25 mai 200..., între ..................................................................., în

calitate de predător şi ........................................................, în calitate de primitor.
101
Testul nr.10
1. Textul contractului, care reprezintă clauzele sau condiţiile, are scopul:

a) să constrângă părţile în îndeplinirea operativă a obligaţiilor;
b) să stimuleze părţile în îndeplinirea corectă a obligaţiilor;
c) să protejeze şi să informeze părţile.
2. Fiecare clauză dintr-un contract trebuie analizată:

a) izolat de celelalte clauze contractuale;
b) în context şi în concordanţă cu celelalte clauze contractuale şi cu voinţa reală a
părţilor contractante.
3. Eroarea contractuală este o reprezentare falsă asupra realităţii percepute de o

persoană la încheierea actului juridic. Eroarea care se referă la identitatea bunului ce
face obiectul contractului se numeşte eroare-obstacol şi conduce la:
a) nulitatea paragrafului care priveşte identitatea bunului;
b) nulitatea absolută a contractului;
c) nulitatea parţială a contractului.
4. Inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene, pentru a o determina să

încheie un contract sau să accepte o clauză la care altfel nu ar fi consimţit, se numeşte:
a) Violenţă;
b) Dol;
c) Leziune;
d) Prejudiciu.
5. Paguba materială considerată considerabilă pe care o suferă o parte contractantă

prin disproporţia majoră între valoarea obligaţiilor asumate faţă de valoarea prestaţiei
celeilalte părţi se numeşte:
a) Dol;
b) Violenţă;
c) Leziune;
d) Prejudiciu.
6. Calitatea produsului în contracte se poate stabili atât prin diverse procedee tehnice
şi metode, cât şi prin indicarea unor formule – clauze consacrate. Clauza „Tel quel”
înseamnă:
a) Cumpărătorul acceptă marfa „aşa cum este”, fără a fi văzută sau încercată;
b) Marfa nu va fi acceptată dacă nu soseşte la destinaţie perfect intactă şi fără
degradări calitative şi cantitative;
c) Cumpărătorul acceptă marfa aşa cum este, chiar şi cu deprecieri calitative la
destinaţie, eventual, având dreptul să solicite o bonificaţie de preţ compensatoare.
102
7. Evidenţiaţi clauza penală de contract, formulată minimal şi simplu, dar asiguratorie
pentru invocarea în calitate de probă în justiţie:
a) „În cazul neexecutării obligaţiilor ce-i revin, partea vinovată va plăti
despăgubiri”;
b) „Neexecutarea în termen, obligă pe antreprenor să suporte daune-interese
reprezentând o doime din suma care a fost plătită de client până în acel
moment.”;
c) Neîndeplinirea în termen a obligaţiunilor stabilite prin prezentul contract atrage
după sine plata unor penalităţi conform legii, adică 0,15% pe zi întârziere.
Penalităţile sunt datorate de la data scadenţei obligaţiei până la executarea
efectivă”.
8. Indicaţi lanţul de lexeme care inserează doar situaţii ce ţin de clauze contractuale
de forţă majoră:
a) greve, calamităţi naturale, expirarea scadenţei, rechiziţie;
b) incendii, interdicţii de ordin monetar, neexecutare în termen, inundaţii;
c) calamităţi naturale, restricţii de ordin valutar, mobilizare, secetă.
9. Preţurile sau plăţile asimilate reprezintă obligaţia utilizatorului bunului şi un

element esenţial al oricărui tip de contract comercial. Pentru care din produsele
enumerate mai jos, preţurile se înscriu ferm în contracte, fără precizarea unor
elemente de referinţă care să permită o schimbare a lor:
a) mărfuri nefungibile;
b) maşini şi utilaje care nu se cotează la bursă;
c) mărfuri cotate la bursă;
d) petrol.
103
Testul nr.11
1. Studiu de caz: Redactarea unui contract în vederea livrării a 1000 t hârtie cu un

client român în condiţiile în care garanţiile de plată la termen sunt acordate de Filiala
Băncii Comerciale Române în Chişinău.
Informaţii de reper:
Data negocierii: 25 august 2004
Locul negocierii: Iaşi.
Obiectivele negocierii:
a) reintrarea pe piaţa română;
b) acoperirea capacităţii de producţie disponibile şi obţinerea unei rate a profitului
de minim 5%.
Firma cu care se negociază: Editura „Polirom” Iaşi
Obiectul negocierii: S-a căzut de acord cu livrarea a 1000 t hârtie într-un singur lot.
Contractul trebuie să cuprindă clauzele ce privesc:
1. Calitatea mărfii: Se acceptă livrarea de hârtie conform fişelor tehnice şi mostrelor
prezentate. Pentru a avea garanţii suplimentare privind calitatea, partenerul român
solicită ca marfa să fie acerată de Editura Polirom, care o va viziona înainte de
livrarea în depozitul producătorului.
2. Ambalajul: Se acceptă ambalajul propus şi se face cunoscut textul înscrisurilor de
pe ambalaj. Se acceptă clauza „netto”.
3. Preţul: Se acceptă de către partea română numai preţul de 800E/t. Se contestă
faptul că se va întârzia la plată şi ceea ce reprezintă dobândă.
4. Condiţiile de livrare: Se acceptă: FOB Iaşi.
5. Termen de livrare: Se acceptă 20 septembrie.
6. Recepţia cantitativă şi calitativă: Se acceptă recepţia calitativă a întregului lot de
marfă (1000t) de către Editura „Polirom”, care este şi asigurătorul mărfii.
7. Condiţii de plată: Se acceptă plata prin virament în contul vânzătorului din Filiala
Băncii Comerciale Române cu sediul în Chişinău.
8. Dispoziţii privind expedierea şi transportul mărfurilor: Se acceptă: transportul din
gara feroviară Chişinău până la destinaţie – Iaşi revine cumpărătorului. Vânzătorul
îşi asumă responsabilităţi privind transportul mărfurilor până la gara feroviară
Chişinău.
9. Remiterea documentelor: Vânzătorul va remite factura comercială, certificatul de
calitate şi documentul obişnuit care să ateste livrarea mărfurilor pe cale feroviară
agentului economic acreditat cu dreptul de ridicare a mărfii.
10. Transferul proprietăţii: Marfa va trece în proprietatea cumpărătorului după ce a
fost încărcată în vagoane în gara Chişinău.
11. Reclamaţiile privind cantitatea şi calitatea: Reclamaţiile cantitative se transmit în
termen de 10 zile, iar cele calitative – în termen de 60 de zile (vicii ascunse).
12. Penalităţi: Se acceptă penalizări în livrare 0,1%/ zi, în caz de lipsuri calitative, se
vor acorda rabaturi;
13. Clauze arbitrare: Arbitrajul va fi asigurat de Camera de Comerţ şi Industrie a
României.
14. Dispoziţii finale: Nu se admite cedarea contractului.
104
Testul nr.12
1. Corespondenţa privată de afaceri poate fi redactată pe:

a) hârtie de birou fără antet;
b) hârtie de birou cu antet;
c) hârtie de calitate;
d) hârtie cu destinaţie specială adecvată.
2. În corespondenţa privată, pentru o persoană mai puţin cunoscută, se recomandă

formula/formulele de adresare:
a) Stimate/Stimată/domn, doamnă...
b) Dragă Doamnă/Dragă Domnule...
c) Mult stimate/Stimată/domnule/doamnă...
d) Domnule/Doamnă...
3. Bifaţi calităţile pertinente unei scrisori de mulţumire:

a) Scrisoarea de mulţumire se scrie de mână;
b) În textul scrisorii de mulţumire, formulele de mulţumire („Vă mulţumesc foarte
mult”) trebuie să apară de 2-3 ori.
c) La sfârşitul unei scrisori de mulţumire se poate cere şi o favoare;
d) Într-o scrisoare de mulţumire nu se cere o favoare.
e) Dacă mulţumirile se adresează şi altor persoane decât destinatarului, se solicită
acestuia să transmită mesajul şi celorlalţi;
f) Chiar dacă mulţumirile se adresează şi altor persoane decât destinatarului, nu se
solicită ca acesta să transmită mesajul şi celorlalţi.
4. Scrisoarea de afaceri, în care se adaugă şi o nuanţă personală, este considerată:

a) de afaceri;
b) personală;
c) personală de afaceri.
5. Cartea de vizită poate fi oferită:

a) oricărei persoane;
b) doar persoanei cunoscute;
c) persoanelor necunoscute, dacă acestea le solicită;
d) superiorului în funcţie, dacă acesta o cere.
6. La şedinţele în afara serviciului, schimbul cărţilor de vizită se recomandă să fie

făcut:
a) la începutul întrunirii;
b) la sfârşitul întrunirii;
c) în timpul întrunirii;
d) alte recomandări.
105
7. Situaţie: Un coleg de serviciu – angajat la firma unde lucraţi – îşi va sărbători
jubileul. Persoana a lucrat la firmă 15 ani în funcţie de şef serviciu. Redactaţi o
scrisoare de mulţumire şi de felicitare vizavi de această ocazie.
8. La invitaţiile particulare – dineuri, prânzuri, cocteiluri – cărţile de vizită sunt

prezentate:
a) la începutul mesei;
b) în timpul mesei;
c) la sfârşitul mesei.
106
Testul nr.13
1. Forma de prezentare a C.V.-ului creează impresia de debut asupra imaginii

intervievatului; pentru a reuşi, trebuie să fie favorabilă. Or, pentru a produce o
impresie de persoană clasică şi bine îngrijită, C.V,-ul trebuie să fie:
a) scris doar pe hârtie calitativ superioară;
b) scris pe hârtie standard pentru fotocopiatoare;
c) scris pe hârtie uni;
d) scris pe hârtie bicoloră;
e) scris pe hârtie în dungi/caroiaje;
f) doar tipărit;
g) scris de mână;
h) scris pe o pagină;
i) pe două pagini şi mai multe dacă se cere relatarea detaliată a activităţii unei
persoane.
2. C.V.-ul este:
a) o autobiografie;
b) un plan profesional.
3. Informaţiile comunicate în C.V. în formă limitată, dar clară, sunt singura modalitate
care relevă valoarea aptitudinilor şi experienţei necesare câştigării concursului
organizat pentru ocuparea unui post. Reieşind din aceasta, selectaţi forma cea mai
eficientă de exprimare:
a) Numeralele se scriu cu cifre;
b) Numeralele se scriu cu litere;
c) Denumirile de instituţii, organizaţii ş.a. se abreviază;
d) Denumirile de instituţii, organizaţii ş.a. nu se abreviază;
e) Pentru a impresiona cititorul, autorul C.V.-ului poate folosi abuziv termeni anglo-
saxoni sau expresii la modă;
f) Pentru a-şi crea o imagine favorabilă, autorul C.V. trebuie să-şi cuantifice
activitatea sa cu ajutorul noţiunilor: „personalitate puternică”; „am încheiat trei
contracte valorase”; „am încheiat 2 contracte cu un profit de 500 000 lei”;
„inteligenţă performantă”; „reuşite de excepţie”.
4. Bifaţi doar seria/seriile care cuprind(e) numai verbele admise în C.V. cu scopul
definirii funcţiilor deţinute şi rezultatelor obţinute:
a) (am) administrat, finisat, redus, vândut, prospectat;
b) (am) redresat, optimizat, abandonat, structurat, stocat;
c) (am) pregătit, editat, elaborat, ratat, ameliorat;
d) (am) proiectat, aprovizionat, amenajat, abandonat, comercializat.
5. Exprimarea(-ile) de mai jos ar putea să trezească interesul intervievatului şi să-i

genereze dorinţa de a se întâlni cu autorul C.V.-ului:
107
a) Un interviu cu Dvs. îmi va oferi şansa de a vă releva aptitudinile şi abilităţile
mele...
b) Aş dori o audienţă cu Dvs. pentru a vă relata mai detaliat posibilităţile mele...
c) Am o experienţă de 10 ani în acest domeniu şi sunt sigur că voi face faţă tuturor
cerinţelor.
6. Pentru evaluarea rezultatelor obţinute în activitatea profesională este eficientă

formula (formulele):
a) Responsabil de execuţia producţiei, de coerenţa actului, managerial;
b) Foarte bune cunoştinţe în comunicarea managerială;
c) Ştiu să motivez oameni prin aplicarea tehnicilor şi metodelor de comunicare,
asigurând coerenţa actului managerial;
d) Am condus un colectiv de 30 de persoane. Bune cunoştinţe în comunicarea
interpersonală.
7. Completaţi funcţiile exercitate cu o expunere a realizărilor obţinute în îndeplinirea

sarcinilor:
a) Responsabil de o echipă de vânzători;
b) Şef serviciu financiar;
c) Director administrativ;
d) Responsabil cu serviciile de vânzări;
e) Director comercial.
8. Redactaţi-vă C.V.-ul punându-vă în valoare experienţă profesională şi trăsăturile de

caracter ale personalităţii Dvs.
108
Testul nr.14
1. Conţinutul unei scrisori de referinţă trebuie să cuprindă:

A) Informaţii referitoare la activitatea persoanei, care sunt redate şi în C.V.;
b) Informaţii detaliate despre activitatea persoanei;
c) Toate calităţile deosebite ale persoanei;
d) Orice calităţi corespunzătoare pentru serviciul propus.
2. Printre regulile cărora trebuie să li se conformeze o scrisoare de motivaţie sunt şi

acestea:
a) Dacă există mai mulţi destinatari, se expediază fotocopii imprimate sau scrisori
tip în original;
b) Textul scrisori se structurează în mai multe paragrafe, cuprinzând nu mai mult de
două pagini;
c) Scrisoarea de motivaţie se scrie doar pe hârtie de cea mai bună calitate de format
21x27 cm, fără linii sau caroiaje;
d) Dacă destinatarul nu este identificat, se indică doar funcţia lui: „Dlui Manager
al...” sau „Dlui Director...”
3. Bifaţi formulele care nu corespund stilului scrisorii de motivaţie:

a) Sunt sigur că aş putea face faţă cerinţelor indicate de către Dvs.
b) Din unele surse am aflat că produsele Dvs. necesită o publicitate intensă, pe care
Dvs. încă nu o aveţi . Luând în considerare experienţa mea profesională, fiţi
sigur că voi reuşi să contribui la ameliorarea rezultatelor în acest sector.
c) Îmi permit să vă asigur că sunt pregătit în acest domeniu şi pot să-mi asum
sarcinile implicate de problematica activităţilor specifice unităţii Dvs.
4. Răspunsul la un anunţ de angajare include şi motivaţiile pentru care se prezintă

candidatul. Evidenţiaţi modalităţile optime de prezentare:
a) Anunţul Dvs. mă interesează, pentru că sunt în căutarea unui post:
b) Sper că vă va interesa candidatura mea, pentru că doresc să-mi reiau activitatea
cât mai repede.
c) Motivul pentru care solicit acest post este că profilul şi realizările firmei Dvs.
corespund pe deplin aspiraţiilor mele; aici mi-aş putea valorifica aptitudinile mele
în domeniul managementului resurselor umane.
d) Motivul pentru care solicit acest post este atât interesul meu major pentru
domeniul menţionat, cât şi puternica dorinţă de a reuşi în cadrul unei echipe
tinere şi dinamice.
e) Activez în calitate de agent economic al secţiei de Marketing de 7 ani şi absenţa
posibilităţii de promovare mă determină să-mi schimb serviciul.
5. În calitate de recent absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, doriţi să vă

angajaţi în serviciu la Compania „Voxtel” (sau altă întreprindere). Redactaţi o
scrisoare de prezentare în care să indicaţi:
a) motivarea la anunţ;
109
b) motivaţiile pentru care se prezintă candidatul;
c) posibilităţile şi disponibilităţile personale;
d) prezentarea elementelor cunoscute despre firma pentru care candidează autorul.
110
Test final
1. Una dintre condiţiile prin care o scrisoare oficială sau un act va fi bine înţeles este
folosirea pertinentă a lexicului. Or, conţinutul scrisorii trebuie să insereze:
a) un stil care se vrea „comercial”;
b) fraze lungi şi cu accepţii sofisticate;
c) lexicul din limbajul standard;
d) termeni tehnici inediţi;
e) cuvinte sau fraze solemne.
2. În scrisorile de afaceri abrevierile por fi folosite la redactarea:

a) numelui şi adresei din antet;
b) formulei de apel;
c) tratării conţinutului;
d) obiectului scrisorii.
3. Întrucât îl angajează la anumite responsabilităţi pe cel care o expediază şi poate

avea consecinţe importante pentru cel care o primeşte, scrisoarea nu trebuie să
prezinte ambiguităţi sau informaţii aproximative. În acest context, este indicat să se
folosească formule de felul:
a) Pereţii şi podul pot fi prelucraţi cu un material special;
b) Reprezentantul nostru va veni să vă vadă neîntârziat;
c) Ca răspuns la ultima Dvs. scrisoare, vă expediem două mostre care corespund
produselor solicitate.
d) Condiţiile noastre sunt aceleaşi ca şi pentru precedentele dumneavoastră comenzi
referitoare la acelaşi articol.
e) Am primit scrisoarea Dvs. cu nr.15 din 22.02.03 şi vă trimitem fotocopiile
documentelor solicitate.
4. Marketingul preferă impactul rigorii lingvistice sau eleganţei stilului asupra

clientului. Această tendinţă se manifestă mai ales în curicularele publicitare primite în
cutiile de scrisori personale. În acest context, pot fi folosite formulele de adresare:
a) Stimaţi cumpărători;
b) Dragă client;
c) Stimate Domn;
d) Stimată Doamnă X.
5. În cazul în care trebuie să redactaţi un răspuns la o cerere de informaţii, iar

informaţiile de care dispuneţi nu sunt favorabile, veţi proceda astfel:
a) evitaţi să faceţi aprecieri temerare, fondate pe propriile Dvs.reacţii de simpatie
sau antipatie;
b) oferiţi informaţii aproximative, mai puţin austere, pentru a nu afecta prea mult
imaginea fostului client/partener;
c) oferiţi toate informaţiile cu care sunteţi Dvs. la curent, despre care ştiţi că sunt
exacte, oricât de dure ar fi ele;
111
d) oferiţi astfel de informaţii: exacte, bazate pe dovezi, doar persoanelor care au
nevoie de ele pentru un motiv serios, avertizându-l pe corespondent cu măsură şi
discreţie.
6. Una dintre regulile de redactare a anunţului recomandă un stil familiar, pe înţelesul

tuturor. Selectaţi cuvintele/termenii corespunzători acestei reguli:
a) grăsime vegetală;
b) margarină;
c) terci;
d) caşă;
e) a pardosi;
f) a podi;
g) ferment selecţionat;
h) drojdie selecţionată;
i) document;
j) înscris;
k) căciulă de lutră;
l) căciulă de vidră.
7. Contractul asupra căruia nu se poate reveni se numeşte:

a) oneros;
b) neavenit;
c) irevocabil;
d) reziliabil;
8. Perifrazei „a stabili un nou termen pentru plata unei datorii” îi corespunde

termenul:
a) a reşapa;
b) a reeşalona;
c) a revizui;
d) a revoca;
e) a reface.
9. Omisiunea voită sau trecerea sub tăcere a unei informaţii care trebuie spusă se
numeşte:
a) redevenţă;
b) reticenţă;
c) confidenţă.
10. Se întâmplă destul de frecvent că furnizorul, din diferite motive, nu poate să

execute comanda decât după un nou schimb de scrisori. În calitate de furnizor, alegeţi
cel mai bun mijloc în situaţiile când:
A) Clientul nu a făcut precizările necesare:
a) ştiind că este imposibil să executaţi o comandă aproximativă, nu veţi realiza
comanda, ci veţi aştepta să vă contacteze clientul;
112
b) veţi realiza comanda bazându-vă pe informaţiile avute la moment;
c) veţi obţine noi informaţii mai concrete de la client;
d) îi veţi furniza clientului o documentaţie completă, catalog, eşantioane, pliante,
noile tarife, formulare speciale pentru completare, pierzând astfel mai mult timp
pentru executarea comenzii.
B) Furnizorul nu poate să fie de acord cu toate condiţiile cerute de client:

a) veţi executa comanda doar corespunzător punctelor cu care sunteţi de acord, fără
să informaţi despre aceasta clientul;
b) veţi executa comanda doar corespunzător punctelor cu care sunteţi de acord,
expunând, în acelaşi timp, motivele pentru care refuzaţi executarea celorlalte
puncte;
c) veţi informa mai întâi clientul despre punctele comenzii cu care nu sunteţi de
acord, indicând şi motivele pentru care nu puteţi executa integral comanda şi veţi
fixa limitele între care se poate ajunge la un acord, aşteptând apoi confirmarea
comenzii, chiar dacă aceasta necesită mai mult timp.
d) veţi executa partea comenzii cu care sunteţi de acord informând clientul că
cealaltă parte a comenzii va fi executată mai târziu.
C) Termenul de livrare fixat de client este prea scurt:

a) furnizorul va livra comanda doar pentru punctele disponibile, apoi îi va explica
clientului motivele;
b) furnizorul va indica motivele pentru care nu este posibilă o livrare atât de rapidă,
va fixa un interval de timp pe care se angajează să-l respecte şi va cere clientului
confirmarea;
c) furnizorul va fixa alt interval aproximativ de timp în care va fi expediată toată
comanda şi va cere clientului să îl accepte aşa cum este.
D) Articolul cerut este epuizat:
a) veţi expedia un articol cât mai asemănător cu cel solicitat, pentru ca să nu-i
aduceţi clientului prejudicii;
b) veţi încerca mai întâi să-i propuneţi clientului un articol, cât mai asemănător
posibil, insistând asupra calităţilor şi avantajelor acestuia şi cerându-i
confirmarea;
c) veţi trimite clientului note, cataloage, eşantioane etc., pentru ca acesta să-şi
aleagă singur alt articol, apoi vă veţi exprima speranţa că veţi primi comanda
pentru acest articol cu certitudinea că clientul va fi satisfăcut.
11. Cum veţi proceda în cazul când:

A) Livrarea nu este efectuată în conformitate cu comanda?
a) veţi returna imediat, fără a recurge la un schimb de scrisori, produsele, invocând
doar clauzele corespunzătoare din contract;
b) veţi confirma primirea mărfurilor, veţi semnala eroarea, făcând referire la un
document, şi veţi cere urgent acoperirea prejudiciilor;
c) veţi face această constatare şi veţi propune o soluţie de felul: dacă puteţi utiliza
articolele livrate, sunteţi gata să le păstraţi, dar cereţi o compensaţie rezonabilă.
113
B. Mărfurile sunt deteriorate:
a) veţi informa furnizorul şi veţi întoarce imediat mărfurile, cerându-i înlocuirea lor
şi o compensaţie adecvată;
b) veţi invoca actele redactate în prezenţa agenţilor corespunzători şi veţi solicita
acoperirea rezonabilă a prejudiciilor;
c) veţi constata vinovatul acestui fapt şi, conform clauzele contractuale, veţi
soluţiona problema în cauză, adresând reclamaţia responsabilului de trasport.
12. Când clientul estimează că durata dintre momentul lansării comenzii şi data livrării
mărfii este prea mare, unul din mijloacele de care dispune pentru a face presiuni
asupra furnizorului este să-l ameninţe că îşi retrage comanda. În calitate de furnizor
sau agent de transfer, veţi proceda astfel:
A) Pentru o reclamaţie fondată:
a) pentru a atenua proasta impresie produsă, veţi arăta că aţi făcut cercetările
necesare şi vă veţi recunoaşte vina;
b) veţi semnala pe scurt circumstanţele erorii, vă veţi prezenta scuzele de rigoare,
dar veţi amâna propunerea de remediere cu scopul de a mai face încă o dată
cercetările necesare;
c) vă veţi recunoaşte vina, prezentându-vă scuzele, şi veţi propune soluţia Dvs.,
neacceptând-o pe cea propusă de client.
B. Pentru o reclamaţie nefondată:
a) vă veţi exprima mirarea şi veţi refuza să acoperiţi prejudiciile;
b) dacă veţi depista că reaua credinţă a corespondentului este evidentă, îi veţi
reproşa despre aceasta, făcându-l să înţeleagă că nu vă veţi lăsa înşelat;
c) bazându-vă pe documente care sunt la dispoziţia dvs., îi veţi scrie un răspuns în
care vă veţi exprima mirarea pentru învinuirile imputate, făcându-l să înţeleagă
că nu vă asumaţi greşelile pe care nu le-aţi comis.
13. Dacă o plată nu s-a efectuat la timp, furnizorul, pentru a-şi recupera banii, este
dator:
a) să scrie o scrisoare amabilă, care să constituie o simplă reamintire că clientul încă
nu şi-a achitat contul;
b) să scrie o scrisoare presantă, cu ton sec, prin care se reamintesc angajamentele
luate de către client;
c) să scrie o somaţie în care i se oferă clientului un termen de achitare, prevenindu-l
că, în caz de nerespectare a angajamentelor luate, va urma o încheiere imediată
de conturi.
114
Bibliografie
1. Baldrige Letiţia. Codul manierelor în afaceri. – Ediţie adăugată şi
revăzută.Business Tech International Press S.R.L., Bucureşti, 2000.
2. Berth, Rolf. Succesul. - Ed. “Economica”, Dusseldorf, 1995.
3. Boelcke Jurgen; Carrere Christel; Straub Bernard; Thiele Paul. Corespondenţa
comercială în limba germană. Ed. “Niculescu”, Bucureşti, 2001.
4. Borcoman Raisa. Acte şi scrisori de afaceri. Modele, Chişinău, 1995.
5. Borcoman Raisa. Corespondenţă comercială. - Tipografia A.S.E.M., Chişinău,
1998.
6. Borcoman Raisa. Corespondenţă şi uzanţe de protocol. - A.S.E.M., Chişinău, 2003.
7. Borcoman Raisa. Tendinţe actuale ale evoluţiei limbajului terminologic de
afaceri. // Economie, Finanţe, nr.5/2001.
8. Bostico Mari. Scrisori de afaceri. – Ediţia a doua.- Ed. “Tehnică”, Bucureşti, 1992.
9. Butunoiu Georghe. Tehnici de vânzare. - Ed. ALL, Bucureşti, 1995.
10. Condrea Irina. Norma literară şi uzul local. - Firma Editorial Poligrafică
“Tipografia centrală”, Chişinău, 2001.
11. Dobinson David. Eticheta în afaceri. Bucureşti, 1999.
12. Dobrescu Andrei, Turcu Fulvia. Modele de contracte de afaceri în română şi
engleză. Ed. - “Niculescu” S.R.L., Bucureşti, 2000.
13. Gatjens-Reuter, Margit; Bebrens, Claudia. Manual de secretariat şi asistenţă
managerială. - Ed. “ Tehnică”, Bucureşti, 2001.
14. Le Bras Florence. Secretele unui bun Curriculum vitae. - Ed. “Teora”, Bucureşti,
1998.
15. Manekeller,Frank / Manekeller, Wolfgang. Cum se scriu astăzi scrisorile. - Ed.
Holzmann, Bad Worishofen, 1994.
16. Marriott Sean, Iacobs Paula. Profesionistul independent, perfect. - Ed.
“National”, 1998.
17. Mohl, Werner. Scrisorile de afaceri scrise rapid şi uşor, cu modele pe dischetă. -
Ed. “Economică”, Dusseldorf, 1997.
18. Popa Ioan. Tranzacţii internaţionale. - Ed. “Recif”, Bucureşti, 1992.
19. Popescu Dan. Arta de a comunica. - Ed. “Economică”, Bucureşti, 2000.
20. Popescu Dan. Conducerea afacerilor. - Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
21. Pruteanu Ştefan, Munteanu Corneliu, Caluschi Cezar. Inteligenţa Marketing. -
Ed. “Junimea”, Iaşi, 1997.
22. Pruteanu Ştefan. Comunicare şi negociere în afaceri. - Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
23. Pruteanu Ştefan. Manual de comunicare şi negociere în afaceri. - Ed. Polirom,
2000.
24. Vivien Georges, Arne Veronique. Secretara perfectă. Ghid practic de
corespondenţă comercială şi administrativă. - Ed. “Larousse”, “Sigma”, “Primex”,
1996.
25. Zoica Vlăduţ, Temeş Ana. Corespondenţa comercială. - Ed. Didactică şi
Pedagogică. – R.A., Bucureşti, 1993.
26. Ghid de comerţ internaţional şi corespondenţă de afaceri în limbi străine.
Supliment la Revista “Tribuna economică”, Bucureşti, 1992.
115

Corespondenta-Probleme Situatii Teste Exercitii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corespondenta-Probleme Situatii Teste Exercitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAISA BORCOMAN

Probleme supuse discuţiei – Limbaj economic – Exerciţii

Probleme supuse discuţiei – Limbaj economic – Exerciţii

„Orice tip de corespondenţă constituie

Recenzenţi: Alexandra Gherasim, conf.univ., dr.

Cuvânt înainte ......................................................................................................... 8

Portofoliul seminariilor .......................................................................................... 13

I. Tema 1: Corespondenţa. Noţiuni de bază ......................................................... 13

O scrisoare, un act, indiferent de scop, constituie, adeseori, primul contact cu

Conf.univ., dr., Raisa Borcoman

Scopul major al cursului este tridimensional:

1. Corespondenţă. Noţiuni de bază 1 1

10. Corespondenţa contractuală. 4 2 2 1 5 3

11. Corespondenţa privind diversele 2 1 2 1 4 2

12. Corespondenţa privată de afaceri 2 1 2 1

13. Redactarea unui CV. Cererea 4 1 1 1 5 2

14. Scrisori de referinţă şi de 2 1 1 3 1

Tema 1: Corespondenţa. Noţiuni de bază

1. Definirea corespondenţei oficiale-metodă indispensabilă de comunicare scrisă

Probleme supuse discuţiei

1.Continuaţi şirul obiectivelor:

b) a-l informa pe subaltern despre majorarea salariului;

c) a solicita agenţiei de turism informaţii despre programul de zbor al avioanelor;

privinţa angajării în serviciu;

1. Papetăria de birou. Calităţile papetăriei folosite (în funcţie de activitatea

IV. Imprecizia termenilor, abuzul de metafore şi de împrumuturi din domenii care nu

V. O bună cunoaştere a termenilor va sta la baza unui principiu – concizia – fără de

VI. Găsiţi accepţiile cuvintelor de mai jos şi introduceţi-le în mici contexte:

VIII. Treceţi în revistă greşelile generale care se comit în corespondenţă.

Tema 3: Redactarea scrisorii de afaceri

! Zece porunci ale corespondenţei de afaceri:

! Limbaj economic: alambica, antedată, antet, comandită, consideraţie, efigie,

 Probleme supuse discuţiei:

1. Ce recomandă norma de scrisoare obişnuită spre deosebire de cea cu caracter

4. Cu care dintre formulările de mai jos sunteţi de acord? Explicaţi de ce?

6. În ce situaţii veţi scrie următoarele formule de apel: “Stimaţi domni /

7. Enumeraţi titlurile şi funcţiile care pot fi scrise cu literă mare.

8. Exemplificaţi metodele directă şi indirectă folosite la tratarea subiectului. În ce

9. Ce fel de scrisori pot fi scrise de mână?

2. Redactaţi un antet lateral, care trebuie să cuprindă toate elementele

3. Adresa destinatarului poate fi plasată pe foaie în două moduri. Demonstraţi acest

4. Redactaţi adrese în care numele destinatarului să fie:

6. Formulaţi obiectele scrisorilor în care se vorbeşte despre:

9. Scrieţi câte două formule de încheiere a scrisorilor pentru următoarele situaţii:

Tema 4: Scrisori curriculare sau avize generale

2. Anunţurile. Scopul anunţului de afaceri. Reguli de redactare a anunţului. Calităţile

! Limbaj economic: marochinărie, reprezentanţă naţională, reprezentanţă

Exerciţii şi situaţii de caz

Aşa cum ştiţi cu toţii, serviciul nostru de activităţi funcţionează de aproape

3. Redactaţi câte o scrisoare pentru scenariile de mai jos:

4. Redactaţi o circulară cu obiectul: “Invitaţie la desfacerea soldurilor”.

5. Situaţia : “În urma creşterii preţului la materia primă şi a creşterii salariului şi

6. Redactaţi o circulară în care un magazin îşi anunţă clienţii potenţiali că face

2. Reguli de redactare a conţinutului cererii de ofertă: concizie, claritate, exactitatea

3. Formule folosite la întocmirea cererilor de ofertă: formule de introducere; formule

 Probleme supuse discuţiei:

1. Dintre funcţiile pe care le au cererile de ofertă, pe care o consideraţi a fi

2. În scrisoarea de mai jos depistaţi greşelile de stil şi de vocabular şi faceţi

“V-am fi foarte recunoscători, dacă ne-aţi putea livra detalii privitoare la

3. Să se redacteze o cerere de ofertă generală şi una specială cu obiectul: “Pânza

4. Să se redacteze o cerere generală, adresată unei întreprinderi / firme din România

5. Să se redacteze o cerere în care emitentul, referindu-se la reclama furnizorului,

7. Să se redacteze o cerere de prestări servicii cu obiectul: “Amenajarea şi redactarea