Sunteți pe pagina 1din 9

Proiect didactic la disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Nume: Mazilu
Prenume: Ana-Maria
Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Ioan Cuza”, Bacău
Data: 16.04.2010
Clasa a VI-a D
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Lecţia: Prepoziţia
Tipul de lecţie: dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENTE VIZATE:
Competenţe specifice:
1.1. distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături
sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diferite;
1.4.aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei
comunicării;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite;

Obiective operaţionale:
a) cognitive:
OC1:- să definească prepoziţia;
OC2: - să clasifice prepoziţiile în funcţie de criteriile învăţate;
OC3. – să identifice prepoziţiile în diferite enunţuri
OC4: -să evidenţieze rolul prepoziţiei în enunţuri date;
OC 5: - să recunoască prepoziţiile după regimul cazual;
b) afective.
OA1: vor manifesta deschidere spre conţinutul studiat;
c) psihomotrice:
OM1: îşi vor subordona mişcările intenţiei de persuadare;
OM2: vor mânui cu grija manualele şi fişele de lucru;
Resurse:
Metodologice:
- metodee şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, braimstormingul, problematizarea,
discuţia;
-mijloace de învăţământ: caiete, caiete de lucru, tabla, creta, manual, fişa de lucru
forme de organizare: frontal, individual
Temporale: 50 min.
Bibliografice:
- Şerban, Anca; Şerban, Sergiu, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, ALL
EDUCATIONAL; 1998
- Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Ed. „Albatros”, 1982
- Dănilă, Ioan, Algoritmii analizei gramaticale, Bacău, Ed. „Egal”, 2001
SCENARIU DIDACTIC

Etape ale lecţiei Sarcini şi activităţi de învăţare Strategia didctică Evaluare

Obiective
Metod Mijloa Forme
e ce de
organiz
are
1. Captarea atenţiei OA1 - discuţie introductivă Discuţ Caiete Frontal Observarea
- notarea absenţilor ia Fişe individu comportamentului
-rebus Rebus de la
ul lucru
2. Enunţarea obiectivelor - profesorul enumeră elevilor obiectivele Caiete Frontal Observarea
comportamentului
3. Actualizarea OA1 - rebus Discuţ Tabla Frontal Evaluarea răspunsurilor
cunoştinţelor OM1 - verificarea şi corectarea temelor ia Caiete Individu
OM2 Rebus Fişa al
ul de
lucru
4. Prezentarea optimă a OC1 -Se completează rebusul pentru a afla titlul lecţiei Conve Tabla Frontal Evaluarea răspunsurilor
conţinutului OC2 noi. Elevii vor afla din coloana AB că astăzi vor rsaţia Caiete Individu Observarea
OC3 studia „Prepoziţia” Explic Fişa al comportamentului
OC4 - Se scrie titlul lecţiei pe tablă şi pe caiete; aţia de
OC5 Rebus lucru
OA1 ul
Dirijarea învăţării OC1 Se comentează raporturile sintactice din următoarea Conve Caiete Frontal Observarea
OC2 propoziţie: rsaţia Tabla individu comportamentului
OC3 Cartea de matematică este pe masă. Exerci Caiete la
OC4 - Se identifică prepoziţiile ţiul de
OC5 Prepoziţia se analizează împreună cu partea de Proble lucru
OA1 vorbire pe care o însoţeşte. matiza
- se defineşte prepoziţia rea
- se realizează clasificarea prepoziţiei după
structură, după origine (provenite din
participii, substantive şi adverbe) şi după
regimul cazual;
Obţinerea performanţei OC1 Realizaţi propoziţii în care cuvintele: înainte, Conve Caiete Frontal Aprecierea răspunsurilor
OC2 înapoi, deasupra, împotriva să fie, pe rând, rsaţia Tabla individu Observarea
OC3 adverbe şi prepoziţii. Braim Fişe la comportamentului
OC4 1. Se dă textul: „Dintr-o săritură a fost cu laba stormi de Pe grupe
OC5 deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme ngul lucru
OA1 să treacă dincolo de sobă. Îl apăsă puţin cu Exerci
OM1 unghiile, apoi repede, îl ia între labele de ţiul
OM2 dinainte, îl strânge, îl răsuceşte în aer şi-l
lasă amuţit pe podea.” (Emil Gârleanu)
- Cerinţă: subliniaţi prepoziţiile şi specificaţi
ce caz cer. Analizaţi apoi părţile de vorbire
însoţite de prepoziţii.
2. elevii vor fi împărţiţi în patru grupe; fiecare
grupă va primi o strofă din poezia Gerul de
V. Alecsandri din care lipsesc toate
prepoziţiile; pe lângă strofă vor primi şi o
foaie pe care vor fi scrise prepoziţiile care
lipsesc. Elevii trebuie să aşeze înapoi în
strofă prepoziţiile.
Pe tablă va fi expusă o fişă cu poezia Gerul, iar
fiecare reprezentant al grupei va veni să
completeze prepoziţiile în ordinea corectă;
La sfârşit se citeşte întreaga poezie;

Feedback OA1 -evaluarea răspunsurilor şi corectarea eventualelor Discuţ Caiete Frontal Observarea
greşeli ia Tabla individu comportamentului
- se dau explicaţii în cazul unor neînţelegeri; Conve la Aprecierea răspunsurilor
rsaţia
Explic
aţia
Evaluarea Profesorul face aprecieri finale şi acordă note Conve
elevilor care au fost activi. rsaţia
Retenţie OC1 Se realizează o scurtă recapituale: Proble Caiete Frontal Observarea
OC4 Ce este prepoziţia? matiza Tabla individu comportamentului
OM1 Ce rol are în frază? rea la Aprecierea răspunsurilor
Conve
rsaţia
Transfer OM1 Tema pentru acasă: Explic Caiete Frontal Observarea
OA1 Realizaţi o compunere narativă despre o întâmplare aţia Tabla individu comportamentului
imaginară, pe care ai trăit-o în vis. Foloseşte câte la
cinci prepoziţii pentru fiecare caz. Subliniază-le şi
analizează părţile de vorbire pe care le însoţesc.
Anexe

Completând rebusul următor, pe coloana AB vei afla titlul lecţiei de astăzi. Succes!
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

B
1. Parte de vorbire care ţine locul unui substantiv
2. PARTE DE VORBIRE CARE ARATA ACTIUNEA, STAREA SAU EXISTENTA
3. PARTE DE VORBIRE CARE ARATA NUMARUL
4. PRONUME CARE ÎNLOCUIEŞTE NUMELE OBIECTULUI POSEDAT ŞI NUMELE POSESORULUI
5. NUMERAL CARE ARATA PARTEA DINTR-UN ÎNTREG
6. ADJECTIVUL DIN PROPOZITIA "ION E ÎNALT" ESTE LA GRADUL DE COMPARATIE....
7. SUBSTANTIVUL "MARIEI" DIN PROPOZITIA "CARTEA MARIEI E INTERESANTA" ESTE ÎN CAZUL.....
8. ÎNTREBAREA "CUI" ESTE SPECIFICA COMPLEMETULUI ÎN CAZUL....
9. VERBUL "A FI" DIN PROPOZITIA "EA ESTE FRUMOASA" ESTE PREDICATIV SAU COPULATIV?
10. PARTEA DE VORBIRE CARE ARATA O ÎNSUSIRE SE NUMESTE...
Grupa 1

Gerul aspru şi sălbatic strânge -... braţe-i ... jelire


Neagra luncă ... ... vale care zace-... amorţire;
El ... ...-o mireasă moartă o-ncunună ... zori
...-un văl alb ... promoroacă şi ... ţurţuri lucitori

de -n
ca pe
despre
cu

-n
de pe cu
C
Grupa 2

Gerul vine ... ... munte, ... fereastră se opreşte


Şi, privind ... focul vesel care-... sobe străluceşte,
El depune flori ... iarnă ... cristalul îngheţat,
Crini şi roze ... zăpadă ce ... drag le-a sărutat.

de la
la
la
–n
de
pe

de
cu
Grupa 3

Gerul face ... -o suflare pod ... gheaţă ... maluri,


Pune streşinilor casei o ghirlandă ... cristaluri,
Iar ... feţe ... copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte ...-ale verii înfloriri.

cu
de

de

pe
între
pe

de de-
Grupa 4

Gerul dă aripi ... vultur cailor ... spumegare


Ce se-ntrec .... câmpul luciu, scotând aburi lungi ... nare.
O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meu
Să mă poarte ... săgeata unde el ştie, şi eu!

ca
în

pe
pe
de