Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C4
NUTRIŢIA
1. Definiţia nutriţiei
provine din cuvântul „nutrire”
ştiinţa care descrie schimburile dintre organismul viu şi mediul
înconjurător prin intermediul alimentelor, în strânsă legătură cu
factorii socio-economici, condiţiile de igienă şi starea de sănătate sau
de boală.
3. Copilul şi nutriţia
La copil, aportul alimentar adecvat asigură echilibrul
organismului şi procesul normal de creştere şi maturare, ţinând seama
de variabilele individuale determinate de potenţialul genetic şi de
numeroşi alţi factori ca: vârsta, sexul, clima, zona geografică,
activitatea fizică.
De aceea, definirea nevoilor nutriţionale care să ţină seama de
toţi parametrii implicaţi în echilibrul biologic al organismului
copilului a constituit şi constituie o preocupare fundamentală a
nutriţiei la copil.
4. Nevoile nutriţionale
După aspectul individual şi populaţional al problemei se disting:
Nevoia minimă
= limita aportului zilnic al unui principiu nutritiv dat sub care starea de
sănătate a individului nu este afectată.
= nevoia minimă a unui individ pentru un aliment specific capabil să-i
menţină funcţiile normale şi o stare de sănătate bună.
Nevoia optimă – aportul zilnic al unui principiu nutritiv pentru
asigurarea unei stări optime de sănătate fizică şi psihică a individului
(Ghisolfi, 1985).
5. Nevoile energetice
La copil, nevoile energetice sunt calculate în funcţie de vârstă şi
de numeroşi factori (masa corporală, compoziţia corpului, mediul
înconjurător, procesele de creştere şi activitatea fizică).
Valoarea energetică a alimentelor asimilate se exprimă în calorii
mari, kilocalorii sau în kilojouli, cu o echivalenţă de 4,184 Kj pentru o
Kcal.
6. Creşterea
Energia necesară procesului de creştere corespunde sintezei
ţesuturilor şi depunerilor de grăsimi.
Pentru fiecare gram de proteină sintetizantă sunt necesare 5,65
Kcal. şi pentru fiecare gram de grăsime depozitată 9,3 Kcal.
În medie, un plus de 1 g greutate corporală necesită 7 Kcal de
energie
înmagazinată.
Cheltuielile energetice ale creşterii sunt foarte mari în primele 2
luni (32,8% din tot consumul energetic sau 52 Kcal/kg/zi). Paralel cu
reducerea ratei de creştere, energia folosită în acest scop scade la 27
Kcal/zi între 2-6 luni şi la 11 Kcal/zi între 6-12 luni.
7. Activitatea fizică
Consumul energetic pentru activitatea fizică este redus în
primele luni de viaţă.
Sugarii agitaţi consumă 10-20 Kcal/kg/24 h.
După vârsta de 6 luni - consum mediu de 25 Kcal/kg/zi, care
suferă variaţii individuale şi de la o zi la alta.
8. Compoziţa
Se recomandă ca aportul energetic să fie asigurat înurmătoarele
proporții din aportul caloric total:
glucide (55-60 %),
proteinele (12-15 %),
lipidele ( 35-45 % ).
Mecanismul reglării aportului alimentar prin foame, operează
după vârsta de 6 săptămâni.
Regimul hipocaloric se răsfrânge asupra creşterii în
lungime şi greutate.
9. Nevoile de apă
13. LIPIDELE
Clasificarea lipidelor în funcţie de lanţul pe care îl conţin
Progrese ale modificărilor din alimentaţia copiilor
Interes crescut în calitatea lipidelor alimentare din dieta copiilor.
Aportul alimentar de lipide în copilarie- reprezintă un
determinant major al creşterii.
Dezvoltarea sugarilor şi sănătatea lor pe termen lung- în relaţie
directă cu lipidele din alimentaţie.
Selectarea lipidelor în primul an de viaţă- importanţă critică!
Lipidele amplifică gustul alimentelor şi acceptabilitatea lor.
Lipidele condiţionează textura, gustul şi aroma alimentelor
Lipidele influenţează motilitatea gastrică şi intestinală, afectând
saţietatea
Lipidele din dietă aduc în organism acizi graşi esenţiali şi
facilitează absorbţia vitaminelor liposolubile.
Lipidele-ca sursă de energie
Lipidele reprezintă jumatate din energia furnizată de laptele de
mama sau de orice formulă de lapte (45–55%)
Constituie forma majoră de stocare a energiei în organism
Energia din ţesutul adipos este de 7-8 ori mai mare decât cea din
ţesuturile care conţin glicogen sau proteine.
Interes crescut pentru lipide
Implicate în dezvoltarea ţesutului nervos.
Prin acizii graşi şi colesterol- lipoproteinele sunt parte a
ciclurilor celulare.
Intră în componenţa tuturor ţesuturilor.
Sunt indispensabile pentru sinteza membranelor celulare.
Importanţa alimentaţiei materne
Triburile primitive practicau programe nutriţionale premaritale
pentru AMBII părinti:
Nutriţie premaritală şi preconcepţie
Spaţierea sarcinilor
Oferirea unui anumit tip de alimente femeilor însărcinate şi care
alăptau, precum şi celor care se pregăteau să devină părinţi
Lipidele din peşte:
ACIZI GRAŞI CU LANŢUL LUNG OMEGA 3:
eicosapentaenoic acid (EPA)
docosahexaenoic acid (DHA)
Importanţi în nutriţia sugarilor, previn ADHD, cancerul, bolile
cardiovasculare, demenţa.
16. Oligoelementele
Sunt substanţe minerale existente în ţesuturi, în concentraţii mici
sub 1mg/kg.
Studiul oligoelementelor a permis cunoaşterea rolului şi
metabolismului a peste 27 de elemente prezente în organismul uman.
Exemple:
Fierul – intră în structura hemoglobinei, mioglobinei şi a unor
enzime celulare. Nevoile sunt apreciate la 1 mg/kg/zi.
Magneziul – participă la majoritatea proceselor biologice din
organism, nevoile fiind de 12mg/kg/zi.
Zincul – participă la activitatea a peste 90 enzime cu rol în
metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor şi acizilor nucleici.
Nevoile sunt apreciate la 3-5 mg/zi la sugar.
Cuprul este un component a numeroase metalo-enzime şi
metalo-proteine. Nevoile sunt de 0,08 mg/kg/zi la sugari.
Seleniul – Nevoile recomandate sunt de 10-40 micrograme/zi la
sugar.
17. Vitaminele
Vitaminele sunt factori de nutriţie bioreglatori, cu acţiune asupra
metabolismului în general şi în procesul de creştere.
Principala sursă de vitamine alimentare o reprezintă vegetalele,
prin fructe, zarzavaturi, cereale şi ulei. Alimentele de origine animală,
care conţin vitamine sunt: laptele, ficatul, carnea, rinichii, creierul şi
ouăle.
Vitaminele hidrosolubile:
ALIMENTAŢIA
1. Definiţie
Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusiv cu lapte de
mamă în primele 4-6 luni de viaţă.
Reprezintă alimentaţia ideală, laptele uman fiind alimentul cel mai
fiziologic cu următoarele calităţi majore:
Asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive şi a unei
compoziţii adaptate posibilităţilor de digestie ale copilului şi
necesităţilor sale nutriţionale.
Protecţia antiinfecţioasă şi antialergică.
Consolidarea legăturilor afective între mamă şi copil.
Implicaţii economice importante.
7. Glucidele şi lipidele
Glucidele sunt reprezentate de lactoză (90%) şi oligozaharide
(10%). Cantitatea de glucide din laptele uman (aprox. 70 g/l) este
semnificativ mai importantă decât în laptele de vacă (aprox. 50 g/l).
Laptele uman nu conţine fructoză şi nici zaharoză.
Lipidele sunt în cantitate de 40 g/l (35 g/l în laptele de vacă) şi
asigură 50% din valoarea calorică a laptelui
Cantitatea de lipide este mai mică la începutul suptului pentru a creşte
semnificativ (de 3-4 ori) către sfârşitul alăptării, dând senzaţia de
satisfacţie şi reglând astfel apetitul. Acest fapt explică raritatea
obezităţii la copiii alimentaţi natural.
Lipidele laptelui uman conţin 98% trigliceride, 1% fosfolipide şi 0,5%
colesterol.