SO 0 GtE

RO ro
ASC
i
1 tiL.-

1
,
- se4

1.713:-.1r 7 T1/4 71r-- :.

. - -....- :, --r"!r-w-. -,1 :. ..',, I
ee40tr b GU TI
.

=
. 1
."
.. Ti. I '....
.11 .

,, , ,-,
..
Y , ,
.
I- .
.
. .
../
: .
..
_
.,
.
i
I ....
41. )
.
AA"
..4,

%1.
I .
; try.
`- :4 So-,,,,,k,

t
, J-.

i 1
; .,). , ,--

_. ..1..,.. 14 - 2 , d'' -,.' . 44 m I :'' 'PI_ .1 c. io Ji.,...

-';:- .,!;:PZ

triV: .....V7ifirt vitt-it! VII 111101 V . 1.t .4 op I...p.,t4W

...
.
'.-,. -,, -A-.
--)
...."

F : i
=7:;:iN
li
"ti
' L I.
ei
s
L4-4

I -14
111111111111111111111111111111111

444 -40-
BEM
,a1141
:*
Ir.41
e
V .3

11EA

ao%

VZ
d .16.
,1M

-1
-qmps-
air144."

JUL V
71 71

www.dacoromanica.ro "CIA E
NT
a
CUP R I N S U L

STUDIT
Prof. D. Gusti . . . . LEGILE UNITATILOR SOCIALE 1 12
N. lorga SAT S1 ORAS 13 22
H. H. Stahl IPOTEZA SOCIOLOGICA GRESITA A EROULUI EPONIM, FUN - .
DATO1I DE SATE" 23 43
Gh. Fowl ASPECTELE SPIRITUALE ALE CIV1LIZAT1EI TARANESTI . . . 44 62

CERCETARI
Stanciu Stoian . . . . PROCESUI. EDUCATIV IN SATUL SANT DIN JUD. NASAUD . . 63-108
Gh. Paveescu. . . . ASPECTE DIN SPIRITUALITATEA ROMANILOR TRANSNISTRIENI. 108-149
Lucia Apolzan . . . . SATE-CRINGURI DIN MUNI II APUSENI 149-159
Vasile V. Caramelea . COMPOSESORATELE DE FOSTI IOBAGT DIN TARA OLTULUI . 160-171

DOCUMENTE
Ch. Fowl MUZEUL SATULUI VAZUT DE ROMANI 172 -178
Ion Apostol CRACIUNUL SI ANUL-NOU LA ROMANII DELA EST DE BUG . . 178-189
Ion Apostol NUME DR FAIVIlLIE DIN 25 SATE ROIVIANESTI DELA EST DE BUG. 189-197
P. Chitulea CITITUL LUI ARSAN DIN CETEA (ALBA) 198-206
Gh. Paveescu UN CAZ DE EIIEDITATE ARTISTIC I IN MEDIUL RURAL . . . 206 210

MICAREA IDEILOR
Dr. Maria I. Negreanu. N. IORGA PREAMARIT DE CONTEMPORANI, DUPA MOARTEA SA. 211-219
&e/an Popescu. . . . ION SIMIONESCU, DARE DE SEAMA. COMEMORATIVA . . . . 220-231
Dumitru Muster . . . PEDAGOGIE SI SOCIOLOGIE 232-238
Leon Topa . . . . . CATEVA IPOTEZE DESPRE GENEZA ORASELOR 239-256

CRONICI
D. Gusti RAPORT PENTRU CHEMAREA D-LUI TRAIAN HERSENI LA CATE-
DRA DE SOCIOLOGIE NATIONALA, VACANTA LA FACULTATEA
DE DREPT DIN CLUJ-SIBIU 257-261
D. Gaya RAPORT ASUPRA ACTIVITATII ST1INTIFICE, DIDACTICE SI OR-
GANIZATOARE A D-LUI H. H. STAHL 261-270
D. Papadopol CAMPANIA MQNOGRAFICA. DIN ANUL 1943 IN SATUL FANTANA
DOMNEASCA (MEHEDINTI) 270-275
Stanciu Stoian . . . . ASOCIATIA PENTRU STUDIUL MONOGRAFIC AL JUD. ILFOV . 275-278
Aurelian Popescu LUCRARE MONOGRAFICA LA MANASTIREA SECU 278-281
P. Chitulea CERCETARI MONOGRAFICE IN COMUNA CETEA (ALBA) . . . 282-284

www.dacoromanica.ro
 /7/),/n1C1W izefzie--er
%
SOCIOLOGIE ROMANEASCA

,
DIRECTOR D. GUSTI
ANUL V (1943) NR. 16

LEGILE UNITATILOR SOCIALE*) -

Motto: aLe present est gros
de l'avenir et chargé du passe,.
(Leibniz)

CUPRINSUL : 1. Problema Intregului, comuna stiintei contemporane. 2. Problema Intregului So-

cial 3. Doctrina Aristotelica. 4. Intregul Social ca Unitate sociala. 5. Problematica
oLegiih. 6. Termenul de Lege imprumutat din *tiintele Sociale 7. Legile Unitatilor So-
ciale : Prima Lege a Cauzalitatii Sociologice 8. A doua Lege a Paralelisniului Sociologic.
9. A treia Lege a Idealului Etic. 10. A patra Lege a Dreptatii Politice. 11. Problema
Determinismului si a Libertatii. 12. Problema Hazardului. 13. Fapt istoric §i fapt al tre-
cutului. 14. A priori social. 15. Trei momente ale procesului de devenire a Realului so-
cial : trecut, prezent gi viitor, patru stiinte : Istoria, Sociologia, Etica si Politica, ce formeaza
o singura stiinta sociala. 16. A- cincea Lege a Circuitului intre Realuri Sociale. 17. Le-
gile Unitatilor Sociale formeaza un Intreg 18. Legile Unitatilor Sociale si structura Statului.
19. Legile Unitatilor Sociale §i organizarea viitoare intre Natiuni 20. Legile Unitatilor
Sociale creeaza un nou sentiment de vieata si un nou optimism al Actiunii bazate pe Adevar
§i Vointa sociala in proces de realizare.

1. Congresul international de filosofie, care s'a intrunit cu prilejul Expozittei

internationale, in 1937, in Paris, a discutat, ca o problemd importantd : Unificarea 8i
Unitatea Stiintelor Si Metodelor.
Desbaterile 4i comunicdrile congresului in aceastd privinta an fost insd de o
uimitoare insuficientd.
Problema a rdmas astfel deschisd §i grava.
Caci situatia §tiintelor zilelor noastre ar putea sd-§i is drept motto faimoasele
cuvinte ale lui Tertulian :
Credibile est, quia ineptum est,
Certum est, quia impossibile est,
Credo, quia absurdum.

Inteadevdr, este greu sa gasim un fir conducator §i sa intrezarim care este cri-
teriul Adevarului in haosul de astazi al conceptiilor contradictorii asupra lumii, care
sunt cand relativiste §i fizical quantiste, on mecanice §i electrodinamice, vitaliste §i
holistice §. a. m. d. ; substratul lumii fiind cand spirit on materie, on energie liberd
de materie, cand corpuscul on unda, on corpuscul §i unda ; iar conceptia despre lume
*) Comunicare facuta in sedinta publica a Academiei Romane din 14 Mai 1943.

www.dacoromanica.ro
apdrand cand ca un sever determinism on ca incertitudine si simpla probabilitate,
cand ca aplicare a legii cauzalitatii on ca InlAturare a ei, cand ca metrism on ca
holism, cand ca evolutionism on ca disolutionism, s. a. m. d.
Totusi, observatorul atent al desvoltdrii stiintelor in ultimele decenii &este cu
usurintA, cu tot pluralismul gandirii stiintifice contemporane, o problemd fundamentald,
comund tuturor stiintelor, ce ar putea fi luatd ca punct de plecare pentru unitatea lor.
Este problema intregului si totalului, ca un foc central alimentat de toate stiintele
si de fortele spirituale ale timpului si care la randul lui lumineazA pe toate.
Problema aceasta, la inceput, In jurul anului 1900, s'a infiripat mai intai in
cercuri mici, cu o rezonantd foarte redusa, de matematicieni, fizicieni, biologi si psi-
hologi, ca teorie quantica a lui Plank, ca relativismul einsteinian, mecanica ondula-
tone a lui Louis de Broglie §i Schroedinger, ca ,Gestaltqualitaten" ale lui v. Ehrenfels
on ca holism biologic, pentru a lua in ultimul timp proportia unui adevarat curent la
model si a unei chemari ce rasund, din ce in ce mai tare, nu numai in lumea stiin-
tificd, dar si in vieata publica, dela discutii in ziare, brosuri si carti, panel la orga-
nizatii de state.
2. In comunicarea mea de astazi doresc sA vd informez, ca o completare nece-
sard comunicArilor mele a nterioare, in numiir de 4, ce le-am facut in fata d-voastre,
avand ca subiect : Problema Sociologiei" si Stiinta si Pedagogia Natiunii", despre
rezultatele la care am ajuns asupra Intregului si Totalului social, care a fost si pentru
mine, tot in jurul anului 1900, cand fdceam studiile mele de doctorat la Lipsca si a
ramas panel astazi o preocupare fundamentald.
Despre aceastd comunicare, ca si despre celelalte, pot spune : Mihi ipsi scripsi,
Hind rezultatul unor experiente stiintifice personale, pe teren, de cateva decenii si
care-mi este deosebit de scumpd.
3. Problema Intregului si a Totalului nu este o descoperire a timpului nostru,
cAci ea, deli, astazi la ordinea zilei, este foarte veche, fiind actualizarea clasicei doc-
trine a lui Aristoteles. Pentru a fi in spiritul timpului, am putea spune cd lozinca
stiintei contemporane ar fi o Intoarcere la Aristoteles".
Nouti sunt in aceastd problema doar exagerdrile, degenerarile si oportunitatea
aplicarii lor la vieata politica.
SA ne reamintim in cateva cuvinte doctrina aristotelica, asa cum se resfranse si
in filosofia tomistica ; ea are urmatoarele parti esentiale :
1. Mai Intai, faimoasa si nepieritoarea formulare a Totului, Inaintea pArtilor
(a Statului Inaintea Individului), din cartea I capitol 2 al Politicii" : 2b 61p bAov np6-
Tepov &val.-47.1.ov eiva.t to p..ipoug.
0 altd variants tomistd proclamd prioritatea perfectiunii Totului : Bonum commune
est majus et divinius quam bonum unius.
2. Totul si Pdrtile sunt notiuni corelative, adica se conditioneazd reciproc : Totum
dicitur esse in partibus non est praeter partes, on : Totum (dicitur) per relationem
ad partes.
Dar nici partile nu pot fi gandite WA. Totul supraordonat :
Partes non habent proprium esse, sed sunt per esse totius.
3. In sfarsit in Metafizica sa (cartea V, cap. 23, 1023 b) Aristoteles formuleazd
necesitatea integritatii partilor (care deci trebue sa fie complete) si necesitatea unitatii lor.
Tot Inseamnd ceva, cdruia nu-i lipseste niciuna din pArti, pe baza cdrora este
numit Tot, si ceea ce cuprinde este una".
De aceea intregul este Unum perfectum, Unum ens indivisum.
In jurul acestor elemente ale Intregului, descoperite cu viziunea caracteristica
geniului unic al lui Aristoteles, roiesc toate teoriile mai vechi si mai noun, din toate
disciplinele ce alcdtuesc stiinta contemporand.
4. In cursul cercetArilor fAcute la teren, si ca rezultat al acestor experiente stiin-
tifice, am Intalnit totdeauna diferite si variate forme ale realitatii sociale, care, toate,

2
www.dacoromanica.ro
 erau pArti on intreguri, ce reprezentau o multiplicitate unificata si pe care not le -ant
numit unitati sociale, un termen care si-a dobandit o deosebita consacrare prin intre-
buintarea lui in formularea problemei centrale a Congresului al 14-lea international de
Sociologie din Bucnresti, care este tocmai Unitatea sociala" Rostrata prin sat si oras.
In decursul procesului de cunoastere a realitatii sociale am putut constata apoi
ca unitatea sociala pe langa elementele aristotelice, mai cuprinde si alte insusiri esen-
tiale, specifice ei, si care se desvalue in mod impresionant de clar in timpul cerce-
tarilor pe teren.
Unitatea sociald este un sfdrsit devenit si un inceput in devenire ; un produs al
trecutului si al mediului si un producator al viitorului ; un sistem inchis de valori
sociale prezente :,;i un sistem deschis pentru valorile ce se vor crea ; o existents fe-
nomenald, o fotografie si o existents in miscare, un film, adica un scop, o tints, o va-
loare, ce transforms vointa in actiune.
La aceste constatari se mai adauga una, foarte pretioasa, si care dd nastere la
consecinte incalculabile, dupd cum vom vedea, anume ca unitatile sociale mai mici
sunt absorbite si formeazd unitati sociale din ce in ce mai marl, fart a-si pierde totusi
specificitatea lor. Iar unitatea mai mare nu este o simpld cantitate, o mdrime on o
soma a unitatilor mai mid, ci este o unitate calitativ noun, necuprinsa in unitatile
componente s= cu o semnificatie deosebitd de acestea.
In unitatea sociald, ce pare atat de modesta si superficiald, si in realitate este
atat de profunda si bogatd, ca satul romanesc, exista, bundoard, atatea si atatea
unitati sociale mai mid ca : neamul, familia, gospoddria, biserica, scoala, primaria,
carciuma, vecinatatea, cooperativa, ceata de feciori, ceata de copii, ceata de fete, hora,
sezatoarea, s. a. m. d., care fac parte integranta din intregul satului, deli fiecare, ca
parte, este un intreg de sine statator.
Iatd minunea pe care o prezintd Unitatea Sociald, intrunind la un loc elemente
si aspecte, care par, indeobste, atat de opuse si contradictorii.
5. Exists o explicatie a acestui fapt ? Si anume cum se poate dobdndi aceasta
explicatie ? Rdspunsul, am vazut prin ce mijloace metodologice in comunicarile mele
precedente, ni-1 dau, cu toata evidenta, cercetarile monografice pe teren. In comuni-
carea de astazi vom trage toate consecintele logice ale acestor rezultate, formuldnd
legile ce carmuesc Unitatile Sociale.
Recunosc ca aceasta operatic ar parea multor oameni de stiinta, ca foarte in-
drasneata si ar putea produce chiar uimire in uncle cercuri din cdmpul stiintelor asa
zise exacte, de unde insa tocmai, odata cu notiunea de Lege, si exactitatea este in-
laturatd printr'o incertitudine" ridicata la rang de suprema stiintificitate si care-si
poate gasi expresia in rasturnarea faimoasei formule : natura non facit saltus, prin
formula contrara : natura facit saltus.
Spectacolul ce ni-1 oferd astazi conceptia de Lege este intr'adevar dezolant, caci
nu asistdm la un haos de idei dare, cum a lost definit de Voltaire, ci la un haos de
idei confuze.
Pentru unii oameni de stiinta puterea Legii este absolutd, nelimitatd si nedis-
cutabila, asa ca o simpld incercare a analizei ei ar insemna o lipsa elementard de
condescendenta fats de maiestatea unui idol.
In timp ce, pentru altii, Lege inseamnd, cu un termen poetic, f um si scrum, on
cu termeni si mai plastici : o fantomd, un strigoiu stabilit in spatiul universal, o apt
strata pentru insetatii de adevar, iar cu termenii ce provin din partea unor autoritati
stiintifice, o lege este o conventie, o aproximatie, o formula si abreviatura subiectiva,
ce construeste o lume noun, dar nu explica pe cea ce exista, o enigma pusd in for-
mule, un mister infinit, un fetisism, o metafora, o eticheta.
Nu Impartasim nici respectul superstitios al unora pentru Legile eterne, dar nici
conceptul Legii, ca o simpld mistificare on categorie arbitrard, subiectiva, caci si aici
se poate spune : ce superflu, chose tres necessaire".

3
www.dacoromanica.ro
 Legea ramane o problems permanents, ca o aspiratie la o cunoastere completa,
integrals, care se indentifica cu fiinta.
Poincare, unul dintre cei care strdlucesc printre revizionistii notiunii clasice de
Lege, a formulat aceasta magistral intr'una din maximele sale : La pensee n'est qu'un
éclair au milieu d'une longue nuit ; mais c'est cet éclair qui est Tout.
Legile sunt fdcliile, ce ne lumineazd calea in intunerecul grew de pdtruns al
enigmelor, sunt ferestrele prin care ochiul cu mijlocul binoclului priveste realitatea.
Iar daca realitatea ramane neinteleasa, fireste, de via sunt ochiul on binoclul, dar
nu realitatea.
Nu exists Legi in sine, dictate naturii de intelect, dupd formula kantianA, ci
numai Legi dupd formula veche : adequatio rei et intellectu.
Daca Wilhelm Wundt a spus ca in veacul al XVII-lea, Dumnezeu a stabilit legile
naturii, in veacul al XVIII-lea, Natura insasi si in veacul al XIX-lea, Savantul, pentru
stiintele sociale legislatorul realitatii sociale nu poate fi decat aceasta realitate im-
preuna cu cercetatorul ei.
In acest spirit am pasit, dupa o expresie cunoscuta, din camera de asteptare a
Adevarului, in insusi cabinetul de lucru al realitatii sociale.
6. Sd incercam deci a preciza in ce consta gandirea care impreund cu realitatea
sociald ne impune anumite formuldri de Legi ale Unitatilor Sociale.
Se oferd astfel o experienta, ce poate folosi si stiintelor asa zise exacte, care cel
putin din punctul de vedere al vechimii intrebuintdrii notiunii de Lege, nu-si pot
etala, ca de obiceiu, blazonul de nobletd stiintificd MO de stiintele sociale.
Notiunea de Lege a fost luata in stiinta naturii din domeniul stiintelor sociale
si spirituale, ceea ce nu se stie de toata lumea. Metoda de mdsurare a psihofizicei a
avut de model lucrarea, apdrutd in 1738, Mensa sorte" de Jacob Bernouilli ; insasi
nofiunea de Lege a lost luatd din lucrarea lui Siissmikh, Gottliche Ordnung" ; f or-
mularea diviziunii muncii fiziologice s'a inspirat din opera lui Adam Smith; expresia
cea mai simplA si economics a faptelor, care formeaza Legea Denkokonomik" a lui
Ernst Mach a fost imprumutata prin analogie cu principiul formulat mai intai de
Economia Politica ; si, in sfarsit, pentru a incheia aceste cateva exemple, teoria se-
lecfiunii a lui Darwin n'ar fi fost posibild fard teoria economics si socials a lui
Malthus, dupa cum a declarat insusi Darwin, ca a scris Essais-urile asupra modifi-
carii fiinfelor organice", baza intregii sale doctrine, sub influenfa lecturii operelor lui
Malthus, ceea ce Darwin de altfel declard expres si in opera sa capitals Originea
Speciilor".
7. Care sunt Legile Unitatii Sociale ?
O unitate sociald nu poate fi causa sui on ens a se", adica ea nu poarta in
sine producerea existentei ei.
O unitate sociald, on cat ar fi de mica, reprezintd un microcosm, o complexitate,
care nu-i lipsitd de o impresionanta compozifie, flindcd cuprinde o surprinzatoare bo-
gatie de probleme, la care nu se poate aplica maxima parafrazata dupa dictonul juridic,
ca cercetarea cauzalitatii este interzisa".
Cad prima problemd ce se impune atenfiei cercetatorului pe teren este tocmai
aceasta cauzalitate a Unitatii, le pourquoi du pourquoi", care formeazd Legea pro-
ducerii ei. Dupa natura insdsi a unitatii sociale, notiunea de cauza dobandeste un
sens diferit de cel obisnuit, cad se formeazd o noud nociune de eficienta, de putere
de productie, cu alte cuvinte, se plamadeste o noun conceptie a cauzalitatii.
O analiza minutioasa a unitatii sociale ne indica doud conditii indispensabile
ale existentei ei : asa zisul mediu" si apoi imboldul de socializare a lui, care este
vointa sociald.
Fiecare din aceste conditii sunt, la randul lor, mari complexe si mari unitati,
pentruca amandoua la un loc ss ne dea unitatea sociald ce be cuprinde.

4 www.dacoromanica.ro
 Astfel, in adevarata gandire sociologica, notiunea mediului dobandeste un nou
cuprins si de aceea este numit de not cadre.
Prin cadre se inteleg la un loc, strans unite, patru elemente ; de obiceiu se crede
ca numai unul din ele ar Linea locul celorlalte si deci al tuturor cadrelor.
Aceste patru elemente formeaza doud categorii precise : 1) o categorie naturala,
permanents, compusd din doud elemente : intai din cadrul cosmic, in intelesul sintetic
al cuvintelor : fizic, geografic, organic, natural si apoi cadrul biologic, in intelesul sin-
tetic al tuturor problemelor : populationiste, demografice, rasiste si de darwinism so-
cial (ereditate, selecfie, adaptate la mediu) ; 2) pe langa categoria naturala, o categorie
sociald alcatuita din cadrul istoric si cel psihic.
A doua conditie a existentei sociale, vointa sociala", in noua acceptie a cu-
vantului, nu este un instinct orb, nici un principiu alogic, ci un sistem de energii, ca
forme categoriale ale constiintei de sine. Omul nu trebue considerat in sine, ci pentru
sine, fiindcd el is cunostinta de el insusi si de lumea inconjuratoare, naturala si sociala.
Analiza vointei sociale cuprinde adevarata antropologie sociala, adica analiza
omului ; vointa sociala Hind ideea centrals, capabila de a integra toate elementele
pozitive ale doctrinelor diverse asupra omului. Omul a lost si a ramas totdeauna o
fiintd enigmatica, ceea ce a provocat interesul meu, Inca dela inceputul carierei de
cercetator, in anii 1900-1904 si ceea ce de abia, in ultimul timp, la sfarsit de cariera
stiintifica, a facut obiectul preocupdrilor speciale, pentru a da numai doud pilde, ale
marilor sociologi contemporani : L. v. Wiese, in lucrarea sa Homo sum" si a mult
regretatului W. Sombart, in scrierea sa Vom Menschen"
Fara indoiald ca una dintre marile lacune ale Sociologiei este desconsiderarea
omului In studiul Societatii. Fie ca omul este considerat ca Homo-Sapiens, ca Homo-
Sentiens, ca Homo-Agens, ca Homo-Faber, on ca Homo Civitate Senior, ca Homo
Homini Lupus on ca Homo Homini Amicus, adevarata lui intelegere se dobandeste
numai prin analiza constitutiei vointei sociale, In cele doua categorii isvorite din
activitatea constiintei de sine si anume : 1) dintr'o categorie afectiva, alcatuita din
sentimentele : iubirea de sine, simpatia si religiozitatea si 2) dintr'o categorie rafionala,
alcatuita din acele trei raporturi posibile dintre mijloace si scopuri : a) lipsa de con-
stiinta a scopurilor si mijloacelor ; b) constiinta numai a mijloacelor, fare aceea a
scopurilor si c) constiinta scopurilor si constiinta mijloacelor. .
Aceste doud conditii : unitatea cadrelor si unitatea vointei sociale, formeaza im-
preund cauza unitatil sociale. Asa dar nici numai cadrele si nici numai vointa nu pot
forma, fiecare in parte, cauzalitatea sociald, ci numai ele impreuna.
Este cea mai impozanta unitate, pe., care o poate inregistra Stiinta : colaborarea
Omului si a Societatii cu fortele Cosmosului natural si ale Cosmosului istoric.
Dintre aceste doud conditii : vointa si cadre, vointa sociald prin constitutia ei
intima, este cnnditia principald, causa causans, pentrucd ea declanseaza cauzalitatea
sociala.
Vointa sociala, determinate de conditiile cadrului, urmareste realizari de valori
noua, pune scopuri noua, postuleazd norme si creeazd alte cadre noua,- peste si dea-
supra cadrelor existente, ce au determinat-o.
Dace cadrele formeaza putinta, vointa sociald formeazd puterea sociala.
Aci Std caracteristica noua a cauzalitatii sociale : in societate se cunoaste cauzal
si se voieste teleologic. Cad intr'adevar reprezentarea scopului realizat, intra ca un
moment in lantul cauzal, iar scopul anticipat, de realizat in viitor, devine motiv ca-
uzal pentru o realizare efectivd. Cu alte cuvinte, in acest fel, un efect produs de cauze,
devine cauza. Se intampla adicd acest fenomen, ce ar parea un exemplu tipic de cerc
vitios si care constitue totusi un fapt social elementar, anume ca in vieata sociala
acelasi fenomen, bundoara scopul anticipat si cel realizat poate fi cauza si efect.
8. Dupd ce, in foarte scurte cuvinte, s'a vazut cum se produce Unitatea Sociala,
se pune a doua mare intrebare : ce este, in definitiv, ea, astfel produsa si cum se

5
www.dacoromanica.ro
comports in launtrul ei categoriile ce o compun. Aceste categorii nu pot fi inventate
de vreun spirit filosofic, oricat de ingenios ar fi el, ci sunt descoperite direct din sanul
realitatii sociale de cercetdtorul atent *i con*tiincios al ei.
Ele sunt categorii spirituale Si. economice, categoriile constitutive ale Unitatii
Sociale §i categorii juridice *i politice, categoriile ei regulative.
Aceste categorii §i elemente categoriale constitue fmpreund o ordine functionald
in sanul Unitatii Sociale, formand, mai mult decat o simpld §i rece corelatie on inter -
dependenfa, o solidaritate initiald *i vie intre ele. Atat categoriile spirituale *i econo-
mice intre ele, ca *i categoriile juridice si politice intre ele, pe de o parte, apoi
grupurile de categorii constitutive *1 regulative, intre ele, pe de altd parte, depun o
activitate de unificare a lor, in functie intima de sistemul social al Unit Atii din care
fac parte.
In unitatea socials categoriile ei componente se leagd intre ele traind in, prin Si
pentru Totul, ce le da vieatd §i sens.
De aceea adevaratul Real este Intregul social, categoriile lui componente, eco-
nomice *1 spirituale, juridice §i politice fiind simple abstractii, neavand adecd Uinta
decat, toate impreund, in functie de Intreg.
Aceasta este Legea paralelismului social.
9. Omul este cetateanul a cloud lumi sociale, at unei lumi reale, existenfiale, in
care se incadreaza, cauzal *i functional, prin unitati sociale *i at unei lumi suprareale,
valorificate, de scopuri si valori, adecd al unei lumi, nu cum este ea, ci cum ar tre-
bui sd fie. Omul participa astfel la realul prezent, dar §i la realizarea unui nou real.
De aceea cuno*tinta este mai mutt decat o receptie *i o copie pasivd a realitatii, ea
este un act de vieata, o aspiratie de a ie*i din real *1 a trece frontierele realului
vechiu, pentru a clddi din nou real. Cuno*tinta este proiectivd, o penetrare a subiec-
tului in obiect §i in acela*i timp activa, o formare noun a obiectelor. Cuno*tinta are
adica un caracter de cucerire, nu numai deschizand vederi noun asupra existentei, ci
indicand crearea unei existence noun.
A cunoa*te existenta inseamna a asigura directia ei de vieata, a o ilumina, re-
genera *1 Imbogati. 0 unitate sociald nu Inseamnd deci numai o simpla existenta, ci
o ascensiune, o Innobilare, o depa*ire, o perfectie, un act de creatie, un proces de
salvare *i de emancipare.
Se pure acum intrebarea, care a frdmantat §i chinue Inca atatea spirite superi-
oare : daca lumea realului social este carmuitd de legea cauzalitatii Si a paralelismu-
lui, lumea realizarii acestui real, lumea valorilor *i scopurilor, sd fie oare lasata prada
celei mai arbitrare *i grave anarhil, neputandu-se introduce nicio ordine, fiecare om
*i fiecare unitate socials urmarind, In mod suveran, (WO placul lor, scopuri personale,
infinit de deosebite, contrarii *1 contradictorii ?
Nu se pot stabili oare, §i in domeniul acesta atat de variat *i variabil al reali-
zdrii scopurilor §i valorilor, dupa cum s'a intamplat in domeniul realului, Legi, adica
raporturi constante, necesare, cauzale on functionale, de valabilitate universals?
Si, totql, problema este clard. Am vdzut ca omul traie*te mai mult in viitor
decat In prezent, cad prin fiecare act al sau se anticipeazd prin reprezentarea unui
scop o Infaptuire, adica realizarea scopului in viitor, care poate fi savar*ita la o data
cat mai apropiata on cat mai indepartata, dupa natura scopului *i a mijloacelor in-
trebuintate.
De aceea se vorbe*te de o lungime a vointei, ca lungimea unei cauzalitati finale,
adica a lantului cauzal de mijloace pentru prpducerea, mai apropiatd on mai Indepar-
tata, a scopului.
Existd oare un scop final, un scop diriguitor al tuturor scopurilor Si catre care
trebue sa nazuiasca, pretutindeni *i totdeauna, fiecare din scopurile sociale posibile ?
Acest scop suprem, menit a dirigui viitorul, punand o ordine desavar*ita in pro-
cesul de realizare a realului, stabilind la fiecare pas raporturi constante §i necesare

6
www.dacoromanica.ro
Intre scopurile principale si raporturi cauzale si functionale intre scopurile secundare,
care sunt mijloacele, este Idealul. Idealul are astfel caracterul unei Legi a viitorului,
cad el fiind unicul scop final al viefii este si unica reguld a ei. Existd deci o nece-
sitate a viitorului.
Cum se poate construi Idealul si care este el ? Tata problema capitals a unei
stiinf e, nu indeajuns de cunoscuta In adevarata ei fiinfd si menire, care este Etica.
Aid ne marginim a enunta, ceea ce am facut-o altddatd cu demonstrafiile ne-
cesare, ca Idealul etic nu se poate desparfi de Realul social, ci it desdvarseste, ca o
incoronare a lui, formand o treapta maximald de perfectiune a vointei sociale. in toate
elementele ei componente, ca personalitate socials, si o treaptd maximald de perfec-
tiune a realitatii sociale, prin creatiunile culturale, dobandite prin activitatea perso-
nalitdfii sociale.
10. In procesul de realizare, pe langd greutatea formularii scopului suprem, care
este Legea Idealului, tot atat de grea este gasirea si intrebuintarea celor mai potrivite
mijloace, adica a scopurilor secundare, necesare Implinirii scopului principal.
Stiinta, ce se consacra cercetarii acestor mijloace- scopuri, ce urmaresc producerea
cauzala a unitatilor sociale si sunt In functie permanents de Idealul etic, este Politica ;
o still*, care dupd cum vedem, si In deosebire de acceptiunea gresitd, comodd si
curenta a hofiunii, este una dintre cele mai dificile de construit, avand o fundamen-
tare sociologicd si o normative etica.
Stiinf a Politica, pe temeiul unitatilor sociale tipice, reuseste sa introduce, la
randul el, ca si Etica, o randuiala cauzald si funcfionald de sistematizare a nespus de
numeroaselor si variatelor mijloace-scopuri, grupate in jurul unui scop central, ce este
Natiunea. Inca din 1744 Herder a scris ca Fiecare Natiune are centrul fericirii in
sanul ei, ca orice bild punctul ei de gravitate". Natiunea este unitatea sociald tip ; ea
se poate satisface pe ea Insasi.
Utilizand o experienfd universald se considerd ca necesare raporturile stabilite
Intre scopurile individuale si sociale din launtrul Natiunii si scopurile umanitare din-
afara el.
S'a constatat si se poate verifica oricand experimental, cd scopurile unitatilor
sociale formeaza, cauzal si functional, o unitate indestructibild si ca deci scopul indi-
vidual nu trebue sa contrazica scopul social, scopul social pe cel national, si cel
national, scopul umanitar. Si nici invers.
Trebue sa existe deci pentru o build organizare sf functionare a unitatilor sociale
o desavdrsita a rmonie intre ac este patru scopuri.
-Aceasta este necesitatea politica.
Legea armoniei necesare acestor mijloace si scopuri este ceea ce se numeste
Dreptatea, Legea politica.
La Legea Cauzalitatii si a Paralelismului ce reprezinta explicarea necesitAtii rea-
lului social, se adaugd acum Legea Idealului si a Dreptatii, explicarea necesitatii nor-
mative si carmultoare a realizarii de realuri noun.
11. Legile Realului si ale Realizarii rezolva si pun intr'o lumina adevdratd im-
portante si vechi probleme, ce formeazd Inca si astazi marul discordiei Intre cei mai
ilustri specialisti. WA, Incepem cu ceea ce Leibniz a numit la grande question",
adica faimoasa problema a determinismului si a indeterminismului.
Din analiza cauzalitatii sociologice am vdzut cd nu poate fi vorba in campul
necesitatii sociale de un determinism mecanic, de o dogma fatalists on predestinate.
Cad orice act social confine intotdeauna un element de libertate, eruptia unei
forte voluntare, care depaseste situafia data, si devine forta motrice a creatiei, in
toata gama ei de manifestare, dela cea mai inferioara pand la cea mai superioara
treapta.
Suntem liberi in sensul ca participam la ritmul viefii, la miscarea creatoare ne-
contenitd, cd suntem stapani a construi aparate si unelte de munca, avand o ordonanfa

7
www.dacoromanica.ro
ce ne este proprie. Suntem liberi, pentruca nu ne marginim a cunoa§te lumea, ci de
a crea alta mud. Aceastd libertate de multe on se plate0e scump §i crud, pentrucd
este concideratd ca un indrdsnet sacrilegiu de violare a ordinei stabilite. Este destinul
tragic al omului Prometeu, care pentru faptul ne mai auzit de all fi insqit focul, a
fost aruncat de Jupiter pe o stand a Caucazului, unde vuiturul feroce venea MIA a
obosi pentru a -i sfa§ia inima.
Dacd libertatea, sub forma de creatie, inovatie, inventie, descoperire, este o con-
ditie a experientei vietii umane, nu inseams ca este liberd de cauzalitate, caci ea
este liberd de a produce §i a alege mijloace §i scopuri, dar numai in cadrul determinat.
Actiunea oamenilor mari face Istoria, suns un vechiu Si, dupa unii, invechit ada-
giu ; se uita Irma ca §i Istoria face pe oamenii mari.
Cad forta creatoare in devenire permanents I§i gAse§te resortul ei imediat Si
necesar atat in vointa socials, cat Si in conditiile cadrelor, despre care am vorbit, §i
care reprezinta materia ce o limiteazd prin rezistenta ei §i o alimenteazd prin supor-
tul Si imboldul ce II ()felt.
12. Acest adevar se uita. DimpotrivA se crede, ca daca o epoca sociald nu este
un limp inghetat, ci, cum se spune, imaginea mobild a imobilei eternitati", dacd ea.
nu este inchisd, ci continuu deschisd Noului, unui Nou alcdtuit dintr'o frenezie de
creatii, atunci aceasta ar implica renuntarea fa orice incercare de explicare cauza10. Si
deci la abdicarea de a gandi, reducand mersul vietii sociale la intamplari Fara cauze.
In acest fel in loc de continuitate avem discontinuitate ; in loc de constants,
distantd ; in loc de teleologie, disteleologie.
Istoria n'ar fi decat o inlantuire de hazarduri ; ea devine astfel o Stfinta divina-
toric, o constructie mitologicd, un repertoriu de cauze ascunse, derivate din actele
divinitatii.
Fire§te, in acest fel s'a simplificat baza logica a istoriografiei, explicatia istorica
reducandu-se la misteriosul Hazard. Regele Hazard, conducAtorul lumii, titanul ce sfd-
rama inelul de otel al cauzalitAtii, este de fapt o acoperire a ignorantei de a explica
lucrurile.
SA ne intelegem insd, hazardul este bazat pe aceasta ignorantd de acum a cau-
zelor, insa nu de totdeauna. Intrebuintand o celebra formula, suntem indrituiti a spune :
Ignoramus", nimic insa nu justified a proclama : Ignorabimus". Inca Democrit a afir-
mat ca nimic nu se intampld la intamplare, ci totul decurge dintr'un motiv §i din
necesitate". Inteadevar incd din vremuri atat de Indepdrtate §tim ca omul merge catre
Logos Si Ethos §i nu catre Fatum.
13. Stiintele istorice au parvenit in cursul veacului al XIX-lea, numit veacul is-
toriei, sa ajungd la o mare perfectie in tehnica cercetArilor, adied in abilitatea exploa-
tdrii celor mai diferite surse ale trecutului prin alcatuirea unor uria§e colectii de
documente, o opera de sigur necesara, dar numai premergatoare Si pregatitoare §i
care nici pe departe nu este destul Stiinta istoriei.
Sombart si -a aratat surprinderea, ca profesorii iii intituleazd catedrele de istorie
§i nu de §tiinte istorice. Reflectia lui Sombart a fost la locul ei, caci nu poate fi o
catedra de obiectul unei §ffinte, ci de tiinta acestui obiect.
Imi amintesc totdeauna cu emotie de sbuciumul titanic al lui Karl Lamprecht,
in anii tot din preajma anului 1900, la care am luat parte vie si eu in Lipsca, ca
elev si admirator al sau, de a da Istoriei un caracter §tiintific, in a sa Kulturge-
schichte", §i de voiciunea polemicei neobipuite din partea istoricilor din Berlin dusA
cu o vehementa neuzitata in cercurile universitare germane, in jurul ultimelor trei
volume, apArute atunci, din impozanta sa Deutsche Geschichte".
Insa§i notiunea de fapt istoric nu este destul de dud, cad nu toate faptele
trecutului imbraca notiunea istoricului.
Caracterul obiectiv at fenomenului istoric, adied diferenta specified Intre fapte
istorice §i simple fapte ale trecutului, este socialul.

8
www.dacoromanica.ro
 Evenimentul istoric este un element social, chiar daca este exprimat printr'un
singur individ, cad peutru a fi istoric el trebue sa se raspandeascd intr'un cerc din
ce in ce mai larg de indivizi, si sh-si asume astfel un caracter de constiinta colectiva,
sub aspectele : de limbd, obiceiu, traditie, institutii. Evenimentul istoric nu rdmane
deci o piesa in muzeul intampldrilor, ci este simtit de constiinta istorica, care se mo-
difica in cursul continuei deveniri a faptelor.
De sigur ca aceasta conceptie va provoca contrazicere, in special din partea
acelor istorici si filosofi, can sunt convinsi ca in procesul istoric este imposibil a in-
lantui faptele, totdeauna individuate si unice, in ordine cauzala, cum sunt Windelband
si Rickert, §i adeptii numerosi ai tor, ori, cel mult pot fi inlantuite intro ordine cau-
add dela individual la individual, cum suns formula seriilor a ilustrului nostru fost
coleg A. D. Xenopol.
Existd o seamy de termeni tehnici, in limba uzuald, ca si in acea a tehnicienilor
filosofiei, cari, fiind accesibile tuturor, prezinta primejdia unor mad confuzii. Asa sunt
termenii de : general si universal, de individual si singular, ca si cum acesti termeni
ar echivala doi prin doi, sau s'ar opune doi Ia doi.
S'a oscilat astfel dela o pretinsa stiintd a generalului ori universalului, stiintele
Naturii on Sociale, la o pretinsa stiinta a individualului si singularului, stiintele Is-
torice on de Culturd, ca stiinte rivale ori inimice ce se opun unele impotriva altora.
Cand de fapt nu exista, pentru a vorbi riguros, nicio stiintd reald a generalului
si nicio stiintd adevdrata a individualului, ci numai o stiinta a concretului, unde se
intalnesc individualul cu generalul. Acest concret inseamnd deodata si unitate expre-
siva si distincta si multiplicitate efectiva si sintetica. Pentrucd concretul este si social
si individual in acelasi timp.
Am vazut in schita noastra de antropologie socials ca Societatea este o proiectie
spontand, multiply si continua a indivizilor, considerati in activitatea tor, motivatd social.
14. Potentialul indivizilor si al societatii are o radacina unicd in natura omului,
dupd cum s'a vazut prin analiza vointei sociale.
Se poate vorbi deci de un Apriori social.
Nu exista nici indivizi inafard de societate si nici societate lard indivizi. Exists
insa un Social inafara de orice experientd.
Individul participd la vieata sa, dar nu ar putea exista si nici nu s'ar putea des-
volta inafara societatii.
Aceasta se nurneste concret, unitate sociald concreta. In concretul social se uneste
individualul si generalul, ca si individul si societatea.
Acest concret social se realizeazd insd in timp, el este un proces, creatorul pro-
priei sale experiente, o succesiune de experiente in trecut si o orientare a for ca-
tre viiitor.
15. Un intreg total, o unitate sociald concreta in timp, ce au deci radacini in
trecut, se raporta, prin manifestdrile for existentiale, nu numai Ia prezentul de acum,
ci Intotdeauna si in acelasi timp, si la viitor.
Nu exists pentru realitatea concreta numai Aici si Acum, ci si Ieri si Maine,
adicd desfasurarea ei in timp, care cuprinde intr'o unitate : prezentul, trecutul si viitorul.
0 epoca nu se incheie cu termenele calendarului.
Procesul de devenire a realitatii sociale concrete are trei momente de desfasu-
rare inerente ei : se proiecteazd in viitor, tinde a deveni prezent si se pierde in trecut.
Plecand dela prezent, adica dela realitatea ce formeazd experienta curenta, cautam
in trecut explicarea formarii si desvoltdrii ei si incercam a fixa pentru viitor elemen-
tul ideal, cum ar trebui sä fie.
Trecutul este momentul cauzalitdtii, viitorul este momentul finalitetil 1i prezentul,
ca existents reald concreta, este de fapt o succesiune continua de prezenturi.
Aceste trei momente, inseparabile in procesul necontenit al realitatii sociale con-

9
www.dacoromanica.ro
crete, ne dau constiinta realitatii proprii, a cauzalitdtii care ne face sa existam si a
finalitatii care ne face sa activam.
Astfel se innoada Trecutul si Prezentul in Viitor.
Realitatea socials concreta se afld in toate aceste trei momente ale procesului social.
De aceea once realitate sociald concreta este istorie, si once istorie este reali-
tatea sociald concreta.
Sociologia, Istoria, Etica si Politica sunt feluri deosebite de a sezisa aceeasi rea-
litate socials concreta, sub forma unui proces de devenire.
In aceasta noun conceptie, Istoria este o sociologie regresiva, Sociologia o istorie
progresiva, Etica si Politica o Istorie si o Sociologie in curs de realizare.
Principiul unificator al realitatii sociale concrete este si al §tiintelor ce se ocupa
cu studiul ei.
Sociologia, Istoria, Etica si Politica formeaza astfel un intreg necesar si indes-
tructibil ideologic, o singurd stiinta-sociald corespunzdtoare intregului real social concret.
Istoria se face si se reface necontenit, materialul ei este elaborat si reconstituit
lard incetare si vegtic confruntat din nou cu realitatea existents, obiect de cercetare
a Sociologiel si a finalitatii ideale, formuIatd de Etica si infaptuita de Politica, pentru
a regasi realitatea intimd si vesnic aceeasi a procesului ei.
Prezentul apare ca o prelungire a trecutului, dar si ca un salt in viitor.
Cu intuitia lui genial& Wolfgang Goethe, cel mai mare intelept al tuturor tim-
purilor, a scris, spre bdtranetea lui plind de vigoare tinereascd, aceste pro funde versuri
Dann ist Vergangenheit bestandig,
Das Ktinftige vorauslehendig,
Der Augenblick ist Ewigkeit.

16. Daca fiecare unitate sociald formeazd obiectul de cercetare a §tiintelor isto-
rice, sociologice, etice si politice, procesul social, ()rick s'ar prezenta prin miscdri de
opozitii, este continuu, si nu discontinuu.
Asa zisa miscare in spirald inseamna numai aparent o discontinuitate : on recule
pour mieux sauter.
La capdtul sicriului lui Lantz elevul sau Eckardt a pus sd se imprime acele
doud cuvinte, ce rezuma Intreaga filosofie a istoriei leibniziane : Inclinata resurget.
Aceasta continuitate se intdreste prin sentimentul de incredere, prin credinta
in fidelitatea lumii, care reiese din constanta oblectivizarii, stratificdrii si structurizdrii
creatiilor in realitati, ce urmeazd regulat una alteia, astfel cd in devenirea realitdtii nu
intftlnim distante, ci numai constante.
Iar aceasta devenire este teleologic& §i nu disteleologica, adica ea este calificata
si valorificata prin tendinta necesard si permanents spre realizarea idealului etic, rea-
lizare ce se face prin cauzalitatea mijloacelor politice, carmuite de Legea dreptatii.
In acest fel legile realului social : Legea Cauzalitatii si a Paralelismului, ca §i le-
gile realizdrii sociale : Legea Idealului si a Dreptdtii, se Intregesc intr'o unitate cu-
prinzdtoare prin Legea Circuitului intre realuri si valori, a cincea lege a unitatilor sociale.
17. Legile unitatilor sociale formeazd astfel un intreg. Mediul cosmic, biologic,
istoric si psihic, la un loc, exists ca o indisolubild unitate ; vointa social& in consti-
tutia ei afectiva si rational& la randul ei, este o altd indestructibila unitate.
Iar amandoua aceste unitati dau nastere cauzal unitatii sociale propriu zise.
0 unitate sociald cuprinde, ca parti indispensabile, inerente si existent paralele,
categorii constitutive : spirituale si economice §i categorii regulative : juridice si politice.
Unitdtile sociale formeazd apoi impreund un sistem de vieata sociald, in care
unitatile mai mici sunt cuprinse in mod logic si firesc de unitati din ce in ce mai
marl, ajungand astfel la unitatea sintetica a tuturor unitatilor, care este Natiunea.
In sfar§it unitatile sociale sunt si nu sunt, in sensul ca in momentul cand o uni-

10
www.dacoromanica.ro
fate este, ea cuprinde samburele devenirii unei unitati, ce va fi si, prin aceasta, a
tost. Devenirea unitatilor sociale este calduzitd de valoarea supremd etica, Idealul, care
se realizeazd prin mijloace politice drepte.
Nimeni nu poate sd tagaduiasca carecterul de impozantd monumentalitate arhi-
tectonicd a acestui intreg si nici imensa greutate de cercetare, ca si greutatea de
transformare a lui, prin cunoastere aprofundata integralA si prin actiune Insufletita
integrals.
Aceste consideratii impun obligatii serioase si responsabilitdti grave tuturor acelor
ce au ambitia ss cunoasca Natiunea romans in unitatea ei fundamentals si se o con-
duce cdtre rosturile ei firesti si marete.
Nec momentum sine linea, se citeste pe vechile cadrane solare. Nicio cunoastere
on o actiune a unitatilor sociale nu se poate sustrage legilor lor. Iar nerespectarea for
alcdtueste domeniul favorit al greselilor teoretice, al iluziilor sfdramate si al exagerd-
rilor tragice, de care din nefericire este bogat timpul in care halm.
In lumina acestor legi este nevoie de o temeinica revizuire, ceea ce voiu face
cu alts ocazie, si se recomanda cea mai mare prudenta in fntrebuintarea termenilor
de : perioade si tipuri de evolutie, de tendinta, progres, prognoza, previzie, profetie,
utopie, de care este invadata stiinta socials contemporand.
Imi amintesc, pentru a da un exemplu, de o propunere facutd pe vremuri de
Maurice Charny pentru crearea unei catedre de utopie, ca reactie impotriva Invdtd-
mantului istoriei, ce n'ar fi, dupe el, decat arta birocratica de a crea precedente ".
Profesorii de istorie ar trebui cel putin dublati, crede Maurice Charny, dace nu
chiar inlocuiti, cu profesori de utopie on de profetie, ce situeaza utopia in viitor.
Acesti profesori, starue Maurice Charny, in loc de a plimba elevii in necropole si a-i
face sa descifreze sub praful pietrelor de mormant inscriptii grave ale mortilor pentru
morti, ii va Invdta sä viseze. Cad a sti a visa, echivaleazd cu puterea de a-si crea
un univers personal sau cel putin un refugiu inviolabil.
Iatd o propunere fantezista din intelegerea complet gresita a acestei triologii :
trecut, prezent si viitor.
18. Reorganizarea stiintei unitatilor sociale, prin fundamentele spirituale,ce be dd,
indica liniile de directive pentru reoganizarea Societatii si ne apArs de primejdia so-
lutiilor artificiale, arbitrare si gresite.
Un exemplu instructiv si elocvent ni-1 oferd lupta, ce se dd In jurul nouei struc-
turi a Statului.
Atomismului potitic, mecanic, libertar, corespunzator atomismului stiintific, socio-
logic, de preamarire exclusive a individului, i s'a opus un colectivism imecanic, cen-
tralist, tot atat de exagerat, in care se preamareste exclusiv colectivitatea, cu eliminarea
indivizilor.
Mecanismul individualist si cel centralist au sarbdtorit, si in unele parti ale lumii,
sub diferite forme, sarbatoresc Inca adevarate orgii.
Adevarata structure a Statului nu poate fi insd nici numai individualistd on
numai centralistd, ci potrivitd. Legilor unitatilor sociale.
De aceea Trite() unitate sociald nu exists intrebarea cine are o valoare exclusive,
individul on sncietatea, peutruca individul este incadrat organic in intregul social, asa
ca o unitate sociald este o pluralitate vie, iar pluralitatea de indivizi este o .unitate
vie. Unitas multiplex. Fiecare unitate are vieata ei proprie: si este cuprinsa in vieata
superioard tuturor unitatilor, care este Natiunea.
In acest fel Statul, ca o categorie regulativd si organizatoare a Natiunii, sub
forma Statului national, trebue sd creeze o ordine conforms unitatilor sociale, ce alcd-
tuesc Natiunea.
Un exemplu fericit in aceasta directie din vieata publica contemporand ni-1;oferd
constitutia portughezd, aprobata prin plebiscitul national din 19 Martie 1934. Constitutia
portughezd prevede adaptarea organizatiei politice si sociale la realitatea nationald

11
www.dacoromanica.ro
portugheza, la traditia i la trebuintele ei sociale. 0 constitutie pentru a fi durabila
§i a functiona normal §i eficace, trebue sa He conforma cu geniul, caracterul §i expe-
rienta vietii nationale.
0 alta insu§ire a constitutiei portugheze consta in recunoasterea adevarului, ca
vieata sociala este o imensa inlantuire de drepturi §i datorii ale indivizilor §i ale tu-
turor unitatilor sociale cuprinse in Natiune.
Persoana on Unitatea sociala sunt fiinte autonome in Societate *i Natiune. Li-
bertatea nu are nimic comun cu anarhia. Adevarata libertate este o vointa a persoanei
on a unitatii sociale supuse voluntar intereselor superioare ale Natiunii. De aceea
problema fundamentala a organizafiei sociale este a asigura cat mai bine posibil echi-
librul stabil intre tendintele individuale §i cele sociale, prin fluxul i refluxul acestor
doua forte : autoritatea §i libertatea. Scopul ordinei constitutionale portugheze este
tocmai mentinerea §i perfectfonarea acestui echilibru.
19. Dar legile unitatilor sociale ne dau solutii tot atat de dare §i in ce priveVe
organizarea politica viitoare a lumii, pe baze federative, cum am aratat in lucrarea
mea Statele Unite ale Europei". Un program de actiune valoreaza in masura in care
se realizeaza. In materie de experiente federative intalnim o pilda, nespus de edifica-
toare, in vechea organizatie §i bogata practica constitutionala a Elvetiei.
Principiul politic al echilibrului puterilor, care in mod necesar nu poate fi stabil
§i se schimba dupa constelatia imprejurarilor istorice, ca §i principiul egemoniei cen-
traliste a uneia on mai multor puteri, tot atat de nestabil, dupa modelul pax romana",
sunt etape de transitie ale afirmarii principiului federalist, potrivit caruia fiecare na-
tiune i§i are garantata sub forma unei constitutii internationale autonomia vietii ei
prop rii §i totqi toate natiunile la un loc formeaza cu consimtimantul for o unitate
superioara, pentru o colaborare luminata in solutionarea problemelor internationale.
20 Legile unitatilor sociale ne dau un nou sentiment de vieata, o noun bucurie
a credintei in viitor, un nou optimism robust al actiunii creatoare §i constructive de
vieata noun, un optimism ce inlatura pesimismul, care prive§te numai defectele §i vi-
ciile prezentului i dore§te anularea viitorului.
Este vorba de un optimism intemeiat pe Adevar Si pe Vointa de Ideal §i Drep-
tate, care sunt mai tad in unirea oamenilor, de tot ce-i separa, oricat imprejurarile
de fata ar parea ca vorbesc o alta limba.
Un optimism ce chiama puterile regeneratoare la o actiune, ce nu este decat
Vointa §i Adevarul Infratiti in proces de realizare ; un optimism care ocupa un plan
superior in circuitul etern al valorilor realizate ; o credinta invioratoare in ve§nicia
unitatilor sociale, admirabil exprimata in cuvintele poetului :
Ce-i nascut intreg, moartea nu-1 slating.

DIMITRIE GUST!

12
www.dacoromanica.ro
 SAT $1 OR A$*)
Trebuie sa incep cu cloud constatari cari privesc pe colegul Si amicul mieu d-1
Gusti.
Dumnealui, sociolog cu adevarat modern, a crezut ca trebuie sa se adreseze si
la cele citeva cunostinte pe care le poate avea in acest domeniu, ca si in altele, un
istoric. Ei bine, dupa cum nici o serie de conferinte nu se poate alcatui fara sd se
strecoare si cate un diletant, iarasi nu se poate alcatui nici un fel de conferinte lard
sa se strecoare Si cite un istoric. Pentru partea a doua, multumesc colegului Si ami-
cului mieu d-1 Gusti. Si, al doilea, dumnealui a avut bunul gust de a alege pentru confe-
rinta mea Dumineca Tomei, adeca a lui Toma necredinciosul.
Istoricii sunt obisnuiti sa fie necredinciosi in ce priveste ideile generale, idei
foarte stralucitoare care se pot arunca Si visuri foarte frumoase care se pot injgheba.
Asa oricine porneste dela studii istorice sau cunoaste viata este absolut necredincios
fata de ideia ca s'ar putea crea un oras din nou printr'un consortiu american. Evident
consortiul acesta american ar da in acelas timp si monumentele istorice ale orasului
viitor. El ar crea, aldturi de alei, strazi, pieti, clddiri oficiale si neoficiale, Si elemen-
tele acelea de trecut fara de care un oras este lipsit cu desavIrsire de orice adevafat
sens. Astfel consortiul american ar trebui neaparat sa intemeieze si monumente din
secolul al XIV-a si biserici, fireste dela sfarsitul evului mediu, si alte lucruri pe care
Americanul nu le are acasa la dinsul. De oare ce !ma un American nu poate sa
creeze o noun capitald, un nou oral, un nou port decit in conditiuni cu desavirsire
americane, care in America merg, dar la noi, tars tradi(ionala nu merg de loc, absolut
de loc, si eu sunt un necredincios ca Toma, serbatorit probabil pentru necredintd
astazi. Sunt necredincios ca Toma, in ce priveste problema oraselor, cum de altminteri
yeti vedea in desvoltarea conferinfei ca, sunt necredincios si in alte privinte.
Eu nu cred cd orasele noastre se pot modernisa in sensul obisnuit, ci cred Ca
este cea mai mare nenorocire ca un oras rominesc sa se moderniseze asa cum Inteleg
foarte multi, can §tiu numai ceia ce au vazut in tarile pe care le-au vizitat in Apus
sau ce gasesc in cartile pe cari le citesc, dar cari n'au nicio idee despre Cara for si
despre ce se cuprinde intrinsa. Frumuseta si farmecul oraselor noastre este ca nu se
pot si nu trebuie sa se moderniseze, adeca sa se banalizeze, in acel sens ca, dela un
capat al suburbiilor si pins la Piata Teatrului tot orasul sa alba exact acelasi caracter.
*) Conferinta (Inuta de icolae Iorga, la Institutul Social Roman, in ciclul Sat si Ora," la 2
Mai (Dumineca Tomei) 1927. Se publics aici pentru intaia (Jura cu textul dupa stenograma luata de
H. Stahl si cu modilicarile facute de autor.

13
www.dacoromanica.ro
Dacd orasele din Apus au unul si acelasi caracter, acest caracter este iesit dintr'o
desvoltare istorica ce este un lucru de acolo, format prin decursul secolelor, prin
munca solidard a oamenilor de acolo. Si fiecare loc de pe lume trebuie sa fie potrivit
cu ce a fost inainte, fiecare generatiune de oameni trebuie sa continue, iar nu sa
strice laid a putea pune la loc opera pe care au facut-o aceea cari au stat inaintea
lor. Acesta este marele si nerasturnabilul adevar si in materie de orase ca si in ma-
terie de alte domenii, a caror soartd ne preocupd in momentul de MO.
Intr'un cuvant, prefer sa fiu necredincios aldturi de Toma, dar sa avem orase vii,
decit,:salfiu alaturi de cine vroiti d-v. si sa avem orase frumoase, dar moarte. Lucrul
esential pentru un oras este sa fie viu, sa fie frumos, sa fie original, interesant.
Dupe aceste explicatii, dati-mi vole sa intru in insasi expunerea subiectului,
cerind iertare daca, pe alocuri, cararile, cam cotite, ale studiilor istorice nu vor co-
respunde dorintei de marea alee dreaptd si luminoasd care domneste de obiceiu
lilted epoca preocupatd de abstractii, cum este epoca noastra.
Suntem cu totii sateni, chiar aceia, foarte multi, cari nu purtarn haina de satean,
asa de frumoasd si care isi are locul atita vreme cit omul face rostul sateanului.
Evident ea, pe cit de unit i-ar sta unui satean, care s'ar imbraca in momentul cind
ara, cu redingota si cu oribila palarie tare care i-ar putea servi la multe usagii, si pe
care sexul masculin incepe sa o p parte, pe atit este de ciudat un om om care nici
nu ara, nici nu sapa, nici nu culege si care poarta costumul tardnesc, bun, in locul
de unde a pornit, dar mult mai putin bun la locul unde a ajuns.
Da, not suntem cu totii sateni, chiar daca purtam lingeria noastra in felul in
care o poarta totalitatea masculine din aceasta sale.
Suntem, ca origine, ca spirit, ca gust, sateni. Baza tarii noastre, ca si a tarilor
vecine, a tuturor tarilor din Peninsula Balcanica, a unei bune part' din partea occi-
dentala a Rusiei, a unei parti tot asa de intinse din Ungaria estica, este satul. Nu
trebuie sa ne inselam in aceasta privinta. Avem toate calitatile si toate defectele sa-
tului. Putem sa ne imbrdcam cum vom vroi, si de sigur trebuie sa ne imbrdcam altfel
odatd ce am trecut dintr'un mediu in altul, cu toate acestea, felul nostru de a simti,
de a cugeta, de a ne orindui, este satesc. Sunt civilisatii organizate pe orase, cum
sunt si civilisatii organizate pe sate, si in aceasta nu este nici o rusine. Orasul nu
este o forma superioara a satului, este numai o altd forma de a trdi a oamenilor.
Daca oamenii stau mai mult la un loc, mai strinsi, dacd-si pot acorda anumite pe-
treceri care nu se intilnesc la sate si dacd s'ar practica acolo, acei ce le-ar practica,
ar fi ridicoli nu urmeaza citusi de putin ca orasul este superior satului.
Nu stiu ce sentiment aveti Dv. dar eu, de cate on am condus un prieten al
mieu strain afard din Bucuresti, rdsufla. Imi aduc aminte de intrebarea, fare intentie
rea, pe care mi-o punea un bizantinolog, acum trei ani, and a vazut Dimbovita. A
intrebat : ce este acest sant ? I-am dat explicatiunea pe care i -am putut-o da, dar
evident ca Dimbovita este un sant. Aceiasi impresie rea o avea strdinul pe care-1
conduceam la Camera. Evident ca drumul care duce la Camera ar putea fi ceva mai
larg. Nu vad de ce nu s'ar prelungi aleia pind la gradina Mitropoliei de o parte si
pind la casele care inchid perspectiva de cealaltd parte din stinga, tar gradina ar
avea un gard de 6 metri indltime. Nu vad motivul pentruce se pastreazd arhaicele
si preistoricele coloane, de pe vremea lui Cuza, de pe care incep sa cada deocam-
data vulturii, in asteptare sa cadd si boii, cari cad mai grew.
De cite on insd iesiam din oral cu un caldtor strain si ajungeam la tarn, tre-
cind mahalalele, vedeam Ca ochii visitatorului priviau cu totul altfel aceasta tarn
decit inainte. Cu toate mijloacele mele de a incunjura si de a acoperi, totusi oameni
cu experienta isi dadeau sama de anunthe realitati.
Nu, nu este inferior satul orasului ; nici in principiu si nici in alcdtuirea sa.
Trebuie sa spun ca numele de sat nu vine dela cei mai vechi sateni din aceste
parti, cari nu sunt Romanii. Peste populatia primitive a acestei tart populatie care

14
www.dacoromanica.ro
nu era de loc lipsita de ideile pe care not le numim civilizatie s'a asternut alta,
aceasta de infiltrare, de colonisare, de rapede prefacere trecatoare : populatia romans.
Noi, numele satului nu-1 avem dela stramosii asa numiti barbari, dela lliro-Traci
Iliri pentru partea Adriatica, Traci (Daci si Geti) pentru regiunile noastre, ci nu-
mele 11 avem dela Romani. Satul nu este de origine romans, dar numele da.
S'au propus doud etimologii pentru cuvintul sat" o spun in treacat una
care 1-ar aduce de la satum", samanatura. Foneticeste poate sa iasa. Cealalta etimo-
logie, este ceva mai grea de admis la prima vedere, dar are pentru dinsa argumente
foarte puternice : fosatum", loc incunjurat cu un sant". In cutare text vechiu roma-
nesc, gasim cuvintul sat cu aceasta semnificare, si de asemenea, 11 gasim in alba-
nesd care cuprinde un numar atit de mare de cuvinte de origine latina, caci Albanezii
sunt pe jumatate latini, daca nu de origine, cel putin de influenta si civilisatie.
In aparenta, intre ttrg, ora$ §i cetate este o deosebire, dar se va vedea ca
la inceput aceasta deosebire nu exista si ca targ" se putea zice si unui oral si ni-
mic nu impiedeca, dacd avea si un zid, cetate. Numal tirziu s'a fdcut o deosebire
intre oral si tirg : orasul, care are caracterul general de desvoltare istorica, targul, de
creatiune moldoveneasca, pe vremea lui Mihai Sturdza, un oras cu straini.
La inceput orasul sau cetatea, tirgul cum vreti sa-i spuneti, ni-a venit de-odata,
gata facut ; el nu este satul cel vechiu. De lucrul acesta trebuie sa se convingd fie-
care ca sa inteleaga de ce orasul nu dainueste dela inceput. El ni vine din doua parti.
Relativ frumos de la o bucatd de vreme, chiar impunator, el este de importatie ; 1-am
primit, 1-am adoptat. Nu se poate zice ca stramosii s'au mindrit cu dinsul, pentru ca
stiau ca nu e al lor. Intre acest oral si intre mediul in care s'a asezat orasul a lost
o oarecare opositie.
i poate servi de invatatura tuturor reformatorilor de azi si de mine, tuturor
fabricantilor de constitutii fdcute pentru alte locuti, tuturor acelora cari vin la guvern
cu buzunarele pline de proiecte de legi, care se voteaza dar nu se aplica, caci biata
natiune traieste din obiceiurile ei mult mai bine decit din toate legile ; traduce mai
bine o lege bund in obiceiu, tar pe cele rele le lasd frumusel de-o parte dar poate fi
1nvatatura urmatorul lucru : nu poti sa introduci intr'un mediu ceva cu totul deosebit
de acest mediu si care nu e in stare sa it transforme ; nu poti sa introduci ceva ne-
organic, desarmonic; sau, dacd it introduci, nu este pentru acel la care se introduce,
ci pentru acel care 1-a introdus.
Orase de exploatare si de stapinire, stramosii nostri au avut din vremea cea
mai veche. Au avut pe malul Marii Negre °rase grecesti foarte frumoase, cu mult
1naintea Romanilor si cu mult superioare oraselor romane. Un bowie distins si harnic
arheolog, care acum in urma a reunit o parte din studiile sale, Pirvan a facut sapa-
turi foarte importante la Histria ; nu se pot asamana cetatile din Dobrogea cu Sarmi-
sagetuza ; se vad acolo lucrari de marmora, urme ale unei civilisatii foarte inaintate,
lucru care dateaza dintr'o antichitate depdrtata si s'a format incet : incet si de aceia
si trainic.
Exists pe tot acest mal al Marii Negre foarte importante fundatiuni grecesti,
unele dela Dorieni si altele dela Ionieni, in legaturd cu desvoltarea comertului in Marea
Neagra, acolo unde sunt astazi Constanta Tomis, Mangalia Callatis, fara sa mai
vorbim de orasele, odinioard foarte infloritoare, in continuarea spre Sud a acestei
coaste a Marii Negre, din partea Dobrogii pe care am anexat- o la 1913 si care era
toata samanata cu orge grecesti prospere. Insd intre Geto-Scitul din interior si intre
Grecul de pe coasts nu erau decit legaturi de negot. Getul venia la oral intocmai cum
teranul din Ardeal venia si vine si pins acum la oral, care, in ce priv este comertul,
este superior satului. Cind Ovidiu a fost in partite acestea, el fixeazd foarte neted
deosebirile intre barbarul, care venia la oral in caruta lui du boi, vorbind alta limbs,
cintind alt cintec, gindind si simtind cu totul altfel si litre Grecii acestia foarte inain-
tati. E aceeasi deosebire care exista si astazi Mire Englesul din Gibraltar si populatia

15
www.dacoromanica.ro
din Andalusia. Englezul, un om deprins cu tot confortul vietii, ceteste cartile cele mai
noi, primeste ultimele reviste aparute la Londra, pe cind Andalusul traieste si astazi
in cea mai mare parte ca acum citeva secole in urma.
Tot asa a existat un timp cind tovdrasii s'au creat intre orasele grecesti de pe
coasta de Nord a Mdrii Negre si Scitii din interior : Scitii veniau in orasele grecesti
si orasele gaecesti dumparau griul si lina Scitilor din interior. Se alcatuia un comert,
de sigur folositor Scitului, dar mai ales Grecului. Ca rezultat de civilisatie a iesit
numai un lucru, asa numita arta scitoelenica, care multd vreme a lost socotita go-
tied. Am crezut si noi cä tesaurul dela Pietroasa, din causa unei inscriptiuni gotice,
represinta desvoltarea unei arte germanice, gotice ; pecInd dela prima vedere se impune
ca ne aflam in fata unui stil scitoelenic. Ornamentele, motive din Orientul departat,
nu sint potrivite conceptiei artistice a Grecilor.
Am avut acest rind de orase, si ele, o bucata de vreme, au trait bine, dar, ime-
diat ce s'au schimbat Imprejurarile, au disparut.
In Evul Mediu in portulaneharti care nu coprind decIt insemnarea localitatilor
unde se poate opri corabierul fard a mentiona interiorul putem vedea orase insem-
nate. Atunci ele jucau un rol foarte mic, pentru ca negotul cel mare italian;,nu se mai
facea atunci pe coasta Marii Negre, ci la Dunarea- de-jos, la Licostomo Chilia sau,
mai departe, la Moncastro Cetatea Alba. Mai tirziu din causa caracterului nenatural
al acestor asezari de pe coasta, din cauza ca ele nu erau sustinute de oamenii din
interior, ele insesi nefiiud un produs al solului, indata ce vitalitatea centrelor de unde
au plecat a disparut, a oraselor grecesti si vitalitatea comertului italian scazand, si
aceste orase si-au pierdut absolut tot rostul. Biata pop ulatie din aceste orase depe
coasta a trecut prin nenumarate schimbari ; rdmiind cresting, si-a pierdut limba, iar
astazi, urmasii bogatilor locuitori din Istria, Tomis, Callatis se chiamd Gagauti. Fard
indoiala, acestia nu sunt Cumani si nici Bulgari, cum au voit unii sg afirme, ci ur-
masii vechilor locuitori de pe coastele pontice.
Dupa aceasta a venit altd colonisare, tot gata facuta, colonisarea romans.
Orasele romane s'au creat in doud locuri cu caracter deosebit. Intiiu acolo unde
sunt si astazi oameni de ai nostri, pe can i-am vazut si acum citava vreme, dela un
capdt al Serbiei la altul. Oriunde este un oras mai important ei se aflA acolo si ocupd
locurile cele mai importante din bazar. La Scoplie sint 300 can stapinesc tot targul.
Primarul insusi vorbeste si acum romineste. Aici a fost o colonisare naturala, caci un
term al Adriaticei hotareste pe celalt : pe tot tarmul de Rdsdrit al Marii s'au creat
orase corespunzind celor de pe coasta apuseana al aceleiasi mad. Un paralelism intre
cele doud termuri, pe care nu-1 poate schimba decit trecator istoria ; si apoi este
tendinta de a egala viata de pe cele doud maluri, oricare ar fi regimul politic. Orasele
acestea traiesc si ping azi. Au venit Slavii peste dinsele si li-au schimbat caracterul
national. S'a interpus apoi dominatiunea Venetiei, care a disparut si ea, si acuma
Iugoslavia este pe aceasta coasta. Dar orasele si-au pastrat caracterul cel vechiu,
pentru ca aid nu este o colonisare artificiald. Si, cind Ia cineva aceasta admirabild
coasta cum au luat-o, de curind citiva Romini cari au participat la congresul de
bizantologie din Belgrad, dela Fiume ping la Cattalo si in Albania, pretutindeni
vede si astazi, oricare ar fi limba, in atirnare de Statul dominant, vede forma orasului
roman. ,Si, cit vor fi oameni din aceste parti, ei vor pastra, fdra indoiala, aceasta tra-
ditiune indelebild a romanitatii colonizatoare pe cale naturala.
Altfel a fost in pdrtile noastre. Colonisarea romans s'a fdcut la noi in mai multe
feluri. Intaiu pe malul Dunarii, in anumite puncte, de exemplu, la Drobetis, lingO Se-
verin, inainte de Traian. Barbarii veniau de obiceiu pe malul celalt, nordic, ocupat de
multa vreme. Acolo era un emporium", adecd un oras de granitd (cf in Spania lo-
calitatea Ampurias, care reproduce termenul vechiu, greco-roman de emporium). inteun
anume moment s'a facut la capatul de pod prin urmare pe malul sting al Dunarii,
unele asezari romane. Aceste asezdri puteau sd se intinda pind Ia gurile Dundrii, dar

16
www.dacoromanica.ro
nIa fost casul. Tot a§a o influentd romana s'a exercitat asupra orwlor grece§ti, care
cit au trait, s'au pastrat pline de viata cu caracterul lor originar.
In afara de aceasta, Romanii, a§ezandu-se in aceste regiuni dacice, au avut ne-
vote de un drum militar, care era in acela§i timp Si un drum de comert. Astfel, pe
linia care strabate o parte din Ardeal, acolo unde e Clujul, Turda, peste multe vai,
pind in Maramure§. Ar fi inutil sd enumdr aceste ora§e : Napoca, Potaissa, etc.
Si natural, unde fusese capitala Dacilor, Sarmisagetuza, s'a intemeiat Ulpia
Traiana.
Care era rostul acestor ora§e ? Erau centre militare, popasuri pentru negustori,
re§edintile unei diviziuni administrative. Nu numai cd satul dacic traia alaturi, dar el
traia in- inse§i aceste ora§e. S'au facut sapaturi la Sarmisagetuza, in publicatiunea re-
centa a lui Pirvan, Dacia, se pot vedea rezultatele. Sapdturile n'au adus nici pede-
parte resultatele care se a§teptau : pentru a sapa toata Sarmisagetuza, oamenii spun
ca ar trebui sa distruga patru-cinci sate, atat de mult se intinde orawl supt pamint.
Niciodata n'a fost un ora§ adevarat, ci o colectie de sate dacice. In jurul teatrului,
pretoriului, a oficitlor, ceva corespunzator cu ce au fost Si sint in cea mai mare parte
ora§ele noastre. AS putea face o comparafie impie Intre Sarmisagetuza Si Valenii de
Munte.
Ce este Valenti de Munte? 0 stradd de negustori cu cateva case de boieri sau
cari se cred boieri. In afard de acestea, cinci sate, fiecare cu bisericile lor. La fel a
a fost de altfel Si chiar cu Bucure§tii.
Prin urmare, cind a disparut administratia Si a petit centrul administrativ, cind
a plecat legiunea, a disparut Si necesitatea oraplui care gazduia garnisoana, iar, cind
comertul a devenit mai slab, s'au multumit negustorii Si cu popasuri rurale. Indata
ce puterea de din afara a plecat, ceia ce crease ea s'a stins.
.Acum, dupa epoca aceasta de colonisare romana, dupd incercarea aceasta de a
inradacina ora§e, a venit a treia incercare de colonisare din afara.
E colonisarea occidentals. Nu vorbesc de aceia foarte recenta, facuta, in timp
de o suta Si ceva de ani, in Bucovina, unde anumite sate, anumite trecatori cum
au fost Cernautii au fost prefacute deo-data in ora§e, prin colonisari de tot felu
de elemente straine, cre§tine Si necre§tine. Aceste orqe duc, in momentul de fats, o
viata foarte amara. Sint facute in legatura cu Viena Si cu politica austriaca, deci cum
legatura cu Viena a disparut Si cum principiile politice austriace nu se aplica, aceste
ora§e se zbat de moarte. Trec dela fasa n'as zice productiva ci dela aceia in care
era macar o vitalitate reala, la fasa pur parasitara. Nu ma gandesc deci la ce s'a
intimplat mai tarziu in Bucovina, unde a fost o copiare administrative a celorlalte
provincii ale monarhiei. Beamterul yenta cu amintirile lui, cu regulamentele lui Si le
transpunea pe pamintul acesta moldovenesc al Bucovinei: din cateva sate de odinioara
s'au facut o multime de ora§e fara rost.
N'o sa vorbesc de ceia ce s'a intimplat in Basarabia, unde Ru§ii au creat, ald-
turi de mahalalele moldovene0i din Chi§inau, un ura§ dupa sistemul lor: plecdm de
aici Si trebuie sa ajungem dincolo, iar tot ce ne sta in cale taiem ". Odata veniau
Cazaci calari cari aveau atirnate la Sea vase cu pacura, Si, de cate on ajungeau la o
casa de desfiintat, o insemnau cu negru ; casele se darimau Si se facea o aleie mare.
Iata ce inseamna un lucru de importatie, care nu transforms Si neinteresant ; interesul
e tot in strazile strimbe cu case care nu se asamana.
N'o sa vorbesc de orwle fara locuitori Si fara case din Sudul Basarabiei, cu o
strada enorma, pe care o trasau, fara a se gindi dacd se va cladi la dreapta Si la
stinga ei, sau dace se va a§eza acolo numarul de locuitori trebuitori.
Nu e foarte simpatic sa vezi nici un ora§ aglomerat cum este Bucure§tiul, aglo-
meral pentru ca sunt aici o multime de indezirabili, cart, daca ar fi o administratie
cum trebuie ar pleca toti in doua saptamini caci ei sunt aceia cart, in mare parie,
intretin luxul ce ne desonoreaza. Dar un orq aglomerat este totu§i un ora* viu, pe
17
www.dacoromanica.ro
cind un ora§ creat spre a fl locuit §i nu poate, evident cd este unul din cele mai
deplorabile lucruri trezind mai multd compdtimire pentru o ideie prea mare, executata
cu prost gust.
Nu va fi vorba de Bucovina, nici de Basarabia, ci de Ardeal.
La un moment dat, regii Ungariei, aveau nevoie de locuitori multi, earl sä dea
venituri importante vistieriei lor. N'a fost vorba de o tendintd nationals, cum ni in-
chipuim prea u§or ; a§a ceva nu intra pe vremea aceia in mintea nimAnui. Regele
Ungariei vroia bani ; tdranul, risipit id §i colo nu-i avea. Sd aibd oameni dela cari
sa poata stringe bani, acesta a fost scopul colonisdrilor in Ardeal.
0 mare gre§ald §i foarte rdspindita este aceia de a crede cd Sa§ii au venit ca
ord§eni. Nu, au venit ca sateni, dar dintr'o lume unde satul este un fel de ora§. Satul
nostru inseamnd casa, gradina, livada, apoi inzepe altd livadd, altd gradina, alts casd.
Cine vrea sa-§i vadd vecinul sau vecina, o vede ; cine nu, nu. Sau une on ii vede
sau nu-i vede, dupd cum este §i vecinul on vecina. In Apus e altfel. In Apus casele
sunt lipite impreund, ocupand mult mai putin loc decit la noi. Lucru foarte curios,
s'ar crede ca, daca locuintele sunt unele linga altele, oamenii se cunosc mai bine.
Nu e absolut fall. Cine a locuit in Apus Si eu stau cite cloud, trei luni pe an
acolo, adus de indatoririle uneia din functiunile mele, §tie foarte bine ca un locu-
itor at unei case nu cunoa§te, nu numai pe cei din casa vecina, dar nici macar pe
cel din rindul de de-asupra lui. Locatarii se ignoreaza §i se inchid ca trite() cetate. A§a
incit este gre§itd parerea ca noi ar trebui sd transformam satul pentru a ajunge la o
forma superioara de solidaritate omeneasca. Nu este adevarat. Solidaritatea omeneascd
nu vine din zid, ci din suflet ; dacd ai sufletul solidar, poti avea legaturi §i la sat,
iar, daca nu, nu be vei avea nici in aglomeratiile cele mai strinse.
Au venit, prin urmare, Sa§ii ca ni§te sateni, din locul unde satul este strins §i
unde trecerea la forma de ora§ apusean se poate face in oricare moment. Pentru a
face a§ezarile, au cerut privilegii.
Ca sa se MO ora§e, trebuia sa fie insa §i un drum de comet Era unul intre
Bizant §i Orient, la Sud, §i intre Germania, cu Flandra, Boemia, Silesia, la Nord. Cind
este un drum de comert, nu trebuie mare sfortare pentru ca satul sd se prefaca in
ora§. De oare ce satele aveau principiul ora§elor in ele, trecerea la ora§ a fost ime-
diatd. Si, fiindcd pentru ora§e trecerea a fost naturals, ele au resistat §i dupd ce
drumul de comert a disparut sau §i-a pierdut insemndtatea.
Am tiparit pe vremuri socotelile ora§elor sase§ti. Din ele se vede foarte bine
cre§terea §i scaderea lor. In secolul al XVI-lea sunt foarte bogate socoteli ; cele din
al XVII-lea incep sä fie neglijate ; in al XVIII-lea nu mai au nicio importanta §i nici
nu be mai tipAre§te cineva. A venit apoi regimul austriac §i el a stricat autonomia
saseasca §i, °data cu autonomia, s'a dus Si aceasta manifestare a autonomiei care
este bogatia §i varietatea cheltuielilor, cum §i grija de a le insemna.
Dar, pentru cd erau creatiuni naturale, ora§ele sase§ti au Minas.
S'a vorbit in press, §i acum in urrna la Camera, de un anume termen, pins la
care noi vom romanisa ora§ele din Ardeal, ora§ele sase§ti, tirgurile secue§ti §i ora§ele
care, cum este casul Clujului, au fost transformate in centre mai mult administrative
ungure§ti.
Marea gre§ala pe care am facut-o cind am intrat in Ardeal, a fost cand am
voit sd transformam de sus, ceia ce s'a format incet de jos, cu alfi oameni, in loc
de a fi facut din Blaj, din FAgara§, din Rd§inari, din Sali§te, din Sacele, unde eram
noi, centre noun de viata romineasca.
Se mai adauga §i altceva in ce prive§te colonisarea Ardealului ; aid nu e vorba
numai de Sa§i. Au fost §i a§ezdri ungure§ti, de la inceput §i Ungurii au reluat dru-
muffle romane pentru ca pe locurile vechilor ora§e de pe vremuri sa se alcatuiasca,

18
www.dacoromanica.ro
incet incet, centrele for orasenesti, cu locuitori cari n'au nici situatiunea, nici solida-
ritatea, nici sentimentul cetatenesc al elementelor sasesti, admirabile supt acest report.
Pe de altd parte, tot in Ardeal, regii Ungariei au cautat, natural, sa faca si centre
militare pentru apararea granitei rasaritene. Asa incit o parte a oraselor din Ardeal
se datoresc unor necesitdti militare. Anume, s'au intemeiat cloud cordoane de orase,
in primul cordon, cel dinaintea Ardealului sint: Oradea Mare, Satul Mare, Aradul si
Timisoara. Dupa ce Ungurii au intrat in Ardeal, ei au cdutat sa facd un al doilea
cordon, de aparare in potriva Pecenegilor si altor barbari rasariteni de lingd Carpati.
In felul acesta stapanirea ungureasca a ajuns sa creeze un alt grup de orase, pe cele
din Secuime : Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Odorheiul, Tirgul Secuiesc si in regiunea
saseasca Bistrita, iar in Maramures Hustul, Sighetul si Cimpulungul. Dar, cind Sasii
au fost asezati, ei au luat-o pe ape ; asa pe Tirna ve, unde s'a format un alt grup de
orase : Dicio Sin Martin, Sighisoara, Tirgul Murasului, In sfirsit acolo unde erau ocnele
de exploatat sarea foarte importanta pe vremea aceia, foarte cantata, cad nu se
gdsea pretutindeni, in locurile acelea ca : Dejul, Ocna Sibiului, s'au intemeiat alte
centre.
Dupa ce am terminat cu explicarea acestor colonisari, sd venim la ce am facut
noi, in epoca naturald, normald, organics, apoi in epoca in care nu mai avem simt
pentru natural si organic si dupd aceia la ilusiile si greselile noastre din momentul
de fata.
In epoca de creatiune proprie a noastra, ce am facut ?
S'o luam tot pe regiuni.
Am refacut capetele de pod romane, de odinioara, si atunci avem un sir intreg
de orase insirate pe malul sting al Dunarii. Avem in felul acesta : Orsova Rusova,
cum i se zicea odinioara, Severinul, care n'are nimic aface cu Sever, ci cu Sfintul
Severin al Bisericii catolice, Calafatul, Turnul care se chema Nicopoia Mica, opusd
celei de dincolo de Dunare. Caci noi am pastrat numirea veche de Nicopolis, prefa-
cand-o in Nicopoie Giurgiul care nu are nimic a face cu Genovesii, ci amin-
teste pe Gheorghe, Giurgiu forma naturald fonetica (i s'ar fi putut zice si Giurgesti).
Genovesii niciodata n'au inaintat pe Dunare in jos. Apoi Oltenita, al carii nume este
de sigur in legatura cu un vechiu nume tracic de riu; Braila care vine de la un stra-
mos Braila, Galati, Ismailul, caruia noi ii ziceam Smil, Ismail Hind o vorbd
turceascd stricata (v. si apa Smilei, in alta parte) , Chilia, Cetatea Alba si pe
dreapta Dundrii : Tulcea, Sulina.
Astfel o parte din creatiunile noastre firesti sint sprijinite pe vaduri si sate de
pescari. Lucruri facuie de noi, acestea tin.
Un al doilea grup de orase a fost intemeiat din causa trecatorilor in Ardeal si
dincoace. in Ardeal am intemeiat astfel de orase de pasuri, de exemplu la Sdliste
i se zice sat ; cu toate acestea este oral si prin intinderea lui, si prin sentimentul
strins de solidaritate si prin tendintele intelectuale ale locuitorilor ; n'au vrut Sasii
sa i se zica oral, dar este oral, Sdlistea, Rasinarii, Sacelele toate acestea sunt for-
matiuni ale noastre de pasuri la Nordul Carpatilor.
Si am putea sa citam acel admirabil orasel curat, mentinut de Romini, parasit
de Slatul romin, care e Fagdrasul, si in care nu trebuie sa stramutam capitala, ci mai
degrabd ceva din spiritul gospodaresc al Fagarasului in mahalalele Bucurestilor.
La Sudul Carpatilor, dela un capat la altul avem o alta linie de orase facute de
noi : Tirgul Jiului, Rimnicul Vilcii, Curtea de Arges, Cimpulungul, Valenii de Munte,
Trotusul, Piatra careia i se zicea Piatra lui Craciun, si Piatra" insemneazd stinca,
adeca Stinca lui Craciun.
Alaturi de linia dunareana si de linia trecatorilor, este o alta, pe care as numi-o
a oraselor patriarhale. .

Si atunci, ca si astazi, s'a simtit nevoia de a se intemeia tirguri.

19
www.dacoromanica.ro
 Numele de tirg este de o origine slava. De cind dateaza ? Cred ca nu se poate
explica numele mare de localitati cu nume slavone in Ardeal, numele mare de rfuri
cu nume slavone pretutindeni, prin trecerea Slavilor in secolul al VI-lea. Aid a fost
o conlocuire mai veche. Ce stim noi cine erau colaboratorii Dacilor 1 Este extrem de
probabil ca Sarmatii de odinioard cuprindeau elemente slave, si aceasta ar putea ex-
plica vechea ddinuire a numelor slave, de la Slavii cari n'au fost inghititi dela 600
inainte, ci in momentul cind s'a plamddit chiar baza barbara a poporului nostru. Asi
crede cd si necesitatea tirgului ca si numele sint mult mai vechi decit epoca din evul
mediu cind am suferit o influents venitd dela Slavii cari treceau pe aici ca sd se
aseze pe malul drept.
Avem, prin urmare, o linie de sate prefacute in orase : Pitestii, Tligovistea,
Ploiestii, Buzaul, Mizilul, Bacaul, Romanul, Falticenii, Radautii.
Afard de aceasta avem orasele sesului. Sesul insusi are nevoie de anume puncte
de schimb pe lingd schimbul podgoreanului si omul de ses are nevoie de schimb. E
prea larg sesul ca sa n'aiba nevoie de un tirg la mijloc. Aici, s'a intemeiat : Craiova
care n'are nimic a face cu Imperiul romino-bulgar" al lui Ionita si cu toate naz-
bitiile care trec din carte in carte si Impuiazd cu idei false mentalitatea oamenilor,
facandu-i ambitiosi pe nimic, inloc de a-i face modesti pe ceva. Slatina, Caracalul,
Bucurestii, Slobozia sf mergem pind la Piva Petrei, in legatura cu Vadul Dundrii, catre
Dobrogea.
Pe linga acestea sunt orasele drumului de comert. Nu orasele fac un drum, ci
drumul face un oras, in special in Moldova, mult mai comerciala decit Muntenia.
hoiu,
Birlad, Tecuci. Mizilul muntean de la menzil ,
Acolo in Moldova s'au creat doua drumuri de comert, unul : Cernauti, Hotin, Doro-
cari nu inseamna decit popas de drum ; Botosani, Iasi, Chisinau, Vasluiu,
e popas al postei. Dedesupt orasul
In podgrad, in subcetate : Romanul, Chilia, Cetatea Alba.
Cu aceste trei Drill de aparare, Moldova era o Cara cu lacat si care de aceia a
putut sa apere atitea secole si celelalte tinuturi rominesti si toata crestinatatea rasa-
riteana si restul Europei, gratie sistemului de cladiri de cetati ale lui Alexandru cel
Bun si Stefan cel Mare.
pn afard de aceasta, s'ar mai putea gasi ca origine a oraselor la noi hramurile
sfintilor la cari se vine in anumite momente din an. De sigur cd Tirgul Neamtului a
lost intemeiat in legatura cu hramul manastirii.
Pe lingd aceasta, Moldova a fost, in deosebire de Muntenia, o Ord milliard, cu
cetati. La Munteni cetati n'au fost ; cad ce a lost palanda lui Sinan dela Radu-Voda ;
niste impletituri de vergele bdtute cu lut ! Pe cind in Moldova erau cetati de piatra,
cu doi pircalabi in frunte. Avem mai multe linii de cetati ; linia Siretiului defensive,
cu cetatea Roman in legatura cu un afluent al Siretiului. 0 altd linie este a Prutului,
cu Stelanestii, Tutoza, Falciul si Cahulul. Pe linga acestea linia Nistrului, cu : Orheiul,
Hotinul, Soroca, Tighinea, Cetatea Alba.
Afard de acestea sunt orasele la vadurile de odinioara. 0 parte din Moldoveni
s'au chemat Brodnici ; cuvintul brod" inseamnd vad.
Un intreg sir de localitati mai noi sunt in legatura cu minele : mine banatene
de pildd Resita, care ar trebui sa se citeascd Recita cu foste saline ca Slatinele Sld-
nicurile, cu puturile de petrol, ca la Doftana, Bustenari, Moreni, Moinesti sf asa mai
departe.
Si, pe langa acestea toatesi aid nu mai e vorba de origins, ci de caracterul
oraselor shit sate prefacute In oras. In anume casuri un singur sat a dat un oras.
Astfel Pitestii, satul lui Pitul; Ploiestii satul lui Ploe, Bucurestii, satul lui Bucurnu
at ciobanului legendar, ci al unui mos satean, iar biserica Bucur este biserica cimiti-
rului Radu Voda ; nu e nimic altdecat gropnita calugarilor de acolo. Folticenii satul
lui Foltea, lui Folticiu (acela care maninca mult).
Altele nu sint compuse numai dintr'un sat ci din mai multe, sau chiar dintr'o

20
www.dacoromanica.ro
vale intreagd : Cimpulungul Bucovinei, Cimpulungul Maramureplui, Cimpulungul Mun-
teniei. Sint atitea sate vechi cite biserici §i oamenii pdstreaza obiceiul de a merge la
biserica lor, iar strdzile poarta numele satelor de odinioa rd. De pildd la Valenii de
Munte eu sunt vecin cu Berivoe0ii : in fata tipografiei mele este strada Berivoe§ti,
adecd a fostului sat Berivoiu, i a*a §i alte strdzi poarta numele vechilor sate, reunite
prin linia tirgului. Id colo pied si vre un boier.
Toate aceste forme de aglomeratiune, toate aceste tirguri Si orate le-am mo§tenit.
Cuvintul tirg 1-am ldmurit. Cuvintul oral vine de la Unguri, dar nu direct ci
prin Slavi, la can a trecut sub forma varos", de la \Tar" cetate. Ungurii n'au in-
ventat lucrul : var" este burgul carolingian, cetatea lui Carol cel Mare Si a urm4lor
lui, pe cari Ungurii i-au imitat. Cum sint atitea orw germane terminate in burg"
(Marienburg, etc.) sint §i ora§e ungure§ti terminate in var
Cetate" este termenul vechiu latin, pe care-1 intrebuintam iiisa mai rar, afara
de casul cind ne adresdm cetatenilor a , si atunci nu li zicem or4eni", sau tirgo-
yeti", ci cetateni" : Cetateni ai Capitalei, Cetateni Rimniceni Sdrati, etc.
Ce am fdcut in secolul al XIX-a ?
Intiiu, Regulamentul organic a creat un alt regim al ora*elor.
Regulamentul Organic nu merits sa fie infierat cum se face de obiceiu. Nu 1-au
facut Ru§ii :. ei 1-au primit doar, 1-au schimbat putin, 1-au pecetluit, dar 1-au fdcut
boieri de ai no§trii, un Conachi, un $tirbei. Este una din cele mai bine alcatuite legi
ce s'au facut vre-odata pe pamintul rominesc, indiferent de tendinta pe care o urmaria.
Desigur ca boierii aceOia, francisati in mare parte, occidentalizati, n'aveau cuno*tiintA
de istoria Rominilor, care nu se preda §i nici nu se scria pe atunci ; ei traiau on in
ideile de la Constantinopole on in ideile din Apus.
Ce intelegem prin idei din Constantinopol ?
Sd nu credem ca ar fi o fabricatie musulmana, turceasca, Turcii n'au creat, ei
au pastrat. Constantinopolul turcesc este cel bizantin, i a zice bizantin" inseamna a
zice roman". Turcii au schimbat numai religia, alfabetul §i limba dominants. incolo,
esenta a ramas cea bizantina.
Ce este insa un oral bizantin ? Unul care se sprijind pe un text scris de lege.
Nu este un oral de datini. $i este o deosebire mare intre ormele noastre, aka cum
sint alcatuite, dintr'un sat sau mai multe, din oamenii unei vai, §i cele romane sau
bizantino-turce0i Deosebirea este ca la noi viata este traditionala, nescrisa. Orwle
noastre se cirmuesc de jos, prin §oltuzi, pirgari, oameni buni §i batrini. Avem atitea
acte ale vechilor noastre ora§e fait sa fie un text de privilegiu scris Erau Si catasti-
§ele tirgului dar n'aveau mare importanta Nici Domnul nu dadea privilegii, nici oa-
menii nu le cereau de la Domn. Noi avem legea in noi, Si de aceia n'o catdm in
afara. Sintem oameni capabili de autoguvernare, de self government, cum spun En-
glezii ; 1-am avut in moravurile noastre. Guvernarile mai mult sau mai putin ni sunt
indiferente : se tine Zara prin ea ins*. Starr pe picioarele noastre §i nici n'avem ne-
voie sa tinem discursuri i se votam legi.
Da, aveam o traditie. Peste traditie au venit Fanariotii. Ei au facut mult bine,
dar Si acest rau : ca au prefacut o societate plind de initiative intr'o societate parali-
tica. Ideia Statului, de la care pleacd totul §i care se amestecd in toate, a venit intaiu,
nu dela Paris, ci dela Constantinopolul Turcilor. Atunci a inceput fiecare tirg sa ca-
pete cite un act scris. Resultatul a fost ca pentru Boto§ani s'au dat privilegii foarte
bune. Ora4u1 a fost multa vreme quasi-autonom, cirmuit de represintantii negustorilor.
Ma mindresc ca tatal bunicului meu a fost eforul negustorilor pdminteni. Avea un
fert din pecete care era impartita in patru §i trebuiau reunite cele patru §ferturi
pentru ca sa aibd putere intreagd. Era §fertul al boierilor, al negustorilor armeni, al
negustorilor indigeni §i al Evreilor Dar au fost alte casuri cind, cercetindu-se de unde
vine crap', vatra tirgului, Domnii au zis : dacd nu este privilegiu, tirgul nu mai este

21
www.dacoromanica.ro
al orasuluf ci al Domniei. Din aceasta causa au luat vetrele oraselor, si au luat une
on si orase intregi, de le-au dat unor anumiti membri din familia domnitoare si chiar
la femei.
Dupa aceia a venit regimul Regulamentului Organic care a introdus protectio-
nismul de Stat, care si aceia, nesprijinit de traditie, aceiasi Ia origine, intelege sa
creeze din nou, sä supravegheze Ia fiecare moment, sa transforme realitatea care-i sta
innainte. Este ideia Statului vrednic de idolatrie, si nu a Statului cum se incearca in
Italia, care sa inspire si sa dea viata nationals a statului pasiv care tine pe loc si
impiedeca.
Atunci, Domnii si-au atribuit dreptul de a crea ei orase. Moldova e plind astazi
de tirguri, nenaturale, de circiumari pe can i-a creat epoca lui Mihai Sturdza. Sturdza
a fost cel mai inteligent Moldovean din vremea lui, dar el a vindut unor anume bo-
ieri, cari aveau sate, dreptul de a intemeia un tirg si ei insii vindeau Galitienilor
dreptul de a se aseza. Am tipdrit multe acte de acestea, absolut asemanatoare unele
cu altele. S'a creat astfel in cea mai mare parte nenorocirea economics si morals a
unei mari parti din tdranimea moldoveneasca, cea mai admirabild taranime luptatoare
pe care am avut-o vreodatd.
Dupd aceia a venit legislatia, a distrus satul ca sa creeze comuna. Satul este o
realitate, iar comuna o inchipuire, ceva scris pe hirtie Reforma mare este sa cauti ce
este viu si sa -1 ajuti a trai, iar nu sd incerci prin tot felul de pase mincinoase, Vara
magie, sd creezi unde nu este sdminta insasi a vietii. Atunci, in epoca noun, foarte
recenta, de la Constitutie incoace, am uitat satul ca sa ne gindim la comuna, in loc
sa ne gindim Ia problema orasului care ramine intreagd, neatinsd si nu numai in proi
vinciile noi. Dacd ar fi fost resolvita, ad am fi stiut ce sa facem in terile alipite dar,
pentru ca n'a fost resolvita aici ne oprim cu un semn de intrebare innaintea probleme-
de dincolo pe care nu stim de unde s'o apucdm.
Si dacd ma intrebati, la sfarsitul conferintei, ce trebuie f dcut pe drumul pe ,care-1
aratam, a recunoasterei realitdtilor cari sint posibile rdspund : Nu cu forme, ci cu realitati
se face o societate. SA ni dam seama din ce sint compuse orasele rominesti de pretu-
tindeni : strada negustorilor, castelele, sa zicem, ale boierilor ti mahalalele sdtenilor.
Trei lucruri deosebite la care trebuesc trei sisteme deosebite. Invie pe negustor, sca-
pa-1 de toate legaturile nenaturale, nu-1 macina in piulita politicei stupide ; lasd-1 sa
inteleagd interesele lui ti apoi da in sama blocului negustoresc orasul. Pastreazd pri-
marine, cite-or fi, dar da putinta negustorilor sa colaboreze. Invata-1 pe boier sa nu
se ducd in strainatate, fie si cu valuta proasta pe care o avem, lasind casa goala, cu
obloanele inchise, cum sint astazi : tine-1 in casa lui on dacd nu-1 poti finea ca gos-
podar in casa lui, fa sa fie locuite casele de oameni in stare sa gospodareasca cum
nu poate el. tnvie cartierul boeresc, unde de zece ani nu s'a mai cladit o singurd
casa frumoasa, pe drumul la Sosea afara de doud-trei case, una mai ciudata decit cealalta,
in stil Versailles din veacul al XVIII -lea azi in stil florentin". In ce priveste maha-
lalele, nu be trata ca anexa unui centru, ci ca niste celule vii, fiecare avandu-si rostul
in jurul acelui centru al bisericii care nu este numai bisericesc si care poate fi ti un
centru de caritate, de iubire de oameni, de lumina in loc de a lasa tot felul de aven-
turieri sa-si cradeasca imense palate de specula in jurul bisericilor strivite, strinse de
toate partile de vecini cari in cea mare parte n'au, n'as zice iubire credincioasd,
fiindca nu apartin neamului nostru, dar pietatea omului cult pentru orice forma reli-
ligioasa. In loc ca aceste centre naturale sa fie asfixiate, innabusite, pingarite in
chipul cel mai salbatec de toate scursorile materiale si morale, stringe satul in jurul
bisericii, prefd mahalaua intr'un organism viu care a fost Si atunci si de acolo va
veni atunci viata care trebuie pentru ca sa romanisam centrul.
N. IORGA.

22
www.dacoromanica.ro
 IPOTEZA SOCIOLOGICA GRE$ITA A
EROULUI EPONIM, FUNDATOR DE SATE".

In repetate randuri, am avut prilejul sa afirm ca teoria potrivit careia satele

noastre, in special ()de rdza§e§ti, sunt miscute prin activitatea unui fundator" al lor,
este falsd.
Aceasta teorie se bucura totu§i de o mare rdspturdire, atat printre istorici, exo-
nomi§ti, jtui§ti §i sociologi cat §i in opinia noastra publics. La prima aparenta ea
pare a Li complet ju,stificatd, sprijinita fiind de o serie de circumstance, printre
care enumeram urmatoarele:
a) documentele istorice par a o confirms.
b) parerea cereetAtorilor este intru totul asenninatoare pdrerii pe care o au sit-
tenii in,i,i despre origina. satelor lor.
c) organizarea juridied a satelor genealogice" se intemeiaza de asemeni pe teo-
ria eroului eponim.
d) toponirnia onomastics poate sa fie explicate tt,or prin aeeia§i teorie.
e) ea corespundeSi cu anume coneeptii sociologice foarte rdspAndite pe vremuri.
Cu toate aoestea, continuam a sustine ca aceasta teorie este falsd.
Ridicam impotriva ei urmAtoarele obiectii:
a) in primul rand, este vorba de o simply ipoteza, care nu a fort §i nici nu
va putea fi vreod,atii dovedita prin documente.
b) aceasta ipoteza nu este construita logic.
c) ea nu da seama de toate faptele cunoscute.
d) ea este in contrazicere cu uncle fapte ettnoseute.
e) in sfar§it ea este stearpd, deoare,ce presupune ea fiind lamurite, definitiv §i
simplu, o serie de probleme care sunt climpotrivd, abea deschise §i extrem de com-
plicate.
Ne propunein, in paginile care urmeazii, se expunem mai intai aceasta teorie
§i, in tumid' sa o supunem unei critici anninuntite.
I. EXPUNEREA TEORIEI EROULUI EPONIM, FUNDATOR DE SATE
Cereetatorii problemei vechii noastre structuri sociale nu au cazut, pita. acu.ma
cel putin, de acord asupra tutulor problemelor. Sunt incd rArnase in controversy
pand. §i cateva atat de importante at este de pilda aceea de a se §ti dacd aniline
clase sociale au existat sau nu la not in -card.

23
www.dacoromanica.ro
 Cu toate acestea, o quasi unanimitate pgate fi. intalnita cu privire la problema
ge.nezii satului nostril.
Si anume: cereetatorii noetri par a fi cu totii de accord ca satul romkkeec se
naete in felul urmator: un om oarecare is in stapanire-, fie printr'un act de prima
posesie, fie prin efectul unei donatii facute de catre Domnie, un anume ,, hotar'?. Pe
acest hotar el se instaleaza cm familia sa. Aceasta familie, cu vremea spore4te ei .da
na§tere unui sat, care deseori ii poarta numele. Cu alte cuvinte, un fundator de sate,
creeaza o familie ei familia, crescand, creeaza un sat.
Forma de stap'anire genealogica, deseori intalnita in satele noastre, .se explica
ei ea prin efectul anoetenirii. exercitate in sanul acelei familii.
Adoptand acest fel de a vedea, eimplificam si o alta problerna: aceea a -claselar
noastre cociale, cad singura problerna ce ramane a se clarific.a este de a eti care este
calitatea aoestui eel dintai fundator; data va fi un Oran liber, satele ce se vor mete
din el vor fi sate de tarani liberi; clack' dimpotriva", va fi un boier, satele ce se vor
na§te din el, vor fi sate de boieri. Situatioa jtuidica a populatiilor acestor sate, in sis-
ternul de elase al vechii Romani, ar atarna, a§adar, exclusiv de calitatea furldatoru-
lui" lor.
Nu ne interese.aia deocamdata acest aspect al problemei ssi nici nu vom insista
asupra faptuliui ca solupile infatieate sunt, ad, in controversa. Vom Amalie dear In
constatarea acordului care exists asupra afirmatiei ca satele noastre au o origina pro-
priu zit. familiala.
In textele pe care le vom infa4i4a in capitolul de fats, rugam aeadar pe citi-
tor ea nu desprinda deck acele informa-cii care aunt it> legatura cu aceasta teorie, a
eroului eponim, ramanand ca alta datl ea revenim asupra celeilalte latu.ri a proble-
mei, in legatura cu structtira noastra sociala.
Ineepem GEL teoria lui Nicolae Iorga, cea mai pregnant expusa din toate. Dupe
conceptia aoestui istoric, pamantul intreg al Orli ,larga campie romkteasca" fund fi-
ber& oricarei apropriatiuni individual; fund,ator'd de sat este §i el an Oran liber, lu-
crand. in pustie".
Ceioce izbeqte mai inteit in dreptul de proprietate la toci-Pomanii nu este o
reminiscentii a stiiptinirii in comun, ci sinful unei solidariteiti rurale, deriviind din
desrendenca comiund a tutulor loeuitorilor satului, din existenfa multi swot miai multor
creatori ai ladmantrului in pustiu: ldzuitori aci strEirno§i in alcelaf tinzp, acei numifi bit-
&dui" (veterani) sou mofi"1).
1) N. Iorga: Anciens documents de droit roumain. Vol. I, pag. 3.
Acest simt al solidziritatii rurale de neam §i aceasta origins istorica d satelor romane§ti, con-
stituie de altfel dupa parerea aceluimi autor, elementul deosebitor dintre satele romane§ti §i toate
lelalte sate de caracter primitiv. .
Aceste intocmiri, numai cand les privim pe deasupra i in treacat, an o asemanare cu zadruga
gi cu mirul. 0 deosebire fundamentals domne1te insa intre, intocmirile romane§ti care, precum arata
cuvintele intrebuintate, ajung plat in perioada dinainte de slavi, §i infra cele sarbe1ti §i rusevti. Acolo,
se, poate reduce totta la democratia primitive" la viata sub carmuirea tatalui de familie; pe cand aici,
raporturile vin numai din dreptul de proprietate ve§nic §i exclusiv al stramoiului. (N. Jorge. Istoria
/ioJorului romilneso, traducere ronlaneasca. Vol. I, pag. 272)-
Satele noastre se nu.mesc dupa stribno§ul care le-a intemeiat §i toti sari locuiesc inlauntru,
sant rude. Cand zicem satul Negreiti ", aceasta inseanneaza ca toti se c,oboara din mogul Negrea, iar,
data Bunt straini, apoi aceia nu pot sä fie &cat elemente adoptafe prin casatorie. De aci tats seem",
,,mama soacra", filndca in adevar ace§tia devin tatal §i mama celui adoptat prin casatorie, intrat, in co-
munitatea aceasta a mo§iei, care mo§ie" Irseamna §i, descendenta de la rno§ §i inseamna qi stapanirea
de pilmant in devalma0e, la inceput fiecare lucrand eat cat putea lucra §i culegand atata cat u tre-
buia"... noi n'am avut deplin zadruga, etc.". (N. Iorga: Istoria liorneuzilor din Ardeal fi Ungaria.
Vol.. I, pag. 25).

24
www.dacoromanica.ro
 Mecanismul de na§tere al unui asemenea sat, ne este aratat astfel:
Fiecare din acefti locuitori aveau drept la pamiint, ceace erea firesc, pentro
ca pamiental fusese, pentro a spine astfel, creat de stramoful comun, care se afezase
in mijlocul padurii sate intr'o regiune nzlaftinoasa, secase apele i mai des lazaise
panuintul, ca sa-I trans forme in piirna'nt arabil. De fart, el, stramovel, era proprie-
tar. Crea(ionea sa agrara devenea astfel o forma(ie politica, autorzonza sub nuelte ra-
porturi, dainuind definitiv cristalizatii, in lata actor forma(ioni artaloage, datorite al-
tor stramofi. Piirea sa fie v4u i imparfea pinniintul comun intre descenden(iisiii,clopa
necesitafile fieea jai BSc f, cap de tamale fi alor sal; principial contrarite fund, apt dupa
cum am aratat, de o creafione mai mutt recentd, fiecare dintre cofiiii 3ti nepofii sai
neaveual dee& dreptul care le revenea dapii gradul for de desCenden(a. Aveau deci
drept sa cultive ceiace le revenea, pe baza arboreloi genealogic tsi acest sistem s'a pas-
trat Inca in cortuenitafile de moftenitori, ciici acesta este sensed covenzutlui rontrinesc
mopeni" coproprietarii mofiii, ai moftenirii batriinefti can aveau Mina' in
ultima vreme card au fost lasate sa decada complect spre folosul unor aventurieristra-
ini tsi unor explontatori buftirtafi proprietatea teurn(ilor locui(i mai din vechitne"2).
Teoria aceasta a luat, la Nicolas Iorga, o foarte mare amploare si a dus la creea-
rea unei terminologii speciale: satele mo§nene§ti ar fi dupa parerea lui Iorga sate
genealogice" propriu zise, adica sate crescute biologic dintr'un singur autor, cu tin
sistem de proprietate pe cote parti hereditare, avand acela§i autor-juridic comun.
Afirmatiile de detaliu care arata cum un anume sat sau cora, este creeatia unui
asemenea erou eponim, stint foarte numeroase la Iorga.
Alti cereettitori, de§i pornesc de la ideea ca fundatorul de sate este mn boier car
nu un taran liber, adapts aceea0 teorie a eroului eponim, pe care insa o formuleaza
mai putin clar deck Iorga.
In primul rand trebuie citat Constantin Giurascu, ca until care a avut a deosebit
de mare influenta. Este drept ca acest autor nu expune sistematic teoria eroului e-
ponim, in nici una din luerarile sale. Dar, cu toate acestea, ea exists, ca o presupo-
zitie sociologica, la baza tutulor constructiilor sale. El ne arata de pildii, ca boierii
sunt proprietari in devalmti§ie pe parti de ocina din diferite sate". Ei formeazii cete
ai cdror metnbri slunt gropafi laolalta prin originea contemn a drepturilor for de sta-
ptinire asupra mofiei".
Sau, inca mai clar: nzegia§ii dintr'un hotar aparcin mai totdeaona aceluiaf neam
sate unor neamuri inrudite ". Armonia dintre diinfii are la baili serztimentul comu-
nitii(ii de singe ".
In desvoltarea teoriei sale, Giurascu afirma ca din aceasta devalma,ie interne-
iata pe comunitatea de singe, s'au desprins la tin moment dat boierii cei marl, adica
stapanitorii unor proprietati autonome, scapate din devalma§ie prin alegerea parti-
lor" tor, restul boierilor rarna§i i n indiviziune traind in sate de mo§neni" 3).
Giurascu, prin amploarea viziunii si noutatea argurnentatiei sale, merits sa
fie analizat cu mult mai pe larg. Am folosit aci, doar cateva fragmente din gandi-
rea sa, mai mult ca punte de trecere spre alti autori, care avand o atitudine asema-
nata cu a sa, expun teoria eroului eponim cu mai multi claritate.
Astfel d-1 I. C. Filitti, reluand teza lui Giurascu, o expune astfel: Nu a exis-
tat in trecutztl nostril deceit un singur drept de proprietate, acel in indivizie al fami-
liilor simple, scoboritoare dintr'un stramol comae. A iefit din indivizie cine a paid
i iefirea din indivizie, din proprietatea momeneasca sale razaseaseri, spre a creia
o proprietate hotarnicita, boiereascii, a fost totdeauna posibila in drept. Cei defavori-
;AO de imprejurari au lamas in indivizie pe vechiul for hotar s'au inmulfit pe el,
de-alungul generatiilor"4).
2) Traducers din N. Jorge: Developpernent de la question rurale en Rournanie: Ia§i, 1917.
3) C. Giurascu: Despre boieri.
4) I. C. Filitti: Proprietatea solului to Principatele Romtine. Prefatil, pag. XI.
25
www.dacoromanica.ro
 D-1 George Fotino, adoptilnd de asemenea o teza asemuitoare, afirma: Cea mai
veche clash' de pro(zrietari de pamemt an lost mofnenii fi riizefii... coboritori tti itruti
mof care Meuse ctindva luminis in faidzire fi desfelenise piimiintul, puntitid stiiptinire
pe can hotar intreg". i mai departe: Nu a existat in trecutul nostril deca't an sin-
gur drept de proprietate, a celor in devaltntifie, dreptul coboritorilor din acelaf mof" 5).
0 tezii asemanator formulates, exprimase mai de malt G. Panu: Rtizefii sunt fii,
tzepo(i fi strtinepo(i de marl proprietari, (lath' voi(i, boieri, care an avut nteritul ci
taria, in cursal veacurifor, Cu fiastreze partea lor de moftenire impreanti en CO-
ntotenitorii lor, formeind sate acolo uncle a fost odatii an boier stapiinind o vastd
mofie"6).
Schema genealogicii ramane aceeasi pilna si la Radu Rosetti, care tottusi por-
n.este de la o pozitie care s'ar parea ca ii va interzice adoptarea acesteiteorii.Anume,
Radu Rosetti afirma ca satele romilnesti, dintru inceputul lor, au fost sate in care
conlocuiau boierii cu taranii, boierii fiind knezii propriilor lor sateni. Asadar, la ori-
giva satelor romanesti nu exista can fundator, deoarece siitenii nu pot fi socotiti des-
cendentii kneazului fundator. Cu toate acestea, in cicada oricarei logici, Radu Rosetti
explicit satele de mosneni tot pe calea eroului eponim. Si anume, el presupune ca
kneazul respectiv alunga din satul salt pe satenii lui, si ramPule astfel singur. Odata
rilmas singur, schema eroului eponim finictioneaza normal: kneazul are fainilie, fa-
milia creste si satul se naste. In speta se naste satul de razesi.
Mofnenii... ca fi riizefii din Moldova... se trag dintr'un singur stratizof... care
singur stalainea local si judeca pe stitenii supitfi lui". Ei se trag dintr'un mof ro-
man, sau din doi, trei sau mai nzal(i frafi sau veil, cari la inceput steiptinetat &awl
intreg. Exceptie la aceasta regula nu exista. (sublinierea atilt de categorieli si atilt
de gresita de altfel, este a lui Rosetti)" 7).
Impotriva lui Radu Rosetti se ridica, printre alpi, glasul lui A. D. Xenopol, care
ne spune:
Lttiim aminte insti cd denumirea satteliti dupd boerul, knezul, judele sari chiar
(iiramtl inalot din randuri, nzt inseatnnti Ica /omitorii lui se trageau din stirpea lui,
cu alte cuvinte nza arata cis tavern de a face cu niste oameni ce-fi trageau namele
din acel al anui intemeietor al situ. Locuitorii satului nu trebuie numaidectit sd fie
rudeniile sun coboritorii frantafalui care dtiduse satului nunzele slues. Niri Albotenii
nu se (inetzu prin inrudire cu boierul Albotti, nici Buciumenii ca Bucium, nici Sen-
dreftii cu Sendrea". Si, adaogii. Xenopol in notes: Observa(itt noastra rdstoarnd din
riuldcina parerea lea R. Rosetti cd toate satele rdziasesti s'ar trage din cite un boier".
Cu alte cuvinte, Xenopol neaga valoarea biologica a eroului eponim. Dar el
primeste in schimb existenta fundatorului, cu sens de creator social al satului.
Orifice asezare onieneascii trebuie sit tuba an inceput, trebuie sd fi lost interne-
iata de cineva. Trebuie sd fi fost an ont care sd fi pits Intel toporul In carii(ital anei
padui situ htirlecal la stipatul gropilor in care se infipserif btirnele unei case. Acel
otn, care in rote fiat alditttia el singur fi cu fanzilia lui, locztitorii satului, ii dada nu-
ntele"8).
In sfarsit aceeasi teorie a ftmdatorului de sat poate fi intahuta in alte variante
si la alp autori. Dam ateva citate diverse:
Intemeietoral satului a fost desigur in timpani streivechi an ((Iran inintos ci
harnic cu numele Drag sau Drilgilf care s'a acezat in mijlocal cant fiulaai, intre nzunte
i rani cel mare din Tara (Malta. Cu familia lui, din ce in ce mai numeroasci fi ra-
5) George Fotino: Ce este vechitil drept romiinesc. Analele Facultiitii de Drept din Bucure§ti",
anul I, nr. 1, pag. 174.
6) G. Paint: Cervetari asupra starii (aranilor in veacurile trecute. Vol. I, partea I-a, pag. 141.
7) Rada Rosetti: Pamiintul, stapdnii li satenii. Pag. 31.
8) A. D. Xenopol: Istoria Romilizilor din Dacia Traiand. Ed. II-a, vol. III, pag. 194 §i 197.

26
www.dacoromanica.ro
milicata, a inceput sd scormoneasca panztintul, sit lazulasca parlatrile, sit intinda pa-
s nile pentra turnzele tot mai bogate ale obstei ce s'a injghebat in paid mosiei strn-
mo.cului Driigus, de la inceputul de mate sate de ani ai satalui"9).
Sate le de nzosneni situ razasi, formati din coproprietari, descendenfi dintr'un
stramos conutn"10).
Cate le de mosneni cuprind pe tofi coboritorii unui capitals ourecare caruia i
s'a dat de vre-un Donut, o mosie pe Care o sulptinesc indiviz urnzasii siii"11).
Mosnenii si razasii ifi au origina for din un batriin care a fost pro prietar si a
canal urmasi n'au iniparcit nisi instrtiinat laimiintul"12).
Mosnenii ca ci razasii stint urnuzsii unui mof comm.; mos fund autorul prinzi-
tiv al anni sat. Copiii ulna mos care aveatt drept egal de mostenire si par(i din drep-
tul de stiiptinire intr'un sat, ereau nunzi(i batrani"13).
Ceata de rtizasi fiind o colectivitate de persoane coboritoare dintr'un mos co-
num..." 14).
Dupd cum se vede, aceasta prirere despre originea satelor noastre este impar-
ta'§ita de ciitre istorici, juri§ti, oameni politici, deopotriva.
Seria citatelor ar ptrtea de altfel sa fie malt sporitzt Nu soeotfun Ursa ca ar
fi de folos.
Un argument deseori invocat in sprijinul acestui fel de a vedea, este eel al to-
ponimiei onomastice. In adevar multe sate romiine§ti au nume care deriva din nume
de oameni. N. Iorga a putut de aceea afirma ea Dic(ionarul geografic al Ronuiniei
viz prezinta cea mai mare parte din nunze in legatztra cu mope care a colonizat
satul si a organizat familia: sate care se termina in esti" si erzi"15).
Mai ales satele coboritoare din acela§i. stramo§ Iroartil numele stramosului cu fi-
nala -esti. lar in alte piftrfi, cei din nou asezati, se leaga cu linala -eni, cis satul de
originii sau cu aspectul locului"16).
Pe baza acestei piireri, N. Iorga a folosit deseori acest argument toponimic pen-
tru a ghici originea satului. Astfel, ca pilda a acestui fel de a 1, edea, darn doua cazuri:
Odinioaa un sat de pastori si Pingtii, al mosultti Ducar, de unde vine 1110ptl
liti fi coboritorii lui, Bucurestii, localitatea insasi neliind dee& mosia Bucurestilor, a
oamenilor coboritori din acest mos care este Bucur" 17), dupa cum §i Ploestii...
inainte de Mihai Viteazul, care 1-a facia tiirg, nu era dee& an sat, al strinasilor ltti
Ploie"18).
Tot astfel G. Ionescu Gion, in a sa Istoria Bucurescilor" afirma ca a existat
tin Bucur, b,oier puternic sau umil pastor, care a avut Manse salt restriinse firie-
tiifi pe nzalurile Dantbovifei". Du& munele acestui pastor sau boer, s'au numit Btt-
curescii, dupii cum atn mare boier Botas a munit Botosanii; an Mogos, satul Mogo-
feso; lilt Creful, satul Cretttlesci; an Baldovhz, staid lialdovinefti; tin Candea, satul
Crindesti; an Filip, satul Filipesci si an Cristea satul Criste,sci".
Dupa cum se vede, Gion ezita doar asupra identificarii acestui mos Bucur. Nu
9) ;Ste /rut Metes: Cadrul Istoric at satului Draguf.
10) C. C. Giurascu: Istoria Romiinilor. Vol. IV, partea II-a, pag. 461.
11) Th. Rosetli, in desbaterile parlamentarc la art. 151 proccdura civila.
12) Chebapci: Procedura civila. Vol. I, pag. 334-336. Cf. .i pag. 325.
13) G. Nedici fi C. Zoita: Tratat de drept silvic roman, pag. 81.
14) Tribunalul Falciu cu nr. 39/1899. Apud. Ciorapciu. Enciclopedia juridic:1'i, vol. II, pag. 753.
15) N. lorga: Istoria Romanilor din Ardeal si Ungaria. Partca I-a, pag. 26.
16 N. lorga: Istoria Romonilor. Vol. II, pag. 150 (dcaltfcl intreg capitolul este dcosebit de in-
teresant).
17) N. lorga: Istoria Bucurestilor, pag. 8.
18) N. lorga: Drumuri §i orase din Romania. Ed. II-a, pag. 74.

27
www.dacoromanica.ro
§tie dacli era un Duce al Daciei australe" numit Ililarius pe latine§te, cum credea
A. Treboniu Laurian (Coup d'oeil sur l'histoire des roumains, 1846) sau era un fiu al
lui Laiot Vodii, cum credea Cesar Boliae (in Precis sur l'histoire des roumains) sau
era un armean Buckor cum afirmase Stanislas Bellanger (La Keroutsa, Paris 1846,
II, pag. 37). In schimb este absolut sigur ca WI Bucur a fundat Bucureytii. Lad tot
ce se .tie" 19).
Procedeul acesta de ghicire a originii localitatilor, se transforms dealtfel intr'un
adeviirat tour de main", un mWe:fug de descifrare a toponiniiei onomastice. Ian' de
pilda o listA extrasa din volumul I din Documentele Moldovene§ti ale lui N. Cos -
tachescu: 20)
Ciorsikeurii: numele ii vine de la mope intemeietor de sat.
Vlarlineirtimii: numele ii vine de la an
Bucure§ti: numele ii vine de la striimoful Bucur.
illarii§efti: de la mo. d, intemeietor Mares.
Serbeftii: de la Serb.
Briiti la: numele ii vine de la intenzeietorul Brat.
Tiiban si Tlibtine§tii: de la Tilban.
Popeftii: acest popii este intenzeietorul satalui Popefti.
Bereftii: Actul din 1400 dei un sat at lid Berea". Berea, intemeietorul samba
donat, e necunoseut altfel.
Timi§efti: de la Tinzi§ (observiim insii ci satul e tatariisc. Nota noastra).
Scor(elti: numele ii vine de la a-an striivechiu Scorlea sau Scoarp.
Plincefti: de la Pancu.
Lertcufeni: de la Leneuf.
Dragomire§ti: de la un Dragomir.
Proceftii: 4i are numele de In mo§ul" Proca.
Sperleftii: numele ii vine de la an Sperlea.
Ungurenii: de In an Ungureantt.
Negrilestii: Psi avea numele de la mond" Negrilii.
Neagul: de la Neaga§.
Coman: de la Coinan.
Delean: de la Delea.
Staniforefti: numele ii vine poate de la un Sttuzi§or.
Mithiciiitri: de la Mitco.
Plotone§ti: boierul Plotun e polite intenzeietorul tutulor satelor Plottateqii.
Dupit cum se vede, e vorba de un gest devenit aproape automat §i care toe-
mai din aceasta pricina i i pierde valoarea.
Nu numai istoricii folosese aceasta metoda filologica. lath eateva citate §i din-
tr'un geograp 21)
Bleinoht: derivat din numele de persoara Blanea.
Brezoiu: din numele de persoanii Breazu, nu din slay: brez-nzesteaciin cum a-
firma de obiceiu filologii. Sulizul -oitt este un sufix in ononzastica ronuineascii, In fel
cu -escu. Cdrstoii: zirma§ii lazi Ctirstea.
Oronze§ti: probabil urnza§ii lati Oromu,name ciudat.
Robegii: Obftea mofnenilor robegti are in stiipilnire, intre alfii si un munte
Rolm. La originea arnbelor stir, desigur, numele montlui intemeietor at &algid si
posesor al nzuntehti.
Surcloia: singularizare din Surdoii, urnza0i zinnia Surdu.
19) G. lonescu Gion: Istoria Bucurescilor, pag. 19-20.
20) N. Costiichescu: Documente moldovenefti Vol. I, pag. 9, 10, 12, 21, 25, 36, 43, 55, 59, 63,
64, 68, 79, 80, 90, etc.
21) Ion Conea: Tara Lovi§tei. Cap. VI.

28
www.dacoromanica.ro
 Titeftii: are in posesizene muntele Titescu. Aqadar numele unit; nzof Titu e la
origina anzdndurora.
Fruit' indoialii ell in dosul acestor afirmatil, se ascunde un adeviir, pe care not
nu it negam, si anume faptul ca multe sate romanesti au o toponimie onomastics.
Negam lust' explicatia acestei toponimii prin existenta unui erou eponim. In realitate
avem de afaoe cu numiri ale unor grupuri umane, deci cu. a onomastics propriu zisa
de natura colectivii, iar nu cu ntuniri de localittrti, adica cu o toportimie propriu zisa.
Numele este asa dar al grupului de oarneni, al cetei care alciitueste satul, iar numai
ulterior al locului pe care se afla asezat grupul. Care este origina acestor nume co-
lective, mecanismul de farm.are si circurnstarrtele care le provoaca, este insd alai in-
trebare. Explicarea prin mos" nu explica de lapt nimic, caci nu explica cum si in
ce imprejurari un grup social ajunge a purta numele unui emu eponim. In aceasta
privinta vor trebui de ad inainte facute studii: fenomenul de care vorbim nu este
general romanesc, ci are anume arii de rdspandire in care el se mariifesta cu pre-
dilectie. D-1 Ion Donat a scris in aceasta privirrta, pagini exceptional de dare, cu
care suntem de perfect acord si la care trimetem 22).
Oprim aci insirarea citatelor. Si cat am aratat ptina acum, este, cred, suficient
pentru a davedi ca teoria eroului eponim este in adevdr quasi unanim acceptatii.
Desigur, o aflam infatisata in felurite chipuri: de la teorii coherente, exprirnate clar,
la teorii latente, existand doar ca presupozitie soeiologica si pans la naivul joc al
calamhurului filologic" de genul Bu.cur-Bueuresti.
Dar, in mod constant, acelasi fond revine: afirmatia ca satul e opera unui sin -
gur individ, cu familia sa, dublata de cele mai multe on si de afirmatia ca populatia
satului este ea instisi opera biologics a aceluiasi fundator.
b) Baza legendary a teoriei eroului eponim. Subliniem faptul ca aceasta teorie a
eroului eponim reprezinta o elaborare culta,mai mult sau mai putin savants, a unei
legende populare.
Inteadevar satenii dau deseori aceasta explicatie, gata facutd, acelor cerc,etiitori
cari ii intre,aba despre origina satului lor. Deseori ei afirma" a se trage dintr'unul sau
mai multi fundatori.
Este vorba de o tema legendary populara, care ar merita SA fie candva studiatii
ca atare, atat in variantele ei cat si in rasptmdirea ei teritoriala, in opozitie cu tema
creerii satului-slohozie prin activitatea unui baler sau a unei mtubastiri.
Aceasta legenda afirma uneori ca batranul" fundator de sat e tut tartar care
fuge cu nev,astd-sa, de lame, gonit flind de Turci sau nu; alteori, e un haiduc care se
ascunde din calea poterelor, sau un ostean retras din lupta, miluit sau nu de domnie;
alteori e un satean aflat in pribegie din alte locuri sau un cioban colinddtor cu wile.
Odath instalat, el bate parul" in semn de luare in stapanire, sau trage hota-
rele, iii face bordeiu si familia lui incepe a ereste.
Pans la aparitia unui studiu pe care it am in pregatire cu privire la aceasta
terra socialogied populard, iata cateva texts culese de diversi cercetatori:
Turcii niividesc ci maceliiresc pe tori locuitorii. Un &Vat pi o fats vtiztind din
nzarginea jradurii cele petrecute, o iau la fuga. Un turc ii threfte i se is dupti ei.
lntr'un pisc, insii se rube chinga calului fi turcul cade jos. Acel /rise se zice Pisan
cu palm". A mai gonit turcul, dar in zadar. Viizand ca nu-i /vitae prinde, s'a afezat
sii se odihneasca; local acela se nurnefte Colnicul Turculzti". Din acel Baird fi lath-
.se trag locuitorii satelor Schela i Horezu" 23).
22) Ion Donat: Revelatii toponimice cu privire la istoria romiinilor, care stint foarte judicioasc
comentarii la memoriul postum al lui N. Iorga, cu acclasi titlu, memoriu de o extraordinary clar viziune
a acestui neasemuit istoric.
23) Al. Stelulescu: Corjul istoric fi pitoresc, pag. 2.

29
www.dacoromanica.ro
 Borzestii ce-si trag nunzele de In niste ciobani din Tara Barsei cari ft sta-
bilit aci mai int& cu ode.
Miniiestii, care, dupii traditie, isi trage Faunae de la Minai ,5'oinuil" 24).
Saari Ploesti, se tragea, cum arata numele, dintr'un stronzos fie care it enema
Ploaie, cel dintai mosnean, care placand local, Mame parul pcuse oath de a-
apost singuratec in piidure. Copiilor si nepo(ilor lei, care se hinzultiserii
peandu-si case langii a loci, le zicea lumen Ploesti, cum se zice Soresti copillor din-
Wan piirinte /me care it enema Soare" 25).
Ciimpu/ loci Neag ut fost an loc strain, o pustietate. (Ikea a venit un om crt
numele Neagu si apoi pentra aia se cheamii Cam fail lei Neag. Am auzit ca a lost hai-
duc si a venit nu se sae de undo. A lost pui de hot 'than".
Se povesteste din bidnini ca aici art fost 5 oameni si apoi de acolo s'a innzul-
tit girth la o mie. Se nzustreazii ca ar li venit de peste munte, de la Jina, poate sit
lie de atunci 200 de ani".
Numele satului se trage de in anal Badu. OM batran an si mine. El a 'lariat
Inimantal. Aitzeam si ea vorbe ca a venit de In Jii. El a Pout trei ficiori si s'a inz-
partit pe ei: mud la Ciirpinis, altul In Radosi si altul la Aninisi. Poate sit" fie trei
sate de ani de fauna'.
Au venit aki trei fraci: doi oarizenii Ion fi Iordache si o fates Maria, Ceuidestii.
Au venit de la Darnbovita. Fracii tistia au avut si an (rate Maui si a lost hot vest it.
Saifianirea a pus ftotera pe fratii tintia ca sa -1 arate pe Mahn, cii ei tie de el. $i ei
a luat fie soru -sa si a fugit aici si a gasit nzosia pustie si a putt bordee".
Am auzit ea a lost anal Bauer, cioban burlac. El a putt o tarlii de of in mij-
loud canzpului. ySi dulth aia, du pa ce a tarlit acolo, a Petit a bisericutei si imprejand ei
s'a tzrasit unul si altul si din el se trage Bucurestiur.
Numele satului se trage din Candea, care a venit impreanii cat fratii lai Voinea
si Gheorghe. Candea a ocolit o zi en magarul hotarul eandesc. Voinea a ocolit si el,
iar o zi, hotarul voinest. Nu atiu de ande on fi vend. Laud candestilor e cam adon-
cat. Ceind a venit Candea, a impiirtit fie mosi dealurile" 26).
Gltivanefti, jud. Tecaci. Traditia locales spline ca satul i-a luat numele de la
brinuil locuitor, numit Glavan, fiul lid Frumuser.
Chiojdul din Basica, jud. Buzau. Comuna e formatii din catunele &ism, Bo-
grieni, Catiasul, Chiojdul, Pleseioara, Poenitele de Sus si de Jos. Circulil ztrnaltoarea
traditie printre locuitori: in timpul de demult s'a stabilit aci un attar cat doi fii ai
sai caprinzand o mare intindere de ptimant, fie care a-impartit-o in amid intre dein-
sill ci feciorii sal. In local uncle a nimas total, s'a fondat conutna Biitriina. Uncle
s'a stabilit feciorul mai mare s'a fondat Stari Chiojdul ( Chiojdul Mare) iar fecio-
nil cel mic a fondat contanaChiojdul Mic sou Chiojdul din &Isar".
Satul Cudalbi, jud. Covarlui. Versiunea tea nun rospanditii arata- ed numirea
acestui sat ar veni de In un aarecare Manolache Cudalb, ostean in timpul lei itelarz
cel Mare ciiraia i s'ar fi hiirazit pentru vitejia lei, lac de sigiislaire si de krona in
aceastil parte a prii".
Caibul, sat din comuna Cornetul, Parhova, se credo a fi infiintat cam Iv la
anal 1690 cand priniii trei fundatori,fugia de frica Tnrellor,eurn spune traditia, s'ar fi
stabilit prin peidurile seculare din aceste loeurr.
Satul Deleni, jud. Mau, &pa povestirea biltranilor se zice ca ei se Crag din

24) C. Reuhdescu Codin: Muscehtl nostru, pag. 31 §i 36.

25) Ch. Zagoric: Teirguri §i orate intre Buzau, Tiirgovifte §i Bucure§ti, pag. 27.
26) Candrea ¢i Densufianu, Sperarga: Graiul nostrrt. Citatcic stint traduccri literare din textele
publicate aci.

30
www.dacoromanica.ro
trei widuve si anzinze Maltz, Ma lina si Mantra, ale caror barba(i nutriserti intr'un raz-
boi de at lui ,telazz eel Mare" 27).
Zice ca s'o gas it un dragzi( ci c'o driigucti ci o inplontat anziazdoi un par, sa
ranzeiie satu si sa-1 cheme Dragtif, cd ici o fost dragu(i anzeutdoi"28).
Ceiace face insa ca aceste legende sa fie uneori deasebit de interesante este fap-
tul ea ele au de gand sa ltimureaseii §i altceva decat origina satului §i antn-ne ele
sunt legende etiologice juridice.
Intr'adevar, satele folosesc de multe on un sistem de devalmIsie pe cote parti
proportionale genealogice, potrivit caruia grupul social al satului e impartit in sub-
grupe mari, purtand numele de bdtrani", fiecare batran la randul lui fiind subitn-
plinit in alte subgrupe, toate determinate en ajutorul unei spite generale de neam,
valabila pentru intreg satu129).
Leo-enda descalecatorului care fundeazii satul, foloseste in acelasi timp, drept
inceput pentru spita respectiva de neam, adieu pentru unealta juridicii reglementa-
toare a devillmasiei proportionate.
Este, lard indoiala, un fenomen social tulburiitor, care ridicii marl. §i grele pro-
bleme, care nu pot fi socotite cu nici -un chip limpezite prin explicatia simpla pe
care ne-o oferii legenda populara.
II. CRITICA TEORIEI EROULUI EPONIM.
a) Este vorba de o ipoteza ce nrz poate /i dovedita docunzentar".
.
Documentele istorice nu ne permit sa facem observatii directe decal numai a-
supra opiniilor exprirnate in ele. Alaterialul de informatie al istorici este asa dar, ex-
clusiv cel al °pin/nor, adica al gandurilor omenesti exprimate in euvinte ai inregi-
strate in seris. Evident, fac exeeptie arheologia §i preistoria a ciiror sursii de infor-
matie este observatia directii a unor obiecte.
Trecerea de la observatia directs a unor opinii, la reconstituirea, adie5 la obser-
va-tia indirecti, a unui rapt, este cat se poate de grea. Intreaga metodologie isto-
rica s'a construit, in bunii parte, ca o elaborare de metode entice care sa ingadue
aceasta trecere.
Ceea ce riimane insii interzis pentru totdeauna metodei istoriee pure, adica exe-
gezei stricte documentare, este trecerea dela observarea directs a unei opinii. La ob-
servarea indirectii a unor structure §i procese sociale.
Fenomenele de morfologie sociala nu sunt fapte concrete. Cei care participrt hi
ele, nu isi dau seama, critic, de complexul in care se aflii. Ca sa intelegi care estruc-
tura socials a unui anume grup social, este zadarnic sa to miirginesti a cerceta opi-
nliile oamenilor, care isi duc vieata for sociala and' con§tiint.a teoretica a participarii
la ea, ci trebuie sa apuci calea analizei stiintifice potrivit regulelor sociologiei, atat
de anevoioase.
Mai mult cleat atata, cand este vorba nu numai sa constattim o structure sociala
ci sa o §i explicrun genetic, adica sa -i giisim conditiile care an dus la nasterea ei
sa stabilim insasi mecanismul ei de forrnare, operatitmea este incii mai grea. Socio-
logic pretinde strangerea prealabila a unei serii intregi de informal...II: studiul tutulor
eadrelor si a tutulor mtutifestarilor respectivului grup social este absolut necesar.
27) Extrase din Dictionarul Geografic al llomilniei.
28) Fisrt. Ste/aria Golopettiia, campania monograficii 1929. Informatoarca Sofia Sitca, analf. dc
46 de ani, nriscutii in Vi!tca, adauga urmatorul dctaliu: and a venit ea in Dragu!, la manic, spunca:
blestemat sa fie al de o butut par in Dragur. La care i se raspundca: taci, c'o fost un dragut si
c'o dritgup.
29) Nerej, un village d'une region archnique. II. II. Stahl. Cap. introductiv.

31
www.dacoromanica.ro
 Afirmam deci, ca greseste cu desavarsire acela care caned' explicarea gerkticA a
unui fenomen, in opiniile participantilor la acel fenomen. Oamenii isi fac desigur
o parere" despre fenomenul la care participa. Dar area parere, este intotdeauna e-
ronata. Functiunea ei sociala nu este intelegerea teoreticit, ci putinta de participare
efectiva. Oamenii i§i cunosc motivele psihologice care i-au indemnat pe ei sa aiba
anume atitudine. Dar motivele psihologice individuals nu suns cauzele" propriu zise
ale fenomenului social. Dimpotriva, aceste motivari fac parte din fenomenul social.
Departe de a ne putea explica ceva, ele trebuesc abea sa fie explicate. Ace lasi k-
ern se intampla cu explicarile quasi teoretice pe care le accepta o masa umana pen-
tru a da seama de o stare socials. Avem de aface si de data aceasta, cu creeatiuni
colective, cu legende etiologiee propriu rise, care nu explicit nimic, ci fac parte din fe-
nomenul ce trebuie explicat.
De aceea ni se pare cu total curios faptul ca atatia cereetatori stiintifid au
putut sit accepte teoria eroului eponim care nu este altoeva decat consemnarea in scris,
de cittre namenii veacurilor trecute, a unor legende etiologiee care astazi inca pot fi
constatate in satele noastre, jucandu-si inca rolul for social.
Explicatia o gasim, farce indoialii, in prestigiul cu total deosebit de care s'a bu-
curat la un moment dat, istoricismul pur, adica punerea in lucrare a prejudecatii
adevitrului istoric documentar". Exists un miraj al documentului autentic, peste care
au trecut veacurile si care, prin insusi acest fapt, tontine adevarul istoric". Dar este
care destul ca o opinie publics, la un anume moment, sa-§i apropie o legenda etio-
logic? oarecare, si s'o consemneze in acte scrise, pentru ca aeeasta legenda sa-sischim-
be caracterul §i sa devie o explicatie §tiintifica propriu zisa? Daca un iiran de azi
iti spune opinia sa despre felul cum s'a nascut satul, data satul intreg de astazi it
confirma, critica atentit a informatidor obliga peorice cereetator sit bage de seams ca acest
testimoniu este dubios prin insusi faptul ca este unanim recunoscut, ceea ce arata clar
ca e vorba de o legenda etiologicA. Dar daca aceeasi opinie publics a recunoscut
unanim aceeasi legenda, veacuri de-arandul, si daca o gasim la un moment dat expri-
matit, cu semnaturile autentiee necesare, intr'un document din veacul al 14 -lea, a-
ceasta pare multora sufficient pentru a socoti, Ca lucrurile s'au schimbat esential §i
ca de data aceasta documental" a vorbit si ne-a aratat, nu numai care era opinia
publics din acea vreme, ci si care este adevarul istoric ".
Este astfel rtetagaduit ca numeroase documente constituind adevitrate dosare,
pledoarii juridioe ale unei anume teze interesate si mai ales Radu Rosetti isi
face o placere din a is enumera afirma raspicat ea satul cutare se trage din bit-
trarml cutare. Rand pe rand, alte documente, ale generatiilor succesive confirms acest
punt de vedere §i fiecare in parte leaga pe oamenii contemporani lor, de funia"
bittranului originar. Mai mult decat atat: ace§ti oameni isi impart averile potrivit
acestei funii" adica acestui arbore genealogic, cu alte cuvinte, iau in serios legenda
for etiologicit pe care o folosesc ca norma juridica practice.
Atata nu este insa de ajuns pentru. a trage concluzia ca, in adevik, legenda e-
tiologicit acceptata de opinia redactorilor actelor este adevitrata si ca satul s'a nas-
cut dintr'un erou eponim.
Pentru ca faptele pe care se sprijina aceasta teorie sa poata fi inteadevar do-
vedite documentar, ar trebui sa avem ceva mai mult decat ne pot da docum.entele.
lli anume, ne-ar trebui:
1) Dovada faptului c,a un om izolat, se instaleaza cu de la sine puteie sou este
instalat de titre o autoritate sociala oarecare, cu drept de proprietate individuals
§i absolute, asupra unui anumit teren.
2) Dovada faptului ca acest autor" are o anume familie, enumerate persoana
de persoana.
3) Un act de fundare care sit ne arate regulele juridice precise in baza citrora se
face instalarea.

32
www.dacoromanica.ro
 4) Dovada lipsei altor persoane straine, pe teritoriul luat in proprietate, in mo-
mentul luarii in proprietate.
5) Registre de stare eivila, de morti, nasteri si casittorii, care sa ne pertnita sa
stabilim, pe baza de spite de neam elaborate stiintific, cresterea naturala a populatiei.
6) Registrele unui birou de populatie, tinute la zi, care sa ne permita sa urrna-
rim cresterea reala a populatiei, prin eanigrari si imigrari.
7) Recensaminte periodioe care sa ne permita sa verificam misearea populatiei.
8) Un cadastru care sa ne permits urmarirea, generatie de generatie a mersu-
lui proprietatii.
Tara de toate aceste dovezi, nu vom putea acoepta ca dovedite istoric ", faptele
principale pe care se sprijind teoria eroului eponim, adica cresterea biologica a satului,
exclusiv din familia strabunului fundator si devalmasia pe cote parti genealogice, de-
rivand din dreptul originar de proprietate individuals.
Este insa de la sine inteles ca aceste dovezi nu se vor putea aduce niciodata. In
eel mai bun eaz, actele ne vor duce la stabilirea unor anume fapte care ne vor per-
mite sa brinuim eeea ce s'a intarnplat, sit socotim deci ca foarte probabile anume
stud si fapte. Dar ()data intra %i in domeniul probabilului si al banuirii, tehnica de lu-
cru nu mai este aceea a istoriei pure, care nu trebue sa depaseasea cu o iota litera
documentului, ci este aceea a sociologiei, care isi ingaduie, cu multi prudenta si de
aceea Cu multi modestie, sa ghiceasca trecutul cu ajutorul eunostintelor pe care le
are despre ceea ce deobiceiu se inttunpla in socictatile umane.
Deci, oricate documente s'ar acumula, toate concurAnd Ia intarirea tezei
eroului eponim, vom fi in drept a le refuza data ele ne vor fi prezentate cu pre-
tentia de a .se intemeia pe ele aclevarul istoric" absolut, in fata ciiruia orisice fel
de eontroverse trebue sa ineeteze. Suntem si ramanem in domeniul banuelii, deci al
ipotezelor.
Dar sa presupunem ca am avea toate documentele de care vorbim si am sti,
documentar si istoric, ca intr'adevar la inceputul unui sat nu a fast deck un singur
locuitor al satului si ca din familia lui si exclusiv din_ familia lui, se trag locuitorii
de azi ai satului: inca aoeasta nu ar fi de ajuns pentru a ne sili sa accepttun teoria
eroului eponim. Am sti in adevar cum s'au desfasurat faptele in satul respectiv, dar
nu am sti inca de ce s'au desfasurat asa si nu altfel.
Ca atare, teoria eroului eponim, intruck se infatiseaza ca a teorie explicatoare
a genezei satelor noastre, nu este si nu poate fi deck o simply ipoteza de lueru.
Si vedem dacd aceasta ipoteza este justificata, prin logica sa interna si prin fe-
cunditatea ei.
b) Teoria este instuficientii din punctul de vedere al logicei sale interne.
In primul rand trebuie sa spunem ca nu putem avea deck indoeli fata de a-
ceasta ipoteza, deoarece ea intra in cadrul asa numitelor explicatii prin robinsonada"
care nu pot fi acceptate intr'o sociologic stiintifica.
Ce insemneaza o demonstratie prin robinsonada? Cand vrei sa demonstrezi un
anumit lucru, presttpui existenta unui singur om, a carui put-tare o analizezi. Pro -
cedeul este gresit pentruca presupunerea unui singur om izolat constituie o eraare
sociologica. Nicaeri si nici rind, sociologia nu intalneste un asemenea om", crecator
de vieatri socials. Dimpotriva, intotdeauna si peste tot, (trick de departe ne-am duce
pe scara timpului sau in dimensiuni spatiale, fenomenul de baza de care ne vom
izbi este acela al unui grup social. Acest grup social este pentru noi, nu un fenomen
ce trebuie dovedit, ci dimpotriva un fenomen, pe care, eel putin pana la proba con-
rarie, suntan in drept a-1 secoti originar si a-1 admite la baza oricarei explicatii a
fenomenelor sociale. Ca atare, de Ia inceput, orate Incercare de a explica natere satului
romtmesc, printr'un Robinson laz-uitor in padure, sau un Robinson boierit intr'un loc
pustiu, ni se pare extrem de itnprobabila.

33
www.dacoromanica.ro
 Dar sil trecem peste aceasta aprehensiune a noastra si sa ineercam a analiza ipo-
tcza aceasta, in forma in care ea se afla elaborata. Sa presupunem ca, in mod ex-
ceptional. vom gasi la origina satelor noastre, fundatori izolati. Sii presupunem cii
am a% ea ;i explicatia acestui ciudat fenomen al omului izolat, ca fenomen social ge-
neralizat. acceptand ca in anume imprejurari economice, juridice si de organizare
sociala, oamenii. cu anumita psihologie, doreau sa se izoleze si sa is in stapanire
o vasta intindere de teren absolut goals. Nu stim inca ce 1-ar fi putut face
pe fundator sa doreascii acest pamint gol, nu stim ce 1-ar fi putut face sit doreascii.
izolare.a sa de semeni si nici nu ne dam seama in ce consista atunci organizarea se-
ciala si de stat a tarii in acea vreme. Dar, cum am spus, ca admitem aceasta absurdi-
tate. Ne vom izbi insa indata de alte greutati. 'Peoria afirma cii fundatorul are
o familie, care, pentruca este o familie, traeste in comun si creste mereu pana la
a funda un sat. Populatia acestui sat continua a trai laolalta, tot pentru ca este o fa-
milie si staptmeste laolalta teritoriul pentruca descinde dintr'un autor comun.
Descendenta este deci invocatii ca un factor cauzal al fenomenului satesc. Dar
aceasta descendents biologica este un fenomen general uman. Fiecare din not avem
sate si mil de rude, si extrem de multi autori comun ". Deci toatii omenirea ar tre-
bui, in buna logica, sa traiasca in formele sociale ale satului romtinese. La o cauza
comuna. trebue sit corespunda efecte comune. La cauza descendentii", permanents
si imariabila pentru intreaga speta urnanit, ar trebui sa urmeze satul genealogic" ca
forma unica de convietuire. In realitate oamenii tritest in forme sociale variate, ni-
caeri si nici uncle, nerepetttndu-se ping la identitate o forma de vieatii. socials.
Dar poate cii aceasta descendents nu este un fenomen pur biologic, ci este un
fenomen social. Aceasta schimba infatirea problemei. Satul genealogic s'ar naste deci
nu pentruca fundatorul are copii, ci pentruca fundatorul traeste laolalta cu copiii
lui in anumite forme de vieatit familiala. In acest caz, nu fenomenul biologic, ci feno-
menul social al sistemului de relatii sociale ale acestei familii ar urma sa explice for-
marea satului genealogic.
Sa urmarim ipoteza si sub acest aspect al ei. Ss vedem cum este inchipuita, in
teoriile aratate, aceasta familie a fundatorului. Evident. nici de aceasta data nu poate
fi vorba de o cunoastere documentary certa. Niciun document nu ne arata lamurit care
este sistemul de relatii sociale existilnd in aceasta familie. Ipoteza afirma Boar ea
fundatorul se declara, situ este declarat, drept un proprietar" individual si absolut
pe o !meant de pamtmt, adica pe teritoriul pe care se va forma ulterior satul. Dar
de-ocamdata, el este singur cu familia lui. Loc are destul. Totusi el simte necesitatea
de a se socoti proprietar". Rita o afirmatie gratuity. Nicaeri nici o singurit
data, actele nu ne spun acest lucru. Ele ne vorbesc, in cazul chid exists, adica in cazul
and e vorba de o donatie sau intarire domneascrt, de ,-,stiipttnire", de sate care
urmeaza sa fie ,.ale lui" cutare, sau folosesc alte formule, vagi prin excelenta si can
doar prin abuz pot fi talmacite ca dovada unui drept individual de proprietate, cu jtts
Wench, fruendi et abutendi, cum pretinde dreptul roman in epoca sa clasica.
Dar sa admitem ea fundatorul este un astrel de proprietar. Sit admitem deci cii
Proprietatea individuala in stil roman este un drept natural sau divin si ca ea trebuie
acceptata ca ceNa de la sine inteles, pentru orice forma de vieata socialii, din preistorie
paint in veacul al 20-lea.
Proprietatea aceasta trece insii, la moartea lui de cuius" ca sa vorbim tot
in stil juridic roman, in stapitnirea urmasilor. Potrivit caror reguli insii? Sii accep-
tarn si de data aceasta teoria regtilelor de mostenire romane. ca fiind si ele de drept
natural? Ipoteza in cauza s'ar parea ca accepts aceasta solutie: copiii lut de cuius,
fiindca stint copiii lui, mostenesc in parti egale. Ilegretam di nu ni se spune data
mostenesc numai copiii barbati, sau si fetele. De fapt s'ar parea ca filiatiunea agna-
tica, tot in bun stil roman, este avuta in vedere.
Aci inter un pullet de certa confuzie: aceasta mostenire nu duce 1a farami-

34
www.dacoromanica.ro
tarea proprietatii originare, ci dirnpotriA a duce la formarea unui sat dcAalm.as. Dupa
cum ei mostenesc in parti egale pentru ca sunt copii, pentru acelasi moth ei nu fac
uz de dreptul for de mostenire in cote parti proportionate, ci continua a trai necli-
vizati, in familie. Cu o generatie in urma, necesitate de proprietate absolutes indhi-
duala era asa de mare incest fundatorul satului se socotea proprictar. Imediat dupa
el insa, urmasii lui remmta la proprietatea indiAiduala si traesc in de.almasie. multu-
mindu-se cu a calculare abstracta si absolut inutila a cotei for de mostenire. Peste
ckeva generatii, familiile sporesc. Si pentruca stint totusi o familie. pentruca ii
leaga simtamantul unei solidaritati de singe ", continua a trai in devalmasie si
continua a calcula abstract si inutil partile de mostenire ce le-ar fi reA enit dace dela
inceput ar fi iesit, generatie de generatie. din indhizitmea succesorala.
Asa dar, tatal cu sotia, copiii si nepotii lui, traind laolalta, in aceeasi gospodarie,
sub acelasi acoperamant si maneand dintr'o aceiasi pita", constituie o famine deA al-
masa. Iar satul si insistam ca e vorba de un sat, iar nu de o familie mare de
stil zadrugal" continua a trai tot in devalmasie pentru ca este... o familie!
Cuvantul familie" serveste aci pentru o frauda logica: el omologheaza doua rea-
litati sociale total diferite si trece, abuziv, un argument de la un eaz la altul.
Nu ne putem deci explica felul in care proprietarul absolut initial poke da
nastere unei familii" atilt de mall. si kat de devalrnase. 0 singura solutie ar fi cu
putinta: forma noastra de view sociala familialii taraneasca a fast. dupa cunt este
si astazi inca, pro fund devalmasa. Fundatorul acesta este pur sl simplu seful unci
familii devalmase. Iar forma de vieata sociala a satului nostru, a fast si este inca in
blind parte, deasemenea profund de\ almasii. Dar sa nu anticipam.
Sa revenim asupra faptului ca membrii acestei familii si acestui sat. in ciuda
faptuhti cii traesc in devalmasie, calculeaza dreptul for abstract de mostenire. tiny de
multe generatii. la sir, astfel intuit autorul .,pare a 11 in" si a distribui fiecaruia
clupa dreptul ce ii re\ ine conform spitei de neam.
In realitate el nu distribue insa nimic, ci numai ,.pare", caci oamenii traesc in
deviihniisie.
Dupes cite se stie insa, oamenii nu se incarca cu operatiuni mentale. atat de
complicate si de subtile cum sunt cele ale socotelilor de descendenta pe un sat in-
treg, clacti aceste operatiuni nu le stint de un efectiv loins.
La ce foloseste insa aceasta socotire abstracta genealogica pentru membrii unci
familii si unui sat care nu au de gaud sa iasa din de\ almasie? 5i cari atunci camd
ies din devalmasie, prin acest fapt insusi, sparg satul? Alai mult deck atata: asa
cum afirma Giurascu si adeptii lui, sparg insasi structura sociala in care traiscra palm
atunci. scindand clasa for sociala originara. in dotta: de o parte boierii propriu zisi
can au iesit din devalmasie si de alta razasii, rtunasi in deA almasie? Este Cara in-
doiala, o argumentatie care presupune din natl.. ceea ce numesc francezii ..one ps.A tha-
logic invraisemblable".
In alta parte va trebui sii fie cautata solutia.
c) Ipoteza ne duce la o (conic a afethrilor umane thrift inisibila.
Pentru eel care urmareste trupurile de mosie pe o harta. apart clan ca Cara intreaga este,
brazdata de hotare juridice, despartitoare ale satelor, care nu stint opera hazarclultti
si a initiativelor individuate, ci apartin unor tipuri precise. Uncle regiuni, in special
cele razasesti genealogice, au o forma geometrica regulata. Satul are un teritoriu de
forma patrulatera alungita, si face parte dintr'un complex de mosii insurarite", de
egalii lungime. Alte regiuni sunt impartite in hotare care nu constituesc laolalta desene
geometrice, asa numitele complexe de mosii rotunde". Aceste hotare de sate sunt
stravechi. Nenumarate dovezi vin in sprijinul acestei afirmatii. doezi pe care le A om
expune pe larg in studiul pe care it pregatim asupra .,structurilor teritoriale roma-
'testi".

35
www.dacoromanica.ro
 Asa dar eroii eponimi, pe cari i-am presupus pang atom lucrand izolat, nu nu-
mai ca au luat pamant in pustie", arogandu-si sau primind un teritoriu care depa-
sea cu mult necesitatilor for practice, dar ei au trebuit sa isi constitue simultan, tru-
pul for de movie, -Orland seama de hotarele satelor vecine, ca si cand, acesti diversi
eroi eponimi ar fi fost contemporani, s'ar fi inteles intre ei §i ar fi procedat la o
vasta operatiune de agrimensura.
Din nou trebue su semnalam faptul ca oamenii nu se incarca cu munci grele,
cleat data acestea sunt strict necesare. Ce i-a silit pe acesti eroi eponimi sa-si cro-
iasca, in buns intelegere, complexe de mosii insurarite?
Cum putem accepta ca la un moment dat, Ora sa fi fost populata doar de ca-
tre eroii eponimi ai satelor, iar acestia sa se raspandeasca pe teritoriul tarii, la man
intervale unii de altii, potrivit unei tehnici agrimensurale extrem de complicate si de
savante?
Nu e mai firesc sa credem ca hotarele satelor au fost trasate nu de niste ipotetici
eroi eponimi, ci de satele ele insile, ajunse la saturatie demografica si la o desvoltare
sociala deosebit de mare, confederate fiind in organizatii quasi-statale? Numai in ase-
menea conditii se poate explica cum operatia de agrimensura pe vaste teritorii a fost
nu numai necesara ci vi posibild.
d) Teoria rat ne /termite a lixa epoca fundilrii satelor.
Data loam drept bune afirmatille legendelor populare cu privire la nasterea
satelor, data incercam sa fixam, in timp, pe mosul fundator at satului, constatrun ca
spita de neam ce ni se propane se ridica 14 eel mult 10 generatii. Memoria grupu-
rilor sociale este extrem de scurta: zece generatii, aceasta inseamna cel mult 300 de
ani. Dupa parerea acestor legende, Cara romaneasca ar fi inoeput sa se populeze cu
satele respective abe,a pe la 1600.
Amintirile documentare desigur, vor trece catva dincolo de aeeasta limits. Dar
nici de nu vor ajunge la o data acceptabilii. Radu Rosetti ne afirma ca a ,cercetat
actele a mai bine de o stria de mosii razasesti din toate partite Moldovei: din toate
rezulta ca fiecare ohstie raza,e,asca atilt cele care mai exists astazi cat vi cele care
si-au vandut mosiile in veacurile trecute, se trage dintr'un mos care, cand traia,
avea judecia asupra intregului hotar ce it vedem mai pe urma staptmit de obstie"
(op. cit. pag. 169). Dar dani incerciun, din actelepecare be prezintA,sil deducern epoca iu
care acesti fundatori" traiau, vom ajunge la vremuri foarte apropiate de noi. Cea
mai mare parte din presupusii fundatori sunt din veacurile 18, 17 si 16, cativa numai
putiind fi socotiti a trai pe vremea Iui Alexandru eel Bun. Bi este firesc sa fie
asa: actele noastre scrise sunt toate posterioare descalecarii. Ele nu ne indica: nici
intr'un singur caz, fundatori" de sate care sa fi existat inainte de descalecari. Dim-
potriva, coca ce arata aceste acte, in mod constant, este existents unor sate stravechi,
mat de bine constituite incat hotarele for nici nu se mai arata pe unde merg, ci se
face doar apel la memoria si cunostintele contemporanilor, spunandu-se iar hotarul
acelui sat sa fie pe untie a fost de nepomenit veac'.'.
Aceasta inseamna insa, data credem in descendenta dintr'un singur stramos, ca
actele ne vor sili sa afirmam ca tarile romanesti au fost creeate dupa clescrilecare.
Teza ce nu poate fi primita fiind in flagranta contrazicere cu tot coca ce grim despre
tarile noastre in timpal formiirii celor dintai organizatii de stat.
Este drept ea pentru a iesi din incurcatura, Radu Rosetti nu afirma Cii nu toate
satele alt aceasta origins, ci numai satele raziise§ti. Dar despre aceasta lature a pro-
blemei vom vorbi in alt studiu.
Lasand deoparte documentele care ne obligii sa ramtmem cu eroii fundatori de
sate in cercul atilt de stramt al epocii de la care ne-au ramas documente, sal barn
in considerare putinta ca aceste sate sa fi fost creeate cu mult inainte de deseillecare,
tot de ciitre niste fundatori".

36
www.dacoromanica.ro
 Aceasta deplaseaza numai problema. Tara romaneasca ar fi lost populata de ca-
tre eroii eponimi, nu la desdilecare ci cu mult inainte. Cand insa? Sa ne ridietun
Oita in epoca navalirilor barbare? Pana in vremea Romani lor? Sau poate pana la Daci
si dincolo de ei? Ar fi sa intram in plind fantezie.Pe de alts parte, cu cat indepartame-
poca de traire a acestor eroi fundatori, cu atilt mai mult compfica problema, caci
presupunem CA descertdentii for au operat calculele mintale de care vorbeam, timp de
inch. mai multe veacuri. SA nu uitam ca dovezile de existenid ale unei folosiri a spi-
telor de neam nu ne permit sa dattilm acest fenomen dealt abea din secolul al
16-lea. Rand in area epocd nu ne apar alegerile de parti", iesirile din indivizi-
ziune" si. deci actele nu ne pomenesc de niciun fel de aplicare a spitelor de neam.
in ceea ce priveste stapanirea satelor. Ca at are, dacA ne este greu a crede ca popula-
tiile satesti isi vor fi %inut minte spita de neam timp de mai mult de zece generatii,
cu atilt mai greu va fi sa admit= di au fdeut aceasta operatic inutila, timp de mi-
lenii.
e) Teoria niu explkii existence satelor deviilmafe absolute.
Dupe cum am vAzut, teoria eroului eponim se potrive§te de minune cu situa-
tia satelor care cunosc o devAlmii§ie proportionala genealogicA, asa numitele sate um-
blittoare pe barani". Dar nu toate satele apartin acestui tip. Cercetdrile de term au
aratat, in. mod cu totul concludent, ea masse mad de tArani traesc in sate care au la
baza o devillmd§ie absolute.
Cum explica teoreticienii eroului eponim acest fenomen? Mai intai incereand sa
afirme despre ace§ti tdrani ca ei formeaza o problema exceptionala" cum spune d-1
I. C. Filitti, sau dimpotriva ca aeesti satern nu sunt vechi". Astfel 11:adu Rosetti, nu
integreazii in schema sa pe mosnenii dragoshiveni si. rueareni pe motiv ca acestia nu
ar fi vechi". Dar, vechi sau noi, normali sau exceptionali, aceste sate pe bazit de
devalmd§ie absolute` exista. Nu numai atilt, ele exista ca fenomen de massa si ca atare
ar fi lost necesar ca teoria eroului eponim stisi cuprindd, dacd aceasta teorie doreste
sa fie o sche,ma general valabila pentru explicarea genezii satelor romane§ti.
0 ipoteza ingenioasd pentru a scApa din incurcdtura este aceea a d-lui Aurel
Sava. Pentru acest autor nu exista niciun fel de indoiala ci toate satele Vrancei sunt
opera biologied si socials a unor batrani". Cum se poate atunci explica faptul ca
niciunul din satele vraneene nu foloseste si nu cunoaste spita de neam? Adaog, din
parte-mi §i faptul ea niciunul din siitenii Vrancei nu cunose nisi mdcar intele,sul tehnic
al cuvantului batran". D-1 Sava crede di explicatia este urmatoarea: aceste sate si-au
cunoscut candva bAtranii si genealogiile, dar cum satele sunt foarte vechi, ele au
aitat -o intre amp, trecand la o devalmasie absolutA.
Ba mai mult deck atata, devalmasia absolute este un semn al vechimei sate-
lor: satele recente i§i cunosc genealogia, §i practice deci devalmasia proportionala
hereditard. Satele vechi au..uitat aceasta genealogic, si practicd devalmasia absoluta30 .
In aceasta noted infatisare a teoriei eroului eponim, gdsim agravate defectele
de care amintam. Tinerea minte a spitei, de dare sat poate fi s000titi numai in
cloud feluri: on este utild stitenilor, ca baza pentru o stapanire genealogica, adica
§i in cazul acesta ajungem la afirmatia
pentru un anume cistern juridic si economic,
ea fenomenele juridice §i economice apar §i dispar in legatura cu un fenomen de
memorie socials, flind in functie de tinerea de minte sau de uitarea oamenilor, ceea ce
nu poate fi admis; sau dinpotrivd, memorarea spitei nu are niciun fel de consecinta
practice, §i atunci se pune Intrebarea pentru ce satele In totugi minte, uneori, a-
ceasti spits?
Avem ad fate in fats, cloud feluri de probleme: de o parte o organizare econo-
mica si jtuidied, aceea a stApanirii. numite locuresti" de tip vrancean care e nege-
30) flurel Sava: Docunzente put:1.mo. Vol. I, Prelate, pag. XXI.

37
www.dacoromanica.ro
nealogica si de alta parte o stapanire ..pe soma de stanjani" care este genealogicii.
Ni se pare cu totul hazardata afirmatia ca principiul cauzal al manifestarilor
economice si juridice este factorul mental al memoriei. Dimpotriva. ne vedem aple-
cati molt mai molt a crede ca memoria sociala trebuie sa fie explicate prin condi-
tiile sociale in care traesc oamenii.
In tot cazul, problema depaseste cu mult orizontul restrans pe care ni-I des-
chide in btu teoria eroului eponim.
f) Nelan(uriri c t privire la familia creeataare de viea(ei social&
Incercarea de a stabili o relatie cauzala intre rudenie si organizare sociald, nu
apare numai in literatura noastra, ci ea a lost, pe vremuri, comuna tutulor cereeta-
torilor societatilor primitive.
In imensa literatura a sociologiei familiei, am putea deci gasi nenumarate teo-
rii care ar pptea fi folosite in sprijinul tezei eroului eponim.
Este de aceea necesar sa ariitam, macar in linii foarte sumare, ca toata gandirea
sociologica despre problema relatiilor ce pot exista intre fenomenele biologice ale
descendentei si cele ale organiziirii sociale, a suferit o schimbare, astfel incat si din
acest punct de vedere,teoria eroului eponim ne apare astazi ca fiMd de molt depasitii,
Pentru a putea urmari cu folos problema aceasta, sub aspectul ei strict socio-
logic, este necesar sa desprindem de la inceput cloud elemente analitice care ne vor
scrvi drept jaloane de orientare in drumul nostru.
Anume, trebuie sa deosebim, in asa numita problema a familiei, doua ordine
de fenomene:
a) De o parte un fenomen biologic, al inrudirii de singe, al descendentei care
este un rapt natural, comun oamenilor si animalelor. Din relatia sexuala a dotni fi-
inte de sex complimentar se nasc alte fiinte vii care la randul lor, prin relatii se-
xualc, duc mai departe vieata biologica a spetei. Aceste fiinte sunt legate intre ele
prime° legatura biologica de nature a-i face sa participe la aceeasi massy heredi-
tara. .$tiinta care se ocupa cu acest fenomen nu este sociologia, ci biologia.
b) De alta parte este fenomenul social al convietuirii unor oameni in relatii con-
jugale precum si laolalta cu alti membri ai aceleiasi unitati sociale numita familie".
Studiul acestei unitati sociale apartine domeniului propriu al sociologiei.
Intre fenomenul biologic al descendentii si cel social al familiei nu poate exista
o relatie de nature cauzala, caci fenomenul biologic fiind unit si permanent, ar urma
ca si efectul ci presupus, adica familia sa fie o forma de vieata sociale fire de isto-
rie si unanim raspandita la toate fiintele vietuitoare de pe glob.
In realitate, fenomenul social este insa infinit divers si variabil.
'Potosi o relatie intre aceste cloud ordine de fenomene trebuie sa existe. Dar a-
ceasta relatie trebuie sa fie cu molt mai complexii deck lass sa o presupuie teoria
familiei naturale, ca fenomen derivat direct din biologic, pe care se interneiaza si
teza eroului eponim.
Dcosehirea, atat de simply in fond, intre biologic si social, nu a lost insa fa-
cuta de catre cei dintai cercetatori ai problemei. Astfel Lewis Morgan, intemeieto-
rul cercetarilor directe asupra formelor de familie primitive. studiind vieata Irokezilor,
a stabilit o distinctie intre inrudirea efectiva de singe" si fenomenul spiritual al
tutor sisteme de rudenie", ceea ce este desigur just, in fond, dar a dat nastere unor
confuzii grave ulterioare. Morgan a afirmat astfel ca, o bond bucata de vreme, cele
doua ordine de fenomene se acopera perfect. Dar desvoltarea for nu merge part
peso; ci relatiile elective de rudenie se schimba in decursul timpului, un decalaj ivm-
du-se intre ele si fenomenele paralele at sistemelor de rudenie. Acest fapt ar per-
mite cercetatorului sa reconstituiasca relatiile elective de rudenie biologica de molt
disparute, prin studiul supravietuirilor for in sistemele de rudenie.
Astfel Morgan intalneste o societate in care masse mare a oamenilor era struc-

38
www.dacoromanica.ro
turatii in trei marl grupe de varsta: asa numita societate pe generatii. Sistemul de
rudenie practicat, consista in s000tirea tutulor persoanelor din generatia inhiia, ba-
frank drept parinti ai celor din generatia doua, matura, si drept bunici ai celor din
generatia a treia, a celor tineri. Un om din generatia treia, spunea .,tata si mama"
tutulor biirbatilor si tutulor femeilor din generatia doua; si ,.bunic S,i bunica" tu-
tulor celor din generatia intaia. De aci Morgan trage urmatoarea concluzie: din mo-
ment ce eaista acest sistem de rudenie, au trebuit sa existe chid\ a si relatiile de ru-
denie biologics efectiNti corespunziitoare. A trebuit deci sa existe dutch a to organi-
zare in care grupul intreg al barbatilor dintr'o generatie traia efectiv in casatorie
colectiva cu femeile din aceeasi generatie: asa numita forma a casatoriei coleetive
pe generatie.
Cum a aprtrut si cum a dispilrut aceasai forma de casatorie? Morgan elabo-
reazii o teorie materialists biologicii partialii, de caracter pronuntat dams inist social.
Omenirea trebuie sa fi trait intr'o promiscuitate absoluta . Dar la un moment dal,
printr'o mutatie fericita", un grup social a prohibit incestul in linie directa, adica
intre ascendenti si descendenti. Copii miscuti din acest grup social, an lost biologic
mai siiniitosi deck copiii grupurilor care continuau sa triliasca in promiscuitate ab-
solutli. Asa dar, in lupta pentru vieata dintre grupele sociale, au invins cei care prohi-
bisera intr'o anume masurii, incestul. Forma ciisiltoriei pe generatie a ramas singura
in viea0,printeo selectiune naturals, adica prin supravietuirea grupelor sociale care
o practicau.
Evolutia a continuat. Printr'o north ,.mutatie fericita" se prohiba incestul si in-
tre fratii si surorile Miscute din aceeasimanut Se naste familia asa numitapunalua. Ope-
reaza din nou lupta pentru vieata, selectia naturalii si asa mai departe, pana and.
prin prohibirea in etape succesive a incestului, se ajunge la familia de azi.
Aceasta teorie, atilt de stranie, a avut un deosebit succes si a lost larg ras-
panditil, mai ales datoritli faptului ca §coala marxista a adoptat-o. Engels, in baza unor
insemniiri ramase de la Marx, a afirmat ca legea fundamentala a materialismului is-
tonic, care este determinarea societstii umane prin procesul de productie al celor
necesare traiului, este inlocuita, pentru epocile primitive, prin fenomenul produc-
tiei a insiisi oamenilor".
Credinta in accasta teorie a mers asa de departe, meat aparitia unor lucrari
care voiau sa arate ca si pentru epoca primitive este valoroasa legea fundamentala
din doctrina materialismului istoric, a ridicat violente protestari si printre marxi;tii
oficiali. Astfel impotriva lui Karl Grosse, cu a sa Die Formen der Familie und die
Formen der \Virtschaft ", care voia sal arate ea familia evoluiaza in paralel cu baza sa
economics, s'a ridicat Roza Luxemburg care 1-a acuzat de a II mai catolic deck
Papa", adica mai marxist deck marxistii 31).
Engels in cartea sa de extrem de mare raspandire Originea familiei, proprietatii
si a statului" a legat de teoria lui Morgan si o a doua tezil cu priN ire la formele
primitive ale proprietiltii. Dupes credinta lui, aceste forme primitive de proprietate
colectiva se explicit prin forma eolectivti de vieatii a familiei. Din moment ce avem
o familie mare comunistii, este firesc, afirmii el, sa avem si o proprietate mare co-
31) Roza Luxemburg: Einfuhrung in die Natioludoekonomie. Totu,i koala marxista no a ru-
mas la acest punt de vcderc. Este destul sa eitilm, din bogata bibliogra fie a acestci icoli, urmatoarele
Iucriiri dc ciipacnic in care problcma familiei este lamuritu pe baze cu total noi: 11. Cuttotv: Die Per-
wandscha Itsorganisationen der Australnegern; Les bases bconomiques du nut in Le De. enir so
anul 4), Zur Urgeschichte der Ehe and Familia (in Ncuc Zeit 1912, nr. 14), prectun si mona-
mentala Allgemeine 1Virtschaltsgeschichte, in 4 i olume.
De asemeni K. Kautsky, in a sa Materialistische Geschichtsaullassung, in 2 iolume.
0 pozitie Inca mai netedii o arc H. Eildermann: Urkomunismus und Urreligion care crcdc cu
puny si a firmatiile lui Cunow, pentru a fi intelese, trcbucsc traduse" in limbaj economic.

39
www.dacoromanica.ro
lectiva. Ceca ce credea el ca este un fenomen biologic al rudeniei de singe, ar atrage
asa dar dupa sine si fenomenul economic-juridic al comunismului primitiv.
Oricat s'ar parea paradoxal, pozitia aceasta a fost primita, ma'car cii sub forme
atcnuate si uneori cu o schimbare totals de inteles politic, de tin foarte mare nu-
mar de cercetatori apartinand taberei dusmane socialismului. Fustel de Coulanges de
pilda, a stria' o carte ajunsa clasicii, La cite antique" pentru a dovedi ca proprie-
tatea primitive nu exista. Dar argumentarea lui este de pur stil Engels. Pentru el,
faptul ca familia romana este asa cum este, e dovada de temeiu a existentii pro-
prietatii private. Macar ca aceasta familie cuprindea in salmi ei si in acelasi atelier
economic, nu numai soda si copiii, ci si clientii si robii, proprietatea bunurilor fo-
losite in comun de toti acestia, era totusi o proprietate absolute individuals pentru
ea seful acestui vast organism social care era familia romana, era un Pater fami-
lias autocrat. Deci, si dupa parerea lui, de felul cum este organizata familia, atarna
si organizarea proprietatii.
Impotriva afirmatiei ea familia este un fenomen care se explica de sine, sau
este eel mult determinate de fenomene naturale biologice, s'au ridicat insa nenu-
marati alai ganditori.
In primul rand s'a negat insasi faptele pe care se baza argumentarea: Dupe
Abrikossof sau \Vestermarck insasi sistemele de rudenie invocate de Morgan nu stint
altceva decat efectul unei politeti conventionale, care ne face si astazi sa spunem
hate" sau sora" unor persoane fats de care vrem sa aratam respect sau simpatie,
fara ca din acest fapt sa se poatii trage vreo concluzie.
De asemeni, seoala lui Pater Schmidt, din jurul revistei Anthropos, a negat cu
inversunare existenta unor relatii conjugale altele decat cele actuale, faptele invocate
de eercetatorii adepti ai felului de a vedea al lui Morgan, inscriindu-se in istoria pro-
stitutiei iar nu in aceea a familiei propriu zise.
In ce ne priveste, trebuie sa remarcam ca toate aceste argumentari ale lui
Morgan si ale lui Engels se intemeiaza pe o confuzie esentiala. Afirmatia ca modul
de producere al oamenilor" este un fenomen biologic, e cu totul gresita. Fenomenul
biologic este permanent acelasi si trebuie distins de fenomenul regulamentarii sociale
a relatiilor sexuale.
In casatoria pe grape afirmata de Morgan, prick de mare ar fi libertatea de
insotire a perechilor, fenomenul biologic al conceptiei ramane acelasi ca si in cea mai
stricia familie monogamica, indiferent de faptul ca oarnenii cunosc sau nu, meca-
nismul biologic pus in functiurte: tot un singur tats si o singura mama sunt Orin-
tii noului nascut.
Regulamentarea casatoriilor este insa un fenomen social. Cine cu tine se poate
insoti, sand si in ce forme, este o preocupare de organizare socials care poate avea
efecte biologice, dar care nu poate fi cauzat de biologic. Legea mutatiilor biolo-
gice" fericite sau nefericite, in seas darwinist, valabile pentru domeniul biologic,
este cu totul Pals invocata in aceasta chestiune a organizarii sociale a relatiilor con-
jugale care nu are nimic de a face cu biologia. Modul de producere a oamenilor
nu este asa der catusi de putin tin fenomen biologic, ci este tin fenomen social si
anume fenomenul social al organizarii familiei.
Surat cat se poate de interesante concluziile la care ajung cereetatorii reeenti
ai problemei. In mentalitatea noastra moderns, noi ne inchipuim ca familia este in
primul rand o reglementare a relatiilor conjugale dintre doi oameni si noi stim
ca, din aceste relatii conjugale nasc copii. Ni se pare cleci firesc sa credem ca fa-
milia si sistemele de rudenie se interneiaza pe aceasta idee a descendentii. Dar cerce-
tarile lui Malinoysky ne crate dimpotrivacri anume salbateci nu cred ca exista o re
latie intre legaturile conjugate si nasterea copiilor. Femeile nasc copii, asa cum face
marul mere, and le-a venit varsta. Relatia conjugala de o parte, iar de alta sistemele
de rudenie, au deci o reglementare a tor, extrem de complicate in care se arnesteat

40
www.dacoromanica.ro
consideratii mistice, economice si chiar politice, de organizare de stat. Familia este
asa dar o organizatie socials care se naste.si creste cu mult dincolo de fenomenul
biologic al relatiilor conjugale si al procreerii copiilor 32).
Scoala lui Durkheim merge atilt de departe pe aceasta cale incest ajunge la o
negare complecta a oricarei orig-ini biologice a familiei primitive.
Ceea ce numim familie' este de fapt o organizare socials de vasty proportie,
cuprinzand in formele sale tribale si clanale, masse mari de populatie care nu au drept
c h ea g descendenta.
Familia, dupes Durkheim nu este deci o grupare naturals ", biologica, ci o gru-
pare socials ", produsii de multiple cauze sociale. Societatea nu poate fi asa dar re-
cunoseuta ca naseandu-se dintr'o pereche, prin descendenta. Ci dimpotriva, familia"
primitives este o organizare socials vasty gritty- foarte mare si intemeiat pe alte le-
gaturi deceit cele ale consanguinitricii, grup care nu e altceva deceit clamd el insusi".
Din aceasta organizare politica, se desprinde abea, ulterior si cu greu, familia
propriu zisa, printr'un lung proces social de contractiune". In aceasta organiza(ie
addict, deseori de bath totemicii, ideea de inrudire de sdnge este cu total sectindard,
afar cii este fcarte natural cc sistemul de rudenie sit exprinte cu total altceva dealt
relauii genealogice".
In ti/urile sale esen(iale: familia totemic& uterinfi sun masculinti, familie ag-
natica indiviza, familie patriarlutlet Ott 5aternd, fanzilia se prezintif ca an grup care
se adtmti fie in jurall unui persona] fabtelos, fie in fund wad pairimoniu, fie a unei
personalitli(i considenabile, adicd intotdeauna in fund unei ?uteri superioare ittdi-
vizilor".
Departe ce acest grup sa fie determinat de fenomenul descendentii biologice,
dimpotriva rudenia variath dupti fetal in tare e organizata families" 33).
Foarte clar apare acest lucru in orgimizatiile totemice. Aci, prin faptul ca des-
cendenta invocata de participantii la societatea totemica este intemeiata pe existen(a
presupusa a unui personaj legendar fabulos, se poate vedea mai clar ca nu e vorba
de o descendenta biologica propriu zisa. Totemul, adica eroul eponim poate fi un
animal sau un object sau un dull. Este lesne de vazut Ca atunci ciind un asemenea
erou eponim este invocat, e vorba de altceva deceit de o descendenta efectiva 34).
Fara indoiala, sociologia durkheimiana este. si de aceasta data, credincioasa cu
principiile sale, conform carora nu se poate ajunge la explicarea fenomenului social al
rudeniei deck tot prin cunoasterea cauzalitatii sale sociale. Socialul nu se poate ex-
plica prin biologic.
Totusi o obiectie i se poate aduce si anume di ea greseste printr'o greseala pa-
raid inverses celei a lui Morgan. Acesta afirma ca biologicul este cauza unica a for-
melor de vieata familialii, Durkheim dimpotriva ca nicio legatura nu poate fi gasita
intre familie si biologic.
Dar de data aceasta, cuvantul familie" are doua sensuri care trebuesc neaparat
32) B. Malinotvschi: Moeurs et coutuntes des ntelanesiens. Cf. incercarea lui de a pune ca-
pat mitului comunismului de rudcnie". Cf. §i La vie sexuelle des pea files primiti Is.
Vezi incercaiile de sintezii a problemci in Robert Losvie: Manuel d'anthropologie culturelle vi
A. M. Ilocart: Les progres de l'homme, mai ales in critica pe care o face lui Morgan 1i altor ase-
mcnea tcorii care au incercat sii explice sistemul clasificator pe tcmeiul aceleli4i supozitii eronate,
anume cu sistemul arc drept scop sa exprime relatii de consanguinitate".
Expunerca in ronulne§te a tcorici lui Morgan poate fi gasita in Sol ia N ade Me; Evolu(ia I antiliei
(re ista Literature §i $tiiatri nr. 2, pag. 133) §i C. Dobrogeanu Gherea: Conce p(ia ntaterialista a is-
toriei.
33) Vezi un bun rczurnat al problcmei in Georges Davy: Sociologues d'hie r at d'aujourdlti ,
1931.
34) Cf. A. van Germ e p: L'etat acluel du problente totetnique. 1920.

41
www.dacoromanica.ro
distinse. Stiinta e datoare a gasi un termen pentru fiecare fenomen deosebit, iar nu a
strange sub acelasi termen realitati disparate.
Este netagaduit ca exista grupuri familiale propriu zise, adica unitati sociale
a caror caracteristica este aceea a consanguinitatii: familia se deosebeste de alte unitati
sociale prin faptul ca este singura care asigura procreearea si cresterea copiilor. Ori-
sice alt fenomen social care nu e caracterizat prin aceasta functie sociala nu are drep-
tul de a purta numele de famine. Astfel tribul si clanul, precum de asemenea si sa-
tul nostru genealogic, nu sunt un fenomen familial. Cu toate acestea, ele imprumuta
forma de organizare a familiei. Urmeaza deci sa le numim fenomene sociale de for-
me familiale, sau fenomene sociale parafamiliale sau pseudofamiliale.
In satul romanesc a. em deci de distins, din conceptul vag al familiei" o serie
de probleme si de notiuni:
a Mai intai ideea de familie propriuzisa, adica de grup restrans de rude, asi-
gurand procreearea si cresterea copiilor. Aceasta famine este organizatii pe temeiul
unei vieti economice, gospodaria" si a unei vieti spirituale in care constiinta de ru-
denie" are un deosebit rol.
b In al doilea rand, o vieata sociale siiteasca, al carui temeiu este folosirea de-
valma,,,e a unui trup de mosie comun.
c In al treilea rand, o constiinta de rudenie a satului intreg, adieu o ru-
denie de ceata" propriu zisa, fenomen parafamilial prin excelenta.
d) In al patrulea rand, aplicarea acestei constiinte de rudenie de ceata la re-
gularnentarea juridica a vietii satesti devalmase.
Subliniem faptul ca nu vom regasi toate aceste caracteristici in toate satele ro-
mane,sti, ci numai in cele genealogice, adica folosind devalmasia pe cote parti proper-
Voltaic genealogice. In majoritatea satelor, nu vom gasi insa nici rudenia de ceata"
si mai ales nu vom regasi aplicarea ei la folosirea devalmilsiei pe cote parti propor-
tionale.
Problema care ni se pone este deci aceea de a vedea si a cerceta pentru ce re-
guide de vieata, sistemele juridice elaborate in sanul grupului restrans familial, care
exista in toate satele romanesti, a putut capita uneori o intrebuintare parafamiliala
in Icgatura cu un alt sistem economic si juridic, acela al devalmasiei satesti pe cote
parti proportionale.
Ax em doua cai de urmat: sa cercetiim data nu cumva in insasi vieata de familie
a satelor de tipul al doilea, nu s'a petrecut vre-o schimbare fata de satele de tipul
intai, gratie careea con,,,tiinta de rudenie" din sanul familiei a putut capita o viru-
lenta atilt de mare meat sa sparga cercul stramt al familiei si sa invadeze, ca norms
de drept obligatorie, intreg satul.
Lucrul nu mi se pare probabil, pentruca liana acuma nicio deosebire nu a
putut fi semnalata intre vieata de familie a unor sate la' de celelalte. Si mai ales,
teoretic ni se pare cu total improbabil sa se poata dovedi ca. un fenomen de consti-
inta sociala sa aiba rolul de factor determinator al vietii sociale.
A doua tale este aceea de a vedea data vieata soci-la a satelor de felul doi nu
este alta deck a celor de felul intai. Daca de pilda ar fi dovedit ca trecerea de la
devalmasie absoluta In do N almasia pe cote parti proportionale a fost facuta sub in-
raurirea unor serii de factori variati, demografici, tehnici, economici si tie relati.i so-
ciale interne si externe, atunci va fi lesne de inteles cum aceasta noun devalrnasie
nascuta aN ea nevoie de o regulamentare juridica si deci a putut accepta, regulele
gata facute ale vietii familiale. Nasterea formelor parafamiliale ale satului genealo-
gic, ar capita astfel o explicare.
Am cautat. cu alt prilej sa aducem ate\ a dovedi in sprijinul acestui fel tie a
edea. Putem adaoga, de pe acuma, ea intre timp, not studii facute mai ales asu-
pra satelor clacasesti, m'au dus la convingerea ea la aceasta schema de nastere a de-

42
www.dacoromanica.ro
valmasiei pe cote plirti proportionale, mai suet de adaugat si altele. Deocamdata cred
it existenta unei duble origini a fenomenului umblarit pe batrAni".
Dar nu este locul sa intarziem asupra acestei chestiuni. In studiul de fata nu am
vrut sa facem altceva deck sa aratam ca teoria eroului eponim este uneori simplista
si absolut nesatisfacatoare. Am vrut sal aratam ca ea trebttie sa fie pusa la indoiala,
astfel ca atentia cercetatorilor sa se indrepte de aci inainte sere miezul problemei.
care este cercetarea eonditiilor de ivire a acelui moment critic in care regulele de
vieata familiala se extind asupra grupului social intreg, adica mecanismul trecerii de
la fenomenul familial la eel parafamilial.
°data gasite conditiile care lac necesar ca satul sa se organizeze in forme pa-
rafamiliale, nu va mai ii pentru noi o mirare sa aflam ca satul in acest moment hi
poate fauri o spita de neam fantezista sau carpita din fragmentele raN tt,,,ite ale ira-
ditiilor familiale razlete. Si mai mutt deceit atilt: nu ne N. a putea apace ca CC\ a de la
sine inteles faptul ca uneori, ceea ce nu negam aceasta spita de neam a satului
corespunde si unui fond real biologic. Pen trued in acel moment, Nom ii inteles ceea
ce este temeiul insusi al cercetarilor de sociologic romileasca: satul nostru roma-
nese este o unitate sociala atilt de extraordinar de complexa, Meat deocamdata el
ramane pentru noi o enigma.
H. H. STAHL.

43
www.dacoromanica.ro
 ASPECTELE SPIRIT UALE ALE CIVILIZATIEI
TARANESTI

I. TARILE" CA UNITATI DE VIEATA LOCALA

YN CIVILIZATIA TARANEASCA.

Istoria legaturilor poporului roman cu pamantul sau si, in deosebi, fixarea

si cresterea elementului uman pe aceste plaiuri, n'au lost in trecut si nu sunt
Inca nici astazi uniforme si nici intamplatoare. Infinita varietate a peisagiului, ne-
voile muncii si ale vietii, au determinat la inceputuri alegerea unor regiuni pre-
ferate, a unor locuri priveligiate, provocAnd aglomerarea poporului roman in
anumite regiuni maturate", pe vaile raurilor, in depresiunile marginale sau intra-
carpatice, pe plaiurile muntilor... In cetatile naturale carpatice, poporul roman a
gasit in nenumaratele lui clipe de rastriste adapost contra vremurilor si
apararea contra oamenilor...
Cine a strabatut pamantul romanesc si a izbutit sa-si deprinda privirea cu
varietatea formelor de teren, a reusit sa deosebeasca, in configuratia de amanunt
a acestuia, anumite regiuni bine individualizate, uneori un fel de coveti imense
care se largesc in adevaratele basinuri vaste chiar in mijlocul partilor celor mai
masive carpatice", ca unitati naturale bine caracterizate. Acestea au jucat un rol
important in istoria poporului roman, caci aci s'au nascut si au crescut cele dintai
si cele mai importante asezari romanesti.
Unitatea for geografica si geologica, adica relieful, structura si compozitia
pamantului, starea hidrografica si aspectul vegetativ deosebit, au influentat vieata
omului, contribuind la accentuarea si structurarea unor specifice forme de asezari
omenesti originare, determinand aceeasi economie rurala, intarind caracterele et-
nice regionale si trezind constiinta unei lumi aparte, ca o tara" sau un tinut"
cu manifestari spirituale si organizatii politico-sociale spontane, deosebite.
Numeroase sunt in cuprinsul Romaniei, aceste unitati geografice si etnice
distincte, care traesc Inca vii in constiinta socials locals : Tara Barsei, Tara Oltului,
Tara Vrancei, Tara Motilor, Tara Crisurilor, Tara Maramuresului, Tara Campu-
lungului Moldovenesc si a celui Muntenesc sau Tinutul Vasluiului, al Barladului,
etc., unde, de cele mai multe ori, regiunea si raul poarta acelas mime.
Cu aceleasi caracteristice individualizante se prezinta de ex. basinul sedi-
mentar Titesti-Brezoiu, care izoleaza 40 de sate in mijlocul masei cristaline car-
44
www.dacoromanica.ro
patice nelocuite, in Tara Lovistei" ') sau cetatea naturals perfecta care se intinde
de la Subcetate prin Sarmisegetuza la Portile de Fier, in Tara Hategului",
pe care n'o poti strabate fara sa to copleseasca etnotia profunda a duhului stra-
mosilor nostri Daci, cari au stint s'o aleaga intre toate, cu o rare intelepciune,
ca pe cea mai potrivita asezare pentru. inima statului Tor.
Cu aceleasi insusiri se prezinta in sfarsit, golful cel mai nordic al romanis-
mului, care se intinde dela Orasul Nou la Moiseni, in Tara Oasului", regiune
pitoreasca atat ca infatisare geografica cat §i ca vieata sociala omeneasca, cu tra-
saturi care o arata ca pe una dintre cele mai deosebite si mai ciudate tali" ras-
pandite pe intregul teritoriu romanesc. Pe Tanga unitatea geografica precis con-
turata, ca o insula intinsa Intre inaltimile impadurite care o strajuesc de jur im-
prejur, Tara Oasului" cuprinde elemente cosmice identice care hotarasz.: structura
vietii economice a intregei regiuni, trasaturi etnice deosebite, cu tipuri umane
asemanatoare, in acelasi port si cu manifestari psihice si sociale identice de la
un sat la altul. Ea are deci o vieata regionala distincta, ceea ce face ca, dupes
neamul §i satul propriu, liecare oasan" sa simta legatura sa imediata, directs si
vie cu pamantul parintilor sai, si sa tins cu tot sufletul sau la aceasta a doua
realitate sociala regionala, care este tara" lui, Tara Oasului".
Sateanul din intreaga regiune intelege oasenia" §i o cultiva ca pe un stil
de vieata proprie, pe care o pretueste in chip deosebit, cantand-o in horile" cu
care isi intovaraseste cadenta dansului:
De m'ar tine cu ovaz
Oasenia nu o las!
De m'ar tine cu sacara
Oasenia-i a mea tarci !"...
Aceeasi constiinta de legatura cu lumea sub forma concretes a legciturilor ime
diate cu satul natal qi cu regiunea, se manifests peste intregul cuprins al Romaniei
Diviziunile teritoriale regionale naturale, in care au nascut cele dintai §i cele
mai dense nuclee de populatie romaneasca, ca unitati deosebite de vieata sociala,
in care una nu seamana cu alta in privinta tipurilor, a portului on a dialectu-
lui" 2), au facut pe Romani sa traiasca in autonomia unor Tari" sau Rumanii"
autohtone, izvorite din calitatile pamantului si din tesatura imprejurarilor istorice
proprii neamului nostru. Acestea au fost organizari de straveche vieata romaneasca,
care au pastrat Inca pana astazi urmele vii ale celei mai vechi si mai curate vieti
patriarhale, cu destul de puternice diferentieri regionale.
In realitatea straveche a Tarilor Romanesti" s'au adancit radacinile vietii
noastre autentice, s'au mentinut neintrerupte legaturile cu trecutul neamului nostru,
s'au acumulat roadele muncii si simtirii generatiilor anterioare...
In aceste tari" s'au pastrat : tehnica §i uneltele de munca, portul, traditiile,
obiceiurile si credintele locale, in ele se gasesc Inca §i astazi cele mai autentice
si mai variate inf5tisari ale bogatei noastre civilizatii taranesti. Acolo s'au expri-
mat in realizari diferite si originale, nazuintele romanesti cele mai esentiale... Si
acolo trebuiesc ele cercetate.
Tarile", ca regiuni naturale distincte, vor prezenta prin infatisarile for deo-
sebite, unele diferentieri sensibile in aspectele originare ale civilizatiei noastre
taranesti, si tot ele vor fi cele dintai temeiuri in etapele desvoltarii constiintei
nationale, care, dela comunitatea sociala regionala, sa va largi pana la ideea apar-
tenentei tuturor la tare cea mare a Romanilor de pretutindeni, unde staruie din
1) Vezi I. Conea Tara Loviftei"...
21 I. Simionescu "Tara 0a§ului".

45
www.dacoromanica.ro
timpuri imemoriale, ilustrate tocmai prin micile diferentieri regionale, caracteristicile
unui singur neam autochton : identitatea de sange, de limbs, de port, de asezari
gospodaresti, de credinte si deprinderi, de munca si de nazuinte... Granitele na-
turale ale tarii romanesti, sunt acolo unde staruie laolalta toate aceste insusiri
proprii neamului nostru.
II. URMELE MATERIALE ALE SPIRITUALITATII TARANESTI
a) Munca sateanului si deci, civilizatia materials ca produs necesai si ca
instrument al acestei munci in stransa legatura cu variatele calitati sle parnan-
tului pe care s'a nascut poporul roman si cu firea acestuia, este expresiunea ime-
diata si urmarea fireasca a raporturilor dintre natura in mijlocul careia a crescut
acest popor si forta lui creatoare. Pamantul a oferit oamenilor multe si variate
bogatii, dar si unele lipsuri. Prin valorificarea calitatilor pamantului sub actiunea
creatoare omeneasca s'a realizat, dealungul veacurilor, civilizatia populard ro-
maneasca.
Pentru noi, civilizatia taraneasca produs si urma a muncii romfinesti pe
pamantul care ne-a fost lasat mostenire din strabuni este constituita din tota-
litatea obiectelor materiale : adapost, unelte de munca, port, gateala si amenajarea
locuintei, etc., pe care vieata romaneasca istorica le-a putut crea pans astazi.
Este vorba, asa dar, de o civilizatie iesita in chip spontan din munca Ro-
manilor si prin aceasta tocmai, de o civilizatie originala si autochtona.
b) Civilizatia romaneasca nu este insa numai decorul material" al vietii sa-
testi care a produs-o, ci si oglinda unei anumite structuri specifice si a unui in-
treg $i original stil de vieata socials, dupa care s'a organizat in trecut si se mani-
fests Inca si astazi, vieata poporului nostru.
Purtand urma technicei simple si a uneltelor elementare nascocite de skean
in scopul de a-si usura munca, ea marturiseste puterea lui de inventiune, arata
cat de patrunzatoare i-a fost mintea si cat de ascutita inteligenta sa practica, cat
de mare a fost indemanarea mainilor sale, de subtil gustul si simtul sau pentru arta...
Din ea deducem care i-a fost felul de vieata si care nazuinte si ganduri i-au
condus energia, in nevoia de a-si faun exclusiv cu mainile sale toate obiec-
tele si uneltele de care s'a simtit lipsita vieata sa de toate zilele si sub toate
formele.
c) Anumite aspecte si calitati ale pamantului, un ritm deosebit si o speciala
organizare a muncii si, cu deosebire, o inchegare arhaica a vietii satesti, cu struc-
turari si deprinderi care determine, cu necesitate imperioasa, unele manifestari
sociale, cu obiceiuri si datini traditionale riguros respectate au facut ca vieata
satelor sa se desfasoare ca o straduinta milenara de a pastra si insuma castigurile
fortelor creatoare anonime, fie in manifestarile vietii sufletesti, religioase si morale,
sau in incercarile de a desJega tainele din lumea inconjuratoare, fie in formele
de organizare ale vietii satesti, in port sau in obiceiuri, fie in nfiscocirea uneltelor
si in technica muncii manuale. Toate aceste acumulari se inlantuie intr'o inche-
gare unitara, ca intr'un tot indestructibil si constituiesc astazi o mare si prea putin
cunoscuta bogatie nationala. Dela ea ar fi trebuit sa porneasca eforturile creatoare
de culture, ale fiilcr alesi ai acestui neam...
In vieata satelor toate infatisarile si insusirile pamantului, toate nevoile vietii
zilnice omenesti si toate aspectele muncii lui, cu toate obiectele si uneltele mate-
rials menite sa inlesneasca aceasta munca si sa acopere aceste nevoi, toate cre-
dintele $i deprinderile din batrani, toate misterele lumii inconjuratoare si tot ce
simte, intelege si sae omul despre ele, tot ce gandeste sau faptuieste el in vieata
aceasta si in cea de dincolo tot atat de reala pentru el toate se impletesc
laolalta intr'o atmosfera spirituala originala, si intr'o structure social's caracteristica.

46
www.dacoromanica.ro
 De aceea interpatrunderea formelor civilizatiei materiale cu structurarile vietii
spirituale si determinarea for reciproca, intr'un complex unitar si o trasatura spe-
cilia, permanents, a vietii sociale satesti ramane un camp de cercetare rodnic
si o continua preocupare pentru noi.
Multe manifestari spirituale satesti nu pot fi cercetate si descrise, intelese si
explicate, decat pornind dela ilustrarea for concreta prin obiectele materiale care
intra, cu rol activ, in desfasurarea acestor manifestari. De cele mai multe on ele
sunt singurele puncte de plecare, pentru necesitatile cei cetarii stiintifice care ur-
mareste 15murirea vietii sociale satesti, dandu ne putinta obiectiva si rationala de
a descoperi si adanci aspecte nebanuite ale acestei vieti.
Iata un exemplu luat la intamplare dela Diosti-Romanati, unde un obiect
material vine sa participe la vieata oamenilor si sa simbolizeze anumite relatii
dintre ei.
Plosca cu yin este asezata jos, in mijlocul casei, de catre rudele tanfirului
venit la petit. Discutiile, serioase, saumai adesea in simboluri si glume, poarta
de cele mai multe on foarte pe departe, asupra proiectului de casatorie, si a
targului" care premerge savarsirii actului.
Fata asculta discutiile din camera vecina, apoi este chemata si daca proiectul
ii este pe plac, vine fa'ra vorbe, ridica plosca din mijlocul casei, inching si bea
ea maiintai, dupd care o trece musafirilor prezenti. Intelegerea devine prin aceasta
contract cu valoare de lege.
Faptul dovedeste in primul rand libertatea destul de mare care se lass
tinerei fete sa-si adauge hotarirea personala si propriul sau imbold la inchegarea
vietii sale de lamilie.
El ilustreaza, in al doilea rand, rolul simbolic indeplinit de un obiect mate-
rial in acest moment important din vieata omului. Plosca indica scopul vizitei,
chiar daca discutiile nu-1 amintesc, si tot ea trebuie sa serveasca gestultd de in-
cheiere a intelegerii.Aducerea si asezarea plostii" in mijlocul casei gospodarului,
inseamna cerere in asatorie, ridicarea ei de atre fata din casa, pecetluieste pri-
mirea propunerilor si determina structura viitoarei familii.
Un alt exemplu din acelas sat ilustreaza in chip cu totul plastic legatura
stransa intre spiritualitatea satului in diferitele ei faze, referitor la cultul mortilor
si obiectele materiale menite sa simbolizeze si sa exprime acest cult. Se observa in
cimitirul dela Diosti patru categorii de semne distincte cari marcheaza locul in-
humarii.
a) Stalp din lemn : b) stalp si cruce din lemn: c) cruce din piatra sau
marmora : d) cavou.
Fiecare are un stalp pus in ziva inmormantarii". Se pune un stalp facut
din lemn de stejar si se scrie pe el I. H. and it bags in pamant...". Dafinul
(salcamul) e contra Mantuitorului aci are spini. Nu se arde lemn de salcam la
colaci,la test, la inmormantare". Este exclusa folosirea lemnului de salcam ai arui
spini ar reaminti cununa care a insangerat fruntea Mantuitorului.
Crucea se cumpara si se pune la cease saptamani, la jumatate de an, sau
chiar la un an intreg".
Acum cincizeci, seasezeci de ani, la o suta, unu punea cruce. Care n'a
putur, nu pune cruce ! Se into.' mPla ramcine nurn-ai stilipu', care n'are Putere!,." 8)
In momentul inhumarii, se pune dar, pentru fiecare, statpul cioplit in lemn
de stejar si confectionat de atre rudele celui decedat. El este semnul originar,
anterior chiar crestinismului. Acelasi stall:, a fost mai tarziu increstat prin taieturi
in partite laterale, intr'o foarte vaga forma de cruce. Veacuri de-a-r5ndul, stalpul
a lost semnul comun, unic, si nelipsit dela capataiul tuturora...
3) Preot Nic. Deliu Diogti-Romanati.

www.dacoromanica.ro 47
 De 50-60 ani incoace, o tot mai numeroasa parte dintre gospodari au cum-
parat din targ pi au introdus un al doilea semnCruceaadaugata alaturi de stalpul
originar, la pease saptamani, la jumatate de an sau chiar la un an, cu prilejul ofi-
cierii slujbelor prescrise de canoanele creptine, pentru decedat. Un al doilea
exemplar din aceeapi cruce se apeaza, in amintirea aceleapi persoane, Tanga fan-
tana. Crucea este o troita originala, specitica regiunii. Lucrata in lemn de stejar
in diferite sate de padure din nordul regiunii ca de ex. in satul Pietrip, unde lo-
cuitorii se pricep la asemenea lucrari pe cari le execute cu arta, crucea a coborit
apoi prin targuri spre pes pi s'a generalizat. Doua manifestari de arta plastica au
conlucrat pentru realizarea acestui obiect. In contururi schitate in sculpture pe
scandura din lemn de stejar pi in pete de coloare, arta populara reprezinta scene
pi imagini biblice sapate cu delta pi colorate, uneori prea vii, dar intotdeauna
exprimate cu farmecul specific al artei populare.
Crucea a venit sa se adauge stalpului originar, ca o podoaba pi o lucrare
de arta, menita sa satisfaca mai mult grija pi cultul aratat inaintapilor.
Deci un motiv estetic pi unul pur religios crucea find cel mai important
simbol al creptinismului au determinat aceasta introducere.
Cei fare putere", adica cei mai saraci dintre gospodari, o mica minori--
tate la Diopti nu mai pot face acest adaos, ramanand ca intregul oficiu sa-1
indeplineasci mai departe stalpul stramopilor.
Neamurile bogate au introdus ins5, in locul celor doua semne din lemn
pi cu deosebire pentru intelectualii decedaticrucea funerard din piatra de marmord,
sau au construit cavoul... Ei au ilustrat astfel patrunderea civilizatiei urbane care
vine sa inlocuiasca. elementele unei vechi traditii, ceea ce se va remarca pi pentru
alte aspecte ale vietii sociale din acest sat : pentru construirea locuintelor, in
care se amesteca in chip cu totul hibrid, 30 de genuri arhitectonice distincte, pen-
tru gateala interioarelor sau pentru portul oamenilor, pentru obiceiuri, pentru
graiu pi pentru toata mentalitatea satului.
Astfel dace am reprezenta grafic statistica structurii economice a gospoda-
riilor, cu upurinta am putea observe ca aceasta curbs repeta exact profilul grafi-
cului care pi-ar propune sa arate valoarea materials a acestor semne simbolice
din cimitir.
Cu alte cuvinte starea economics a gospodarilor, nivelul for cultural pi le-
gatura oamenilor cu oracul, se oglindesc in aceasta simpla reprezentare simbolica
a spiritualitatii crectine, exprimata in crucile din cimitir... Cateva obiecte materiale
ilustreaza astfel toata legatura indistructibila a diferitelor aspecte din vieata socials
sateasca, inlesnind observatorului cunoapterea rationale a acestei vieti.
Astfel legatura de ordin spiritual intre vieata omului si asezarea lui gospodci-
reascii are, in mentalitatea satului, o motivatie complexes si multiple infatipari. Nu
exists obiect intr'o gospodarie sateasca de care sa nu se lege o intreaga lume de
necesitati practice, rationale, ca pi de ganduri, idei, sentimente, credinte, care s5
determine existenta, locul, valoarea specials ei rolul sau precis in cadrul general
al gospodariei, al muncii pi in genere, al vietii omenecti care o alcatuepte.
Incercarea de a determina precis acest loc, de a cerceta toate raporturile
dintre fiecare obiect pi vieata omului care 1-a treat pi ale Carel nevoi le satisface,
adica de a explica toate imprejurarile din vieata individuals pi cea colectiva in
care obiectul apare cu o functiune precise, va lamuri, credem, o serie intreaga
dintre aspectele vietii sociale satepti. 0 asemenea cercetare, sub acest unghiu de
vedere, nu s'a facut Inca la noi, cu toate a ea este o tale sigura pentru desco-
perirea unor nebanuite aspecte ale vietii spirituale si cu deosebire pentru lamu-
rirea trisaturilor de complex unitar, caracteristice structurii vietii sociale Eatepti.
Adeseori chiar, fare perspective semnificatiei spirituale pe care obiectul poate
s'o alba, existenta lui ar ramane pentru noi cu desavarpire neinteleas5.
48
www.dacoromanica.ro
 Dace sub grinda casei din Moiaeni (Satu-Mare) mama 17 oluri" din pamant
ars, elegant stilizate si frumos colorate, 9i nu 7, nu este o simpla intamplare. Este
evident a aceste obiecte au o intrebuintare rationala in nevoile gospodariei, ca
9i un rol deosebit in gateala interiorului, insa nu acestea sunt rolurile for cele
mai importante. Unul, 9i poate cel mai esential intre aceste roluri, ramane ascuns
cercetatorului care-9i margine9te informatiile la simpla imagine vizuala a celor ce
i se prezinta inaintea ochilor. In saptamana Paatilor numarul acestor oluri" este
egal cu numarul finilor gospodarului in casa caruia ne aflam 9i care le primeate,
in dar, dela aceatia, a treia zi de Paati.
Deci in acest interval de timp, simpla cifra statistics a olurilor" sau urcioa-
relor din grinda, este revelatorie pentru relatiile de naaie dintre gospodarii satului.
Numcircitoarea unor obiecte materiale este astfel un indiciu sigur pentru in(elegerea
anumitor relatii spirituale. Aceleaai oluri" apar apoi, in numar precis predeter-
minat, dup5 regulele stricte ale datinelor imemorabile, cu functiuni magico-
religioase definite, in ceremoniile dela na9tere, botez, nunta 9i inmormantare...
Numai sub aceasta perspective a semnificatiei spirituale, sumedenie de obiecte
materiale capita intelegere qi sens in gospodaria taraneasca. Numai aaa existenta
cununiilor de samziene pe acoperi9urile din Tara Oaaului", sau ramurilor de
spini in up grajdurilor din Tara Oltului", pot fi explicate prin functiunea magica,
proteguitoare, ce li se atribue. Pe aceea9i cale va putea fi cercetat ai explicat
rostul capatului de lumanare de 1 cm. lungime, invelit in frunza de menta 9i
pastrat cu sfintenie, dup5 inmormantare, in crapatura grinzii casei din Dragua
(Fagaraa). Capatul din straja", sau din lumina sufletului", pastreaza cu sine forta
magica prin care norocul la porci al decedatului ramane inlauntrul gospod5riei
sale, pentru ca descendentii adapostiti in aceeaai casa sa poata beneficia de el'
Gospodariile s5teati sunt pline de nenumarate asemenea ciudate exemple...
III. GOSPODARIA CA EXPRESIE A ClVILIZATIEI
TARANETI-(MOIENI)
Civilizatia sateasca se concretizeaza, 'nand forme materiale, intr'o gospodarie
Structura gospodariei, rezultand dintr'un strans raport de determinare reciproca
intre elementele cadrului cosmic ale mediului geografic pe de o parte ne-
voile ai fortele creatoare ale omului, pe de alts parte, cea mai sumara cercetare
a unei aaezari omeneati, ca atare, trebue s5 puns in lumina cele cloud fete ale
acestei realizari umane, adica infatiaarea sa fizica 9i cea spirituals cu imbinarea
for permanents.
a) Vom margini aceasta descriere la indicarea sumara a catorva aspecte
dintr'o singura aaezare omeneasca, luand ca exemplu gospodaria lui Moia V5s5i a
lui Ion Cobut din Moiaeni (jud. Satu Mare), adusa de not in Muzeul Statului
Romanesc, din ciudata tare de padure a baaului, una dintre cele mai inte-
resante unitati de vieata locals, care a pastrat in aceasta insula de aasesprezece
comune, inconjurate de dealuri impadurite, la marginile nordice ale romanismului,
trasaturile specifice si caracteristice ale caracterului nostru etnic, inchegat intr'o
structura de vieata socials regionala ramasa acolo nealterata, dincolo de toate
influentele exterioare, conatiente sau inconatiente.
b) Gospodaria aceasta, ca oricare aaezare omeneasca in genere, pastreaza in
structura 9i in forma sa, in impartirea curtii, in constructie, in dispozitia 9i gateala
interiorului, pe de o parte urmele determinante ale mediului geografic 9i ocupatiei
locuitorilor, pe de alts parte, dovada conceptiilor si obiceiurilor dup5 care vieata
acestor oameni se desfaaoara.
c) Este un exemplar dintr'un sat de tip intermediar intre tipul resfirat din
regiunea dealurilor 9i cel impraatiat din regiunea muntilor. Unele case sunt aae-

www.dacoromanica.ro 49
zate de-a lungul ulitelor stramte, altele imprastiate printre livezile de pomi, micile
loturi agricole sau fanetele intense, peste carari intortochiate, care duc la gospo-
daria situata in mijlocul proprietatii careia ii apartine, ca o unitate economics
aparte... Un sat cu multe carari §i fara drumuri...
d) Moisenii au luat nastere intr'o veche poiana de padure de stejar. Sub
acest raport intreaga gospodaria este un rar exemplar, un adevarat obiect de
muzeu. Patrunzi in ocolul patrat, inconjurat cu Bard de nuele impletite frumos,
in manunchiuri de cate trei care inchide, pe cele patru laturi, casa si acareturile, prin
deosebit de originala si masiva poarta oaseneasca. Un trunchiu de stejar, in dimen-
siuni extraordinare, sculptat, se roteste cu u§urinta, facanduli singur echilibru, in
jurul axului vertical, masiv, al stalpului. Vranita cu boc" se roteste, ca o parghie
orizontala, in jurul puricelui", putand fi pusa cu usurinta in miscare si de copii.
e) Casa (tarnat", camera", tincla", sobs ", sau camera de locuit), de peste
150 ani vechime, pe temelia inalta din piatra de mal" pieta naturals , este
in intregime construita din blani masive de stejar, increstate si incheiate la capete
in catei". Dimensiunile acestora sunt fara pereche. Toti peretii cuprind doar 25
bucati, variind in greutate dela 500 la 1000 kgr. La dreapta usii de intrare
intreg peretele este format numai din 2 bucati. Toata casa a lost cioplita cu to-
porul in trunchiuri de stejar secular. Acoperisul inalt, in panta repede, pe patru
fete inclinate, done' trapeze si doua triunghiuri egale, doua cate doua, acoperit cu
sindrila, dranita", de fag. Geamurile mici, lumina insuficienta.
Acelasi material, in aceleasi dimensiuni, aceeasi grija pentru durabilitatea
maxima, aceeasi trumoasa linie arhitectonica, aceeasi nevoie estetica manifestata
in taietura si sculpture pe lemn, revin la camera, la grajd, la cotetul de porci. In
toate se area indemanarea arhitectonica si gustul barbatesc pentru arta.
f) Pretutindeni impchistriturile"taieturile de proportii mare, dar frumoase,
la poarta, la usi, la ferestre, constituesc podoaba cu care sculpture populara
imbogateste gospodaria prin jocul de umbre si lumini al formelor sale geometrice.
Iata, spre exemplu, grajdul mic si intunecos, lipsit de ferestre si lumina, nepo-
trivit deci in deajuns, scopului pentru care a fost creat,adapost comod si igienic
animalelor din gospodarie, este nelipsit de aceasta podoaba. Frumusetea sculp-
turii usorilor sesilor" dela usa din 1863, este remarcabila.
Aproape nu exists obiect in gospodarie, dela furca, grebla, coada de saps,
pans la coarnele plugului si jugul boilor, dela salarita" si coada de lingura, la
cuiere, podisoare", crucea de pe mormant si cea din rascruce, care sfi nu poarte
urma vizibila a acestei manifestari de arta plastica. Sateanul gaseste intotdeauna
un colt si un prilej pentru ea...
g) In interior, pe jos, pamant. Camara rece si intunecoasa, depozit de all-
mente si unelte : tinda cu razboiul de tesut, sobs" sau camera de locuit , unde
bucatele se pregatesc pe tapsanul vatra 'eta si joasa din fate cuptorului,
situata in coltul peretelui despartitor, deasupra caruia se ridica un cos prismatic.
Stiolul" conduce fumul prin tincla catre podul deschis. El este sustinut pe un
prag din piatra de mal" piatra naturals sculptata , un unghiu drept format
dintr'o singura bucata masiva, ca doua piramide dreptunghiulare unite laolalta.
Pragul", sau gura cuptorului, este facut din trei piese de piatra naturals sculptata.
Casa este deci o mica deviatie dela tipul specific al casei vechi romfinesti,
care era compusa din doua inciperi, unde cuptorul a venit sa se adauge vetrei
libere, originare.
h) Bogatia deosebita a gatelei interioare o formeaza cele cateva obiecte
caracteristice de mobilier, tesaturile, icoanele, ceramica, toate intr'o atmosfera
specific5, absolut originala.
Lcidoial, in care se pastreaza imbracamintea si in care nap inchide cateva
secunde, imediat dupa ;ntoarcerea dela botez, pruncul nou nascut, introdus une-
50
www.dacoromanica.ro
on prin fereastra, supus unui rit al carui forta magica este menita sa-1 apere de
ciuma", adica de moarte.
Masa, in lemn de paltin masiv si Latta dintr'o singura bucata, croita dupa
dimensiunile qi orientarea speciala a casei respective, pe care gospodarii dorm §i
care, in ceremonia nuntii, satisface cinstea deosebita acordata personagiilor prin-
cipale, de all intovara0 veselia exuberanta a dansului cu ritmul loviturilor de
pinteni, dupa cadence ciocaniturilor muzicale, in lemnul sonor de paltin... Nun-
tavii principali danseaza roata", vechiul dans voinicesc local, pe laita...
i) In grinda qi pe cuierele" sculptate in tot lungul peretilor din fat5, printre
stergurile" colorate, tatgerile", olurile" si chichineaute" in lut smaltuit, in forme,
desemne si colori care dovedesc un sim; artistic deosebit, constituesc laolaha unul
dintre principalele obiecte ale gatelei interioare. Pe langa utilizarea practica si
rolul for estetic, ele au functiuni speciale magico-religioase, in diferite momente
din view satenilor. In cuiere patru Hide se intoarna in patru cornuri ale casei
cu fata catre perete" pentru ca prin lona magica declan§ata sa indeparte boala
de catre" gospodarii in suferinta. Olurile" se dau in dar la navere, la botez, la
nunta sau se trec peste copcir§eu." la inmormantare. Ele se duc de fini (cu colaci),
in dar, naqilor, a doua qi a treia zi de Paqti, cand poi descoperi cati fini are un
gospodar, dupa numarul olurilor" sau urcioarelor atarnate in grinda sa. Acestea
iti dau putinta sa descoperi relatiiie de na0e, adica inrudiri spirituale, pe calea
statisticei urcioarelor...
j) Costumul original §i pitoresc, in intregime lucrat de gospodina din canepa,
bumbac qi lana,-identic in elementele componente dela copii pans la batrani,
prezinta diferente in complicatia si coloritul motivelor. Pe fondul alb, motivele
in colori sobre la bitrani, unde predomina cele inchise si negrul, viu colorate in
rop, galben, albastru, la tineri.
La barbati, vara gaci" (pantaloni) de canepa, foarte largi, ca poalele femeilor,
fustanele, cu roituri" Si ,,ciucuri" impletiti cu ig/ita", curea lata dantelata, cu inflorituri,
cama0 scurta cu maneca larga, inchisa la gat cu nur colorat, cosalci", bogata la
umar; clop" (palarie), opinci sau ciobote ferecate cu tinte si pinteni din arama,
straife. Tama, gubci" scurta de ILIA miloasa pe umeri, cioareci" stramti, cu§mii" ro-
tunda cu fundul lat peste parul retezat la spate... Oameni din Tara Scamarilor"...
La femei zaghii" largi si cam4i inbraduite" la umeri si la gat cu cosalei"
in Famniqori", in colori vii. Guba," mitoasa, alba la tinere, neagra la batrane, la gat
sgarda." 9i foctra" lata din margele marunte, in colorile curcubeului...
In acelea0 elemente componente, cu o croiala si un stil propriu, identic
pentru toata regiunea, costumul prezinta si multe diferentieri in piesele alcatui-
toare, in culori §i motive, dupa sate, dupa starea economics si matrimoniala a
gospodarilor, dupa varsta, sex, imprejurarile sociale §i starea sufleteasca personals
in care se poarta.
Ceisatoria, reuniunile de veselie (hora, nunta, cumetria), seirbeitoarea, ziva de
lucru, doliul, rugaciunea, postul, etc., sunt indicate prin uariatiile costumului can
respects anumite canoane traditionale intr'un limbj original, indeplind astfel o deo-
sebit de importantei §i complexes func(iune socialci, sPiritualcsi §i moralci.
It) In costum §i tesaturile interiorului se arata ingeniozitatea si gustul estetic
femeesc. Cele 12 lepedeauci" sau cearceafuri in canepa, cu perti" de bumbac,
frumos colorate, care impodobesc ruda", acoperind in intregime peretele din
fundul casei, cele 10 Serguri" man si 20 mici din canepa si bumbac, cu bogate
cusaturi in care ropil aprins ca firea oaOneasca predomina, amestecandu-se
armonic cu ropl si albastrul potolit al numeroaselor icoane zugravite pe sticla,
dau o atmosfera de interior bogat §i cald primitor... Tesaturile constituesc zestrea
de nunta a fetei sau darurile de inmormantare ale gospodarilor. Stergurile" se
leaga in coarnele boilor la procesiune vi de toarta olurilor" pe copcir§eu" (sicriu)-

www.dacoromanica.ro 51
 1,) ,Straita" este obiectul mandriei oasenesti barbatesti. Tinerilor, ea le vor-
beste to graiul dragostei. Dupe mici chlerente in detaliile de forme sau colori,
ea poate servi drept indicatiune reteritoare la satul, varsta, starea socials ei eco-
nomica a celui care-o poarta si la identificarea individuals a proprietarului. Din
cele peste 100.000 exemplare, din toata regiunea, nu exists dou5 modele identice,
cu toate ca lucrate cu aceeasi tehnica ei materiale asemanatoare.
Mcisoaia pd§tii" la inviere si desaga", noua in fiecare an la Scimbra oilor"
ritul care se desfasoard in camp, intr'un cadru sarbatoresc deosebit de viu
sunt prilejuri de stimulare deosebita intre gospodine, care pun toata ravna sa se
intreaca in arta cusaturilor, ca bogatie de material Si colori, cat si ca inventivitate
de motive. Aceste sarbatori mari, dela care nimeni nu lipseste, sunt prilej de
expozitie pentru intreg satul. Atunci opinia publica are o singura preocupare :
sa descopere care au Post mai frumos lucrate. Se manifests, mai ales in ultima
vreme, o preocupare extraordinary pentru utilizarea colorilor, combinate in unele
exemplare, cu o desavastita armonie.
m) Conceptia magica despre vieata se regaseve in obiectele care deservesc
aceasta conceptie. Printre ghemele de land ei canepa, osanza ei piciorul de porc
afumate, atarna in podele, cununa de samziene, cojile de oua imPchistrite", ra-
mura de in si busuioc, bucata de pasca... fiecare adunate inteo atmosfera magica
ei religioas5, avand de indeplinit functiuni precise in tehnica actiunilor care fac
apel atat la proprietatile fizico-chimice ale acestor elemente, cat si la fortele fiin-
telor spirituale, mitice sau divine, adeseori st5pane pe soarta omului.,, Lemnul
intors" de exemplu, un fenomen anormal ei rar in lumea vegetala, adica lemnul
in care o ramura se reintoarce peste 10-20 cm. ca o toarta naturals, in trunchiul
din care a pornit pastrat cu grije, ca pe un obiect extrem de pretios, este uti-
lizat la muls oile, caprele, vacile, al caror lapte a fost luat de strigoaie, cu sigu-
ranta ca se provoaca redobandirea lui.
n) SDiritul crestin este pus in evidenta prin marea bogatie de icoane fes-
tite" pe sticla care impodobesc interiorul si prin repetarea sustinut5 a semnului
simbolic al crucii. Crucea vegheaza la rascruce, asupra acoperisurilor, pe case,
camara, grajd, etc. 0 asupra tuturor intrarilor, dela usa casei si grajdului, pan5 la
gura ci pragul cuptorului. Pretutindeni pe lemnul lingurarului, smaltul talgerilor
gi olurilor, formele tesaturilor, etc. semnul crucii este prezent, ffind destinat s5
impiedice apropierea duhurilor necurate. Crucea e sabia satanei, taie pe satan
a carcand"... (orisicand).
o) Oricare dintre aspectele ei le-am lua in considerare: arhitectura, material
de constructie, aranjament interior, costum, motive de cusaturi, sculptur5 pe lemn,
etc., in aceast5 gospodarie, toate vadesc o reciproc5 corespondenta si o nazuinta
centripeta catre o structure specifica, unitary ci originals. Masivitatea §i impuna-
toarele dimensiuni ale blanurilor din perete, spintecate cu toporul in trunchiurile
stejarilor de peste 300 ani vechime, isi au corespondentul in croiala larg5 a co-
stumului, de o foarte ingenioasa el elegant5 simplicitate, in sculptura primitiv5, in
cusatura Brea si colorile vii ale teskurilor... Tehnica si arta de o structure ci o
frumusete primary, dar perfect conturat5, ca gi firea acestei populatii... Ciudata
muzica primitive oaseneasc5, pe o singur5 gam5, cu ttipurituri" gi chiuituri"
uneori stridente, sty in perfectO armonie cu mediul sau natural, in aceast5 origi-
nal5 asezare omeneasca...
IV. COSPODARIA IN VIEATA PSIHICA SATEASCA
a) Gospod5ria ca asezare omeneasca si ca expresie a eforturilor de munca
pe care vieata omului o depune intr'un anumit mediu natural este, la randul sau,
solidara cu aceast5 vieata, participand la toate bucuriile ca ci la toate lipsurile sau

52 www.dacoromanica.ro
durerile oamenilor cari se adapostesc in ea. Soarta omului este in multiple chi-
puri legata de ad5postul sub care a vazut lumina zilei. Parintii sal au grija s5-i
insemneze intotdeauna nasterea acolo printr'un semn oarecare.
Rini cand f& femeia on cocon (copil), atunci pune un cui de potcoava,
c'un ciul rosu... La tot coconu bate un cuiu, la mijlocu' pragului, unde at/al cu
1iCi01-11' !" 4)
Momentul nasterii este astfel insemnat in pragul casei care ramane sa mar-
turiseasca mereu cate fiinte au aparut sub acelasi acoperi$.
Existenta acelorasi fiinte este apoi asigurat5 prin rituri magice menite sa aso-
cieze si protectiunea locuintei asupra noilor nascuti. Timp de 6 s5pt5mani femeia
poart5 la iie trei boabe de tamaie, trei de piper si trei de sare, pentru ca dup5
trecerea la biserica, s5 le ingroape sub pragul casei:
Uite aicea su'podine, faci o tar de gaura cu varfu' cutatului si cand le
scoti de icea si le'ngropchi la pragu' usii, apoi atuncea zici: Cara of mai scoate
eu boantle de aici, atunci samii Pchierd teita!" 5)
Ingropate astfel sub prag, aceste elemente magice, menite sa asigure hrana
noului nascut, isi exercita mereu forta misterioasa de indep5rtarea puterilor mi-
tice, care ar putea seca izvorul laptelui cu care mama isi poate creste pruncul.
Fara aceste precautiuni, existenta lui ar fi primejduita. Aceasta existents ramane
vesnic dependenta de fortele magice si religioase protegiuitoare, fiind permanent
legata de casa sub pragul careia se adapostesc o parte dintre elementele menite
sa indep5rteze fortele raufacatoare.
b) Cand locuinta este cladit5 cu munca si puterea bratelor gospodarului,
constituind, in genere, fapta constructive cea mai de seams din existenta sa,
pretuirea acestei fapte este pentru el, o manifestare norma15.In genere, ca oameni,
suntern puternic legati sufleteste de rezultatele propriilor noastre infaptuiri.
Pentru sa'tean ins& casa, gostoodciria §ti pamcintul se confunda cu intreg sensul
existentei sale. Cand a contribuit la injghiebarea gospodiriei sale cu pretul unor
eforturi si privatiuni -considerabile, a legat de ea amintirea tuturor necazurilor
peste care a trecut. Aceasta ramane pentru el insusi si pentru alti, ca singura
dovada concrete a umilei sale vrednicii si a propiilor sale forte creiatoare.
Pentru ca vieata sa -i fie ferita de necazuri intr'o nou5 locuinta, la vointa si
puterile personale de inf5ptuire, omul asociaza intotdeauna forte supranaturale.
Cand isi croieste si cl5deste acest ad5post el s5varseste o intreag5 serie de rituri
si ceremonii prin care invoca puteri spirituale destinate sa -i fereasca locuinta de
apropierea duhurilor rauf5c5toare, de saracie si de neintelegeri, intrucat chiar
firea si manifestarile omului sunt, in mentalitatea sa, sub imperiul vointelor aces-
tora. In acest stop el pune:
Argint, tamaie $i sare... in toate patru cornuri ale Gios la Pediment,
cand se'ncePe a se zidi se pune intro ulcica.. Cum nu se poate lega de argint, asa
s5 nu se lege saracia de casa, tot asa cum fuge dracu de tamaie tot asa sa fug5
saracia deli case, cum indulceste sarea mancarea, asa sa indulceasca Dumnezeu,
vieata. Cat ii de curat auru', atata de curate s5-i fie locuinta... Spune rugaciunile si
face cci.te trei metteinii la fiecare ulcica f".,. a)
$tiind aceste elemente zidite in cele patru colturi sub temelia casei sale,
omul can5t5 linistea si siguranta necesara vietii zilnice. Conformandu-se intru
totul regulelor lasate lui mostenire din str5mosi, el se considers pus la adapost
si ferit de multe necazuri. Asupra lui veghieaza puteri mitice si divinitatea insaqi,
pun5nd in siguranta existenta sa.
4) Zaharia Griguta, 47 ani Cuhea-Maramurets
5) Rafira Fogorot; (Hira Cutii Tucului), DraguqFag5raq.
6) Buf tea Dumitru Cuhea-Maramurea.

53
www.dacoromanica.ro
 c) Cu deosebire in 'vie* morals din sat gasim impletindu-se laolaltd soarta
omului §i existenta gospodariei sale. In manifestarile vietii morple, in diferite chi-
purl, omul apare mai adanc legat de aceasta gospodarie. In general bucuriile si
necazurile ii sunt infatisate de elementele gospod5riei care progreseaz5 si pros-
pereaza prin harniciea si forts lui creatoare, sau suffir efectele deficientelor sale
morale.
Daces vreo neplacere deosebit5 se abate asupra lui, izvorita din r5utatea
oamenilor, data lipsa morals a unui semen ii cauzeaz5 o paguba importanta, dac5
un r5ufackor oarecare furs ceva din avutul sau, omul simte ca tovar5s la neca-
zurile sale si la gesturile menite sa identifice f5ptuitorul, intreaga sa gospod5rie
obiecte materiale ca si vietuitoare toate fiind, prin vointa sa, mobilizate intr'un
singur scop:
0Apoi cand ii furs dela casa, apoi atunci se desbraca §i nu §tiu ce fa! Un
bou, un cal, ori bani, on oi, on Pune foc.. on dacci lard Atunci agiund 9 Marti, cu
pchelea goals si despletita femeia cea mai beitrand acolo duPes cuPtoriu ,si pa
dranite uscate dips coPerisu' castii, Nu manta, nu U, nu vorbe0e cu nime!
$i gdinile le bags toate in cuPtoriu s'agiune ai ele. vitele in grajd, marhdile,
inca agiund 9 Marti... Incuie tot, nu lass pe nime, nici la fantcinti nu lass sa ieie
aPd nici pe vecini, ca sa nu vino sa ieie nimeni niciun fel dela casd, c'apoi nu-i in
same, nu-i bund, feicatura aceea. De Luni sara le 'nchide pe marhale (vitele) ai
gdinile ai POTCii. Ii inchide si nu le des nici apes, nici mtincare, nici copiilor. Numai
la copiii mici le dau vecinii de mancare. Spune inainte: ,,ia mani la not acas5
nu se manca! Tu sa dai la copilu' nost' ceva de mancare!.. Toate cele le rastoarna
cu gum in gios si cdmesile le intoarce Pe dos, tate hainele !... $i clopotu' i/ trage la
menu' noPtii omu pagubas, numai de trei ori, intr'o doaga. Tare, s'aude in tot satu'.
Nu tie nime' cine l-o tras!".
.,Apoi la 9 Marti, on it despagube, ori moare omu' care o furat! Ii d5 prin
cineva (lucrul furat). Tara daci-i cal on marh5, o napoast5. Apoi daca nu da
pand.'n 9 zale, se'nbolndveste si moare, gates !... Tot moartea dint'aceea i-o stat"...7)
Cu alte cuvinte om ai vietate, caul si obiecte materials, vietuitoare §i lucruri
neinsufletite, toate intr'o deseivcirsitid toucirdsie si ciudatii sau chiar stranie insufletire
magica, sunt determinate de om sa contribue la aceea§i nazuintd.
Solidarizarea intregei gospodarii la savarsirea aceluiasi act magic destinat s5
readuc5 acolo obiectul sau fiinta r5pit5, silnica participare a tuturor vietuitoarelor
la indelungatul post negru pe care omul si-1 impune siesi, ca si tuturor fiintelor
din 15untrul gospod5riei sale, ingradirea riguroasa a tuturor putintelor si excluderea
atenta a tuturor motivelor, care ar fi cauzat sau inlesnit o indepartale, chiar tem-
porary si provizorie, a celui mai neinsemnat obiect din aceasta gospod5rie, toate
aceste manifestari procures cel mai straniu exemplu si ilustreaz5 in chip impre-
sionant, pan5 'uncle poate s5 mearg5, pe unele planuri de mentalitate sateasc5,
leg5tura intre om si propria lui asezare gospod5reasc5.
d) In cadrul mentalit5tii magice si religioase, faptele morale au consecinte
imediate asupra gospod5riei. In aceasta intelegere gresalele si pacatele indeosebi,
au, pentru aceasta, consecinte nefaste. Pe gospodarie apasa toate pacatele, din ge-
neratie in generatie, pans ce pustiirea si. buruienele ndpeidesc batatura si pragul casei
Cine va putea descrie emotia profwv15, mistico-religioask pe care sgteanul
o resimte cand trece prin fata gospodariei pustiit5 din cauza nevredniciei si a
p5catului ?!
C5 nu-i vorba c5 s'atuncea-i destul de trist cand ii heiu pustiu, cand
creste urzica in pragu' casii! Sa zic di-o pada' dintr'un card de frati si la urma s5

7) Nepotoaie Cuhea-Maramuree

54
www.dacoromanica.ro
se vada heiu pustiu! Mie la inima mea, fereste ma Doamne, sa nu vaz asa, da
nu mi-ar hi hazna!
M5, dintr'un card de frati Tote ca pe curtea asta nu s'o ales nimica, de
rams porcii 1 Cum o fost la Aureliu, din jos de not !"...9)
Romcine pacatu mice a pe curie, Pe copiii lui ! Se trage dela peirinfi peicat
vechiu ! Cade Pe at de pe curte !" 9)
Neamul intreg, cu deosebire prin descendentii ramasi in gospodaria strabuna,
este astfel condamnat sa dea socoteala, in eternitate, de faptele necugetate ale
inaintasilor fiind primejduit si amenintat el insusi cu totals disparitie.
Vrednicia morals si pietatea unui rnembru oarecare dintre urmasi, pot con-
stitui un prilej de mantuire si salvare personala individuals, dar nu reusesc s5
ridice niciodata apasarea greutatii pacatului care famine ca o vesnica amenintare
asupra gospodariei respective, subminand fara incetare view celor ce se ada-
postesc in ea.
Acolo nici munca nu da roade : To'muncesti in zadar si n'agonisesti!"
Acolo boala, vitiile si saracia imparatesc pana la distrugerea neamului angajat in-
treg in aceasta inlantuire ereditara a pacatelor... 0 carare spre mantuire ramane
totusi :
Dumnezeu pe ala-1 scapa, daca se roaga si cinsteste pe Dumnezeu si pe
oameni... Pe ala-1 scapa, 'Ana ce vine altu' de savarseste pacatu' la toti"! 10)
Este dar o fatalitate inexorabila, prestabilita prin legea morals diving, ca
cineva sa ispaseasca cu prisosinta, prin necazurile si suferintele sale din aceasta
lume, orice gresala savarsita de inaintasii sal.
e) Aceasta puternica legatura psihica se vadeste mai cu deosebire in ultimele
clipe ale vietii omului, in chip deosebit influentate de dorul de casa si de gos-
podaria proprie.
Eu nici nu pociu muri pana nu ma duce acasa !
Uite o murit dupa ce-o venit la casa ei. 0 murit minteni.
Apoi ea a dorit sa vie ca uite ce draga de casa... la hodina ei, unde-o
ostenit, sa moaral... Zice : Staff sa vad sura I" 19
Astfel vieata zilnica, munca sub toate aspectele, si chiar ultimele clipe ale
vietii omului, sunt determinate de aceasta stransa si indestructibila legatura.
In aceste momente si la aceasta revedere de ultima clips, toata gospodaria,
ca o fiintei insufletitei s1 constienta., isi vadeste participarea efectiva la vieata omului
printr'o serie intreaga de manifestari concludente...
Bocetele invoaca aceasta impartasire in durere, ca pe o datorie normala si
elementary a obiectelor neinsufletite :
Da pleingi casa, da Plangi mass Da plangeti si cheotori
Ca si mama ca va. lasd, V'o facut cu asudori;
Si flanged qi voi Peirefi Rama casa si odor
12)
Ca de mama reimaneti"... De-a me' maicei hi -va dor !...
Gaspodaria se arata astfel asemeniunei fiinte vii cu manifestari de solicitu-
dine feta de om. Ea vine spre el sad imbratiseze nu numai intr'un cadru material
in care traesc munca, amintirea si spiritul permanent al stramosilor, dar si intr'un
ansamblu complex si tainic de sentimente, emotii si norme morale traditionale.
8) Dumitru Sofonea DragusFfiggras.
9) Dumitru Jurcovan DragusFagaras.
10) Dumitru Sofonea Dr5gusFAgAras.
11) Despre Maria GAbrean DrfigusFagSras. (In preziva mortiia cerut sA fie adusg dela
fiica ei, din acelasi sat, in gospocifiria proprie).
12) Mois FloreaMoiseni SatuMare.

55
www.dacoromanica.ro
 Gospodaria si view omeneasca taraneasca sunt doua existence inlauntuite
laolalta intr'o legatura cu fire multiple si cu influence reciproce, permanente. Opera
mainilor inaintasilor sai si a propriei sale ravne, gospodaria este la randul sau
cadrul material si moral totdeodata, care indrumeaza intr'un anumit sens, nu
numai munca, ci intreaga vieata a fiecalui gnspodar.
Impletindu-si astfef existenca in aceasta influence permanents, omul si asezarea
sa gospodareasca, apar, in aceasta ipostaza, intr'o puternica legatura sufleteasca, iz-
vorita din sentimente de iubire si solidaritate reciproca. In afara acestui cadru si
dincolo de aceasta inlancuire inlauntrul unei asezari traditionale, view omului
rcimane lipsita de rost si de inceles. Inlauntrul gospodariei ea se intregeste in ca-
drul unei munci ale carei norme sunt predeterminate de insusirile naturale ale
mediului in care s'a nascut, de gradul perfectiunii tehnice a uneltelor pe care le-a
mostenit, le-a nascocit sau le-a adoptat, de puterea fizica de care dispune si de
nazuintele sufletesti si conceptiile care indrumeaza toata existenta sa. Peimeintul,
unelta, puterea Azica, manifestdrile spirituale si sterile psihice omene§ti, se inlantuie
aci intr'un tot indestructibil, care singur este deitator de seams pentru organizarea in-
treagei a acestei vie i.

V. INSUSIRILE GENERALE ALE CIVILIZATIEI TARANESTI

Procesul creeatiunii originale si al transmiterii directe si continui a tuturor
elementelor civilizatiei satesti autohtone dela o generacie la alta, determine prin
el insusi trasiturile caracteristice generale ale acestei civilizatii, adica varietatea
infinitei a formelor sale, unitatea generals bine definite,: a structurii sale si necontenita
sa prefacere si perfectionare technics si esteticei, toate aceste insusiri decurg5nd in
chip natural din faptul elementar ca aceasta civilizatie este in intregime object
de obiect si sub toate aspecteleprodusul puterii inventive si al muncii manuale
satesti.
In continua framantare si prefacere, civilizatie sateasca, ca si vieata spirituals
de almintrelea, este expresia unei lente dar neobosite nazuince creatoare, de im-
bogatire si diferentiere. La eonditionarile mediului cosmic si vieata istorica locala
se adaoga diferentierile spirituale si morale, expliand uimitoarea varietate de
forme noua, unele impunatoare, altele mai fine, unele aspre, altele elegant stilizate.
Trecand din gospodarie in gospodarie, din sat in sat si din regiune in regiune,
cercetatorul va urmari asemanari si deosebiri care vor constitui laolalta imaginea
generala a bogatei civilizacii taranesti de pretutindeni.
a) Se vor remarca mai intai obiectele si aspectele caracteristice, specifice
fiecarei gospodarii ca tip unic repre2entativ pentru view socials locala si regionals,
adica acele elemente care, deli constituesc structura individuals si absolut origi-
nals a fiecarei gospodarii satesti, pastreaza totusi liniile structurii unitare a ci-
vilizatiei regionale.
Unele gospodarii sunt expresia vietii pastorale cu obiectele si ,uneltele ca-
racteristice (Traisteni-Prahova), altele graesc despre vieata pur agricola (Rusetu-
Braila), pe c5nd in cele din balta afl5m obiectele de -pescuit (Pecineaga-Caliacra).
Nimic nu pune mai mutt in evidenta influentele diferentiale ale medului natural
decat materialul utilizat in construirea acestor gospodarii. Lemnul masiv in regiu-
nile de padure, chirpicii din pamant in regiunile de campie, stuful si papura pe
malul apelor sau in balta Dunarii. Linia arhitehtonica este determinate de mate-
rialul pe care omul it are la indemana. Dela dimensiunile impunatoare, in forme
geometrice perfecte, ale casei spatioase din Sant-Nasaud o asezare care inles-
neste respiratia libera si odihneste, intr'un spatiu larg, omul inalt si voinic din
granite, pe masura bradului folosit in constructii, la cochetaria eleganta a culei"
56
www.dacoromanica.ro
de stejar din Curtisoara-Gorj, in care se adaposteste gorjanul scund si vioiu, lem-
nul permite mesterului sateen, exprimarea gustului sau estetic in croiala arhitec-
tonica precum si in podoaba sculpturii... Pe chirpicii din lut sau pe mortarul zi-
dului, se imprima formele in relief sau colorile in alb, albastru si rosu, in care
sateanul isi exprima gustul pentru ornamentatia in reliefuri si decoratia in culori,
adeseori cu motive inspirate de flora si fauna locals.
Dace cineva urmareste inventivitatea tehnica in nascocirea incuietorilor din
lemn de exemplu (Moiseni,Salcuia,Nerej), sau compare constructia vetrelor, cup-
toarelor, cosurilor, dispozitia focului si drumul fumului dela o case la alta in re-
giuni diferite (Sant, Rusetu, Gorban) constatate" aceeasi accentuate polimorfie care
se adanceste Inca in gateala si dispozitia interioarelor (Dragus, Goicea Mare,
Stoicani) sau in croiala, motivele si coloritul costumelor.
Cats distanta este de pilda dela guba" mitoasa si scurta prinsa cu snur pe
spatele osanului din Moiseni, a carei croiala este de o simplitate si eleganta ui-
mitoare la tundra" alba, cu dine, a motului din Salciva, sau la sarica Oltea-
nului" din Tara Fagarasului", dela cusatura Brea, care constitue cosala" camasii
femeiesti din Moiseni, la bogatia luxoasa a cusaturilor din fire de our si la finetea
maiestrita a motivelor opregelor" din Sarbova Banatului! Pentru a intui aceasta
infinita diferenta dela un sat la altul, care rezulta din unicitatea absolute a fiecarui
obiect, si se compare de exemplu cantarul taiat grosolan in lemn la Moiseni, cu
eleganta liniei si precizia celui din Sant, sau se' se puns alaturea cupa si solnita
pentru sarea de bucatarie, scupltata cu atata arta in lemnul si scoarta de paltin
la Fundul Moldovei, fats de curcubata" scobita la Pecineaga si aservita aceluiasi
scop. Aceeasi diferenta sub raport estetic. Ici frumusetea primary, nestilizata, bru-
tala taietura de secure in lemnul de stejar masiv (poarta, tarnatul, fereastra din
Moiseni), dincolo broderia fins, incrustatura cizelata cu varful briceagulu;, de o
eleganta extrema, pe furca de tors din Tilisca-Sibiului. Aceasta diferentiere merge
adancindu-se dela o gospodarie la alta inlauntrul aceluiasi sat, dela un sat la altul
in cuprinsul aceleasi regiuni si dela o regiune la alta pe intinderea tarii intregi,
constituind infinita polimorfie a tuturor obiectelor materiale, rezultand din unici-
tatea for absolute, care exclude identitatea infatisarii mai multor exemplare, asi-
gurand tocmai prin aceasta mare varietate, originalitatea civilizatiei taranesti.
Acestor diferente din lumea formelor materiale, le corespund diferente spirituale
si morale tot atilt de apreciabile.
b) Cu toate acaste variatiuni si deosebiri provocate de cauze cosmice, istorico-
sociale si psihice diferite, toate elementele se topesc intr'o structure' unitary din
care se poate desprinde un alt caracter esential al intregii noastre civilizatii tára-
nesti, ale c'drei prefaceri neincetate pastreaza, cea mai inchegatei unitate stilisticd.
D3la un colt de tars la altul descoperi obiecte cu utilizare identica, cu in-
fatisare generals asemanatoare si adeseori cu aceeasi denumire, elemente comune
care revin dela o gospodarie la alta, ca insusiri reprezentative pentru o intreaga
si originals civilizatie sateasca.
Portile din Gorjul Olteniei si cele din Ferestii si Vadul Maramuresului, par
facute de o singura si aceeasi mans. Aceeasi croiala masiva in stejar, aceleasi pro-
portii, aceeasi imbinare echilibrata a stalpilor, tot aceleasi motive sculpturale
Vara se' mearga cu toate acestea la identitatea absolute.
Tot asa aceeasi cheie de lemn la Salciva si la Pecineaga, aceeasi cerga de
Jana in Caliacra ca si in Maramures, aceeasi ciucuri legati in romburi cu arniciu
colorat la Aservetele din Chiojdul Buzaului si Caluiapa-Neamt, identici cu drontii
stergurilor" din Moiseni. Acelasi busuioc sub grinda casei din Moiseni sau cea
din Borlova, cu rol identic
Pretutindeni obiecte cu intrebuintare magico-religioasa printre cele de intre-
buintare pur rationale. La Stoicani lopata de paine si matura de dupe use, sunt
57
www.dacoromanica.ro
aruncate din prag afara ca sa formeze in cadere, o cruce, menita sa potoleasca
vijelia la vremuri de primejdie. Omul savarseste acelasi act in Maramures :
Stalpari de salca Inca se pune in crucis cu lopata si cociorba... Ca sa
stee ploaia scoate, cociorba si lopata si la tocme in crucis... Doamne, raschira
Doamne, sogrinda si greutatea pe munti pustii pa unde nu se face roads "! 18)
Acelasi simt arhitehtonic, aceeasi ingeniozitate tehnica, acelasi spirit crestin,
al carui simbol crucea apare ptetutindeni. Pe smaltul talgerilor, pe covoare,
pe podisor (dulapior) sau in varful casei din Jeud, Maramures; pe papusele" din
cas, ofrande pentru biserica, in care s'au imprimat motive de sculpture religioasa
cu imagini biblice, la Traisteni in Prahova, pe cuierul metalic terminat in intreita
cruce, amintind Sfanta Treime, la Pecineaga. Pretutindeni, conceptia $i evlavia
cresting au imprimat pecetea for in toata infatisarea fizica a acestei civilizatii...
In general deci civilizafia noastrez seiteascei se caracterizeazei printr'o structure/
cu totul unitary $i precis conturata, care rezulta dintr'o infinite/ varietate de obiecte
indiuiduale deosebite, alcatuind cu toate acestea laolaltei, o accentuate/ unitate in va-
rietate. Aceste obiecte constituesc rezultatul muncii $i priceperii elementare tehnice
a satenilor, al spiritului for inventiv si al simtului artistic popular traditional, ilus-
trand totdeodata numeroase aspecte ale spiritualitatii tarane§ti.
c) Elementele componente ale civilizatiei taranesti sa trec ca mostenire, dela
o generatie la alta. Prin aceasta trecere civilizatia sateasca implica o permanents
colaborare din generatie in generatie, inlesnind desvoltarea unora dintre trasatu-
rile fundamentale ale spiritului popular si cu deosebire o transanta atitudine con-
seruatoare imbinata, totdeodata, cu o deosebitci pretuire a spiritului inventiv si a
dibaciei manua/e, ca puteri prin care seitenii izbutesc set perfectioneze sau se/ dePti-
pasca aceea ce au dobcindit din trecut. Aceste cloud atitudini sunt, in sufletul lor,
armonios echilibrate. Stricta respectare a datinelor si oranduirilor stramosesti este
o conditie inexorabila pentru normala desfasurare a vietii satesti. Cel ce s'ar abate
dela normele prestabilite risca o turburare daunatoare in aceasta desfasurare in
ritm si ciclu inchis. Tot asemenea obiectele materiale, incadrate organic in aceasta
vieata, intregesc si intaresc legatura poporului cu generatiile anterioare. Obiectul
faurit de gospodar sau de inaintasii sal, pastreaza cu sine o intreaga lume de
amintiri si intelesuri peste care nu se poate trece cu usurinta. Adeseori colectio-
narul intampin5 greutati insurmontabile.
Spiritul conservator se arata deopotriva de activ si de puternic pe plan
spiritual ca si in domeniul civilizatiei materiale.
Asa ni-i legea, asa ni cunoastem din batrani. Eu ci cunosc din parintii
mei, s5 stee acolo, pan' ce-oi muri! Nu le duca nimeni de cats olalta!" 14)
Cand organe administrative sau masuri de stat impun lucrari cari ating
aceasta atitudine conservatoare, durerea cuprinde sufletele oamenilor :
Eu astept ca sa mor aicea, tot in casa la mine!
Ies ,pans colo si parca ma prinde jalea sa ma scoata din casa pe care am
muncit-o eu!",
Pentru a inlesni aceasta deslegare, nici ofertele si tentatiile cu una mai buna,
nu suet eficace :
Tot nu mgni-i indemana ! ".
Intentia celor cari yin sa turbure ritmul natural si normal al vietii sociale
locale, in ciuda lucrului inceput deja si impotriva tuturor aparentelor, nu are,
dupe localnici, sanse sa fie dusa la capat si, in orice caz, gospodarii prezenti nu
vor putea ajunge inteo asemenea dureroasa imprejurare :

13) Zaharia Grigutg 47 ani,

Mama Grigore Nacu 38 ani. Cuhea-Maramureg.
14) Moiq Ion 70 ani Moieeni, Satu Mare.

58
www.dacoromanica.ro
 N'ajungem not 'Jana atunci, c'avem multi ani dupa cap !...
Cand o hi v'odata, cine stie ce boald ne-o pall !?...15)
0 Lorca' supra - naturals chiar, ar putea interveni sa le inlature nesansa de a
trai asemenea momente de intristare.
d) Dup5 cum calit5tile de omenie si vrednicie, de bunatate si moralitate
ireprosabila sunt apreciate in chip deosebit in vieata satelor, tot asemenea, in
aceasta muncd medesta de creeatiune continua cu toate ca manifestata sub
valul anonimatului cel care reuseste sa se remarce printr'o mai ingeninasa in-
ventiune spiritual5 sau o mai accentuate abilitate si indemanare manuals, este
in sat obiectul unei consideratiuni deosebite.
Perfectiunea caracterului moral ca si forta creeatoare in munca si arts, fac ca
s5 nasca in mentalitatea satului ideea indreptatirii unei vieti fare sfarsit de care
ar trebui sa se bucure oamenii inzestrati cu asemenea calitati:
Ricatu-i sa Putrezesti Lasa-ti mcinurile-acasa
Dupa cat de biota esti"... Ca -i Nutt sa putrezeascd."... 16)

Cu alte cuvinte Carla si bunatatea caracterului uman ca si harnicia si inde-

manarea sa manual:a, calitati din care izvorasc faptele creatoare in vieata socials
in genere, apreciate in esenta for intrinseca, sunt considerate ca singurele insu-
siri care justifica temeiul existentei umane si indrept5tesc sensul nazuintelor sale
catre eternitate. 0 asemenea idee si o atare consideratie si manifestare, maresc
Inca durerea despartirii din urma, punfind in evidenta totdeodata adanca pretuire
a acestor alese si rare insusiri omenesti. In asemenea manifestari satul se arata
a fi constient de functmnile creatoare pe care le indeplineste.
e) In toate manifestarile civilizatiei taranesti, nevoia de infrumusetare ramane
ca o preocupare constants... In serviciul imediat si direct al vietii din care r5-
sare, aceasta civilizatie dovedeste un continuu efort de a imbina utilul cu fru-
mosul intr'o armonie deplina, printr'o repetata si sustinuta nazuintd de arta...
Arta este aci o functiune direct& a viefii.
in general fiecare obiect pastreazdcel putin intr'un mic detaliu de forma
sau coloare urma nazuintelor, a spiritului artistic, a ambitiei, dace nu chiar a
orgoliului individual. Fiecare obiect apace intr'un proces creator complex, care
exclude cu desavarsire imitarea fidel5 si identitatea in repetitie... Satenii impru-
muta dela un sat la altul modele" si forme" pe care le servesc ca puncte de
plecare in lucfarile lor, dar nu be imita identic niciodat5... Sub nenumarata vari-
etate de forme, fiecare sat p5streaza insa linii ci culori preferate, care, cu toate
c5 nu se repeta in obiecte identice, constituesc totusi elemente distinctive si
originale, dela un sat la altul.
Dar asupra sensului acestor manifestari de arta taraneasca, trebue s5 amin-
tim faptul c5 nu exists o preocupare pentru frumosul in sine ca esenta estetica
pure, exprimata lute() opera de arta unica. Arta este, in vieata satului, o manifes-
tare generald si difuz5, inglobat5 in intregul ansamblu al vietii sociale, ca un ele-
ment indispensabil dintr'un tot complex de manifestari simultane. Nu exists o
nazuinta si o fapta creatoare urmarind exprimarea frumusetii pure in lucrari con-
crete de arts, ci intotdeauna preocup5ri si fapte multiple care urmaresc produ-
cerea unor obiecte cu functiuni diferite, cerute de nevoile imediate ale vietii in-
dividuale si colective.
Rare sunt in vieata satului obiectele al caror scop esential ar fi numai func-

15) Anica Ion Zait, 53 ani, Carnu-Podi§eni, Jud. Near% (Valea Bistritei), 4 Decemvrie 1943
16) Bala Floarea a lui Moi§ Gh. a Mustelii Moi§eni Sam-Mare.

59
www.dacoromanica.ro
tiunea estetica pure, cum ar putea fi considerate, de exemplu, putinele elemente
de g5teala si de podoaba...
In general sateanul faureste cu mainile sale proprii obiectele care r5spund
necesitatilor imperioase si imediate ale vietii sale zilnice, adica obiecte cu rost
practic utilitar si multiple intrebuint5ri rationale sau de aka nature, asupra c5-
rora el aplica dorinta sa de infrumusetare, facand din multe dintre acestea, obiecte
de arta reala...
Urmeaza de aci ca actiunea creatoare sustinuta de un elementar, dar accen-
tuat gust artistic, ca preocupare constants si unanimA in vieata satului, aplic5n-
du-se deopotriv5 asupra tuturor genurilor de obiecte materiale aflatoare intr'o
gospod5rie t5raneasca, nu este exclusiv un privilegiu al catorva talente, ci o n5-
zuinta generala si perpetu5, asa precum unanima este colaborarea satenilor in
creatinnile pur spirituale : cantec, basm, strig5turi, hocete, proverbe, etc.
Prin aceast5 participare general5 la acelasi unic proces creator se asigur5
colaborarea fortelor reale, inzestrate cu talente deosebite, si deci realizarea unor
obiecte care s5 satisfaca intru totul si deodata, cerintele vietii practice ca si ca-
noanele artei adev5rate.
Vieata traditionalei a satelor cunoaste o atmosferei social& proprie pentru sti-
mularea, manifestarea spontand si selectionarea normalei a talentelor.
Desi inchegat, ca unitate socials, intr'o structure traditional5 care ar putea
trezi ideia false a inchistarii in forme-ancesrale-imuabile, satul apreciaz5 talentele
si inclina spre fortele individuale ale imaginatiei creatoare care provoaca transfor-
mad in formele traditionale ale civilizatiei locale.
In evolutia normalei si autonomei a vietei sociale satesti, traditia, care educe
intreaga zestre de realizciri colective, isforice, atcit materiale cdt si spiritvale i ino-
vatia, care sta. mai ales sub imperiul fortei creatoare si al talentului individual, se
impletesc taolaltei intr'un echilibru armonios, din care rezultei o tendinfii lentd, dar
evident& spre perfectiune,
Este o perfectionare care se realizeaza in limitele viziunii si tendintelor co-
lective ale vietei sociale locale. Aceasta dicteaza canoanele si normele unei evo-
lutii corespunzatoare idealurilor sale proprii. Vieata satului este conservatoare §i
progresistii in aceeasi mcisurei.
De cele mai multe on ins5 si cu deosebire in ultima vreme, evolutia nor-
mal& si autonomy ", caracterizata prin acest armonios echilibru intre tendintele
conservatoare si cele progresiste, este tot mai mult turburat5 de interventia unor
forte exterioare, lipsite de intemeierea rationale si obiectiva a cunoasterii legilor
sociale, specifice vietii tar5nesti traditionale.
f) Civilizatia teiraneascit prest*une o imbin are armonioasei intre fortele creatoare
ale sufletului individual si asbiratiile unei vieti sociale care se desfcisoar& intr'o co-
muniune sbiritualei caracteristidi. Aceasta civilizatie este in intregime realizata prin
particioarea obsteasca a tuturor indivizilor si a tuturor generatiilor succesive.
Mlnifest5rile colective constituesc cadrul permanent in care se desf5soar5
actiunea individuale. Ele provoac5, stimuleaza si intretin forta creatoare personal5,
exercitand totdeodata o for coercitiva asupra vointelor cari ar nesocoti oblige-
tia de a se comporta conform regulelor prestabilite. Toate reuniunile sociale,
foarte frecvente in vieata traditionale a satului, la nastere, la botez, la hors, la
nunta, la biserica, la sambra oilor. la munc5, la sarbatorile de peste an, la targ si
la alte imprejur5ri sociale, implica incadrarea fiecaruia in anumite norme de corn-
portare, de imbracaminte, etc..
Opinia publics dirijeaza, prin judecata ei severs, manifest5rile, individuale
si cele colective dup5 regule sociale traditionale. Fata care, la Dragus, n'ar izbuti
sä se prezinte cu toate elementele costumului reglementar prev5zut pentru solem-
nitatea deosebita a initierii in dansul public, a doua zi de Craciun, ar risca s5
60
www.dacoromanica.ro
fie exclusa dela aceasta solemnitate si sa se fats de rusine in fata satului, ea si
intreaga ei familie.
Dar cadrul social cu reuniunile lui colective, imprima nu numai atmosfera
specifica a acestei civilizatii si totalitatea eleinentelor ei componente, ci provoaca,
sustine, stimuleaza si intretine two individuals care le realizeaza.
Pentru a putea lucra cu mainile for tot seeace imbraca intreaga familie, tot
ceace constitue gateala interioara a casei, toata zestrea fetei si a feciorului la ca-
satorie, tot inventarul de lucruri necesare dupa datina strabund la inmormantare,
fetele si femeile din Tara Oltului ca si cele din alte regiuni, se aduna in fiecare
sears in sezatori de lucru, cari incep indata dupa stransul recoltei si dureaza
'Ana la reinceperea muncii pe ogor. Sase luni din an, sears de sear* cu exceptia
ajunului de sarbatoare, care pentru Duminica, se compenseaza cu lucrul care se
face Vineri noaptea dela ora 2 pand Sambata dimineata, toate fetele si femeile
din Dragus, tinere si batrane fara exceptie, sunt adunate in grupe de cam 15-25
persoane la cele douasprezece gazde permanente din sat, doua pentru fete si zece
pentru borese". ezatoarea este un cadru si o unitate sociala complexa, cu sco-
puri, manifestari si functiuni multiple; economice, spirituale, morale, estetice, psi-
hice, sociale, etc., cari raspund unor variate necesitati imperioase ale vietii
umane locale.
Am amintit-o insa pentru ambianta de comuniune sufleteasca in care se
desfasoara si care are drept consecinta imediata amplificarea fortelor fizice si
psihice individuale. De aceea participarea absolut unanima a femeilor, chiar im-
potriva unora dintre adversitatile tot unei manifeste ale barbatilor, este liters de
lege. Stimulate de atmosfera generals, in care lucrul este sustinut prin cantec,
basm, proverb, snoava, ghicitoare, comentarea evenimentelor sociale si a intim-
plarilor personale, femeile isi prelungesc munca cu 5-6 ore din noapte, ceace ar
fi mai greu si adeseori chiar imposibil in casa proprie, unde lipsesc amintirile
stimulente si ,,patul e mai aproape", cum declara una dintre ele.
Aceas ambianta sociala mai are si o alts consecinta importanta : ea deter-
mina opozitia femeilor fats de unealta tehnica perfectionata. Torcatoarea, cu care
ar fi realizat intro ora de lucru cat in zece cu furca milenara, am gasit-o arun-
cata in pod :
Data ne-am duce trii cu torcatoarea in sezatoare ne mai putem intelege 7".
Rfispunsul subluniaza rostul social complex al acestor reuniuni, cari nu au
numai un simplu scop practic.
g) Cea mai importanta caracteristica generals a civilizatiei taranesti sta in
complexitatea semnificatiei si functiunilor sale, in care se remarca o impletire
permanents si o interpatrundere indestructibila intre cele cloud aspecte ale acestei
realitati sociale: materials si spirituals, ea fiind deodata si in aceas masura, ima-
ginea mediului natural inconjurator, a puterii creatoare individuale si colective
si a multiplelor structurari spirituale traditionale, in care s'a inchegat viata mile-
nara a acestor unitati sociale, cari sunt satele romanesti.
Civilizaia taraneasca are un sens complex si indeplineste deodata diferite
functiuni : economics, practice, rationale, fiind temeiul existentei materiale a vietii
umane; spirituals, servind actiunilor religioase, magice si morale ; estetice, intreti-
nand spiritul inventiv si gustul pentru arta ; socials si nationals, stimuland mani-
festarile colective in comuniune sociala, determinand legatura cu parnantul natal
si cu regiunea, aciancind coeziunea sociala si solidaritetea generatiilor prezente si
intarind lantul legaturilor putemice cu generatiile trecute.
Pentru a ilustra aceasta complexa functiune sociala, spirituals si morals, a
civilizatiei taranesti, pe care cercetatortil o poate urmari peste tot cuprinsul pa-
mantului romanesc, dam un exemplu de curand insemnat sub poalele Ceahlaului
si privind costumul traditional:

www.dacoromanica.ro 61
 La Carnu-Pod4eni gospodina are catrinta de Post cu t. oa le albe"...
Nu pui lir, nu pui flori! Cu lori mai intunecate ! Altele pui la sarbatori...
Dupe' casatorie feciorul nu mai poarta catnap cu flori!
Se fac tote dupe' inimei. i dupe' cum to afli!" 17)
Gama intreaga a sentimentelor omenevi i toate aspectele, evenimentele i
imptejurarile vietii sociale, au un corespondent distinctiv i caracteristic in ele-
mentele componente, in formele 9i motivele ornamentale ale costumului, in nuan-
tele culorilor lui.
loate seriile de obiecte materiale din gospodariile taranevi indeplinesc
functiuni sociale, spirituale 9i morale, cari stau in natura for insaqi, tot atat cat qi
rosturile for practice.
GH. FOGFA

17) Anica Ion Zait, 53 ani, Carnu-Podigeni, Jud. Neamt (Valea Bistrilei), 4 Decemvrie, 1943.

62 www.dacoromanica.ro
 ... ,,,,,4.a. v

.
J.,........--m*..,..;
..........0
326.23%'' ..,,,,....4,--.',....,-..---....., .........-
......-*---'
'1 ....,...-.... .......-"''.,,,,.....-
... ..-.
.......-,-.. ................

,"
,.0.1.4t,

. ,,,,,
.....-'.......;...."-....:',......- ,,,,,,,,,,1.1.1111......
.........,.......

,,
......................-............,-."'''''11:11,.....'':

,
....ow
,......,,,,,,........ .4,0,...,0 .....,.........*.,.,

',ie.",
...........a.,. ..., .e.e

^ '. h. 416i- ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

,,,,,,,,,, ,,,,,, , ,.........,,,,
00 10 f . ..
.... ....
77:-.."*'""".. ,,....,:,...,, ,, 41
... .1 ., . ,....
4A

.................r."'"'"...."-",.................., ,,,,, ...J.00,40,0,00,.. .........

,,,,,, ..,,,,,,,,,, 0 alls,
-,,,,, . . 4, ....
,,,,,,, , . ,,, ,,,4k. 'e
,...
'''.... ,,,,,,,,,, - .......................... ,
........,.........,,,,,
..00,......... /

-,
.....,.,.....,...,,,.....,...,...................,.........,....,,,,..,,
,..,..,,,,17::::,::::.............,.........e..,...",..,... '
''''''..._a**...".` .1 ;4
'-' ''... .-...-'''' , .....-*...
,,,,,, ,...... ,,,,,,,....I..,
.................,......................,,a,..
,,,,,,,I000
,,,, .. .
..sly 54,,
A
.---'. ,,,, - ....... .--- ,,,,, /..........,,,/.,
........ .
,,,,,,,, ,,... ,,,,, ........... ../.":::::. 0. 0.0..
4

....... .......-.,................................ f
:"7.7........,:::......itia:::...1 ,,,,,,,, .10011 0.1........ e : ; ..7"
....,.,,. .,... ........., :44 s. 0 .,,,.. --Ir....7C., . 0, ...0.. 6 ,
,,61 ,,, ............ 00 .1
OA

,.
..,..,,..,...,,,,,,
00
0 0.440. .....ene,.....,...

*0 ----------,
0.... . .........0
,,,............,....7..7....71:......1.7.:..""''...1".....".
4./ ...rot:41
...,.,..... A...-.
A....a ,,,,, ........,,,,,...,,
.-
. ., .0. - ...... ..........Z.1....4..
A 10 Is 0 4.472 44.4. ,,,,, .... 0 ,,,,,, o ,
..."24...................,./.,,,,,,,,,......+4,...../...,..,.....e.....e.o....,
..........,
...'"''' .....
'''''''
a.

,e4 111;1:4:76%T.;-74-.1I' kIaltia; ;11446.

Fig. 1. -- Casa lui Mo4 Vatsfi a lui Ion Cobut din Muzeul Satului. Mo4eni-Tara Oafului.

www.dacoromanica.ro
 :4111,11-0"
:k '
...IV, :.ri
V.
si
.0

. 1

1 ..
I
-
.
f

: 4C:
t,
. v
; / 1
' 'h.,
so

A'
1

t .....1

'id,
- 'a-
t'
'1
.:4 '',flt::'
ta. ,I ! to ... .
.

C r,v

.,. , . ..0'.

kyt-
. .

t..4.
414

l9 416 .

. h. 4. A ! 4,.1,. _..... I. i
!''. --'. ' ,..le "?;:

t., 41.41
c

t
,
A- :.-1.-
-Fir : .,
__;-...,1,1'4;....,.4i.:..,..4t}:t...)1iiry....71....*:....si,,,,,,,...

r4k- '
1.i`I IP r
, 1......---
...y _ .-
vA4
...,,,-14-

,
r:v1 :-.1.4....-v6c";`
ktio-rif.i...,
-.; - ..z.......

Fig. 2. Sub pomii infloriti. Mo4eni-Tara Oaplui.

Sk=_-

www.dacoromanica.ro
 i ni.I.C4UPPLrl
41!
z,
r ),.4.4 - .
, . 1

.
,......L.:1111 p t.
*.19 I 111: ' .4. 1.... y V-- 7" ''.- 0'
ti a ''. o' .

.
.
5
41, ..- -" :-.--,---;' ...41'
.5 -,!zetyz . . -
ry (..,
. " -14'
ri ..!
° ) ..: , 4.- t ,;',4, b--:-4. ,":4; 4,.:. ,-.11
J'
, t ...r -; - '- 'IS

11 'u 'a?

''
0 '

-
Fig. 3. Tineri instiiiitei. Moiqeni-Tara Oaqu lui.

www.dacoromanica.ro
 ', o 55_ c I

ti.
0 .4

bd.

4.

4
r"

-.I

Fig. 4. &area la capului cu podoaba de (loll Certeze-Tara Ciap lui.

www.dacoromanica.ro
 r

46.

Fig. 5. Coadele Impodobite cu florile campulul.

64
a
Certeze-Tara_Oaeului.

www.dacoromanica.ro
 .1

'11

fl

7.

17

1;r

Fig. 6. Gateala capului mireasa. -- Parul-sa o plasa migalos si maestrit lucrata. Moiseni-Tara Oasului.

www.dacoromanica.ro
,

4.
,

: I I

..

Fig. 7. Cu Coconut" in brate. Mo*ni-Tara °wink

www.dacoromanica.ro
 4t

4. II

.
410.4044-

Fig. 8. Tip de femeie. Moi§eni-Tara Oapilui.

www.dacoromanica.ro
 3
t.

I.
r

. )

I k:

,
'nfla
-
Ar
rt.
.1
\'
k\.

-$4
.1-

- I

Fig. 9. Tanar gospodar. Moiseni-Tara Ossului.

www.dacoromanica.ro
 '7

7
--
vt lib *
J fl
" el J. of
A
rol

-
a? a

4712'
if,
-

4 d
.
.

I. ,
I

y-

Fig. 10. Mare Ion al Parsei gospodar, hunt, Moieni-Tara ()wish

www.dacoromanica.ro
 t
4

f, r

.r:
o'

i
fp

. "
,

..
4
..
.
. '
t ....,,;
y ..._,
welL
u
F.
.
741
.

sq

n
M" I
.;.
,
'
I
4,f3.7',A

',

-41 ior*

1
, 2

1 .
.

t.
.11
r

1
I e

A
1
t cr,

.
i
E.
-°

-
744,
r- oat

_ I

Fig. 11. Bihar' cu guba" pe umeri. Moileni-Tara Oavului.

www.dacoromanica.ro
 7:A1
Id.
S % '40 ' #."'...r
.
.

..
.Al eri: ' 0 :.
.1
*.
v
' : .

. ''. ',1 : Yt:

6I ..
-' ,lisa.,; r.

!1 # I.- i 't' ".:-N. r.

1 I4 , '' , . 1 l'''..- t
4;
...
,
''.',,o,
1 Nat
..,,,, ,. , 4 ,
l',,i --
. A .11.-4
.>-'r N
1 ,I. :4:, s,
./'.', I g 2 .
- 11,.i,
I

17 4'vet_ I I* .1..f
;-`"
..
lit, i A

c. est
.,. - .
.

,
,
er __ , -3r. .-
A ..
c :1 ,, , 4....,. .,_ ...

TA, . ) A .°.
...

.... 41' t
.a

20',
"h`A
Nt VIZ
4
t
l.
t Ly
4.* ealp
A 1*,
N100 4.164"'
, 41N4r.'

.
.1
/c...t.11,1110 :if..
..04.1 ;

z*.. r- 2:

-VA

re.., A

Fig. 12. - Chemare la adunare ()Weasel prin tulnic" de dreg. Moileni -Tara Oaqului.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 t,
gm: .c

.:,
r
4,
. r , ' ' rs.: .- 441, . -.

6
vs . .

V -60, N7'.)sir°
T'
'1. .
1114

at 'Pg.,' ;
1- .. ri. ° L

. 1/7
',", 74,:, : .F.A., ,-04-1 (., -7 #. -
I .. 4.. '6.. V" ,
. ,
7A.
...
II of

,., .. ,.., r,
.
'tCf' ''',,,
,...
i a.
, v.
%':;
- n A V' r."-
3 J-.7'
14: ° .
Z.. 44 , s. 1,4
'''
g '
41 /
A
"0 si...
..
N
.,..,;:, .k.:. .1, ffr Alps: t 10 :A: ..eor
s

' 4. . j.
) *
.
,
;
f t h' .-
hl. s, ''..f. - L1. I D

1 1". E. ..
r "S'Llv, 4 .... 4,
- ..

_
.°
. .
1
1
\ ,..f

tli; ''6 I

- .
kr-.141C-
s

Fig. 14. Spectatori la nuntli. Fotografie Malta de dl. Philip E. Mose ly, prof. la Universitatea. Moiaeni-Tara Oaaulai.

www.dacoromanica.ro
 4,- Sr-.
,
e
o
I
.
. ri
W

44 4
.2,
pi ,,,... p
01 4 #.0

; N. A 1 0 4t1
II
R '4 ai ,
Y.
!;:" . .1* t .
o ,,, A, , ),:,
.- tod ,:,
.r
E:
.
..
. Y.)
'.
.

.3401
, hr
.11 A t
.,..... -- k" .. 1

3
,
k .

. ' 8 Tea. f I:" ,°°10:, r , 4.

.,,,, .,;,,4.0., 4

° .i. A.
r .
.:`
it. .s. .. .4.

/111111.
Pe
-
;, .
Ail,
?
-
,
L.
')
%

No; a

C '
1

:.- -.1-,C3
....
, - ... , ...... 4,
r 7.4; -..,..,,,r
. 9::2.17;"' .- -
1.
,.., ...I.
.. ,

.,, , ,....4... -, 1`
...
.A. .., .,.
,,,......
4.
4
44'44 -,
N -
4' . -- Av-
, . ,.....-41e ?... .... '''7!
.._-
,.
- ge
y;,. ..r.
..c. a 100 .47r.rt
,ao
, .....
....r.
444. -.'
44041..e.n .....4.- Of- a......
444
--
Y.
.; _ tee! - 0. 0, a
...- , .- ..
_
-
;. ''..., :
, ,,,,,:4
d ... 101.V.. - Z ...1.; ;
....0,
- .. "1
'''''''''' rAtetiro ,
04/54 (0.11 :'
4

J 4. ."
.4.4" .' 0..00014;k44 -,0
4..-... ,..,..
-4. -
L'
,......42,....4r. '.. i 4 ;, .:-Aumi --
. P:'. 'Z.. ..
,...,

001113.4
%J.' -444s
V. ,
.-....'
,Is:....
W

.1.04.4.
.,
4 ...4rfe;''
0*
- .
ii. a '-
1%.111G t
;.
10
. ..;;.4.a
., V41104 .I 4,
4,
44LU'"i.'
.' q..14.:'''... .." :00.:n.4!
. 4. 4"- 1,e4 : 44 % 1 4/11:{ 4 ri.F., -L, 44.,
: mei

,.
.. . --4..---..., ... ... _. , -.Am.,. - ow )`,;,,.... - - ._7410.4. ri...
-.. - ....
, _.
---fv.,- )..7.. 74"Iti'',2%.44
-
,
- 4.4 h.: -01, A
,_ -..elP:, :- ( .41.. flon,- 1 ...1.50 .:s4407.4.
....
Ell

Fig. 15. Prohodul de inmormantare. Olurile I colacii pe Coparaeni".Moigeni-Tara Oaaului.

www.dacoromanica.ro
 J

4
t AO
fl. . .-

13.
I

kr

13

r
4

A , .

rt

Fig. 16. Oi le cu clopot si colaci la gat se tree peste coparsen" si se dau de pomana. Moiseni-Tara Ow la
www.dacoromanica.ro
 ,

Irt

4. 4
to CI
a:

la..1 k r2i,

t
'a

CI
e"
011

..

&

Fig. 17. In pacea eterna. Sub crucile sculptate cu arta. Moiseni-Satu Mare.

www.dacoromanica.ro

PROCESUL EDUCATIV IN S.ATUL $ANT
DIN JUDETUL NASAUD
1. In studiul de NA vom incerca sd dam
ceva mai mult de cat prezentarea unei ,soli
primare de sat, cu rezultatele pe care legile
si regulamentele oficiale le cer dela o astfel
de institutie. Vom cduta din contra sa urmdrim,
asa cum se desfasoara intr'un sat, procesul e-
ducativ, in sensul cel larg si social al cuvan-
tului. Astfel de studii nu s'au facut de loc la
noi, deli ele sunt extrem de necesare si pen-
tru stiima pedagogiei si pentru practica ei.
Este adevarat ca asemenea studii nu stint nici
usoarc si de acest lucru ne-am dat seams si
noi, in incercarea ce-am facut aci. Dar socotim
ca inceputul trebue totusi facut. Se poate Inv*,
la urma urmei, si din greselidata vor finu
numai din ceeace se realizeaza efectiv ca bun.
Satul de care ne ocupdm este satul Sant
alts data Rodna Noud din tinutul Na-
sdudului. Geografieeste el se gdseste asezat in-
tr'o regiune muntoasa. Asezarea aceasta de-
termine felul de viata al locuitorilor, o vi-
sta aspril de contact direct cu greutati puse
in cale de nature, in primul rand.
De altfel, locul pe care stau astazi asezati
Shntenii nici nu are o vechime prea mare de
asezilri omenesti. Satul este un sat de granite,
infiintat abia in 1773, la numai zece ani dupa
infiintarea granitei insasi de &titre stiiptinirea
austriacit El s'a desprins ca o roire" din Rod-
na, care pentru acest motiv s'a numit Rod-
na Veche, el luand numele de Rodna Noud.
Sant i s'a spus mult mai tarziu.
0 -20 ani . . 39,50/0
34,8o/0
21 40 II . .
41 60 . . 170/0 Natalitate
60 + I . 8,71 Mortal Itate
1. Roman Cresin. Monografia comunei Sam. (Sociologie Romfineascd Nr. 5 din 1936).
2. Ibidem.
www.dacoromanica.ro
CERCETARI
In 1851, dupa cum se stie, s'a desfiintat
regimul militar, cu pronumat caracter comuni-
tar, al granitei. Dela aceasta data, viata satului
Sant intra tntr'o noua faza.
Am putea imparti evolutia satului an in
trei faze mai importante: a) faza granicereasca
(1773-1851), inchisit comunitarrt si tnilitara,
cand populatia creste rapid, numai cu exce-
dentul firesc local; b) faza de imigrare post
grdnicereascri (1851-1900 aproximativ), cand
populatia creste repede si prin imigrarile pe
care conditii economice favorabile le provoaca,
odata cu ridicarea oprelistei, existente anterior;
c) faza de emigrare post- granicereasca, care se
prelungeste pana azi, cand s'a ajuns la un fel
de saturatie demografica si de aceea incep e-
migrarile.
In 1800, Santul are numai 170 de locuitori.
Numarul for se tidied in 1850 la 451, iar in
1900 la 1831. Dupe aceasta data cresterea se
face intr'un ritm mai scazut. In 1935 avem
2352 locuitori si o pronuntata tendinta spre
emigrare. Este probabil, asa dar dupa cum
se remarca intr'un studiu demografic asupra
satului ca numarul de 2000 de locuitori
constitue limita populatiei, ce poate gasi condi-
tii favorabile de viata, in situatia actuala e-
conomica a satului 1).
Acest lucru iese si din compozitia actuala a
satului. Distributia pe varste a populatiei din
Sant, precum si miscarea comparative a po-
pulatiei din acest sat, fats de judet, tinut si
tars intreagil due la aceasta concluzie 2).
Transil- Muntenia
Sant Ndsaud vanla °mania
Moldova
31,70/0 30,40/0 30,4"/0 42,20/0 36,3 °/a
17,40/0 19,00/0 19,10/0 22,2°/0 21,10/0
63
 Cifrele arată o vigoare biologică deosebită a
elementului uman, dar şi pornirea spre o in­
f/'ânare Il desvoltării vieţii. Cauza nu poate să
fie aşa dar de natură biologică. Ea stă in con­
diţiile economice tot mai grele. Un semn,
acest sens, îl formează tendinţa spre emigrare,
precum şi numărul mai mare al femeilor de
cât al bărbaţilor (1178 faţă cu 1153);
este practicarea avortului pe o scară destul de
ridicată. Faptul acesta, denumit in sat "secre­
tul" satului, nu este, în realitate de
secret. Despre el săteanul Nestor Cotul spune:
Secretul din comuna Şanţ, care se porneşte
"
şi se lăţeşte zilnic din cauza lipsiţilor de pă­
mânt, s'a născut că mai multe familii au în­
cetat de a-şi mări familia de câte un copil.
Aş a avem peste 20-30 familii numai cu un
copil. Sunt familii care au câte doi
n'au de loc. Am urmărit cauza şi am intrebat:
cum de aveţi numai un copil? Mi -au răspuns:
nouă ne este d'ajullS, căci să avem mai mulţi
şi să-i vedem necăjiţi, mai bine să
vem" 3).
Toate acestea concordă şi cu evoluţia vieţii
economice din satul Şanţ. In 1851
Şanţ 109 familii, având fiecare în medie câte
15 jugăre. In 1896 sunt 400 de gospodării şi,
cu toate că suprafaţa proprietăţii totale se mă­
reşte, revine fiecăreea numai câte 7,7
In 1937 situaţia este şi mai rea. Sunt acum
În comună 730 de familii, stăpânind câte 4,8
jugăre fiecare 4). Această stare a adus şi un
lucru bun: sforţările locuitorilor de a folosi
fiecare petec de pământ, muncindu-l
mai mare grije şi, după puteri, şi cu mai
multă ştiinţă. Dar sforţări şi mai mari se cer.
Trei mari îndeletniciri au Şănţenii: cultura
plantelor, creşterea vitelor, tăiatul
lemnelor din pădure. Şi aci, ca în multe sate,
exploatările ţărăneşti n'au Însă prea pronunţat
caracter comercial. Nu se munceşte atât pentru
câştig, cât pentru indestulare; cheltuelile făcute
cu exploatarea nu reprezintă de cât
faţă cu 64,540/0 cât reprezintă cheltuelile fă­
cute eu menajul şi Întreţinerea familiei. Impor­
portant este apoi faptul că îndeletnicirile prin­
cipale, agricultura şi creşterea vitelor, satisfac
nevoi casnice, pe câtă vreme, pentru
3. Nistor Cotul Despre «secretul", din com. Şanţ. ("Sociologia Românească" Nr. 7-9 din 1938).
4. Iosif Jivan Evoluţia proprietăţilor din com. Şanţ. (Sociologie Românească Nr. 7-9 din 1937)
S. D. Ţiculescu. Câteva date despre exploataţiile agricole din Şanţ. (Sociologie Românească.
Nr. 10 din 1936).
64 www.dacoromanica.ro
bani de cheltueală, gospodarul - aici se zice
"economul" - recurge la vânzare de vite sau
la muncă lăturalnică 5).
Acestea sunt temeiurile de viaţă ale Şenţe­
în nilor. Pe ele este aşezată viaţa lor sufletească.
Un fapt fundamental în viaţa sufletească a sa­
tului Şanţ este acela că el a debutat în exis­
alt semn tenţa sa ca sat de graniţă. Faptul acesta a im­
primat colectivităţii săteşti o anumită discipli­
nă şi fiecărui şenţean o dârzenie de caracter
loc un remarcabilă. Buna stare relativă a locuitorilor,
faţă cu ţăranii din împrejurimi, ajută şi ea la
Întărirea acestei trăsături de caracter. 'Stăpâ­
nirea ţinea şi ea la acest lucru şi-i dădea spri­
jinul său. Acestei stări de lucruri i se dato­
reşte mentalitatea de un nivel mai ridicat a
satului. Satul Şanţ are. printre locuitorii lui
şi care cel puţin o duzină de ţărani curaţi, cu care
paţi discuta probleme de ordin general, de la
înălţimea la care o poţi face cu intelectualii
obişnuiţi ai satelor. Satul are, de pildă, în
nu-i a­ mijlocul lui, figura de patriarh a lui George
Olaru, care -are bibliotecă personală de 516
volume, în afară de manualele didactice, -
erau în toate cetitc şi răscetite, şi ţinute într'o ordine
perfectă. Este adevărat că George Olaru este
o excepţie. El are şi câteva clase secundare,
iar în viaţa satului a ocupat diferite demni­
jugăre. tăţi, între care mai ales pe acelea de delegat
şi de casar". Dar chiar ca excepţie, Gheorghe
"
Olaru este o excepţie a satului lui.
Restul satului nu este ca George Olaru,
dar este, în orice caz de-asupra mediei satelor
cu tot româneşti, din acest punct de vedere. Cinci­
zeci şi doi de locuitori, luaţi la întâmplare,
s'au prezentat, în această privinţă, astfel: .din
totalul lor - toţi ştiutori de carte - numai
şi căratul trei spun că nu cetesc nimic. Dintre ei, apoi,
20 au şi cărţi personale, iar ceilalţi cetesc de
împrumut.
Comparând cărţile posedate cu cele cetite,
vedem o mare asemănare în distribuţia lor, dar
35,460/0, şi unele deosebiri. Ţăranul ţine în biblioteca
lui ceeace socoteşte că îi este de permanentă
trebuinţă. Astfel el poate să aibă. - donată
sau cumpărată o carte,' pe care, după ce a
-
cetit-o, o aruncă sau o rupe. "De care n'am
a avea lipsă nu ţiu", zice locuitorul Iacob Pomohaci.
 Carp posedate Carp cetite
Felul cartilor posedate sau cetite
de 52 de locuitori din *ant Nr. 0,o Nr. oi,,

Literatura religioasa . . . 46 24,8 59 25,2

Literatures culla, laica , . . 33 17,7 69 29,4
LiteraturA populara, laic A . . 30 16,1 42 17,9
Con(inut variat . . . . 26 13,9 12 5,1
Calendare . . . . 25 13,5 15 6,4
*tiintg de popularizare . . 13 7,0 21 8,9
Istorie . . . . . 6 3,2 7 2,9
Despre granit6 . . . . 4 2,2 4 1,7
Legi . . . . . 2 1,1 2 0,8
HigienA . . . . 1 0,5 4 1,7
TOTAL 186 100,0 235 100,0

$i nu numai satenii fac asa. Asa se explicit'
marele procent de carti religioase, pe care sa-
tenii le tin in casa tor. Scripture, cu aceea
m'am ocupat mai mult, zice Iacob Domido,
fruntas santean, in varsta de 49 ani. Cared (o-
mul) o arena cases, e Ca si cum are notarul
legea lui. Nu trebue sa spunii pops cc sa fac".
Este in marturisirea acestui crestin greco-ca-
tolic si o nuanta de protestantism, fireascii in
acest colt de nord al Ardealului.
In repartitia cartilor cetite gasitn mai mult
influenta momentului si a diferitelor intam-
plari extcrioare: creearea unei biblioleci satesti,
propaganda carturarilor, trecerea unui colpor-
tor de carti prin sat sau o modes pur sateasca.
Sunt de remareat aci procentele maxi aratate
pentru literature culta, pentru stiinta si pentru
higiena. Ele denotes un spirit progresist re-
mareabil. Deocamdata spiritul de innoire isi
face cumpana cu cel de conservare, dar e de
presupus ca ideeh de progres se va incetateni
tot mai mult.
Cetim evolutia lento a spirituliti sentean in
aceasta directie si in alte manifestari ale sa-
tului. 0 pilda vie, intre allele, o ofera cons-
truirea caselor. Gasim in $ant doua tipuri fun-
dumentale de locuinte omenesti, pe care le-am
putea numi tipul vechi si tipul nou. Tipul nou
este o forma de evolutie a celui vechi, prin
deslipirea anexelor, de corpul locuit de oameni.
Evolutia s'a facut deci dupii indieatiile stilului
existent si in cadrul specificului regiunii. Im-
presia aceasta este intarita si de tipurile de
tranzitie, care insumeaza un numar destul de
important de locuinte 6). In general, 95.20o din
locuinte se incadreaza in aceste tipuri, in care
sta spiritul conservator al satului, cu tendintele
de transformare pe linia lui proprie. Un pro-
cent de 4,80o insa, de un tip cu totul nede-
terminat, manifesta si tendinte de neconformare
sau de innoire mai radicala. Conformismul este
deci destul de puternic in $anc; dar brcsa in
el e facuta.
Sufletul santcan acesta este: satul ca sat este
inchegat si conformist, dar este destul de des-
chis si spre lucruri noui. Cci ce y in de se
aseaza in el i se asimilcaza destul de repede,
asa cum s'a intamplat cu cci alive Italieni,
Sari sau Unguri si cum, in mare masura, s'a
intamplat si cu cele cateva familii tiganesti; dar
stint si exceptii. Exista in $ant doi americani",
senteni care au trait in America: Timoftei
FiIipoi si Vasile Martin. Primul, dupa intoarce-
rca in sat, i s'a integral complet din nou; cel
de al doilea a ramas cu sufletul pentru viata
din America, pentru marina si pentru sport 7).
Am putea earacteriza, in general, $antul si
viata lui sociala ca fiind poate in ajunul unei
crize. Din punct de vedcre demografic si econo-
mic el se gaseste la o limita. Dincolo de a-
ceasta nu se poate trece, cu actuala sa structura
sociala si culturala. Perzistenta in aceasta stare
poate sa duca sau la emigrari in massa sau la
mizeric si decadenta. Iesirea din impas n'o poa-

6.1. Petrescu-Burloiu. Tipurile de casa din $ant. (S. R. Nr. 7-9, 1938).
7 Vezi: Aurel Boia. Integrarea Tiganilor din Sant. (S. R. Nr. 7-9, 1938); Philip E. Mosely.
Lumea psihologicA a unui amarican din $ant. (S. R. Nr. 7-9, 1936).
5
65
www.dacoromanica.ro
 le aduce de at o schimbare deosebita in vi- pat dupe,. nastere, mama sa nu mearga prima 1ce foc,
ata si structura lui. Se intelege a nu stn nu- ca atunci baetul cola are val cu focal si poate set
mai irr puterea satului an sa faca acest lucru, i se traga mai tarziu rAu din el. Daca more la
cola cu apt are sa aiba val, se poate si in-
dar in necesitatile unui sat putem surprinde neca. Prima data cAnd to scoli e bine sa mergi
multe din nevoile satului in genere sau cel la mast. Si data ai fate, sa iei ceva de lucru; dacA
putin a satului romanesc. Una din laturile im- ai fecior iei dupli a lui lucru: cartea, or scrii ceva.
portante ale transformarii necesare, in acest Ca de astea sa aiba noroc in viatri".
sens, este schimbarea de ordin cultural, care e Toate ingrijirile, pe care mama le da copi-
menitrt ss dea satului o alts mentalitate, cu lului, pornesc, si ele, din acelasi fond de cre-
alte orizonturi. Scoala si educatia t i au aci dirge vii inca in popor.
rostul for prelios. Prin ele se pot ,.twinge, eel
putin, o parte din dificultaitile care alcatu_esc Pentru copii pant la vase saptAmttni, data o
criza despre care am pomenit. femee intro in cast Ii e cu rrindurile (menstrua-
Prin edutatie nu trebue sit intelegem inset Oile rt. r.) si n'o spus, or doara ti-e rusine s'o
numai actiunea obisnuita a scolii, ci intregul intebi. u bine sa legi o canura rosie de lanai vi
proces de formare a omului. Functia educative nu o bucata de fus parasit la use, la tatiini; iar
pe prag o potcoavA dela cisma. Si be bati. Si cand
nu asteaptrt organizarea scolii pentru a se ma- le bati, 16 bati cu gandul cola di cum s'o pArasit
nifesta. Scoala este numai una din formele el fusel, asa sit se paraseasca si dela copil, sa." nu se
de manifestare. In sat, si inainte si dupa apa- lege rAnduelile dela femee si sa fact rosi. Si asa
ritia gcolii, au existat si exist& inca si alte copilul scapa. Nu capita rosi". (Informatoare Cor-
nelia fliesi).
institutii educative traditionale. Acestea, cu voia
eau, lark' voia noastra, au o mare influents a- Alteori, dupa cum am mai vazut deja, o
supra a ceeace am putea nurni pedagogic credinta religioasa este pusa in locul uneia ma-
culta. gice. Aci se vede influenta bisericii, care, mai
Trei laturi trebuesc luate in considerare, ales in trecut, a dus luptrt ancena cu magia,-
and ne ocupkm de educatie in sensul arittat Un obiceiu, intro altele, arata bine aceasta
aci: latura biologick latura economic& si cea mentalitate: este obioeiul ascumpardrii copiilor,
cultural& in sensul restarts al cuantului, dupa botez. Prin botez, spune aci credinta po-
sanatatea, gospodaria 1i viata spiritualii. pularii, copilul nu mai este al parintilor, ci al
Cum se prezinta ele in Santul Nasaudului,? nasilor. De aeeea trebue rascumparat.
Educatia traditionala a satului SS an Copilul trebue rascumparat tit altfel nu e al
mamei, e al nanasei. $i data se intampla de
moarc nerriscumpArat, 1111 se roaga pentru mama,
2. Formarea omului in conceptia popu- se roaga pentru nanar. Ca sa-1 ritscumperi, duci doi
lar& incepe, cum e Ssi firesc, cu grija pentru colavi marl, un stergar frumos sau altceva, o cups
cresterea trupeasca. Observatia empiric& si cre- de vinars. 0 sama mai duc si placinte, cei bo-
ditnele, pe care omul simplu si le face despre gati. Nanasii Inca mai fac o Ora de mast ca sa
viatrt, determine prictica -pedagogiei traditio- pitreaca. Si data mere la nAnase, pune colacii pe
mast si spune: sa fie cu voe bunt, cu aiasta vreau
nale si aci. sa raseumpAr copilul". (Inf. C. I.).
Vom incepe cu nasterea. In satal Sunt, ca
pretutindeni aproape la %ark lumen crede in In alte cazuri, credintele religioase sau tole
ursitoare, care determine dela nastere destinul magice se impletesc cu masuri iesite din ob-
omului. servarea lucrurilor. Masurile privitoare la hrana
Ssib'autura copilului sunt in aceasta categoric.
Despre ursitoare se spune din batrAni ca, in
ceasul. and se naste copilul, stn la fereastra si ttr- La inceput dam copilului tats. Dada mama e
zeste viitorul. Omul din cast nu poate Mink Noi liiptoasa, u da si pAna la doi ani. Eu n'am dat
tole mai tinere nu credem. Azi a -*tit aceasta ere- atAt: numai un an si trei luni pana la un an ju-
ditto, Ca apoi numai Dumnezeu poate sa soroceasca mate. C4nd se intarea i se dt numai lapte, apoi
ursita omului". de'1te1ante mrincad. La inceput copiii se last cu
Cornelia Iliesi, informatoarea noastrA, in sufletul grcu. Da' se 'nvairt. Sunt uncle femei, necajite care
careia, dupe cum vedem credinte mai noi, se luptii se duc la lucru. Last acasa pe cote un copil mai
cu altele mai vechi, nu este totusi mai putin su- marisor. Aista u di sa miinance si ce nu-i bine.
perstitioasa. Sau line mama de la. crimp cu tata statute. Atunci
La noi, zice ea, e asa ca, data s'a sculat din vine ca baetul se imbolnaveste. Da' femeile ltiu sa

66
www.dacoromanica.ro
mulga Vita pe. o carps. Credinta noastra este ea a-
tuna cand mulge gala, femeea sa stea pe un fier
rece. Altfel se pierde tats. Da' femeile din graba
dau gi asa tats si atunci copilul capata boala de
pantece: mere afara numai verde. Credinta noastra
este' ea, data un copil suge mai mult timp, e mai
greu la cap. Da' cu toate astea femeile noastre, ca
sa nu cada insarcinate, dau si cate doi ani late.
Far' pana la un an e bine sa dai talk. Ca gi mar-
haile: data vitelul mananca iarba inainte de vreme,
capata burta mare gi nu e bine". (C. I.).
Intarcatul oopilului e un eveniment 0 pen-
tru el si pentru mama.
Femeea isi pune in gaud sa intarce copilul, sa
zicem azi dimineala. Si de cum, a pus in gand sal
faca, nu-i iertat sa-i mai deie. Apoi se face stri-
goi. Omul care o capatat tai,a asa, cand o fost mic,
geoache (deoache n. r.) la tot on se uita, ca e om
ea e marha. Are ochi rau. Injarcatul se face in
tot felul, dupe' cum poti iegi la creanga verde, a-
dial la bine. Care are putere cumpara intarcatoare
dela potica. Aceea e amara gi se pune pa tats. Si
baiatul cand o prinde in gura e amara. Apoi u mai
facem gi aga din gura, ca sa se suarbeasea. Altele
ung pita cu miere si presara piper ca sr. piste la
limbs. 0 seams o ung cu funingme. Atunci trebue
sit stai tot in picioare pe langa copii, ca atunci nu-i
nimie bun la ei. Nice afara, nice in casa. Nu se
simt bine. Ii fierbanta. Destui la 2-3 saptamani
capata fierbinteala. Atunci le dam spa cu tudir si
cu lamae. Se infierbanta gi femeile de ca-ta care o
slat. Da' ele o mai mulg. 0 scams se ung cu ai
pe spate, in forma de- truce, ca sa se inloarne ".
(C. I.).
Dupa ce copilul a lost intarcat, trebue de-
prins treptat se' uanAnce, ceeace nu-i treabil
prea usoarg.
liana la 4-5 ani, luam pe copil in poala la masa.
Il hranim cu lingura cu care mananca gi mama din
blidul ei. Se mai gi mesteca in gura, mai ales la.
inceput. Data sunt mai mail, le dai mesteca
ei. Peste zi mai cer cate o bucata de pain si sbur-
da la joaca. Masa cata sa fie tot gata pentru ei.
Ca toad ziva mananca. Eu nu i-am oprit dela
mancare, ea nu mananca mai mult de cat le tre-
bueDa' numa sub paza. Altfel mai mult prada.
Trebue sa fii tot daseal langa ei, pgmas-a mari.
Altfel o seams apuca ii cu mina stangli gi se in-
vatit aga. Le arati cum sit apuce gi cum sa, faca
Coate cele". (C. I.),
Copilul trebue invalat apoi i sti bea.
Ptina-s micuti sug tata, nu le dam copiilor ape'.
Apa nu poate sa le -kcal bine. Mai tarziu le dam.
Da' iarna nu le dam sa suga . ghiata gi nici vara,
spa prea rece. Vin nu le dam la eopii. Inca ginars
(rachiu dulee n. r.) le mai dam. Tare se bat ei
,pentru el. Le dau din femei sa mai doarma. Da'
www.dacoromanica.ro
nu e bine sa le dai mult, ca se imbatil. Le da o
seams ii cu lingurita. Da' nu. e regula, fur' numai
cand ai in casa. Uneori se da ginars gi pentru dia-
ree. Da' tare putin". (C. I.).
0 alts grije: baia oopilului si deprinderea
cu curktenia.
De cum se Ins°, copiilor li se face scalda de
doua on pe zi, pana la jumatate an. Dupa aceea
gi numai odata. Scalda se face pentru cw..atenie si
pentruca doarme copilul linistit. Se simte ugor, gin-
desti ca s'o dus ceva greutate de pe el. Scalda se
face cu spa. Pena -s micuti, punem gi burueni: ro-
maniM, marar, muguri de arini. Mararul si mugurii
de arini sum buni ca sal se ducii cel peril" (bro-
boane rogii n. r.). La cap,spalam cu sapun. Nurnal
grijim sa nu mearga la oci. Se spala ass sa nu
faca aschii, un fel de scoarja de matreatil. Si
untul de of este bun: il ungi pe copil dupa cc 1-ai
scos din scalda. Care nu-i grijesc, palest bugate cu
ci: seoarta le strange capui doare. Si din du-
rere de cap prinde sa le cure gi ocii. si -i tot slab
gi de oci gi de ureci. Gaud c sa-1 sealzi, copilul e
luat din raze (scutece n. r.) pe mane stings gi cu
dreapta it uzi putin pe spate gi pe cap. Apoi it
rastorni cu fala in sus. Ii tii main le gi-i pui apu.
Ape o incerci de-i calda cu mane gi mai mult cu
caul, ca acolo o simti mai bine. Dupa co 1-ai
spalat, it seoti afara. Dace' e cu grumazul scurt, 11
id de cap, de la urechi, si-I scuturi o leaca. Aga
se lungegte la gat gi nu mai are innecaciune. Nu
fluera in gat cand doarme. Child s'a gatat, it urfu-
gem. Apoi it apasam cu degetul pe buza de sus gi
cu doua degete dela radacina nasului spre varf, sa
se ageze nasul frumos. Zicem MEL- facem truce
pe cept. Mai tarziu nu mai facem scalda aga de des:
odata pc zi, apoi la doua zile sau odata pe sapta-
mina. Cand incep sa mearga mai mult vara u spell,
ca se murdaresc. Eu le-am facut in toata saptamana
odata, pana o lost de 3-4 ani. Si omul mare e bine
sa se scalde aga, da' pela not e greu. Cand sunt
de 4-5 ani se spala ei. Apoi se due de se scalda
gi la ran. Da' tot le mai facem lama, baler la o
lunu. IlL Tice dimineata, copilul trebue sa se
spele pe rata. Dupa aceca se sterge cu un gtergar
gi apoi la rugaciune. Fiecare copil face singur. Cei
mai micuti lac cu cei mai maxi, iar de nu, cu pa-
rinlii ". (C. I.).
0 adevarala problemil pentru mame este
udul copiilor.
pana la doi-trei ani e greu. Ar trebui sa se
priceapa ei, sa se scoale. ySr asta /llama dela mame.
D'aci n'ar mai fi iertat sa se ude. Si ea am patit-o
odata si n'am stiut co sa fac. S'a vindecat copilul
singur. Spun femeile ca e. buna funie dela om span-
zurat sau, de nu,, gi funie de gasit, cu noduri. Se
arde, se face cenuse, se fierbe in apii si fad aga
un fel de tei (ceai) 0 se da cateva picaturi de
mai multe ori. Se mai pune gi pita uitata yr cup-
dor, ca se usca tare. 0 farami gi o pui in ceva
supa sau lapte. Si and o farami zici:
67
 Cum s'o uitat painca 'n cuptior,
Asa sa se uite (cutare) de a mai uda in pat.
Darn -i int eti sc dcda. Far' dacii-i boala n'ai cum".
(C. I.).
Sa vedem neum imbriteamintea copiilor si
modul cum ei sunt deprinsi sit o poarte. E si
accasta o mare grije.
Cut sunt micuti, copiii se infasa. Se infase de
cum se nasc, pana la un an. Minute le le lasi afara
dela sase saptamani, sa se mai dedee. Chicioarele
It infesi mai binc: sa nu den din chicioare cii se
trezese din somn. Se infase copilul sit fie drept, ca
vi /Asa multi sunt cu chicioarcic strambe. De la o
luna ii lasam si desfasati ate un teas. Se mai
Often. La botcz unii ii due in fesi cumparate si in-
t cliti in camasa tatci, ca sa fie barbatosi. Pima
prinzi a-i lasa mainile afara nu-i dai camase. Cio-
rapt li sc da cam de and incep sa fie lasati. des-
fasati. In cap li se pune naframa, care se lash' pe
sub brat si se leaga. Cand s'au mai marit, li se da
ea cum c portal nostru. La copii nu se face ceva
care nu c la oamcnii marl; numai a mai mic vi
mai subtirc, en sa nu-i roads. La copil atata-i deo-
sehirca: naddigutii se fac fara fund, pima la 4-5
tn, pana-i el in stare sa se poarte. Ei se mai mur-
darese. D'apoi noi ii mai amagim ca sa nu le mai
dam, daca se murdaresc". (C. I.).
In ce priveste locuinta, copiii Ia tars n'au
camera separatii. Cat sunt mici dorm intr'o
copse, iar copiii celor mai instariti, intr'un
leagan rudimentar. Mai tarziu dorm toti cum
pot, in paturi comune sau pe uncle apuca.
Noi, nice Cornelia Iliesi, avem vase asi (ca-
mere n. r.): douit asi mad, doua tinzi vi cloud
eamari. Iarna slam toti laolalta opt si cu o slu-
gs in casa cea mare. Cand da caldura ne mai
rarim ".
Dar grija cea mare a parintilor si in spe-
cial a mamei este ferirea copiilor de boale §i,
in caz de imbolnavire, vindecarea lor. Mamele
sunt nevoite sit cunoascii, adesea destul de bine,
o multime de boale si tot afatea leacuri.
Mai grey boala pentru copii e tot boala de pun -
tere. Care-s micuti sunt opriti dela ota. Li se da
ceai cu tucar vi durezi asa o zi doua. Care-s mai
mad, It dai tot ccai. Daca e mai rau, te dud In
doftor. Femeile Sc mai due qi pe la moase. Mow
ii unge cu ant vi cu farina de malai cold, sus la
buric. Mai dam si cu spirt de vinars. In el jrunem
ou crud si se punt la buric. Alte ori copilut ritceste,
capita gutunar. Atunci fad spirted in douit, in trei
sau in patru, dupa cum; e etatea si it freci pe tot
trupul repede, ca sit se infierbante. La urmit tl pui
in pat si-i dai un ceai fierbintc. Eu am invatat si
dela doftor si dela fcmci batrane. Una dela alta.
68 www.dacoromanica.ro
Le invatam si dela mame, le vedem tot mereu
si facem si noi. Cate odata copiii mai capata si
fapt sau blanda. Se is din vant sau ca -i lua o ca-
mese de pc ruda (prajinit n. r.' de-afara vi n'ai ti-
nut-o un pit in case. Poll s'o imbraci si mintenasi,
da' atunci s'o scuturi de trei on de-asupra focului vi
sa zici: ie-ti focule focul! Dacit o ajuns de arc fapt,
prima prabalueste femeea cu aghiasma si da tot in
jos. In sus nu-i iertat. $i iar spui: ie-ti focule fo-
cul! Apoi sf cu sacul cu care duel la mortal dai,
tot de trei vi de noua ori. Femeile mai fac vi cu
sortul pe care-1 poarta vi cu traista, in care dau
tailor ovaz vi cu gunoac dela porci, de unde dorm
ci. Le innozi vi faci noua vi en fiecare dai in jos
si zici: ie-ti focule focal! $i le svarli in foe. Sortul
vi traista si tate cele se svarle in pod, ea sit se
duca faptul. Daca in caz nu se ascunde faptul,
merent In moara si aduccm intr'un vas apa de pe
roata morii, dimineata tare, Irani, nu rAsare soarele.
E bine sa nu tc vaza morariul. S'o furl. Si de unde
o lei pui putinit pita cu sore. E bine sa fie mo-
rariul casatorit de prima data. Cu accea apa tc duci
In baba si-ti descants vi te split Apoi apa accea o
tipi pc apa". (C. I.).
0 boalii obisnuitil copiilor la taril sunt petele
rosii pe obraz. In *ant sunt numite scurt
rosi". Cauza?
Pima in vase sliptiimani noi zicem ala: a nu
intre o femec in casa dacit are rimdurile. Sau daea
antra, sa spue vi sa atinga copilul cu poalele ca-
mcsii si sa spunii: eu sunt hada, copilul sa fie fru-
mos. Femeile de regulit spun. Da's a. dracului multe
vi nu spun. Atunci copilut capata, ca la jumatate
de an rosi. $i astea pot sa-i ramand pc viata. Destui
vi mor din de. Fac femcile, da' nu prea se vin-
decd. Uncori e mai usor. Numai atunci nu-i din
randurile femeilor. E din focurile barbatilor. Cu
pleaca cu tigarea aprinsa din casa si nu e bine asa.
Uncle femei se due In faur in trei zile 51-1 atingc
faurul cu focul MA vindea. Da' asta numai and
e din focul barbatilor". (C. I.).
0 alto boala popularit, care, in fond, aco-
pere alte boale necunoscute poporului, este
deochiul.
Pcntru geoci ca sa feresti copilul, cumperi dela
burcasi (negustori ambulanti n. r.) tut fel de os ce
se numeste geoc. Mai poti sa cumperi cruciulite
mid sau un ban de argint. Care n'are putere in-
sira niste margelute si se pun toate astca in mans.
Stint bunt pentru geoci. La feciori si la fete mai
marl se face aide]. Iei an vas cu care dai man-
care la pore, c'acela-i spurcat. $i d'acolo iei apii sau
ceva halbe (laturi n. r.) si stropcsti pe om vi tot
zici:
Cnnd s'a gcocea vasul porcului,
Atunci sa se geoace si (cutare)".
Tn sfarsit, o mare problems pentru mamc
este somnul copiilor. Ele stiu cii un somn sbu-
ciumat si plansetul sunt senmele rele pentru
sanatate.
Copiii pot sa planga si din rautate, din be-.
te§ug. Can& sunt mici la tata si se anti noaptca
sau piing, te temi. Poate se apropic ceva sa-i fure
somnul. Atunci e bine sa aprinzi un pic de ta-
mac. Daca plunge, poatc I-o sagctat Cu ccas rau.
Atunci probalueste cu tamae sfintita. Afumi razele,
leaganul, tot jur imprejur, si copilul. Dupa aceca
rupi din raze cate o bucata, le aprinzi, de,schizi fe-
reastra si stai aplecata spre rasarit, cu razele afara.
Apoi jii ochii la un copac, care-a fi mai mare si
spui
0, valfa padurii, cu am un fecior;
Tu ai o fata (sau intors),
Ifni sa ne cuscrim laolalta.
Tu sa dai somn la feciorul mcu,
Sa doarma sa se hodineasea ;
Fata to sa sbicre ,Si sa chioteasca.
Si spui asa de noun on si razele sa tot arzii.
Dupa cc ai terminat, razele le Iasi peste fereastra.
Si cu somnul e asa. Cand copilul tresare in somn,
se intampla uneori de e ran. Poate sa si moara.
Se zice atunci ca-1 sageata moartea, chiar data nu
moare. Cand copilul rade prin somn, credinta bii-
traneasea e ca i Sc arata ingerul sau ii arata in-
gerul ceva frumos si el e bucuros". (C. I.).
Materialul infatisat aci, privind cresterea
si sanatatea copilului, asa cum sunt ele prac-
ticate in satul Sant, ilustreaza conceptia edu-
cative sanitary a acestui sat, chiar si pentru
varste mai inaintate. Vedem mai intaiu ca in
acest sat, ca, de altfel, in atatea allele, viata
omului este privity ca implinirea unei ursite.
Negresit, idcea este conceputa destul de elastic,
data ne gandim ca ea ingadue omului inter-
ventia lui. E, am putea spune, prescrierea unei
vieti, in anumite conditiuni. Omul, dupa ea,
isi are un loe al lui, dar are si putinta sa co-
laboreze la faurirea propriului lui destin. De
aci riisare o consecinta: omul trebue sa fie ye-
ghetor ea toate conditiile unei impliniri juste a
destinului sa se faca. Once destin este, se pare,
mai mult sau mai putin bun. Numai neglijenta
omului, in implinirea unor datorii, in parte
firesti, in parte magice, due la deranjarea li-
niilor lui ideale.
OH cat de mistic ar fi conceput acest destin,
el nu este total deosebit de idcea determinis-
mului natural, preconizat de stiinta moderna.
Numai modul de a fi explicate difera. Poporul
concepe aceasta idce tot ea o inlantuire de
cauze si efecte, dar, in 'anvil acestora, cauzele
de nature inisticit se impletesc cu cele de na-
tura religioasa si cu cele naturale. Este icoana
mentalitatii insasi a satului. Deosebirea dela sat
la sat sly numai in proportia fiecaruia din a-
www.dacoromanica.ro
ceste elemente. Poate ca va trebui imaginata
odata o metoda care sa masoare mai cu preci-
zie aceste proportii.
La data child a fost cults materialul de mai
sus (1935), Cornelia Diesi, informatoarca noas-
tra, era o femee de 42 de ani, cu stiinta de
carte, casatorita a doua oara. Ea face parte
dintr'o familic fruntase a satului Sant; deci a
avut in viata ocazii destule de a lua contact si
cu altfel de lume de cat aceca a satului tra-
ditional. Totusi, in afara de oarecare umbra de
indoialii, ea este adanc inrudacinata in Inertia-
litatea si traditiile satului, pe care le si prac-
tica.
$i este explicabil sa fie asa. Nlintea ei, destul
de deschisii teoretic spre orice invatatura, nu
poate fi deschisa de cat spre realitatile care
sunt: satul Sant si viata lui. Satul, el insusi,
nu este nici el deschis, in totalitatca lui, decal
tot spre sat (alte sate), in primul rand, nu-
mai in al doilea rand spre viata culturala mo-
derna, detinuta de alte categorii sociale. In
acest mediu trilesc educatorii parintii , in el
si prin el crest copii, mostenind aceeasi concep-
tie despre sanatate. Nu vom putea schitnba
mare lucru, in aceasta conceptie educativa, cilia
vreme satul nu va fi eliberat sufleteste spre o
alts mentalitate.
$i inert o observatie: rolul aproape exclusiv
at mamei in educatia sanitary traditionala a
satului, mai cu scama in primii mini ai copila-
riei. Daca exprcsia cei sapte ani de acasa" arc
vr'un sens, in aceasta directie it are in
primul rand. Mama e medicul-pedagog al fa-
miliei, iar femeea, in genere, medicul satului.
Meseria aceasta o invata satencele una dda alts
cand pot, si dela mcdicii calificati. Medicina
culta n'a patruns prca mult in sat si aceasta,
dupa cum vom vedea, nu intottleauna din vina
satului.
3. A doua latura importanta a educatiei,
in viata satului, este educatia gospodarcasca.
Deosebim doua faze mai de scama, in procesul
de initiere al taranului la viata practices a pa-
rintilor sai: faza educatiei gospodaresti indirecte
(faza jocurilor) si faza initierii directe.
Cea dintaiu c faza copilarici. Rosati acestui
faze pare sa fie destul de bine inteles de sa-
teni chiar.
Copiii cut is mici ii vezi ca le place a juca.
De rcgula le atarnam dc grinzi o sfoara si de ea
cc% a care suna. Ei dau cu maim si se bucura.
69
Dacrt-e ceva mai marisori se joacii si singuri. Ili
fac staulc sau colibe, acolo pun ceva fasole sau sur-
ccle si zic ca -s oi sau marhai. Fiecare trage de
ce-i e Peas la". (C. I.).
In aceasta din urma propozitiune este ariltat
tot rostul educativ al jocului, pe care mama
pare sa-1 inteleaga mai bine de cat, fatal. Si
femeile sunt §i con§tiente de aceasta shrtelegere
deosebitii a lor.
Care copil e mai mid 'hi place par'cii mai mult,
ca tot fani madarele (jucarii n. r.) cu el. Tata e
altfel. El nu are asa timp cu copiii. Stint unii,
dar putini. Lor mai mult le plat copiii etind sunt
mart do -i ajuta". (C. I.).
Jocurile copiilor au avut o sums de inter-
pretari gi teorii. Una dintre de, teoria lui
Stanley Hall, le socote§te ca repetand prescur-
tat evolutia culturala a omcnirii. Dach e sa
admitem, cat de eat, ca valabila aceasta teorie,
atunci asa trebue sa explicrtm si uncle jocuri
ale copiilor din Sant, ca de pilda de-a sage-
tile". In ocupatiile locuitorilor din an nu
mai exista vanatoarea cu arcul, asa ca jocul
poate fi socotit, in adevar, ca rama§ita unei
ocupatii de mult parasite, dar nu uitata. Copiii,
cel putin, n'au uitat-o.
Cele mai multe jocuri §i jucarii se refers
insa la ocupatiile actuale ale locuitorilor. La
fete, §i aci ca pretutindeni, gasim jocul papu§ei,
la baieti jucarii §i jocuri in legatura cu ocu-
patiile barbate§ti. Alto on fetele §i baietii se
joach impreuna. Cateva exemple, Chu jocurile
cele mai des intalnite in an o vor dovedi.
De-a oile. II joaca copiii mici de 4-5 ani, pAna
8-9 ani. Fac un gard cu crengi subtiri si cu
la
portita. Ii fac si strungii si coliba pentru pacu-
ariu. Asta e -Oda. Copiii iau apoi cucuruz de mo-
lich cAtiva din ei sunt cAini si ceilalhi berbeci si
midi. Copiii fe due la pascut, le baga pc strunga,
se fac ca le mulg. Apoi se culcA, pentrucal e noapte,
se scoala si tar pleaca lay pasiune. Ca si pacurariul
cu cite lui". (Inf. Simion Campan, 13 ani, 6 clase
primare),
De-a lupul cu medal. E pentru Al mai marl
pAna la 15 ani. Aci batar sal fim 5-6, Unu' a pa- ,
eurariu, 2-3 lupi, 3-4 caini. Tipam de pe not haine,
earth, palarii, pieptare si le imprastiem ca si nista
oi. Pacurariut se aseazii in inijlocul lor, cu cainii
si se face ca doarme. Lupii atunci incearea sa lure
oi. Ctlinii bat la lupi si top alearga. i jucam asa
pana lupii furs Coate oile. Atunci se strica jocul". t
(S. C.).
De-a unto 'n gaura. Ne strAngem doi, da' se
poate si mai multi. Si faccm (Iona gauri in pA-
mAnt, ca douA calimari. Fiecare are cAte o sapa-
70
www.dacoromanica.ro
laud ca de o pima' de metru, din lemn si la varf
lata si ascutitA. La zece pasi punem cAte o both'
Bottle"
Sapalaus
C Ciuri
.C)
nfipta in "piimAnt. Apoi dam
}Ara, ciornag n.
pe rand fiecara cu. o alts botA. Care loveste is unt
din gaura celuilalt. Iau adicA nisip si.-1 pun lAnga
gaura mea. Ne jucam asa pAna facem paniant des-
tul. Apoi astupim gaurile cu untul luat. ySi a cut
gaurA nu se umple e trAntit cu fundul in gaura
lui". (S. C.).
De-a slanina. Luinn un clengi de mesteaciin gi-i
taem eepurile sit ramAna cam de un deget si mai
scurt. Clengiul se infige in Omani. JoacA' 3-4 copii
4 a
Lopatele ..
.. . Cirlig
V Slinina.
Clengiul
si fiecare arc eke un carlig. Se mai is un learn
ca de o palmil de lung si gros ca degetul, care
se ascute la un cap si se bagsi pamAnt. Asta
slanina. Mai luam un lemn ca degetul de gros
si despicam in douil, pe lung. La astea zicem lo-
patele. Jucarn asa. Frecam lopatelele si le dam
drumul jos. Dacii arnandoua cad cu taetura in sus,
ridic cArligul men cu dons.' clengiuri in sus; data
una cade in jos si alta in sus, ridic cu un clengi;
dacii annandourt cad in jos, nu ridic nimic. Dacii
amandoua 1°0/Icicle cad in cruci, cu tiietura in sus,
ridic cu patru; dacit 6 in cruci cu tgetura in jos,
cobor cu patru. Cine. ajunge mai intiliu sus a etis-
tigat si iese din joc. Se joaci pAnA rAmAne unu'. El
trebue sii scoatii cu dintii slanina din pAmAnt".
(S. C.).
In afara de aceste jocuri, cu &ens gospoda-
resc §i practic, mai aunt, de sigur i altele
numeroase in satul Sant. Dar eele mai free-
vent jucate sunt ele, cele care an mai multe
referinte la viata locals. Uneori, cum e cazul
cu ultimul sau chiar penultimul joc, avem a
lace cu jocuri care se gasesc §i in alte parti,
cu alto denumiri insa. Viata locals le-a im-
prumutat, in cazurile date, ceva din elementde
ei. Ici un bat se numeste slanina, colo Rutin
nisip tine loc de unt etc. Pe aceasta cafe co-
piii din Sant sunt inlantuiti cu jocurile lor,
in preocupari care sunt aceleasi Cu acelea ale-
parintilor lor. Ei isi creeazd o lume de preo-
cupari gratuite, in care se framanta gandurile
colectivitatii. Am vazut ca ocupatia principals
a Sentenilor este cresterea vitelor. Simbolica o-
cUpatie ludica a, copiilor are aceeasi directie.
Gasim insa, se intelege, si jocuri cu alte te-
me. Dar acestea sunt mai putine in Sant sau
mai putin jucate, ceea ce inseamnd acelasi lu-
cru. Astf el, tntr'o zi, am surprins trei copii ju-
candu-se de-a bolta" (pravalia n. r.).
De-a bolta" se joaca aga. Cei trei copli au a-
dunat bqigoare, boabe si pietricele, pe care le-au
facut gramejoare intr'un patrat, insemnat pe pa-
mint cu varful unui betigor. Aceea era bolta".
Partcnie Octavian Grapa, de trei ani, este domnu",
adieu: negustorul; Viorica, sora lui, de doi ani, este
doamna". Ei valid. Silvia Motrescu, de trei ani gi
ea, verigoara lor, este cumparatoarea: da bani, adica
pietricele gi i se Vaud lucruri. Jocul se poarta cu
multi seriozitate. Gaud ii fac atenti ea acelea nu-s
lucruri adevarate gi nu sunt bath, rad si ei. Stiu
bine ca e aga.
Aci e cazul sa punem o problems. S'a vor-
bit adesea de lumea copiilor ca de o lume a-
parte. Lucrul acesta nu se poate contesta, dar
trebue inteles cum trebue, fara teoretizari ro-
mantice. Lumea copiilor este alta nu atat din
cauza psihologiei copilului, care ar fi cu totul
si esential deosebita de a adultului. Din contra,
psihologia aceasta este determinate, ca de pre-
zenta a doua lumi care stau fata in fats. Daca
n'ar fi cu. putine putpri, copilul ar fi pus de
parintii lei la treaba adevaratd. Iar el ar faoe-o.
Pentru ca nu se gaseste in aceasta situatie, el
10 canalizeaza energia byte° activitate gratuita.
Odata acest gen de ocupatii creiat, incurajat
si de OHO, el i0 capita o structure proprie,
cu legi proprii de evol0e, institutionalizandu-
se. Nu e de mirare apoi ca jocurile intra in
traditie si uncle dintre de supravietuesc insti-
tutiilor adulte pe care le-au imitat. Desi a-
cestea din urma vor fi vesnic sursa lor. Intre
jocurile traditionaliste sl tendinta vietii reale
eadulte, de a-si impune preocuparile ei lumii
jocurilor, se da o lupta. Este educativ desigur,
cu adevarat, jocul care, fara a se pierde dela
o generatie la alta, pastreaza totusi contactul
vie cu realitatea, clandu-se dupa ea. Jocurile
www.dacoromanica.ro
stravechi, fara nici o legatura cu realitatea, nu
pot ocupa itocul intaiu ea frecventa. N'ar fi nici
firesc si nici bine, on cat de interesante ar fi
de, din alte puncte de vedere.
La tars 'Ms.& parintii nu lass multi vreme
pe copii sa-si cheltuiasca energia in surogate
de activitate practice. Din lumea jocurilor, co-
pilul taranului este smuls de timpuriu si dat
muncii, efortului util, mai intaiu muncii
de invatatura, apoi muncii propriu zise. Cu
aceasta intram in faza initierii directe a edu-
catiei gospodaresti.
Metoda este, in adevar, foarte directa. De
cum pot sa face o treaba, copiii mid sunt mai
crutati, ceeace nu se intampla cu familiile mai
sarrnane.
Fata curate ca dela 7-8 ani. De la zece face
cum se cade. Mancare face dela doisprezece. Numa'
tot le mai crutam pe bietele fete cat sunt mici.
Baietii mai alearga pe afara. Fite ce e mai ugor
pentru partea barbateasca, din ce prind dela tate.
(C. I.).
In deprinderea vietii de munca a parintilor,
copiii aunt introdusi treptat. Muncile la care
stint folositi sunt cele ale regiunii si anume,
cele mai usoare.
De and aunt mici, copiii invata eunoasterea lu-
crurilor de pe Tanga casi. La primul copil invata
mama. Da' d'aci incolo mai invata si unul dela
dela altul. Mai cu seams baietii. Agti mici se tot
dau pe langa ai mad. Daca Ai mad invata dela
gcoala, ei cauta sa prinda dela ei. Se joadi uneori
gi de-a 'nvatatul copli. Apoi se mai gi cearta cite
odata, ca vine vremea de aplica invatatorul pe-
depse. Da' numai cat se impaca. La ei nu tine mult.
Copilele imiteaza ce vad la mame. Vede pe mama
toreand, face 1i ea; vede pe mama In sucalit, in-
cearcii si ea. Cand nu poate mai 11. strica. Cared
is mai mitrigoare be pun chiar mamele. Tot aga gi
baietii, imiteaza lucrul tatalpi. Tata nu se ocupa
de ei, cum se imbraca gi altele. Asta face gi mama.
Da' and is mari u mai is pe ling& el: intaiu din.
distractie, apoi mai gi din lipsa. Ocupatiile oamenilor
nogtri sunt cregterea de vite, paduritut gi mai pu-
tin agriculture. Copiii stint folositi cam din anii
cand merg la gcoala, mai ales Ia vite. Depinde do
constructia corporals a copilului eat de tined sau
cat de batrani aunt a se da la diferite lucrari.
La inceput pazesc vite: si vite maxi cornute gi mai
mici. In munte trimetem pe cei mai marigori de
10-12 ani. La munca campului incep gi mai de
mici: ca dela 10 ani, da' numa' la munci mai
ugoare. Mina boil pe brazda, aduc ape, string lemne
pentru foc. Plugul nu-I tin ei, pina Ia 15 ani. Tot
atunci incep sa invete a cosi. La lucre cu grebla
sau furca, sau la capaluit (pragit n. r.), se incepe ca
dela 13-14 ani. La capaluit chiar aunt mai mult
71
femei si copii. Barbatii sc ocupa de regula cu pa-
duritul". Inf. Glicorghe Olaru, 71 ani, 2 class gim-
naziale).
Dupa cum vedem, ocupatiile principals
paduraritul, pasunatul in munti si cositul
sunt socotite si cele mai grele. Plugaria
afara de arat este lasata femcilor si copiilor.
Importante pentru educatia gospodareasca,
in deosebi, sunt doua problems: rolul tot mai
accentual al tatalui, precum si impletirea tot
mai accentuate a educatiei traditionale cu cea
scolara.
Copiii inbatit si dcla parinti, dar multe invata
si dela scoala. Parintii care stiu carte ii mai con -
troleeza daca facutu-si-au leetiile. Cata sa vada mai
ales claca au Militia socotelile. Cu economia (gospo-
daria n. r. si cu tarifa cubica a lemnelor, apoi
hicrurile astea mai mult dcla parintii for de cat dela
*conk. Cand ii vorba de masurat suprafetele, la
scoala in. ata in masura metrica, acasa ei lucra in
jugare, ca vi azi sunt eartile funduare ava. De
multe on copiii sc pricep mum mai bine ca pa-
rintii for ". (G. 0.).
impletirea scolaritatii cu educatia traditio-
nala se face mai intaiu prin jocurilc care se
fac la scoala si se raspandese apoi si la copiii
ce nu vin la scoala. In genere insii jocurile in-
vutate la seoala stint farce mare aderenta cu
viata locale si de accea intampina si oarecare
rezistenta. Cat despre invatatura propriu zisa
si directs, nici aceasta nu trees prea usor din-
colo de pragul scold, dupe cum vedcm. In on
ce caz influenta scold, in educatia economics,
la tam, e mai eficace de cat pe latura sanitard.
0 alta caracteristica a educatiei traditionale
gospodaresti este ocazionalitatea ei. Copilul in-
vata din exemple, nesistematic, la intamplare.
Ea este de asemenea globala si nediferentiata,
copilul trebuind sa invete, aproape fare spe-
cializare, toate meseriile vietii de -Oran. De la
aceasta fac exccptie ,la Cara, numai cei cativa
met,tesugari ai satului, care capita o educatie
profesionala deosebita, dupa o cu totul alta
metoda. Compararea acesteia cu metoda pur t a-
raneasca este, de altfel, lucru usor de facut si
instructiv.
Eu, zice un rotar din sat, am invatat meseria
In Sad Rudolf, in Bistrita. Acum el e mort. A-
beam 15 ani, and m'am angajat ca ucenic, Cu con-
tract pe trei ani, cu haincle vi rufele mac de pat,
si plata taxei catre casa cercuala de asigurari.
Cand m'am angajat intaiu faceam &lb oazde pens
n. r.) vi im tirteam la strung. Ca nu poti sa pui pe
72
www.dacoromanica.ro
ueenic deodata la lucru, pe care nu 1-a mai vazut.
Mai aduccam apa, catam de vaca, ca Oa inveti
trebue sa faci vi d'astea. Dc trei on pe saptamana
mergeam la scoala de ucenici. Era in 1920. La
,coals desemnam mult. De dormit, dormeam acasa
la patron. Eram cinci si toti dormeam in atelier,
unde abeam paturi, pc care ziva le desfaceam. Di-
mineata mancarn zama de secarea (admen n. r.
cu pita, uncori si cafca cu lapte. Dc pranz
mancam la masa cii &Instil. Portia lui era, de buna
seama, mai mare, dar nu manca altecva. Seara la
fel. Maistorul nostril era cam betiv de fetid lui.
Cate odata nu bea luni intregi, dar and apuca ti-
nea ate vase -sapte saptamani, pana-1 scuturau fri-
gurile. Atunci cu noi se purta bine, ne povestca
multe din tinerete. Dar cu nevasta n'o ducea bine
atunci. Se certau. 0 mai si alunga. Da' a Post mais-
tor bun, Dumnezcu sa-t ierte. Prima data and nc
penes la lucre ne spunea: uite ai sa faci ava si
asa. Ne vi arata, ne vi spunea. Cand mai gre-
seam ne mai lea de urechi. Ca la noi daca iei
numai o Ora de lemn cu barda de uncle n'o trc-
buit, apoi s'o stricat lemnul. La vase Zuni faceam
spite si obede. Dupa un an lucram la cosuri de tra-
suri, dupa doi lucram ca si maistorul. Apoi lucram
si mai tare ca dansul. La inceput am Post ucinic
proaspat; al doilea trcilca, batran. Daca vc-
nea unul proaspat, era scapat cel vechi de vacs si
de apa si de foe. Cand maistorul an era in atelier,
cei mai batrani menu dreptul sa comandc si sa
imparts luerul. Dupa trei ani am capatat carte de
lucrator. 0 mers maistorul la prefectura. Dar eu
am mai stat la el v'o cinci luni. Apoi am mers in
Pundit! Bargaului, la un maistor rus, unde am stat
case luni. Dc acolo am %enit aid la batranul Iosif.
Aici am stat un an si am plecat in armata. In
1929 am luat brevet de patron". (Inf. Leonte Ga-
lila 30 ani, easatorit, vase clase primare, rotar).
Viala de familie, stransa, apropie intrucatva
ucenicia meseriasilor de invatatura care se da
in familia plug-areasca; incolo deosebirea e evi-
denta. Mestesugul sc invatii mult mai sistematic.
dupe anumite reguli stabilite. Nlesterul invatator
este constient de rolul sail. Pe lamp aceasta
treaba se face en indeplinirea unor forme le-
gale, in prealabil. Se face un contract, in care
se aratil taxa legala care se plateste, iar uce-
nicul tai cumpara hainele. Pentru munca de
ucenicie nu numai ca nu i se plateste nimic.
clan sunt cazuri cand tot el mai da. E pus
apoi sa Lea o serie de lucrari pentru patron
si casa lui, intrate in traditie. Pentru meseriile
mai bune, mai cu seams lu orase, parintii
trebue sa aibil oarecare stare pentru a putea
sustine ucenicia copiilor, iar in toate ca-
zurile trebue sa fie in situatia de a se putea
lipsi de munca lor.
Ca metoda de invatatura, ucenicia nu mai
este un invatiimant ocazional. Cateva principii
sunt respectatc cu sfintenie aci: trecerea dela
luerarile simple si usoare, la cele eomplexe si
mai grele; aratarea modului cum trebuc lucrat,
cu intentia de explicate; prccum si procedeul
analitico-sintetic. Lucrarile se descompun in lu-
crari mai simple si se invata fiecare separat.
Dupe aceea lucrul intreg se reconstitue.
Tana.' invtitricel trece in sarsit prin cateva
trepte, Oita sa ajunga el insusi mestesugar
intreg: e mai intAiu ucenic proaspat, apoi uce-
nic batrttn, calla, lucrator, maestru. Nu lip-
seste nici trecerea, pentru desilvarsire, pe la
mai multi maestri, dupa ce a iesit lucrator,
ceva asemiinittor vestitului tours de France",
din apus. E o adevrtratil scoala, cristalizata in-
tr'o institutie, ,care depaseste cu mult modul
cum se exercitrt functia educatiei profesionale
in viata titraneased.
Ocupat,iile tarilnesti n'au in genere o insti-
tutie educative comparabilii ucenicici mestesu-
WWI Functia educative gospodareasca este
numai vag concrctizata in persoana tatalui, caci
in fond ea este exercitata la intamplare do
toata familia si chiar de tot satul.
In sari mai avansate exists un inceput de
diferentiere a functiei educative gospodfiresti,
la Ora. Pentru invatatura, taranii din aceste sari
merg la tarani cu rosturi gospodaresti mai in-
tinse sau la marl proprietari si lucreazrt o vrc-
me lei ei ca ucenici-argati. Alte on taranii
mai instariti merg chiar la seoli de agriculture,
cum e cazul cu taranii din Danemarka, Fin -
landa sau Ceho-Slovacia, prin 4aceasta sarind
peste ucenicia propriu zisa la o institutie edu-
cative superioara si acesteia.
Se pare ca ocupatiile taranesti, ca de altfel
viata tarrtneasca in genere, sunt sortite unci e-
volutii proprii si din punct de vedere educativ.
In mod normal ar trebui sa se treaca dela in-
vatatttra empirica si difuza sau ocazionala, do
tip tart-mese, la ucenicia propriu zisa si apoi la
scoala. Sc pare ca ritmul presant al evolutiei
socials va face ca invatatura taraneasca, in
matte parti, sa sari la tipul scoala direct.
In ce priveste educatia gospodareasca in
Sant, ea este departe de a fi in accastii situa-
tie. Ea s'a bucurat totusi si de uncle impreju-
rani care i-au fost de un ajutor deosebit, in
comparatie cu alte sate. Cea mai de seama din-
tre aceste imprejurari este faptul ca satul Sant
a fost un sat supus regimului de granite in
fosta monarhie Austro-Ungarii. In acest regim,
8. Datele dupa Roman Cresin. Rev. Sociologie Roma.neasca. Nr. 7-9 din 1936,
www.dacoromanica.ro
munca taraneasca a fost supusa unci discipline
si supravegheri deosebite. Locuitorilor li se da-
dean indrumari gospodaresti cu mare grije, iar
faptul ca se gasea la rascruce de tari, facea
on satul sa mai prinda eke ceva si din alto
parti. Pe Tanga aceasta, se pare ca aci locuitorii
se bucurau mai Inuit de rodul tnuncii lor de eta
in alte parti. Astfel Santenii au putut sa devina
buni gospodari si buni dascali ai copiilor Tor.
Granita a fost o scoala severa pentru ci, dar o
scoala. Pacat numai ca in perioada granitei
oeupatia for aproape exclusive era cresterea vi-
telor. Plugaria s'a desNoltat mai mult dupa
aceea. De aceea, poate, intre altele, si sunt ci
mai mesteri crescatori de vite, de cat buni lu-
cratori ai pamantului.
4. Educatia sanitary si eon gospodareasca
sunt intregite de educatia spirituals. Pentru
cele douri dintiliu, am vazut ca, in viata sa-
tului, familia are un mare rost. Rosati fami-
liei este destul de mare si pe accasta din urma
laturii.
Satul Sant avea, in 1936 un numar de 494
familii si anume:
Concubinaje 8 adieu 1,600
Familii netipice cazuri speciale 16 3,200
Ftunilii tipicc lama copii 56 11,300
Familii tipicc cu copii 367 74,300
Fam. cu copii plecati sau casat. 47 9,60,o
Dupa cum vedem, procentul familiilor neti-
tipice, acelca prin urmare care n'ar putea sa
dea o educativ in spirit tipic, traditional este
foarte restrans. Si nu uitam apoi ca la tarn
concuhinajele n'au semnificatia morala pe care
le-o da morala filistina mic burgheza. Este
destul de insemnat in schimb procentul familii-
lor fare copii 11.300), coca cc se explica de
sigur prin fenomenul do saturatie demografica
de care am vorbit. Acest fapt nu se poate sa
nu aiba repercursiuni si din punct de vedere
educativ. Trebue sa mai notam apoi ca familia
santeana nu prea are un aspect patriarhal. Din
cele 494 familii numai 34 6,900) au in un loc
bunicii, parintii si copii, ceva ce, se intelege,
nu poate fi o garantie prea mare pentru o
educativ excesiv traditionalista 8).
La not ciind §i mai tracsc bunicii, nu prca
stuu la un loc cu copiii si nepotii Tor. Duca pa-
73
rintii au 4-4 copii, cei asatoriti vor sa se despartil,
ea sit inainteze. D'aia rar de se mai gasesc bunicii
gi nepotii for in un loc. Album mai traesc gi sin-
gad. Nu doar di nu s'ar intelege, dar valurile ii
mai impiededi sa se ocupe de- parintii for ". (G.O.).
Din punct de vedere sufletesc, educatia spirt-
tuala a familiei satesti este dominate de reli-
gie, In majoritatea satelor aceasta influen0
este impletitrt cu multe elemente mistice, extra-
rcligioase, in altele ea este mai pure, pe linia
religiei oficiale. Cazul acesta din urma pare sa
fie intr'o oarecare masura si cazul satului ant.
Copiii nogtri, de cum incep a vorbi, in prima
linie invata rugaciunile. De regula dela mame. Ii
amagegte ba eu o Ora de zahar, ba cu lapte dulce.
Ii invata sa-gi heti cruce et de la patru ani. Di-
mincata, child se scoalit copilul cere mAncare.
Da, puiul mamei, d'apoi intaiu sa zici rugaciunea...
Si zice Doamne din somn ma trezesc". 0 gtie ju-
mutate din copiii satului. Sta scrisa gi in catehism.
Dupa mAncare copilul e mai dispus. Atunci spune
rugaciunea de multumita. Sears Inca este o ruga-
ciune: Cand merg sA ma odihnesc". Ccl din-EL copil
invata dela mama. Apoi mai invata gi unii dela al-
tii. Prcotul nostru a lost tare scrupulos in treaba
asta. De regula se ducea prin ca1i. Nici nu gtiai
de unde a rasarit gi se interesa de cum se crest
copiii gi tineretul". (G. 0.).
La incepunil crestinismului si multa vreme
Nr. celor ce au
VARSTA lrecventat biserica
Dela 0 20 ani . . . 106
Dela 21 40 ani . . . 159
Dela 41 60 ant . . .. 101
Poste 60 de ant . . . 54
Pentru educatia religioasa, a entenilor, e-
xista in, acest sat, cum exists si in alte sate
din regiune, diferite societati religioase, in ca-
drul dispozitiilor generale dieoezene. Astfel, pen-
tru barb* exista Reuniunea, Sf. Anton", iar
pentru femei Societatea Sf. Maria",' supranu-
mita si cununa anului. Prima are 72 de mern-
brii, cea de a doua 49. Membrii acestor societati
se obligii a duce o via-ta moral religioasa exem-
plars si a promova interesele crestinestj. locale,
stand in ajutorul bisericii. Societatea Sf. Maria
o cu deosebire vie.
Taria unei biserici se vede si din situatia ei
fata de alto confesiuni, cu care ar veni in atin-
gere. In ySant, in afara de greco-catolici, mai
74
www.dacoromanica.ro
dupa aceea, intro sat si biserica a fost lupta.
Satul aparat vechile lui credinte batranesti,
biserica a luptat pentru raspandirea evangheliei.
Lupta aceasta s'a soldat cu multe compromisuri
si de o parte si de alta. Familia a fast aceea
care a pastrat credintele vechiului sat. In cazul
satului Sant, lupta aceasta a fost dusa cu des-
tuba vigoare si in timpul din urma, in numele
religiei oficiale a satului confesiunea greco-
catolica de energicul preot Pamfil Grapini,
azi in varsta de 81 de ani.
In alto parti, zice el, parohul satului nu baga
toate in seams. D'aiA sunt trecute multe credinte
pagilue dela fratii nogtri Romani. Aid eu i-am de-
prins sa nu -tie de cat ce este in carte. La noi,
de pilda, nu se umblA cu Lazarul" (P. G.).
Credinta religioasa este destul de puternica
in Sant. Se vede aoest lucru, dupa frecventa
la biserica in zi de sarbatoare. Cum c si de
asteptat de altfel varstele mai inaintate aunt
mai bisericoase, dar si tinerii sunt destul de
numerosi, fats de frecventa din alto sate. Dam
ca pilda frecventa la biserica din cursul lunii
Julie 19 35.
Distributia procentuala
Distributia procentuala a Intreget populatie
. . . 25,20/0 . . . 39,50/a
. . . 37,904 . . . 38,80/0
. . . 24,0% . . 17,00/0
. . . 12,90/0 . . . 8,70/0
sunt: 4 greco-orientali, 3 roman-catolici si ca-
tivo. mozaici. Trei dintre ortodocsi sunt veniti ea
servitori din alto sate, iar unul a trecut la or-
todoxie ca student teolog.- Romano-catolicii sunt
germani veniti si ei din alta parte. Cat despre
mozaici acestia sunt negustort Evrei, cum se
gasesc prin multe sate din nordul Ardealului.
Interesant este insa faptul ea dintre acestia o
femeie Raluca Reiter Schmil a trecut la cres-
tinism, prin casatoria cu un taran roman, Cos-
ma Jugan. Azi (1936) este femee de 90 de ani,
se numeste Palagia si a aVut cu Cosma Jugan
doi copii. S'a facut cresting, zice preotul Gra-
pini, de dragul lui Cosma, ca era fecior tare
mandru. Dar si ea rota era tare frumeasii".
 Cand m'am naseut, zice insa Palagia, intaiu am
Post jidanca. M'am botezat ea aga mi-a fost drag.
Sedeam la lucru cu fete de Roman gi m'am dedat.
Inteaceea cred c'am fost facuta pe lume ca_ sa ma
botez. Si Palagia mai spune: Si rugaciunile gi tate
cele le-am invatat cu tineretul inainte de botez".
Despre religiozitatea gi staruinta ei in cregtinism sa-
tul nu are_de eat cuvinte de lauds. Mai credineioasa
ca ea apoi, in religia noastra, aka, n'a fost", zice
preotul Grapini. Iar sateanul Maxim Mosil zice gi
el: Cum venea ea la biserica nici o Romance nu
venea. Se impartagea de 2-3 on pe an, gi era fru-
moasa, gi umbla numai cu haine romanegti im-
bracata.".
Cazul Palagiei Cosma Jugan este interesant
pentru ca arata satul *ant ca- avand aceasta pt-
tere de asimilare religioasa. In genere poporul
evreu, cu o mentalitate urbane evoluata, nu
se asimileaza. and lucrul acesta se intampla,
este o dovada ca nivelul asimilantilor nu e
prea scrtzut. Acest nivel, impreuna cu volumul
demografic pot fi eauze determinante sufi-
ciente.
In cazul de fats mai poate fi Inca luat in
considerare si alt lucru: spiritul destul de to-
lerant al *antenilor, care des putinta apropierii.
E ceeace marturisesc evreii
Eu, spune unul dintre ei, am facut gcoala in sat,
la batranul Cotu. A fost invatator bun gi respectat.
La geoala nu facea nici o deosebire intre noi gi
Romani. In _sat gi la biserica mai agita el pe Ro-
mani contra noastra, insa lumen rai-1 asculta. Multi
dintre Romani veneau dupes aceea gi ne spuneau.
Ca noi ne ajutam intre noi; gi noi pe Romani gi
Romanii pe noi. Cosma Cotul, directorul de acum,
Inca agita. Intr'o vreme zicea ca el e Hitler gi o
sa dea pe toti jidovil afarii din tarn. Primarul s'a
luat gi el dupe el. Cu Leonte Gavrila, geful la
Goga, n'am avut nici un baiu. Cu geful euzigtilor,
iar, sunt destul de prieten. Eu gtiu romanegte mai
bine de cat nemtegte si chiar de eat jidovegte gi
suet sergent in armata". (Leib Goldstein, 27 ani,
claselc primare, negustor).
Despre Evrei, preotul Grapini spune insa:
Noi am Vrea pe jidovi sa-i §tergem de pe
fata pamantului. Dara ei is umiliti. Se poarta
bine ca sa le intre Romanii in pravalie".
Dupa cum vedem, in *ant, ca in multe parti
la sate, antisemitismuI este o treaba mai mult
de intelectuali, identificati cu interesele bur-
gheziei nationale. S'ar 'Area ca satul are, din
contra, mai mult tendinte de asimilare, cand
poate, de chemare la normele lui de viata,
nu de excludere. Sau poate, pentru sat, Evreul
e in primul rand negustorul, burghezul, alta
stare socials si, pentru el, intre burghezul e-
www.dacoromanica.ro
vreu si eel roman nu este deosebirea pe care
acestia o fac intre ei.
Toleranta religioasa a satenilor nu inseamna
insa lipsa de religiozitate. Poate sa insemne,
eel mult, in cazul de fats, ca *entenii nu vad
nici un pericol pentru credinta for in toleranta
ce o arata firte de alte religii si confesiuni.
Biserica, de asemenea, are mare influenta asu-
pra satenilor, deli intre ei si preot pot fi u-
neori frecaturi. Si acesta e cazul cu preotul din
*ant, pe care unii dintre srtteni it grtsese prea
batran. Noi, zice unul, nu zicem ca nu e bun,
dar e batran amu. E de lipsa unul cu mama
de fier, cum a fost si el -cand era mai tanar",
MIR indrasnesc chiar acuzatii mai grave. Mai
religiosi o fost oamenii mai inainte, zice altul.
Credinta-i facita melt, d'a mai mull din par-
tea preotului de cat din a poporului. Ca daca-1
chemi la o slujba ii trebue doua-trei sapta-
mani. Nu mere. Ca n'are plata, ca -i batran,
nu stiu".
Dupa toate marturiile, preotul Pamfil Gra-
pini a lost un om energic si autoritar. Astazi
(1936) are 81 de ani si se luptrt aprig srtii
pastreze stapanirea- spirituals de alta data.
Iata ce spunea, de pilda, in predica pe care
a tinut-o in ziva de 22 Septernbrie 1935: Ca-
sa Tatalui men e case de rugaciuni si n'oi per-
mite sa fie be de sezatoare... Or am drept de
poruncit, or atunci va las pe voi. Cand gasese
pe treptele bisericii capete de tigari, am drep-
tul sa fiu mahnit in sufletuI meu. Eu nu do-
jenesc pentru mine, fara tot pentru voi. Pre-
dica e o dojana mantuitoare pentru suflet...
0 spus cineva ca oraduce alt popa. Apoi data
e a,a, dragilor mei, sunteti liberi dela mine.
Dar acum sunt eu si n'am sa las, pan'oiu pune
manile pe piept. Dupa acelea faceti ce vreti.
Atunci puteti spune: bine ca 1-6 luat dracu pe
popa cela".
Rolul pe care tatal it are in fiecare familie
primitiva, uncle e sef religios, este confiscat in
satul crestin de preot. In sat el este parinte"
si tate prin excelenta. Intre parinte si fiii sai
sufletesti pot interveni neintelegeri, dar fiecare
ramane mai departe cu rolul lui.
Dar on cat de mare ar fi rolul preo-
tului si al bisericii in sat, de nu-s singurele
realititti care conteaza in viata spirituals si e-
ducativti a satului. In cuprinsul vietii satesti mai
sunt si alte realitati sociale, uncle chiar mult
mai vechi si care, din punct de vedere educativ,
75
au rol cu mat mai mare, cu ciit el se exercita
neobservat aproape. Intre acestea, ceic mai de
scama sunt diferitele insotiri de copii si ti-
neret si, pentru adulti, sezatoarea.
Cetele dc copii aunt, fora indoiala, unul din-
tre cele mai interesante fenomene social-peda-
gogice, care insa a fost mat de !rutin studiat
ea stare.
Dupa terminologia scoalci sociologice dela
Bucuresti, cetele de copii sunt grupari: n'au o
structura de sine statatoare si permanenta, ci
una cu scop in aura si intilmplatoare, ocazio-
nala. Copiii se intoviirasesc pentru colindii, pen-
tru joc, pentru pazitul vitelor sau chiar pentru
fort. Cetele pentru colinda sau cele pentru joc
au o mai mare importanttt, pentruca ele impun
intovarasirilor, pentru scopul urmarit momen-
tan, o anumita structure. Numiirul si distributia
membrilor din cote sunt determinate de acest
stop. Celelalte, deli si ele importante, nu pre-
zinta o structura tot asa de interesanta pentru
studio.
Noi cand ne ducem carlanii la pascut, zice
un copil cu care am mai vorbit, ne intovara-
sim ate doi sau trei si din dour' trei turrne
facem una mai mare. Eu ma intovarasese cu
Gavrila Sas. Imi place cu el, pentruca prtzeste
bine carlanii. Nu-i bate. Nu-i furios. Noi mer-
gem 1napoia cfirlanilor si ne jucam. Atuncea yin
si altii, dela alte tovirrasii, si cu totii ne jucam.
Cand ne adunam nu e nici unul mai mare.
Toti una. Numai numaram si tine cade". (Si-
mion Campan).
Daca ceata de copii nu e aproape de loc
structurata, in schimb insa jocurile sunt. Si on
de cute on o ceata schimba de joc, tot de a-
talca on se absoarbe in structura acestuia.
Am vazut, in capitolul precedent, jocuri cu
bens pentru educatia gospodareasca. In afar
de acestea, mai sunt altele cu alta scmnificatie,
jocuri cu referinte la viata sociala si ceta-
tencasca si educative tocmai din acest punct
de vedere. Darn aci doua exemple.
De-a hilharii cu jatularii. Nc jucam mai multi
baieti. Numai acasu, nu la imati. Nc strAngem
scam dupa cc vcnim cu vitelc. i ne 'rnpartim in
dotta. La unii lc ziccm tAlhari ti ht unii jandari.
tii fiecare i-alegc eke un cap. La capul jandarilor
ii'iicem tot', ht capul tAlharilor dupa cum, o fost pc
remuri: Nicolita. Nicolita a fost inainte dc rasboi
un tAlhar pc Rotunda. La tAlharii ceilalti le ziccm
wham lui Nicolita. Talharii fug, s'ascund ti jandarii
dupa ci, ii cauta. Ii tot cats pAntt-i prim! pc foti.
Atunei dau Cu curcau pc spate la talhari. Dupa
76
www.dacoromanica.ro
tweet* schimbam jocul. Cure o fost jandari se fac
tAlhari yi ailalti jandari" (S. C.).
De-a rasboittl cu sage(ile, Aicca alcgem doi co-
mandanti. Apoi sc atleg ti tubercle, ca fiecare se
duce unde-i place de comandant. Se trage apoi cu
un leu ti unul e Roman si altul e Turc sau Tatar.
Se hat apoi cu sagetile cu arc. Ne luptam aqs pima
spune o tabara ca e batuta. Ne batem si cu pie -
trc puse intr'o botu cu crapatura. Da' acu s'a mai
pierdut jocul asta". (S. C.).
Gasim, dupa cum vedem, in fiecare din
jocurile acestea autentice, atmosfera de legcnda
locals, cu urine chiar din istoria nationals, care
cu siguranta, au o eficacitate educative mull
mai mare, din punct de vedere cetatenesc, de-
ck cele cateva ore pe care copiii le au, cu
acclas stop, in programele scolare.
Acestea sunt cetele de copii si jocurile co-
piilor. Cu cetele de tineri mai in varsta ce-
tele de feciori cum se spune in partea locului
lucrurile stau altfel. Cetele de feciori sunt mai
structurate, mai institutionalizate. In schimb
activitatea for e mai primitoare de innoiri. Ac-
tualitatea, ocazionalul chiar si viata locals 10
fac loc aci.
Cea mai de searnii ceata de feciori din ant,
este ceata .,berei".
Ce este Berea? La note un obicciu. Se strung
doi -trei pAna 'n patru feciori, care-s mai destepti
anul trecut cu, Onisim Grapini si Iosif Sangeor-
san, toti ca de 25 ani. Noi am btigat patru mu-
zicanti. Le-am dat o anunu de 300 lei si a ramas
sa lc mai dam o mie pc opt seri. In zitut de Cra-
ciun nc-am adunat la casa berei", la Maftei Stilt-
georsan. Am cumparat 3 kg. de ginars, le-am ficrt,
ti le-am pus la masa. Erau adunati 22 de feciori
si la toti le-am dat. i i-am intrebat: invoiti is sa
le fim noi bjirai? S'a aprobat. Tot in seara coca
am lout .,aroanc" (a platit fiecare jumatate din cat
s'a inscris sa dea). limn din noi, Onisim Grapini,
a numit feciori cari sr' umble ate doi sa theme &-
tele la here, sa lc ccara la parinti. E asa: hued in
casa si zic bona scara. Se ascaza pc scaune, iau pa-
lariilc din cap, apoi amitndoi deoduta: Bade Thane
ti Ielc Ioana (cum ii numele), sc roaga tees bcreni
si ne rugam si noi, faceti bine si ne Irtsati fats la
bete. De nu va fi cu greu sit veniti si Dumnea-
. oastra. Parintele fetei, data vrea sii Lai o glumA,
spune: cu placcre, da nu vrea sit vie. Ma noi spu-
nem: is si d-ta o joardA si da dupa ea, c'atunci
o %Mi. Da buna seara si pleaca. Asta a functia
unui bjirau. Acum vine at doilca. Accla am fost
eu. Eu am trimcs muzicantii la parintii fetelor sa
le dea sa mantmce. Alegi ccle mai vazute fete din
sat si de toata seara altelc. Al treilea bjirau arc
functie: aranjeaza lampile, pune naft, curate salile
si sta in avteptare. II mai ajuta si gazda casa.
Scara se joaca iutitiu dansul de-a mtina", apoi
de-a 'tit Artitul", ulunelul, apoi vine sArba. Se
mai si mesteca jocu rile. Intro jocuri se mai strafing
cite 5-6 feciori si cumpara ginars si da si la fete.
Cu fettle mai yin si parintii si fratii insurati si
inn ese. La dans se si striga. La bare sunt altele
strigaturi, la nunta altele. La jumatea berei se
plateste in muzicanti jumatc si la urma restul. Pe
in Anul Nou, berenii se string toti la Casa berii.
Bjiraii iau plugul si berenii sbici de fuior. Intai
descanta la easa berei si descantecul c asa: pane
plugul pe fereastra ca e mic, de lemn, si plu-
gul si boii si calul si om si tcleguta. Tate-s fa-
cute de mine. Eu om mutat plugul si Onisim Gra-
pini o descantat. El o strigat la feciorii care -s
a fara Cu sgarbacele:
Va tocmiti si bine stati,
Boii bine sa manati ?
Si ci zic:
Ne tocmim si bine stum,
Boii bine sa minam.
Si iar bjiraul:
Maine anul se 'nnoestc,
Plugusorul se porneste...
Si tot asa mai departe. Onisim Grapini o stie
loam. Apoi pornim. Mcrem intaiu la parintcle, apoi
is notar, apoi la dascal, apoi la t arani, la cci frun-
tasi. Cutre ziva impartim banii si facem petrecere.
Am uitat sa spun ca, inainte de bare, toti bjiraii
dela toate berele ca mai sunt si altele mercm
la primarie sa facem concesiune de jot intre primar,
gazda berii si bjirui. Iscaleste si pretorul si jandar-
maria. In cola an cand o murit Duca om mcrs la
Distrita pentru iscalit. Merem si la parintcle. A doua
zi de Craciun, dupii biscrica, bjiraile, cite unul de
fiecare bere mare, mijlocie si mica dam
purintelui lista pentru toti feciorii din here: cati is
de licence. Preotul ne binecuvanta si ne du drumul.
Ca mai este si here mijlocie si bare mica. Berea
mijlocie o fac feciorii ca dela 20 Ia 23 ani; eta
mica feciorii sub 20 de ani. Ca nu uncap toti in-
tr'un loc. Eu data vreau sa ma due la bcrea mij-
locie sau mica, am voe. Cci mici n'au voe nici
la mijlocie nici la mare. Fettle e asa: sub 15
ani la mica, dela 15 in 18 ani in mijlocie, peste
18 la mare. Mai 'nointc nu stiu bine ea cum o fost.
Bere mica nu era. Nu-i laIsa ui marl si popa. Da'
amu o mai imbatranit popa list' al nost'. Alta
data bcrea se facea altcum, da' eu n'am apucat.
Farm cunosc bcrea dela Magura. Acolo nu e ca la
noi si tine trei scri ". (Savir Seripet, 25 ani, patru
disc print-tare).
parte; dar o ordine a desfasurarii for nu este
Lilmuriri asupra berii am luat si, dela preotul strictit In plus, multe lucruri noi se introduc
Pamfil Grapini, in sepcial asupra denumirii cu destula usurintrt. Chiar in organizare, dela
de here". o generatie la alta, se introduc reforme.
,.Mai 'nainte vreme, feciorii dela 18 ani se adu-
nau la un econom. Si fiincleit mai mult nu le placea sat, pare s'o aiba Inca preotul. Adiministratia
\inRrsul ca sa petreacii in caslegi, ei aduccau hoabe
de orz, le puneau intr'un butoiu mare, turnau spa
si tinerii pe rand mergeau toata ziva, invartea si
mesteca orzul in spa aceea. Apa cupata un gust
amar. Aceca apa o strecurau in vase curate, o
pastrau si, incepand de a doua zi de Nasterea
Domnului pelmet-at:. Si fiindczt bautura area gust
Si miros do bare, o dat numele de bere" si la
petrererea intreaga. Merent la here, mai ! Facets
here, mai! Penult conduecrea petreeerii, Linerc-
tul isi alegca tut conducator, earuia-i ziceatt pri-
mar sau biruu. El in ea doi aghiotanti. Ei cram
raspunzatori pentru pacea si ordinea fata de pri-
marie, de priot si de parinti. Intaiu se judecatt
intre ci, apoi ajungeatt in noi. Care se sinuezt ne-
drepta tit, fata care era dispretuita sau ofensata,
menu la priot salt la primarie si se jeluia. Cu o-
cazia aistor con dni6, de rcgula, era in itata ton ta
diliginta" satului si P"" Iii. Copiii nu craw ad-
misi. Obiceiut se tine si acuma, dar numai iarna,
si s'a mai schimbat. Vara, dupa t c cc rn ie. iii fat
intro ci intclegere si joacu pans la apes de soa re.
Dar nu la carciuma. Priottu mai controlcazu care
o lost la sf. biserica pi-i mai opreste. Acu mai nu
se mai alege biruu. E unlit mai batran care con-
duce". (Pr. Pamfil Grapini).
Dupii cum vedem, ,,berea" e de fapt insti-
tu%ia cea mai de seama din viata tinerctului din
partea locului, cu mare influenta educatil a. Si
este in adevar o institutie: functia de berean,
ca si functiile de conducere, sunt in adevar
funcliuni, nu-s legate de anumite persoanc.
Functia sa educativa este si ea evidenta. Pe-
treeand, tineretul se initiaza de fapt Ia viata
spirituala a satului, mai ales la cea cetate-
neascii. Organizatia berei seamana, in orice caz,
cu organizatia cetatcneasca a satului, cu a
satului din trecutul imediat insa. In adevar, con-
duczttorii ei se numesc birai, deli astazi (1936
acestea sunt denumiri care n'au corespondent
in sat. Pe uncle din aspecteic ci institutia are
Inca un aer de primitivitate si mai pronuntat.
Asa e de pilda in alegerca birailor. Ei nu sunt
alai, ci se propun ei insisi si cer (boar con-
simtimantul alegatorilor fcciori.
In ceeace privcste activitatca desfas,,urata
eeeace am putea numi programul berei mi-
mic prea precizat. Obiceiurile Cu caracter mis-
tic practicate cu prilejul ei sunt fixate cu pre-
cizie destul de mare; dansurile sunt si ele tra-
ditionalele dansuri locale, in cea mai mare
Conduccrea spirituala suprema a berei, in
comunei vegheaza numai sa nu se contravina In
vr'o masura luata de autoritatile superioare.
Incolo, spiritual, ea ajuti1 mai mult pe preot.
Cat despre scoala si invittator, dupa cum se
vede din desericrea .,bjiraului" Savir Scripet,

77
www.dacoromanica.ro
ei sunt, pare-se, cu totul absenti din treaba
asta.
Data berea" este a tineretului, sezatoarea
e a satului, in orice caz in mare masura a
satului intreg.
ezatoarea, nu-i o institutie cu structure pre-
eisa. Singurul caracter institutional al ei este,
am putea spune, permanenta ei ca idee. Altfel
e o grupare ocazionalti, cu marl posibilitati de
adaptare la imprejurari. Asa e si in ySant,
La sezatoare se mai intillnesc feciorii en fetele.
Da vin si altii. Fete le se aduna in de ele; feciorii
umbla si de la o sezatoare is alta. Sta mai mult
uncle place la fiecare". (Savir Scripet).
Cand cram eu tuner, sezatorile erau par'ca mai
dese, dar si mai sever supravegheate. Se aduna
mult tineret, dar nisi °data singur. VorbeSc de
fete, tinerii erau slobozi. Pe atunci preotul le
frecventa foarte des si pe neasteptate. Unde nu to
asteptai era: Mai venea si Invatatorul dar el n'a-
yea atata autoritate. La sezatori preotul nu Linea
cuvantari. Sta doar de vorba cu lumea, da un
slat sau se informa. De multe on sarbatoarea la
biserica, el vorbea apoi de ceeace auzea ea se in-
tampla pe la sezatori si cruta. In ...sezatori se
1-111
spuneau povesti, glume, ghicitori. Uneori se si cetea.
Circulau prin sezatori: Libertatea dela Orastie, Ro-
manul dela Arad, Tribuna si Gazeta Transilvaniei,
precum si carti. Sezatorile erau si ele un fel de
scoala de nationalism. Acum nu stilt cum vor mai
fi sezatorile in Sant, dar par'ca s'a mai schimbat
ceva. (Dr. FredericPopu, flu al Satalui).
La sezatorile organizate de echipa monogra-
fica, silindu-se sa respecte cat mai mult sped-
ficul locului, s'a putut vedea ca seMtorile sunt
Inca vii in obiceiul satului Sant. S'a incercat aci
si o sistematizare a lor, cu un mai pronuntat
rost didactic. Subiectele aduse de locuitori in
discutie au fost pastmatul si padurea, cele mai
actuale in sat. Ace Iasi lucru se discuta probabil
mai mult si in sezatorile obisnuite.
Din informatiile culese mai iese insa un
lucru. *ezatorile mai maxi cele de toamna
de pilda, dela culesul papusoiului aduna la
un loc toate varstele. Cele de iarna, tend se
aduna femeile si fetele cu lucrul, sunt mai
putin populate si tineretul se aduna oarecum
separat. Si atunci, se intelege ca si atmosfera
sezatorilor diferti. In mice caz intre rostul r-
zatorilor si acela al cetelor de copii si de ti-
neret este o deosebire: acestea din urma sunt
exclusiv ale tinerilor, pe dna vreme seza-
toarea e a tuturor varstelor. Ea face, am pu-
tea zice, legatura intre varste, in domeniul vie-
78
www.dacoromanica.ro
tii spirituale, ceeace e foarte important din
punct de vedere educativ.
5. Sa aruneam acum o privire generala a-
supra caracterelor mai insemnate ale educatiei
traditionale, an cum se desprind ele din inf
tisarea acestui proces in ant.
Ceeace doming, dupa cum am vazut, in con-
ceptia enteanului, este increderea sa in puterea
educatiei. Pentru el omul este implinirea unui
destin, un destin bun in general, pentru tomb.-
lumea. Implinirea lui depinde insa de pastrarea
unor reguli, care trebuesc eunoscute. Omul se
implineste deca le eunoaste si le respects; ra-
teaza data le ignoreaza. Intre conceptia aceasta
si uncle teorii culte (Rousseau) nu. este nici o
deosebire aproape. Deosebirea sta numai in mij-
loacele pe care le are satettriul in indentanti
pentru fructificarea ideii pa teren practic. El
vine aci cu practici empirice si magice, pe cats
vreme amid cult cu invataturile saintei mo-
derne. Ceeace trebue retinut Irish' este robustul
optimism educativ al Santendor, ceeace e o ga-
rantie pentru iesirea din criza de crestere, prin
care pare ca trece acum satul lor.
In ce priveste mentalitatea mistico-empirica
a satului *ant, si aci sunt de facut uncle
distinctiuni. Ea nu este chiar atat de inchisti.
Barbatii mai mult, femeile mai putin sehiteaza
tendinte de iesire din ea. 0 usoara -umbra de
indoialii fate de practicilc magice pregateste
clecaderea acestora la ragnul de superstitii... S'ar
parea chiar eh numai lipsa altor deprindref in-
gadue perzisteno celor vechi, cad locul nu
poate ramane gol. Altfel fructul este destul de
copt.
Deosebirea dintre femet si barbat, din acest
punct de vedere, are repercursiuni insemnate
pentru educatie. Tot ce se leaga de indatori-
rile educative ale femei cum a in mare ma-
sura eclucatia sanitara, se face in spirit mai
traditionalist si mai primitiv; tot ce tine de
datoriile educative ale tatalui in primul
rand educalia gospodareasca se face cu o
intelegere mai rationale a lucrurilor. Barbatii au
o atitudine mai libera, chiar fats de autoritatea
suprema a satului, preotul. Consecinta lo-
gics pe care trebue s'o traga_ de aci scoala
este evidenta. Ea trebue sa alba o atentie deo-
sebita pentru formarea mentaliatii' feminine, cu
atat mai mull, cu cat de acest lucru sunt le-
gate viata si educatia micilor sateni in primii
ani de existents, care aunt, dupti cum se stie,
atat de periclitati
0 caracteristica a educa-tiei traditionale a
satului sunt apoi metodele educative intrebuin-
tate. Ele au un caracter nediferentiat si ne-
sistematic. Invatatura in sat nu se face specia-
lizat si metodie, ci global si ocazional. Copiii
invata traind pe langa parintii for tot ce stiu
si ei toata meseria vietii de taran. din lo-
calitate observand si facand ca ei. In aceasta
privinta ucenicia pe care o faze meseriasul
chiar la tars este o forma avansata de in-
va Vanua.
In uncle sate la popoare mai inaintate
gasim un inceput de ucenicie diferentiata
chiar la tars. La noi, aproape de loc. Dar ceea
ce gasim uneori la noi ceeace am gasit in
an este tendinta de a pasi peste ucenicia
propriu zisa la scoala. Evolutia fireasca." a me-
todelor educative, dela integralismul empiric
si ocazionalism, la ucenicia specializata si apoi
la scoala, pare sa nu se Lea la fel ca pentru
meserii, in trecut. Aici este tendinta sa se sara
direct dela prima la ultima treapta evolutiva.
Faptul nu poate fi fart! consecinte. In educatia
profesionala a mestesugarilor, ucenecia este o
institfitie intrata in traditie, en structura, viata,
si legile ei. Aceasta face ca scoala scoala de
meserii sau profesionala r apare meseriasilor
ca ceva strain. Mai multa Incredere inspira asa
zisele §coli de ucenici, care sunt o fuziune a
uceniciei cu scoala. Si o impacare..
Scoala necesara pregatirii -taranului, pentru
complexul ocupertiilor.lui, are o alts situatieEa
trebue altoita direct pe scoala nediferentiata
a familiei si a celorlalte institutii populare de
educatie. De aci o sums de greutati, de sigur,
dar altele.
Institutiile, de educatie ale satului nu au asa
de evidenta functiunea educativa, cum o gasim
fie la ucenicie, fie la scoala. Si biserica si fa-
milia si oetele de copii, si cetele de tineri, si
sezatoarea ca sä nu le pomenim de cat
pe acestea au si alte rosturi iri viata socials,
uneori tot asa de importante ca si cel educa-
tiv. De aceea, poate, cea mai mare greutate
pentru taran este sa se obisnuiasea a coneepe
o institutie, care sa nu alba alts functiune,
de cat pe aceea a inva-taturii.
Aproape toate institutiile educative satesti au
aparut chiar in sat. Numai biserica a aparut
in afara. Ea s'a impus satului impotriva stra-
vechiului cult familial si a asa ziselor credinte
paganesti. Religia cresting a venit in sat, In
www.dacoromanica.ro
inoeput, ca dusmana a paganismului, care era
satul insusi. Astazi ca este incadrata is viata
satului si este o forts educativa Inca vie.
Familia sateasca, si ea, este o institutie de-
stul de inchegata. Tipul de familie c,e1 mai ras-
pandit in SS ant este, am vazut, eel al familiei
conjugale simple. De cum se casatoresc, tinerii
doresc sa se desparta de parinti. Aceasta este,
probabil, in legatura si cu satura-tia demogra-
fica a satului. Fiecare tovarasie conjugala vrea
s'o is cat mai de vreme. Data rarnturt in gos-
podaria veche li se pare ca-si pierd timpul,
muncind pentru altii: pentru frati sau chiar
pentru parinti, care lasa apoi mostenire averea
muncita de ei si altora. Familia aceasta, in-
teresanta si nu prea respectuoasa fats de ba-
trani, -este proprie unei vieti care lasa tradi-
tiile sa moara. Nu putern spune ca este cazul
intocmai pentru familia santeana, dar conditiile
creiate duc in aceasta directie.
Cad traditiile mai au 0 alte forte de susti-
nere. Ele se transforms complet numai odata cu
transformarea totului. Educativ familia, din fa-
zes eelei din Sant, nu mai are cortditiile unui
sat in ascensiune, dar nu are Inca nici lamu-
rite conditii noui de viata. S'a,r putea ea o
astfel de familie, data nu gaseste multa vreme
putinta iesirii din criza, sa cacti drum intors
spre forme degenerate, cu deza,stroase efecte e-
ducative, din toate punctele de vedere: si sa-
nitar si gospodaresc si spiritual. Aci si scoala
va trebui sa aiba un cuvaut de spus, dar theca
sta Intr'un complex de alte conditii.
Alaturi de familie un rol educativ de seams,
in sat, am vazut ca-1 au oetele de copii si ti-
neret', precum si sezawarea. Acestea sunt din-
colo de cadrul restrans al familiei. Ele au func-
tiuni, care trebue sa fi fost mult mai impor-
tante in trecut, fartt sa be fi pierdut corn-
plet nici azi. Atmosfera de legenda sau basm,
care le insoteste adesea, ram4ite de magic si
primitivism patriarhal, marturisesc de vechimea
si importanta for in vremurile apuse. Perzistenta
for in sat este temelia misticismului din viata
sateasca.
Scoala incearca sa vine cu influenta ei aci,
dar destul de neprieeput. De fa,pt, problems
ramane sit fie_ lamurita de-abia de acum in-
redo.Deocamdatil singura influenta dirijata a-
supra for a avut-o, pang acum numai biserica.
Lucrul acesta este foarte vadit in Sant. Aci bi-
serica a exercitat un control dintre cele mai
severe, hi ultima jumatate de veac, asupra in-
79
tregei vieti spirituale gi educative a satului. Ea
a supravegheat in primul rand familia, dar s'a
amestecat si in viata institutiilor populare cu
totul particulare, cum sunt cetele de tineri si
;,ezatorile. Ea a cautat sa faca, prin ele, atilt
educativ religioasa, in spirit traditional, cat si
educatie nationala. Astazi tnca, biserica este o
forta vie in sat, deli cu o autoritate ceva mai
scazuta. Diminuarea acestei autoritriti tine de
multe eauze, dar si de slabirca fortelor celui
cc o incarncaza: batranul preot Pamfil Gra-
pini.
Fiindca agentii unei functiuni atarna greu
in modul cum aceasta se va manifesta. Ei nu
crecaza functiunca, dar ii pot da viata sau o
pot suspenda partial.
Agentii functiunii educative sunt: parintii,
sefii fircsti, ocazionali sau permanenti, ai ce-
telor si sezatorilor, si preotul.
Mama, dintre parinti, are rolul educativ cel
mai de stoma. Sateanca mama este, in genera,
mai superstitioasa de cat barbatul, fiind legato
de ccrcul mai strans al familiei. In vremuri
patriarhale rolul ei educativ era mai mic. Bar-
batul era mult mai important prin faptul ca
detinea si puterea religioasa, al carei sef era.
Azi rolul fcmeii e covarsitor. Ea se ingrijeste,
en exclusivitate aproape, din primii ani ai co-
pilariei, atilt de trupul cat si de sufletul co-
piilor.
Tatal are un rot educativ mai mic azi si
intra in actiune, in viata copilului mult mai
tiirziu pentru a-i face educatia gospodareasca.
In general, barbatii calatoresc mai mult si din
aceasta invata mai malt. Ocupatiile tor, mili-
taria si faptul ca ci merg la scoala In procent
mai ridicat, ii face mai primitori pentru lu-
cruri noi, mai putin legati de superstitii, pe
care le si numesc adesea credinte femeiesti".
De aceca se si observa ca progresul la tara este
mai descatusat pe linia pe care barbatul are
un rot educativ: adica pe plan practic.
Sefii ocazionali sau permanenti, ai cetclor
de copii, de tineret si ai sezatorilor tqi au si
ei partea for in procesul educativ al satului. Ei
sunt, in fond cei ce conduc o lume, de care
sunt legati, prin toate fibrele fiintei tor. Edu-
catia oficialu nu le da nici o consideratie dco-
sebita, dar acest lucru a cu atilt mai periculos,
pentruca ci continua sa fie ceeace sunt, pe linii
nesuprmegheate, pline de pericole de tot fe-
lul. Biserica a inteles mai mult acest lucru si
a nazuit sa be canalizeze manifestarile pc dru-
80
www.dacoromanica.ro
mul sau.
Preotul, in adevar, a fost autoritatea educa-
th a supremo in satul traditional, si in artt
in mod deosebit. Prin mame el a controlat
educatia traditionala familiala, corectandu-i pe
cat a .putut fondul de superstitii nerretine;
prin amestecul sau in functionarea cetelor de
feciori si a sezatorilor el a controlat si restul
vietii spirituale a satului, cu rost educativ. Sin-
gurul domeniu undo el a avut o influenta mai
mica a fost acela al activitatii gospodaresti.
Aci agentul educativ eel mai insemnat a ra-
mas tot fatal. Acestuia incearca sa se substi-
tuc, pentru acelasi rost, scoala, dar, pinta
acum, cu rezultate destul de slabe Inca.
Educatia cults a satului ant.
6. coala este cea mai noun institutie e-
ducativa a satului. Propriu zis, asa cum este
ea astral, nici nu este a satului, ci a Statului,
in sat. In alte tari ea este intrata ceva mai
mult in traditia satului. La noi aceasta traditie
este de faurit.
Sprc deosebire de celelalte institutii educa-
tive, despre care am vorbit in studiul nostru.
scoala are un caracter net diferentiat si mo-
dern. Functia ei educativa este evidenta. Fora
aceeasta functie scoala n'ar putea exista. Ceea-
ce nu este cazul cu nici una din institueiile e-
ducative cu caracter popular, nici cu fa-
milia, nici cu cetele de copii si tineret, nici
cu sezatoarea, nici cu biserica. In structura a-
cestora aspectul educativ este implicat, dar nu
e nici prea evident si nici, intotdeauna, eel
mai insemnat. S'ar putea chiar concepe, fie-
care dintre ele, si fora rosturi de acest fel.
Noutatea relativa a scolii in sat este un lu-
cru care se vede repede, mai ales in satelc
noastre, chiar si dupa scmne exterioare. Stilul
cladirilor scolare, in primul rind, este vorbitor.
Dar noutatea aceasta se vede mai ales in ati-
tudinea pe care satenii o au fata de seoala
si rosturile ei. ySi este extrem de pretios ca at-
cest lucru sa fie cunoscut, pentruca greutatile
pot fi inlliturate atunci mai cu succes.
Atitudinea satenilor fata de scoala se poate
masura si cu metode precise, cu testul de
atitudine .E o metoda care ne poate da formula
matematica, expresia cantitativa a problemei.
Pentru satul de care ne ocupam, satul Sant,
n'am avut posibilitatea sa apliciim aceasta me-
toda. Ne-am multumit cu metoda anchetelor,
sub formic de convorbiri cu satenii. Pe aceasta
tale se obtin rezultate mai putin precise, dar
nut fara valoare. Metoda anchetelor este chiar
necesara, ca o completare a metodei testelor.
Ea poate sa aduca un aport de adancime si ou-
loare locnl5, pe care testul numai cu greu tl
poate da.
Din convorbirile noastre cu siitenii din *ant,
am rules destule marturii care sa ne dea o
idee despre modul cum privcsc ei scoala. Vom
da cateva dintre de.
Ali-am dat bilictul In $coala ca sa invete carte,
sa-i foloscasca pentru rand o fi mare". (Nicolae
Joan, mijlociu ca avere si cu $tiinta de carte. In-
tr'un mod asemanator se pronunta si altii: Leontin
Pop, Macidon Grapini $i OctaNian Filipoiu, ace$tia
oameni suraci). Attu par $i mai convinsi: Eu imi
dau copilul la carte, ca sa imete, sa-i foloseasca in
Niata. Ca azi nu se mai poate farti carte". (Andrei
Nacu . Sau: Mica invata copilul, pentru el invata.
Eu it dal' la $coala sa fie sere folosul lui". (Macidon
Domide). Alte raspunsuri i-au forme aforistice,
cccace c un smut sa ale sunt oarecum cristalizate
in subconstient, semnul intrarii in traditie. Omul
fara carte e prod. Eu mi-am dat copiii la $coala
si fata si baiatul ca sa nu fie pro$ti". (Iosif
Ilic$u). Cartea c ca o c51auzii. Cine tie ceti afla
mai multe §i vede mai bine ca pe ce lume-i. Am
dat copilul la Icoalii pentru a avca in viata 0 cu-
lauza ". Pantelimon Olariu). La mice om cartea
prinde bine in viatii. Eu am dat la $coala si fata
si baiatul tocmai pentru aceea: sa le prinda bine".
(Onisim Sangiorsan).
Ca si in multe alte parti din Romania, *Au-
teuil piistreazii ideea ea scoala e facuta mai
mult pentru bacti. Ideea contrarie hi face to-
tusi drum, tot mai mult.
Eu am dat copila la scoalit sa invete carte.
Cartea c de folds si pentru fete". (Precup Filipoiu).
,.Eu am dat si fatale la $coala, ca $i ale trebuc sa
$tic carte; le e si for de folds sit 1tie ". (Pavel Pa-
traqcanu).
Din cateva convorbiri, date mai pe larg, ne
vom putea insa da scama mai bine de corn-
plexitatea gandurilor unui santean privitor la
scoala si stiinta de carte.
Pe copii, zice Danila Campan, i-am dat la
$coala ca sa se de$tepte. Cine are carte, are parte.
M'am lasat de ale male $i i-am dat. E deosebire
mare intre eel ce invata si cel ce nu invata. Poti
sa-I mai on undo. Chiar lucrator data e $tie ce
fact. Apoi tine invata e mai supus. tie de ascul-
tare, stie de Dumnezeu, invata rugaciunile, $tic cii
c un stapan in cer. Cand o mai $i rumas dcla $coala,
6 81
www.dacoromanica.ro
o xi:unitscii n'o avut incaitari, ori ceva cumva. Nu-
mai Simion mergea oricum. Nu se lasa. A$a i-a
fost de drag. Apoi tot mereu I -am Lunt $i eu In
intrebarc. Lui Simion i-a placut sa mcarga la mi-
litia. L-am dus qi la muzica, numai c tare sla-
but. Acura urmeaza in fabrica si aduce bani. Nu
suntem in stare sii timem copiii Ia $coala. Da' si
meseria c buna, numai s'o invete. $i data nu trace
in mcscrie, rem ea dascaltu sa-i invete de-ale eco-
nomici. Si sa fie $i al om. Dupa a men parere,
inl atatura multa la invatator nu. face atilt cat pun -
turea buna. Ce folds art o hodorogi la vorhe multe,
Baca nu se sae purta. Cu purtarea buna poti ocoli
lumen. Si mai e caul. Ar trebui sa ne lase copiii
o luna mai tarziu toamna si o luna mai de vrcme
prima ara, ca altfel trebue sa pui om mare dupa
site. Eu pe cal mic il mai trimet cu earlanii".
(Danila Campan, 49 ani, 6 clase primare).
$coala, spune alt$iintenn, a fi de folds sit fie
cat de multa. Eu am avut un o facut cinci
clase aci si doua la liceu. Nu I -am putut duct mai
departe. Acum it folosese in economic. L-am dus
la liccu sand n'avcam fcmce, ea nu puteam sn -i am
grije. Carte, fatale sa aiba dart le trebuc. N'au sti
se duca sit conduca tam. Da' cuminti si invatate in
$coala trebue sa fie $i fatale qi feciorii. $i eu zit
asa: sa aiba copilul $i carte, da' praxa e inainte de
toate cele. Si din economic (gospodarie n. r.) $i din
comcrt $i din meseric sa invete. Copilul sa mearga
la scoala ca sa se Etta om la loc, sit $tie ca pa cc
lumc se afla. Cand $i nu merg copiii In $coala, sunt
mai multe motive: altii fie ea nu-i de Maul lipsu
sa-1 dee Ia $coala, altii din siiracie sau din depar-
tare. Eu de-0 avca putinta si acum l-a$ mai da.
Numai dascalul sa-si faca si el al lui. Dasealul,
cand cram cu la Icoala, nu-i era iertat sit fie ab-
sent. Se ocupa cum trebue. Era mereu cu noi. Azi
mult ingaduite tare Bunt absentele, nu Itiu de
ce. Un dascal cu it consider lumina sa lumineze ti-
neretul. Sa fara toate cute plat; si lui Dumnezeu.
Sa nu-I ada lumen bat sau cii nu sc duce la bi-
seriert. Cum rea sa fie copilul ass sit' fie $i el.
Dascalul Grigore liomane$i, and cram eu la roala,
o suduit de Dumnezeu. Stint patruzeci de ani $i n'am
uitat nici acum. Nu trebuca sa faca asta. Scoala
noastra din $ant nu-i destul de incupatoare. Ar
trebui alta. $i apoi cred ea ar mai trebui o $coala.
Partea cea mai departata $i mai grea este Carti-
bm". (Simion Filipoiu, 53 ani, 6 clase primare si
trei ani cursuri de repetitic, mijlociu ca avere).
Si o alta cornorbire, deopotriva de interesanta.
Eu am cloud biticte: una trace in clasa a cincia
si alta mere amu intaiu. Mai am unul care o facut
un an la $coala normala, pi-a venit de-o urmat din
nou in sat. Ali-am dat copiii ea invete carte qi alte
lucruri, chi eu n'am timp. La fete nu be lipse$te
atata innataturu. Partea barbateasca trebue sa in-
s etc, ca se love$te mai mult de viata. Dupa a
men parere bine ar fi sa se ocupe scoala intaiu de
rcligic. Capita a$a copilul un fel de commie. $tie
sa aseulte. Apoi e bine sa invete si economic. Da
'ntiiu omenie. Da' $i dacu n'o are de-acasa, nu face
nici dascalul nimic. Toate de cite va sa se pa-
leased in viata ii poti arata la *could. $coala cum
c acum nu-mi place ca nu se ocupa de tot. Nu
inN ata baictii tot cc invatam noi. Si noi invatam
in limbo stritina, cc stiu eu ? Si-am fost mai
mijlorin si tate le-am in atat. De-s tate ca la noi,
apoi imi pare bugat de rau. Ccl putin sa stiu ca e
numai la noi asa. Copiii mai si lipsese dela scoala.
Uneori nu-i dau In koala ea ma strange o lipsa.
Nla doare de seoala, (tar mu doarc mai mull de
cronomia mea. Ca trebue musai sa-i dau dupa mar-
tini uncori. Eu stint om cu cuprins mare si nu
pot su fat: tot singur. Da' si la scoala copilut sa nu
mearga de geaha. SA fie dascalul dascal. Sa fie si
popular, ca traeste cu noi. SA Inca bine sa ma as-
eulte, ca nu-i fiu. de general. Aceca-i una. Apoi sa
sac sa invete. Sa aiba el mai intAiu in cap omenia
si s'o pilduiasca si pen tru copii. Sa fie pilda cu casa
lui. Ca daca dascalul iy. tipa femcea pot s'o tip
si Cu. Or de bauturii, nu pot sa ma duc eu sa-i
spun cc sa Inca. Eu vad ca seoala nut produce.
Or ea nu sta de copil, or ca nu s tic ce sa-i invete.
N'aud baictii ca sit invetc ceva. E atata tot odih-
nit. Eu cund umblam la scoala stam ca pe foe.
$eoala noastra din Sant nit-i cum ar trebui. Edi-
(kinl nu-i bun de fel. Trebue pravalit panit in
fundament. N'au toti copiii uncle sta. Pc urma tre-
bue ea toti im atatorii sa aiba fartir, su nu eer-
seasca. Si apoi si gradina. Aia-i gradina? De-acolo
n'au a irn ata copiii nimic. Ceapa for nu c cum
era a men de-o saptamAna. Scoala a abut si coo-
perath a, da' amu nu stiu. Stii ce 'nscamna coope-
ratis a in scoala ? E un fel de altoi sa Inca si ei
mai tArziu. E o deprindere. Invatii sit condueit, sa
eon troloze, sa nu mai Pure casarul sau prcsedin-
tele. Toate sa treacit in inima lui. Ce-ar mai tre-
bui ? Sa aiba cresterc de vite, vaca, gaini,
sa ante cum se ingrijesc. Sa kart stupi si gradina
pomala. Da' numai sa tart eine sit arate. Sa arate
si cum iese cu munca bunii si cu munca rca. SA
fad doua darabe si sa vada copiii ca c mai bine
sa lucre asa. Da sa pun si rau ca sa vada. Aceca
numai chinucsc pamAntul, nu ttiu cc sa faca cu
el. Pe CA rtibitv cred ca ar trebui scoala noun".
loachim Domide, 49 ani, 6 clase si trei de re-
petitie, om cu avere multa).
Cecil cc e de remarcat din capul locului, in
aceste convcrbiri este varictatea subiectclor a-
bordate de sateni. Nu existii problems scolara,
care sit nu fie atinsii intr'un fel, iar parerile
exprimate stint de cel mai mare interes si
pentru noi.
0 prima concluzie, de teas din tot, este in
legatura cu valoarea pe care Santenii o acordii
scolii. Pentru ei e clar ca scoala este folosi-
toare. Altfel nu si-ar da copiii in scoala. Scoala
trebuc sit vie in ajutor acolo uncle parintii n'au
time sau n'au priceperc. Tocmai de aceca ea-i
mai de pre pentru baieti. Fetele pot capata in-
%atilt-11a, de care au nevoe, in familie. Baiatul
trebuc sa tic insa lucruri pe care nu le poate
invata dela parinti.
Ce trebue sa invete copiii la scoala? Pare -
rca exprimata aci nc surprinde oarecum. Toti
82
www.dacoromanica.ro
satenii spun: la coalal copiii trebue sa invete
carte, carte in primul rand. Gaud copiii sunt
prea mull purtati prin gradini si ateliere sa-
tend sunt nedumerili. Li se pare ca elevii sunt
sustrasi atunci dela insasi esenta ocupatiilor
scolaresti. Nu doard ea ei ar da o importtuitil
gre§ita calla. Din contra. Pantelimon. Olariu
spune: cartca-i o calauza. Cine stie ceti afla
multe si vede mai bine ca pe ce lame -i" ySi
acesta e adevarul. Aceasta inseamna insa si
altceva. Taranul vede ca in atelierele si gradi-
nile scolilor primare copiii nu invata mull
prea mull fata de ceea ce stie el. Uneori nici
atilt. Dill contra, invatatura scrisului, cetitului
si socotitului ajuta unora dintre ei sa evadeze
din sat sau cel putin dela ocupatiile taranesti.
Ce trebue sa invete copilul cu ajutorul cartii?
Cel dintili lucru pe care-1 recomanda satenii
chestionati este religia, adica intarirea toc-
mai a spiritului dominant deja in sat. Copula
asa copilul un fel de omenie. *tie sa asculte".
Intaiu deci educatie moralii in spirit religios.
Apoi c bine sa invete si economic, da' mai
intaiu omenie". In fond, aci iese in evidenlil
trastitura sufleteasca de temclie a taranului:
practicismul in intelesul larg al cuvantului,
practic din punct de vedere psihic (inclinare
moralalizatoare, omenie, supunere); practic pe
'Annul preocuparilor de viata (formarea deprin-
derilor gospodaresti).
Idealul acesta de educatie, asa cum it des-
prind taranii, in rostul pe care ei ii atribue
scolii, nu se acopera cu acela pe care progra-
mcle oficiale it acorda acesteia. Programele o-
ficiale pun in centru educatia nationals, satenii
pun pe cea religioasa; cartea e vazuta cu alti
ochi de programcle oficiale, si eu alti ochi de
sateni; cat despre practicismul din scolile noas-
tre, laranul n'are nici o incredere deosebita in
modal cum este inteles si aplicat el astazi.
Si totusi scoala, in satul Sant, pare mull
mai inradacinata in spiritul satenilor ca in alts
parti. Acest lucru se poatc obscrva si din modal
turn eel putin o parte dintre locuitori o diseuta,
ceeacc inseamna ca -i preocupa, precum si
dupa frecycnia §colara care, data nu-i ideala,
e in orice caz mai buna ca in alte sate. Sc
datoreste aceasta si faptului ea §coula are in
Sant un trecut, care explica accasta relativa
impamantenire a ei in viata satului.
Scoala din ant datcaza, dupii spusele locui-
torilor in special ale batranului dascal pen-
sionar Mihail Cotu inert din anul 1820. Date
certe de functicmarea ei avem ins& din 1827.
I se zicea atunci, pe vremea granitei, geme-
inde Schule" si era sub supravegherea admi-
nistratiei militare si sub cea spirituals a bise-
ricii. Din punct de vedere material ea se sus-
tinea din lada satului", adica de catre co-
muna. Aceasta dadea: localul, cheltuelile cu in-
tretinerea localului, plata invatatorului si car-
tile scolare. Deci tot sau aproape. Cand sumele
pe care le putea da ea nu erau suficiente se
instituea un arunc" (dare). pe cap de locuitor.
Cei cc puteau plki se achitau de aceasta da-4
tonic in bani, ceilalti prestau munch specials,
pentru fondul scolastic".
Incepand din anul 1836, prin staruinta vi-
carului Ion Marian, s'a facia o coordonare si
reglementare in intrebuintarea acestor fonduri,
pentru toata granita. S'a hotarit atunci ca fie-
care comuna sa rezerve un fond pentru scoala
si anume: comunele marl. 4000 de florini, cele
mijlocii 2500 si cele mici 2000. ySantul sau,
cum i se zicea atunci, Rodna Nola facea
parte din aceasta din urma categoric. Fondu-
rile acestea. se administrau, la inceput, de fin-
care comuna in parte. Mai tarziu ele s'au a-
dunat la tin loc f i s'au dat .in grija unui con-
siliu districtual. Administratia aceasta a conti-
nual si dupa desflintarea granitei, in 1851. Nu-
mai in 1868 s'a instituit un regim nou. Ince-
pand cu acest an, in urma legii Egtos, Iconic
satesti" cum incepuse sa li se zica isi
schimbrt titulatura, devenind scoli confesio-
nale". Biserica isi afirma acum o autoritate si
mai mare asupra lor. In adevar, dupa a-
mast& data, scoala incepe sa fie condusa de
un senat scolar, ales de popor pe trei ani. In
fruntea senatului stg insa preotul si tot el
este de drept si de fapt directorul scoalei. Se-
natul avea sa se ocupe de gasirea mijloacelor
materiale de sustinere a scoalei, precum si de
angajarea corpului, didactic. Preotul, ca direc-
tor, -avea in plus si efectiv in mans atat in.-
structia cat si educatia copiilor 9).
Curand dupa instituirea acestei noui organi-
zari, Ungurii desla.'ntue o serie de mgsuri de
maghiarizare tot mai aspre. Astfel, in 1878,
introdue ca obligatorie limba maghiara intre
9. Panfiliu Grapini. Monografia comunei Radna Noug Bistrita 1903 p. 123-127.
10. Gr. Tabacaru si Moscu. Istoria ped. rom. Bacgu 1929. Vezi $i S. R. Farmac. Invglarnantul
.normal din Romania, Buc. 1927. Dr. 0 Ghibu. Viata si organizatia scolarg gi bisericeascg din Tran-
silvania §i Ungaria 1915.
www.dacoromanica.ro
obiectele de invatamant. In 1893 se maresc sa-
lariile invgtatorilor si se pun obligatii scolilor
confesionale sa prateasca pe invatatorii for la
fel. Pe langa acestea, Ungurii pun o sums de
alte obligatii, a caror netndeplinire duc,ea la
inchiderea scoalei. In. felul acesta locul putea
sa ramana liber pentru o scogla de stat 10).
_Presiunea devine si mai mare din 1907, oclata
cu legea Appony. Prin aceasta se extind drep-
tUrile Umbel maghiare, iar invatatorii seoale-
lor confesionale sunt asimilati cu functionarii
statului. Despre aceste timpuri, batranul dascal
Mihai Cotu spune: Luand Statul maghiar scoa-
lele confesionale sub control mai sever, ins-
pectorii scolari de atunci faceau inspectii cu
o severitate de nedescris. La o inspectie nu-i
convenea cum vine lumina in scoala, la alta
nu erau cartile corespunzatoare, alte on nu
raspundea invatatorul; iar cu progresul in scoala
nu erau multumiti niciodata. Fac,eau obiectiuni
si amenintari mereu cu inchiderea scoalei si
destituirea invatkorilor, numai ca sa poata
statifica scoala. Senatul nostru a stiut infrunta
Coate acestea si a sustine caraeterul greco-ca-
tolic al scoalei".
Ascultand pQ batranul Cotu, gandul ne poar-
ta,fara sa vrem, lallerdelea din romanul Ion"
al lui Rebreanu. De altfel Rebreanu este de fel
tot din partea locului, dela Maieru.
Cu toate greutatile prin care a trecut, scoala
din San a putut sa Ie infrunte, sa le supravie-
tuiasca si sa-si faces datoria pe linia impusa
de condktiile sociale ale satului. A inceput mo-
dest si n'a avut niciodata prea multe.mijloace
de sustinere, dar cu eforturi si chibzuinta, a
putut sa lash din nevoi.
Dela 1827 la 1855, scoala a functionat cu o
singura sala de class. Pe atunci se invata nu-
mai scrisul, cetitul, calculul si religiunea. Din
1855 s'au adaugat alte clase, pang au ajuns
patru. In 1884 s'au adaugat clasele a cincea si
a sasea; iar dupa unire, a intrat sub regimul
scoalelor din Romania. De Stat, scoala a devenit
insa numai din 1923.
Pang la unire, au functionat hr total in an
22 de invatatori, unii mai mult, altii mai pu-
tin. Invatatorii din prima ani de existents a
scolii nu aveau vreo calificatie deosebitg. Erau
83
eantorii bisericii locale. Primul invatiltor cu
pregatire specials este Cosma Cotu, numit in
1855. El a functionat cu mici tntrcruperi pans
in 1884, lAsand reputatia unui bun invatator si
a unui luptAtor pentru ai lui. Dupit iesirea la
pensie a fost primar al comunei. In plus el a
pus oarccum hawk unei dinastii inviitatoresti
in comunii. ciici fiul lui, Mihail Cotu, a fost si
el aci invatator si apoi director, timp de 33
de ani, iar nepotul lui, fiul lui Mihai, pc
nume tot Cosma, este acum (1935) invatator
si director al scoalei.
Dintre ceilalti invatatori, pe care i-a avut
scoala, au mai ramas in amintirea locuitorilor:
Ioan Boros pretuit ca priceput pomicultor, A-
lexandru Pop si mai ales Dariu Pop, dibaci
organizatori si conducAtori de coruri biserioesti.
In anul 1890 se institue in localitate si scoa-
la de repetitie. Cursurile acestea tineau, dupa
cum se stie, trei ani si aveau loc Sambata si
sarbatorile. De aceea i se mai si zicca scoala
de Dumineca. Se faceau aci lectii de comple-
tare a cunostintelor, precum- si cursuri pentru
analfabcli. Ele erau facute tot de inviitatorii
scoalei, pentru care muncit nu primeau nici
un salariu in plus. Cursurile de repetitie s'au
tinut regulat Vaud in 1914.
Acest scurt istoric, at scoalei din Sant, scoate
in evidenta si explicA tot odatri uncle caractere
ale sale. Este de retinut mai intai legatura
permanents care a existat, dela inceput, intre
sat si scoala directs si prin intermediul bise-
ricii. Organizarea confesionala a scolii, concre-
tizatii in senatul scolar, da acesteia o temelie
populara solids. Felul cum acest senat se stra-
duia ss asigure scold sprijinul material nece-
sar, oglindind in asa numitele preliminarii
do venite si speze" precum si felul cum se
tineau sedintele senatului, consemnate in Pro-
tocolul prestc _sedintele senatului bisericesc si
scolastice ", sunt marturie vie. Astfel, in sedinta
dela 21 Martie 1886, se discuta hotitrirea co-
mitetului suprem dela Bistrita, de a deschide
scoala la 1 Septembrie si a o include la 31
Muiu. Senatul decide cu unanimitate a pre-
judeca dispozitiunile superioare, cum ca con-
form uzului si imprejurarilor intre care traim
aci, s'a practicat strictu a se tine cursulu de
opt luni cu strictete, dar cu inceputulu Noem-
brie si panA in finea Iunie". Alte on se-
natul se ocupa si cu probleme mai speciale de
educatie. Citam din protocolul dela 5 Iunie
1902: Duff.' deschiderea sedintei se comunica
84
www.dacoromanica.ro
prin presedinte ca e timpul de a se lua seama
de progresul scolarilor repetitori si trebue a se
statori ziva, ear in legatura cu aceasta de a
se statori intregei tinerimi ca sa se poarte cu-
viincios, sa cerce sf. biserica, sa cante regulat
si sa arate o purtare morals socials demur.
Si protocolul conchide: Cel ce ar neglija, on
ar fi remetent, on ar avea o purtare socials
nedemnii, se va dojeni aspru si se va lipsi
de a fi permis a intra in sanul celor demni".
Senatul se face, dupA cum vedem, instru-
mentul educativ al obstei, destul de intelegator
pentru lucrurile not care i se cer infiiptuite
prin scoala, dar opunandu-le acestora adesea
spiritul traditional si nevoile locale. Este un
lucru care deosebeste senatul scolar de atunei,
de comitetele scolare de azi.
Un alt caracter demn de retinut, al acestei
scoale, este spiritul ei combativ, naseut din si-
tuatia sa fata de Statul maghiar. Aceasta si-
tuatie ii creea stari de spirit sau, si mai bine,
o anumita temperature spirituals, in care se
lucra cu entuziasm. Fats de scoala de Stat, ea
se prezenta, de sigur, cu mai pulin lustru; dar
ea are avantajul, fata de scoala oficiala, de a fi
silita sa fie vesnic treazii. Infasurand ascun.-
zand am putea spune ideea rezistentii na-
tionale, in prapurii confesionali, in stransa le-
gatura si cu nevoile satului, scoala aceasta avea
si oarecare aer de nediferentiat si prea rustic,
dar tocmai acest lucru ii ingaduia sit se apro-
pie mai mutt de sat.
7. Dupii ce am vazut care este atitudinea
Santenilor fats de scoala si cum se explica si
istoriceste aceasta atitudine, putem sa ne ocu-
pam si de scoala in ea insiisi. Trebue negresit
sa ne amintim in prealabil de mediul in care
se gAseste ea si de mediul educativ al satului.
Lucrul acesta 1-am facut deja la inceputul
studiului nostru, precum si partea aceea a lui,
in care am studiat pedagogia traditionala a sa-
tului.
Vom incepe cu mijloacele de care are ne-
voe scoala, orice scoala, pentru a putea
exista si functiona. Ele sunt de douA feluri:
mijloace materiale si mijloace omenesti, spi-
rituals, ambele deopotrivil de indispensabile.
Mijloacele materiale nu constituesc scoala,
(bar creeaza conditii de buns functionare si chiar
de existents pur si simplu. Sstenii, ei insisi,
isi dau seama de aceasta, deli ei reduc totul,
in aceasta privinth, la local si combustibil.
 LOCALUL SCOALEI DIN SATUL SANT, JUD. NASAUD

10 m.

S.
to S = Sall de class.
N.
4.
C = Cancelarie.
L = Camere destinate locuintli direc-
torulul.
II* Cor. = Coridor.
Cam. = Camara.

C)
S.

S.

I 1 4
E
rn C. 1 c-) 11

I
) (

4.

co
S. Yf L. S..

Cam. L. 1 L.

8 m. 2 m. 5 m. 3 m. 12,5 m. 8,50 m.

11

-4 Strada principala

85
www.dacoromanica.ro
 Sub regimul unguresc, de aceasta se ocupa protocoalele preste gedintele senatului bise-
senatul bisericesc gi scolastic. Pentru a ne putea ricesc gi scolastic", pentru o perioada d3 peste
mai bine da seams de modul cum se achita treizeci de ani.
acesta de datoriile sale, dam aci un extras din

Anul Fond Arunc. Din Ajutor Ajutor Din u Total Total

scolar gcolar absents comunal de Stat chirii venite spese
1885 - -- - 265,62- -- - --
283.95 648,57 648,57
1890
1895
414,62
249,--
478,45
15.-
102,07
10.-
260,-
200,-
40.- 1600,-
--
38,-
60,-
791,98
97,45
791,98
975,45
1900
1905
. 1910
1353,-
1476,-
1548,
168,89
600,-
2000, -
60.-
50.-
1600,-
-
1900,-
- --
3217,§9
3736,-
590,- 6088,-
-
3217,89
3736,-
6088,-
10.- 15,- 217,88 7676,11
#
1915
1918
1633,23 500, -
1744,- 1147,20 10.-
2000,- 3300,-
2000,- - -
217, - 5118,20
7676,-
5118,20
Aceste cifre, scoase din preliminariile de din plin a satului, sub conducerea senatului sco-
venite gi spese" ale senatului, se remarca, dupa lastic. - Cladirea scolara a fost ridicaed in
ate se poate observa, prin cateva venite" cu 1888, - partea dinspre sosea. Celelalte doua
sens care trece dincolo de cel simplu material. tali de clase sl coridorul, perpendiculare pe
Este in primul rand asa zisul arunc scolar". primul corp al eladirei, au fost ridicate in
El este destul de mare, ridicandu-se in unii 1912. Temelia este de piatra, iar restul este
ani pang la o treime din venitul total al scoalei. din lemn. In 1888, spun Mihai Cotu, au fa-
Daca la acesta mai adaogam si ajutorul comu- cut oamenii cu puterile lor. In 1912 piatra gi
nal si veniturile diverse", procentul veniturilor, lemnele le-au prestat poporul. Restul s'a facut
pe care senatul le strange cu autoritatea sa, din fondul scoalei. S'au cumparat: geamurile,
creste Inca mai mult. Choi nu trebue sa con- ferestrele, usile, acoperisul de tinichea si tot
fundam ajutorul comunal cu ceeace comuna da ce n'aveau oamenii. Dar tot ei le-au carat.
in mod obisnuit din veniturile ei si care for- De toate s'a ingrijit senatul".
meaza ,. fondul scolastic". Acesta formeaza abia Dupa unire locul senatului 1-a luat comitetul
37,500 din totalul sumelor din tabloul nostru. scolar, cu atributii numai de administrarea par-

ani
Ajutorul Statului intervine in 1909-10. El
este destul de important, ridicandu-se in unii
la aproape jumatate din suma totals a
scoalei. -
tif materiale si in fond condus de directorul
Un factor nou intervine Inca acum:
criieriile politice ale alegerii comitetului, ceea ce
veniturilor. Se iutelege ea acest ajutor al Sta- inseamna interventii mai mari din afara satu-
tului atragea dupa el obligatii in plus, fata lui, in viata. sa. La aceste alegeri se pun arum
dc cel ce &idea banii. liste cu semhele partidelor politice 0)
Totusi, cele mai insemnate nevoi gi le-a. si se aleg liste intregi, nu persoane.
impilinit senatul tocmai in epoea de lipsa a Sub aceasta noua forma de administrard, era
ajutorului din partea Statului. Atunci a fost natural ca sa se schimbe ceva si in fondul
ridicata cladirea actuala, cu cea mai mare parte lucrurilor. Dovada o avem in extrasele din
din incaperile ei. Chiar mai tarziu, continuarea bugetele comitetului, pe care le dam aci.
c ulirii nu s'ar fi putut face frail participarca
it Prevederi bugetare Incasgri
Extra- Extra- Cheltueli Excedent
Ordinare ordinare Total Ordinare ordinare Total
1926 83.536.16 12.900.- 96.436.113 70 025.12 8 720 - 78.745.12 71.806. - 6 939.-
1927 43.373.- 22,803.- 66.176.- 43 373.- 22 803.- 66.176. - 30.367.- 35.809.-
1928 87.823.- 2.000.- 89.823..- 87.823.- 1.900.- 87.723 -- 87.703.- 20 -
1929 80.775.- 2.400. 83 175.- 80.775.- 1.450.- 82.225.- 82.205.- 20 -
1930
1931
161.237.- 2.000.- 163.237.-
-
150.107.- 2.000 - 152,107.-
25.542.- 12.812 .-
52 100 - -
500.-
38.354.-
52.100.-
38.354 -
52.080.-
8 800,-
20.-
110.-
1932
193.5 36
123.275.- 123.275.-
37.480. - 6.100.- 43.580.-
8 410.
19 313 - 4 708.-
8 910 -
24 021.- 24.021.- -
86
www.dacoromanica.ro
 Suntem departe de bugetele senatului sco-
lastic de altadata. Veniturile extraordinare ale
comitetului scolar de acum, reprezinta abia
11,70/0 din to,talul veniturilor, fats de 37,50/o
dinainte. SSi Inca, 0115 in 1926, ele ae mentin
ceva mai ridicate. Lucrul acesta tine, credem
noi, de structura insasi a comitetului scolar.
In primii ani de dupa unire, in virtutea unei
inertii explicabile, el lucreaza in parte tot ca
vechiul senat. Acum se ocupa activ nu numai
de latura materials, ci gi de. cea culturala a
Sepia: se intereseaza de serbarile scolare (Pro-
cesul verbal Nr. 7 din 1924), ineuviinteaza
gi ajuta alcatuirea unui teatru popular, cu stu-
dentii din sat (Proc. verb. Nr. 8 din 1924),
se diseuta chiar legea invatamantului priniar
din 1924 (acelasi Proc. verb.), se ajuta copiii
cu crirti (Pr. verb. Nr. 2 din 1925) si tot in
1925 se is in discutie infiintarea in localitate a
unui Gamin Cultural.'
Dupe 1926-27 comitetul scalar din SS ant se
preoeuprt tot mai putin de astfel de lucruri gi,
ceea ce e de observat, este ca tocmai acum,
()data cu restrangerea preocuparilor lui la la-
tura materials, suferrt tocmai latura materials,
si ea. Comitetul, izolat oarecum de sat, se mul-
tumeste sa-si incaseze subventia obisnuita, fare
a se mai stradui sa strange si el ceva pe de-a-
supra.
Cum sa ne explicam aceasta schimbare, adusa
de organizatia Comitetului Scolar si mai ales
de intrarea acestuia in spiritul legii care-i da
fiinta? In parte cauza am aratat-o deja: carac-
terul politic pe care-1 as constituirea comitetului
scolar. Prin aceasta el nu mai este o institutie
a satului, ci, in orice cat si a Statului, depin-
zand de politica generala a acestuia. Caracterul
acesta se intareste si mai mult prin impreju-
rarea ca, din 1923 scoala din an se etati-
zeaza. Etatizarea scolii nu e un rau in once
imprejurare, dar in cea de fats ea a insemnat
o instrainare a scolii de sufletul satului. Lucrul
tl credem cu atat mai adevarat, cu cat feno-
menul este de inregistrat chiar din era ma-
0-tiara, °data cu etatizarea partials a scolii.
°data* cu anul 1911, de pilda, aruncul" pus
pe locuitori gi consimtit de ei, scade in mod
vertiginos.
Cu vremea lucrurile se mai agraveaza incd.
In ultimul timp, comitetul scolar simte ceeace
nu pricepuse din litera legii: simte ca, propriu
zis, el 'dare nici un rol adeVarat in conducerea
nici chiar din punct de vedere material.
www.dacoromanica.ro
Banii comitetului nu se cheltuesc dupe indi-
catiile lui. In eel mai bun caz se lucreaza
dupa instructiuni incorsetate venite dela comi-
tetul judetean, prefecture sau chiar dela Minis,
ter. Or, de and lumea, tine da bani, vrea
sa controleze intrebuintarea kr. Gaud sitteanul
simte cal nu mai poate controla gi chiar dis-
pune, iii inchide punga.
Adevarul, exprimat de noi aci, se mai ve-
rifica i altfel, pe toafri tam. Acolo unde. Sta-
tul n'a putut sal face totul pentru ruble sr).-
testi, el, in genere, n'a recurs la comitetele
scolare. A trebuit sä gaseasca altceva, care sa
atraga contributia satului. Pentru aceasta, an
luat nastere asa zisele comitetele de construe-
tie", de pilda, deosebite de comitetele scolare.
In ce priveste satul *ant, insri, mai este si
o cauza de ordin mai local. Prin inlocuirea
senatului bisericesc si scolastic, prin comitetul
scolar gi prin instituirea unei directii lake a
preotul a fost izolat i biserica n'a mai
dat concursul ei scolii, ca aka' data. In uncle
privinte chiar a impiedecat opera comitetului.
Ceva mai mult, senatul bisericese 11 scolastic
nici nu s'a lasat sa dispara deck in aparenta.
In fond, sub o alts forma, el a existat intot-
deauna, dupa cum reiese din insesi protocoa-
lele bisericii.
In adevar, dupa unire si mai ales dupa in-
fiintarea comitetelor scolare, scoala a cerut sit
i se dea in primire, oeea ce urma sa constitue
patrimoniul sau, defalcat din patrimoniul indi-
viz al senatului bisericesc gi scolastic. Senatul
a dat in primire localul, mobilierul si curtea
scolii, insa numai in folosire nu in posesie
deplina si cu obligatia de a le intretine si de
a plati taxele de asigurare. Ceva mai mult, din
vechiul fond bisericesc i scolastic" a 'limas
in administarea bisericii gi un fond. scolastic"
special, depus la dou5 brawl. In 1929 ambele
sume s'au adunat la o singura banes, ridicandu-
se la 26.334 lei. Praia in 1932, fondul acesta
n'a fost intrebuintat in nici un fel. In 1932
s'au cumparat 105 catehisme, 12 biblii mici
si 2 calendare, care s'au dat scolarilor. Valoa-
rea acestor cArti a fost de 2144 lei. In 1934,
prin legea conversiunii, fondul a suferit o pier-
dere de 20.074 lei, la care s'a mai adaogat
o pierdere de 1023,31 lei, valoarea unor im-
prumuturi de stat unguresti. In 1936, fondul
cu dobinzile acumulate reprezinta 21502 lei si
e ramas tot in administrarea bisericii.
Toate acestea dovedesc subrezenia pozitiei
87
pc care se dila comitetul ,?colar local, organtil
de sustincre materials a t?colii. In alte parti
ale Ardealului poate ca lucrurile vor fi evoluat
altfcl, dand putinta scolii sa aiba conditii mai
independente si mai sigure de existent/ In
orice caz, satul a fost antrenat din ce in ce mai
putin, in ultima vreme, la opera de sustinere
a scolii sale, ceeace inseamna cel putin un mo-
tiv de ingrijorare pentru el. Mai sunt apoi de
tras, poate, si alte concluzii, de ordin mai ge-
neral, dcpasind simplul interes local.
Dupa ce urn vazut forta materials a scolii
din Sant temelia ei economics sa vedem
pe cea spiritual/ Ea eonsta din atmosfera
si
culturala a satului, despre care am vorbit in
alts parte a studiului de fata, precum si din
corpul didactic al ei. Aci vom vorbi numai
despre acest din urma element, cu atilt mai
mult cu cat acesta apartine mai mult scolii,
propriu zise. El este elemental viu, care concre-
tizeaza si da glas programei si intentiilor edu-
cative ale scolii oficiale.
In anul 1934-35, anul dinaintea eereetarii
noastrc, au functionat in an patru invata-
tori: Cosma Cotu, Octavia Cotu (nascuta Pio-
ras), Aurel Baltaretu si Lucretia Filipoiu. In
1935-36, in local d-nei Octavia Cotu a functio-
nat ca detasat Alexe Vasiestt.
Vorbitoare, intr'un fel, pentru forta morals
pe care o prezinta corpul didactic din acest
sat, este situatia morals a familiei de dascali,
Cotu. Trei generatii de inviltatori sunt intru-
pati in bunicul, total si fiul, care pe rand au
servit scoala din localitate.
Primal este Cosma Cotu, despre care am
mai vorbit. Activitatea lui se plaseaza in epoca
de lupte darze a inteligentii ardclene, pentru
pastrarea fiintei romanesti a satelor din Ardeal.
Si calitatile personale, dar de sigur si impre-
jurarile au ridicat pe Cosma Cotu la inaltimea
timputui sau. El s'a format in valtoarea lupte-
lor, care au culminat prin vestitul Memorandum
din 1892. Temperamental lui de luptiltor, pre-
cum si usurinta exprimarii, 1-au ajutat si de in
acest Bens.
Tatal meu a fost urmarit de Unguri tare mult.
A lost mare roman. Pe vremea accea nu era limba
maghiara in scoala. Sc cantau cantccc nationale si
se inn atau istoria si limba romana. Cu memorandul
inca o umblat mult. El se porta taraneste, fie ca
era domn. Mai pinta ate odata vgta si caputit,
da incolo cu camasc, cu pieptar si serpar. Ii pla-
88
www.dacoromanica.ro
cea foarte mult sit amble si cu opinci. Mi se pare
ca se ducea si la comitet cu opinci. Dintre inva-
tatorii de pe atunci era prieten cu Silvestru Mu-
resan. La alegerile de deputati ei erau intotdcauna
urmariti, pentruca au fost mart nationalisti". (Mi-
hail Cotu).
Mihai, fiul lui Cosma, desi cu pregatire
scolara vechea preparandie buns, n'a mai
fost ca tatal sau, dupa propria lui marturi-
sire. Era si el alts fire, erau si alte vremi.
In era maghiara, pe vremea mea, nu era icr-
tat sa cantam cantece nationals romanesti. Cine o
facea era dus cinc stie undo. Mai in tineretile
mete mai cantam si eu ; d'apoi am lust hick pen-
trues simplamentc to da afara din post. Dacti mai
si cantam, ne tot uitam pe la feresti sa nu ne
auda sau sa nu treaca inspectorul. Baietii mai
cantau pc acasa. Cand ma uit in urma, progresul
c mai mare azi, pent-rued studiul se face numai
intr'o limba. Sub era maghiara facem si eu cc pu-
team. Pentru ca eram bcteag, dcla o vreme, am
cautat sa lucrcz sa infra in voe la toti, ca si o
fata mare. Dar toate s'au schimbat. Dupa rasboiu
apoi tine a fost mai mandru si mai lotru ca mine
ca in% atam pe copii numai limba romans ". (M. C.).
Trebue sa reettnoastem lui Mihai Cotu cir-
cumstance atenuante. El a trait epoca do zel
maghearizator a Statului Unguresc. Starea de
lucruri de atunci a nascut acest tip de inva-
tator, multiplicat in multe exemplare in Ar-
deal si care a fost fixat de Liviu Rebreanu in
Herdelea al sau.
Cosma Cotu formeaza a treia generatie in
familia dascaleasca de care ne ocupam. El are
opt clase de preparandie incepe activitatea
in 1922. Familia lui e mandril cu situatia lui
in sat, dar satul elevi si sateni nu sunt
intru total de aceeasi parere. 0 eleva din clasa
a III-a poate sa spuna despre el: D-1 Director
Cosma e rilu. Bate pe baetii furtunatici"; iar
un siltean spune de asemenea: Pe Cosma Cotu,
nost', nu da lumea mai nimic, fie
dascillul
ca-i domn. ca domnul, dupa ce se face de
minune si nu tine la cinste, nici lumii nu-i
cade bine". I se reproscaza si lucruri in lega-
tura cu meseria lui de invatator, dar si al-
tele de ordin moral si familiar, incompatibile cu
situatia lui de educator al satului. La toate
aceste cusururi un tartar intelectual u mai a-
dauga un altul: Nu e omul care trebue in
Sant. Aci oamenii judeca pe invalator. Ei vor
activitate cultural/ vor sezatori, vor cor. Cosma
nu-i satisface. Ar face data e Impins dela
spate. Si mai are un pacat: in politica o fost
 intotdeauna cu guvernul si cauta sa lucreze pe aceasta poate sunt dusmanita de d-1 Director
cei pe care are necaz". Preotul, in sfargit, ii si de ceilalti dorrmi din sat. Ei tati sunt de
gaseste in plus inch un cusur: Eat, zice el, neam Gaud am venit transferata intaiu aici,
am fost ani multi si paroh, si prezident al se- ei mi-au spus: cum a venit asa va, pleca. MA
natului eclesiastic si director de scoalii. Ca asa acuza ca n'am purtari bane. Dar aricine vine
era legea veche. Dar nu_ nil -a zis nimeni pe la noi e banuit asa si sunt banuitil si eu. Dar
atunci .Domnule Director". Acum tusk cei vezi ea eu n'am avut nici un copil, pe dart
care sunt, tot Domnule Director k place et' vreme altii au avuf copii, cu alts femeie de
le zice ". cat cu nevasta lor. VA spun drept ca nu mai
Cosma Cotu isi da si el_ seams de senti- pot sa rabd".
mentele pe care i le poarta o parte a satului, Ceilalti doi invicatori cari au servit in ulti-
dar pare sa se fi obisnuit cu aceasta. Cat des- mul time in Sant. nu sunt din localitate si sunt
pre preot, la randul lui ii poarta aceleagilsen- amandoi tineri. Ei stint Aurel Baltaretu si Ale to
timente. Preotul, zice/ el, era pe vremuri si Vasiesu. Au ca pregatire gcoala normala de tip
director al scolii. Acum scoala a condusa de co- nou. In general ei stint bine vazuti de catre
mitetul scalar, pentru partea materials. Dar Santeni. Iata o opinie despre ei:
preotul tot se consider:a in drept fry se folo- Invittatorii mai vechi din Sant ii tunoaq-
seasch de gradina scoalei si paste vitele in ea. §teti d-v. Cei doi mai noi sunt foarte buni.
Noi ne gandim ca e om batran si 1:pu vrem sa D-1 Vasiesu, e tin adevaarat pedagog. Copiii
ne mai stricam pentru asta. Dar n'o sa mai tl iubesc atat de mult, incat fug de acasa ca
mearga mult asa. sa mearga la qcoalii. El face si strajerie si en
Dintre ceilalti invatatori, Octavia Cotu nits- asta, atras mai mult. Si d-1 Baltaretu
cuta Pioras, este. privity cu multa stima, o e bun. El face si cooperatie. Cu asta face bine
stimil care inseamna insa si oarecare distanta satului, dar., de scoala nu se ocupg cat Vasiesu.
sufleteasca. Desi e de fel din sat, unde functio- Amandoi sunt respectati malt in sat, pentruca
neazit ca invatatoare din 1924, si desi a casa- se poarta bine".
torita cu un localnic (Sabin Cotu), si ea si sotul Despre Baltaretu mai putem adauga si a-
pastreaza rely #ii corecte cu satul si relatii mai ceasta opinie a elevilor, pentru a se vedea ca
apropiate numai cu burghezia satului. Ca pre- nu era mai putin iubit de catrei ei.
gatire are opt clase normale de tip ardelean. Noi am tnvatat cu d-1 Baltaretu. E om tare
Lucretia Filipoiu este de fel tot din comuna. bun. Nu ne bates de loc. ..Ne-a parut rau,
Ca inv4atoare aci este din 1927. Despre ea, cand am auzit ca n'o -sa mai vinii la noi. Da'
in sat, se vorbeste mai mult si nu tritotcleauna o vinit Cand a terminat seoala anul trecut si
bine. Satenii stint impaniti in opiniile lor, dar a plecat la Rodna 1-am petrecut cu totii pe
intelectualii satului, in genre n'o vad cu ochi drum gi am dat mina cu el".
buni. Unul dintre ei spune raspicat: Lucretia Dupe cum vedem, cea mai buns opinie o au
Filipoiu n'are purtari bune si nu se cade Ipen- Santenit. despre acesti doi invatatori, care nu
tru o inviltatoare sa alba astfel -de purtari. Si sunt de fel din satul lor. S'ar putea crede ca
ceeace -este mai rau este ca Lucretia Filipoiu aceasta e a intamplare si ca sear fi putut sa
nu este invafatoarea care ne trebue. Ce-o fi fie si astfel. Fara a fi cu totul categorici, poi
facand ea in class nu stiu, dar in viata credem insa ca nu e numai intimplarea care a
pentru cultura lui, nu face nimic. E o creiat aceasta situatie. Din toate aceste martu-
simple functionary ". rii, care au in buns masura aerul unor birfeli
Totusi copiii dela so:mid o iubesc pe Lucretia de provinciali, se pot scoate si uncle concluzii
Filipoiu, ceeace ar fi o indicatie de ce-o de ordin mai general, cu consecinte pedagogice
fi facand ea in clash'. Domnisoara Filipoiu destul de insemnate. De altfel ele si sunt in
inch e buns "., imi.spune elevele- ei din efasa parte brafeli, adica opinii interesate ceea
a II-a, in marea lor majoritate. In aceasta ce inseamna ca, pornind pe pista acestor in-
privinta e interesant sa ascultam si pe Lu- terese, putem da de cauze care pot fi consi-
cretia Filipoiu, despre ea si despre altii. Eu , &rate cu un ochi mai abjectly, stiintific. Vom
sunt o fats saraca, zice ea. Mama a murit, iar incerca aceasta operatie de desprindere din pii-
tata s'a recasatorit. Traesc acum cu un Irate ienjenisul unor opinii asa de inclircate cu pa-
mai mic si cu a soya. Ei stmt. tarani. Pentru tima personala.

89
www.dacoromanica.ro
 a) La prima vedere, oeea ce fixeaza pe un in-
vatator in structura morals a satului, sunt ca-
litatile lei personale. Lucrul acesta este, evi-
dent, just in mare masura, dar nu total. Dace
suntem atenti la ceea ce se colporteaza, pe drept
sau pe nedrept, despre un invatator, din re-
teaua de nedescurcat a intrigilor, ies la iveala
trei cauze care pot fi determinante: persoana
celui despre care se colporteaza, interesul per-
sonal al celui ce colporteaza si interesul mai
putin personal al categoriilor sociale din care
fac parte atat eel oe ,exprima o opinie, cat qi
cel despre care se exprima. Sunt interese care
fac ca toate calitatile cuiva sa nu fie vazute sau
luate in seams. (Ce-o fi facand ea .in clash
nu stiu, dar...") si din contra sa fie vazute de-
fectele, care servesc ca suport unei opinii, co-
munii unei paturi a satului. Trebue ca un in-
vatator sa fie in afara de linia conflictelor fi-
resti ale satului pentru a fi scutit cu totul de
astfel de critici. Aceasta este una din cauzele
pentru care invatatorii care nu-s de fel din lo-
calitate, atata vreme cat nu aunt Inca inrada-
cinati in localitate, se pot bucura de o opinie
excelenta din partea locuitorilor, si mai ales a
chiaburimii satului.
b) In orice sat, opiniile cele mai cu autori-
tate aunt acelea ale fruntasilor .Acestia se pot
detesta reciproc, dar, in fata cuiva, din afara
eercului Tor, ei iau de obiceiu atitudine comuna.
Peutru ei asa zisele neamuri proaste" sunt
proaste in afara oricarci discutii, aprioric. Fap-
tul tri, dintr'un astfel de neam, cineva poate sa
ajunga invatator, nu-1 absolve de cat cu mare
greutate si uneori de Toe, de pecetia ce i-a fast
puss pe frunte. Lucretia Filipoiu pare sa fie
in aceasta situatie. Ea insasi simte ca nu mai
poate .suporta §i ca, o alts situatie moral& ea
n'ar putea avea de cat undeva unde origina ei
mai modesta sa nu-i fie cunoscutd..
c) Pozitia morals a unui invatator, in sat,
mai este determinate si de timpul cand s'a for-
mat ca atare si care i-a fixat un fel de a fi
social. In acest sens calitatile lui pot fi puse
in evident& sau din contra estompate de spi-
ritul si Stmosfera vremii. Si tot asa si defec-
tele.
In aceasta lumina putem judeca, de pilda, pe
invatatorul Cosma Cotu, intr'un fel, pe Bal-
II) De altfel, personal, despre Cosma Cotu noi avem o parere, car.) nu este aceea pe care o
au despre el consatenii lui citati. Pe rang§ aecasta, atitudinea din ultimul timp a lui it aseaza intr'o
lumina cu totul favorabila din punct de vedere patriotic.
90
www.dacoromanica.ro
taretu si Vasiesu altfe111). Cosma Cotu este in-
vatatorul generatiei de imediat de dupa ras-
boiu. Atunci, dupa implinirea idealului national,
societatea romaneased, sub raportul scolar ca
sub atatea alte raporturi, gi-a proectat ames-
tecat, drept idealuri, o Barna de visuri eterate,
care, mai apoi, s'au anulat pe rand uncle pe
altele. Efectele acestei stari de lucruri s'au sim-
tit pans in eel mai umil sat si invatatorii au
Mutat sa se identifice, dupa imprejurari, cu
ele. Unii dintre ei au perzistat, cu toate ris-
curile, in prima atitudine adoptabila; altii le-au
adoptat F,iile-au abandonat pe rand pe toate.
Astfel unii au riscat sa devina mai mult sau
mai putin anacronici, in ochii satului, iar altii
drept usuratici. Riscul acesta din urma 1-a in-
cercat Cosma, deli in trecutul lui noi am gasit
si staruinta de a se face util satului, in to-
varasia culturala a altor tineri din sat, de pe
vremuri, ca si a satului insusi.
Invatatorii mai -tineri, Billtaretu si Vasiesu
se gasesc din contra intr'o situatie cu total fa-
vorabila. Ei aunt in actual si in prima for ati-
tudine. Ei s'au identificat mai ales Vasiesu
cu tendintele de moment ale satului si Sta-
tului. De aceea sperarttele sau poate numai Ca-
priciile de moment ale satului sunt concretizate
in ei. Viitorul poate sa le Gear& si for eforturi
pentru a -li menaja o opinie favorabila din
partea celor din jar.
d) In sfarsit si o concluzie cu caracter mai
local. Este o situatie isvorita din terisiunea
dintre vechea condueere a scolii din sat,
religioasa si cea noua, independents de bi-
serica. Cats vrevie, dupa rasboiu, scoala a fost
condusa de batranul Mihai Cotu, acesta ea pas-
trat intr'o pozitie de compremis, Ltd de vechiul
lui director, preotul. Dupa pensionarea lui
(1931), direetia luand-o fiul sau, se manifests
to conducerea scolii un aer mai pronuntat de
opozitie fata de biserica. In aceasta biped, satul
pare sa fie, deocamdatit, mai mult de partea
bisericii, ceea oe se soldeaza cu o diminuare a
prestigiului scorn si explica, in parte, qi difi-
cultatile de ordin moral pe care le intampina
noul director. Din aceasta lupta, invatatorii cei
noi, mai ales Baltaretu, care e din Vechiul
Regat nu Area inteleg mare luau.
Astfel fortele morale ale scolii ca si cele
materiale se gasesc in anul 1935-36 tntr'o
adevarata carenta. Din punct de vedere moral,
de aide', lucrul acesta se mai vede si altfel.
Pans la unire au functionat in Sant, dupa cum
am vazut, 22 de invatatori, scoala avand intre
1827-1885 un post, intre 1885-1902 cloud, iar
dela aceasta data trei. Dupa unire ea se
reface cu un post in 1919-20; intre 1920-22 cu
(lona posturi; 1923-25 cu trei, iar dela 1925
are patru. Din 1919 papa in 1935 insa functio-
neaza nu mai putin de 16 invatitori. Dintre
acestia numai cei de fel din localitate functio-
neaza mai mult: Mihai Cotu 12 ani (plus 21
Inainte de unire), Cosma Cotu 12 ani, Octavia
Cotu (Pioras) 10, Lucretia Filipoiu 5. Doi dintre
ceilalti funccioneaza ate 3 ani, unul doi, iar
ceilalti cate un an. sau mai putin. Pe deoparte,
deci, satul nu poate fixa pe invatatorii veniti
de aiurea, pe de alta, pe cei-- din sat ii con-
sume moralmente sau u izoleaza de preocupa-
rile lui vitale. Starea aceasta este, de sigur, in
legatura cu situatia geografica a satului, dar si
cu criza prin care trecem si de care am mai
vorbit. Este aici insa un cerc vicios. Mijloacele
morale, ca si cele materiale ale satului, sunt
o consecinta a starii generale a satului, dar
pentru ca -satul sa lasa din aceasta stare ge-
neralk care nu-i excelenta, e nevoe de alte
mijloace morale si materiale.
8. Inainte de a ne gAndi la remedii sa
vedem insa scoala tnsasi, organizarea, struc-
tura si activitatea ei in sat.
Inainte de rasboiu, scoala din Sant a fost or-
ganizata dupa legile maghiare, treptat. Din
1884 are vase clase, iar din 1890 si scoala de
repetitie. Dupa unire ea n adoptat repede
regimul scolar romanesc. In 1918-19 scoala
functioneaza numai cu patru clase; to 1920-21
en cinci, in 1921-23 cu case dupa vechiul
sistem maghiar, pentru ca dupa 1923 sa se re-
villa la cinci clase dupa sistemul romAnesc.
Olata cu noua lege de arganizare a invacamAn-
tului primar, din 1924, si programa din 1925,
tot Ardealul adopta regimul ceI nou. Astfel in
anii 1926-27 si 1927-28 scoala din Sant tsi
adauga si ea clasele a VI-a si a VII-a.
Oscilarea aceasta, In adaptarea scolii la noile
conditii create de unire, a fost generala, pen-
tru tot Ardealul. Ea poate fi insa inteleasa
altfel, in semnificatia ei mai adAnca, data se
analizeazii procesul in desfasurarea lui locals.
Ceeace a ramas in mintea satenilor, din spi-
www.dacoromanica.ro
ritul de altadatA al scolii, stint: educatia reli-
gioasa, push' sub autoritatea directs a bisericii,
strietete in desfasurarea programului, disciplina
severe, de care parintii par a fi lost multu-
miti, §i putinta pentru sat de a controla re-
zultatele scolii, cu ocazia examenelor publice
de fine de an. Cateva mar-turn, in aceasta
privintA, ne_ vor putea lamuri asupra acestor
lucruri.
4.eoala cum e acum noel nu ne place. Nu se
ocupa de tot. Nu invata baietii tot ce invatam noi
in limbs strains. SSi apoi, alts data koala era mai
stricta si mai aproapo de biserica. Ar fi bine daca
ar fi si azi asa". (Ioachim Domide).
4coala pe vremea mea era tare strictil,
inviitatorul. Oamenii vedeau ce face el. Era frumos
si la examene, ca vedeam si noi". (Gherasim Po-
partag).
Era bine pe vremuri, and examenele de finea
anului erau. publice. Veneau parintii gi vedeau cA
ce au invatat copiii lor. Dascalul se simtea si el
indemnat. Amu nimeni nu stie; ca se fac examenele
in zi de lucru, pe nestiute. Poporul e tare nemul-
%limit de aista treabti". (George Olaru).
Dupa unire, prin scoaterea scolii de sub tu-
tcla bisericii, invacatorul si scoala capata preo-
cupari mai proptii. Rezultatul a fost o peda-
gogizare mai accentuate a scolii. In centrul
precuparilor se,olare, este scoala insasi cu me-
todele ei si nevoile ei profesionale. Metodele de
predare in invatamant, individualizarea inva-
tamAntului, practicizarea, lui, precum si mij-
loacele de disciplina scolara si de educatie mo-
rals si nationals sunt probleme care framAnta
mintile invatatorilor, pe ale celor din. Ar-
deal putin. mai altfel de cat pe ale regatenilor.
coala de dupa primul rasboiu mondial, in
adevar, atat in Ardeal, cat si in. Vechiul Begat,
de altfel, s'a vazut oarecum, dintt'odata, fare
idealurile care stAtusera in centrul muncii e-
ducative. In Vechiul Begat, ideea educative do-
minants fusese ideea de intregire- nationala. In
Ardeal, mai acoperit, aceeasi idee, invaluita in
confesionalism, tindea la intarirea rezistentii
nationale, impotriva operii de desnationalizare
a Statului maghiar. Acum aceste idei nu mai
aveau aceeasi rezonanta. Intr'un fel de apa-
reau chiar fare concinut. Din aceasta cauza,
pans sa-si poata fixa un nou centru, scoala a
bajbait un moment. Ar fi putut porni pe linia
unei adanciri a culturii populare; dar n'a fa-
cut-o sau a facut in prea slabs masura si cu
mAsuri de suprafaca. S'a incercat traducerea si
adaptarea idealului vechi la nouile stAri de
91
lucruri intregirea nationals, pe plan su-
fletese. Stradania depusii in acest seas a in-
tampinat insa dificultati do alt ordin si, in-
Leo mare masura era si
Toate aceste imprejurari au favorizat o co-
borire treptata a interesului dascalese, dela
probleme de ordin general, la probleme mai
marunte de tehnica pedagogica. Pe primul plan
apare tot mai mult preocuparea de metode, in
locul preocuparii pentru scop. Lucrul acesta
nu este in sine un rau, cand scopul este bine
precizat; dar in cazul de fata el nu era si
de accea ea apare destul de nefireasca.
Pentru Ardeal, este drept, preocuparea de
metoda este mai puffin nefireasca. Preocuparea
de metoda aci fusese mai puffin independenta
si indrumata altfel. De aceea tendinta de pe-
dagogizare a scolii se manifests aci prin stet-
duinte depuse pentru deprinderea predarii lee-
Odor dupa metoda herbartiana, asa cum era
inteleasa in Vechiul Begat. Stradania aceasta
o gasim si in Sant, uncle batranul Mihail Cotu
pare sa-i acorde o atentie si un interes aproape
tineresc. El organizeaza cu acest scop lectii de
proba si lectii model cu invatatorii scoalei,
precum si discutii critice, pe care le consem-
ncaza apoi in procese verbale anumite. Dar
entuziasmul scade dela un timp si in Sant,
dupa cum scade si in Ardeal. El ramane pen-
tru toata Cara un obiceiu practicat de forma,
fura caldura, numai la cercurile culturale.
Problems individualizarii invatilmantului a
starnit mai mult interesul invatatorilor, deli ea
n'a fost niciodata abordata cum trebue. Indivi-
dualizarea invatilmantului, prin utilizarea fi-
selor individuale psiho-pedagogice, ale elevilor,
a fost la noi, mai intaiu o preocupare pentru
cercurile universitare si in publicistica de spe-
cialitate. Discutia, pentru popularizare si apli-
care, a trecut apoi in revistele invatiitoresti
si la cercurile culturale, pentruca, dupa 1930
abia sa se incerce si trecerea la fapta. In
Ardeal, centrul de uncle pleaca toate indemnurile
si toate indrumarile, este institutul de psiho-
logic dela Cluj. Aci se fac si fisele individuale
care s'au aplicat mai mult in aceasta parte
a Orli.
In Sant ideea fiselor individuale trebue sa fi
ajuns vag odata cu punerea ei de catre ofi-
cialitate. Poate ca ajunsese ceva pe la ure-
chile invatatorilor de aci si din revistele inva-
tatoresti sau poate de pe la congresele prole-
sionale. In fapt insa fiscle se introduc in scoala
92
www.dacoromanica.ro
de aci abia in 1935-36, adica atunci tail
lucrul s'a facut cu oarec ire presiune oficiala.
Care a fost eficacitatea lo : se poate vedea din
parerile pe care invatatot ti le au despre etc
Anul acesta am vrut sä aplicitm fisele indivi-
duale de la Cluj, dar n'am fittut mare lucru". (Lu-
cretia Filipoiu).
Am mut pentru completare anul acesta fisele
inditidualc ale laboratorului de pedologie si peda-
gogic experimentala dela Cluj. Cred ca sunt cam
complicate. Abia am inccput sit le complctam.
Anul acesta e vorha sit avem un catalog sau matri-
colt cu date psihologice mai putine. Cred ca e mai
bine 4a". (Aurel Baltinetu).
Scoala nu s'a resimtit de loc de preocuparile
acestea, nici in Sant, dupa cum ele n'au dat
nici un rezultat mai apreciabil nici in restul
tarii. Cat despre locuitorii din Sant, ei nici n'au
avut habar de ele. De altfel ele si au vent
la tars intr'o vreme cand punctul de vedere
individualist in pedagogic era depasit; si in-
tr'un mediu, ca mediul rural, nediferentiat
sufleteste.
Daca metodele de predare sl individualizarea
inviitamantului stint probleme care intereseaza
tnai mult pe membrii corpului didactic, pro
blema practicizarii invatamanutlui este o pro-
blema de interes mai general. Pe langa aceasta,
ea este legata mai mult de idealul sau scopul
educatiei, incat e firesc sa vedem pe sateni in-
teresandu-se de ea.
Practicizarea inviitamantului a fost, in fond, un
gand destul de vechi al scolii, dar nu intotdeauna
la fel conceput. Inainte de unire, staruinta cea
mai laudabila in Sant, in acest sens, a fost de-
pusli pentru cultivarea pomilor roditori. S'au
straduit in aceasta directie mai cu seams in-
vatatorii Ion Boros si Mihai Cotu, iar satul
a fglosit destul de mult de pe urma activitatii
lor. Dupa unire, ideea invatamantului practic
a avut un caracter mai scolastic. S'a pornit
de la conceptia idealists ca activitatea practica
in scoala trebue sa urmareasca un scop strict
educativ si nu profesional si pe aceasta talc
s'au impus scolii o sums de lucrari fart le-
gatura cu viata reala. Scoala din Sant a capa-
tat astfel un atelier cu dour' tejghele, dour'
fierastrae si alte instrumente, dar cecace se lu-
creaza in atelier, destul de puffin si destul
prost nu este apreciat de sat. Luerarile exe-
cutate aci, satenii be socotesc jucarii fart va-
loare. Un oarecare interes, din punct de ve-
dere al educa-ciei practice, a starnit lucrul in
gradina scolarii, condus de invatatorul Balta-
retu, precum si tncercarea lui de a incadra a-
ceasta munca, organizata cu elevii claselor a
VI-a si a VII-a, in cooperative scolara.
0 alto problems pedagogica, pe care si-a
pus-o si scoala din *ant, a fost aceea a dis-
ciplinii scolare. Sit vedem in ce mod s'a pus
ea aci, mai ales in ultimul timp.
Disciplina in scoala noastra se mentine si cu
metode vechi: la palmy si in genunchi. Dar nu pe
boabe ca alta data si nu batae rca. Mai incercam
apoi uneori si metode mai blande. Odata eu am
Nutt sa aplic ceva nou. Cineva furasc un creion.
Atunci am luat o bucati de hartie, am tuiat -o in
mai multe parti egale si am impartit-o la toata
clasa, spunand: Sa pastrati hartia papa maine.
Celui care e hotul u va creste hartia si nu va mai
fi cat celelalte. A doua zi am gasit trei copii cu
hartiile micsorate de ci, de fries sit nu le creasca.
Am gasit ca hotul e dintre ei si anume o fatii.
Cred ca si ceilalti doi mai furasera ate ceva,
alta data. Hotu lui i-am aplicat o pedeapsa, dar a
venit mama ei si mi-a cerut socotealit; iar d-i Di-
rector mi-a spus ca n'am facut bine ca am pe-
depsit-o, ca poate nu era vinovata". (L. F.).
Experienta facuta de Lucretia Filipoiu este
adese on citata in literatura pedagogica. Faptul
ca ea a aplicat-o, arata, din partea sa intercs
pentru astfel de lucruri; dupe cum semnifica-
tivit este si atitudinea directorului.
In scoala din Sant s'a mai aplicat, de altfel,
si sistemul conducerii autonome a claselor. Si
aci, de asemenca, nu toti invatatorii s'au art-
tat deopotriva de intelegatori. Cei mai inte-
legatori s'au aratat a fi cci mai tineri:
Anul acesta am aplicat la scoalit conducerea au-
tonomy a clasei, sau conducerea de sine. Am facut
blend acesta tot' invittatorii, dar nit toti la fel.
Poate mai sistematic au aplicat-o d-nii Baltaretu
si Vitsicsu. D-I Vasiesu a factit-o in legatura cu
strajeria. Seful palcului era si seful clasei. Seful
era ales de elevi, dar propunca si invatatorul. Asa
am facut Cu. Nu-i vorba ca si devil cam cautau sa
ghiceasca pe invatator. La mine ei au ales mai ra-
ta ca sef al clasei pe eel cc imata mai bine.
Dar acesta era moale si am cerut eu sa-I schimbe.
Era altul mai energic. Au ales si un ajutor, iar
clasa toata si cu mine cram judectitori. Desprc
conducerea autonomy eu am facet anul acesta si
o lucrare pentru cercul cultural. Am folosit pentru
aceasta cartea d-lui Radu Petre" (L. F.).
Aurelian Baltaretu si Alexe Vasiesu au pro-
cedat, in adevar, deosebit. Ficcare insa altfel.
Eu, zice Baltaretu, am aplicat conducerea au-
tonomy la clascle mole, a III-a si a patra. Comi-
www.dacoromanica.ro
tetul de conducere era fileut din cinci copii: trei
din clasa a patra si doi din clasa a trcia. Intre
cci din clasa a patra era si o fata. Comitetul era
ales. Repartizarea atributiilor: un prescdinte, tut se-
cretar, doi membrii si un judccator. Am stabilit
cu ei lege de modal cum se Nor pedepsi abaterile.
Dace C1110,11 avea o plangere do facia, inainta o
petitic si aceasta se judeca Samhata. Intr'un timp
Sc inmultiserii procesele si am inceput sa judecam
si Joi. Conducerea astfel organizata si-a dat rondc.
Doh a:cati mai multa Idea de seta lor, de cat
de pedepsele date de noi. Erau baicli foarte tur-
bulenti, care s'au facut cuminti. Le era ciuda rail
tend li se dadea pedeapsa pri%arii dcla jot, cu
ccilalti nu se mai bagau atunci cu ei".
Alexe Vasiesu n'a aplicat propriu zis siste-
mul democratic, pe care-1 vedem aplicat de
Baltaretu, ci unul combinat cu sistemul straje-
rese. Noutatca lui, precum si putinta de a-1
putca arata si satului, in ce avea el spectaculos,
au impresionat mult. Pentru disciplina si free-
\ enta scolaril el a dat de asemenca rondo care
au fost apreciate. Cu un tignal copiii sunt a-
dunaji la scoalt, cum nu puteam face cu tonic
indemnurile sau amenintarile cu amenda".
Cosma Cotu nu are mare incredere in nici.
unul dintre aceste sisteme. Se pare chiar ea
nici nu a aplicat in mod serios vrcunul din-
tre ele.
Este interesant hist sa stim cc crede satul
si ce cred copiii despre aceste incercari de dis-
ciplina scolara. In ce priveste satul, el n'a
putut remarca de eta strajeria. Despre celelalte
sisteme nu prea stiu ce sa spuna. Din ineercli-
rile lui Baltaretu ei au retinut mai mult coo-
perativa, cu care confunda si cealalta organi-
zatie, nu fart oarecare dreptate. Elevii insa
au mai multe de spus, aratand prin aceasta Ca
faptul i-a interesat.
Anul usta, spunc until dintre ei, d-1 invatator
Baltarctu a facut la scoala consiliu, ca sa ne con-
ducem singuri noi. In consiliu era un presedinte
si un secretar. Mai era si un judccator. E bine cu
consiliu. Daca to bate un copil it dai in judecata.
Pc judecatorul nostril II chema Valentin Nicolac
si judeca bine. Acura se facea mare liniste in
clasa. Cand nu era consiliu Valentin era seftu cla-
sei. Atunci cl ne scria si ne da pe mina lu' Domnu".
(Luci Macidon, cl. IV).
Mai la sfarsitul anului, zice altul, s'a facut si
la noi comisie, cu presedinte, judccator, consilieri
si secretar. Sambata era judecata. Secretarul ii
scria sisi inainta. Eu am fost secretar. Grad si ca-
reva din consiliu facea ceva ran, ne tipa afara.
Judecatorul da in palmu. Asa s'a hotarit cu d-I
Director Cosma. La unii le placca cu comisie, la
altii nu. Cand nu era comisie mai tc uita Domnu'.
Da' cu comisic era si larma. Baictii strigau: tine
93
egli to sa-mi porimmti mic? Cu Domnul era alt-
fel. El ne mai umagea cu bataia. Mai aseultam, mai
nu si cl ne mai si Mut. Ural nu era D-I in clasa
si nu era comisic, tic jueam in clasa si unul pan-
dea la use, sa nu ne gaseasca asa cu galagie. Daca
reuntil veca sa fie el mai mare si sa ne batii,
saream noi pe el si n'avea cc face". Li%iu Sas,
el. VII-a}.
Din aceste cateva marturisiri putem sa ne
dam seama nu numai de atitudinea copiilor din
diferite clan, fata de reformele disciplinare
ale dascalilor tor, dar putem patrunde putin
si in viata colectivul scolar, care are mult mai
multa importanta educativa de cat munca du-
pa program. Ar fi fost si mai important data
am fi putut face sociograme ale claselor si ale
scoalei, dupa un plan bine stabilit. Dar lu-
end acesta nu se poate face de cat cu scoala
in plina functiune, intr'un timp mai indelungat
si antrenand la lucru pe toll inviitatorii.
Din tot cc am spits insa desprc organizarea
si struetura scolii din Sant, se pot desprinde
totusi ceva din caracteristicile colectivului sco-
lar de care vorbim. Pentru ca ceeace am eau-
tat a fost tocmai acest lucru, nu scoala ofi-
ciala, scoala din programe sau chiar aceea din
registrele de protest verbale ale organelor de
control scolar. Accasta c mai putin interesanta,
pentru punctul de vedere din care se cads sa
privim noi lucrurile.
Este adevarat ea scoala dintr'un sat nu poate
fi privity independent de conceptia despre scoa-
la a Statului, caci ea este a Statului, .chiar in
sat. In orice caz satul are putina initiativa in
munca scolara a scolii sale. Dar scoala unui
Stat este aceeasi pretutindeni. Cel putin asa e
in tarn noastrii. Iar daca voim sa vorbim nea-
parat de o scoala anumita, dintr'un sat anumit,
atunci nu putem sa arlitilm de cat ceea ce a-
velll deosebitor in organizarea ei, modal par-
ticular cum se aplica aici legea si programa,
problemc care agita viata scolii, felul deosebit
cum de se pun aci. Numai asa vom isbuti sit
ronturam scoala aceasta cu ceea ce are ca daca
nu original, eel putin viu, al ei. Este ceea cc
am incercat si ceea ce poate sa foloseaseit si
peniru concluzii de ordin mai general.
Judecand scoala din satul Sant, nu static
numai, ci si in devenirea ei istoricri, desprin-
dem, in adevar, cateva lucruri, care o caracte-
rizeaza si sunt de un destul de mare interes.
In primul rand, intre scoala dinainte dc
unire si cea de dupa unire e mare dcosebire.
Scoala dinainte de unire punea accentul pc
94
www.dacoromanica.ro
sop, pe ideal; scoala de dupa unire pune accen-
tul pe probleme de ordin mai secundar si mai
ales pe probleme de ordin metodologic. Pa-
rerca noastrat este ca acest lucru este o came-
teristica a scolii din toatil fara, dar cu as-
pecte dcosebite pentru Ardeal si deosebite pen-
tru restul tarii. Nu se poate nega o oarecare
canalizare a encrgiilor scolare spre anumite le-
luri in ultimul timp; dar, pe deoparte ele nu
stint, toate, nici destul de clarificate. nici chiar
atat de noi, deci pentru nevoi si timpuri noi.
Uncle dintre aceste tendintc inseammt intoar-
ccri la vechi idealuri de educatie nationala in-
tr'o forma cu totul neactuala. Este o forma
care dicteaza o norma uniformizatoare, careia
satul trebuc set i se conformeze, fara sa-si
Portia spune si euvantul sau. Pe aceastil linie
se inscrie in buns masura si educatia straje-
reasca.
In influenta, pe care ideile noi pedagogics
au marcat-o asupra scolii din Sant, gasim u-
ncle lucruri inutile, altelc in contradictie cu
viata satului. Individualizarea invatamantului
si Eisele individuals sunt fara aplicare in scoala
satcasca, pentrtt forma for complicata si in con -
tradictit cu spiritul neindividualist al scolii
satesti si al satului. Ele sunt in contradictie apoi
si cu alte influente dirijate spre sat, cum e
de pilda strajeria. Cu totul incurcate apar apoi
si experientele ce se fac in scoala satului in ce
priveste sistemele de disciplina scolara. Dupii
indrumarea oficialitatii chiar se experimen-
teaza si ideca democratica a conducerii auto-
nome a clasei si strajeria, care nu e demo-
cratica, alaturi de practicile vechi, pe care
oficialitatea be stie si le tolereazrt.
Din toate aceste puncte de vedere studiul
satului Sant este ilustrativ pentru majoritatea
satelor romanesti, in epoca in care traim. Tre-
buc insa vazuta si analizata pe viu aceasta
realitate, pentru ca sa ne dam seama de ea.
Cc face satul in Lila acestei realitati edu-
cative, treats de scoala oficiala? Scoala con-
fesionala de altadata avea mai multe puncte
de contact cu satul si cu procesul educativ tra-
ditional al lui. Scoala de azi are, din contra
mult mai putinii legaturri cu ele. Are, evident,
tin avantaj fata de scoala confesionala mai
veche: stradania ei de a fi mai in spiritul
vremii. Chiar idealul pe care si-1 cauta dar
pe care nu si 1-a precizat inert are un aer
mai putin primitiv , mai modern. Toatc a-
ccste inceputuri de orientare buns nu sunt insa
operante. data tree pe langii sat sau nu sunt
coordonate in miisurile practice prin care n or
sa se realizeze.
De altfel ineficacitatca scolii acestcia. cu
toatii zestrea trecutului, destul de buna. se ve-
de in rezultatele ei, care nu inregistreaza pro-
gresele ce ne-am astepta sa le dea.
9. Materia prima a scolii primare este
copilul, iar rezultatele scolii se masoara eanti-
tativ si calitativ, dupa putima de prefacere a
copilului in clement cat mai util societatii.
dupa cerintele minime ale culturii moderne si
nevoile locului uncle va trai copilul. Pentru a
nc da seama de aceasta, cateva date, in legii-
tura en copilul, ca elcv, sunt in deosebi vor-
hitoare. Acestea sunt: recensamantul copiilor
in varsta de scoald, inscrierea adeca putinta
scolii de a cuprinde si refine un numar mai
mare sau mai mic de elevi frecventa 0co-
lar6 si promovarea.
Recensamantul scolar, pe care -1 avem la in-
demesnes tabcicic I si II, alaturatc) ne arat
distributia copiilor in 1935. dupa varsta. natio-
nalitate, desvoltarea fizica si intelectuala. Este
de remarcat ca, fata de popttlatia satultti, so-
cotit in 2331 suflete, cci 422 de eopii, Cu
varsta intre 5-16 ani, varsta scolii, reprezinta
18,100. Procentul respectiv al judetului Nasaud
este de 14.900, iar pe toata Cara de 2000,
ceeace c destul de favorabil pentru ,$ant. 0
alto remarca e de facut cu privire Ia eleN ii
inscrisi in primele patru clase primare, cu
varsta pests 12 ani. Ei reprezinta un procent
de pests 1000. In mod normal acestia ar ire-
trebui sit fie in cursul superior primar. Daces
nu sunt. inseamna ea este ce% a defectuos in
mecanismul scolii. Acelasi lucru putem
spunc si despre devil. sub 12 ani 20 deci,
aproximativ 900), care nu sunt inscrisi de be
in scoala primara. Ei sunt inglobati in numarul
color cc trebue sa urmeze scoala de adulti, ce-
eace este si mai anoral.

TABELUL I
Recensamantul elevilor pe anul 1935, dupa varsta §i nationalitate
DUPA V A R S T A DUPA NATIONALITATE
CIRCUMSCRIPTIA 5 7 7 16 ani 16 18 Romani Straini
B F T B F T B F T B F
___- T T BF
*ant-Nasaud 47 32 79 175 178 343 12 18 30 233 218 451 1 1

TABELUL II

Recensamantul dupa desvoltarea fizica al intelectuala a elevilor.

5 7
Dela 7 Ia 16 ani, Inset* Intre 10-12 ant earl nu sunt in in pr.
Debi 11 si
ani pentru In primele 4 clase In ulti Urmeaza S'a retras Total
intarziati
gradina In clasa 1 In cl. I-IV In cl. I-1V mele o scoala din sc La cursul mintali general
de copil p-tru pri- pana 1.a este 3 clase sec. fall
secund. a o term de adulti
ma data 12 ani 12 ani

. . ---
B F T B F
_ _- ..- =. ._ .- -. =
T B F T B F

47 32 79 27 30 57 73 71 144 14 19 23 46 40 86 5
T B F
----
T B
-- --TBF TBF
F T B F

2 7 1 1 19 31 50 3 2
T

5
B F

234 218 452

T

9 48%48,2% 100

Mai interesante de eat recensamantul sunt in relief capacitatca educativa a seolii. In ta-
listek de inscriere in scoald, pentruca ele scot bloul III aratam acest lucru. Avem aci dis-

95
www.dacoromanica.ro
 tributia copiilor inscrisi, in raport cu numa- de scoala si cu averea tor.
rul copiilor din fiecare familie care are copii
TABELUL III
Familli bogate Familii mijlocase Familli sarace Familii foarte sarace Tota-
Nr. copiilor Nr copiilor Nr. copiilor Nr. copiilor lal
Familii .
.. copi-
g. =,

Nr. fami-

Care au 1
1
cu copii 1= 6 0..0 4=.... E
i' ra
0..
=
a .- 4
al 6, a3 ca =
ilor

urmat
Iiilor
de ,52 co E = 0 03
:1' ; .5
r' .3 76,-
0 " -9.
g :7..,
a) E
.a. ..
a ra
.5 E
73
0 x:74
2 co E
,.
0 1E;
.5, E
73
-6-
§coala .0. id 6.. -=''' E2
03 E. Z '' 4.) = E.-. 2-' i,-,.
4./ = E.

NL
2 0/0 All 0/0 A 0/0 A" 0/0 0/0 A 0/0 A:1 0/0_ A' 0/0 A 0/0 A I °/o 'i I 0/0 0/0,

Nr
A-I 0 0 21% A:
0/0
". I 11/0. 'A
z 0/0
Z
CU 1 COlill 10 67 8 80 2 20 10 10( 53160.9 39172.e 15127.8 54 1 100 44 60.3 26159.1 18 40.9 44 1 100 8 50 5 6..3 3 37.7 8 100 116 39 6
Cu 2 COUll 3 20 4 67 2 33 6 100 7 31 39 60.6 17 30.4 56 101 32 0.1 32 69.6 14 30.4 46 100 8 50 10 55.5 8 44 5 18 100 126 43
1;a 3 COP11 2 13 4 61 2 33 6 10 5 5,8 9 60 6 40 15 101 6 18,2 11 61.1 7 38.9 18 100 39 13.3
Cu 4 CODII 2 2,3 6 75 2 25 8 101 1 1,4 3 75 1 25 4 100 12 4.1

TOTAL 15 100 16 72.7 6 23.3 22 100 7 100 93 69 9 40 30.1 133 100 3 200 72 64.3 40 35.7 112 100 16 100 15 57 6 11 4 .4 26 100 293 100

N'ci o familie nu are mai mull de patru
copii la scoala. Cele mai numeroase sunt ccle
cu un copil de scoala (115, adica 6000), si pro-
centul merge descrescand la familiile cu doi
copii (60, adica 31,400), cu trei copii (13,
adica 6,700, si cu patru (3, adica 1.900). In
cc priveste copiii pe care-i gasim in aceste pa-
tru grupe, cei mai numerosi se gasesc in
grupa familiilor Cu doi copii (4300), ap3i cu
un copil (39,60o), cu trei (13,300) si cei mai
putini in grupa familiilor cu un copil (4,100).
Dad' luiim familiile dupa avere, gasim ca
familiile bogate dau eel mai mare procent
in grupa cu un copil si procentul merge
descrescand la familiile
si foarte sarace. Situatia este aproape inverse
dace luam in considerare familiile cu doi copii
si chiar cu trei copii. Cat despre familiile cu
patru copii, ei sunt ca avere numai din gru-
pa color mijlocii si sarace. Familiile bogate
althea, dupa cum se pare, mai cu hotarire me-
totia restrangerii nasterilor secretul", cum
spun SSanIenii tocmai pentru a-si conserva
buna stare si rangul categoriei for socialc. Mij-
locasii si saracii par sa se gandeascrt mai putin
la aceasta.
Sa vedem cum se prezinta lucrurile in pu-
tintele parintilor de a-si da copiii la scoalii.
Obscrvam, In primul rind, ca familiile bo-
gate cu un copil, dau col mai mare procent
de copii ce urmeaza la scoalit. Procentul merge
apoi descrescand spre familiile mijlocase, sa-
race si foarte sarace.
Cauzele care determine pe parinti sa-si tri-
meata sau sa -si opreasca pe copii dell seoala
stint cunoscute destul de just, in sat. Citam
mai intaiu din parerile corpului didactic local.
O cauza a nefreeventii e sitracia. Noi avcm aci
un om, George Callan. Are vase clase vi a invatat
foarte bine. Spune povevti frumoase. Are insa cinci
copii si-i om sarac. Copiii sunt in sfanta camave
desculti. E vai de capul tor. Cum mai poate
el sa-vi dea copiii la vcoala. Eu zic ca ar fi bine sa
se ajute cei saraci; cartile sa le poatii avea vcolarii
mai multi ani. Acuma-s prea multe editii vi se
schimba la tot anul. Bine ar fi apoi ca aici la noi
58 se mai face o vcoalit pe Cartibay. Copiii care
vin de acolo stint prea departe. Dar oil se dea vi
mijlocase, sarace amenzi cu toata strictetea pentru tine n'are haat-
vointii". (Mihail Cotu).
La noi in Sant e vi saracia o cauza ca nu-vi
dau oamenii copiii la vcoalii, dar mai stint vi unii
care nu inteleg. Numai cu amenda strict& i-ai pu-
tea speria pe avtia. Mai e apoi vi dupa loc. La
noi e ava, ca nu putem incepe lectii de cat prin
15 Octombrie. In Septembrie multi locuitori nici
n'au terminat cu facutul fanttlui. La 15 Septembrie
vitele abia coboara din munti". (Cosma Cotu).
Suet unfi parinti, care, devi stun bogaci tot nu-vi
trimit copiii regulat la vcoala, sau de loc. Ii o-
presc de-i folosesc la munca in camp". (L. F.).
Uneori, in prima si ultima lung a anului,
frecvenla c de-a dreptul dezastroasa, dupa cum
o confirms chiar marturiile oficiale. Un pro-
ces verbal de inspectii din 19 Septembrie 1929
constatit acest lucre. Organul de control arata
ca, in adunarca poporala din 15 Septembrie,
locuitorii i-au declarat ca pawl dupe carat,
circa dotal saptamani, sub nici o imprejurare

96
www.dacoromanica.ro
nu trimet copii la scoala". Si procesul verbal ScenA interesanta si emotionanta: trei copii
mai adaogil; de prezent nici n'am aflat clev Intre doi si opt ani, parintii la munca, iar
mic in clasil". Vina este aruneatrt pe organele Octavia, de opt ani, stapana si vegheloare
politienesti, precum si pe demagogia partidelor peste casa si peste fratii ei mai mici! - Pe
politice. drum intalnim o alter fetita. 0 cheamA Octa-
Interesante sunt si explieatiile date de sateni via Sneahrt si are tot opt ani. Eu, spune ea,
si care, se intelege, nu-s toate de aceeasi na- n'am fost in list an la scoala. M'a tinut mama
tura. SAteanul Mihai Cicsa, om Cu stare, in aeasrt ca avem un copil. Amu e de doi ani
in vArstri de 49 ani, fost primar, vorbeste, in jumate, da' atunci era numai de un an. Eu
adevar, ca un om care a avut raspunderi in a- raimaneam si1 vad de el acasii, ca mama este
ceasta privinta. Duper pArerea lui, satenii nu-si saraert si mere la holds. Ist an oiu mere la
dau copiii la scoalrt din urmAtoarele motive: scoala, da' de Luni. Amu mai avem treabli".
nu inteleg rostul scorn; au nevoe de copii la In consideratiile pe care le facem asupra
munch; unii din saracie; uneori si din cauza freeventii scolare, este necesar sa facem o dis-
vremii rele. Ca si directorul scolii, el este de tinetim sunt ceea ce am putea numi absente
pArere ca ar tiebui sa se dea amenzi aspre total; - lipsa pe tot anul a elevilor dela
si sa se execute prompt. scoalrt absente partiale, - absentele
Alli sateni se multumese sit insire nevoile motivate sau nu, pe care le fac devil care ur-
for particulare, dar totalizate, cde mai multe meaza totusi cursurile. Perna aci ne-am ocupat
se reduc la doua: sarAcia sau nevoia pazirii vi- numai de prima categoric, coca ce ne poate
telor. IlustrativA din acest punct de vedere duce, se intelege, la uncle concluzii. Probletna
este urmiltoarea intamplare. In ziva de 21 Sep- frecventii este insa intreaga numai data se is
tembrie 1935, copila Octavia Nistor n'a venit la in considerare si sub col de al doilea aspect.
scoald. Am fost personal acasii la parintii ei srt Acest lucru 11 putem urmari in tabelele ala-
constat cauza, cum am fost si pentru alto turate (IV si V). Ele ne dau absentde ele-
cazuri.Aci am gasit-o cu o surioara si un vilor in raport cu averea parintilor, cu de-
frate mai mic. Cand a auzit ea pe sora for pArtarea de scoalrt si cu anotimpul, motive des-
vrem s'o luam la scoalri, baiatul s'a agatat lusite de not din convorbirile cu corpul didactic
disperat de aceasta si a inceput sa planga. N'a si seitcnii. Cateva observatii sunt de retinut
vrut cu nici un chip sa se deslipeascii de ea. din ele.
TABELUL IV.
Absentele copiilor In raport Absentele copillor in raport
cu averea parintilor cu departarea de §coala
Parintll elevilor Departarea
Numgrul Absentele elevilor de Numarul Absentele elevilor
grupati duper tit proc.
§1 proc §coala
avere parintilor Partiale 1 Totale parintilor Partiale Totale
Nr. 0/0 Nr 1 0/0 Nr. I 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/, Nr. 0/o

Bogati 15 7.8 623 6.3 1098 6.4 0 - 500 m. 67 35.2 1960 19.8 2013 13 4
Mijloca§1 87 45.5 4296 43.5 7137 42.2 500 - 1000 m 52 27.2 3614 36.5 3477 23.2
Saraci 7 i 38 2 4042 40.2 7320 43.3 1000 - 1500 m. 45 23.3 3843 38.8 7869 52.4
Foarte saraci 16 8. 941 94 1648 8.1 1500 + m. 27 14 3 1 485 4.9 1647 11 0

161 100.- 9902 100 16.902 100.-- 191 100.-'9902 100.- 15.006 100.-
TABELUL V.
Absente toamna Absente lama Absente primavara Qi vara
a) 0)
Sept. Oct. Nov -tz Dec. Ian. Febr. -as
Mart. Apr Mai lunie Medie
0)
2 2
Frecventa indeala 2525 5510 4680 4238 2742 3315 4875 3644 4875 2145 4680 1565 3316
Absente (zile) 1349 1918 911 1399 207 417 1009 544 851 530 1492 218 773
Procentul abs. 53.4 34 81 19.4 39 8 75 126 20.7 14.8 175 24.7 31.8 13.9 23,3

7 97
www.dacoromanica.ro
 a) Cel dintaiu lucru de retinut este, ceea cc
am mai vazut deja, - corelatia dintre averea
parintilor si absente. Vedem astfel ca lipsesc
mai malt copiii ai caror parinti sunt mai sa-
raci. TotuA copiii ai chror parirrci sunt aratati
ca foarte shraci stint mai putin absenti total,
adieu tot anul. Cauza poate srt fie, de sigur,
faptul ca pe acestia parintii n'au pentru ce sa-i
pastreze acasa. Aceasta dovedeste ca motivul
economic, care determine absentele elevilor este
dublu: si shracia si lipsa de brate pentru mun-
ca. Acestea pot sa mearga uneori impreunii,
alte on nu.
b) 0 corelatie vadith existh si tntre absen-
pilda, au fost inscrisi 293 copii. Dintre acestia
au avut o frecventh partials, (land dreptul la
promovare, 196 elevi (66,900); 97 (33,100) an
lipsit total de la scoalh, ei nefiind luati in dis-
cutie dcci pentru promovare.
Confruntarea frecventei promovabile, cu pro-
movarea, pe o perioada mai mare de timp,
poate se fie linnuritoare pentru bunul sau raul
mers al scolii si mai mult. Acest lucru poate
fi urmarit in cifrele pe care le confine tabelul
VI. Sri notam cateva observatii scoase din ele.
TABELUL VI.

I Nr. claseloill
tele elevilor si departarea de scoalii. Copiii Frecventi Promovati
mai departati de scoalrt lipsesc mai mult.
aci este de constatat insh un lucru curios, - ANUL .. - 0/0 0/0 °/o
73
m
Nr. MO cu Nr. fat Cu fats cu
eel putin pentru ant: copiii cu departarea cea o In- 1 In- frec.
mai mare de scoala (peace 1500 m.) vin totusi Z scri§i scr41 venti
mai rcgulat la scoala. Dace tinem scama de
faptul ca, in genere, la periferie locuesc copiii 1904 - 5 6 221 1b0 81.8 166 75.4 92.2
1905 - 6 6 212 192 90.6 159 75.0 82.8
cci mai shraci, se confirms inch °data obser- 1906 - 7 6 207 179 86.4 141 61.1 78.7
vatia noastrit de mai sus: sunt aceeasi copii 1907 - 8 6 205 176 85.9 151 73.2 85.7
foarte saraci care, odatil dati la scoalh, n'au 1908 - 9 6 181 168 92.7 123 67.9 73.2
pentru ce all mai fie retinuti in uncle zile acasa. 1909 - 10 6 241 190 78.8 151 62.7 79.4
1910 - 11 6 244 210 86.1 127 52.1 60,5
In plus shtenii mai shraci poartrt si teams mai 1911 - 12 6 222 197 88.7 156 70.3 79 2
mare de stapttnire si de amenzile scolare, pe 1912 - 13 6 201 177 88.1 121 60.2 68.4
care nu le pot plati. 1913 - 14 6 244 196 80.3 171 70.1 87.2
c) Corelatia cea mai stransa exists lush intre 1914 - 15 3 187 57 30.5 33 17.6 57.9
1915 - 16 5 265 107 40.3 89 33.6 8.1.1
absentele elevilor si dcsfasurarea anotimpuri-
lor. Din datele infrgisate se vede Irish ca nu 1916 - 17 $coala n'a functionat
remca rea este aci atat cauza adevarath, cat 1917 - 18 4 261'162 62.7 156 57.9 96.2
1918 - 19 4 157 97 61.8 74 47.1 76.2
se inregistreaza tocmai iarna, -
altceva. Procentul eel mai scant de absente
si inch in lu-
nile cu vremea cea mai asprrt. Copia lipsesc
1919 - 20
1920 - 21
1921 - 22
4 163 84 51.6 81 49.7
5
6
201 136
222 198
67.7
89.2
125 62.2
140 63.1
98.7
91.9
70.7
din contra mai mult toamna - mai ales la in- 1922 - 23 6 215 163 75.8 129 60.0 79.1
ceput, - precut i si dare sfarsitul anului. Ab- 1923 - 24 5 232 171 73.7 11951.3 69.5
1924 - 25 5 183 146 80.4 97 53.0 E6.4
sentele de primiivara sunt cam in media a- 1925 - 26 5 236 215 91.1 73 30.9 33.9
nuala a absentelor (23,3010, Ltd de 24,20/o me- 1926 - 27 6 166 162 97.6 81 48.7 50.0
dia gencralti anuala). E deci clar cii nu e vorba 1927 - 28 7 187 177 94.6 94 50.3 53.1
de anotimpul ea atare, ci de motive economice, 1928 - 35 Lipsesc datele
- accicai motive economice de care am vor- 1935 - 36 7 29311961 66.9 11621 55 3 82 6
bit: saracia si ncvoia de brace la munch. Acest 1

din urnm motiv este determinant atilt pentru

satenii mai avuti, cat si pentru cci Fara avere.
Distinctia dintre absentele partiale si ab-
scntele totale, pe care am facut-o mai sus,
are o importanta specials pentru scoala si din
alt punct de vedere, de cat cel aratat. Ea este
in leghturii cu rezultatele muncii scolare. Ab-
sentele partiale nu impiedecti, in general, pro-
movarea elevilor, cele totale da. In 1935-36, de
a) Cel dintaiu lucru care iese in evidenta,
priveste insist structura scolii in evolutia ei.
Yana in 1909, can(' scoala din ant este intru
total confesionalh, gasim cea mai regulate free-
venth, tar promovarile, si cle, ating cel mai
mare si mai rcgulat procent. Dupe aceasth data,
odath cu inceputurile etatizarii, incep sa nada
alit frecvettta cat si procentul promoviirilor.
Procentele cele mai scrtzute sunt atinse in tim-

98
www.dacoromanica.ro
pul ritsboiului. Explicatia acestei situatii poate
sa stea in presupunerea ca regimul confesio-
nal Linea scoala mai aproape de sat. Satul sim-
tea mai mult ca scoala este a lui, ca si ins a-
tatorul.
b) Dupa rasboiu, frecventa se reface trep-
tat. Incepand cu anul 1925, ea devine chiar
foarte bung. Numai in anii de depresiune e-
conomics ea va fi sciizut din nou. Presupunem
aceasta dupa faptul a in 1935 ea nu este
inca refacuta complet.
In anii de dupa 1924, un fcnomen curios
este inca de tnregistrat: modul cum se fac
promovarile. Fats de numarul cies ilor inserisi,
promovarea se mentine la un procent deosebit
de scazut si tot asa si fats de numarul ele-
vilor care yin la scoala. Aceasta se explica in
parte prin numarul mare de repetenti din clasa
I-a, dar si prin mentalitatea care pare sa prin-
da teren si aci, in randurile corpului didactic,
dupa care scoala primara ar fi o scoala de se-
lectie, asa cum e scoala secundara teoretica,
de tip burghez. Aceasta orientare gresita nu
este strains, probabil, nici de tendintele de
tehnicizare pedagogics a scolii. Fiind mai se-
yeti la promovare, invatiitorilor li se pare ca
dau mai multi autoritate institutiei pe care
o slujesc.
Aici avem un caz tipic de neintelegerc a
rostului scoalei primare. In aceasta privinta.
corpul didactic primar is un rat' exemplu dela
corpul didactic si scoala secundara. El socoteste
ca scoala populara e numai anticamera tot
selective a invatrtmantului secundar, ceea cc
stria mull invatamantului popular.
Rostul scolii primare este mult mai bine
vazut de sateni, si corpul didactic primar
de parerea for este bine sa tins seama mai
mult. Chiar atunci and nu-si dot copilul in
scoala, sateanul nu inceteaza de a simti fo-
loasele arta. El stie doar, ca toti accia care
1-au exploatat stiu carte. Cand nu-si da copi-
lul la scoala, cauza sta mai de grabli in faptul
ca intre interesul sau personal si acela al co-
pilului el este silit sa opteze pentru al situ, in
detrimental copilului. Pe Iiinga aceasta, in a-
ccl moment, interesul lui este imediatt. deci
mai viu si mai presant, pc ata vremc acela al
copilului lui este indepartat si mai putin pre-
sant pentru el. ,scoala promite un folos s iitor.
dar el simte paguba lui imediata si personals.
De amen uneori el se decide pentru aceasta
din urma.
Ceea ce trebue apoi sa aiba in sedere COP-
pill didactic primar, este ca de modul ewn s a
isbuti el sa realizeze o bung promo\ are, de-
pinde si incurajarea frees entii si acest Ittcru
este esential. Amenda nu este un remedin asa
de bun pentru indreptarca proastei frees clue,
cum creel multi dintre invatatori. Din contra,
amenda loNeste mai greu pe eel sarac, agra-
vandu-i prin aceasta saracia si dandu-i si mai
multe motive de absentare. Ajutorarea copiilor
saraci cu imbracaminte, carti si hrana, mij-
loace mai bune de locomotie, and c cazul, pre-
cum §i potris irea scolii cu ncvoile de munca ale
regiunii, aceslea sunt masuri care reics din
analiza facuta faptelor. Gaud ins atatorul vine
si cu munca sa serioasa, preewn si cu o larga
intelegere a rostului scolii, aratata si in
modul cum promoveaza pe elev i Is ins ata-
tura , scoala este si mai mult inleleasa si
cilutatil de Oran.
Seoala din ant e inert departe de a a-
junge sa raspunda acestor conditii. Ca este
asa, se poate judeca dupa starca analfabetis-
mului din localitate, socotit pentru ioti locui-
torii cari au depasit varsta de 16 ani ta-
bclul VII).

TABELUL VII.
Barbati Femel Barbati 1 Femei
VARSTA *tin carte Nu §tiu Stiu carte Nu stiu *tit] carte Nu still
Nr. I 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/, Nr. 0/0 Nr. °/o

16 20 ani 40 83 8 17 48 87 7 13 88 85 15 15
21 30 . 96 55 78 45 112 70 48 30 208 65 126 35
31 40 ,, 136 83 27 17 127 73 46 27 263 78 73 22
Peste 40 122 81 30 19 198 72 77 28 320 75 107 25
Total 394 74 143 26 485 73 178 27 b79 74.3 321 ',6.7

99
www.dacoromanica.ro
 Situatia infiitilata in acest tablou difera de
aceca data de Institutul Central de stalistica,
in 1930, care arata, pcntru *ant un procent
de 68,100 ,tiutori de carte. Diferenta poate sa
vina si din ameliorarea procentului vtiutorilor
de carte, intre timp, fapt care ar reie§i
tii din tahelul dat de noi. Ea poate sa provina
insa si din alto motive. Date le noastre sunt
butte dupa foilc de familie" intocmite de c-
rhipa monografica §i, in acestea, un numar de
42 de persoanc n'au indicalia daca stiu sau nu
carte. E mai mult ca sigur ca majoritatca a-
cestora sunt analfabeti.
Ori cat de mult ar influenta insa cele 42
persoane amintite, procentele adevarate de stiu-
tori nqtiutori de carte, structura in-
satd a raporturilor dintre ei, pe sexe ;i chase
de varsta, nu poate sa se schimbe esential. Or
r.ta cum ni se infrtticaza ea invedereazil uncle
lucruri, care yin iara;i sa confirme motive se-
rioase de nemultumire pentru modul cum se
desfa§oara procesul educativ, prin ,coals, in
satul *ant. Sa observam in primul rand situatia
pentru locuitorii cu varsta intre 21-30 ani. Ei
prezintii eel mai mare procent de analfabeti.
Dacia socotim bine, ace§tia reprezinta rezulta-
tele muncii §colare in prima decades dupa unire.
Singurul lucru care poate sa risipeasca nemul-
tumirea este ca, dupa aceleasi dire, contingcn-
tele mai noi de absolventi ai §colii arata a se
maH. Tinerii intre 16-20 ani prezinta un pro-
cent de numai 150/o analfabeti, ceeace ar in-
dreptati o s&ranta de indreptare.
10. Rezultatcle §colii primare se mrtsoarrt,
in adevar, dupa numarul stiutorilor de carte
pc care-i gasim in localitatea undo ea functio-
neaza. Dar procesul educativ cult nu se mar-
gineo,c la atat. Chiar §coala primary se stra-
duwe sa des mai mult. Pe langa. aceasta
§coala primary este insuficienta, pentruca se
adrcseaza numai unci parti din varsta educa-
bila a omului. Pentru a se intregi efectele
acesteia, au luat na.,tere activitati ajutatoare
sau de adancire a procesului educativ cult in
masele populare. Acestea sunt: a§a zisa acti-
vitate extra;colara §i activitatea culturala pro-
priu zisa, independents de koala primary.
Activitatea extra§colara este activitatea cul-
turala dusa de scoala, in afara de actiunea ci
propric, adresatil copiilor. In an aceasta acti-
vitate s'a des, dupa cum era §i firesc, intr'un
mod asemanator cu aceea din restul Ardealtt-
100
www.dacoromanica.ro
lui, cu specificul dictat de mijloacele pe care
satul le avea la indemana §i in conformitate cu
nevoile §i spiritul sau.
Inainte de unire, in Ardeal, activitatea ex-
tracolara era dirijata de Astra, care lucra
mans in myna cu organele biserice§ti §i §colare,
confesionale. In an nu gasim, in aceasta e-
pocrt, an despartrimant Astra, dar influenla
Astrci se resimte, de sigur, sl aci. Munca pen-
tru cultivarea satului adult se duce insa tot
prin senatul bisericesc §i scolastic. De aceea,
§i aci, actiunea era dominates de biserica §i
preot.
Alta data §i coala §i biserica §i primaria
mergeau laolalta §i popa era ascultat. Si nu era
atata vrajba. Azi primarii isi fac de cap. N'a-
sculta do comuna, ca ii sustin oamenii politici.
De nu-i vrem noi, ei vin in comisie interimara.
Iar daserdul nu-i ascultat nici batar cat popa".
(George Olaru).
Activitatea extra,colara nu este prea orga-
nizatrt. Ea se reduce la serbrtri §colare, la sfa-
tunic preotului §i invatatorului §i la actiunea
dusa tot de ace§tia, nesimtit in sat §i mai cu
scams prin §ezatori. 0 accentuare pc latura e-
ducatiei economice, a§a cum se face in acest
timp in Vechiul Regat, aici nu gasim. Totu§i.
koala de repetitie, care se adresa tmui tineret
mai copt, ingplinqte in mare masura aceasta
nevoe. Aici se fac §i cursuri mai desvoltate,
in special de pomicultura. Batranul Mittai Cotu
se mandre§te chiar cu acest lucru. Trebue sa
aditugam apoi la aceasta qi vechiul obiceiu
graniceresc, de a se aduna lumea la primaric,
sarbatoarea dupa ie§irea din biserica, pentru
a primi dispozitiile stapanirii, dar §i a se sfii-
tui §i a primi sfaturi ci de alts natures de cat
administrative. Obiceiul acesta se prtstreaza §i
astazi §i n'ar strica data an fi folosit mai
mult in acest sons, desigur cu prudenta.
Inainte de unire gasim insa in Sant si
cu siguranta ca nu numai aci si incereari
de activitate culturala cu oarecare autonomic.
0 astfel de incercare este Reuniunea de cant
§i cetire", infiintata in 1907 de dare invata-
torul Dariu Pop. Dariu Pop a fost un bun
invatator §i Santenii au pastrat despre el o a-
mintire foarte frumoasa. Mai tarziu el a plecat
din comuna si, cu vremea, a ajuns revizor ,so-
lar. Reunittnea" infiintata de el a tinut doi
ani §i a rascolit putin satul. Activitatea ci a
Post insii mai mult corals, de cat de cetire.
S'a organizat un bun cor, bisiricesc §i nebise-
ricesc, pentru serbari care se faceau de regula
Sambata seara.
Dttpa rasboiu si noire, activitatea culturala
is un ritm deosebit si ea se manifests prin-
tr'o tendinta ninta de a iesi de sub autoritatca
prea excesiva a bisericii. Este de altfcl un fe-
nomcn care se remarcii si in alte domenii. Con-
ducerea comunei, ea insasi, isi gascste o alta
tutela in partideic politice; iar viata economics
cauza si ea sir se organizezc separat. Opresiunea
impotriva natiunii romane, care Linea in be un
iiresc proces de diferentiere, acum nu mai
exists. Tutela din trecut a biscricii a avut, dupa
cum am viizut, uncle efecte culturale bune; ea
nu era insa, prin aceasta, mai putin daunatoare,
pentru evolutia libera si fireasca a spiritului
satului.
Activitatea culturala de dupd rasboiu se re-
mora, intre altele si printr'o atentie mai mare
acordata latttrii economics. Lucrul acesta este si
natural, de altfel, in acest time. pentrueil;i viata
economica romtmeasca din Ardent arc acutn pu-
tinta sa se manifeste liber si sa se organizeze
in institutii proprii.
In regiunca de care ne ocupam, viata eco-
nomica incape repede in puterea unei societati
comerciale Ilegna", infiintata in 1922, pentru
exploit tarea padurilor graniceresti. In 1935,
Rcgna se transforms in socictate cooperativa,
dar, duff' cat se pare, in dosul unei firme
cooperative, ea camufleaza interese restranse,
in dauna obstei graniceresti. Santenii toti afir-
mrt acest lueru.
0 alta institutie economica, infiinlata dupa
rasboiu, tot in 1922, este cooperativa do con-
sum Maul". S'a flicut fora participarca in
conducere a intelectualilor, numai cu concursul,
prin 1928, al lui Mihai Cotu, care e nutnit
easier. Desi aletituita numai din tarani tti-
rani fruntasi spiritul, care a domnit la con-
ducerca cooperativei, a fost tot eel comcrcial.
Si nepriceperea, adieu nepregatirea, lipsa de
educatie economica si lipsa experientei.
ln Sant, cooperativa de consum cea veche, maul,
a m ut 'nuke rale. Intaiu o fost vinizatorttl, al doi-
lea o fost ne;dinta consilittlui in treburi de astca.
0 fost oarneni einstiti, dar fur < priceperc". (Du-
adult Cotu, §apte class primare, om cu. stare,
in 1930 a facut §i an curs de cooperatie).
Viata economica organizata mai aproape de
ncvoile economice ale satului este, se intelege,
cooperatia. Dar 'vedem ca satul nu e pregatit
www.dacoromanica.ro
pentru accasta. Cci ce se incumeta sa-1 ser-
veasca in accasta directie, o fac sau cu intentii
necooperatiste sau nu ;tin ce c cooperatia. In
alto parti, iii Vechiul Regal do pilda, inva-
tatorii au ajutat mult inceputurile cooperatiei.
In Sant, inlatatorul Mihail Cotu sta multi(
vrcme &parte de ca. Abia in 1928 primeste
el sa fie easier ;i nici nu se leaga sufleteste
de ea.
A stilt putin, zice until din tre fostii couduca-
tori ai cooperath ei; a incasat si 500 de lei pc tuna,
pinta o in N atat cum merge negustoria. Apoi o facet
bolta lui, pc numcle lui fecioru-sau".
in anul acesta 1936), a lust Carninul Cul-
tural initiativa infiintarii unei noui coopera-
tive, si anume a unei cooperative foreslicre.
Fatal de aceasta noun incercarc, fruntasii sa-
tului, in special intelectualii, se arata sceptici.
Eu, spine until dintre acebtia, crcd ca noun
cooperati. forestiera, ce se incearcit a se interneen
scum in Sant, cu grcu so va porni din loc. Mai
intiliu ii va pane piedici cooperath a Itegna, din
Valca Marc, care este tot forestiera. Nici aceasta
nu ajuta cu prca malt pe locuitori, dar c mai pu-
ternica". (Sabin Cotu, 32 ani, licentiut, functionar).
Tfiranii par a avea mai multa incredere;
dar, din convorbirile pe care le poti avea en
ci, inerederea le este sustinuta mai mult de
dorinta do a gasi un rnijloc de ajutor in a-
ccasta directie, precum si de sprijinul dat
acum de echipa monograficii, sprijin pe care
ei conteaza si in Niitor. Aci sedcm si princi-
pals cauza a ncisbutirii cooperatk ci in Sant,
precum si banuiala ea nici pc viitor nu va
fi usor de gasit drumul isbavitor. Principala
cauza sta in conditiile de ordin structural ale
satului si acestea trebucse cunoscute daca
c posibil, sa fie schimbate. In afara de accstea
insii, si decurgand din cle in mare masura,
o cauza este lipsa de constiinta economica a
satului, o con;tiinta care su fie intemciata pe
interesele sale obstesti. In aceasta directie nu
s'a facut aproape nimic pasta acum in Sant,
dcsi viata economica, pe care o vedcm incro-
pindu-se, ar core -o.
Mutt mai vie a Fost activitatca educative
destinata adultilor, in Sant., pe latura par cultu-
rata sau spirituala. Aci se vcde, mai ales, 15-
murit, tendinta de iesire de sub tutela bisc-
ricii, de care am vorbit. In aceasta actiune,
scoala nu is parte direct, dar incurajeaza ten-
101
dintele care merg in acest Bens, chiar din pri-
mii ani de dupit rasboiu.
Tendintele, la care ne referim, se concreti-
zeaza dela inceput in actiunea culturala a ti-
neretului din sat. Din initiativa acestuia ia
nastere, in 1924, o societate menita sa -i strati-
ga la un loc pe toll tinerii intelectuali santeni,
in vederea unui scop cultural comun, So-
cietatea studentilor romani din Rodna Noua".
Sub numele de student se ascund aci nu nu-
mai studentii universitari sau ai altor scoli
superioare, ci si toti elevii scolilor secundare,
dupa obiceiul cunoscut Ya deobste in Ardeal.
Societatea este independents de senatul bise-
ricese, ceea ce nu scapa preotului. De acea si
incearca el, ca o contra-masura, sa infiinteze
un ateneu popular, numit in sat Ateneul po-
pular Pamfil Grapini". Activitatea acestuia se
confunda insa cu aceea a bisericii, nedeosebin-
du-se prin nimic de ea.
Societatea studentilor romani din Rodna este
altceva. Ea are, mai intaiu, un caracter pur
tineresc, iar drept tints a urmarit, §i in mare
masura a realizat, un program cultural destul
de interesant: a organizat o biblioteca, a Onut
sedinte literare si eulturale si a pus la tale
scrbari de pure petrecere, destinate burgheziei
si intelectualilor din sat, cu deosebire. Se simte
in programul acestei societati influenta lucru-
rilor pe care tinerii sai membri le vazusera la
oras si pe care vroiau sit le realizeze si la ei
acasa, aidoma. 0 spun chiar ei.
La inceput, spune capetenia tinerilor din acea
vremci, tineam sedinte. Sedintele erau dupa tipul
celor dela licee, desemnandu-se critici pentru fie-
care punct de program executat. Acestea nu erau
insa pe deplin intelese de public. Ele faceau im-
presia unei certe intre membri, imprejurare care a
cicterminat societatea ea nu be mai fats de cat in
sedinte intime". (Sabin Cotu).
Primul comitet al societatii are ea prep-
dinte pe Sabin Cotu, student in drept si ab-
solvent al academiei comerciale. In 1926 acest
comitete se schimba, prin plecarea lui Sabin
Cotu din comuna. Presedinte este ales acum
Traian Pioras, absolvent al scolii de notari pu-
blici. In 1931 se petreee o noua schimbare.
Aceasta este Mai importantii, pentruca adaneeste
si precizeaza telurile societatii, reorganizand-o
pe baze statutare. La conducere revine acum
Sabin Cotu, cu pretentii de om mai cu multa
experienta si cu un orizont care ar vrea sa
depaseaseit pe eel din 1924.
102
www.dacoromanica.ro
Este foarte interesant sa cunoastem ideile
cu care vine el acum, ajutat si de cei din
jurul lui. Ele sunt conturate, in cea mai mare
parte in statutele societatii, care poarta acum
numele de Societatea culturala Zorile". Dupa
aceste statute, scopul societatii este de a ras-
'Audi cultura si cunostintele adunate in scoala,
in sanul poporului dela sate, prin organizari de
sedinte culturale publice, reprezentatii teatrale,
corale etc., cu caracter cultural, igienic, natio
nal sportiv etc." Si se adauga: In satin' so-
cietatii nu se Va face nici un fel de propa-
ganda politica sau de alts nature, de cat ex-
clusiv culturala" (art. 1). In art. 2, 3 si 4 se
arata_ tine poate fi membru al societatii. Se
stabileste ca pot fi trei feluri de membri: a)
membri ordinari, care se recruteaza dintre in-
telectuali din localitate, studenti si elevi de
scoli secundare; b) membri extraordinari, care
se recruteaza dintre satenii stiutori de carte
sau dintre elevii cursului primar superior; c)
membri de onoare aceia cari s'au distins cu
ceva, contribuind la inflorirea societatii". In
comitetul de conducere se aleg numai membri
ordinari (art. 14). Tot asa de interesanta
este metoda de lucru. Societatea lucreaza mai
ales in sedinte plenare", care sunt, dupa con-
ceptia statutului, de cloud feluri: sedinte pu-
blice si sedinte restranse. La sedirrtele publice
poate sa ia parte oricine. In timpul for nu se
fac discutii era-ice, cu privire la program sau
problemele, puse de el. La sedintele restranse
pot participa numai membrii ordinari si de o-
noare. In aceste sedinte se discuta programe,
se face critica sedintelor publice tinute si se
tin conferinte de un nivel mai ridicat, cu re-
cenzenci" si discutii in contradictoriu. (art. 35).
Societatea are in vedere patru ramuri de acti-
vitate, pentru care lucru este impartita in pa-
tru sectiuni: artistico-literara, sportive, sectia
elevilor primari si congregatia Mariana". A-
ceasta din urnad are scop religios si e condusii
de femei. Sa vedem aici si un semn al ten-
dintei de impacare cu biserica? Poate ca e
mai mult ceva din tendinta tineretului vremii,
Para kgatura. cu viata locals.
Sub aceasta forma noua societatea Zorile tsi
reia activitatea, care laneezise un timp. Ceea ce
iese in relief din statutele ei este o pronuntatit
tendinta de izolare a tineretului intelectual al
satului, 'intr'un fel de _elita a lui. Asa lucreaza
ea pana in 1934. Activitatea depusa in acest
timp pare sit fi fost destul de vie, dar, ceea ce
pare sa fi interesat mai mult pe membrii sac
ordinari, sunt serbhrile de pura petrecere in-
tre fruntagii satelor. Sunt pomenite in special
cloud: balul plAcintelor", in legatura cu o
veche dating locals gc o mare petrecere cam-
perteasca". Prima serbare a avut loc in ziva
de 12 Martie, cealalta la 21 August 1932.
In acegti trei ani de activitate, membrii
societatil incep, se pare, sAii dea seama ca
nu mai sunt de tot tineri, iar fruntagii satului
incep gc ei sa judece activitatea lor. Poate ca-gi
mai dau seama putin intelectualii satului de
distanta ce se creiaza intre ei gi sat. In so-
cietatea Zorile, satul este pur decor. Nici chiar
aceia dintre sateni, care sunt admigi ca mem-
bri extraordinari, n'au vr'un rol in societate.
Pe langa aceasta, tineretul intelectual al satului
simte nevoia Ail cunoasca modul cum se lu-
creaza gi in alte parti, de catre societati cul-
turale cu programe gc trecu4 cunoscut. Toate
acestea, alimentate pare-se gi de oare care am-
bitii personale sau neintelegeri, tind sa disloce
societatea Zorile, pentru a pune altceva in loc.
Lucrul devine fapt in 1934. Atunci ia nag-
tere (18 Martie), din initiativa a doi tineri in-
vatatori, Anton Mosil gc Petru Pop, un cere
cultural Astra". La 9 Septembrie ia insa fi-
inta gc un Gamin Cultural, en - numele de Vi-
;raid Grigore Moisil". Astfel avem scum, in-
tr'un singur sat, trei societati culturale. Aceas-
ta situatie cerea. un arbitru, pentru a restabili
unitatea culturala a satului gi de ea profita
biserica gc batranii satului. In adevar, in ziva
de 14 Septembrie 1934, cercul cultural Astra,
societatea Zorile gc Caminul Cultural consimt sa
fuzioneze trite° singura organizatie, gi a-
nume aceea a Caminului Cultural. In fruntea
organizatiei este ales ca pregedinte preotul
Pamfil Grapini, iar ca vice pregedinte Mihail
Cotu gi 'George Olaru, toti oameni batrani gi
de formatie spiritual& veche. Alaturi_ de inte-
lectuali, in sfatul de conducere, star acum un
numar aproape egal de sateni; iar, dintre ti-
nerii care an jucat un rol mai important in so-
cietatile tineregti de papa acum, numai Anton
Moisil are un rol mai important, fiind ales
secretar al CAminului Cultural.
Prin infiintarea Caminului Cultural gi recu-
noagterea lui ca singura institutie de acest fel
in sat, satul 1c regasegte unitatea lui culturala,
dar, dupd cum am vAzut, aceasta coincide gi
cu o revenire la spiritul vicetii culturale di-
nainte de unire. Spiritul acesta este reprezentat
www.dacoromanica.ro
prin preot gc batranii satului. Pentru tineret,
evenimentul acesta inseamna gi o capitulare gi
o cumintire. Faptul n'ar fi fost posibil insA
gi filed o consimtire gc oompromisuri, avansaa
de catre batranii satului. Chiar preotul nu se
mai simte aga de stapan pe sine ca alts data.
In realitate, not socotim ca lucrurile an o
fatal mult mai adanca. Sub pretentiile de da-
minare ale unei categorii sociale a satului sgu
unei grupari oarecare, se ascund conflicte pline
de semnificatie socials. In satul, care s'a elibe-
rat de pericolul stapanirii straine, ,diferitele
interese s'au liberat gi ele gi, fiecare, a crezut
ca se poate desvolta separat gi in voe. Tine-
retul pare sa-gi dea acum seama, tot mai mult
ca aceasta izolare ii slabegte pozitia in sat gi
de aceea face apel la unirea tuturor fortelor
intelectuale gc mici burgheze din sat. El simte
apoi ca, in fapt, autoritatea batranilor, pe
care au acceptat-o nu va fi ci efectiva. In mod
fatal energia for va fi solieitata, ceea ce va
tnsemna conducere de fapt.
Din punct de vedere educativ orlum avem,
in adevar, o situatie cu totui noua. Fortele e-
ducative publice, sunt concretizate in trei in-
stitutii: biserica, geode gc Caminul Cultural.
Biserica reprezinta trecutul mai indepartat;
geoala reprezintA idealul educativ al Statului;
Caminul Cultural incearca sa inmanuncheze sa-
tul tot pentru a actiune culturala in care tra-
ditia BA se impleteasca armonios cu tendintele
culturii moderne. Aga cum s'a realizat el in
satul ant, el inseamna deocamdata gi un com-
promis intre biserica gi gcoala, cu co. intarire
momentana a autoritatii bisericii. Tinta lui ne-
mArturisita este Mail mult mai mare: el vrea
sa patroneze toata munca de ridicarc a satului,
controland gi subordonand intr'un fel, atat vcoala
cat gi biserica. Este o tints ale carei infaptuiri,
pot fi salvatoare pentru sat, cu o conditie: ca
in conducerea sa gi in telurile sale, Caminul
Cultural sa imbrAtigeze interesele culturale ale
satului adevarat, nu. interese partiale sau stra-
Me de el.
Concluzii.
11. Concluziile pe care be vom nota aci
privesc in primul rand satul Sant, dam ele pil
yesc deopotriva toate satele care se gases° in
conditii asemantitoare sau aproape. In intre-
gime nici un sat nu se aseamAnA cu altul.
Partial hug satele prezinta asemiintiri mai mari
103
sau mai mici, datoritir citrora de pot fi gru-
pate in tipuri. Asemanarile sunt judccate mai
ales dupii modul cum se prezinta viata satului,
manifestarile lui. Ceea ce determina insa ma-
nifestarile si deci si asemanarile, sunt condi-
tiile ce stau la temelia tor.
Satul Sant, dupa cum am vazut, nu poste
fi complet inteles, data nu-i cunoastern fazele
de desvoltare prin care a trecut. Ele sunt trei:
o faza de crestere izolata, rapida, o faza de
crcstere, cand cresterea se realizeazit si prin
imigrari si o ultima fazit de saturatie demo-
grafica, insemnatir printr'un inceput de emi-
grari.
Primcle douit faze sunt epoci de relativ bel-
sug si de avant din toate punctele de vedere.
Mediul si conditiile sociale specials creiatc de
regimul graniceresc au prilejuit aceasta stare
de inflorire. Rezultatele date, pe plan uman,
de aceasta stare par a se fi intiparit in tipul
santean, care este de o vigoare deosebita, in
comparatie cu satenii din alte parti, un tip
viguros si biologic si psihic. Santeanul este un
om darz. Viata pe care a dus-o a fost o viata
asprit, de lupta continua, dar el a avut cu ce-i
face fata. Munca, in aceasta vreme, ii era His-
platita. Putem spune ca acestor imprejurari
datorcste Santeanul fondul situ de optimism,
abia clatinat putin in timpul din urma.
Faza din urma este faza de saturatie demo-
grafica. Satul Sant, asa cum se infatiseaza el
azi, cu eke resurse naturale are la dispozitic
si cu putintele lui de a le exploata si pone in
valoare, pare a nu putea hrani un numar de
locuilori care sa treats paste ccl actual. Tre-
buesc marite sau resursele naturals sau pute-
rile omenesti. Faptul acesta incepe a determina
o stare de spirit, care nu c 'Inca pesimism,
dar croeste drum in acest sens.
Acestea par sit fie constantele vietii sociale
in an si ele se rcsimt in toate planurile sale
de existenta si activitate, deci si in planul e-
ducativ. In acest plan sunt insa de luat In
considerare dotal aspecte ale functiunii educa-
ti% e: aspectul traditional si ccl cult, aman-
dotta deopotriva de importantc. De obicciu
pedagogii iau in considerare numai pe cal din
urma, ceca ce le tngustcaza orizontul intelegerii.
Alteori, data se ocupa si do eel dintaiu, o fac
pentru a-1 aseza ca norms pentru orice peda-
gogic, ceea ce este iaritsi gresit. 0 intelegere
justa cere separarea aspectelor si raportarea for
la realitatile sociale care le comanda.
104
www.dacoromanica.ro
Pedagogia traditionala a unui sat este
suma tuturor mijloacclor pe care satul le utili-
zeaza pentru ridicarea tuturor membrilor sai
de-asupra propriilor for fapturi biologice, fa-
cand din ei oameni si sateni, cu pecetia sa-
tului lor. Ea este difuzit, in mare masura, iar
metodele ci poarta marca ocazionalului; cu
toate acestea, functiunca ce indeplincste este a-
ceeasi ca si a pedagogiei tulle, iar problemele
cc le tidied sunt si ele, in general aceleasi.
Una din problemele de capetenie ale on ee-
rci pedagogii este aceea a educabilitatii. In-
crederea sau neincrederea in puterea educatiei
au facui obicctul unor studii dintre cele mai
intcresante si au dat nastere la polemici aprin-
se. Privity in perspective socials ea apare insa
mull mai usor de deslcgat. Oamenii, luati izo-
lat, pot sa is o atitudine sau alta; in grup ei
se supun insa unor comandamente care-i depa-
sese, ei cred sau nu cred in puterea educatiei,
dupa resursele de credinta pe care viata din
jur Ic -a turnat-o in suflet.
Santeanul, de pilda, este in genera optimist
in aceasta privinta. Pcntru el omul e bun dela
nature, ca pentru cei mai optimisti dintre pe-
dagogi. El credo ca fiecare om are o ursitoare,
a carei implinire este posibild, dace omul stie
ce trebue sit face pentru aceasta. Mijloaccle la
care el face apel, in acest stop, sunt de na-
tura variata: si mistica si religioasa, in pane
si stiintifice; dar, pe sufletul sau increztitor ale
se coloreazit toate dupa starea sa sufleteasca.
Vorbeste in el, in aceasta privinta, acca rezcrva
biologica despre care am vorbit si care isi are
radacini in viata trecuta a satului.
Stalpii educatiei traditionale, in sat, sunt
famalia si biserica. Familia este Inca temelie
pentru educatia sanitara si gospodareasca, bi-
scrica este temclie educatiei spirituale.
Familia santeana este destul de inchegata,
pentru a-si putea implini cu succes rolul. Ea
da insa si semne do stanjeniri in desvoltarca
sa. Pe Maga un oarecare procent de familii
netipice, desorganizatc, un alt procent de fa-
milii cu copii tot mai putini sau de familii
fare bunici, ne arata ca suntem de fapt, de-
purte, in acest sat, de familia patriarhala din
alte parti. Educatia pe care o face aceasta fa-
milie se resimte de acest lucru.
Dintre parinti ,mama este aceea care a Hi-
mas cu o mentalitate mai primitive, inclinata
mai molt spre misticism si superstitii. Rolul ei,
foarte insemnat pentru educatia sanitara, se re-
simte de acest lucru. Mama are de asemenea
un rol destul de important in educatia gospoda-
reascii, in primul rand pentru fete; iar si pen-
tru baieti si pentru fete prin faptul ca ea este
aceca care stripaneste viata primei copilarii
cand, prin ajutorul jocurilor, copiii capata o
initiere indirectii si in viata gospodareascii a
parintilor. Intre structura sufleteascii a satencii
si Intre atmosfera de basm si ireal a jocurilor
acestca, este o mare Inrudire.
Tata, tiiranul, este dimpotriva o minte mai
cleschisa. Ocupatiile lui in afarii de cercul fa-
miliei, crilitoriile mai dese, serviciul militar,
toate acestea fac ca proportia de misticism din
sufletul lui sa fie mai imputinata de cat in
acela al satencei. Rolul educativ al tatilui, in
epoca patriarhalii si in familiile mai apropiate
de spiritul acclei epoci, era mult mai Intins.
Astazi el este expropriat de o parte din acest
rost. 0 parte din el a trecut pc seama femeii,
prin lipsa tot mai frecventrt a tatalui din sanul
ei, alta i-a fost treptat confiscata de preot si
de viata obsteascil a satului. Functia educative
a tatilui se exercitil azi, in familia tarrineascil.
pentru o varsta mai inaintatrt si anume atunci
cand poate inccpe educatia gospodareascii, in-
vitarea meseriei de Oran. Invitarea se face o-
cazional, vizand si facand, de indatil ce copilul
poate sa savarseased a mimed.
In adeviir, ceea cc deosebeste invitiltura pro-
fesionalit taraneascrt, de aceca a meseriasilor,
este ca aceasta este concretizatii intro insti-
tutie metode proprii (ucenicia propriu zisi),
pe cats vreme nimic de acest fel nu giisim la
Oran. Ceva mai mult, dupe cat se pare, evo-
lutia normalii dela invatitura empirica tara-
ncasci, In ucenicia mestesugareasca si apoi la
scoala, pare si fie destinati a nu se petrece
in viata tirineasci. Taranul trece, cand trece,
direct, dela inviitatura empirica la scoala. A-
ceasta e o problemii care ar merita sa mai
fie studiati.
Educatia spirituals (intelectualii si mornla) a
satului a avut de timpuriu o institutie mai spe-
cializati, in afara de cercul familiei: biserica.
Prin ea s'a ficut mai ales educatic moral re-
ligioasii. Multi vreme biserica s'a aritat ostili
practicilor magicc. De cand insa ea insiisi este
atacata de catre spiritul rationalist stiintific,
aceasta ostilitate a mai disparut. Totusi, to
satul Sant, biserica se aratii a fi
pornita impotriva superstitiilor de tot fclul,
pe care le considers, si pc drept
www.dacoromanica.ro
vant , rainkite ale paganismului. Acest lucru
este oarecum si in spiritul bisericii greco -ca-
tolicc,mai aproape de rationalismul catolie,
dar c datorit si faptului ea preotul satului, cu
o lunga viata pastorali aci, concepe astfcl lu-
crurile.
Influenta moralii a bisericii a fost si este in
atit si din aceasta cauza particulara
foarte mare. Preotul a controlat aci multa vre-
me si cu strictete educatia in familii si educatia
publicii. El s'a introdus de asemenea insistent
si in activitatea cetelor de tineri, care au avut
si au, si ele, o destul de mare importanta e-
ducativit In aceasta actiune biserica a lost a-
jutata si de itnprejurarea cii, in jurul ei, in Ar-
deal se concentraserrt toate fortele rezistentii
nationals.
Este de notat totusi faptul ea aceasta destul
de severs educatie moral religioasa n'a facut
din Santeni niste fanatici si intoleranti
Intolcranta din contra c mai mutt mita
burghczie si intelectualitatca sateasca, in frunte
cu preotul, deli credinta multora dintre inte-
lectuali. eel putin, este mult mai slabs. Ta-
ranul e mai de grabs pentru asimilarc, de cat
pentru excluders din comunitatea religioasa.
Ceea ce dovedeste ea intoleranta religioasa arc
mai mull suporturi de alai nature. Aceasta mai
dovedeste Inca si faptul ca influenta educative
nu este cu totul eficace de cat data intalneste
conditii complect favorabile. Procesul educativ
traditional asculta Intru totul de aceasta lege.
Asa se explicri, dupa cum am vazut, intre al-
tele si optimismul educativ al locuitorilor din
Sant.
To !crania taintenilor se mai explica insa si
altfel. Oricat de nediferentiat este procesul e-
ducativ traditional, in genere, pentruca asa este
mentalitatea satului, oarecari tendinte de di-
ferentiere ,mai ales aci, tot gasim. Familia,
dupd cum am vazut, nu mai e de mult su-
ficienta, chiar educaliei traditionale. Obstea sa-
tului si biserica i-au luat din rostul acesta. Pc
langii aceasta nu numai barbatul, dar chiar si
femeea nu mai sunt a'a de atasati mentalitatii
mistico-magice. Mu lte superstitii subsists in po-
por numai pentruca alte credinte, mai in con-
formitate cu spiritul vremii, nu le-au solicitat
in mod scrios locul. Astfel, lira a putea spine
cii procesul e prea maturizat, satul Sant arc
inert creiate suficiente conditii pentru o noun viata.
Criza de crestere, prin care trece, ti predispune
cu- si ea atentia, de asemenea, sprc reforme de tot
105
fella. Tonic acestea par a desehide indeajuns
drum liber si sprc o alta forma de educatie.
de cat cea traditionala. Acesta ar fi drumul
deschis sprc scoala si pcdagogia culta.
Pcdagogia culta se deosibeste, in adesar,
esential de cea traditionala si ca nu polite e-
xista firese de cat acolo unde are conditii nor-
male de a fi. Functia educativa apare sub forma
ci desavarsita numai in societatile mai diferen-
tiate. Atunci ca este diferentiata si concretizata
in institutii anume: scolile de (Mcrae feluri si
grade.
In general, scoala de pans acum a satului a
lost scoala primara. Ramanerea satului la acest
tip rudimentar si clementar este, de sigur, in
legatura si cu cauze de ordin politic; dar ea
este si un semn al structurii sociale inapoiate
a satului. $colile de grad superior cer anumite
eategorii de elevi, pe care satul de azi nu le
ofera cu claritate. Ceva mai mult: nici chiar
scoala primara nu este pretutindeni bine in-
radacinata in sat. In multe parti satcnii nu-i
vad indeajuns rostul, asa cum se infatiseaza el
in programeic date din birouri.
In ce priveste pc locuitorii din Sant, ei nu
se gasesc chiar in aceasta situatic. Mai mult
Inca: ci vad nu numai rostul scolii primare, dar
si uncle din defectele scolii for primare. Pentru
ci scoala trebue sa dea carte, atata cats poate
folosi, mai ales barbatului; si mai trebue sa
des ,.omenie". Termenul s'ar parea cam vag,
dar satcnii se grabesc sa arate ca ei intcleg
prin aceasta credinta, rusine de oameni si as-
cultare (lc eel, mai marl si mai intelepti. Este
un ideal de educatie pe care 1-a cultivat in
forma religioasii biserica si pe care tot biscrica
I-a intiparit pe tot ce a facut scoala primara,
in era confesionala (le alta data. Se vorbeste u-
neori de practicismul taranului. $i acesta este
un fel de practicism, pc latura spirituals.
Este chiar foarte probabil ca in trecut, cand e-
thic/10a gospodareasca era socotita de compe-
tenta exclusive a familiei si pedagogiei tradi-
tionale, acesta era singurul folos pe care ta-
ranul II avea dela scoala.
Dcspre scoala aceasta mai veche, batranii
santeni au amintiri frumoase. Ei au trait vre-
murile and aceasta scoala era vie si comba-
tis a, patrunsa de spiritul rezistentii natio-
mile. Perioada aceasta a corcspuns apoi si cu o
perioada de ascensiunc a satului si de aceea,
tot ce era motiv de multumire atunci, ei atri-
106
www.dacoromanica.ro
bue si seolii. Amintirca necazurilor si luptelor
cu stapanirea, la care participa si aceasta, nu
fac de cat sa-i mareasca aureola de glorie in
care ei o sad.
Prin comparatie cu vremea de atunci, an
tenii tot cei mai varstnici in primul rand
se arata sceptici fats de scoala de azi. Moti-
velo marturisite, ale acestui scepticism, sunt
de ordin personal si particular, de cele mai
multe ori; dar totalizandu-le si privindu-le in
coca ce pot avea el constant, ne convingem cn
ele au radacina mai adanca. Suitt dificultatile
generale prin care trees azi satul, care rabuf-
nese si se descarca asa cum se intampia si care
arunca umbra de indoiala pe tot.
Este interesant de notat ea aceasta stare de
spirit se manifests si se accentucaza in $anl,
odata cu etatizarea scolii, Inceputa sub o forma
sub regimul maghiar si desas arsita astfel dupii
unire. Etatizarea in sine nu este, de sigur, un
rau. Ea poate sit' fie insa unul atunci cand
Statul este strain de interesele satului, cand
deci, prin etatizare, scoala se instraineazil de
acesta. Or acesta este cazul nu numai cu scoala
din $ant sau din Ardeal in gencre, ei cu scoala
de stat moderns, dela not si din multe
unde ea este croita pe interese orrisenesti si
burgheze.
Pozitia socialii a unei scoli, Intr'un sat, se
simte nu numai in atitudinca satenilor fats de
ea, ci in toatii fiinta ei: in modul cum ii
poate fi aplicat programul, in organizarea sa
gospodareasca, precum si in situatia materials
si morals a corpului didactic in viata satului.
Programa scolii primare ea sa incepem
cu ea este una, asa cum se prezinta ea in
inteniile oficiale si alta cum e vazuta in raport
cu putinIele de aplicare ale fieciirui sat. De
multe ori intentiile oficiale sunt rastalmacite
pang la desfigurare, toemai pentru a le da o
interpretare locals. Cand nu se face asa, scoala
rtimilne ceva pe din afara. $i scoala noastra
a ramas in mare masura pe din afara satului.
Ceva mai mult, scoala noastra primara nu prea
*i-a avut bine lamurite si mai ales adecvate,
nici liniile marl si generale. De aceea, telurile
pc care ea si le-a propus nici n'au prea. avut
ceva in literatura pedagogica. Pe primal plan
al preocuparilor au stat, in orice caz, problem°
secundare de metoda si tehnica, nu batalii
ideologise pe teme programatice. Metoda si
tehniea pedagogica i i au si ele, se intelege,
importanta tor, niciodata insa inaintea pro-
gramului. Satul apreciaza foarte just, in a-
ceasta privinta si lucrul s'a putut vedca chiar
in satul *ant, unde locuitorii nu arata niciun
interes fats de fratnantarile metodologice ale
scolii si uncle chiar corpul didactic nu le-a a-
cordat deck puling atentie. Metoda si tehnica
sunt instrumente, iar instrumentele au o utili-
zare serioasa numai cand scopul este precizat
si serios.
Organizarea gospodareasca a scolii se re-
simte si mai vizibil de pozitia sociala a scolii
tntr'un sat. Mijloacele materiale, menite sa sus-
tina activitatea scolara, nu vin la intamplare
spre cei care au nevoe de ele; ele yin de acolo
uncle exists interesul ca sceala sa existe tntr'o
anumita forma. Cand scoala e a satului, satul
da bani; cand nu, da numai in sari sau de loc.
Scoala confesionala veche, cu senatul ei biseri-
cesc si scolastic, era mult mai a satului si fap-
tul acesta a influentat tot timpul, in mod fa-
vorabil, latura materials a scolii. Satul contri-
buia, proportional, mult mai mult de cat a
facut-o mai tarziu, and scoala s'a etatizat. A-
ceasta nu poate sa constitue, dupa parerea
noastra, o pledoarie pentru revenirea scolii
sub tutela bisericii, caci scoala trebue sal ra-
mana cu rostul ei, care sa nu-i fie trecut po
plan secundar de institutia tutelars. Pentru sat
Irish etatizarea e buns numai data Statul ii
slujeste interesele, ale satului in general
si ale fiecarui sat in parte. Cand acest lucru
se realizeaza, satul se arata, uneori, foarte dar-
nic. E dispus atunci sa sustina material nu
numai cheltuelile de intretinere ale scolii, ci
chiar si corpul didactic.
Astazi insa, dupa cum Sc stie, corpul didac-
tic e platit de Stat. Pentru siguranta lui, lu-
crul acesta este socotit un bine; pentru lega-
tunic lui cu restul este insa un mare motiv
de independenta adesea rau interpretatrt. Data
s'ar gasi mijlocul ca o parte col putin din sa-
lariu sa se plateasca prin sat, prin comitetul
lui scolar (nu prin primarie sau perceptie),
chiar data subventia ar veni tot dela Stat,
poate ca s'ar realiza ceva si in aceasta di-
rectie.
Dar data invatatorii nu sunt platiti de sat
aceasta nu inseamna ca satul nu se simte in
drept sa-i judece. Din contra. De obiceiu in-
vatatorii sunt judecati dupa meritele for perso-
nale si dupa pregatire. Pregatirea corespunde
cu gandurile pe care Statul le pune in ei.
Este insa si un alt punct de vedere din care
www.dacoromanica.ro
tm atatorii pot fi judecati ;i din care sunt
(le fapt judecati: acela al incadrarii for in 180
satului. Sub acest unghi de vedere ci sunt a-
preciati dupa raporturile objective in care sta
scoala cu satul, cu biserica sau cu Statul; iar,
data ei sunt de fel chiar din localitate, nu li
se uita usor patura sociala din care au iesit.
Satul este, azi mai ales, o retca de interese
contradictorii care explica si reteaua ineurcata
de intrigi, care framanta patura sa conduca-
toare. In ce priveste satul *ant, lucrul acesta
e vizibil in tendinta pe care o arata el in a
consemna autoritatca morals a invatatorilor lo-
calnici, precum si in neputinta de a-i fixa pc
cci veniti din afara. 0 atitutline mai binevoi-
toare abia daca se observa in timpul din urma.
Aceasta ar putea insemna ca s'a schimbat cc a
si structural.
Caci, in adevar, de structura sociala a sa-
tului depinde scoala mult mai mutt, de cat
ne putem da seama la o privire superficiala.
Acest lucru putem sa-1 intuirn data vom cauta
sa patrundern, mai analitic, resorturile insesi
ale mecanismului scolar in functionarea 116.
Recensamantul scolar, inscrierea elcvilor, free-
yenta si promovarea for sunt probleme ai caror
termeni sunt intotcleauna modificati dela loc in
loc. Aci mediul isi spune euvantul lui puler-
nic. Stari economice ncfavorabile saracia
si necesitatca bratelor de munca mai ales
impiedeca mull scoala primara in rostul ci,
care este de a putea cuprinde pe toti copiii in
%arsta de scoala. In primul deceniu de dupa
unirc, scoala din *ant a suferit mull din a-
ccstc motive. Ele, alaturi de celelalte cauze,
aratate mai inainte, au facut, de sigur, ea pro-
centul stiutorilor de carte sa fie acum mai
scazut de cat in epoca antcrioara, ca aceea
de dupa ea. Ele, dupa imprejurari, pot sa am-
plificc sau sa diminueze, sa grabeasca sau sa
inceteneasca insusi procesul educativ, in desfa-
surarea lui, sub diferilele lui infatkeri.
Una dintre aceste infatisari care depa-
eqte eadrul scolii este aceea a ridicarii sa-
tului, luat in intregul lui. Inainte de rasboiu,
latura aceasta numita pentru anumitc mo-
tive activitatc extrascolarii a fost destul de
slabs in *ant. Mai ales educatia economics, a-
supra carcia se insista kat de mult in Vechiul
Regat, aici a fost aproape cu totul neglijata.
Se pare insa ca aici nici satenii nu-i simteau
Area mult lipsa. Asa cum se gospodareau ci
vedeau de sigur ca, data uneori nu se ajun-
107
geau, aceasta nu se datora faptului ca n'ar
fi mut suficiente cunostinte econotnice.
Duptt unire situatia incepe sa se schimbe.
Incepuse chiar mai inainte. Sunt semne ca sa-
tenii ei insisi simt nevoia unor noi orientari
acum, in toate. Atat pe latura economica, alts
data neglijata, cat si pe cea spirituals, se nasc
in aceasta epoca societati, care incearca sa in-
faptuiasea Si sa orientezc practic pe Sant.eni
pentru nevoile celc noi. Satul propriu zis
chiaburii mai ales se incearca mai mult
pe haunt economica infaptuirea cooperativei);
patura lui burgheza si intelectuala mai ales
cci mai tineri starue mai cu deosebire po
latura spirituals. Cum era si firesc, ambelo
actiuni sc impotmolcsc pana la urma, cfici nici
una no putea sit mearga izolata complet si
singura.
In ultima vreme s'a ajuns la ideea unirii
tuturor fortelor satului. ldeea s'a precizat o-
data cu infiintarea Caminului Cultural, Jar ten-
dinta se manifesiase ceva mai inainte. Formula
impaarii (la imprcsia intoarcerii satului la spi-
rit si oameni vechi. Aceasta comunitenie de
moment pare chiar sa readuca procesul educa-
tiv cult scoala resful sub tutela unor
forte de care ele s'au silit, time de un decc-
ciu sa se libereze.
Noi socotim ea aceasta nu poate sa fie de
ASPECTE DIN SPIRITLIALITATEA ROMANILOR
TRANSNISTRIENI
CREDINTE SI OBICEIURI
INTRODUCERE
Romanii din Transnistria incep sa ne fie din
din cc in CC mai cunoseuti si in acelasi time
mai aproape de suflet. Suferintele indurate in
ultimele doua dceenii din cuza comunizarii
Rusiei au atras privirile noastre si ale Europei
intregi, cu tot mai multa sturuinta dincolo de
Nistru.Tottc,ii pant de eurand nu s'a putut
face malt pentru ei, nici in ceca ce priveste
cunoasterea tor, nici mai ales pentru imbuna-
tatirea situatici nefericite in care se gaseau.
Abia desrobirea din anul 1941 a deschis o
108
www.dacoromanica.ro
cat o perioada de tranzitie, trecatoare. Criza
prin care a trecut si trece procesul educativ
cult in Sant este reflexul crizei prin care a
trecut si trece satul_ A lost pc deoparte o
criza naturals de crestere, dar a Most si una
de adaptare la conditiile noi de Julia unire.
Datele objective cele statistice in primul
rand par sii crate ca perioada aceasta ar
fi pe lichidare. 0 noun perioada de aseensiune
siprogres ar fi sa inceapa si aceasta nu se
poate impaca, in nici un caz, cu formula re-
venirii la ccea ce a lost. Pedagogia mita se
distinge prin diferentiere si specializare. Ea se
manifesto din ce in cc mai mult in aceasta
directie. Lucrul acesta eere insa aulonomia
functiunii educative in orice forma s'ar ma-
nifesta ea.
Educatia nu poate totul dupa cum s'a
spits, dar poate mult. Daca satul va incerca
mai ales paralel si o transformare in struetura
lui sociala. activitatea autonomy si staruitoare
a scolii, alaturi de una dusa in aceleasi condi-
tiuni de o institutie culturala cum e Caminul,
indrtunarea procesului educativ cult al satului
pe linia progrcsului, va fi asigurat. Daca nu
vor putca fi creiate cel putin premiscle unci
actiuni viitoare in acest seas.
STANCIU STOIAN
perspectivii mai largo pentru cunoasterea si
ajutorarea acestei farame din sufletul roma-
nese resfirata dela Nistru pankin inima Rusici.
Fireste, aveam si pana acum cateva cunos-
tinle despre Romanii transnistrieni, dela ince-
putul modest, dar important, al flokloristului
Th. Burada de acum 60 de ani si pana la
studiile si artieolele publicate astazi in perio-
dicele inchinate exelusiv Transnistriei: Mol-
dowt Nouar si Transnistria", ai caror colabora-
tori sunt in primul rand intelectualii trans-
nistrieni iii frunte cu d. N. P. Smochina.
In special Istoria Moldovenilor de dincolo
de Nistru a preocupat si preocupa Inca atentia
cerGetatorilor cu o vadita precadere. Desigur,
e important sa se stie cand si in ce impreju-
rani s'au rasfirat Romardi la rasarit de Nistru
si care an fost manifestarile si destinul lor is-
toric. S'ar putea ca documente indiscutabile,
gasite in vreo arhiva sau vreo eronica inedita,
sa stabileasca o cronologie precisa referitoare
la istoria Transnistriei. Dar cu aceasta n'am re-
zolvat deck o mica parte din cunoasterea Mol-
dovenilor de peste Nistru. Cine au fost si tine
sunt ei astazi nu se gaseste stria in nicio cro-
nick dar se poate c,eti fara multa greutate din
vieala si sufletul lor. Cunoasterea Moldovenilor
de peste Nistru e in primul rand o problema
de teren, de cercetari intense in satele moldo-
venesti din Transnistria si atunci se vor des-
lega multe enigme, chiar daca chestiunea ori-
ginelor nu s'ar lamuri prea mull. Speram ca
vor veni vremuri prielnice si pentru aceasta.
Deocamdata am fost bucurosi cal ni s'a oferit
prilejul sa facem si numai o simpla excursie
pentru a prinde cateva aspecte din satul trans-
nistrian.
Observaliile de fata au fost prilejuite de o
scurta anchetrt facutil peste Nistru in cursul
lunei Ianuarie 1942 in cadrul unei echipe de
cercetatori invitata de d-1 Profesor Gh. Alexianu,
Guvernatorul Civil al Transnistriei. Echipa s'a
compus din d-nii: T. Herseni, N. Al. Radulescu,
I. Fricanaru, D. $andru, L. Rusu, I. Danciu si
subsemnatul.
Scopul anchetei a fost de a lua un prim con-
tact cu realitatile transnistriene si de a urmari
cunoasterea reala a satului romanesc de din-
colo de Nistru in aspectele sale esenliale, atat
din punctul de vedere al cadrelor de vieata, cat
mai ales din punctul de vedere al manifestarilor.
Au fost anchetate trei sate din diferite puncte ale
Transnistriei: Speia din judetul Tiraspol, Va-
silcau din judetul Dubasari si Handrabura din
judetul Ananiev, culegandu-se material spora-
dic si din alte localitati.
In ceea ce priveste aspectele spiritualitatii
transnistriene cercetate de noi, le socotim in-
teresante prim ele insele, bleat ne-am silit sa
inlaturam pe cat a fost cu putinta comentariile
noastre, faptele vorbind dela sine.
Ceea ce te surprinde and treci in stanga
Nistrului si intri intr'un sat moldovenesc este
identitatea lui cu cele din Basarabia, Moldova
www.dacoromanica.ro
sau chiar din Transilvania. Ramai mirat ca te
intampina oameni cu aceleasi vorbe, dar mai
ales cu acclasi suflet, cu aceeasi ospitalitate
si bunavointa, ca in satele din preajma Car-
patilor. Firul disculiei se leaga atat de usor,
incat dupa cateva clipe nimeni si nimic nu
tc-ar putea convinge ea te afli in alta lume,
decat in aceea in care a pulsat de veacuri sin-
gele si destinul mini:Mese.
Romanitatea Transnistriei se poate descifra
si din aspectul exterior al satclor, al gospoda-
riilor, din estetica si aranjamentul lor, cat mai
ales din studiul manifestarilor spirituale.
Satele rom'anesti cercetate sunt de tipul in-
gramadit, dar fara ca gospodariile sa fie in-
ghesuite una in alta, ci fiecare gospodnrie pas-
treaza o nota de independenla, fiind intotdca-
una inconjurata de un ocol" mare, sau chiar
de o gradina imprejmuita cu zid. (Sovieticii,
pentru a mai reteza din acest individualism,
au luat masura ca zidurile curtii sii nu, depa-
seasca jumatate m. inaltime). Speia, primul sat
cercetat, e asezata pe o panta usor inclinata
spre Nistru dar accidentata, incat satul" e for-
mat din gospodarii care isi cauta toe pe coasta,
netinand seama de vre-o ulita a satului. Ulite
sunt peste tot si daca nu Bunt, se fac cand ci-
neva circula mai des tntr'o directie. Vasilcaul
din jud. Dubasari, e asezat de-a-lungul unei vai
avand si case risipite pe coasta sau chiar in
matca" (hula!). La fel si Handrabura din jud.
Ananiev.
Ocupatiile locuitorilor sunt agricultura si po-
maritul, mai ales in apropierea Nistrului. E-
xists insa pronuntate urme ale unui pastorit
foarte desvoltat odinioara. Mocanii" din Ba-
sarabia sau chiar din Transilvania se gase.se
destul de multi. U.R.S.S. a distrus insa si pas-
toritul ca si economia casnica, incat gospoda-
rile au inceput a se ruina in ultimul time.
Colhozul, gospodaria colectiva, a luat locul ce-
lei individuale.
Casa Moldovenilor de peste Nistru e alert-
tuita de cele mai multe on din trei incaperi:
tinda, casa mare si cea de locuit. In camera
de locuit e de remarcat prezenta cuptorului
mare pe care se doarme si care e inflorit cu
tot felul de desene, in special motive florale.
Casa mare e impodobita cu scoarte, chilimuri
si paretare". Arta textila a inceput insa sa
dispara din cauza desorganizarii vielii econo-
109
mice casnice. Icoancle si crucea de asemenea
nu lipsesc din nicio casa si n'au lipsit in ge-
neral nici sub Rtr;i. Se mai conslata o mare
dragoste pentru .,flori", pentru plantele orna-
mentals, care impodobesc ,.coarda ", ferestrele
si icoanelc.
Dar elemental eel mai simpatic si eel mai
plin de surprize au fost pentru noi, oamenii.
Ei hi spun Moldoveni" si tntr'adevar nu se
desmint. Graiul for e mult mai apropiat de col
basarabean, la fel si obiceiurile si chiar fi-
zicul. Intalnesti fireste si trasaturi care iti in-
tore privirea spre Rasarit. In general Trans-
nistricnii au un temperament mult mai mo-
latec deck Moldovenii de dincoace de Nistru.
Exista si sate amestecate cu Ucrainieni. Con-
vietuirea insa e dintre cele mai ideale. Aproa-
pc nu-si dau seams, uneori nici nu sunt lamu-
riti data sum Moldoveni sau Ucrainieni, sin-
gura datina, zaconul" le mai tine oarecum so-
coteala, cad nici limba nu-i intereseaza, toti
fiind bilingvi perfecti. Ei stiu numai ca in
zaconul" ucrainean, sau pe moldoveneste si
atunci Moldoveni santem". Aceasta chiar si in
cazul casatoriilor mixte, foarte frecvente in sa-
tele amestecate.
Traind in Transnistria alaturi de Romani si
Ucrainieni, Germani, precum Si alte neamuri
in numar mai mic, se naste intrebarea, dace s'a
putut prtstra in aceste conditii o spiritualitate
specific romaneasca. Trecand peste dificultatile
pc cure ni be pune notiunea de specific" pu-
tern raspunde afirmativ, prezentand cateva din
aspectele principale ale spiritualitatii Romani lor
din Transnistria.
Cat graiu Si suflet romanesc pristreaza Mol-
dovenii de peste Nistru se poate deduce fruit co-
mentarii din materialul pe care 11 prezentam.
In ceea ce priveste limba, greutatile de intele-
pre cu informatorii n'au fost cu nirnic mai
marl, de cum ar fi fost in oricare sat din
Romania. Chiar Si ei au remarcat dela inceput
ea ne intelegem perfect, doar ,.unele vorbe is
sehimbate" si in al doilea rand limba moldo-
vcneascii" din Transnistria ii mai late ", a
noastra e mai repedc. In general insa caracte-
rul limbii moldovencsti" e mult mai arhaic
deck al cclei dela noi. Pare a fi in gradul
de nrhaism in care era limba sec. XVI in Tran-
silvania, cu care are foarte multe asemanari.
Rotacismul este destul de frecvent. Aceeasi
stransa legatura cu Romanii de dincoace de
Nistru o prezinta Si literatura popultul si obi-
110
www.dacoromanica.ro
ceiurile Moldovenilor de peste Nistru.
Balada e mai putin raspandita, dar urmc din
miorita, din canteen] ciobanului care .i -a pier-
dut turma si balade haiducesti se pot intalni
din cand in cand.
Cantecele sunt numeroase, Transnistrienii
fiind foarte buni cantareti. Coruri Si instru-
ments muzicale (chitari, cobza, mandoline) in-
talnesti mai in fiecare casa. E de remarcat ea
se cants Si cantece rusesti, uncori se spune ca
sunt mai frumoase". Soldatii nostri au dus prin
cucerirea Transnistriei si cantece din .itara", din
nefericire, de proasta calitate. De multe on
aveam impresia cand ni se cantau cantece dela
moscali" (soldatii nostri) ca sunt intr'o ma-
hala a unui oral. (Soldatii nostri au adus Si ei
cantece transnistriene care au prins" si la noi.
Ex. Sapte mere intr'o basma").
Colindele sunt bogate si vechi. In unele se
vorbeste despre Stefan eel Marc. Cca mai ras-
pandita e Co linda lui Adam".
Exista Si Plugupare in care se amintesc lo-
calitati din Moldova: Harlan, Balti, Orhei. Me-
lodiile cantecelor rituale religioase (colinde,
cantece de stea) prezinta de asemenea un ar-
haism pronuntat.
Basmul este extrem de bine reprezentat.
S'ar putca culege sute de basme, uncle cu-
noscute si la noi. Cele mai multe dovedesc
o fantezie foarte bogate si o influenta a bas-
mului ucrainean.
Arta populara se resimte Si ea de influenta
celei ucraincne, mai ales in arhitectura casei
si ornamentatia cuptorului. Casa transnistrianii
este in exterior o opera de teatru. Curatenia
lor, culorile, de obiceiu albastru deschis, in
care sunt vopsite, iti dau impresia ca sunt i-
reale, sau ca sunt pictate pe un fundal de
scene. Exists si sculpturi in lemn la pridvor,
strasini sau acoperis, reprezentand de obiceiu
un cap de cal sau o pasare. Arta textile mai
veche manifests prin anumite discretii, nuance
de culori si motive, o stransa legatura cu cea
dela Romanii din dreapta Nistrului.
Am amintit ea pentru Transnistrieni criteriul
de etnicitate nu este nici limba, nici sangele,
ci traditia, datina, zaconul". Aci deci trebuic
sa eautam mai sigur specificitatea spiritualitatii
transnistriene. Datina e mult mai organic le-
gate de fiinta cuiva chiar deck limba. Limba
se poate invata printr'un efort individual, pen-
tru dating trebue concursul inaintat;ilor; tra- Colindatul propriu zis se face in ziva de
ditia nu se invata, in traditie creVi". La fel Craciun dupa ce ics oamenii dela biserica,
si sangele. Cu el te nasti, dar poate sa te tra- uneori chiar inainte Ihmdrabura . Si anume
deze prin mosteniri atavice, traditia nu silvar- copiii colinda in timpul zilci, iar flacaii si oa-
seste tradari. menii mai in varsta, seara. Fetele si nevestele
Exista insa si ad o mica exceptie. Uncle nu colinda, eel mult data iau parte la can -
obiceiuri sunt de natura generalii, cu o eircu- tare and sunt colindate" de cetele de flack.
latie mai larga deck grupurile etnice (etniile). Copiii incep a colinda dela arsta de 5-6
Aceste obiceiuri vor putea fi gasite la cloud. ani. In acest caz ei nu umbla deck pe in ca-
popoare invecinate, chiar si atunci cand nu s'ar teva case, de obiceiu pe la neamuri si pe la
putea vorbi de o influenta reciproca pronuntata. vecini si in loc de colinzi spun numai cateva
Ceea ce am urmarit noi in satul transnistrian a cuvinte:
fost in primul rand legatura traditiei din Trans-
nistria cu cea dela noi, interesandu-ne mai pu- colindet, colindct
tin formele speciale pe care le is aceasta tra- tuti maladeti 3),
ditie peste Nistru. De ac,eea cercetarea noastra numai eu nu-s de nica,
s'a multumit mai mult sa constate" datinele, dfi-mi moult o capita 4).
deck sa le cerceteze amanuntit. Aceasta si din
cauza timpului scurt, pe care I-am avut la dis- Copiii mai marisori de opt-zece ani, colinda
pozilie, abia trei-patru zile pentru un sat. in cete de 4-6 insi, de cand ies oamenii dela
biserica si pana seara. In Vasilcau copiii se
I. OBICEIURI SI CREDINTE DE SARBATORI due la fercastra gospodarului si striga: Motzna 3
sa colindam?" si hilzeainul 6) raspunde: Mosna,
1. Sfirbatorile de iarna. mo§na!". Dupii ce termina de colindat, gospo-
darul le di), cate o pereche de colaci, numiti
Craciunul. Pregatirile .pentru sarbatorile Cra- de obiceiu lueuni", sau mere, nuci, pert, iar
eiunului se fat cu mult inainte 1). Taiatul por- in cash, care ii cheama, ii einstese cu bucate
cului la Ignat, invatarea colinzilor si tocmirea si yin. Ei inching, multumesc si pleaca. Da-
muzicantilor pentru gioc" sunt cele mai im- rurile primite le pastreaza fiecare pentru dart-
portante. Cu ajunul Craciunului incep propriu sul.
zis sarbatorile. Atunci se pregkesc mancarile Dupa ce insereaza, a amurgit" bine, incep
pentru Craciun si se coc colacii, caci in ziva sa colinde flacaii si chiar oamcnii insurati, a-
de Craciun nici mancare nu trebue sa se faca. cestia din urma mai mult pe la rude. Flacaii
In uncle parti copiii incep chiar colindatul umbla in cete de eke 5-6 'ina in 10 insi.
sub forma numita cu ajunul", o simpla urare Ei incep sa colinde dintr'un capat al satului,
de sarbatori pentru care sunt rasplati%i cu da- pana mantue" tot satul. Si flacaii incep co-
ruri 2). linda tot la fereastra si numai data sunt in-

1) Informatori pentru sArbatoriri: Pavel DaHe, 34 ani, Toader Badescu, 60 ani si Iacob Coronean
64 ani, (Speia); Vasile Berin, 64 ani, (Vasilcau); Parfentie Vasile, 170 ani. TAnase GheorghitA, 62 ani
(Handrabura); Nichita Coltea, 29 ani (Subsan).
Bibliografie pentru sarbatorile la Romani: S. Fl. Marian, Sfirbatorile la Romani, vol. 1 -II Bucuresti,
1898, 1899, 1901; T Pamfile, Sarbcitorile la Romani, 1411, Bucuresti, 1910, 1914; T. Papahagi, Din Fol-
klorul romanic si cel latin, Bucuresti, 1927; 1. A. Candrea, Iarba Fiarelor, Buc. 1928. Pentru asemanki
apropiate cu folklorul basarabean, vezi: P V. $teldnucd, Folklor din jude(ul Lapusna, in Anuarul arhivei
de Folklor, II, 1933, p. 89-180; idem, Cercetari folklorice in oaten Nistrului de jos, ibid. vol. IV. 1937 p.
31-227, iar pentru materialul publicat in ruseste: Idem, Contributie la bibliografia studiilor si culegerilor
de folklor privitoare la Rometnii din Basarabia si topoarele conlocuitoare Pub/icate in ruseste, ibid. vol.
III, 1935, p. 177-188. Pentru obiceiurile din Transnistria vezi bibliografia data de N. P. Smochinci : Din
Literatura popular& a Romdnilor de peste Nistru. In Anuarul Arhivei de Folklor, V, 1939, p. 7.
2) Cf. Diomid Strungaru, Datinile de Craciun in Romcinii dintre Prut si Bug, in rev. Transnistria
Buc an. I Nr. 32 Dec. 22, 1941, p. 2.
3) Is brava".
4) ban rusesc.
5) e vole?
6) gospodarul, gazda.

www.dacoromanica.ro 111
vitati infra in casa la gospodari. La fereastra
se canto de obiceiu versurile urmatoare:
Grace murgu grape
$i 'n ftisele late
$i coama imbujorata
$i coada infiorata.
Drag Domnului de-a nostru 7).
sau:
Sculati, sculali, oameni buni,
Ca vin oaspeti buni,
Oaspeti buni colindritori.
Noi umbliim si colindam
$i pe Dumnezeu purtiim,
Dumnezeu mititel si infasetel,
Faso dalba de matase
$i cu scutic de usunic,
Cu chichie de-altimaie,
5e mai este 'n cea chichie
Chiatra alba destramatii
De plateste lumen toata
5i pc not si pe voi 8).
In timp ce flacaii cants la fereastra, hri-
zcainul" icse afarrt si le da cote o pereche
de colaci. Allii ii cheamil in cash si ii cins-
tese cu yin sau cu rachiu. Colacii pe care ii
strong din tot satul, dela 2-300 de perechi
(Speia) ii gramadesc" intr'o cash inchiriata
si ii vand apoi crestinilor, de obiceiu oamenilor
mai Barad, sa-i manance. Banii castigati astfel
ii dtiruesc bisericii pentru a se cumpara lu-
maniiri, icoane, steaguri" (prapori), candelabre,
sau popii straie s. a. Acest obiceiu de a se
da banii ettstigati din colindat bisericii se ga-
seste si in Basarabia, aci insa se intrebuin-
teaza uneori si pentru alte fapte crestinesti,
cum ar fi de pilda facerea unei fantani 9).
Cat priveste temele din colinzi, ele stint a-
celeagi pe care le intalnim si in alto provincii
romanesti, prezentand o mare asemanare cu
tole din Moldova si Transilvania 10).
Tot in ziva de Craciun flacaii umbla cu
steaua si cu luceafitrul" 11). In Speia steaua"
este combinata cu Irozii", in Subsan cu ca-
pra", iar in Handrabura cu uncle elemente ale
7) Vasilcau.
8) Handrabura.
9) Cf. P. V. 5telcinuccl, Anuarul Arhivei de folldar, IV p. 63.
10) Cf. P. V. $teicinuca, op. cit. p. 58, 108-121, Idem voi. II p. 93, 127-129. T. B urada, 0 cd-
ldtorie in satele moldouenesti din Cherson, Iasi, 1893, p. 26-32, N. P. Smochind, Din Literatura popu.
lard a Ronicinilcrr de peste Nistru, Anuarul A. F., V p. 31-35. In privinla temelor de colinzi vezi si D
Strungaru op. cit. p. 2.
11) D. Strungaru, op. cit. p. 2.
112
www.dacoromanica.ro
Vifleimului". In aceasta din urmil comuna
merg cu steaua si oameni mai in varsta pang
la 40-50 de ani. Se gramadese" 3-4 oameni,
iau steaua din biserica si incep dintr'un capat
de sat si merg toata partea. Alta merg pe
alto parte. Da, data au oamenii dragoste si
vrea narodul, trece si de cea parte. Se colindii
dupg ce au esit oamenii dela biserica. Din
biserica aleg un om mai mare care conduce.
Steaua o due cu ritndul. Steaua e facuta din
lemn, inhuntru are o iconita si ardc o luma-
nare. Colindatorii se bags in cash Ia gospodar,
iau caciulile din cap si pun steaua pe masa
in fata icoanei, din coltul dinspre rasarit al
casei si incep a colinda. Din toata casa se da
o pereche de colaci, mai da faina, ce poate
omul. Se aduna la o cash si and termini
vand colacii la oamenii mai saraci, iar banii
ii dau la biserica sii se cumpere cc trebue".
Cu steaua merg si copii nu numai fliterii. Mai
de mult pc vremea lui Nicolae" (Tarul) se
umbla cu steaua si in Vasilcau, dar numai fla-
cull, copiii nu. Colindau de obiceiu pe ruseste.
In Speia umbla cu steaua numai copiii, eke
4-5. Am amintit inch ca aici steaua" este
combinata cu irozii". Se imbracii cu cusma
de hartie albastrie, cu buzdugane mandritc
(frumoase). Cu buzduganul batea in pamant
(ritmul). Colindele le incepeau in ogradil si
cantau Villa in cash". De obiceiu cantau Chris -
toe se naste". In cash probabil incepea teatrul
religios. Informatorul nu-si aduce aminte de-
ck urrattoarea discutie: Ce fel de crai mare
esti? Dar tu?". Iar la sfarsit se canta
Bucura-te sfanta truce ", una din cele mai
rrispandite colinzi.
In Subsan merg cu steaua 6-7 natal. Unul
din ei duce steaua si altul se face capra. Se
imbraca cu un cojoc pe dos, din maneca ti
gatul caprei si-1 face capul de capra. Gaud in-
tro in cash si colindeaza el bate din buze,
ckamprte din buze. Le di toti parole si colac".
A doua si a treia zi de Craciun flacaii fac
gioc", intinese" (tocmcsc) muzicanti pe 7 zile
(pentru sarbatorile Craciunului, Dumineci, Anul
Nou si Boteazil). Flacaii au un zborciu5' (sta- .t etereaza" (recta), jar ceilalti, laturasii";
roste) care adunrt paralele dela flacaii care joaca mans boii si striga: Hai, hair 16 . In Subsan
(Vasilcau). se aleg dintre flacai doi mai man numiti ca-
Anul Nou, Cu plugul ". In ajun de Anul marasi". Ceilalti stau afarrt si ureaza, iar ca-
Nou, copiii dela 8-12 ani umbla cu plugul". mrtrasii intra prin case de iau darurile, colaci,
Vin la fereastra §i striga: parale, beau ate un pahar de yin, si ies.
Plugul rno§ului cu 12 boi Ei intra in cash inainte de a incepe urarea.
La iuri" prieni12). Cine are dorinta ii pofteste in cash' pe toti
La coada cudalghei, ospateaza.
Paziti cu sarnanta In ziva de and nou copiii, flacaii si fetele
Ca se usuca brazdita. 'dela 10-12 ani umbla cu samanta'- sau cu
Da paziti cu colacul semanatul". Isi umplu buzunarele cu samtuita
Ca farama boii pragul13). de rasarita (floarea soarelui), papusoi, gran,
eau: de obiceiu le arnestecrt si arunca prin cask sau
Scoala, bade, nu durmi peste vite, zicand: SAM-nate, an n9ul Sa creascii
Ca nu-i vremea de durmit, graiele, papusoaiele si canechilel" (Handrabura),
Da -i vreanea de arat sau:
La camp curat 14). Sanatatea Nou[ui
La fiecare colindator i se da an colacel. Cand Si la anul cu sanatate.
vin mai multi colindatori, li se da si covrigi. SO: traki, sa 'nflorili,
Copiii mai mititei nu_ pot invatp. tot plu- Ca merii, ca peril .
gusorul si cand merg cu plugul" in vecini La mijlocu yerii
eau la rude, spun numai doua versuri: i la multi ani cu santitate 17).
Plugul mosului cu doua vaci, Li se da colaci si covrigi. Gaud intra un
Scoate, baba* doi colaci. om in casa cuiva zice: SA traiasca ghitele, sa
Flacaii si chiar oamenii mai in varsta umbla seada ghitalu la vacs, partea si sanatatea, mi-
rele la mireasa" 18).
siei cu hrtitul" -(plugusorul) in seara anului Un alt obiceiu de anul nou este. capra" 19).
nou. Cand ajung la fereastra fac o urare: Am vazut ca in Subsan era combinata cu
Sara, sara dintr'aiasta sara, steaua". In Vasilcau, capra se cunoaste mai
One s'o asteptat des sub numele ruses° de coza" sau co-
Cu bucurie si cu veselie zaud". Capra se faceau flacaii, filar de cand
Ca aiesti haitori au venit bolsevieii nu s'au mai facut. Flacaii
0 avut sa va vie si chiar oamenii mai batrani se_ faceau amar-
Ca ni-1 asteptati nic de urit. Cand it vedeai to sfmriai singur",
Pe Sfantu Vasile sa.-1 haiasca 15). Cu capra umbla 4-5 insi. Unul purta cozaua"
sau: (facuta din lemn), se imbraca intrUn cojoe
Scoala, Sfantu Vasile, pe dos si capra scotea capul in sus pe o ma-
Sculali, sculati, boeri mari". neca a cojocului. In urrna lui era un om mai
Urmeaza apoi plugusoruV. Unul din flacai mic, ti zice malanca" 20), car u fumeea ca-
12) tarcati.
13) Speia, Subsan.
14) Subsan.
15) Vasilcau, vezi Anexa...
16) Cf. pluggor asemanator in T. Burada, op. cit. p. 22-26. Stefanuca, Anuar, II p. .129. Vezi 5i N.
P. Smochina, Anul nou la Romanii de peste Nistru, Ramuri an. XIX, 1925, Nr. I, p 26 30.
17) SubsOn.
18) Subsan.
19) Cf. T. Panifile, Craciunul, Bucuresti, 1914, p. 162-196 qi Stefanuca, Anuar, IV, p, 65.
20) In Basarabia se intrebuinteaza termenul de malanca" pentru designarea obicejului in general,
dar exists 51 cel de capra". Stefanuca (op. cit. p. 65) crede ca malanca' si capra sunt doua obiceiuri
deosebite. In Basarabia (Tighina', malanca" umbra., pela casele oamenilor insotila de lautari, care ii canta
pant moare. Dupe aceea i se anti o &dna 5i invie (se ridica de jos) 5i incepe sa joace. lnformator, d-I
Dam'novski, student Facultatea de Drept, Bucure5ti.

2 113
www.dacoromanica.ro
prii, era imbracat in straie femeiesti, era urita
tare". Al treilea flricau avea o scald" (sucalti),
o ma§incrt" si dadea cu mana pe meta si a-
tingea cu ea straiele la oamenii pe care ii
intalnea si atunci intindea mana sa-i dea ceva
bani. Se dridea cam 30-40 capici. Cel cu ma-
sinca" se numeste erbicic" (goiter). Alti trei
erau cu ciocane, cu harapnic sl traznea cu el.
Acestia erau pazitorii lor. Ii pazeau sa nu-i
mph copiii. Cu capra umblau pc dram, nu
pe la case. Gaud erau curtile boieresti, la elo
se duceau ca-i daruiau cu jertfe" (daruri,).
Umblau numai in ziva de Anul Nou, dupa co
ieseau oamenii dela biserica, mai mult nu"-.
(Vasilcau).
Fireste ca toate aceste obiceiuri au disparut
in eea mai mare parte in timpul bolsevicilor.
Marturiile sunt precise in aceastit privinta:
De 12 ani noi n'am auzit colinda". Gaud 8
fost bolsevicii de fel n'o fost cozaua". E inte-
resant insa ca Rusii au incercat totusi sa in-
troduce la anul nou un fel de porn de Cra-
ciun ", numit pe ruseste idea". El se fac,ea
dintr'un brad, de obiceiu din thuia orientalis,
imbodobit cu busuioc, funde de hartie colorata,
confettii, covrigi si alte obiecte. Pomu,1 se pu-
nea in scoala la Anul Nou unde ramanea Ca-
teva zile si apoi se imparteau obiectele la
copii. Toler se facea din mandree". Asta
numa de cand o venit bolsevicii, inainte nici nu
auzeam de iolca de-asta". (Vasilcau).
La Boteaza" umblii popa cu iordanu", in
uncle sate in ajun (Vasilcau), in altele in ziva
de Boteadi" (Handrabura), dupa ce terming
sfincirea apei. Dacit nu terming in prima zi,
continua in zilele urmatoare. In uncle sate in
ajunul Botezei" se umbla si cu Chiraleisa"
(Slobozia 21), Alinaia 22), asa dupa cum se una-
ble si in Moldova din timpul lui D. Can-
temir 23).
Dintre credintele si datinile de Craciun si
Anul Nou ne-au fost comunicate urmatoarele:
La Craciun se ia usturoi, tar*, fan si le lii
in case toate sarbatorile Craciunului. Daca Ili
furs cineva calul, iei din acest usturoi si ungi
capastru. Iei apoi o vartelnita, to sui cu ea
pe case si o invartesti. Cum oe invarteste var-
21) Cf. P. V. $tei ilinuca, op. cit. IV, 65.
2?,) Cf. V, Netea, Transnistria (Cunostinte folositoare. Seria C. 122, 1941, p. 16.
23) Cf., Descrierea Moldovei (ed. G. Pascu) p. 243.
24) Speia, vezi si tefanucei, Anuar IV p. 70.
25) Vezi o seams de astfel de practici in N. P. Smochina op. cit. p. 30-32, V. Netea, op. cit. p.
15 si Stefanuca op. cit. p. 66.
114
www.dacoromanica.ro
telnila asa sa se invarteasca calu si sä se in-
toarca tnapoi" (Vasilcau). Cand cram mic pa-
rintii faceau ajun" (colac in, forma de 8) din
colacii dela Craciun §i-1 dadeau la vite in ajun
de Anul Nou. Din colacii care-i coceau la. Arrtd
Nou dadeau in ajunul Botezei si eel dela
ajunul Botezei it tineau §i -I dadeau la Sfantul
Gheorghe ca mana pentru vite" 24).
In seara de Anul Nou fetele i§i fat vraji
pentru a vedea cu tine se anaritrt. Se pun sub
o farfurie: parole, un buchet de flori, cenusa
si paine. Fata inchide ochii si ridica unul din
obiecte. Viitorul sot va fi, in ordinea de mai
sus: bogat, frumos, prost sau plugar. Un alt
procedeu: pun inter) strachhia cu ape dourt
capici (monete rusesti) si dacrt le poate ridica
cu gura se naarita cu grabs ( Speia). Se face
de asemenea si calendarul de ceapa. In general
credinlele si datinele legate de aceste sarbatori
sunt destul de numeroase, deli noi n'am avut
timpul necesar de a le stadia 25).
Probabil ca uncle credince intalnite in alte regi-
uni romanesti sa lipseasca din Transnistria, deli
faptul ca nu ne-au fost comunicate nu indica nu-
maidecat inexistence lor. Astfel ni s'a raspuns
ca in noaptea de Anul Nou nu se tine lampa
aprinsa si nu exists credinta ca se deschide
cerul, deli se crede ca in aceasta noapte vitele
vorbesc cu Dumnezeu (Speia). De asemenea nu
se obisnueste ca fetele sa ia din busuiocul 011
care boteaza popa, cand umbla cu Iordanul.
Dintre sarbatorile de lama mate din cele
cunoscute in alte tinuturi romanesti au fost
on totul uitate in Transnistria. Astfel nu se
cunosc sarbatorile: Sf. Haralambie, Sampetru
de iarna, Cercovii de iarna, Trei Ierarhi, Fi-
lipii de lama si Dragobetele. Motivarea Roma-
nilor este ca ei serbeaza numai cand le spune
preotul in biserici". Schimbarea calendarului,
lipsa preatilor in timpul bolsevicilor au contri-
buit in mare parte la uitarea sarbatorilor mai
marunte. Se cunosc totusi: Stretenia (2 Fe-
bruarie), Santoaderul, Baba Hodochia", Patru-
zeci de sfirrti, Sf. Alexie (117 Matrtie) si Bla-
govesteniile.
La Santoader, ca si in alte parti, fetele isi
spalei pgrul 0 se trag de el ca set le creaseg,
zietmd:
Santoadere,_ Santoadere,
Creasca gable" 26) fetelor
Ca si coada iepelor 27).
La Patruzeci de sfirrti toatei pasgrea duce la
cuibul ei 40 de paie-, de bete. Asa ziceau bg-
tranii. Oamenii bat cu toiagurile in Valliant
sei, se incalzeascg pamantul. Daca bat cu toia-
gurile se inalzeste pgmantul" 28). (Vasilcau).
In aceastet zi crestinii fac patruzeci de colaci
in forma de opt, numili sfinti", u ung cu
miere si ii due la biserica unde se impart
oamenilor de sufletul morlilor si de sanatatea
viilor" (Handrabura). In alte parti sfintii" se
pun tntr'o straching, impreung cu fasole, rei-
sunoi" si se dau de pomang la un mghilleart"
(Subsan).
Sfantul Alexie facatorul de minuni pe apa"
se serbeaza mai ales de eatre pescari si de
oamenii care umbla pe apet. La Sfantul Alexie
se incepe primgvara (Speia).
La Blagostenie nu se face focul in casg, ca -i
ca in ziva de Pasti. Batranii zic elf Blagoste-
niile ii mai mare ca Pantile. Atunci se mil-
l-lancet peste" (Speia).
2. Sarbfitorile de primavarg.
Dintre sarbatorile legate de ciclul Pastilor
se serbeaza Niezul pgretilor" dela mijlocul
postului mare. Zi primejdioaset. Toata ziva
nu lucretm. Atunci se numgra si, ouale de
Pasti" (Vasilcau).
Sarbatorile Pastilor lump insg propriu zis
cu Floriile. Sambata inainte de Florii oamenii
se due si aduc la biserica matisori" de salcie,
si le astern in jurul bisericii. Se face un fel
de procesiune. Preotul inconjurg biserica si
sfirrteste salciile, dupa aceea salciile sunt duse
in biserica si puse gramada laugh' altar. Acolo
Hunan pang a doua zi. Dupg ce se terming
vecernia norodul se duce acasg. Duminecil di-
mineata-se duce popa la biserica, bat clopotele
(erau clopote, acum nici clopote nu sunt),
26) Chicele.
27) Vasilcau. Sou : Sfinte Toadere,
Sfinte Toadere,
Cat codita iepei
SA creasca codita fetii. (Handrabura).
28) Obiceiul de a ocoli case cu foc nu este cunoscut.
29) Din matisorii sfintiti nu se da si la vite. (Vasilcau).
www.dacoromanica.ro
face utrenia si peutcii" (cantriretii) canal.
Dupg ce termina serviciul pops da ate un
mtutisor si miruia pe tot omul. Le da si pris-
-tenie" (cuminecatura). Matisorii ii due acaset
si ii raseidese de obiceiu Tanga fantang sau
unde este loc, in grading sau inaintea easel.
Allii ii pun la coarda" si ii in pentru du-
rere de cap. Se spalg cu lesie de salcie pe
cap 29). Dacil tl relsgcleste, cand creste mare, la
Florii, duce din el matison (Vasilcau). La
Subsan se aduc pe laugh' matisori de salcie
sau de plop si toporasi din padure, ii sfiritese
la biserica si ii pun in streasina easel.
Miercuri inainte de Pasti nu se luereazg de-
cat pang la amiazil (Handrabura).
La Joi Mari, in sapteimana patimilor, tot
heizeainu facea foc din gunoi, and se facea
ziva. Se aprindea focul prin gunoaie set se in-
calzeaseg mortii. Da o venit un papa si ne-o
spus zaconu cg nu- mosna" (Handrabura). Se
crede cg data Joi dimineata cerul este aco-
pent cu non atunci se face painea", dark. -i
senin nu se face nimic. Painea se face in-
cotro sunt norii (Vasilcau). Tot Joi se boiesc"
ougle, sau le crastam" (ereaseg = boialif). Se
vopsesc: rosii, galbene, albastre, verzi, pentru
neamurile mai apropiate le crestesc", le face
cruce, stele si altele. (Subsan). Pentru facerea
diferitelor modele se servesc de tears.
Joi seara se duceau faclii de acasg si le
aprindeau la biserica. Ingenunchiem de 12 on
si biltem matanii. Veneam cu facliile aprinse
pang acasei (erau dela Dumnezeu aprinse) si cu
ea aprinsa faceam cruce pe .coarcla". Fachile
be tineam de pacoste, de nevoie, la zile man.
Le aprindeam cu tamale" (Vasilcau).
In Vinerea Mare, numisg si Vinerea seacg,
se aprind la biserica facliile ogle mari si se
face procesiune in jurul bisericii. Oamenii nu
mananeg nimic in acea zi. (Vasilcau). Cei din
Subsan cand merg la biserica cumptira doua
lumangri, una .0 pun in sfesnic sau policandru
si una o in aprinsg in mans pang se man-
tuie" slujba.
Se crede eel data ploug in ziva de Vinerea
Mare, nu mai ploua toatii vara (Vasilcau).
115
 Pentru slujba Invierii oamenii se due la bi- a fost cel mai mare biruitor". Sarbatoarea e
sericA de Sgmbittri seara, cu pasta de acasii. specific pastoreased si e impreunata cu o mul-
Pasca, un fel de cozonac, si-o face fiecare time de credinte gi practici magice in legd-
acasii, din {ding, lapte, oua, sofran, straside", turd cu cresterea vitelor. In aceasta zi sa
scortisoara, cuisoare, smochine. In drag de nanieser- vdcarii sit ciobanii, iar mai demult
pasta, mai due purcel, miel si alte alimente. popa sfintea samangturile (Handrabura) si se
Norodul se roagg pans la miezul noptii cand culcgeau florile de leac. Pentru ca sa fie sdna-
vine popa si incepe slujba Invierii. Se fat tosi tot timpul anului, oamenii, -se spalau in
trei procesiuni in jurul bisericii. Norodul sat dimineata de Sangeorz cu apes de roua. Roua
in picioare si pasta se pune- pe un stergar- la se crede ca c blind si pentru durere de ochi.
picioare. Popa trece, o tiimaiazd si o sfinteste. Se crede chiar ea ea poate da puteri magice.
Rugaciunea se mantuie in zori. Dupes ee se Am auzit ca in noaptea de Sf. Gheorghe
terming slujba, oamenii pleaca acasd. 'Cei de -aunt muieri si oameni can se clesbraca pans
acasa nu mantinca nimic pang nu vine ha- in ziva in chelea goald si- se soaldd in roud.
zeainul eu-pasca sfintitd. Mai de mult cei care *fie el ceva, lua puterea la vaci" (Speia).
ramaneau acasil in ziva de Pasti se spdlau Cele mai multe credinte si practici magice
cu ,ou Wan (alb),i cu bath de argint gi. cu sunt in leggturd cu mana vacilor 31). Tata ca-
on Dap. (Speia). teva din ele: In noaptea aceea se lupta stri-
In ziva de Pasti copiii de 7-10 ani umbra goii sa ia laptele dela vaci. Pentru a-i impie-
cate doi-trei pe la casele vecinilor sau neamu- dica, la Pasti oamenii sfintesc mac si inspre
rilor si zic: Hristos a inviat!" Gospodarii rds- Sf. Gheorghe samana mac imprejuruL graj-
pund: Adevarat o inviat!" si in dau (mg si dului, spunand: Pang- a strange tot mace sg
daruri. Obiceiul se mai numeste si de-a nu poatii infra strigoaia la vaci. in grajd". Pen -
ouale" 30). tru aceasta Sc- mai pune in noaptea de Sf.
In ziva de Pasti Mega trag clopotele toata Gheorghe un spine la usa grajdului" (Speia).
ziva (se- schimbil cu randul). Fetele nu trag In noaptea de Sf. Gheorghe se Iua mana
(omu-ji curat, muierea nu-i curates, ea face vacilor. Am auzit ca se due cu un sacultet"
copii"). Flacaii fac jocuri numai a doua zi de (traistd). Mergea in jurul cirezii si o fost si
Pasti. In ziva de Pasti, nu fficeam joc, nu era caii acolo gx cand o dus cdpestrele acasd curd
mosna, ii pleat, not tanem strans zaconul". laptele din cdpestre" (Speia).
,,In ziva de Pasti de asemenea nu se doarme, Tot in aceasta noapte se aduna buruienile
ca se ia somnul mieilor si dormi timid vara". vacilor, se des la vaci cu ajun" ( colac dela
(Vasilcau). Crilciun sau Boboteaza)". Buruieni: hdisor"
A doua zi de Pasti flacaii si fetele fac joc la (aisor), polobocer (potbeal) 32) s. a. Cand da-
care se due si oamenii insurati. Tot in,aceastd dean polohocel la vac& ziceau:
zi, dupes ce les dela biseried, se adund 5-6 Pciloboc, 'bob,
Racal si umbla peste tot satul, spunand: Hris- Sa vie untul la loc.
tos a inviat! iar oamenii le dau cate o
pereche de colaci pe can u vand, iar banii Sant femei cari umbra"- noaptea si iau lap-
primiti ii dau la biseried sit cumpere cele de tele dela_ vaci, nurrnite strigoaice. Ele se a-
trebuintil. (Vasilcau). runca (prefac) si math' si cane. Daces le in-
Dupes Pasti se tin 9 Joi pentru ca sh nu talnesc oamenii si le bat, a doua zi muierile
bat& piatra. acelea erau ca batute, ucise. Sant strigoi si
Pupa Pasti se culeg buruienile de leac: bu- strigoaice can umbla in noaptea de Sf. Gheor-
suioc, visdogi, marul lupului si altele (Han- ghe calare pe- limbd de melila si stuh. Ei se
drabura). strang la rdscruci" (Vasilcau).
Sangiorzul e sarbatoarea cea mai impor- Strigoaicele iau mana vacilor. Grind mor clan
tanta dintre cele de primftvarft. Sf. Gheorghe seama. In cash' se tine apg- sfinOtd. Se pune

30) Cf. $tefanucii. Anuar 1V p. 69.

31) Pentru ca si nu-i poati lua mana, cand fates mai intdiu o vacd se tocmeste. Faci p borticica \kit
corn si pui: mac, piper negru sfintit, tamale si pascd. (Vasilcati).
32) Rostopasca nu se da la vaci, ea 1i bunt pt. norod, pt. pantece. (Vasilcdu).

116
www.dacoromanica.ro
boron& (grapy de fier) la usa grajdului sal nu ,gore se farama si data sunt din 'lei, se iau
intre -strigoaia (Iiandrabura). cateva crangi si se arunca In pod de lean.
Sant muieri de iau mins dela vaci. Umbla
dimineata pans la zina. cu 9 traista. Sant de
o adue (mana) inapoi. Daces nu stie ea, pia- 3. Sarbatorile de vary gi toamnft.
taste la alta" (Subsan).
Sarbatorile legate de -Pasti, Ispasul si Ru- La Sanziiene se pun prin casa mice flori.
saliile sau Dumineca Mare sunt de asemenea Se pun si sanziiene" pe la priretare, pe la fe-
impromate cu diferite obiceiuri. restrei pe acoperamant, se pune iarba verde.
Despre Ispas se spune ca este al doilea Asa-i ghine" (Subsan). In aceasta zi se stro-
Pasti 33). Atunci se coace din nou pasta si pesc unii pe altii sau stropesc fetele cu apa
se rosesc out (Handrabura). La Ispas se pune din fantana. Aceasta se face pe la tuniaza.
leustean in hors ch. aniroasa-el bine" (Subsan). Uneori and e acacia mare, oH pe eine ai
Inainte de Rusalii, Vineri sau Joi, se pune intalni la fantana in ziva de Sanziene, fate
la grajdurile vacilor si la .case pelin, sa nu to on baba, torni pe ea apti cu -caldarea (flan-
muste purecii. Iar in Sambata Rusaliilor se drabura). 'La Sanziene se fricea jertfa" (da-
pune la fiecare -poarta cate un frunzar (ar- run la biserica) cu visine sau cirese, fiind in-
minden) din stejar, vi in, nut, ulm, frasin, acct taiele poame (Speia). Un alt obiceiu dela San-
inflorit, dar mai ales din tei, ca-i, mai frumos ziiene este ccl intalnit in Tarnauica, uncle plu-
si ,,mai bun decat tot lemnul",_ ii bun de garii arun.ca prin ierburi si holde mere si .
leac 34). pare sfintite cu aghiasma, ca sit fie spicul greu
Frunzare se duc si la biserica si se pun prin. ca para" 36).
ungher si pe la iconostas, iar pe jos se pune La Sanchetru, ii juanatatea anului. Atunci
iarba verde. Frunzarele se, in la cast pang' incepe vara si incepem sa strangem chita".
Luni in a doua saptamana dupa Rusalii, cand Sfantul Ilie se serbeaza ca -i rau de trasnet.
se iau si se dau pe Nistru, sau le 'add au La Sfantul Ilie se due de asemenea poame la
apa." la fantana ca sa fie anu slotos", adica biserica. Rana atunci nu se mrinanca nicio
cu umezeala. Cu ocazia aceasta se face un fel poamit Pauli nu le sfintea nisi din grading lui
de serbare in gradinile de- pe malul Nistrului, nu gusta. Singur data mancam din gradina
se dau si ulcioare si stacane" (pahare) de po- mea, gandeam ca-i otravit" (Speia).
mana la oameni-(Sptia). Aceasta serbare se nu- Pantilimonul, sau Pintilie calatorul". Atunci
meste is Vasilcau pe pajiste" sau la iarba se mantuie vara. Se tine cu post pentru fur-
verde" 35). Lucrurile se petrec la fel. 'La o tuni, uragane. Odat& o fort o furtun& mare,
saptamOna dupa Dumineca Mare (dar Luni) ploaie cu chiatra si foc. Oamenii lucrau Oat
strangem frunzarii 3i -i ducem la fantana atunci la Pintilie, de atunci, nu" (Vasilcau).
uclana sal ne dea Dumnezeu man& pe pamant, La Macovei se sfintesc florile campului si
sa se fact chits. -Frunzarii sed langa fantana lantanile satului. Oamenii dueeau flori la bi-
pans putrezesc. Frunzarii dela case ii strangem serica: mac, vizdogi, busuioc, marar (de lau-
pang' rasare soarer. Dupes' ce se Aida. se dg' toare la cap), pelin, pelinul calului, poala Sfin-
de pomana: doi colaci, strachini, ulcioare si ape. tei Marti, rostopasca, tigancusi, rasarita (pentru
Se dau la un copil, la un om batran, de sit- dinti), basicari (spin de iarba) si o truce sau
fletul celor morti si de sanatatea viilor". (Va- cununa .(vinoc") de grail. (Vasilcau). Macoveiul
silcau.). In Subsan frunzarii sunt dusi Luni dupe e cap de post" si se sfintesc de catre preati
Dumineca Mare la fantana gi ,sunt udati. trei fantanile satului. Se incepea dela fantina cea
Dtmaineci de-a-randul. Acolo ..raman pan& sin- mai departe Oita le termina pe toate. La fan-

33) La fel aerie Smochina despre Dumineca Mare ca ,,se serbeaza cu aceiasi evlavie ca gi Paqtele",
in Calendarul Ligei Culturale, Bucuresti, 1924, p 44.
34) Tot ter se aduce gi in Bucovina, unde se crede ca Dumineca Mare pazeste campurile de pia.
tra. Cf. T. Pamfile, Siirbdtorile de vani la Romani. Bucuresti, 1910, p. 12-17,
35) Tot .,la iarba verde" se numeste si in Basarabia, Cf. $tefaritt:ii, Anna?, IV. p. 73.
36) V. Netea, op. cit. p. 16.

117
www.dacoromanica.ro
dna se aduceau pentru sfintire tot felul de sovieticilor. De aceea cei mai multi marturisesc
flori (Speia) 37). ca de ani intregi n'au mai auzit collude, sau
La 6 August sunt Probagniile sau Obrejenia. n'au mai vazut capra la Anul Nou. Disparand
Atunci se sfintesc merele, poania (strugurii), har- datinele, au fost uitate la randul for gi ordinea
bugii gi fagurii. Poamele se duc la biserica, se sarbatorilor gi chiar numele. Ni s'a intamplat
pun jos pe iarba gi popa le tarnaiaza" gi le adesea sa intalnim informatori cari nu mai
sfintegte. Dupa aceea se aduc acasa gi se dau erau in stare sa fixeze timpul unei sarbatori,
din ele la sarmani de sufletul mortilor gi sa- sau sa ii confunde numele cu al alteia. Doar
natatea viilor" (Handrabura). Pauli nu se sfin- cate un bateau evlavios mai indrasnea sa in-
test poamele ii pacat sa mananci din de. dice celor tineri randuielile traditiei. 0 astfel
Adam o vazut ca pomu ii mandril gi o man- de pilda a fost mos Vasile Bogatul din Sucleia,
cat din pom gi atunci 6i a vazut goliciunta. de langrt Tiraspol, care la intrebarea data gi-au
Si de atunci mrtrul nu se mananca pans nu-1 mai putut pastra credinta strarnogeasca in tim-
sfintegte. Ii spurcat. Atunci se face curat" (Va- pul sovietelor, a raspuns: Ne-o tineam. Cu
silcau). Aceasta restrie-tie privegte mai ales pe greutate, cu chin, da n'am lapadat-o. Eu ara-
cei care au mor(i in familie gi numai pe cei tam sarbatorile la oameni, ea uitasera sarmanii
can au trecut de 7 ani, caci liana la aceasta de atatea -necazuri. Imnormantarile- se faceau
varsta poi sa mananci (Handrabura). Credinta fares rugaciuni. Pe mine ma chemau la cetit, la
circula gi in Bucovina. psaltiri gi eu ma duceam bucuros. Da, nu chiar
La Ziva Crueii se mantue gerchii de um- totdeauna, pentruca Rugii aflasera ca tin la
blat, ei se baga in pamant. Numai gerpele Dumnezeu gi ma pandeau"39).
care muscri vretm om nu-1 prixnegte primin- Acum insa se bucura cu tatii de' revenirea
tul 38). Umblrt pe pamant pana inghiata, sau zaconului". Ne pare ghine, ca-s batrana gi
it omoara omul- Iaca, cocostarcul cand se duce acum pot merge la biserica, tinena- gi Dumi-
la varat dela not leapada eke unul pe aici sa neca. Panes acum cum ne-o cantat aga am ju.-
se prapiideascri. Da de ce-1 leapada, Dumne- cat" (Vasilcau). Acum cei mai tineri intreaba
zeu gtie". (Vasilcau). La Ziva Crucii se oulege pe cei mai batrani cum era mai demult za-
gi busuiocul pentru leac. conul" oi-1 invata gi ei. Sant parinti, batrani,
Firegte ca se tin gi sarbatorile: Adormirea care ne spun cum o fost inainte gi ne luam
Maicii Domnului, hramul bisericii din Vasilcau, _cum a_ fost inainte de bolgevid" (Vasilcau),
Taierea, and nu se mananca de- fruct gi chiar Acelagi lucru s'a petrOut gi cu obiceiurile
sarbatori mai mici: Foca, Ulita gi altele pre- dela nastere, nunta gi inmorrnantare. Once ri-
cum gi Sfanta Parasehiva, Simedru, cand se tual era interzis. Totul se lama pe ascuns, data
da seams oilor", Arhanghelii, Sf. Nicolae, Var- era posibil gi cat mai simplificat. Oficial nici
vara §i altele. nu exista botez, nunta gi inmormantare, ci nu-
mai registre de stare civilal Ceea ce am cules
Ce soarta an avut insa in timpul bolgevi- privegte mai mult epoca dinaintea revolutiei,
cilor sarbatorile gi datinile legate de ele? In din vremea lui Niculae" (Tarul).
acest time de erau oprite cu stragnicie. Sar-
batorile gi Duminicile se tineau numai pe as- TI. CREDINTE BSI OBICEIURI IN LEGATURA
cuns, uneori chiar cu ferestrele camuflate. De CU VIEATA OMULUI
obiceiu la sarbatorile maH, (Craciun, Pagti, 1. Nagterea gi botezul.
etc.), se Ricca un control sever sa nu lipseasca
nimeni dela munca. Dar data rugaciunile gi Femeia insarcinata 40) groasa", grea", tre-
semnul crucii se puteau face gi pe ascuns, da- ,bue sa respecte anumite interdictii in interesul
tinile, ritualul, au trebuit sa dispara in timpul fiinlei ce se plarnadegte in straturile ei. SA nu
37) Mu He gospodine si cateodata unit gospodari se pazesc sit mAnAnce mere, pere, sau perje
pAnii la aceasta zi, in aceasta zi insa pot manta. deoarece cerul este deschis" (EL Voronca) Apud
T. Pamfile, Sarbatorile de ioamna gi hostul Cr a ciunului, Bucuresti, 1914, p. 3.
38) In iudetul Putna se crede el pamintul se inchide nu numai pentru vietati dar chiar si pentru
ierburi. Cf. T. Pamfile, op. cit. p. 52.
39) Un talstrator de slava romaneasca: Mos Vasile Bogatul din Sucleia, Rev. Transnistria An. I
Nr. 6. (1 Sept. 1941i p. 1.
40) Informatori: Vasile Berin. 60 ani kV as flail) qi Nichita Coltea, 29 ani, (Subsan). Material corn-

118
www.dacoromanica.ro
dea cu piciorul in math' sau in caine, ca face
copilul cu par pe fates. Sa nu vada pojar"
(incendiu) ca face copilul pojar. sa nu fure
prune sau alte poame, ca face copilul cu
pete pe fata. Une le interdictii privese numai
anumite timpuri. Sa nu taie nimic la zile mari,
ca taie urechea, sau buzele copilului 41) {Vasil -
cau), Sa nu se uite la cine-i urit tare, sau sa
nu priveasca la un animal cand moare, and
se taie un pore sau o oaie (cand animalul casca
gura, scoate limba, face ochii mari), ca face
copilul asa. Daces ii pofta de ceva, sa mananee
ca altfel prapadeste copilul (Subsan).
Copilul care se naste la zi mare ii talhar,
-curvar si becisnic.
Pentru a naste mai usor i se da femeii sa
b6a apes de pe o Meath." descuiata sau i se
despleteste parul (Vasilcau).
Dupes ce a nascut, mama executes anumite
ocupatii cu care dorestc sa se indeletniceasca
noul nascut: ciopleste un lemn pentru a fi
un bun lemnar, sau bate cu ciocanul cand do-
reste sit fie fierar s. a. Aceste actiuni cu va-
loare magica tin locul obiectelor ce se pun in
leagan in restul pamantului romanese, pentru
determinarea calitatilor, celui care se naste.
Urmeaza apoi prima scalds a copilului, care
se lace de obiceiu cu apa rece, sa fie voinic,
&alit la frig (Vasilcau). In prima scalds (mai
thrziu si in leagan) se pone busuioc, trandafir
si eutit sa nu se, licheasca duhul cel ran de
el", sa nu-1 schimbe duhul ran" (Vasilcau).
Buricul 11 taie moasa, o femeie mai priceputa
din sat, si-1 ingroapa inteun colt al casei, ca
sit nu-1 calce cu picioarele (Subsan). Sau 11 as-
cunde inteo lads si it da copilului cand im-
plineste trei ani sa-1 Besiege, ca atunci ii mare
mester (Vasilcau). Copilul care se naste cu ca-
masa" pe cap ii cu noroc. Aceasta co_masa se
strange pe o radacina de busuioc si e bung
de leac 42).
E important de remarcat faptul ca nu se
stie nimic despre ursitori", nici macar din
auzite. Cu toate ca, clupes cum am vazut, la
nastere se cunosc o multime de determinari
magice ale vietii noului nascut. Aceste ileter-
minari au ramas lush' numai pe planul acti-
unilor magice frail a ajunge la personificari
mitologice.
Botezul 43) se face la 7-8 zile. Copilul este
dus la biserica de cumetri'. Numarul for e
de obiceiu de trei, dourt femei si un barbat,
dar poate ajunge liana la lase. Gaud yin cu
copilul dela botez 11 tin pe brate, pe mttnuri",
si unul din cumetri face pe coarda (mester-
grinda) o truce cu lumanarile dela botez care
se aduc aprinse dela biserica 44). Dupes aceea
copilul este dat mamei sale. (Subsan).
Numele de botez se pune intotdeauna dupes
Sfantul din ziva in care s'a nascut copilul. In
cazul and acest nume nu e destul de potri-
vit sau de frumos se pune gi un al doilea,
dar numai pentru uzul familiei, in registrele
de stare civil& fiind trecut numai primul.
Lauza" fiind considerate ca spurcata", nu
are voie 40 de zile sa insil din cash', sit treacil
drumul, sau sa mearga la lantana. Se crede
ca atunci arde pamantul sub ea". Dupes 40
de zile popa ii face moliva" si-i face drum"
(Vasilcau).
In timpul Rusi lor, copiii n'au mai putut fi
botezati, fiindca nu era preot. Oamenii mai
instariti strabateau distante de sute de kilo-
metri pentru a-si boteza copiii la. Odesa. Dupes
eucerirea Transnistriei s'au produs adevarate
procesiuni de botez. Erau sate, in primele zile
de misionarism, in care se botezau zilnic zeei
de- copii, unii din ei fiind de mai multi anii.
2. Logodna, cununia qi nunta.
La obiceiurile de nunta ale Transnistrie-
milor se observes o traditie bogata impreunata
cu o variatie dela sat la sat. Se poate spun
ca din toate obiceiurile rituale transnistriene,
nunta este cea mai bogatli in manilestari. To-
tusi, in liniile sale generale, ea este aceemi
peste tot. Noi vom schica numai momentele

parativ a se vedea in S. FL Marian, Nascerea la Romani, Bucuresti, 1892 qi P. V. Steranuca, Anuarul

Arhiusi de folklor, vol. II, p. 94-97 si IV. p 78-81.
41) Cf. Stefiinued, Anuar IV. p. 78.
42) Cf. Steldnued, Ibidem, p. 79 Ii bun pentru fetele care nu se pot marita".
43) In Basarabia si in alte parti se cunoaste un obiceiu rodina'`, la trei zile dela nastere, cartel
lahuza se scalds si cere iertare femeilor care asista. Se face si un mic ospat. Cf. P. V. $tefanucii, Anuar
II. p. 94-95 si 1)7 p. 79-80, precum si Marian, op. cit. p. 135-141,
44) Cf. si Ste Valued, Anuar 11. p. 96.

119
www.dacoromanica.ro
principale, alit cum ne-au fost relatate de in- miss cinste si de atunci tinerii se numara
fo rmatori 45). mire 1i mireasa". A treia zi se due mire si
Pentru aducerea miresei exists mai multe starostele la iertaciune", sa °card iertare dela
procedee, ce se folosesc dupa imprejurari: fu- parintii fetii. Ei nu zic nimic cand infra in_
ratul fetii, fuga pe cuptor, caderea pe cuptor casa, ci se -due drept la parinti, care sed unul
si... logoditul. langa altul pe lavita gi zic: VA rog sa 'ne
Furatul fetii. Dacii doi tineri se plat, iar iertati!" Daca voia, ei raspund: Dumnezeu
parintii fetii se opun unei casatoriii atunci fla- sa va ierte!" Si mini pupa mainile" parintilor.
caul vine Ili lurk* fata. Se pare ca acest obi- Daca nu le place de mire ii mai odarta, ii
ceiu era mult mai gerieral altadata. La not mai trage de chick, iar data nu, li-i voia, iau
prostul data i draga fata, se duce si o furs" fata si pe mire ti alunga. E de remarcat fap-
(Vasilcau) 46). Uneori fata simuleaza o impo- tul ca In noptile urmatoare furatului, mireasa
trivire fata. de flactiu, alteori data alearga nu doarme cu mirele (dacil -n'are cu el ni-
inainte". Furatul se face cu ajutorul prietenilor mic"), ci iai cheamA o Ltd', o prietenti, cu care-,
sau chiar cu al parintilor flacaului. Tinerii afla doarme. (Subsan), sau doarme- chiar cu soacra-
din vreme prirerea parinplaf fetii gi data a- sa (Vasilcau).
cestia se impotrivesc, fata zice: Hai si ma Fuga pe euptor. Dupa cum am vamt,_ ftt-
furs'; Flacaul vine au caruta insacit de prie- ratul fetii se face din initiativa flacaului, cu
feni sau de parinti i is fata cu dansul dela asentimentul fetii si in contra vointei parin-
Nora sau dela casa ei. In cazul din urma ti- tilor fetii. Se poate intampla ca fata sa.' nu
nerii se inteleg ea dupa ce insereaza, flacaul mai astepte sa fie furata, ci sa fuga ea la
sa ciocaneastch in fereastra fata iese afara. flacau.. Acest procedeu se numeste fuga pe
Parintii fetii abia dupa un timp oareeare iii cuptor" 47), La fuga pe cuptor recurg mai a-
dau seama ca fata le-a fost furata si se due les fetele insarcinate, care nu mai au altceva
sa o caute in aceeasi sears sau a doua zi la de facut 48) Fata in cazul acesta intra in casa
flacaul pe care 11 banuesc. Cand parintii fetii _flacaului si atingand cu mana cuptorul eel
intra- in casa flacaului, tinerii cad in genunchi mare, se adreseaza parintilor: Iertati, pa-
inaintea )or gi zic: MA rog si ma iarta!" Pli- rinli!" Se poste intampla uneori ca fuga pe
rintii data vreau ii larta data nu, se mai cuptor sa se facet* impotriva vointei nu mumai
cearta. Dar fata nu vrea sa mearga acasa. a pariNilor flacaului, dar chiar si a flacaului care
Sant si parinti care stria ferestrele mirelui". a sedus-o. Fata i§i impune vointa ei in baza
(Handrabura). 'unui drept obisnuelnic, ce decurge din faptul
In Subsan flacaul care vrea sa-si aducti mi- de a fi fost sedusa. Flacaul, fireste, trebue
reasa iii cauta un staroste", un om mai ba- sa se supuna, caci el nu are dreptul sa alunge
Wan dintre nearnuri si merge cu el Ia fata. din cash' pe aceea pe care a sedus-o. Despre
In cazul cand stie .ca parintii fetii se Impo- o astfel de mireasa se zice ca ,i-a Crtzut pe
trivese, recurge la furatul fetii. Prezenta sta- cuptor" 49).
rostelui" are in acest caz rolul de girant mo- Furatul fetii si fuga pe cuptor- se fac mai
ral, pentru ca flacaul sA nu amagiasca" fata. mult in imprejurari anormale, altfel se face
Se due apoi toti trei la casa mirelui i fac o logodnii" (petire), 6.-i mai bine"- Mai ales
45) Informatori: Timoftei Tatar 56 ani, Catia Straton, 58 ani (Speia) V, Berin 60 ani ( Vasilcau),
!leana Robul 78 ani ( Handrabura), Ntchita Coltea 29 ani (SubsOn). Bibliogralie : S. Fl. Marian, Nunta la
_Romani, Bucuresti, 1890. Elena Sevastos, Nunta la Romani, Bucuresti, 1889. P. V. Stefanuca, Amami
Arhioei de folklor vol. 11. p, 97-104 si vol. IV p. 81-88.
46) Cf. Marian, op. cit. p. 150-160, $tefanuca, Anuar 1V. p. 82, N. P. Smochina in rev. Transnistria.
1. Nr. 4, 17 August 1941, care relateazi ca furtul fetii s'a intrebuintat pant la dictatura comunista", in
realitate el este curent *i astAzi.
47) Obiceiul se intalneste si Ia (Jcrainieni si Bulgari si a format, obiectul unui studiu interesant al
lui P Caraman: Une ancienne couturne de manage. Etude d'ethnograbhie du Sud-Est europeen. Lud
Slowianski, Krakau, tom. II (1931) p. B. 27B. 55.
48) Cf. $tefanuca, Anuar 11. p. 97, IV. p. 82.
49) P. Caraman se intreabl (op. -cit. p. B 54) pe drept cuvant, ce motive contribue la pastrarea
acestui obiceiu si raspunde ca societatea in care pierderea fecioriei e socotita ca o crime sau un
mare pleat, poate garanta cu atat mai mult existenta si continuitatea obiceiului". Se citeaza pravda lui
V. Lupu dupl care seducAtorul trebue condamnat la moarte.

120
www.dacoromanica.ro
oamenii fruntasi consickra lucru rusinos -sa le de pe masa si grim prin care se amesteea ine-
fuga fate -pe cuptor", sau sa vina la flacau lele tinerilor. Dupg logbdna tinerii se -duc la
mireasa ,;pe cuptor"50). primarie, primarul le da mitreeit", sa vada
Logodna. Pentru logodit, mirele isi alege data nu-s din acelasi ,,,butue". Cu scrisoarea
dintre neamuri sau vecini un staroste" si se dela -primar se due la papa sit-i cunune 53).
duo 'amandoi la mireasa. De obiceiu in cash' In Handrabura, and starostele aduce mi-
intra numai starostele qi vorbefte Cu- parintii relui un ritspuns afirmativ, mirele se duce la
fetii. El se poate adresa direct: Tacit' am Ve- viitorii socri pentru logodit cu doi colaci im-
nit dela cutare, vreti faceti make, iacit pletiti in vase, Cu pane gi sare gi<le da parin-
cine-i el, cum il cheama, mosna_ sa vie?" tilor: Poftim la chits si la sere". Alteori,
(Handrabura). Dar de cele mai multe on sta- tot- in aceasta comuna, parintii mirelui, dupti
rostele se exprimit metaforic, spunand ca ur- cateva zile dela logodit, se due la parintii mi-
mareste o v-ulpe sau caprioara" 51). Sau:,Am resei cu colas, iar mireasa le da o stergurit
auzit ca aveti o ghitical on o manzata'de van- gi se due apoi la pops sa-1 tocrneascit la nunta.
dut". Si ei atunci .se pricep de ce-o Venit Response], Dupa nateva zile, sau chiar dupti
Dacti cu voia, spun ca le-o da, data nu, o -stiptrunanit, socrii mari chiama la ei pe socrii
zic: N'o vandr' Daca voia, cheama si mici la raspuns", sä bee raspunsu" si s5. fi-
pe mire in cash'. Il intreaba pe mire: Ti-i xeze ziva de nunta 54). S'o venit mirele ca-
draga &Ansa?" Ni draga". Si o intreaba lare la o 'siiptamana pofteste pe socrii la
i pe ea: Ti-i drag el?" Ni drag". Si raspuns. Ei vin odata cu el, dar nu trag la
atunci se logodesc". (Subsan). parintii flacaului, ci la o gazda sau la Ste-
In Vasilcau intra gi {Meanl in cash'. Sta- roste, Mirele- vine aces& gi spune parintilor
rostele' intreaba pe parintii fetii: Iacata, am ca a venit, cu socrii. Socrii inari gatese me-
venit, ca am auzit ca ai o fat& si am vrea sele. Il cheama pe staroste si-i dau o pareche
s'o logodim". Si data parintele vrea s'o logo- de colaci si o sticla de yin. Se duce starostele
deasca, s'o marite, zice: Se poate. Tacit, sit dupa socru mic si-1 pofteste la socru ist mare.
luam pe aesti tineri gi sa-i trimitem in alts ySi atunci vine aid cu starostele, cu mirele, cu
cash' sa vorbeasca. Si dacii se ,plac,hai sa se ice socru mic gi dau mana. Si grarnadeste socru
unul cu altul". Ei dacfi s'or placut, vin din mare neamurile lui, sofa, frate gi chiar un
cea cash' si spun efts_ Iaca ne-am placut din vecin bun la faspuns. i pun pe socrii mia in
vorba". Si atunci' stau- la masa. Se pune- mirele capu mesii gi iau un pahar cu vin si inchina,
in *capul mesii si starostele langit dansul. Si si al doilea pahar si inchina.
mireasa ia un tulpan (basma) pune pe un Si dupa ee o .taut doua pahare, se ink la
talger. Da mirele scoate- parale. Si atunci zie targuiala. Intreaba socru aist mic pa Socru
parintii fetii 52): No, jupanea.sit mireasa, ge aiest mare: Ce-i raspunzi (dai) feceru(lui)
ti draga, paralele o tulpanu?" i atunci data i tau dacA-1 ,insori?" Da el ii zice: he'd, etiscre,
drag mirele, ia paralele, data nu, ia tulpanu. eu ii dau o pareche de cat, citru.ta, ii dau be
Daca o luat paralele, ia o sticla de vin si (data are)". Si socrul cel mic ritspunde
toarna in clouts.' pahare, eiocnesc until cu, altul place. La ritspuns socru mare pune tulpanul
si tnchina. Apoi dau §Si starostelui si parintilor. luat dela logodnd i socru mic paralele. Daca
Dupa aceea se pun la vorba. Si-I intreaba pe socrului mic ii convihe raspunsut ia tulpanul.
mire ce pocolmie" (neam) de oameni ii el. Si Apoi intreaba socrul mare pe socru mic: Cus-
mirele spune. Pun si zi de nunta. Si dupa erg, to ce-i dai fetii?" El rdspundes ApAi,
asta s'o mantuit Inhama caii si se due acasti" iaca, cuscre, eu ii dau fetii mele o vacs,
(Vasilcitu). oare zece oi, o pareche de ghitai". Si de-amu
In Subsan, la logodit se pune in farfuria cuscru eel mare, data i-o placut ge-i da fetii,

50L. Cf. si P. $teffinuca, Anuar 1V, p. 82.

51) Cf. si D Cantemir, Descrierea Moldauei, capitolul 18-lea, in care ni se dau amanunte inte-
resante asupra muntilor din Moldova dela inceputul secolului al 18-lea.
52) La Handrabura intreaba .,starastoaica" miresei, de obiceiu o vecina (o chiama din vecini:
Du -te si chiama pe lele-ta, ca avem mire").
53) ,.Strigari" la biserica sau afisari la primarie nu se fac.
54) Vezi si P. V. $tefanuca, Alma. Il, p. 98 si 1V, p. 83.

121
www.dacoromanica.ro
ii spune: Ittca, cuscre mic, ce-ti place amu,
paralele o tulpanu? Poftim si jet" Si data I-o
placut mirele, el 9 luat paralele. Daca nu i-o
placut mirele, atunci ia tulpanul. Si data o
luat tulpanu, sa scoala din capu. mesii, m.ul-
tumesto, inharna caii si sa duce acasa. Sit
chiama ca s'o stricat nunta Jon Daca i-o pit-
cut mirele, o luat paralele, stau la mast si in- Si data iese gazda, toarna un pahar de vim
cep a bea, beau mireasa". Tot atunci pun si cinsteste dintai el si dupa aceea des la fu-
nanasi. Dupa ce o baut, s'or sculat si cati or raeia sau la omu care lest. Atunci isi ia vor-
fost chemaii la cuscru al mare incep a pofti. nicu cusma din cap si zice:
Atunci nanasu, pofteste pe cuscri (mari si mici)
Ia dansul acasa si hulesc" (chefuesc). Apoi ii
pofteste altul, pant sa mantue tot norodul
care o fost la raspuns. Raspunsul incepe sara
si tine pant la ziva. Si a doua zi socrii se duc
acasa dupa ce au pus zi de nunta" (Vasilcau).
La raspuns nu asista nici ,mirele, nici mi-i
reasa (gall de cazul cand mirele e un vii-
duv). Mire le se duce dimineata la mireasa si
eta de vorbil cu ea. Da el sa duce cu &Ansa
in -dug, la oral, si-i cumpara papuci buni,
rochie bunt. Da ea ii cumpara lui de carnese,
ii face camese. Ei yin acasa si se gatesc de
nunta (Vasilcau).
Nunta se fixeaza la doua, trei saptamani
dupa raspuns, dupa cum se pot pregati. De
obiceiu nuntile se fac in caslegi,in tot anul
nu se fac atatea nunti ca atunci" (Handrabura)
sau toan-ma, cand aunt bucate si yin.
Chematul. and soseste ziva de nunta., mi-
rele trebue sa ailatt tocmiti muzicanti (doba,
scripts, vioara, harmonic) gi sa-si aleaga un
vornic" (un flacau cu cal bun). Starostele
se duce cu muzicantii dupa vornic si -1, aduc
par la casa mirelui. Si-1 ia in cast gi-i des sa
bee. Si-i spune parintii mirelui: Jack tu, ju-
pane vornice, noi ti-om spune tie sa -poftesti
sa ne asculti, sa ne chemi pe tine om zice
noi. (Parintii ii spun cate parechi de oameni
si pe tine sa theme la nunta.). El aseultt pe
tine sa theme. Vornicul se scoala din capu
mesii, multameste parintilor si sa sue pe cal
si pleaca.. Vornicul merge calare insotit de
codasu" (un baetel mai mic, asa sa numara).
Socru mare ii (la vorniculuir o stick de yin
in mane si atunci el se duce drept la lianas
gi-1 pofteste: Jack s'o rugat parintii de cast
si noi ne rugam, poftim par la Vasale si-i
dati o malt de ajutor". Da nanasu multa-
meste: Spasival" Si sa duce vornicu pe in
to-ti care vrea sa-i cheme. Pe neamuri ii
chiama din cast, pe strtini ii pofteste de a-
fart. Merge la fereastra si striga:
Gazda, Moldoveni de tart,
poftim ma rog, par afara!
,S'o rugat jupanu mire
(Oare jupaneasa mireask
si parintii (care mai are)
dela mic pant la mare
si cu fete si ficiori
sa le dati nand de ajutori.
Si ei multamesc. Si-i intreaba: Iti veni, o
nu-ti veni ?" Si ei spun care cum au de gaud.
Chematul se face Sambatil seara (Vasilcau)
si in tot timpul chematului muzica cants la
mire. -Dupa ce s'o mantuit chematul, vornicul
vine la casa-mirelui si i des sticla. Si-i spune
ca eu to -am ascultat ce mi-ai raspuns (po-
runcit) d-ta mie". Si dupa asta se aseaza mi-
rele si cu nanasii la mast si cu norodul che-
mat. Si incep a drege bautura; ii pofteste:
Poftiti si uspatati" (Vasilcau).
In Handrabura astazi, atat mirele cat si mi-
reasa isi chiama fiecare oaspetii, de obiceiu
duminect dimineata inainte de cununic. Mirele
isi ia muzicantii lui, mireasa pe ai ei, si por-
nesc fiecare -grin sat, pe jos sau cu sania, on
caruta, sa-si cheme oaspetii. Acest obiceiu se
practices si in Basarabia55).
Mai demult insa si in Handrabura erau cate
doi conacari", care se duoeau calare si che-
mau, unul pentru mire, altul pentru mireasa.
Ei strigau Ia fereastra:
Moldoveni din tart,
poftiti va rog pan afart.
(Inchinau din plosca)
S'o rugat parintii mirelui
(sau ai miresei)
si jupanul mire
sa poftiti sa faceti tale
si carare
pan la coliba dumisale 56).

55) Cf. $tefainuct, Anuar, IV, p. 84.

56) Ace§ti chematori" calari Mm-cunt cu imaginile din poftirea la nunta° (Moldovenii din

122
www.dacoromanica.ro
SambAtil seara se aduna fiecare la mireasa sau Da mAsa o luat o osanclii. (?)
la mire, care unde a fost chemat. si 1-o dat si din tinda.
In Subsan chematul se face dumineca dimi- De bogat ce. era avea o subuleatrt
neata de dare mire si vornicei, mergand fie- si era intr'insa de-o rubla ata;
care separat. dela scare era borta mare,
Darurile. Altadata erau trei zile de cununie: dela lima era numai buna;
miercurea, vinerea gi dumineca. (Speia). De o- s'o dus la popa in gunoi
biceiu lush' cele mai multe nunti se fhceau gi urla ca un dihrtnoi. -
dumineca,. Nunta ineepea propriu zis sambruta, De begat ce era
sand mirele trimetea miresei darurile 57). Pen- avea sapte locurc dc stoguri,
tru aceasta mirele iii aduna acasg oamenii lui pe un yid de seai
gi pe nanasi gi-i trimete la mireasa Cu daruri. avea o groaprr de malai.
In Handrabura darurile sunt duse de vor- Va poftesc, jupaneasa mireasa,
nic, staroste si neamurile mirelui. Chid ajun- ca ski este eke o comma useata
geau la mireasa gasiau usa incuiata. Vorni- mai da la cele gun caseate 58).
i -i

celul strigA dela use: Dupa ce a luat darurile, mireasa ii pune pe

oaspeti in capul mesii gi-i cinsteste. Mireasa
Dati-ne drumu, oameni buni, trimite si ea mirelui daruri: un cOpataiu (pe-
'ea not suntem oameni drurneti rind) gi laicere (Vasilcau). Nuntasii apoi se
ca afarA pima si ninge imprastie panri dumineca dimineata.
bune strae ea stricA. In Subsan mirele se duce personal la mi-
Dupal ce improvizeaza mai multe discutii spi- reasa sambAth seara, impreuna cu Meg, na-
rituale, lj se di.' drumul itauntru. Vornicelul nasi, vornicei drusce" (fete legate cu bas-
duce miresii tlarurile puse pe un colac mare malute in manes). Acolo ii asteaptii socrii mici.
numit coraghie", prezentandu-le printr'o o- mireasa, vornicei gi drusce. Vorniceii mirelui
ratie speciala numith tot coraghie": intreabh: Bucurosi de oaspeti?" Bucurosi!"
Unul din vornicei u des miresei o cofta" (blu-
Poftim, jupaneasa mireasa, ed) si mireasa ii dg mirelui o dim*. Se a-
si tine dar dela jupanu mire! seaza apoi in masa si mnanert. Dupa aceea
(Cand mireasa vrea sa -1 ia:) o scot pe mireasa si o aseaza cu zestrea in-
Hei, jupaneasa mireasa, tr'un carut tras de cai si o due la mire. Acolo
nu to grabi cu luatu se incepe nunta, joaca flacaii Cu fetele pana
cum te-ai grAbit cu mAritatu. la jumatate noaptea, apoi se duc fiecare pe
Te mOriti dupa un putregai acash.. Mireasa rAmane la mire si se culea cu
lenios si putregaios, o druscri. Acelasi obiceiu este si in Speia.
el de cate on se scula, Cununia. Cununia se face de obiceiu dumi-
cioara car era;
in neca dupa ce se terming slujba la biserica. lu
pan sal 'ncalta Vasilcau mirele se duce dumineca dimineata
soarele se 'Mita; gi is pe nanasi §i impreuna se due la mireasa
dela mash pan la prag gi-o iau la biserica. Intrand in biserica pupa
atele la dansul se trag. icoanele, bat matanii gi sed si asculth cum
Ma.-sa pan sä scula de pe cuptioriu ceteste preotu, cum canta peutcii" (cantaretii).
lua un sucitoriu, Dupti ce s'au mantuit toate oghiceiurile" bi-
de pe vatra 1-o dat cu lopata, sericesti, stau la cununie. ySi data stau la cu-
s'o dus in final dupa use nunie, nanasii stau din urmA si le tin eu-
ibAtea hearted trite= cap de tapuse; nunia" (cununile). Preotul 11 intreabil pe dan-
thpusa sO fringe, sul gi pe &Ansa data se liubesc". Data nu se
da el sa punea in cap si plange. liubese", atunci nu sa cununa.
tare. cale gi carare, pan la coliba dum sale) indices o straveche origine pistoreasci a Rominilor trans-
-
nistrieni. In Carpatii meridionali chematul , calare" descris mai intii de Em. de Martonne se prac-
tices $i astizi pe inaltimile muntilor.
57) Cf. si S. Fl. Marian, Nunta la Romani, 1890, p. 238.
58) Vezi oratii asemanAtoare P. V. $tefinuci, Anuar, 11. p. 130433 §i 1V. p. 121-123.

123
www.dacoromanica.ro
 Dactt 1-0 cununat, vin acasa. Mireasa se
duce acasa la &Ansa, el acasa la dansul. Oa-
menii mirelui merg la el, ai miresii la ea. Os-
pfiteaza §i joaca fiecare.
In Substm, mirele, ajutat de vornicei, pof-
teste &mincea dimineata neamurile la el gi
pornesc cu totii la biserica (mireasa este adusa
de simbata seara). In biserica se rasletese,
fiecare merge unde-i locul, numai mirii nit-
nfisii stau la un loc. Fata sta la stanga lui,
nanasul la dreapta lui si ntmasa la stanga. ei.
Dupa ce se cununa, nanasii stau la spate.
Cununia se face dupa ce se terming slujba.
Oamenii care se intereseaza raman atolo. Dupa
ce-i cununti vin acasa, iau masa si apoi joacti
Oat sara. Sara sa mantuie nunta, fiectecare se
duce acasa''.
In legaturift cu mersul la cununie aunt cu-
noscute urmatoarele credirrte:, Cand merg la
cununie mirele si mireasa trebue sa mearga
intindu-se de !liana". and mergi la cununie
nu trebue sa lasi pe nime sa treaca printre
tine (printre miri), ca atunci mori" (Subsan).
Aducerea miresei. In. satele in care mireasa
nu se aduce sambata seara, se aduce dumi-
neca seara. In ambele cazuri dumineca dupa
masa, incepand de pe la Qrele 3-4, oaspetii
se aduna gi hulesc", fie separat la mire si
mireasa, fie numai 1a mire, in cazul din urma.
Aducerea miresei dumineca seara se face in
Vasilcau in modul urmator: Dupa ce au jucat
toata ziva pans seara, se duce mirele, cu oa-
menii lui 9i cu muzicantii dupa mireasa. Iau
cloud, trei carute si sa duc. Gaud ajung la
mireasa, muzicantii mirelui se .mananch cu
cantarile" cu ai miresii. Socrul cel mic pof-
tecte toatil nunta in casa. Si mirele is mireasa-
de mina merg la prag afara si se opresc
(Hoara" este afarti, in fata easel.). Mirele sta
cu mireasa in prag si nu infra in casa pane
nu vine socru mic gig pofteste. Socru mic le
iese inaintm cu pane, o icoana" (Maica Pre-
cista mai de grabs in fete, la ficiori Isus
Hristos sau sfantu Nicolae) si un pahar de
yin. Ei nu beau, ci numa moae buza gi-1 a-.
runca peste cap 9i uda pe nuntasi. Sa in sie
traiu frumos".
59) Cf. T. Burada, op. cit. p. 35-36. N P. Smochina, op. cit. An. V p. 36-38, iar pentru Base*
rabia, P V, Stefanuca, op. cit. An. 11 p. 101, 133-135, A n 1V. p. 86, 125-129.
60) Vezi cele spuse la Problems cosmolog ca : Facerea omului".
61) k f. si P. V. yStefanuca, Anuar IV. p. 86.
62) Steitinucii, vol. 11. p. 102, vol. 1V. p. 874 In Speia atunci se face--si legarea neamurilor cu
prosoape.
124
www.dacoromanica.ro
Si dup.& aceea pun pe nuntasii mirelui -in
capul mesii si uspeteaza. Si atunci ii leaga Cu
tulpan, cu sterguri, intai pe thin.* in truce
peste umeri. Apoi leaga ci pe ceilalti care
aunt neamuri. Dupii ce o uspatat, pune pe
talger o stergura sa se stearga pe maul. na-
nasul. Si atunci nanasul pune acolo trei car-
boave. Si apoi. les- din cask u da. zestre (o
lads cu haine), incarca in caruta si se due
acasa. Socrii mici cu oamenii gi cu muzicantii
for raman aici (Vasilcau).
In Handrabura, inainte de a pleca dela casa
parintilor, mirele ci mireasa se aseaza in ge
nunchi in fata icoanelor ci se roaga de parinti
sa-i ierte. In acest limp un vornicel spun
iertaciurtea" 59). In iertaciune" se povesteste
cum Dumnezeu a facut eerul gi pamantul, dar
a vazut ea tare rau ii cede fare duh de om".
Atunci a facut pe Adam si i-a dat de tova-
rasa pe. Eva 60).
Daca au ajuns acasa, flacaii joaea zestrea.
Apoi mirele cSi cu mireasa intra in casa si pa-
rintele iasa in prag cu. o icoana, cu pita ci cu
vim. Ei pupa icoana si pita. Le- da un pahar
de yin, da ei nu-1 beau, it arunca peste cap,
peste nuntasi. Parintele mirelui intreaba pe
mireasa: Draga tatii, cu ce-ai venit la /IA.?"
Da ea-i raspunde: Cu chits cSi cu sare gi cu
ficioru dumitale" 61). Si atunci ei. le pupa ma-
na parintilor. Si-i ie parintele de mana gi-i
pofteste in casa. Daca o venit in casa, se a-
seaza in masa. Se apuctt de cinstit (Vasilcau).
In Handrabura, dupa ce-au venit la mire,
mirele ci mireasa se duc amandoi dupa socrii
mici.
Masa mare. Adunati cu totii la mire, pe la
orele 10-11 seara sau chiar pe la miezul nop-
iii, se incepe masa mare 62). Mirele ci mireasa
se araza in capul mesii, rr dreptul icoanelor.
Cineva din ai casei da cu pkharul. Toarna vim
in dour,. stacane" (pahare) 1i inching. staros-
tele cu nanasul: Sa hie traiu curat tineri-
lor". Si atunci nanasul da daruri: lack eu dau
sinilor, le daruesc la casa noua o suta de ru-
ble". Darueste dupa aceea socru mare: pains.;
sate ci parale. Si continua cu ceilalti. Duval ce
s'a terminat cinstea, nanasul numara paralele
si spune tali bani s'au adunat. Atunci H pof-
teste pe muzicanti si le da ate o pereche de
colaci si un stacan de yin. Cu aceasta nunta
la mire s'a terminat (Vasilcau).
In Subsan se cinsteste in afara de bani si
vite. Pun o buctItica de paine si-i jurueste":
Poftim si dela mine o ghitica, o oita, purcei",
etc. Dupa co s'au terminat darurile, nanasul is
o basmaluta, leaga basmaluta cu darurile si o
da finului. Finul ii pupa mina. Dupa cc s'a
fiicut cinstea, nanasa si cu alte femei ii duo
pe miri la culcare in alts casa, la alt gospodar
(milhaleanca, mai departe o leaca") si ele se
intorc si cinstesc in casil toata noaptea Subsan).
De obiceiu insa diva plecarea mirilor nunta
continua la nanas si rude, invitand fiecare pe
rand Oral luni dimineata, iar in alte vremi
doua, trei zile.
Colacul. Luni dimineata, din spre ziva. se
duce nanasa cu doua, trei femei mai tinere
la miri si aduce camasa miresii. Daca mireasa
a fost cinstita, mintioasa", se inveleste camasa
cu petica rosie, in cazul contrar cu alba (Sub-
san). In alte parti femeile se leaga cu basma
rosie sau alba (Speia). Acasa la mire, socru
si cu soacra mare chiama pe nanasi si pe
neamuri la colac" (Vasilcau), sau ostropat"
(Subsan) 63). Oaspetii aduc daruri: talgere, na-
nasa aduce o gains si nanasu un cocos.
In Vasilcau se is un bat legat cu o pan
glica rosie, data a fost curatii, si alba, data
n'a fost rnintioasa", pe care se pure camasa.
Atunci sa joaca camasa. Dela socru mare se
due cu pradanca", sii-1 mai lege pe nunul
mare cu sterguri, it leaga cuscrul cel mic. Cu
aceasta ocazie se taie un colac inteun talger,
se pune zahar si apa si is fiecare ate o bu-
called de colac, sa le fie viata dulce". Se
due apoi Ia socrul mic, apoi iar la eel mare
si do aci norodul se duce acasa.
In Handrabura se trimit luni dimineata doi
oameni la parintii miresii legati cu stergare
rosii (semn ca-i bine) si stau acolo Oral vine
mirele si mireasa dupa socrii mici si-i duc la
mire acasa sa-i ospateze. Mirii due socrilor
mici un colac, ei merg insotiti de neamuri,
631 Cf. El. Sevastos. Nunta la Romani, p. 316.
64) Cf. Stefanuca, Anuar II. p 101, 1V. 88 si El. Sevastos, op. eit. p. 314-315.
65) D. Cantemir, op. cit. capitolul XVIII.
66) Informatori: Pavel Dark, 34 ani (Speia), Vasile Berin, 60 ani (Vasilcau), si Nichita Coltea, 29
ani (Subsan) Cf. st Marian, Inmoymcintarea la Romani, Nucuresti, 1892, si P. V $tefartuca, op. cit. Anuar
II. p. 104-107 si IV. p. 88.91
67) Cf. $tefanuca, Anuar 11. p 104.
www.dacoromanica.ro
chiuind, cantand si jucand.
Astazi nu se tine Area mult seama daca mi-
reasa a fost sau nu mintioasa". Mai demult insa
si chiar si astazi Ia Ucrainieni, ii mai ciudata.
Daca nu-i curata mireasa, and vine socru mic,
se suic cineva in pod si toarna pe el laturi
(Vasilcau), sau i se arunca soacrei un ham in
gat" 64 . De sigur ca aceste procedee sunt mult
mai comenabile cleat cele practicate de Mol-
dovenii de acum doua veacuri, pe care 1e de-
scrie Cantemir 65 .
Dela colac sau ostropat", pe la ochindic"
(vecernie), lumen se imprastie pe la case sau
continua sa ,.huleasca" (cinstesc si beau) la na-
nasi, staroste si neamttri. Mai dernult cumpa-
niile" de nuntii tineau cafe o saptamana in-
treaga.
In timpul comunistilor, ritualul, atat de bo-
gat at nuntii era cu desavarsire interzis. Nunta
se reducea la inregistrarea cununiei la ofiterul
starii civile, care era primarul. De aceca a-
ceasta nunta era numita nunta sovietschi".
Ca ritual, aceasta nunta sovietica se reducca
la legarea mirilor si a nanasilor cu o panglica
rosie.
3. Moartea si inmormantarea.
Dintre semnele care prevestesc moartea in-
teo familie, sunt cunoscute in Transnistria 66)
cantecul de cucuvea si urlatul canelui. Vulturii
and yin in sat, yin a boala (Vasilcau).
Mica cineva zace mull si nu moare, stint
chemati noun copii sa faca fiecare noun ma-
tanii 67), sau scalda pe bolnav in scalda mor-
tului" (se pastreaza putinil scalda dela alt mort),
ca atunci se alege" (Subsan).
Daca cineva moare firs luminare, atunci
n'are lumina pc cealalta lume. Chiar si la bol-
sevici se punca lumina. De asemenea se pune
foarte multi grija ca bolnavul sa nu moara
ne ,.grijit" (imparta,it).
Pe mort it in in casa trei zile. Pe copii
mai putin, o zi, pans termina pregatirilc. Mor-
tul este spalat de catre o muiere strains, chiar
si data e barbat. Uneori se intampla sa-1 spcle
si carcva dintre neamuri. (Subsan).
125
 Clopotul se trage numai in ziva cand a mu-
rit si and it duce lit groapa (Speia .
Cat timp c tinut mortul in cash sufletul in
chip de hulub" sta deasupra utiii, sau mai
umbla catesa zile prin easa (Speia), 'Ana it
due ingcrii la vami" 12 vami) si de acolo
in poarta Raiului" (Subsan . Cat sta mortal
in casa nu se stinge lumina Vasilcau) 68 .
Groapa mortului poate fi lasatii *i sing Ira,
numai sa pune in cruce peste ea sapa si har-
icot Speia). La inmormantare se aruncli in
groapa cativa bani (Subsan) 69).
In timpul bolsevicilor nu se mai trageau
elopotele In inmormantare, oamenii care aveau
bani naniau" muzicanti sa ante un mars fu-
nehru, daca nu, il duceau ca pe un cane" 70).
La inmormantare femeile se bocesc 71).
Dupa ce mortul a lost ingropat, se tine pc
masa trei zile o lumanare aprinsa, un strican"
pahar) cu apa si paine. Acestea in haza ere-
dintei ca dupa inmormantare sufletul mortului
vine sit bea apa si sit manance si pe intuneric
nu vede 72).
Trei zile dupa inmormantare membrii farni-
liei tamainza in ficcare dimineata mormantul. Se
duce o farfurie de jaratic si tamale si o lu-
minare de ceara. Tamaiaza de trei on in jurul
mormantului si boceste (Speia). Cand se in-
toarce acasa dig colac, placinta si un piihar de
viii Ia suraci 73).
Sc crede ca mortul nou strajue§te pe ceilalti,
ii strajer pana moare altul (Speia).
Pentru a se face u§urare sufletului, sa i se
ierte pacatele, trebue ca rudele sa facii pomeni,
parastase sau panahida". Pomenile se fac Ia
3, 9 si 40 de zile dupa inmormantare, sau la
diferite sarbiitori, de peste an. Se crede chiar
ea sufletul nu poate. sbura la cer 'Ana Li 40
de zile, and se ridica cu ajutorul aburilor si
al fumului de tamaie 74).
Panahida" situ praznic se face mai pc
seurt,fara canon", la trei si nouil zile. Iar
praznic" cu vase la 40 de zile. Se mai face
uncoil *i la un an. Pentru .,panahida" de pa-
truzeci de zile se pregatesc colaci, coliva, man-
care si bauturil. Se face un colac mare rotund
si patru mai mici in forma de cruce, numiti
cristeti" si se pun intr'un ciur (sits). In comae
se implanta un _porn" impodobit cu fructe. In
ciur se mai pun lucuni" (patratele din aluat
cu zahar), mere, nuci si bomboane. In general
panahida" se face acasa, in Subsan se face
insa la biserica. Aici se mai pune in pont"
un hulub" facut din paine, ca sa fie u§or
ca un hulub pe haia lame". Pe masa astfel
impodobita cu ciur" si cu coliva, se mai pun
diferite mancari: sarmanie, tocanii de pore sau
vita, placintC, yin, etc. Acestea toate pentru ea
mortii sii se indulceasca pe lumea cealalta".
La panahidii" participa in afarri de membrii
familiei si de preot.daserilul" (diacul), rudele
si vecinii. In tot timpul oamenii in in mana
lumanari aprinse invelite in niste servete nu-
mite tatusei" 75). In timpul rugiiciunii si oa-
menii ,dar mai ales femeile fac inchinriciuni",
stau in genunchi" §i shruta Omani:LA: aduc
smerenie sfantului pana la primant" (Speia).
Cand se anti-! Cu dreptii odihne§te, Doamne,
pe robii Tar se ridica in sus ciurul si se ba-
lanseaza, iar oamenii se prind cu mainile unii
de altii. Prin ridicarea ciurului cu pomul si
aburilor si fumului de tamaie, se crede ea se
tidied si sufletul raposatului la cer.
Dupa ce se termina rugaciunile parastasului,
se pane o masa comuna pentru pomenirea su-
fletului raposatului, din care manancii mai mult
preotul §i dascalul, iar ceilalti numai gusts.
Acestia din urma mananca din nou *i pe in-
delete dupa plecarea preotului. Dupa ce au
terminat si cu masa, oaspetii incep a se im-
pra§tia. La desphrtire femeile se saruta pe
gura, dau mana, iar cele mai tinere saruta §i
mana celor mai in varsta (Speia).
Grija fats de sufletul monitor se manifests
si periodic de cateva on in cursul anului. Ast-
fel in silmbilta mortilor, inainte de saptamtma

68) La oamenii marl se face qi priveghiu. Cf. $tereinuch, Anuar 11. p. 106, IV. p. 89.
69) Cf. $teldnucd, Anuar II. p. 107.
70) Muzica de coarde la inmormantare e probabil deatul de veche. In Basarabia a fost studiata is
1883. Cf $terrinuca, Anuar Ill. p. 186.
71) Cf. T. Burada, op. cit. p. 19, $tefeinuca, Anuar II, p. 136-137, 1V. p. 132-133.
72) In Basarabia se crede ca In cele trei nopti, dupa inmormantare, pamantul it intreaba pe suflet
de unde este. Sufletul, daca-i lumina la casa din care o plecat, zice:` Dela casa unde se vede lumina
Daca-i intuneric, sufletul se lupta cu pamantul. P. V. $tefanucd , Anuar 11. p. 107.
73) Cf. $tefanuch, ibid. 11. p. 107, 1V. p. 91.
74) Cf. si $teihnuca, Anuar 11. p. 107, IV. p. 91.
75) In Basarabia numai preotul la prohod are Mush". Vezi, $tefanuch, Anuar 1V p. 90.

126
www.dacoromanica.ro
albs, se duce la mormAnt: tamale, colac. yin. dupa asemiinarea lui Dumnezeu. Omul rt8e1a
apit, iar cei cu jalea tamaiazd mormantul. ea s5 nu-i fie urit i-a dat fumeic. I-a dat
Daca intalnesc pe cineva in drum, ii dau po- trai far de moarte in veacul eacultii.
mana (I-Iandrabura). Am vitzut apoi ea In joi Dumnezeu le-a oprit doi copaci, ea daca or
marl se aprindea foe in curte pentru ca sal se manor, or muri. Sa ivit duh necurat in forma
inctilzeased mortii, iar la iarba verde", Pro- tic carpe 8i le-a spus ea data manctiti, NO1 *iiti
bajnii si Sfintul Nicolae se (la pomana de su- §i de bins si de rau. Licata Eva a bunt din
fletul mortilor". Chiat si anumite interdictii poame si a dat 8i barhatului sa mince. Si cand
ca de. pilda, de a nu manea mere pana ht ei or mancat, or inccput sa-si Nada tTupurile
Probajnii, sunt tot in legiiturii cu mortii fa- si a sa ascunde, a le fit rusine. Au inccput a-si
miliei. face haine din frunza de copac si a sal as-
cunde until de altul. Cared Dumnezeu a venit,
CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIEAT:i a inccput sa strige: Unde esti, Adame?"
Aici, da eu is got, mi-a dat Eva sal mine,
1. Problcma cosmologica. am gresit I Dacii ei au gre,;it. Dumnezeu a tri-
mis pc Arhanghclul Mihail 8i i-a idungat din
Analizand folklorul cc se refers Ia problema Raiu. Ei plangand, Dumnezeu le-a dat sa lu-
cosmologica, in special la facerea lumii, con- crcze si acum iii avea de toate nacazurile si
stattim ca miezul credintelor e format din boalc 8i moarte.
fondul biblic 76). Pe acest fond originar si dog- Apoi ei traind pe lume, le-a dat Dumnezeu
matic, in care spontaneitatea creatoare este con - pe Cain si Avel. Cain era cu plugaria, As.el la
siderata erezie, infloresc dupa posibilitiltile de oi. Cain 1-a ucis pe frate-sau. A dat Dumne-
itnaginatie ale fiecarui.popor, plasmuirile mitice zeu lui Adam pe al treilea flu, pe Sif 77 .
populare, (land nastere unei cosmologii popu- B. Pliismuirea popularii. a) Facerea
lare. Cu timpul insii nici acest liber exercitiu Legenda care circula in Transnistria referiloare
al imaginatiei nu satisface pe deplin sufletul la facerea lutnii, s'ar putea rezuma in urma-
omenese. Exists spirite care nu se impacil nici toarele cuvinte. La inceput a lost numai apa,
eu caraeterul dogmatic al genezii biblice, dar Dumnezeu si Diavolul, 13incle si Raul. Ei erau
nu se complac nici in plasmuirile spontane ale obositi amandoi tot plutind peste ape si voiau
imaginatiei populare. Explicatia stiintified isi sal face o bucatica de parnant sal se odihneasca.
face astfel loc chiar in cadrul mentalitatii sa- De atunci au prins a se inschiti" until pe al-
testi. Materialul pe care it prezentarn eviden- tul. Apa era toata un oehean". Diavolul crc-
tiazd din plin cele trei atitudini amintite fatal dea ca venind cu pdmantul din fundul marii
de problema cosmologica: dogmatics-teologica, va face el, iar Dumnezeu sii se duca sa-8i a-
mitologica-poetics si stiintific-pozitivista. duca. Dumnezeu conducea toate luerurile, dia-
A. Povestea biblical a genezii. La inceput volul se amesteca, dam avea putind putere. Etta
o Post Dumnezeu si ingerii (serafimii si hero- cloud din versiunile culese 78 .
vimii), oamenii s'or sfintit dupd aceea. A Post odata numa apa, Diavol 8i Dumne-
A lost deodata intuneric si apa era Ia un loc zeu. A zis Dumnezeu la Diavol: Dute si adu
cu piimantul, nu era crestere de loc. A dat o bueaticii de pamant din fundul marii sa fa-
Dumnezeu sa Lea plimant si a despiirtit pa- cem un pat sa ne hodinim, 61 nu avea hodina.
mantul de apa. A facut pdmantul si stelele si Diavolul and a adus, a gandit ca 1-oi svarli
lumina si a dat pamantului sa creasca cresed- cu 8i-oi face pentru mine. Si Dumnezeu as -si
turi si jivine. Si dupa ce-a impodobit Dumne- aduca. Si stiindu-i Dumnezeu gandul, a sviirlit
zeu parnantul cu toate celea, a facia si pe om si nu s'a facut lien. S'a dus de-a doilca. A
76) Cf. si 0. Papadima, 0 viziune romcineascii asupra lumii. (kind Ranainesc, Cluj, an. 11. (1936)
p. 253. Vezi gi studiul cu acelasi flume apArut in colectia Convorbiri Literare". l'entru problema vizitinii
folklorului romanesc vezi gi Lucian Blaga, Spatiul mioritic, Bucuresti 1936, si V. Thincild, Lucian Blaga,
energie romcineasa, Cluj, 1938.
77) Speia, Ion Ciobotar, 59 ani.
781 Cf. El. Voronca, Datinele si credintele poporului roman, CernAuti, 1903, p 5 ; T. Pamfile. Povestea
',unlit de demult, Bucuresti,1913, p. 10-20 ; Gh. F. Ceausanu. Superstitiile popoTului romdn. Bucuresti 1914,
p. 5-7 ; I A. Candrea, Iarba Fiarelor, Buc. 1928, p. 59-67 ; N. Cartojan, Cdrtile populare in literatura
rorncineascci, 1. 1929, p. 35-42.

127
www.dacoromanica.ro
adus §i n'a facut ilia. Si atunci diavolul a
crezut ca el nu poate face nice inaintea lui
Dumnezeu. Da a triia oars cand a adus, el -a
zis: Zi, Doamne, sa sa faca." Dumnezeu bla-
gostovind, s'a facut o bucatica de pamant unde
se hodine amandoi.
Dumnezeu s'a culcat pe bratele 'Diavolului.
Diavolul gandind ran, 1-a luat in brat& Ii-a
vrut sa-1 svarle in aptt, sa rilmaie numa el.
Da piimantul s'a facut atata cat a alergat Dia-
volul cu Dumnezeu in brate. De§teptandu-se
Dumnezeu, I-a intrebat: ce-ai vrut sa fad.?
El a raspunsf pricepand ca nu poate sa, faca,
ca a vrut sa vada cumu-i de greu" 79).
A doua versiune: Dintaia§ data cand s'a in-
ceput pamantul, lurnea, n'a fost pamant de
fel, numa una apa §i umbla Dumnezeu milos-
tivnicul cu Diavolul, ca i cand era frati. Si-au
umblat ei pe apa §i sa pune la vorba cum sa
facem not sa facem putin pinattnt sa ne hodi-
nim, Si zice Dumnezeu Diavolului Tu poti
sa ajungi pamant, eli §i te slobozi in apa §i
zi: Ieu pamant in duhul lui". Si el, diavolul,
s'aslobozit in apa §i n'a zis in duhul lui",
ci a zis in duhul meu", Si cand a exit dea-
supra, nu-i in unghii nimic, unghiile curate.
,-
Dumnezeu a zis: M facut gre§ialti; slobozi-te a
doua oars ". El s'a -slobozit 0 a zis tot intr'a
lui duh. Si Dumnezeu 1-a trimes a treia oars
0 a inhipt unghiile 0 a zis intr'a lui, intfa
meu" §i a e§it afara. A r6mas pamant uumai
putin. Dumnezeu a cotat sub mighii si a facut
pluntint ca o turta. Si alterne turta pe apa.
Dumnezeu a zis: Tare-s trudit, mai hodinim
o leacii". Da Diavolul, el cu gandul lui qi har§
cu Dumnezeu in brate la rasaritul soarelui §i
pamantul era departe, de nu se vedea margi-
nile, -(Tot a§,a la toate punctele cardinals). Si-1
pune jos §i zice: Cat pamant pm facut!"
Dumnezeu s'a trezit §i a pus pe Diavol in
fundul pamantului sa tie in schinare paman-
tul" 80).
b) Facerea omului. Al doilea motiv de crea-
tie mitologica in legatura cu geneza biblica este
facerea luj Adam §i a Evei. Motivul este im-
bracat de cele mai multe on in forma oratiei
79) Speia, Pavel Dania, 34 ani.
80) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.
81) T. Pamfile. op. sit p. 43-51, N. Cartojan, Cartile Populare in literatura romiineascel, vol.11. 1938,
p. 39.40 ei p. 224.232, unde se da qi bibliografia problemei.
82) CL Smochina, Anuar V. p. 36.
83) Handrabura.
84) Speia, Pavel Dania, 34 ani.
128
www.dacoromanica.ro
rte nunta nurnita lertaciuntat in tot,
cuprinsul neamului romitnesc t
In aceasta oratieclufa r mile din Trans-
nistria, se spun cam -Dumnezeu a impodobit
,,ceriul cu luna, ea soare §i eu stele maruntele,
tar pamantul cu vai adanci, cu ape dulci, cu
campii infrunziti" 82). Dumnezeu a stat 0 a
gandit ca mandru-i ceriul vi pamantul, dar
tare ,rau ii §ede faca duh de om.
Si 'n Mares Neagra s'o plecat
si na r mana dreapta o luat
§i pe tA Adam 1-o intrupat.
Si Dumnez zis lui Adam:
Patruzeci r unu de ani ai zabagit
§i, nicio roads n'ai rodit,
nicio floare n'ai inflorit
Dumnezeu a stat deasupra lui Adam 0 o
salamuit" (gandit) din care parte a corpului
BA faca pe, Eva. Sa lee din cap, zalazue0e,
din spate, scade". In cele din urtnii se hotel-
rd§te sa ia din coasta stanga. 0 a intrupat pe
matu§a Eva:
Cu trupul de lut,
cu frumusetile dela soare,
cu ochii de pe, mare 83).
c) Lungimea vietii. Tot in preajma genezii
omului se situiaza o alta legends, in legatura
cu lungimea vietii.
Dumnezeu a poftit toate juvinile sa le dea
vieata (lungimea vietii) gf ele multe nu -voia
sit ia atata viata. Omul rclea qi el de o parte
11 asculta. Si el o fost poftit. Si fiecare ju-
vina [Dumnezeu] zicea: No, faca, to traielti
atatia ani 1i te hraneqti, cu cutare mancare..."
Dar juvinii ceia nu i se potrigea a§a viata
indelungata cu a§a mancare proasta. Si zicea:
Doamne, mai scurteaza din viata, ca Cu a§a
mancare proastil nu vreau sa traiese atata".
Dar omul fund lacom de train mult, zicea:
DA-lc nie, Doamne". Omului Ti dase sa mane
bun, dar putine zile. Era lacom de zile §i a-
tunci mai cerea zile. (Omul on cum ar
la inoarte nu gande§te) 84).
 d) w.garea lui Adam din Raiu. Dupa gre-
seala de a II ineat din pomul oprit, Adam
si Eva au fost s din Baiu. Aceasta tem& for-
meaza fondul unt.ta din,re oele mai frumoase
si mai raspandite colinzi din Transnistria, inti-
tulata Bucura-te, sfanta truce" sau Colinda
lui Adam 85). In ea se exprima regretul lui
Adam de a parasi Raiul. In uncle variante
este zugravitil in versuri sugestive si gravitatea
pacatului comis de Adam. Nu numai Dum-
nezeu s'a suparat, dar:
Luna 'n sange s'a g.,L abat,
soarele s'a intunee. .
apele s'or tulburat .
Plangerea lui Adam, care .a fost lipsit" de
Raiu, este un imn indirect adus frumusetilor
naturii, frumuseti pe care omul trebue sa le
paraseasca odata cu vieata. Raiul descris in
in aceasta colinda este Raiul pamantesc ridicat
in rangul unei privelisti paradisiace primare.
Raiule, gradina dulce,
eu din tine nu m'as duce,
de vieata to cea duke,
de miroasma florilor,
de dulceata poamelor,
de cantarea pasarilor,
de suerul serchilor,
de goetul apelor 86),
de cursul isvoarelor,
de chicarea frunzelor87).
e) Petele din luna. Una din variantele le-
gendelor care se refers la petele din luna e
puss in legatura cu Cain si Abel. Varianta se
gaseste intre alte popoare si la Ucrainieni si
Romani. Dupti aceasta legend& petele din luna
ar fi Cain, care striipunge pe fratele sau cu o
furca. De obiceiu insa in legendele romanesti
nu se spune. totdeauna ea cei doi frati erau
Cain si Abel, ci, Aumai ca erau doi frati care
se luau in ceardi si unul a injunghiat pe ee-
lalalt, iar Dumnezeu i-a pedepsit sa stea in
luna 88). In varianta culeasa to Transnistria,
fratricidul se produce involuntar, accentuandu-
se elementul dramatic.
Au trait la Dumnezeu doi frati. Erau buni
in Dumnezeu, n'au facut rau nimaruia. Da in
urmii ei s'au sfadit amandoi. 5i acel frate mai
mic a prins a plange si s'a pornit pe deal si
a 'nsarat, s'a ascuns intr'o cachita de fan si
s'a ascuns acolo. Da fratele cel mai mare s'a
sculat, era luna, sa aduca un car de fan. 5i
trage la o cachita si nu stie ca-i fratcle situ
acolo. 5i a incarcat odata cu furca si a pus
in car. Da al doilea a insipt furca in fratele
si scoate furca si 'n loc de fan, fratcle. *i
zice: Doamne, ce-am facut, eu am injunghiat
pe fratele". Da Dumnezeu raspunde: Data ai
facut to gresiala aiasta, eu vit blagoslovesc a-
mandoi pe luna: Siti pe cer cat a si lunar Se
vede can ii bine o capita de fan cu un om
insipt in altul" 89).
f) Noe §i potopul. Potopul este ultimul mo-
tiv din vechiul testament care se incadreaza
in problema cosmologica. Alaturi de legenda
biblica, imaginatia populara a treat o serie de
legende mai ales in legatura cu construirea co-
rabid si cu imbarcarea vietatilor. Dam doua
din aceste legende. Intaia urmand in deaproape
versiunea biblica, iar cealaltii constituind o te-
ma cunoscuta in repertoriul legendelor noastre
cosmologice 90).
Dumnezeu i-a poruncit sa faca o corabie,
ea odata are sa Lea potop de apa. El a lucrat
sapte ani. El a luat trei ficiori si din jivine a
lust cate septa perechi din cele bune, iar din
cele rele o pereche. (Se vede ca el a luat si
din crescaturi, din toate roadele).
A trimes hulub sa aducal -Wand dela dealu
Favor (dealul eel mai malt din lume . A zit
din cotro a venit hulubul si a Indreptat in-
tr'acolo corabia. 5i ajungand acolo, a tidos
jertfii lui Dumnezeu. Pcste un an de zile s'a
arzat apele si Noe a sadit vie. 5i el s'a des-
golit, si Ham a ras de el. Noe I-a blastionat
sa fie din copiii lui robi. A permis a sa lua
unul cu altul"91).
A doua legenda: Can a facut Noe corabia,
a zis cala toate fipturile" sa intre acoloy sit
inchida wile. Dumnezeu a vrut sit ..nistojasca"
(nimiceascii) Diavolul. Dar Diavolul s'a varit in

85) Cf. Smochina, V. p. 32 si 35; Stefanuca, 11. p. 128, IV. p. 109, T. Pamfile, op. cit. p. 80-95.
86) Speia, Terente Tatar, 45 ani.
87) N. P Smochincl, Anuarul Arhivei de Folklcrr, V. p. 25, 32.
88) Cf. 1. A Candrea, Iarba Fiarelor, Bucuresti, p. 70-71.
89) Handrabura, Matroana Platonov, 53 ani.
90) Cf. T. Pamfile, Povestea lumii de demult, Bucuresti, 1913, p. 139-135.
91) Speia, Ion Ciobotaru, 68 ani.

9 129
www.dacoromanica.ro
inima muerii lui Noe gi nu-i da pohta a sa
sui in corabie pima n'o zis: Sui, Satana
Femeia lui Noe nu vrea sa sa sui, Noe nu
gtia din ce pricing. Noe o poftea sa sa suie.
El s'a maniat gi a pomenit Sui, Satana!"
Atunci Diavolu a poftit gi el in corabie. Si
adica Dumnezeu n'o putut nimici pe Satana,
nici prin potop" 92).
Dar tine a creat flora de legende cosmolo-
gice pe care o intalnim in folkloru1 tuturor
popoarelor? Ce-am putea raspunde la mult
discutata problems a anonimatului gi colecti-
vismului" creafiilor populare? In aeeasta pri-
vinfa ne pare interesant raspunsul dat de unul
din informatorii nogtri referitor la intrebarea
pe care i-am pus-o: tine a creat legendele?
Iaca, eu traesc in comuna Speia de 30 de
ani si nu pot spune ca cutare poveste a facut-o
badea Ion. Eu aga prapui, ca astea le-a facnt
filosofii din batrani, tend nu era condei gi
hartie. Dar erau oamenii cu invalatura in spar-
tea lor. Dar n'au dat raspunsul destul. Nu pu-
teau sa raspunda altfel, ca nu era gasita in-
varatura. S'a gasit unul care gtia mai =fit
deck eeilalfi gi umbla pe fume ca un. viteaz
de-i degtepta pe ceilalti" 93).
Crealia mitologica este astfel incercarea de
explicafie, de a grisi adevarul, dupe posibilitalile
de infelegere ale oamenilor care nu erau inert
degteptafi". Ei se luptau sa gaseasca invafa-
tura (adevarul), dar nu puteau raspunde in
alt fel, ca nu erau destul de desteptati".
Acest spirit de vitejie" al cautatorilor de ade-
var., nu s'a mulfumit numai cu degteptarea
mullimilor prin explicafia mitologica, ci a mers
mai departe, manat de setea de cunoagtere,
pentru a descoperi adevarul gi a-1 prezenta
mullimilor sub forma teoriilor gtlinfifice. Acest
spirit gtiintific apare uneori in plina mentalitate
faraneasert, subtilizand gi problematizand con-
cepfia comuna despre lame gi vieafit prin intre-
bari gi solulii ce surprind adesea prin adanci- pamant gi apa. Radacinile iau hrana gi o due
mea lor. Atitudinea stiintific pozitivista tai lprin tulpina gi frunzele o hierb in soare si o
spune adesea gi ea cuvantul prin glasul vreunni au Inapoi la crescatura. Ea se Infra prin ea-
Oran filosof. Un astfel de exemplar nobil tl manta, prin vent gi om. Crescatura are gi su-
reprezintil Pavel Dark din Speia 94). Transcriem flet gi rasufla". Dupe chipul ei gi ea rasufla,
Rua. niciun comentariu textele culese dela clau-
sal referitoare la problems cosmologica in pers-
pective pozitivista amestecata ici-colo cu ele-
mente mitologice.
C. Atitudinea pozitivista. 1. Inainte de crea-
lie era apa, dar Inainte, nimica. Inainte de ni-
mic a fost Dumnezeu. De unde-i Dumnezeu,
nu pot sa.' spui. Dumnezeu a fost, da nimic n'a
fost in afara de Dumnezeu. Dar de unde a
fost Dumnezeu, nu pot sa spui. Dumnezeu a
fault apa gi pamantul.
2. Dumnezeu, sand a facut-eerul gi prunantul,
a %cut gi erescaturi" gi juvini" (plante si
animale).
3. Omul are trup gi suflet. Animalale au su-
flet, da nu se gasegte ca al omului, poartA
suflare. Despre juvina n'am auzit povestindu-se
ca atunci and moare sa ratuana sufletulsi sa
dea seams de ce-a facut pe pamant.
4. Juvina-om. Juvina are patru picioare, sau
aripi sburatoare gi n'are gura Ca omul, sa vor-
beasca. E imbracata cu haina vegnica, pe,toatit
viala, da omul poarta felurite-haine. Se deose-
begte cu chipul, nu este in chipul ,omului, este
asemanatoare, dar tot nu este om. Nu ,se deo-
sebegte omul de juvina cu iubirea. SA luam de
pilda pasarile. Pasarile sa inmulfasc in osebite
(speciale) timpuri, oamenii nu este intrerupqre
data ajunge la acei ani. Juvinele nu traesc a-
tafia ani cat traegte omul. Omul este imparatul
juvinilor. El are congtiinfa, are asemanarea chi,-
pului lui Dumnezeu. Dumnezeu este stapanul
gi omul este stapanul juvinilor. Juvina
nu merge la raspundere (judecata) ca omul.
5. Crescaturi-juvine. Crescatura ti gie, are
'
vieafa. .Si juvina. Toate au vieata: crescaturile,
juvinile gi omul. Crescatura se hranegte din
pamant gi ce se alcatuegte in crescatura mar
nanca juvina gi omul. Crescatura este vieala
omului. Dace n'ar fi creseaturi, n'ar fi nici om.
Vieala sa afarna dela crescaturi. Crescaturile
manancit cu radacinile. Ea nu se hrfinegte prin
ci prin radacini. Crescatura is din pa-
goad ,

92) Speia, Pavel Darie, 34 ani.

93) Speia, Pavel Dade, 34 ani.
94) A invafat singur sa scrie gi sa citeasca, iar la maturitate a facut cursuri la o §coalA inferioara
de agriculture.

130
www.dacoromanica.ro
dupa aselinarea ei. Si juvina are minte, nu-
mai ce-i trebue ei, dar omul are minte de
poarta mintea tuturora. Juvina nu.-§i da seama.
6. PAmantul si el este giu. Fierul si pcheatra,
elementele astea, au lost gii, acum sunt moarte.
CAnd deschic chiatra, vedem ca -i aletituiat din
scoici si astea au fost candva gii. Cheatra nu
se putea alcatui data nu era gie, nimic nu
se poate alcatui, data nu este giu. Cum ar
putea fi copac, data n'ar creste. Tot ce este
pe parnant, in pamant, in vazduh si mare, se
numeste faptura. Tot ce exista astazi, on ca
este giu, on ca este mort, a fost odatii giu.
Tot ce exista este element. Iata o grinds
(trunchiu de copac). Daca am scos-o din ra-
drieini, am taiat-o, elementele in ea au ramas
cum au fost, dar sunt moarte.
7. Viu §i mort. Daca luam copacul. Dacii
este mort, nu creste si putrezeste. Daca-i giu,
creste, dacii moare, putrezeste. Copacul ia din
parnant, din aer sl soare substante, elemente,
si creste Oita Il taie cineva sau se uscA. Atunci
substante nu se mai aduna, Inca careva pierd,
sa evaporeaza cum apa. Daca copacul este am,
elementele se prefac in cenusa, sau se evapo-
reaza. Elementele se prefac numai, nu se dis-
trug de tot. Poate sunt si de se distrug. Da
caliul", azotul, tree la radacina cre,scAturilor.
Elementele circula in curgerea, in inaltimca
vazduhului si adaneul parnAntului. Elementele
nu se inmultese si nisi nu pier.
8. Ffiptura §i materie. Ele tot acele ele-
mente au, dar nu tocmai aceleasi. Omul ril-
sufla in aer si-si ia elementele din aer, plants
tot din aer, dar ia ce-i trebue. ICirculatia ma--
teriei a elementelor in univers nu lass
nicio unnit pe materie, dupa parerea lui Doric).
9. Armonia cosmica. ParnantuI ii un fel de
faptura ca §i soarele, luna si toate stelele. Dum-
nezeu a sada toata fAptura si el a facut sä
nu se ciocneascii intre de. (La intrebarea data
stelele si planetele circulii tot in lame", a se vor referi mai mult sau mai putin tot la
nispuns: N'am ajuns la asa invatat de filoso-
fie"). Primantul lade in aer, u aer mult in
jurul planetelor si de aceea pot sta.
10.SfarFnia lumii. 0 trait neamul nost
2000 de ani si atunci va veni un potop de
foc (asa ne spunea un preot). Cand a fost po-
topul, a esit braid ciobanului". Daca -i ploaie
mare, atunci Ala opreste ploaia. 0 sa vie un
imparat cu limbs mare, ascutitri pe ambele
parti, pe cal billan Antihrist este in toatii
vremea: Stalin, Lenin.
www.dacoromanica.ro
11. Lumea de dincolo. (Pe ceailalta lume").
Acolo te duci acasii. Aici not santem pe us-
peti" (oaspeti). Eu asa inteleg. N'ar trebui sa
dea de pomeana. Sufletul nu se duce nicairi.
sa duce in piimant. Acolo nu pot grai, cum sa
te judece".
2. Problema morals.
In domeniul vietii morale nu intalnim in-
totdeauna in conceptia populara o exprimate
clarii si explicita a principiilor directive. Vieata
morala este in primal rand traita si numai tAr-
ziu s'a ajuns si la reflectare asupra ci. Aceasta
nu insemneaz5., fireste, ca omul nu si-ar da
seams, sau nu ar active conform anumitor prin-
eipii comune unui intreg grup social, ci afla-
rea acestor principii se poate face numai prin
provocarea unei discutii directe, intentionate,
asupra acestei probleme. Dc sigur ca gi din
vieata de toate zilele, dar mai ales din studiul
proverbelor, se pot scoate numeroase coneluzii
care servesc la conturarea unei conceptii in do-
meniul vietii morale. Noi ne vom multuini aici
cu cateva idei exprimate in discutii de acela;i
informator din Speia, Pavel Darie. Ele stint
exprimate conform mentalitatii satului trans-
nistrian, iar uncori sunt improspatate prin con-
tributiile personale ale lui Darie.
Se stie ca obiectul preocyparilor in online
moralit tl formeazti pentru societatile mai pu-
tin evoluate nu valorile pozitive, ci eels ne-
gative. Nu binele, adevarul si frumosul, ci
lipsa accstora, concretizata printr'o singura no-
tiune pacatul constitue tcmatica mo-
ralit. Din acest motiv se poate vorbi de o mo-
rala negative, care se multumeste cu o severs
persecutare a pacatului. Chiar si atunci and
cineva, din aceasta mentalitate, inceareli sa
filosofeze" asupra vietii morale cum face
informatorul nostru uncori considcratiile lui
problema pgeatului.
Tata cateva fragmente de discutie. ..Origi-
nea pficatului este dela Diavol. Dc ce a pa-
ciituit Adam? Mica nu pacatuia Adam, nu s'ar
fi inmultit lumea. De ce a lasat Dumnezeu
raul? Dumnezeu putea face pe om si farii pa-
cat, da el i-a dat voia omului sa Inca cum
va voi. Dumnezeu poate face orice. Eu vreau
ploaie, dumneata vrei soare, dumneaei vrca
vAnt. Da Dumnezeu nu face pe voia nimanui.
Scaunul lui Dumnezeu se gaseste in cer. dar
131
asiernutul pieioarelor pe pamant. El vede pes-
te tot".
Lumea este pacat. Ce este pucatul, binele
si raul? Este pacat ce n'a zis Dumnezeu
Sit faci. Dumnezeu nu te pedepseste dintr'o-
data".
,.Ce e binele: and hranesc un sarac, in-
calzese un degerat, urc pe cineva in caruta pe
drum si nu iau plata".
Rau gi pacat: Dumitale iti fac rau si mie
pacat".
Frumosul: Data esti frumos si lumen cats
prea tare la tine, tot ii pacat. Lumea asta
este pentru mine numai un pacat, ea eu sunt
om cu greseala intr'tnsa si fac numai rau. 0
podoaba frumoasa nu este pacat, dar acel este
pacat, data cineva o pofteste. Mandria de a
avea o haina mai frumoasa, sau sa castige
cinste in lumen asta, tot pacat este".
Scopul binelui este sa dobandesti inapara-
tia ccrului". Pentru aceasta trebue sa iubesti
pe aproapele tau. Sa nu iii pe nimc napasta,
sa nu zici: ni-a chica el la gani" (razbunare).
Rugaciunea poate sa stearga pacatul. La
noi era un popti si lucra si Dumineca. Oamenii
ziceau: Mai lass -1, ca popa stie a sa ruga,
dar noi nu".
Pucatul poate fi relativ: Data omori pe
omul care a omorIt o suta de oameni, nu-i
pacat".
Conceptia solidaritatii pilcatului, des luta-
nita in culturile folklorice din sud-estul euro-
pean, e amintita si de Dark. Dacil cineva
se spanzura, atunci se face seceta". Dar se
intreaba in continuare: Data Lira stirea lui
Dumnezeu nimic nu se face, atunci de ce sa
fie pacat ca ma spanzur?"
Dela solidaritatea plicatului s'a ajuns usor
la credinta ca nu numai omul este raspunza-
tor de faptele sale, ci si regnul vegetal si a-
nimal. In colinda amintita+ Bucura-tc, sfanta
truce ", se vorbeste de judecata florilor, care
merg In juramant:
Numai schicul graului
si cu lemnul Domnului
sed in poarta Raiului
si-mi judeca florile,
unde li-s miroasmele?95).
De asemenea am vitzut in legatura cu sar-
95) Speia si Vasilcau, Cf. si bibl. cit. de noi la nota 1 si 10. Vezi comentarea acestui motiv in Blaga,
Spatial mioritic, 1936, p. 138 si 0. Papadima, 0 uiziune romcineasca asupra lumii, 1941, p. 59.
132
www.dacoromanica.ro
batorile o credinta dupa care sarpele care a
muscat un om, a comis deci un pfieat, nu mai
este primit de pamant, ci este osandit la moarte.
Referitor la aceasta problems, Dark nits-
punde, fikand abstractie de credintele de mai
sus,ca n'a auzit despre juvini" (si plante)
sa mearga la raspundere ca omul si sa (lea
seama de ce-a flicut pe pamant".
Un alt aspect al problemei morale se poate
studia din relatiile sociale dintre sateni, pre-
cum si din studiul vietii morale propriu zise.
La Romanii transnistrieni am putea vorbi de
un pronuntat shut al individualitatii, care se
poate deduce atilt din respectul ce se da fie-
efiruia, cat si dintr'o evidentit dorinta de li-
bertate. Astfel sotii isi spun intotdeauna unul
altuia dumneata", iar pronumele dela persoana
a treia e intotdeauna dumnealui" sau dum-
neaei". Rar se intampla ca cineva sa -i zits
sotiei mate de mandrie (eufemism) si tu"
,.de prostie". Numai copiilor li se adrescaza pa-
rintii cu mai", iar cand vrea sa-1 umileaseii,
cu mate. Neamurile, mai ales femeile, cand
se intalnese, se saruta pe gura si pe obraz, la
mi mai in varsta li se saruta. si mainile. Mai
demult o fats nu trecea nieiodata pe dinaintea
unui blitran. Acum s'a mai stricat zaconul".
Dorinta de independenta se poate vedea din
felul cum se pronunta asupra comunismului.
Inainte de bolsevici era bine, ce lucram, al
nostru era" (Vasilcau). Ce insemneazit om hos-
podar? Dad/ ma intalnesc cu dumncata pe u-
lita, data vreau, iti dau buns ziva, data nu,
nu. Cand esti la colhoz, atunci trebue sa dai
la fiecare" (Speia).
Noua de amu ne pare bine ca nime nimic
nu ne zice, ca facem noi ce vrem" (Vasilcau),
In tirnpul sovieticilor ei duceau insa o vieata
cu orizont inchis si apasator: Lucram la pit -
mint si la chits si o duceam la stantie, dar nu
stiam pentru tine" (Vasilcau) .Credinta insasi
le era interzisti si nu se putea pastra deeat pe
tacute". De atunci te temi a grai si ai grai
si n'ai grai" (Vasilcau). Fiecare traia ea
frunza pe apa and o bate vanturile"
(Speia). Doamne, ce-am patimit... Da odatii
i-a maturat Dumnezeu. Doamne, fereste sa mai
vie iar ei" (Speia). Sa nu se intoarca Dracul!
Spasiva, (multumim lui Dtunnezeu) ca ne-a scos
la carmuiala" (Vasilcau). N'om ajunge acele
zile sa scapam de colhoz" (Handrabura).
De problema morals se leaga si vieata reli-
gioasii. In aceasta privinta se poate vorbi de
un puternic sentiment religios, care i-a pus in
conflict cu Sovietele. In cele mai multe sate,
bisericile n'au putut fi scoase din functia re-
ligioasa decat in. ultimii ani si atunci numai
prin amagitura". Li se luau oamenilor isca-
lituri sub alte pretexte si la urma li se spunea
ca au semnat declaratia pentru desfiintarea bi-
sericii. Unde nu reusiau prin acest sistem, pu-
neau biruri mari pentru biserica, dar mai ales
pe preot. Cand oamenii se vedeau fara bise-
rica sau fara preot, alergau luni intregi pe la
Kiev, Tiraspol, Ananiev salt in alte parti, pen-
tru a li se da preot si tntotdeauna erau re-
fuzati. Cu toate acastea credinta nu si-au pa-
rasit-o pi daca li era interzis ritualul religios,
credeau pe tacute si tai faceau truce, pas-
trandu-si icoancle din case chiar in timpul
bolsevicilor.
Sentimentul religios se manifests ark in zi-
lele obisnuite, cat mai ales in cele de sarba-
toare. Astfel nu se intamplii niciodata ca un
Roman transnistrian sa tcrmine una din mesele
zilei fara a se ridica in picioare cu fate catre
coltul cu icoana si candela si inchinandu-se in
fats icoanei, fileand in acelasi timp semnul cracii,
spune: Spasiva" (Multumesc lui Dumnezeu).
In fiecare dumineca dimineata se aprinde can-
dela dela icoana din spre rasarit. Bisericile
sunt totdeauna pline de lume, dumineca si in
sarbatori.
Sarbiltorile incep din ajun, de .cand trage
clopotul la biserica si pada luni dimineata. La
sarbatori mari de tot (Craciun, Pasti), nici
mancare nu se facea. Cat timp oamenii sunt
in biserica nu manta nimeni, nici cei de acasa,
nici cei dela biserica (Speia).
Zilele de post sunt miercurea si vinerea, iar
batranii taneau si lunea. Se tin de asemcnoa
postul Craciunului, al Pastilor, Sanchetrului,
Santamariei si al Crucii.
Cele spuse la capitolul despre sarbatori, nas-
tere, nunta si inmormantare, cat si cele ce le
adaugam in capitolul urmator in legaturti cu
functia magica a sacrului concretizeaza alte as-
pecta ale sentimentului religios si moral al
Romttnilor transnistrieni.
www.dacoromanica.ro
3. yStiinta §i superstitie.
Folklorul tuturor popoarelor confine un bo-
gat material ce se lass greu catalogat si asu-
pra caruia aprecierile au fost dintre cele mai
contradictorii. Materialul se refera la o reala,
sau pretinsa experienta umana milenara, in care
empirismul pozitivist se amesteca cu superstitii
si credinte ce deruteazii, dacrt nu scandalizeaza
pe cei mai multi. E drept ca aceasta expe-
rienta a fost adesea catalogata in medicine
populara, superstitii sau credinte desarte, ma-
gic, demonologie s. a., dar intro aceste cate-
gorii de fapte nu se va putca stabili niciodata
o distinctie precisa. Cel mai autentic empirism
se prezinta uneori intr'o seducatoare haina ma-
gica si cea mai absurda superstitie se impune
cu aparenta unui adevar indiscutabil.
0 buns parte din acest material a fost ex. -
pus cu ocazia credintelor si obiceiurilor legate
de sarbatori sau de evenimente irnportante
din vieata omului: nasterea, nunta si inmor-
mantarea. Aici adaugam numai pe cele care
nu s'au incadrat in capitolele antcrioare. Tre-
bue sa marturisim insa ca cepa ce am cubes in
scurta noastra ancheta in Transnistria nu con-
stitue decat o mica parte din ecea ce s'ar pu-
tea culege intr'o oercetare mai amanuntita si
de lungs durata.
Medicine. Cand tai vita de vie primavara,
iei sucul, mustul de vita, intr'o sticla, pcntru
durcre de ochi.
Pentru taietura: undelemn, ciapa, tamale,
si ceara curata. Le ficrbe la un boa le stoarce
si face alifie pentru angrenare". Ceara trage
angreneala si cu ciapa, untdelemnul moaie si
tamaia curata sangele.
Pojarnita cu rachiu pentru taicturi.
Pentru masele laptuga" (laptele eancluP
lei laptuga si pui la. mascle.
Durere de ochi: piseaza piatra vanata, o cer-
ne prin panza curata, is albus tare ferbintc,
presara poste cl piatra vanatti si trage durerca
din ochi.
Navalnic (are radacina groasti ea pumnul .
Radacina o usuci, o faci posmogi, o pisezi faina,
o amesteci cu miere de albinrt si o mananci pc
nemancate si atunci dai afara lenta" (pan-
glica).
De galbinare se culeg gtilbincle" si cu un
medalion cu masca Domnului si margele rosii,
le fierbe intr'un ciaun si face scaldatoare. II
133
scalda afara, la un copac si data ii iarna,
toarna pe maini 96 .
Pentru buruienilc de leas se precizeaza ca
trebuesc luate dupe Pasti, in apropiere de Ru-
salii sau la Ziva Crucii, cad atunci sunt mai
cu leac (FIandrabura).
In Vasilcau si probabil si in alto sate, s'au
practicat si procedee magice pentru alungarea
ciumii. Cand a fost ciuma de gite mergea o
pareche de fete cu boi cu un car cu cloud
route ti mergea si lepada batiste sau inele pe
drumuri. Si tine lua basmaluta. ceva, murea
imediat. Si cand s'a bocit cu carul cele doua
fete, ciuma a trecut" 97).
Magic. Actiunea magica se intalneste in cele
mai variate momente ale vietii: la nastere,
pentru determinarea dcstinului noului nascut
ocrotirea lui de duhurile necurate, la nunta
sau inmormantare. 0 buns parte din practi-
cile magice sunt legate de diferite sarbatori,
turn c spalarea cu ou la Pesti sau cu roux
la Sf. Gheorghe. In noaptea de Sangiorz se fac
insu Me mai multe vraji pentru luarea sau a-
pararea rnanei vacilor. Toate acestea au fost
aratate la locul cuvenit si nu mai revenim
asupra tor.
Un aspect interesant al magiei ii constituesc
desefintecele. Deti n'am avut posibilitatea sa le
studiem mai amanuntit, ne-am putut da seama
ca ele sunt destul de numeroase, cu toate cif
in thnpul bolsevicilor descantatoarele erau a-
restate. In studiul sau asupra literaturii popu-
hire la Romanii de peste Nistru, N. P. Smo-
china publics opt descantece, dintre care sapte
stint de deochiu si unul de dragoste. Noi am
cults in totul patrusprezece descantece, intro
care primele opt dela o singurii informatoare.
Descantecele culese se refers in spariat, mus-
catura de carpe, deochiu, samcd, cartita, jun-
ghiu, tatarca, mane. bubil neagra, pocitura,
straits, betica. Procedeele si formulele intal-
nite sunt identice cu cele obisnuite in descan-
tecele romanesti (uneori si la alto popoare,
magia constituind un fond comun al omenirii).
Astfel, in descantecul de deochiu se vorbeste
despre pasarea cu un ochiu de apa si unul
de foe", pasarea alba, serpoaica rosie, broasca
96) Speia, Toader Badescu, 60 ani.
97) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.
98) Vezi textele din anexe. De asemenea N, P. Smochina, Anuarul Archiuei, V. p. 48-51 Pentru
comparalie cu materialul din Basarabia, P, V. $tefanuca, Anuarul, 11. p. 166-171 si 1V. p. 198, 209, precura
si A. Gorovei, Descdntecele Romcinilor, Bucuresti, 1931, cu o bogata bibliografie asupra descantecelor noastre.
99) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.
134
www.dacoromanica.ro
ii verde, sau, in alt descantec, de amnin, amnin,
Cosma de anin", de interventia Maicii Preciste
sau invocarea stelelor in descantecul de dra-
goste 98).
Credinte. Gaud to duci undeva, data iti
cse. cu desertu", nu-ti merge ghine; cu plin
iti merge ghine. Tot asa data intalnesti iepuri,
math, cane, .,mai bine te intoarce tnapoi ".
(Subsan).
Gaud luna luceste frumos seara ii a ger
(Speia).
Cand la sfintitul soarelui se ridica sul rosu
langa scare, are sa fie vant, vara. Dar iarna,
anti se ridica sul la apus sau rasarit, ii a
ger vrasmas.
Gaud se ridica sul ca o matura, rosu pe cer
(cornea). se arata a bataie, a fuga, nevoe.
Cureudaul" sau braul ciobanului" tragc
apa din mare si din fantani in vazduh, prin
el se ridica apa.
Cerul e al noualea munte dela noi. Erau
bra-rani care ziceau ea ce-i pe pamant este si
in cer. Aceia ii fata cea frumoasii, cornul plu-
gului, stogurile, etc. Tot ce-i pe pamant, toate
is rasluite pe cer 99).
Tabu. Uncle credinte sunt formulate nega-
tiv, imterzicandu-se prin ele anumite actiuni,
care ar atrage consecinte foarte grave prin co-
respondentele de natura magica, ce se credo
cif exists intro lucruri si actiuni. Am vazut o
serie pe care trebue sa le respecte femeea
gravida.
Iata altele. Vineri si sambatii nu se split
camasi. Dumineca si sarbatoarea nu se matura
prin casa. Seam dupii asfintitul soarelui nu se
scoate gunoiul din casa. Sa nu umbli la foc
Vault nu te speli pe 'nand. Sa nu tai cu cu%itul
in curasta duprt ce-ai muls vaca. Miercuri si
vineri nu se coace pain. Mai demult nu se
torcea vinerea (Handrabura).
Caciula nu se pane pe masa, ca te doare
capul. Furca nu se pune pe masa. Sa nu ma-
nanci de pe cutit, cif te apuca junghiul. Joi
spre vineri sä nu torci, ca te dor degetele.
Ii pacat sa mananci cu caciula in cap. Ulna-
site cand le speli nu se pun pe masa. Dumi-
neca dimineata nu se taie gains. SA nu adaugi
apa in vinul din pahar ea atunci ai mai multe
sotii. Nu se suers in casa sau in ograda, ca vin
serpii in casa si ograda, etc. (Speia).
Demonologie. Un alt aspect al mentalitatii
satesti care completeaza conceptia despre lume
si vieata este demonologia. Taranul si omul pri-
mitiv crede cu tarie ca Iumea" in care tra-
este e populata de spirite, bune sau role, cu
care el intra in raporturi directe prin asa nu-
mitelc experiente mistice, care constituesc insa
o realitate de fiecare zi. Fiintele pe care cer-
cetatorii folklorului s'au grabit sa le numeasca
mitologice, sunt intro totul reale" in menta-
litatea satului.
Demonologia populara s'a format tot pe baza
conceptiei crestine sau mai de grabs in cola-
borare cu ea. Astfel dela credinta ca exists
ingeri luminosi", care stau in cer si ingeri
intunecosi" sau duhuri necurate, care indeamna
la rau (Speia), la care se mai adauga credinta
in existenta sufletului dupa moarte, fantezia
populara a putut crea nestingherita o intreaga
mitologie.
Personajul demonic cel mai popular este de
sigur Diavolul. El se poate preface in felu-
rite animale. Cant] vrei sa-1 alungi de pe
langa casa, se stropeste cu aghiasma peste tot,
se aprinde tamale si dai la popa sa citeasea
molitva (Speia).
Despre Diavol se crede ea poarta si furtu-
nile. (Solomonarii nu se cunosc!). Furtunile
(vartejurile) le face duhul necurat. Ca sa fuga
duhul necurat oamenii in tamale si nafura"
(Speia). Cand oamenii sunt surprinsi de un
vartej" pe camp si nu au tamale la ei, se
grabesc sa zica, pentru a nu da vartejul peste
ei: Tamale in calcaie, tamaie in calcaie" (i-
dem). Uneori Diavolul sau Bludu" se preface
in fantome, care seduc calatorul in timpul vis-
colelor de iarna, ratacindu-1 pe dealuri si in-
ghetandu-1 prin nameti (Vasilcau).
Strigoii sunt de asemenea temuti. Strigoii
is oameni cu coada, care au putere sa se pre-
faca in om nevazut". Altii zic &and nu plourt:
Este vreun strigoi cu casa descoperita si leaga
ploile, se pune impotriva ploilor" (Speia). Stri-
goi a acela care nu sa duce la Nistru sa se
scalde. Cei care se spanzura. La strigoi le mai
si dumovoi". La fiecare casa este du-
zice
movoi". Urod" este la fiecare casa" (idem).
100) Vasilcau. /Aorta considerati strigoi nu se desgroapi.
101) Vasilcau. Vasi le Berin. 60. ani.
www.dacoromanica.ro
Pentru a nu se face strigoi, oamenii span-
ztfrati trebue prohoditi, ca atunci nu mai
fac nimic". lar corpul se ingroapa intre ho-
tare (la migea") caci altfel ei umbla prin
sat. Pe until 1-a Prins in tintirim si umbla
prin sat. Spuneau cei batrani ca-i duceau la
migeauti". Sa iei mac sfintit si sa-1 presari
(le-acasli Oral la groapa. El umbla palm canta
cocosii" 100).
Cu toate acestea intalnirile cu strigoii sunt
destul de frecvente. Iata o astfel de intam-
plare: Eu cram singura, noi caram cu doua
carute znochii. Era aproape de miezu-noptii.
Langa casa mea a tintirim. Da era tuna de ai
si scapat un ac, tl gascai. Caii past in tinti-
rim. Ajungem noi (cram cu fratele) in tinti-
rim. Cand s'a ridicat o momaie balaic, cu zic,
,.hai, Vasilc", da el nimic. El (momtlia s'a ri-
dicat cat casa. Eu zic hai, el (fratele , nu.
Ne-am uitat la el, ne-am tras inapoi si s'a tras
iar in mormAnt. A doua zi se vedea o borta.
El a fost strigoi" 101).
Cam la fel este vazut de flacai si copii, o
alts fiinta mitologica.Miczul Noptii". Iese
in felurit chip, in forma de panza alba, de
stalp din ceriu Oita in pamant, in forma de
om mare minunat in alb imbracat". Asta era
fries flacailor, sa nu dea peste ci Mezu-Noptii)
(Speia).
Copiii mai poarta frich de Zmeu, un fel
de vita salbatica, un peste in Nistru care prinde
copilele" (Speia). De zinei se temeau si fettle
marl, caci veneau noaptea in sezatori sub forma
de feciori frumosi (dar cu copita de bou sau
de cal) si furau pe cele mai frumoase. (Da
nu ma pricep cum traia cu el daca era femee.
Eu nu ma pricep" Darie, Speia .
Se mai vorbeste despre vfireolaci care ma-
nancit luna cand se intuneca" si despre vidma.
Numele de vidma se intrcbuinteaza astazi nu-
mai ca insulta adresata unci femei: ,.Data te
te manii pe cineva, daca-i parte femeiasca,
zici: Vidmitl" (Speia). Intr'un descantec pen-
tru vaci se vorbeste insa si de vidmc" to inte-
lesul precis de strigoiu, asa cum se intrebuin-
teaza de catre Ucrainieni.
Funetia magica a saerului. In cursul expu-
nerii materialului folkloric transnistrian am in-
talnit de nenumarate on intrebuintarca dife-
ritelor obiecte sfintite, ce servesc in asigurarea
135
conscrsarii,7i prosperitatii vietii fizice si mo-
rale a omului. Freeventa cu care se recurge
la sacru" in manifestarile spirituals ale Ro-
manilor transnistricni ne face sa dam o deo-
schita semnificatic faptului si sa rcvenim asupra
tell intr'o perspcctiva mai unitara.
Am putea rises dela inceput afirmalia ge-
nerala ca vicata Romanului transnistrian se des-
fasoara intr'un camp de inductie al sacrului".
San ea virtualitatile sacrului strabat ca niste
linii de forta spatial si timpul in care se des-
fasoara vicata omeneasca. Dela nastere Oita la
moarte omul recurge, in propriul sau interes,
In proprietatile miraculoase ale sacrului. Mai
mutt chiar, orice object facut de mana ome-
neasca si chiar de mana creatorului etern, nu
poate fi intrebuin(at, fara consecinta ineficaci-
tatii sau a pacatului, mai inainte de a fi sfin-
lit. Casa noun, samanta, recolta, florile, cam-
pul, poamele, fantanile, toate se cer sfintite
inainte de a fi intrebuintate.
Abaci, and se face o casa noun, faci o
truce de lcmn si o pui in capul corzii (rastiu-
lui) afpra si cand c gala casa, o ingroapa in
casa sub perete ". Iar child sfinteste casa, popa
bate patru cuic de stejar sau de osica" (un
arbore cu frunza alba) in cei patru pereti ai
casci. Pc aceste cuie pune cate o luminare
aprinsa. Dupa ce termini slujba, face truce pc
perete si bate cuele in perete. Is bune de
ursit, sa sie bucuroasa casa, sa lie curata casa"
(lIandrabura si Vasilcau).
Sfintcnia casci se improspateaza prin pas-
trarea obiectelor sfintite: apa sfintita, tamale,
flori, lumanati, etc. Ce este sfintit ajutft la
toate. Pana atom n'am avut nimic sfintit (din
cauza bolsevicilor), dar scum avem apa sfin-
tita. Eu am aghiasma de cincizeci de ani".
Pune apa proasta si sa impute, char daca-i
sfintita, nu!" Se piistreaza cu busuioc). Apa
sfintita se intrebuinteaza si in descantecele de
dcochiu Ilandrabura), la sfinjirea samantei,
fantanilor, etc.
Alaturi de apa sfintita se intrebuinteaza ta-
main. Ea serveste in deosebi la alungarca du-
hurilor rele din jurul casei sau al morminte-
kr, precum si la alungarea furtunilor purtate
de Diavol.
Alte obiecte sfintite sunt matisorii" dela
Florii, luminarile care and in seara de Joi marl
sau in Vinerea patimilor si care servesc pen-
trtt zilelc de urgie, sau diferite obiecte sfin-
lite la anumite praznice si intrebuintate la di-
136
www.dacoromanica.ro
ferite vraji. Chiar si vrajile se fac cu predi-
lectie in anumite timpuri considerate drept
nacre (noaptea de Anul Nou, de Sf. Gheor-
ghe, etc.).
Motivul cu eel mai pronuntat profil magic
din economia ideii sacrului ii constitue proce-
den! de improspatare a energiei sfinte prin a-
daugarea de apa proasta" la cea sfintita. Sau
prin aducerea luminarilor aprinse, ce and in
seara de Joi marl (Vasilcau) sau la botez (Sub -
san) la biserica, pana acasa si facerea unei
cruci pe coarda". Aceste luminari aprinse, ce
pornesc dela biscrica spre casele credinciosilor,
sunt Ca niste radiatiuni oculte, ce cuprind in-
tregul spatiu apartinator bisericii respective.
Interesant este de asemenca sadirea salciei sfin-
site, din care se due matisori in anii urmatori
(Vasilcau).
Dar sacrul nu patrunde numai lucrurile
moarte, ci si fiintele au nevoic de hand sau.
Dobitoacele ca si oamenii trebuesc impartkite
din aceasta forta, fie prin simply stropire cu
apa sfintita, fie prin cuminecatura. Omul ne-
cuminecat e considcrat ca un cane sau ca o
vita".
Panii si regnul vegetal se patrunde prin a-
numite rituri de puterea sacrului. Parnantul,
samanta, florile si roadele trebuese sfintite
inainte de a indcplini orandue.lile firii. Natura
intreaga, pamant, regnuri si ape, sty sub pu-
terea sacrului".
CONCLUZII
Traiesc, dupa cum se stie, in Transnistria,
in afara de Romani si. Ucraineni, Germani si
alte neamuri pripasite, astazi de mai patina
importanta. Totusi cand intri inteun sat mol-
dovenesc simli un doh partirular ce plutcste
peste el, destul de greu de exprimat in cu-
vinte, dar care emana din felul cum c aran-
jata o gospodarie, dar mai ales din convor-
birile cu Moldovenii". Exists un sentiment
inconstient, un magnetism al etnicului, care iti
leaga mai repede firul vorbelor si al gandu-
rilor cu acei care se trag din copitii moldo-
veneasca".
Iar daca patrunzi in vieata for de toate
zilele,constati din ce in ce tot mai multe
deosebiri intre Romani si Ucrainieni, cu toate
asemiingrile aparente. Ace lasi lucru se poate
observa si cand e vorba de arta populara. Cu
toate ca se resimte o twoard influenta ucrai-
niana, mai ales in decorarea cuptorului",
totusi dupa o oarecarc obisnuinta am a-
juns sa ne dam perfect de bine seama carei
etnii" apartinea artistul, care fireste nu era de-
ck gospodina casei. Iar cand artistul era re-
zultatul unei casatorii mixte, deduceam dupa
stilul operii, data artistul a mostenit insusirile
sufletesti ale tatalui sau ale mamei. Sangele se
transmite adesea si prin suflet.
Dar data aceste imponderabile spirituale
sunt mai greu de identificat, Moldovenii tnsisi
tsi dau seama de valoarea spiritualitatii in
deosebirea grupurilor etnice. Traditia, datina,
constitue pentru ei criteriul de etnicitate".
Sangele se poate amesteca, limba se poate in-
vata sau uita, dar zaconul" nu poate fi decat
sau ucrainian" sau moldovenesc". Traditia
pare a se bucura de privilegiul unei sfintenii"
deosebite, care nu se acorda nici limbii, niei
sangelui.
Cand si cum au ajuns Romanii in Trans-
nistria c o problems de istorie sau de etno-
grafie care ne intereseaza mai putin. Se pare
totusi ca e vorba de stravechi expansiuni pas-
toresti, a-istorice, de mocani ardeleni si moldo-
veni, care fiind surprinsi de disparitia condi-
tiilor favorabile pastoritului si de inceputurile a-
griculturii intense si rentabile, s'au stabilit pe
acele meleaguri, nu fara regretul si melancolia
spatiilor natale. Un batran mocan" din Zaha-
reuca, jud. Dubasari, ne spunea ca ar vrea sa
mearga sa-si vada satul, undeva in jurul Sibiu-
lui, si apoi sh se intoarca iar in Transnistria,
unde traeste de 60 de ani.
E important insa ca acesti Romani au venit
aci cu avutul for material si spiritual. Ei pas-
treaza Inca o civilizatie cu vadite caractere
ciobanesti. Au avut pana mai eri o industrie
casnica dcsvoltata, pe care au imprumutat-o si
Ucrainienii. Termenii si tehnica tesutului este
cea moldoveneasca, chiar si la Ucrainieni. Ro-
manii n'au avut nevoie sa tmprumute nimic,
ei au dat numai. Cat priveste manifestarile
spirituale, s'a putut vedea din capitolele pre-
zentate de noi, cat sunt de asemanatoare cu
cele din alte provincii romanesti. Acest lucru
11 vedea clar inch dela 1883 Th. Burada cand,
referindu-se la Moldovenii din Gubernia Cher-
sonului, spunea: Credintele, datinile §i naravu-
vurile lor, le-am gasit fara nicio deosebire de
credinta locuitorilor din Moldova". (op. cit.,
p. 18-19).
www.dacoromanica.ro
Datorita acestui avut material yi spiritual,
Transnistrienii au putut sa se pastreze moldo-
veni", cu toata convietuirca si uneori ameste-
cul de singe si de vorbe. Datorita acestei forte
nici timpul, nici istoria, n'au avut prea mart
importanta. Desi izolali prin granite politice,
ei nu s'au desnationalizat, ciici au avut toate
cele necesare unei indelungate rezistente. Ochii
sufletului for au privit de sigur mereu sprc
tara" si asteptau sa disparii iarasi granita Nis-
trului. Caci nu trebue sa uitam ca aceasta du-
reaza abia dela 1918. Pttna aci pentru mo-
caul" nu erau granite politice. Din Poiana sau
Salistea Sibiului pana in Crimeea si Caucaz
se intindea spatial ciobanese fara (le hotare.
Dupa Unirea cea mare, Romanii transnis-
trieni au fost surprinsi de o noun faza a isto-
riei, de epoca nationalitatilor. Ei, care se de-
partasera prea tare, in sens spatial, de copita
moldoveneasca", au ramas in afara granitelor.
De sigur, regretele au fost reciproce. Dar, toate
ar fi fost cum ar fi fost, data n'ar fi existat
comunism. Romanii din Transnistria au fost
cci mai refractari comunismului. Multi au fu-
git in tare cu riscul vietii. Cei care au ramas,
s'au pastrat insa Moldoveni", fiind mandri
de originea lOr: Da noi, Moldoveni santem".
Am vazut ca aceasta moldovenie" se bazcazii
in primul rand pe traditia spirituala.
Prin situatia periferica in care se afla fain
de masa Romani lor si pentru darzenia for de
conservare, Moldovenii de peste Nistru s'ar pu-
tea numi pe drept euvant contraforturile spi-
rituale ale Romanismului.
ANEXE
PLUGIJOARE
I.
Sculati, sculati boeri mari,
ca nu-i vremea de dormit
da-i vremea de plugarit,
la camp curat
5. dela mori Inrotat,
unde o invoit
domnu bine de arat.
Alto, aho, copii si frati,
stati putin si nu manati.
10. Ara, ara,
brazda neagra ravarsa,
137
 grail rosu samana, Da Idea Marghioala
cu borona 1) borone, iar pe badita it indeamna
cu grapa 2) grapuie, 55. sa dee herghelia in ocol,
15. din urma grau verde rasare, sa 'ncalece un tertel
da baditii bine-i pare. cu dunga page 6)
S'o sculat mari diminea(a, pe schinare
la luna, la saptamana, sa piece iar la targ la Orhei
s'o dus la deal 3) 60. sa cumpere noua chile 7) de olel
20. sa vada grail de unde sa faca noua sacerele
de verde, de 'nflorit. cu dintii de gaurele,
Cum o ajuns bridita la deal cu marunchi de floricele.
grail era copt, rascopt, Tara badita la targ plecand
rant ca 'n stresina 65. Ia Orhei nimerind
25. des ea 'n parete, otal au gasit
la schic era ca vraghia, §i 'napoi venind
la graunte ca mazarea. o nimerit la Petrea aganu
O frecat un schic auzind ca bate bine cu ciocanu.
o luat un niertic 70. Unde i-au dat acele 9 chile de otal
30. can o frecat doua sa-i faca acele noua sacerele
o luat noua. cu din-tii de gaurele,
Badita s'o spiiimatat cu marunchi de floricele.
si acasil o alergat. Iarii Petrea taganu
Bre, nevasta, 75. pans le-o gatit
35. grail noted o sa ne piara. cu chila 8) gaurile face,
Bre, barbate, nisi in same nu baga, marunchi de floricele implete,
da herghelia 'n ocol cu ciocanu ciocrine
§i 'ncaleca un tertel 5) §i badichii sacerile-i gate.
cu dunga murga pe schinare
40. si du-te la targ la Orhei 80. Lira badita s'o sculat
§i cumpara noua sacerele marci dimineata
cu marunchi de floricele. si-o luat vreo floi-trei sirti 9)
si vo cativa oameni straini
Da badita n'o nimerit 85. si-o babusoara batrana
la targ la Orhei, cu brilul de Lana
45. da o nimerit la targ la Harlau, cu sfichiu 10) de razitna 11)
uncle al stiu §i eu eft tie randuiala bine Ia pane.
i n'o grisit sa compare sacerele
da o cumparat oale si ulcioare 0 luat badita acele noua sacerele
care nu-s lelii Marghioale trebuitoare. 90. cu marunchi de floricele,
50. Au venit badita acasa cu dintii de gaurele,
§i o inceput iar a se vaicara: s'o dus din capatul primantului
Bre, nevasta, gran nostru o sa piara. din jelita 12) vantului.

1) grapa de fier eau lemn (cu cuie).

2) grapa din spini.
3) camp.
4) masurii de 8-10 kg.
5) avian.
6) balan cu negru.
7 kilograms.
8 pila.
9 fini.
10) varful biciului.
11) cauciuc.
12) bataia.

138
www.dacoromanica.ro
 Can vantu abure 140. sa faca un colac
95. claca badii sa 'ntare, gi pentru not aie§ti di-afara
tend vintu inceta Indulcit §i 'nziiharit
claca badii sa culca. ca pentru not plugaragi gatiti
Da babugoara cu sfichiu de razana
sa scula. Dati-ne, mogule, cate-o cap ecuta 17)
100. 0 pus din .marunchiu in marunchiu, 145. sa ne cumparam cate-o mantel:it/1;
din marunchi in znop, dali -ne, mogule, cate-un gen§or18)
din znop in cops 13), sane cumparam cate-un boldigor
din cops in haraba 14) sa 'mpungem boii 'n curigor
din haraba in claie 15) sit mearga mai repegior
105. din claie pe fatare16). 150. sal nu milnem la aceste curti
0 pus badita acele non& itpe surete a doamnelor voastrt
cu manz intr'insale nante, minunate,
cu Manz cat dansale dar sa ne ducem
cu picioarele a-1 farrna la a noastre
110. cu cozile a-1 matura 155. cele acoperite cu posderie
cu urechile a-1 Nantura gi 'ncre§tite cu gainat de vraghie
cu gurile baditii in sac uncle 'ntrarn pe brand 'ntr'insale
i-a-1 turna. §i e§im pe coate-afara.
Manati, baieli, hal, hail
O incarcat bad4a noua card 160. (laturagii striga: Hai, hai!)
115. in pogoara
Speia (Tiraspol), Toader Bficleseu, 60 ant
gi-o pornit la moara,
dar morariu auzind
ca Nine badica cu atatea II. (Variants).
cafe la moara,
120. o facut, cioc, boc,
§i-o dat moara la loc, Sfantu Vasile dumineca dimineala
o taiat un cocog ni s'o sculat
i-o turnat baditii in cog gi far dalba spalat
§i-o taiat o Oda gi la icoane s'o 'nchinat
125. §i-o agezat piatra pe farina. 5. gi 'ntr'un grajd de chiatra o intrat
$i 'nvartindu-se moara gi ni-o scos un cal sur porumbac.
clanla, blanla, $i'n chingi ni 1-o inchingat
pan joi dimineala gi'n geli ni 1-o 'ngelat
farina badilii era' gata gi 'ntr'un frau infranat,
10. in cap 1-o agezat
130. gi rece cumu-1 ghiata:
$i pornindu-se badica acasa gi pe dalbii scare
cu aceleagi cars in pogoara ni-o calcat
auzind lelea Marghioala gi la targ la Belli
umbla case dela case ni s'o lase.
135. dupa o sits deasa de matasa
sa facii un colac 15. Cand soarele rasare
pentru cei din casa; el in Milli ni-ajunge
umbla case dela case gi pe ulica sa primbla
dupa o site Tara do nagara gi fell de rtegot el ini cata.

13) 'claie.
14) Car mare
45) stog.
16) arie pentru imblatit cu cai.
17) ban.
18) bucata de capic.

139
www.dacoromanica.ro
 $i-ni cata §ericele 19) morara§ii, talhara§ii,
20. Cu din tii de gilurele 'tu-i maica ye-i mai are,
ca muchea toporului 70. de-ispravnici ce era
de subtirele. o luat un ciocan
$i el ca le-a gasit yi-o facut cioc-hoc,
yi pe cal s'o aruncat §i-o dat moara la loc.
25. §i-acasa ca ni s'o 'nturnat. $i-o taiat o gaina
Acasa ni-o venit 75. §i-o dat moara In fanina,
§i din gura ni-o grait: ,i-o taiat an coco§
Tu fiule, dragule, §i-o turnat in cos.
eu dela Balti ni-am venit. ni-o purees moara
30. $i ni s'o dus in luna, treanta, fleania,
la saptamana, 80. cand Joi dimincata
sa-mi vada lanu dc-i copt. fanina in cog §ede ca ghiata.
Da el ii mandru §i frumos. Da badita de parch de bine
ni-o strans fanina in sari
El s'o dus acasit §i ni-o luat §i ni-o pornit carale acasd.
35. hinii gi vccinii
yi ni i-o dus la Ian 85. Da lelita distolnica ec era
din capital pomantului de parere de ghine
vi i-o pus la clacit. ca badita ni-o venit cu fanina
Ei in claca s'o pornit alearga 'n camara
40. el din gnat le-o grait: sa-mi aduca o silt rare
Hina gi vecina, 90. sa cearna cocona§ilor de-afara.
mai sus luati, mai jos tacti, $i face, cioc-boc,
§i mitrunchi in marunchi puncti §i dit cu capu de un. pop 21).
§i. snop in snop $i-o alergat a treia cast
45. §i clae in clae §i-o adus o silt &ash' de matasa
§i'n hodoboaea 20) cei mai mare. 95. sa cearnit cocona§ilor prin cast.
S'o dus acasa §i ni-o cos $i-o cernut un sac
noun iepe surieted §i-o facut un colac.
cu cochitele de argint 0 cernut doi saci
50. ghine bate la pamant. §i-o facut doi colaai.
Cand din cochite seapara 100. 0 cernut trei saci
Grail streiera, §i-o facut trei colaci,
§i din nari strunuta al dela urma cu zahar inzarit,
grail st vantura. cu niere indulcit,
55. $i grim ni-1 cara in caruta ea pentru aeyti haitori gala.
§i ni-o incarcat noun cart
itt ponoarit .105. Dati, dati, ca nu dati sa pagubici,
sa gi le duct la moara. da dati sa dobilditi,
$i-o slat §i ni-o gandit: c'avem sit ne gasim
60. la a cui moara sa duct. in mere, in pere,
Sa duct in moara lui Holova la toamna cei bogatit
n'au cioarale ce manca. 110. §i pe not cateodatii.
Da sit duct la moara lui Slanina Ca v'am mai ura,
ca e ghine face la fanina. da ne temem c'om inseara,
65. Da moara pe ai coasts §ede, cit subt aceasta stre§ina late,
pe un chicior de gaina. ninunatit,
Cant] in moara ni-ajunge 115. §ede baba Leanca
19) secerele.
20) cope, clae.
21) stall).

140
www.dacoromanica.ro
 care o mancat mana vacilor M'am sculat marti dimineata,
si puterea srtracilor pe cale, pe curare,
si mana campului sparietu in drum m'o 'ntalnit,
si puterea voinicului in pamfint m'o tranit,
120. MullIinim (N.) de acesti colaci fata ni-o ingalbenit.
infindri si frumogi, Nu te vaicara,
ca fata lui Hristos, nu te nigela,
in palme giti 22) di la baba Ileana
in degte impletili 30. ii alerga
125. si cu zahar zariti23) si cu mina ti 1-a lua
si cu niere 'ndulciti. si cu matura 1-a, matura
Am mai ura, am mai ura, si cu saghia 1-a sulita,
da ne temem c'om insara. peste marea neagra 1-a arunca
Iii, s'arati cu plugusorul mosului 35. unde chits nu se face
130. cu doisprezece boi, si poama nu se coace
aiba-g parte Domnu de 1-ei. s,icocogii n'o cfintat,
Ciiei de cand s'o ridicat c'acolo-i masul lui,
multi tars o ravarsat acolo-i salasul lui.
tot argint mirgarint 40. Da Pavel sa ramaie
135. $i voi fratilor multaniti. Luminat si curat
Vasileau (Dubasart), Vaaile Darin, 60 ant. ca Maica Precesta
ce 1-o dat.
DESCANTECE
Descantecul ce incepe marti dimineata gi se
III. De spariat. repeta marti dimineata de 3 ori, la amiazi si
scara far de due trei ori. Se decfinta apoi trei
Amin, amin, zile in sir dupil acelasi procedeu.
soarele din sfinin. Pentru descfintat se intrebuinteaza o camagii
0 purees baba Deana a bolnavului, in cazul cand nu vine personal.
marti dimineata Se descants cu un cutit legat cu Unit rogie
5. pc cale, pe crtrare, si cu matura parrisita. Face cruce cu cutitul si
sparictu in drum cu matura pe spinarea bolnavului si zice cu-
1-o ntalnit pe Ion. vintele de mai sus. Boala ,,spariatului" poate
in prtmant 1-o trantit, sa vie din multe: din vis, dintr'un strigat venit
fata i-o ingalbenit, pe neasteptate, dintr'un foo mare, etc 25). E
10. ochii i-o impaiengenit. bine sa te duci sa-ti descants trei babe, dar
Da el mare glas o slobozit, sa nu stie una de alta.
la Maica Precesta s'o pornit. Speta (7iraapol), Ileana Darie, 84 ant
Da ea o auzit.
Pe scarf de-argint s'o scoborit, IV. De museatura de gerpe.
15. prag de our o calcat,
pc dansul 1-o 'ntrebat. 0 purees gerpele pe cale,
$e te vaicarczi pc carare
ce te nigelezi? 24) s'o 'ntalnit cu broasca 'n cale,
De unde nu m'oi vilicara s'o apucat la mare ramilsag:
20. de unde nu m'oi nisela. 5. care-o sari pragu mai de grabil.

22) sucili.
23) zaharifi.
24) nacigegti.
25) .0mu care di peste nevoe, crede. Eu lea din ce cred: Vine cite o fumee 814 deetante de
spariet gi dupa ce descants (baba Ileana), ea viseaza de ce s'o spariet si sA luptA cu ele (In vis) si data
dovedeste boala atunci ii spune bolnavului ca sit vindeca, data nu, ii spune in fall ca to more. (Pavel
Dania, 34 ani).

141
www.dacoromanica.ro
 Da broasca pragu o sarit, sau apa si-i dai la copil sa bea. Chid des-
da el pan' s'o descolatacit canti dai pe spate cu un ac sa fuga samca.
s'o 'nfocat Spain (Tiraapol), idem.
si de dud& o crepat.
Se descantil de trei ori. Cu nourt bete de VII. De eirtita.
alun si cu un cosor. Tai nouit bucati cu cosoru
dintr'un bat si descanti cu de in chisleac" Cartita, partita,
(lapte acru) si ungi museatura cu chisleac". cartita am scapat-o,
Speia (77raapol), idem
s'o uscat ca tearfa 28) 'n Bard.
De 9 ori cu 9 stuhuri. Arzi stuhurile si
V. De dcoschiu. cenusa o pui in smantana si ungi buba la
copil. Cartita se face sand o femee cu ran-
Pasiire dalba in ceriu o zburat duri se duce la o nastere. Atunci copilul face
patru chicaturi de singe bube.
o chicat, Speia (Tiraspol), idem.
chiatra 'n patru s'o deschicat.
5. Asa sa chice ochiu din deochiu. VIII. De junghiu.
De-o hi de muere
sa-i crepe tatele, Chei junghiu de-acolea
sii-i cure laptele. ca nu-i locu tau acolea,
De-o hi de om, la mormant,
sa-i crepe coaiele acolo i masu,
sa-i curs sangele. 5. acolo ti salasu.
De trei ori. Stange in apa nouil carbuni. Da Gheorghe sa ramaie
Se frictioncaza fruntea cu mina. curat, luminat.
Spe laaTiraapol), idem Se descanta, odata, de doua ori. Il ungi
pc bolnav cu untura.
VI. De samca. Speia (Tirarpol), idem.

Ghinef 26) r chisazi? IX. De tatarcit.

Chisfizinici grau,
nici pasat de malai, Marti dimineata
da chisaz stransu cu stransoiu, nourt fete de fritar
5. moara cu moroiu. au luat noua harlete tataresti
Samea din oasa, §i-o 'nselat 29) nourt cai tataresti
samca din mata, 5. cu float seluri 30) tataresti
samca din toate incheieturile, s'o dus la hindichi 31) tataresc
samca din rine!, §i-I face,
10. samca din elestele 27) capului, it ulicaie
samca din talpele chisoarelor. tartasica" 32) de-a dura se duce.
Ion sit' ramaie luminat De trei ori, trei zile de rand, de marti
si curat ca Maica Precesta 'Ana joi. Cu acu in tatarisca" cu ratehiu si
ce 1-o lasat. ungi bolnavul pe spate. De tatarca to doare
De trei ori in trei zile de marti pana joi. schinarea, ii rosatura la oasa" (reumatism?).
Pui o leaca de sanisca" (albastreali) to lapte Speia (Tiraspol), idem.

26) Samee T
27) crestetul.
haina.
29 inseuat.
30 sal.
31) cant.
32) bostan mic.

142
www.dacoromanica.ro
 X. La vaci. buba galbenrt.
5. S'o scoborit Maica Precista din ceriu
Marti dimineata cu o carge de our s'o sprijinit
stapanu s'o minecat, la Ion din gurit ni-o grait.
s'o sanecat, Ce plangi si ce stragi?
pe Balaia la pascut o manat Cum Maica Precesta sfanta Marie,
5. la un deal ascutit 10. cum n'oi plange,
ca un vary de cutit, cum n'oi striga,
unde roua nu-i scuturatA data iacti buba cea neagra
Si iarba nu-i caleata. s'o iscat.
Balaia o pAscut, s'o saturat, Du-te la Darita ca ea cu fum
10. ungeru cat ciubaru, 15. ti-o afuma,
tatitle ca bratele, cu cenuse ti-o sitmana
untu spornic ca sarea peste Marea Neagra ti-o arunca.
galben ca seara. Acolo sa chice,
sit rascheie
Da dusmanca de strigare 20. ca spuma de mare
15. la nijloc de cale ca roua de soare.
ungeru i-o desertat, De trei ori, Marti, Miercuri 5i Joi (total
paru i-o indaraptat, noun descanturi). Eu zaraz (imediat) am fu-
urechile i-o ciuntat rat cuvintele dela o baba.
Da ea mare glas o slobozit Handrabura (Anardev), Darita Robul, 49 ant.
20. din Seri pans 'n pamant.
Nime n'o vitzut-o
numai Maica Precesta: XII. De deeekiu.
Tu, BA laie, ce te vaiciiresti?
De unde nu m'oi vrticara Pasare alba pe sub cer o zburat
25. si nu m'oi nisela trei chicAturi de sange pe chiatrit o chicat.
ca m'am pornit marti dimineata Asa si deochiul sit crepe la Ion in cap.
pe cale, pe aware,
dusmanca de strigare Cii lugar, bulgar,
m'o 'ntalnit la nijloc de cale 5. ie dasagii pe umar.
30. ungeru ni-o desertat Cana or latrat,
din truing ni-o luat. dasagii or scrtpat,
Nu te vitiertra, asa §i deochiul o crepat.
nu te nisela Sit cheie, sa ritscheie
ca Ia Ileana ii alerga, 10. ca spuma de mare
35. Ileana ti 1-o descAnta ca roua de soare.
cu mana ti 1-o lua, De trei oH. Desalt-10 cu usturoi. Lingi .si
cu matura 1-o matura. stuchesti bolnavul pe frunte. Jidovilor si tiga-
nilor sit nu descanti ca nu-ti ajutit tie. Le-am
SA ramaie Balaia invatat dela o batrima, care stia si de dra-
curatii si luminatit. goste, amage fetele.
Handrabura (Ananieu), idem.
Se descants in trei zile in filina sau tit-
Hite, care se dau la vaci. XIII. De poeiturti.
Speia (Tiraspol), idem.
Anin, anin,
XI. De baba neagra. Cosma pe anin,
descantecul dela mine
Bubit neagra, leacul dela Dumnezeu sfantul.
buba balaie,
buba verde, 5. Siint trei surori a soarelui

143
www.dacoromanica.ro
 fed in poarta Raiului: navul pe frunte. Cand descants cu usturoiu.
una cants, suflii peste el.
una descants, Handrabura (Ananieu), Reana Robul,78 ant.
una sufla de deochiu.
XIV. De straits.
10. Fugi deochiu
lute ca vantul, 0 purees Vania de-acasit
avan ca gandul gras §i frumos
ca te-ajunge pe tale, pe curare,
duh de maica 1-o 'ntunchinat stransu mare
15. cum te-ajunge 5. cu cojoc de lup imbracat,.
asa te 'mpunge. cu cusma de ghibol in cap,
cu saghie de foc in brau,
Dacit te-o deochiat om cu ghiciu de serpe pe man;
sa-i crepe vinele, din dos 1-o luat,
sit-i cure sangele 10. in sus 1-o ridicat,
20. sit se mire toata lumea de dansul; jos 1-o trantit
data te-o deochiat fumeie fata i-o ingalbenit,
sa-i crepe Vitale ochii i-o impitiengenit,
sa-i curs laptcle sangele 1-o bruit.
sa -i ramaie pruncu; 15. Nime 'n lume nu 1-o vazut,
25. dace te-o deochiat fata nisi nu 1-o auzit.
crepe ranza, Maica Precesta din oeriu
sit-i cada oosita 1-o vitzut si 1-o auzit,
sa se mire toatii lumea de dansa; pe scant de our s'o coborit
dad' te-o deochiat flitcau 20. in carge de argint s'o spriginit,
30. sa-i crepe calul la (Mitsui din guru o grain.
sa-i riunaie saua, Ce te-ai vaerat,
ce te-ai niselat?
0 purees pasiire alba Maica Precesta,
pe sub ceriu 25. cum nu m'oi vitera,
cu un ochiu de apa cum nu m'oi nirla,
35. si unu de foe. cit eu de-acasa ni-am pornit
Cu cel de apit gras i frumos,
da intr'acel de foc stransu mare inainte ni-o esit
si sit stange. 30. cu cojoc de lup imbracat
cu cusma de ghibol in cap
Asa sa sa stangil de deochiu cu ghiciu de serpe pe man,
40. din ochi dela Straton. din dos m'o luat,
Nelusica linge nelurii, in sus m'o ridicat,
da eu it ling de deochiu 35. feta ni-o ingalbenit,
pc Straton. sangele ni-o bitut,
ochii ni-o impaengenit.
Descanti o singura data cu usturoiu. and Da Maica Precesta zice:
incepi descantecul faci cruce §i zici: Doamne, Nu te vaera,
da-i leac, data are zilel" Usturoiul descantat 40. Nu te nisela,
este chisat intr'o strachina §i amestecat cu apit du-te la Deana curand,
neinceputa §i sfintita. Din acest amestec ben cu mai de graba te du in Ileana,
do patru on in cruce (din patru parti ale stra- Ileana ti-a lua stransu din cap
chinii). Bea ()data, sa spala pe cap, subsuori stransu din schinare,
si sub genunchi. Mica bolnavul doarme, des- 45. stransu din chicioare,
canti cu un ac, i intepi cu acul. Cand spunc stransu din chiept,
ultimele doua versuri deseantatoarea linge bol- stransu din subchiept,

144
www.dacoromanica.ro
 stransu din man, in cargi de-argint s'o spriginit:
stransu din suta de osisoare, 30. Galbinuta, ce te-ai mahnit?
50. din mia de inchieturele, De- a ;Data m'am. amarit,
din sfarcurile nasului, ca vidimile de veste ni-o dat
din cheiturile obrazului, si 'nainte ni-o esit
ti 1-a lua mana ni-o luat
si 1-a incutita 35. si eu stapana n'am incumnecat 35)
55. in neagra mare 1-a arunea. si ghitalu n'am aplecat.
Acolo sa their, Da Maica Precesta o zis:
sa rascheie Ie, stapana, donita de brad
ca spuma de mare si aparatorul de fag
ca roua de soare. 40. si o mana sub deal,
De trei on in holerca (tuica), apa sau pe sub costise
carnasa bolnavului. De straits to doare chieptu pe cararea lui Adam
de frig, ra.'mane grebenos. Aceleasi cuvinte se si o du la fantana lui Iordan.
spun si in descantecul de spariet". Acolo-i apa iordanita
45. de Dumnezeu blagoslovita
Handrabura (Anan len), idem.
si-acolo este unt si smantana.
XV. De vaci. Acolo apa-i surghi
mana la loc ti-a veni,
M'am sanecat, ca argintu curat,
50, ea laptele stracurat,
m'am manecat,
sfanta stunbata dimineata ca soarele luminat,
fata dalba ni-am spalat, De-acolo la ocol te-i porni
5. la sfintele ieoane m'am inchinat peste nica nu-i da
la Dumnezeu m'am rugat numa peste trai izvoare ii da:
si la Galbenita ni-am esit 55. unu-i de lapte
si pe Galbenita am tarcait-o 33), unu-i de gin,
in camp curat am pornit-o, unu-i de venin.
10. in camp curat Din izvorul cel de lapte
de fata necalcat, tu-i surghi,
de roua nescuturat. 60. mana la loc ti-a veni,
toata ziva o pascut, oameni or manta,
mana a dobandit, dintr'un izvor s'or satura.
15. ugerasu ca ciubarasu, Din eel de gin or Lea
tatale ca cositale; si s'or imbata.
la stapana o venit, 65. Din eel de venin
da stapana n'o .tarcait-o or bea vidimile
Vidimile 34) inainte i-o esit stragile,
si

20. si mana i-o luat, fermecatoarele,

ea ghitalu n'o aplecat. chismatoarele,
Vidimile cornitele i-o ciuntat, 70. nesuferitoarele
codita i-o scurtat, si-or crapa.
parul i-o tndaraptat,
25. cataturile i-o strambat. Asa sa crepe deochiu dintre ochi
Maica Precesta din cm- o vazut dela Galbenita
si -o auzit, din unger, de sub unger,
pe scars de our s'o scoborit 75. sibs 36) la Galbenita

33) muls-o.
34) vidmele.
35) nu i-am dat sA manance.
86) el fie.

10
145
www.dacoromanica.ro
 fructu mutt ca marea, Mergand el de ,acolo la altul, o gasit un om
spornic ca sarea, care facuse caruta in casa, mai larga decat
dulec ca mierea, up. Neputand-o scoate afara, voia sa taie
galben ca ceara. peretii, s'o scoata afara. Intrebandu-1 ce face
De trei on in trei zile: stnbata, mar(ia tii
si spunAndu-i, 1-o desteptat. Sit scoata afara
join. Dimincain, sand mulgi vaca. Se descants Hite o bucaica si s'o puie afara.
In tart* sau fanina. Dc acolo trecand in alto comunii, o gasit
Handrabura (Ananieu), idea:
un cismariu care o facut o siobota, da o facut
numa una si van amandoua picioarele si era
XVI. De besica. foarte cald, dar nu putea merge. Luandu-se
de orbs dcspre obiectul cela, 1-o desteptat.
Besica alba, Mai fa una la unu si una la unu".
besica neagra, De aici trecand mai departe, o dat peste
besica rosie, un vecin care tragea vaca la iarba sus pe so-
besica vanata, pron. Intrebandu-1 ce face, el o spus. O trag
5. besica ghiviziic,
la mancare, da ea nu vrea sit sa suie". El
be;ica prin dcochiu, 1-o desteptat. De ce nu iei de acolo si sa-i
besica din cascare, dai la vacs ".
besica din strigare, Trecand mai departe, intrand intr'o casa,
bcsica din ura cei mare, o gash doua mueri plangand. Plangea de aceea
10. besiett jidoveasca, ca copilul cede laugh' soba, da pe vatra cede
besica tiganeasett, o bucatti de cute si ele plangeau ca data o
be2ica moldoveneasea,
pchica aia de acolo, le-o omori copilul. Dar
besica rumaneasca, nu le da in cap sa mute cutea sau copilul.
besica turceasca, Dumncalui le-o desteptat. Luati on copilul
15. besica nemicasca...
de jos, sau cutea de pe soba si nu s'a intampla
Chci si raschci,
asta intrebare care o puneti".
ca spuma (le mare, Speia (Tiraspol), Pavel Efarte, 34 ani.
ca roua de soare
si Vania sa ramaie XVIII. Dumnezeu §i deavolul.
20. curat si luminat
ca ma -sa, ce 1-o facut Gaud o facut Dumnezeu lurnea, o scot pa-
ca Dumnezeu pe pamant mint din apa. Da ghiavolului ii era ciuda.
ce 1-o lasat. Da scoate si to Afranache". Da el can scotea
era unghile spalate. Zi Doamne ajuta, ea-i
Se desciinta tie trei on deodata cu petica scoate". Da el n'o vrut. Si cand o zis o scos
din cabala, o aprinzi si faci in jurul capului. si-o facut pamant. Si Dumnezeu s'o dus dela
Handrabura (Ananieu), him dansul. Si-o zis: Fa ce te-ajunge carul".
El o facut o casa si n'o fost fereste. El
POVESTI ducea soarcle cu eiubarul in casii. Dumnezeu
zice: Fa fereste!" Dumnezeu o facut fe-
XVII. Desteptarea oamenilor. restele din spre Sud. Deavolul o facut fe-
reasta de pe captor.
S'o gasit unul care stia mai mull decal cei- S'o dus iar Dumnezeu. El o facut car. Gaud
lalti si umbla pe lame ca un viteaz de-i des- vine Dumnezcu: No, ce-ai mai facut?" El
tepta pe ccilal(i. El o intalnit un om care cara i-o ariltat. Dumnezeu zice: Strica carul si-1
soarelc in casa cu un oboroc" (cos), it pune scoate afara". Deavolul crepa de ciuda.
in fata soarclui si-1 ducea in casa. Child it S'o apucat si-o facut o ciubotti (in loc de
destupa, nu era lumina. DAnd acel om peste douti). Dumnezeu i-o spus sa faca doua. Dea-
dansul, 1-a intrebat ec face. El raspanzandu-i volul o zis: Ma ghiruie pe mine".
ce face, acela 1-o desteptat: Buna casa ti-ai Dumnezeu o arat si-o semanat ccapa. L-o
facut, da trebue sa iei un topor sa faci doua intrebat Dumnezeu ce vrea, el o zis ce-i dea-
ferestr. Taind, s'o aflat lumina in casa. supra. Al doilea an o semanat grau, deavolul

146
www.dacoromanica.ro
o vrut ce-i in pamant. $i 1-a ghiruit.
Dumnezeu o facut un lup de lemn. Dum-
nezeu ztce: Fugi, ca to -a mama!" $i Afra-
nache fuge in iaz. De atunci lupu =Inca vi-
lei, miei, da o lung manta vant.
Handrabura (Ananiev), Ileana Robul,78 ani.1
XIX. Munca canepii.
Odata trii fete o facut sezatoare intr'o casa
mai departe de sat. $i or venit niste flacai
straini (cu copite de bou . Ele or volt sa fu-
ga, dar ei le-or prins si or volt sa le ma-
nance. (Ele s'or ascuns intr'o canepiste Ele
or zis sa nu le mance, ca le-o spune munca
canepii".
Ari de canepa, boronesti si sameni, da
Dumnezeu ploaie si ea rilsare si creste. $i cres-
te la genunchi, mai sus de genunchi, mai sus
tie rostu omului. 0 culege care-i seaca si ca-
re-i cu samanta; culegem pe cea seaca, apoi
pc cea cu samanta si o batem si Warn sa-
manta. $i o culegem si facem manunchi si o
ducem la moitoarc si o scoatem si-o uscam
si-o aducem acasa si o batem prin bateni. 0
dau prin melita, apoi o dau prin ragila si fa-
cem fiioare si fioarele le scarmanam cu peria.
Toarcem si facem seuluri si o dam prin ras-
ehitor, de pe raschitor o dam pe Nartelnita.
o urzim. o tesem, facem panza. PAnza o ghi-
lirn. o uscam si-o facem balaie ea hartia si
dam la croitor si face camase, izmene... Atunci
o antat un cucos dela niezu-noptii si ei s'or
prapadit".
Vasilcau (Dubasari), V. Berin, 60 ani.
XX. Povestea eiobanului.
Era un hoer si fumcia lui si ave ei un baet.
Baietul cela era de saptesprezece ani si tare
ii erau lui dragi oile. Iaca el vrea sa sie la
oi cioban. Da iaca el s'o dus intr'o zi cu one
pe deal. Da din alt sat o venit alt cioban cu
oile aproape de dansul. 0 venit un leu la cio-
banul celalalt si o vrut sa-1 mance pe
Da ciobanul cela avea cura sfintita si cutit sfin-
tit in dansul. $i leul vrea sa-1 inghita pe cio-
banu cela, da nu-1 putea inghiti de cura si
eutit, ca erau sfintite. $i zice leul la bactul
boerului: Data -i lua curaua si cutitul tc-oi
darui cu un dar ce vrei tu". Da el o luat si i-o
desprins la acela cutatul si curaua. $i i-o zis:
Da-mi eardul aist de oi, al ciobanului ". Da
www.dacoromanica.ro
leul o zis: Ia cardul fist de oi si ti-oi mai
da ce-oi area eu". Da ciobanul boerului o luat
curaua si cutitul si lcul 1 -o inghitit pe cio-
ban. $i i-o dat oile celea. $i ztce: Sui calare
pe mine!" Da el s'o suit calare si 1-o dus
printer) padure tleasit ea nu mai rasbate nime
pe cele locuri. La mijlocul padurii erau ursi,
luehi, ce vrei, etc., care voiau sa-1 manance.
Da leul 1-o umflat pe sus si l-o dus departe.
0 atjuns la o bona. $i zice: Ia intra incoace,
acolo-s parintii mei, tata-so si ma-sa lui
sii-o zis, ti-or da parintii nei o lady cu bani,
chetri scumpe, da nu lua. Da este in cui un
bat, ca un mestecau de mamaliga , sa-1 cei
pe cela. Nici din casa sa nu esi pana nu ti
1-or da pc acela!"
Da ei n'o pre vrut sa-1 dea, da dupe aceea
1-o dat. El o luat batul cela si o exit tie acolo
afara si leul i astepta afara sa-1 duca pc el.
L-o luat calare si 1-o dus inapoi, undo o in-
ghitit omul ccla si 1-o lapadat.
Da el s'o pornit acasa oile pornisera mai
inainte . El singur s'o pornit. S'o dus el a-
proape de casa boerului si gandeste: ce sa fac
eu cu batul testa. $i ie si-1 tranteste in pa-
mAnt. Da batul cela era sora leului. $i duca
l-o trantit, s'o facut o fata frumoasa si o zis:
Of!" $i fata o zis bactului:. Te duet acasa
si la tats -to este un copil mititel, ni-1 lua
in brate si atunci ii (ruin de mine". Da el
s'o dus In boer si s'o jueat cu copilul cela
si-o uitat de &Lusa. Da fain o gandit sit se
faces o casa si ea in casa. Train acolo.
Da de-amu o chemau baetii la sezatoare.
Iaca o grail un baiet sa doarma cu dansa. Da ea
o zis: Mosna sit vie!" El s'o dus sa doarma
cu &Lusa. $i de-amu o intrat in casa. Da usa
sa tot deschide. Da cl toata noaptea o inchis
uses si n'o dormit eu dansa. De-amu o cantat
cocosu de cairn ziva si s'o dus acasa. Al doi-
lea sara o venit iara baetii si zicc altu de
durmit. Iar o venit un baet si cand sa doarma,
o zis ea: Ia cociorva si impinge cenusa in
cuptior!" $i s'o lipit cociorva de mani si toata
noaptea o unpins la cenur si n'o durmit. Di-
mineata s'o dus acasa. Da nu spune nimaruia.
Tace. A trivia oara altu. Mosna sa vie!" Da
el s'o dus iii casa. Facuse ea un ghital de
lemn it gandise ea . El o intrat in casa. Da
ea zicc: la ghitalu asta si-1 du la vaca in
poiata, sa nu sada in casa!" Da o luat ghitalu
si 1-o scos afara. S'o suit enlace pc dansul. Da
el 1-o umflat, 1-o tarait prin paduri si i-o
147
 rupt camera. $i dimineata s'o dus acasa. Si s'or
dus ei acasa toti trei si-or spus fiecare cum
o patit.
Ua bactul boerului s'o insurat cu o fata si
sa duce la bisericrt, mergea sa se cunune. Si
fain. adusa de ficior, sora leului) s'o facut glod
inaintea lui, sa Mire caruta in el. Si o intrat
caruta ceia in el. Da bactul boerului s'o sco-
borit din carutit si n'o putut-o scoate. Si ba-
etii i-o spus Cu la fata ceia este un ghital de
lcmn si daca 1-ttr inhama 1-ar scoate. Si o adus
ghitalu cela si 1-o inhamat si o umflat cartqa
ceia si o luat mireasa ceia si o umflat-o si-o
dus-o prin padure.
Da bactul boerului si-o atlas aminte de fata
ceia si s'o dus si-o luat-o si s'o dus la biserica
si s'o cununat cu dansa. $i ni-o facut nunta
si am Post si eu acolo si-am beut si am man-
cat. $i ci traesc si azi acasa.
Vasilcau (Dubasari), Vania Cohanschi, 19 ani (Mo !dolman)
XXI. Cei doi gemeni.
0 Post un om si o fumcie si avea o iapa
si omu avea un cane. Si era fumeia a fata si
dulauca a fata si iapa a fata. $i o facut si
fumeitt doi copii, iapa doi manzi, da dulauca
doi Vinci. Si era toti nasdraveni. Si trece o zi
si el era de un an si ci o trait zece zile
langa parinti. Copiii nasdraNeni pe tine love
omora. Si biiiatul al mare o zis la eel mai mic
ca el se duce in alts parte. 0 luat eel mai
mare manzul cel mai mare si canele eel mai
mare. Baiatul cel mai mic manzul cel mai mic
si cantle cel mai mic. Si s'or pornit ci si-or
mers pa drum cat or fi mers si and or a-4
juns la o cruce or hotarit sa sa desparta. D-ta
te-i duce pe ast drum, o zis celui mic, eu
m'oi duce pe cel drum. Acel mai mare o zis
da daca-i muri, cum oi sti, si dace oi muri
eu cum ii sti. Da eel mai mare avea un bat
de salcie in mina. Si zice eu oi tnfibge batul
acasa in pamant si daca ii veni la batul aesta
si o si batul useat, sa slit crt eu is mort. Wert
oi veni eu si a si batul uscat, to ii si mort.
S'o pornit acel mai mic si o mars, o mars
si o vazut o lumina si s'o dus la acea lumina
si s'o cerut sa maie. Da acolo true doi mos-
negi, o baba Si un mosneag. Si mosnegii ceia
1-o luat pe dansul de suflet. Da el dimineata
s'o sculat si-o dat sa Sc spele si nu era ain't.
Da baba zice: ,.La not apa ii la zmei, trebuer
stt-i dai suflet de om, copil sau ce-o hi, si
148
www.dacoromanica.ro
ti-or da apii". Da el o zis: Nu-i nic!" 0 luat
si o esit el afara lie facut fantana si-o
suflat-o cu alama si argint. $i o luat patru
bole si si-o dus dela zmei aprt si o turnat
in fantana si avea ei apti.
$ctle el dinaintea casci si vetle ca merge
muzica mandra cantand. Da el o intrebat-o
pe baba: "Macy (bttnica), ce muzica asa man-
dra merge?" Da ea o zis ca boerul duce rata
cea mai mica sa o dee pc apa la zmei. Si
numa narodul s'o tutors tnapoi dela fantana.
Da el so suit calare si-o luat canele si s'o dus la
fantana. Da fata ceia i-o zis lui: Da-te, voinice, de
icea in laturi, c'a veni zmau sl pe d-ta te-a
manta!" El o zis; Nu-i nice!" Na, cauta in
cap, ca n'are tine imi cilia in cap". Vin si
ti-oi cata in cap". Da el i-o dat o stria, zice
sii nu adorm, sa ma trezesti cu asta cand ti
vedea ca vine zmeu. Da ea o inceput a-i clita
in cap.
Da zmeu s'o pornit cu trei capete. Da ea
o vazut zmeu si ii era jele a-1 imboldi cu
sula. Si-o inceput ea a plange si o chicat o
lacrima fcrbinte pe fata si s'o trezit. Zice:
Of! Tare am adormit!" Da el o crttat la cal
si la cane si o zis canelui: Cum ici pare, 1-oi
ghirui ?" Da canele o zis :L-om ghirui! Da
zmeu o venit si o zis: ..Da-te, Irate, in laturi,
sa-rni tau masa". Da el o zis: ,.Masa nu se is
asa, trebue munca. veri munca!" Da nasdravanu
i-o zis: Da si ne -om tranti". Da zmeu o zis:
Da!"
Si o suflat falare (uric) de alama si de our
si-o prins la tranta. $i and 1-o trantit nth.-
dravanul pe zmeu, o ingropat zmeul piina la
genunchi si o luat canele un cap si 1-o dus la
un deal de theatre si o ridicat dealul eel de
cheatra si o svarlit capetele acolo.
Da fata o luat si i-o dat lui verigri. Da el
zice: ,,Du-te acasa! ". Da tiganul ni-o esit ina-
inte, si zic, Vania tiganu i-o esit inainte si
zice Eu te-am scos dela zmeu. Dacrt nu-i zice
ea cu te-am scos, or esi zmcii Si to -or manta ".
Da ea o zis ca-oi zice. S'o dus acasa fata, da
tata-so o intrebat-o: fine te-o scos dela
zmint?" Da ea o zis: Vania tiganu". Da tatii-so
o zis: Card as sti cine-i el, to -as marita dupil
dansul si i as da toata bogatia in jumatate".
S'o dus tata-so si 1-o cotat pe dansul si o dat
fata dupa dansul.
Acum fiicea nunta si umbla printre case si
chema (oamenii la nunta). Da el o mers pe
Tanga ghidu (batiu, unchiu, batran) care 1-o
luat de suflet. Da nasdravanu Burnie Cu maim
pc fcreasta, da el o viizut si i-o spas tata-
su-lui ea nu tiganul o scos fata Bela zmeu.
Tata-so s'o dus dupa (Mitsui. Da el o venit.
Da tiganul sede dupa masa si o zis tiganul
nasdravanului: Sii. sanatos!" Da niisdravanul
i-o zis lui: Ce esti tu aicea?" ,.Eu ma irtsor!"
Da nasdravanul o zis Da cum bocru da fata
dupti tine?" Da el zice Eu am scos-o dela
zmei". Da cum tu ai scos-o?" .,Am ucis
zmau". Da pa une ai dat zmau?" Acolo,
subt un deal de cheatra". Da el o zis hai si no
arata unde-s ele. Si 1-o dus pe tigan ti s'o
dus, la dealul cel de cheatra si o zis aicea ri-
dica si priveste. Nasdravanul o zis ridica ,tu,
sa vad eu. TIganul s'o prins si n'o putut ri-
dica. Da nilsdravanul 1-o loghit cu sfarca ,(bo-
barnacu) si 1-o ucis.
Da boerul 1-o luat pe nasdravan si o dat
fata dupti (Mitsui. Si i-o dat toata boglitia in
jumatate. Si i-o dat o casa si zice: Umbla in
toate holovincile (carnal-Ile) da in una sa nu
umbli. Si fomeea s'o dus la biserica. Da el
o zis: ce haseain eu s,iu data peste tot locu sa
umblu, da acolo sa nu ma due. Da acolo era
volosemni" (fermecatoare) si 1-o apucat pe
(Mitsui si i-o tras inauntru (pe el, pe cal, pa
cane). Si o inceput acolo inauntru a spulbera
frig. Da ei o inceput a frange copaci si a face
foc si se incaizeau. Da baba ceia o zis: Voi-
nice, primeste-ma sit ma incalzesc". Da el zice:
Vin". Dar ea zice: Na aest sir de matasa,
arunca-1 pe tine, pe cal si pe cane: tu sa au
ma bati, da call' sa nu ma svarle, da canele
sa nu ma rupa". Da el zice: Da -o incoa!"
SATE-CRINGURI DIN MUNTII APUSENI
OBSERVATII ASUPRA ASEZARII LOR SOCIALE
In primavara anului 1942 Institutul Central
de Statistics, de sub conducerea d-lui director
general Dr. S. Manuila, realiza prin Sets\ iciul
Exterior, organizat de d-1 director H. H. Stahl,
ur. program nou de statistica. A hint astfel fi-
inta un nou organ: censorul statistic de plasa,
cu o dubla functiune, de teren in primul rand
formand legatura permanenta si directa in-
tre centrul intregului mecanism statistic si ma-
terialul cercetat si numai in al doilea rand
de birou.
www.dacoromanica.ro
Si-o luat si o aruncat pe (Mitsui, pe cal si po
cane si s'o facut trci scali (stanci) de cheatra.
Si atunci o venit fratele eel mai mic, s'o
dus la crucea drumului, In batul ce 1-o infipt
ei, da el era uscat. Da el zice, fratele meu
este mort, ma clue sa-1 vad. S'o dus, da fu-
mcea it intreaba (ei saman.au . Am fost la o
hota (Nanatoare , m'am mai ohotit.
Ea a doua zi s'o scuba si s'o this iar la bi-
serica si i-o dat cheile lui: 1\a, peste tot locu
umbla, da acolo sa nu umbli, tot in ace.a chi-
lioara. Si ea s'o dus, da el o descuiat usa si
o intrat acolo. Si iara asa o inceput a ninge
si a si frig. Da el o a zu t scalile celi de chea-
tra si o zis: Astea-s fratii niei si o inceput
a face foc. Da baba ceia iara o venit In dilnsii
si o zis: Primeste-ma sa ma incalzesc?" Da
el zice: Vin!" Da ea zice: Na, un sir de
matasa, arunca pe cal, pe cane si pe tine, tu
sa nu ma bati, canele sa nu ma rupa si calul
sa nu ma zvarlc". Da el zice: Da incoa".
Da ea o intins mann si-i (lit lui matasa. Da el
o prins-o de maim si-o inceput a taie dintr'insa
si zice Ingle fratii!" si o luat-o ci amandoi
de manic, unul de o parte si o taiat dintr'insa
cu buctitica liana i-o scos de tot de-acolo. A,-
tunci o taint -o cu totul si o intrat in casa si-o
stat amandoi in easa. Da fumcia nu-i cunostea
care-i barbatu ei. Da fratele cci mai mare
zice: Care ti-i barbatul?" Da canele zice: ,.Zi
ca acstalant ". Da ca zice: Aesta-i el". Si a-
tunci ci o hulit (chefuit) si o inchinat, da in
gura nicio chicatura n'o chicat.
Handrabura (Ananieu), Pahon Strescu, 30 ant.
GH. PAVELESCU
Acest cadru ne-a oferit posibilitatea cercetit-
rilor la teren in satele din plasa Campeni, ju-
detul Cluj-Turda, dela data de 13 V. 1942 si
liana la 13 1V. 1943 (11 luni). Studiile ince-
pute astfel pe marginea atributiilor statistie,
ecreau insrt o cercetare consacrata exclusiv a-
estor probleme. Ea s'a putut face datorita in-
teresului pe care d-1 Prof. D. Gusti, Presedin-
tele lnstitutului de Stiinte Sociale al Romaniei,
1-a avut intotdeauna pentru cunoasterea satelor
noastre. Cu sprijinul d-lui Prof. Dimitrie Gusti
149
cercetarile au fost continuate in vara anului
1943 16 V1.-15 VII).
Prezentarea de fain este un fragment din sta-
dia' Matt cu accasta ocazie. Ea este mai de
grebe o prefala pentru cunott;terea vietii so-
chile a satelor-cringuri caracteristice Muntilor
Apuseni.
Plasa Campeni este situate in extremitatea
vestica a judetului Cluj-Turda. Limitelc ei na-
turale le mareheaza o linie aproape neintre-
rupta de inaltimi, ctkre culmineaza in varfurile:
Biharia Curettha ta-Ma re 1849 m. , Gahm
1488 m. , Calincasa 1432 m.) 5i Balamireastt
Shorn 1633 tn... Aceste inaltimi formeaza
si cumpana apelor intro basinul Somesului in
Nord ;i al Crisurilor in Vest si Sud. Regiunea
muntoasa face parte din masivul Bihorului, ale
carui inaltimi se continua spre Nord atingand
culmi similarc in Vladeasa 1838 m.), spre
Nord-Est in Muntele-Mare 1827 m.), iar spre
Sud in inaltimile Abrudului cu varful Vulcan
(1266 m. , care domina din departare toata
regiunea. Masivul se termina spre Vest in de-
presiunea Beius-Vascau, spre Nord in depresiu-
nea Calatei, iar spre Sud a Bradului.
Aceasta cetate naturala constitue basinul su-
perior al vaii Ariesului, cu cele doua ramifi-
cari principals: Ariesul-Mare si
cu numerosi afluenti, ramificati pTintTe nenu-
marate culmi tot atilt de ramificate. Nivelul
ccl mai scazut al vailor Sc gase;te In altitudinea
de 550 in. la Bistra si Campeni, iar la Arie-
seni paraul Lapusului atinge 900 m.
Relieful este Fin excelenta muntos, cu inal-
timi care prin felttl for de inalte spinari ro-
tunjite. dau mai mutt impresia unui tinut de
dealuri inalte decal de munti. Pretutindeni to
surprinde relieful linistit al inaltimilor, care
prezinta o suprafata aproape uniforma, cu-
noseuta sub numele de ,.platforma Ariesului"
sau a Tarii Motilor"1 . toase. Fiecare sat are gospodariile risipite pe
Aceasta regiunc puternic erodata de ape,
prezinta trei niveluri importante pentru aseza-
rile omenesti. Primul este la altitudine de 650-
700 m., reprezentat mai mult prin umerii in
forma de trepte ai vailor. Acest nisei este mai
1) Emm. de Martonne, Excursions geographiques de l'Institut de Gecgraphie de l'Universite de
Cluj en 1921. Premiere excursion. Le Massif du Bator Lucrari/e Institutului de Geografie al Uniuersi-
tatii din Cluj, vol I, Bucuresti, 1924, Culture Nationale, p. 79.
2) Mon. Of. Nr. 102 din 4 V. 1943,
3) Mon. Of. Nr. 73 din 26 III. 1942.
150
www.dacoromanica.ro
redus ea intindere datorita numerosilor afluenti
ce eoboara din munte, erodandu-1 puternic. Al
doilca nivel, mult superior, este la 800-900 m.,
cu o intindere mai mare. Acest nivel, pastrat
sub forma mai mult sau mai putin plans,
prezinta o deoscbita importanta pentru aseza-
rile omenesti, care sunt rasfirate aproape pre-
tutindeni pe aceasta suprafata. Aceste doua ni-
veluri dau dovada de o mare vechime a ase-
zarilor. Al treilea nivel este situat la inaltimea
de 950-1100 in. Extensiunea lid este foarte
mare si de o egala importanta pentru asezarea
%ietii umane. Vont vedea ea tiopularea acestui
nivel, in mod stabil, este de data mai recenta.
Ceea cc intereseaza din aceste elemente gco-
grafice, pentru problemele vietii sociale, sunt
catcva conditii determinante.In primul rand as-
pectul de platou al inaltimilor usor ondulatc,
care contrasteaza in chip uimitor cu vaile a-
danci si inguste, constituind in ansamblu vatra
satelor. Si in al doilca rand caracterul unitar
al regiunii intregi, in care inaltimile insorite
cheamii, iar vaile adanci nu sunt limite si nici
crestele nu sunt hotare, dar in care oriunde ai
urea pe suprafata usor ondulata, de pretutin-
deni vezi strajuind, ca un destin, culmile inalte
ale Bihariei, alba ca zapada ce o acopere une-
ori tot timpul anului.
In acest spatiu fizic, care reprezinta in total
o suprafatit de 134.189 jugare 77.226 hectare),
traieste o populatie de 41.016 locuitori (Rec.
1941) intr'o uriasa si continua lupta cu ca-
drele date.
Din pullet de vedere administrativ plasa
Campeni este alcatuita astazi din 12 comune
cu 39 de sate2). In realitate este vorha de 13
sate marl, care au format 13 comune pane in
1943. 3).
Ne gasim in fata unor sate cu casele risi-
pile, caracteristice in general regiunilor mun-
intreaga suprafata a hotarului. Fig. 1 . Vatra
satului se confunda deci Cu aproape tot hota-
rul satului. Ceea ce da totusi o nota cu totul
particulara satelor de care ne ocupam este pre-
zentarea for sub forma de grupuri raslete nu-
mite cringuri (cringuri"). Nu gospodarii izo- tile cadastrale cu modificarile ulterioare, tra-
late, ci cringuri izolate, risipite ca stolurile" sate de noi dupa informatiile locuitorilor 6 .
pe suprafata inaltimilor. (Fig. 2, 3, 4). Acestea s'au facut la vechile comune: Albac,
Scarisoara si Neagra, din care au rezultat lase
Tab. I ImpArtirea Administrative 4) comune: Albac, Arada, Scarisoara, Garda-de-
Sus, Arieseni gi Neagra.
Denumirea
Denumirea satelor ce compun coniuna In cadrul lucrarilor Instiiutului Central de
a comunei
(satul de resedinti este cel insemnat Statistica, noi am prezentat nunntrul gospo-
z cu steluta) dariilor si al locuitorilor fiecarui grup, si u-
neori chiar si al cringurilor mici, alunci rand
se puneau uncle probleme. Cu sprijinul d-lui
1 Albac
Arada
Albac*, Clones% Costesti. director H. II. Stahl, care ne-a pus la clispo-
2 Arada*, Giurgiut, Matisest, Wept.
3 Arleseni Arieseni*, Cobletu.
zitie borderoul listelor do gospodarii dela re-
4 Avram -Iancu Avram-lancu*, fars,, Vidrisoara. censtunantul 1941, am avut posibilitatea sa re-
5 Bistra Bistra*, Baiesti (Dealu-Balestilor), Deafti- partizam populatia recensata, In grupurile de
MunteluL Hudricesti (Dealu-Hudrices-
tilor), \tarsi. cringuri prealabil stabilite impreuna cu cei
6 Campeni Campeni*, Dealu-Capaii, Mihoiesb. mai buni cunoscatori ai satelor 7). Gruparca
7 Certege Certr ge. prezentatrt de noi constitue de altfel adevarate
8 Garda-de-Sus Garda-di-Sus*, larba-Rea (Neagra-de-
Sus), Ocoale. sectoare dupe care circula atat preotii in Bo-
9 Neagra Neagra*, Morcanesti, Petelei. boteaza, cat gi organele de administratie in e-
10 Ponorel Ponorel, Luminetti. xecutarca ordinelor.
11 Sacatura Sacatura*, Pojorata.
12 Searisoara Scarisoara*, Fata-Lazesti, Lazesti, Poti-
onci, Stoat tea.
Tab II. Lista cringurilor".
Vidra*, Goiesti. Poieni.
13 Vidra rti Nr.
de cod al Denumirea*)
al ...
V.-
Noi am identificat aceste cringuri, cu to- comunei g. i comunei cringului
ponimia, structura si pozitia for topografica. In te.5
tabloul alaturat dam 450 de cringuri prezen-
Campeni Mihoiesti.
tate in 128 de grupuri mad. Pentru aceste 1
2
1

1
1
2 . Botesti. Cuprinde si Coasta-
grupuri de cringuri dam un cod care ne va in- Berbeceanului, Onetelti.
dica pe harta pozitia si structura Trupurile 3 I 3 . Motorestt.
4 4 . Sortita. Cuprinde si Patitesti, Po.
de mosic ale satelor sunt ccle aratatc de liar- 1
tintes1i.

4) Extras din Mon, Of. 73 1 942.

5) Confrunta Tabloul II cu harta (Fig. 1). Cifrele romane reprezinta codul comunei, tar cele
arabe codul grupurilor de cringuri.
6) Deciziile oficiale nu se mai gasesc la Primariile respective yi nici la Prefectura judetului.
7) Informatori: I. Campeni: Mihet Constantin, 59 ani, agent agricol; Onet Petre, 32 ani, inva-
tator localnic. II Certege: Pantea losif, 37 ani, primar; Motora Constantin, 58 ani, fost primar; Trifa
Dumitru, 35 ani, invatator localnic. III. Bistra : Balea Florian, 48 ani, inmanuator. IV. Sficatura : Bodea
Dumitru, 33 ani, impiegat, localnic ; Potinteu Nicolae, 45 ani; Pops Patru, 30 ani; Toader Sabin, 33
ani. V. Albac: Todea luliu, 33 ani, preot, localnic ; Matey Dumitru, 42 ani, impiegat, localnic ; Costea
Nicodim, 36 ani, invatator localnic. VI. Arada: Nicola Aural, 45 ani, primar. VII. Scariyoara: Morcan
Dionisie, 44 ani, fost primar; Mocan Florea, 47 ani, impiegat localnic; Cofariu loan, 28 ani, brigadier
silvic. VIII. Garda-de-Sus: Morcan Dionisie, 44 ani, fost primar; Stan Teodor, 52 ani, inmanuator ;
Bortey loan, 61 ani, inmanuator; Morcan Romul, 39 ani, primar. IX. Arieyeni: Todea loan, 67 ani,
preot localnic; Payca loan, 40 ani, primar. X. Neagra: Haney Gheorghe, 59 ani, inmanuator 9i fost
padurar ; Toader Gheorghe, 39 ani, primar, XI, Avram-Iancu : Toader Alexandru, 66 ani, fost primar ;
Banciu Nicolae, 34 ani, notar localnic ; Chira loan, 46 ani, primar. XII. Vidra : Resiga Gheorghe, 60
ani, invatator localnic; Tomug Alexe, 63 ani, fost notar localnic ; Trif Iosif, 45 ani, primar. XIII. Po-
norel : Pleyea loan, 58 ani, agent agricol 9i casier ; Vesa Vaaile, 61 ani, fost primar ; Dragoi Achim, 69 ani.
.) In ordine topografica.

151
www.dacoromanica.ro
 g
-2 0
76.Z;
Nr.
de cod al Denumirea Nr.
de cod al Denumirea
L
oQ
va at.
'to
comunei rj.g comunei cringulul mt a.
comunei 6. .,JD comunei cringului
tL Z.;
ts GP U

5 1 5 Flocevti, Cuprinde vi Borlevti 32 IV 9 Sacatura Tomutevti. Cuprinde v1 tefa-

Corchevegti. nutegti, Todorevti.
6 1 6 Valea-Bistrei. Cuprinde vi DeaIu- 33 V 1 Alban Dupa-Pleve. Cuprinde vi Rogoz,
Bistrei, DAndevti. Gongarevti.
7 1 7 Dealu-Capsii (Capsea). Cuprinde 34 V 2 Gura-Albacului (Lunca, Centru).
vi Ancaegti. Cuprinde 9i Cioze9ti, Conto-
8 1 8 Boncevti. rev ti.
9 I 9 Centru. 35 V 3 Plevevti. Cuprinde 91 Magarevti.
10 II 1 Certege Tomovevti. Cuprinde vi Darni- 30 V 4 Fata-Albacului. Cuprinde vi Pe-
nosu, Comarnice. tre9ti, Avramevti.
11 II 2 Precupegti. Cuprinde vi Trocutii. 37 V 5 Deve.
12 11 3 Borlegti Cuprinde vi Oulevti, 38 V 6 Sohodol.
Mthaievti, Tiutiu. Rapolt, Bul- 39 V 7 Coste9ti. Cuprinde gi Rovevti,
ze9ti. lepurevti. Pivenevti.
13 11 4 Valea-Caselor. Cuprinde tvi Bia- 40 V 8 Baravti. Cuprinde 9i BuhoIt.
traevti. 41 V 9 Palliniv (Dealu-Paltinivulul). Cu-
14 11 5 Dricu-Certcgii. Cuprinde vi Gm prinde 9i Rujile9ti (Zgaibevti).
vn l Cotivet, Motorevti 42 V 10
FItcevti, Ciupe9ti, Todire9ti, Ruse vti.
Bote9tl. 43 V 11 Larnagoaia (Dealu-Larnavoii). Cu-
15 11 6 Peste-Valea-Bistrii. Cuprinde vi prinde vi Cionegti.
VaIt ni, Haiducevti. 44 VI 1 Arada Gura-Arazii (Centru).
16 II 7 Coasta-VAscului. Cuprinde vi 45 vi 2 MAnceciti.
Horpolevti, Dosu-Vascului, 46 vi 3 Dovtina. Cuprinde vi Zahevti
Vasevti. 47 VI 4 Ferecet (Fericet). Cuprinde vi
17 III 1 'Biafra Centru (Sat). Cuprinde 91 Valea- Coije9ti, Tancii.
Oilor. 48 VI 5 Porje9ti (Dealu-Filipului).
18 III 2 Varga-Mich Cuprinde vi Lunca 49 VI 6 Mativegti. Cuprinde 9i Poarca,
Merilor, Cretevti, Purcelevti. Jaicevti. Tomoie9ti.
19 III 3 Vamil-Mari. Cuprinde vi Lunca- 50 VI 7 Trifevti. Cuprinde91 Darlevti,
Larga. *tefanca, Perjevti, Borteni.
Rontu, Bainzat, Toloce9ti,
Campanevti. 51 VI 8 Borta.
20 111 4 Hudricevti (Dealu-Hudricegtilor) 52 VI 9 Parciu.
Cuprinde i Lipaia, Salagevti 53 VI 10 Giurgiut (Capu-Dealului), Cu-
Damburenl, Tomnatecu. minde vi Butevti, Botivevti,
21 III 5 BAIevti (Dealu-Balevtilor). Cu- Tarsote9ti, Zenze9ti,
prinde vi Valea-Mare, Poiana, 54 I 11 Nicule9ti.
Cheleteni, Ratiliv, Duravtl. 55 VI 12 Teiu. Cuprinde 91 Varavti.
22 III 6 Dealu-Muntelui. Cuprinde vi 56 VI 13 Baba.
Pavcevti, Bocvevti, Pome9ti,
Aronevti. Valea-Mare. 57 VI 14 Preluca.
23 III 7 Garde (Dealu-Gardelui). Cuprin- 58 VI 15 Oa9a.
de vi Delu-Namavului, La- 59 VI 16 Patru9e9ti. Cuprinde vi Vucevti,
Runcuri, Gardea, Galevti. Flupevti, Bruzei, Puze9ti.
24 IV 1 Sacatura Dealu- Frumos. Cuprinde vi GA- 60 VII 1 ScAri9oara Fata-Lazevtilor.
diut, Dance9ti, Pojorata, Lun- 61 VII 2 Lazevti. Cuprinde 91 Dobrevti,
ca-Pojoratei. Surde9ti, Mocanevti, Bortit-
25 IV 2 Bodevti Cuprinde vi Culdevti vegti, Hojevti, Matei, Harmo-
Trifevti, *ovolevti, Hriste9ti, negtt
Zahevti, Mraivtevti, Zehutevti 62 VII 3 Potioncl. Cuprinde gi Trolofesti,
Hozoma9, Ciorhovevti. Harivti, Tambure9ti.
26 IV 3 Necvevti Cuprinde gi PivtotAl- 63 VII 4 Garda-de-Jos (Centru). Cuprinde
bevtI, Val eni. gi Bordoj, Toplite9ti, Olarevti,
27 IV 4 Gura-Negrii. Cuprinde vi Pan- Blicevti, Daralai, Jebre9ti. Ga.
tevti, joldavegti, Pope9tii -de doielti, Plegevli, Purcelevti,
Jos. Radlicevti, Vese9ti, Carlora,
28 IV 5 Burzevti Cuprinde 9i HrIstevti, Carcanevtl, (Pagtevti).
Bardal, Pupu. 64 VII 5 §tiulel. Cuprinde 91 Ciomplevti,
29 IV 6 Vultorl. Cuprinde vt AnAevt., (Ciotevti), Ivanevti.
Burzonevti, (paste). 65 VII 6 Lespezea. Cuprinde vi Mortevti.
30 IV 7 Pope vtii-de-Sus. Cuprinde 91 66 VII 7 Rune. Cuprinde 9i Harjevti, Iva-
Vate9tii -de -Sus, Vateotii -de- nest', PucAlatevti, Tilevti,
)os, Bacuevti, Burzone9ti. Trancevti Ciulevti, Purdevtl.
(mute) 67 VII 8 Sfoartea, Cuprinde vi Belej.
31 IV 8 Brice9ti. Cuprinde vi Poduri. t8 VII 9 Preluca. Cuprinde 91 Negegti

152
www.dacoromanica.ro
 e
i4
A7,72-.%'
\ 14g\.
7-., / .-'/
/....-*--. .5
o
..-._./
"...--....
I ..
/
14 1 01400 .. 14

: ;
..
I.

01327
I 137EP
I

/ I.
12
93
.1
10 (
101378

N
. :-: . 09°
1
6 I

. MS

of27
7.-'I
o140;:::
.2 ' . A
, 8
I.
:
!
i /
/ %

'Q . :3
. 1: 01794 I.
......."...e
11 1 15 vt. .. ..-.
/. ................"--.)
.
--.
01580\ /
01316 1 -%.
./ ...--." f
4..
. s 9 .
. '5 sr: ./ 1729A
N"T:
// I.
1
/ cro 1: .1 I : .1.1
1.4
01575
: 2 "
'9 7 414
. 1

.
At " Y 23. 102
.. ":.6
79760
16288
I
..
/ o/407

r :" I
. 0 1212

189
01640
i.. :.-
r .:,
t ..: ...h.:. .1 ..
6 0120f
..' voas ; f - ...1..
*
069
.
.01090 ".

r 7 ':-.
l'%4/07": .. 01.22
1.- % tto
Afs 2:. .k:..... :: '' .

I o1464
4
.A
no
sr .t. .::::

; cs
. : f ...
..

6
,
. -::.. 5 ...
9.54.r.
71."°- `t
.. t.

iiilik :: '
.

li:
if"
::.
..:

I.
ot245
I. .
i91::
.
:.S.P
%.8
-
N.....
. .
. 0 :..103
II
. " 0:207 933
6131 . .V.:'N it. , 0833' .

1 ... gj'96 /2.

7..
/ 553
°1362 01302
"' 5

81299
e.;
../ 699
"
:;784

gaivka.
1485 111

...s-N
>. . 11/41*/
/

Fig. 1. Harta plàii Campeni indicand trupurile de mosie ale satelor Cu cringurile componente.
I. Campeni 9 grupuri Cu 17 cringuri VI. Arada 16 grupuri cu 34 cringuri X. Neagra 9 grupuri cu 40 cringuri
II. Certege 7 t, 30 VII. Scarisoara 9 ,, ft 44 ,; XI. Avram lancu 4 51
III. Bistra 7 99 35 VIII. Garda de Sus 13 35 f XII. Vidra 8 39 If

IV. Sacatura 9 40 IX. Arle§eni 14 7, 36 ft XIII. Ponorel 12 26

V. Albec 11 23 ,,
www.dacoromanica.ro
Total 128 grupuri cu 450 cringuri.
T. 'La Nr.
de cod al I
D enumirea Ta

7.
el Nr.
de cod. al Denumirea
7.1 I 5
9
Z3
0 0
u .cr .5 LT-
.=
O.
comunei dtb.,
. comunei cringului -0 0.
comunei tO comunei cringului
z ea E2. 1
tc zm SSL u`

69 VIII I Garda- Huzaregti. Cuprinde gi Floregti, 104 X 9 Neagra HanAgegti. Cuprinde gi Bara,
de-Sus Hurhunegti. Caragti, Duragti, Dosu.
70 VIII 2 . Plaiu (Buzai). Cuprinde gi Hai- XI Avram lance Vidra-de-Sus.
ducegti, Plegegti, Bortagegli, 105 XI 1 Incegti. Cuprinde gi Heleregti
Tolcegti. Pugelegtl, Gligoregti, Martegtl
71 VIII 3 "
Pletei. Cuprinde gi Negrevti. 106 XI 2 Vidrigoara. Cuprinde : Morco-
72 VIII 4 . larba-Rea. Cuprinde vi Mora- gesti, Boldegti, CI-Amu:leg%
regti, Gligoregti, Sucegti, Patroegti, Dealu -
Scoarta, Incegti, Grecii, Bru- Bontl.
zegti, Dodoegti Marcegti 107 XI 3 Centru. Cuprinde gl Gavregti,
Smide. Ceamegti, Coroegtl, Mihategti,
73 VIII 5 Gura-Garzii (Garda-de-Sus Cen- Cocegti, Cursele, Zaregti ;
tru, La-Bisertca). Dobrana, Tomotai, Dealu-Ha-
74 VIII 6 . Flutaregti. Cuprinde gi Topo- pului, Jiojegti; Catagti, Sol-
ragti, Gonjegti ceoti, Patrutegti, Cristegti,
Dplegti.
75 VIII 7 ,, PlIgli.
108 XI 4 Tarsa. Cuprinde : Paculegti, Or-
76 VIII 8 Ocoale. gegti, Verdegti, Cartulegli,
77 VIII 9 . lapa. Cuprinde gi Stanigoara, La-Casoaie, Lunca-la-Lelegti,
Hanagegti. Gavregti, Poganesti, Coco-
78 VIII 10 Dealu-Ordancugii. gegti ; Plaiu, Plaiu-Bihariei,
Badai, Tatnita, Davidegti,
79 VIII 11 ,, Mununa. Cuprinde vi Apa-din- Cadregti ; Calugaregti, Hijegti,
Cale. Badaii-cel-Mici, Dumacegti,
80 VIII 12 Dobregti Achimetegti, ; Fistaregt, Par-
" vulevti, Avramegti, Dealu-Hi-
81 VIII 13 Coasta-Legului.
Jului.
82 IX 1 Ariegeni Dealu-Bajului. Cuprinde: Gon-
(Lapuver) degti, Tomitei, Drolegti, Des- XII Vidra I. Vidra-de-Mijloc.
mantati, Patrahattegth 109 XII 1 Dosu. Cuprinde : Jifegti, PorAgti,
83 IX 2 *teu. Borzegti, Jivodegti, Cages%
Lirci.
84 IX 3 Galbana. X'I 2 S agaj. Cuprinde :Gligoregti. Hor-
110
85 IX 4 Vamvucegti. jegti, Valcegti, Bolegti, Davi-
86 IX 5 Centru ( \talent, La-Biserica). degh. Jeflegti. Hanagegti, VA-
87 IX 6 Dealu-Avramegtilor. Cuprinde : segti, Rusegti.
Chirile0ti, Avramegh, Fata- III XII 3 Nemegi.
Avramegtilor,Flocogi, Bub egti. 112 XII 4 Lunca. Cuprinde : Davidegti (Lo-
88 IX 7 Ponita. pegt1), Ciulegti, Horlegti, For-
covegti, Tomogegth-din-Sus
89 IX 8 . Sturu.
XII II. Vidra-de-Jos (Guiegti).
90 IX 9 . Fata-Lapugului (Fata-Capregti-
ler). Cuprinde: Ducal, Cul- 113 XII 5 Lunca-Guiegtilor. Cuprinde: 01-
degti, Capregti, Tomgegti. deg% Popegti, Guiegtl, Rasi-
Fatl-Bisericii. Cuprinde : Drulai, gegti, Achimetegti.
91 IX 10 . Deatu-duiestilor. Cuprinde: Cul-
Cantegti, Pantegt1,Ravecegti, 114 XII 6
Puragli, Bricevti, Pagcegli, degti, Haiducegti, Bacegti,
Negegti. Bordegti, Wittiest.
92 IX 1I . Fata-Cristesii. Cuprinde gi Co- 115 XII 7 Vulcaneasa.
tregti, Cerbu. XII HI.
93 IX 12 . Coblegu. Cuprinde gi Culdegti, 116 XII 8 Poieni (Puleni. Suprapietri). Cu-
Jabrei. prinde: Haragh, Susegli, Trl-
94 IX 13 Hodobana. fegti. Bordevti, Bat, Fantanele,
" GArboave.
95 IX 14 rt
Casa-de-Piatra.
96 X 1 Neagra Morcanegti. 117 XIII 1 Ponorel Bendegti. Cuprinde gi Jghiobenl.
97 X 2 Lupaegtl. Cuprinde gi Culdegti, 118 X111 2 Plescuta.
Scafegti, Captegti, Burzegii 119 XIII 3 Bategtl. Cuprinde gi Luputegtl.
98 X 3 Candregti. Cuprinde gi Bembea, 120 XIII 4 Luminegti. Cuprinde gi Haidu-
" cegti, lndolea.
Pupi, Cretu.
99 X 4 ,, Belegtii-de-Jos. Cuprinde gi *u- 121 XIII 5 CAbaugegti.
gegh, Butuci, Chiculegth 122 XIII 6 Plegegti. Cuprinde 0i 8ot:dreg%
100 X 5 . Stanegtl. Cuprinde gi Craegti Dragoegh.
Boa, Totomeiegtl. Burzegti 123 XIII 7 Bogdanegti. Cuprinde gi Ciu-
Di degti, Vamvucii. curegli.
101 X 6 . Petelei. Cuprinde gi Carjegti, 124 XIII 8 Runcu. Cuprinde : Pitcrcegti. Pui-
Lazaregti, Crap', Obargea, letegtl, Bobaregti, Orgegti.
Costegti. 125 XIII 9 Culdegti. Cuprinde gi Burzegti.
102 X 7 ,, Duduieni. Cuprinde gi Pavcegti, 126 XIII 10 Vartanegti.
Todirevtl, Candregti.
127 XIII 11 Dosu-ikdegului Cuprinde : Ur-
103 X 8 . Belegtii-de-Sus. Cuprinde gi degu, Tomogeg% Vesegti.
Chiliegti, Cristegti, Culeg%
128 XIII 12 Ficarevti. Cuprinde gi Hetelevti.

153
www.dacoromanica.ro
 Pentru gruparea cringurilor am adoptat cri- Fata-r.isericii (IX, 10), care cuprind diferite
teriul topografic: Uncle 'cringuri se giisesc pe cringuri. (Fig. 6).
coame lungi de dealuri, cuprinzand un trup 4
de movie bine delimitat. Astfel hotarul intreg Ani accentuat pans acum, legatura stransa
al comunei Bistra se separa in mod natural in intre medial geografic gi asezarile omenesti, a-
sapte grupuri mari, bine distincte: Dealu-Hu- tat in ceea cc priveste pozitia, At §i forma
dricestilor, Dealu-Balestilor, Dealu-1VIuntelui gi tor. Am vazut ca gospodariile au gasit o mai
Dealu-Gardelui, separate de Wilk Bistricioara, prielnica asezare pe suprafata platoului, decat in
Valea-Mare gi valea Dobrii; Varsii-Mici i Vat.- vane Inguste cu luncile recluse la o fasie de
separati de valea Petresii, care cuprin- abia cativa zeci de metri, expusa inundatillor.
de hotarul de ,,peste apa" Ariesului, in lunca Tot pe inaltimi (la deal") ii mana i nevoile
caruia este situat Centrul". (Fig. 5). Aceste economioe, nutretele fiind greu de transportat,
cringuri mari cuprind nenumarate cringuri mici in vale. Consurnarea fanului pe inaltimi mai
de cate 2-3 case, cu diferite numiri, dupe fa- are avantajul ca scuteste pe locuitori de a trans-
miliile ce le alcatuesc, pe care oamenii le cu- porta gunoiul necesar fttnatelor i culturilor pe
prind sub un singur nume general. In aoest inaltimi, fapt deosebit de important pentru
caz nu am intrat in amanunt meationand nu- regiunea noastrd sariteacioasa. Vaile-n'au con -
mai numirea generals, de pilda Dealu-Balesti- stituit astfel decal cai de .patrundere in niunte
lor, Dealu-Hudricestilor, etc., cu atat mai mutt cai ce au dus spre padurile bogato ale regi-
ca pazitia eringurilor mid nu este definitive, unii yi pe alocuri -uncle luncile permiteau
ele fiind in continua crestere. Dar dace in cu- prima vatra. In toata regiunea nu intalnim
prinsul acestor cringuri mari se desprind unele decat doua -nuclee mai mari asezate in lunca
cu toponimie distinct& si pozitie izolata, dar tot Ariesului: Campeni gi Bistra, dar gi la acestea
pe spinarea aceluiasi deal, not an me,ntionat Centrul" nu reprezinta.- decat un procent redus
in lista grupul la care ele se cuprind, aceasta din totalul populatiei comunelor respective
pentru a avea o cat mai completa toponimie (31,60/o la Campeni care este central economic
cat si pentru a le putea folosi la studiul evo- al regiunii Intregi si 200/0 la Bistra). (Fig. 7).
lutiei cringului. In afara de acestea, mid nuclee in vale- se mai
Dar aceasta configuratie a terenului atat de gasesc doar la Albac (Gura-Albacului) (Fig. 8),
distinct limitata cum este cant' Bistrei Arada (Gura-Arttrii) (Fig. 9), Sacatura (Gura
nu se gaseste deck sporadic in restul ..satelor Negrii) sL Avram-Iancu (Fig. 10). In ceea oe
Si atunci s'a avut in vedere in gruparea for priveste celelalte sate abia cate o cash' izolata
gravitarea sau apropierea mai mullet- cringuri mai strajue din and in cand singuratatea
spre until din ele, care a fost luat ca repre- vailor.
zentant al grupului, fie ca detinea un trup mai Rana" aid vedem vieata omeneasca conditio-
mare de movie, fie ca 'in caz de egalitate nata do iactorii cosmici. Dar °audit-file cosmice
avea o pozitie centrals. Astfel cringul Bodesti credem ca nu explicit in deajuns formarea crin-
(IV. 2), la care am grupat noua cringuri in- gurilor, care sunt determinate in structura for
vecinate, reprezinta o pozitie centralk deli ca si de factorul demografic., Proprietatea din ju-
numar de locuitori abia le intrece pe celelalte rul gospodariei primului ocupant a constituit
cu pozitii independente. In cazul and unul din vatra cringului. Acesta s'a -tot largit in masura
grupuri detinea majoritatea ca intindere si pc?- in care, i-a permis natura fizica si Fvolutia
, pulatie, a fost luat acesta ca reprezenfant al. cringurilor vecine. Descendentii prime]. familii
grupului, cum de pilda este Dealu-Frumos ccrnstitue astazi populatia cringului.
(IV, 1)- cu cateva cringuri mid. Tat un nearn o fost aici. Q fost mai multi
In afara de aceasta situatie, mai intalnim frati gi s'o' impartit (proprietatea). Aicea nu-s
cazul unor numiri topice luate ca reprezentante strinatali, nime, numa tat de-ai nostri" 8). Ai-
ale mai multor cringuri cu diferite numiri, prin cea nu sunt straini. Sunt tot familii inrudite
faptul ca acele cringuri se gasesc pe acea parte in -tot hotarul nostru (cam 120 jug.)'. Nime nu
de teren. De pilda Fata-Lapusului (IX. 9) sau -tie cand or fi venit. Din mosi stramosi tot

* 8) Costesti-Albac, (V. 7), Ivan Die, 74 ani.

154
www.dacoromanica.ro
aici se gliu" 9), ne spune un -fiu al Sogoiegtilor, familie; 2. .Hume de pored& sau ciufah1 gi
cring cu vase gospodarii. Aici o fost vase case, 3. Numiri legate de elemente geografice.
acum s'a tnmultit. Dintr'a familie s'o facut 1. Nume de familii: Toina /Tomitei); Avram
cinci cagi. Aicea mai demult n'o fast 'cagi, o fost
(Avramegti); Culda (Culdegti); Brici (Bricesti);
cativa vatragi batrani. Pe aici o font tat paduri,
Neag (Negegti); Pantea (Pantesti).
nutna putin o fost lume faina. Lume friguroaga, 2. Porecla si ciufala: Gondea (Gondegti);
loc tare, pietros, lucru mult gi spor put-in" 10).,
Drolea (Drolegti); Deamantat (Desmantati): Pa-
In. cring-ul, Bin din oomuna Vidra (XII. 8) trahaita (Patiablitegti); Vamvue (Vamvucegti);
un informator ne identifica un vechi vatrag", Chirila (Chirilegti); Flocos (Flocogi); Bah (Bu-
familia Guia (Goia), care statea jos in 'valea begti); Jabra_. (Jabrei); Dm-lau (Drulai); Canta
Ariegului in Lunea-Guiegtilor (XII. 5) avand (Cantegti); Raveca (Ravecegti); Pura (Puragti);
proprietatea pang in Suprapietri. Duca (Ducal.); Capra (Capregti).; Tomga (Tom-
Guia Todor o trait pe vremea mogului gi gegti).
locu 6sta tot o fost al lui, gi Dealu Corbului 3. Numiri legate de elemente geografice 12).
gi tot Baii. Aici ii zice la Guiegti. Ala stran- valea Steului (Steil); valea Galbana (Galbana);
gea dares cu crestelie pe bat. Av-ea slujitori, Poiana. (Ponita); Coblegu; Cerbu (munte); Fata-
jurat. El nu era nemeg. -0 avut un ginere Pop Lapugului; Sturu (munte); Hodobana; Casa de
gi aeurn. o ramas Pop" 11). Piatra; Fata Cristesii; Dealu-Bajului.
Astazi Goiegtii se intalnesc peste tot pe va- Majoritate deci aunt numirile acordate ca
lea Ariegului-Mic _yank sus in Avram-Iancu. porecla sau ciufala, ca flocos, capra, etc., sau
Vidra-de-Jos se mai numeste gi Guiegti. cu o semnificartie asernanatoare, care s'a pas-
Aceasta descendents se poate vedea gi din trat in limba noastra fora sa mai fie folosite
toponimia cringurilor: Bodegti dela familiile Bo- sau in-telese, gi care pot pure interesante pro-
dea care il alcatuese; Trifegti dela Trif, Mati- bleme pentru filologi. Astfel prin vamvue se
gegti dela Mateg, g. a. m. d. Firegte di nu tre- intelege un om intreg in minte, jar desmin-
bue sit conchidem ca, merabrii aceluiagi cring tat", contrariu113).
se casatoresc intre rude, ci ca fetele puteau fi Numele de porecla sau ciufala intrebuintat
aduse din. alte parti, dar fora sa primeasca in toponimia cringului apare uneori, cu mai
zestre -pamant. Dar fiindca aceeagi familie in- mare frecverrta, alaturi de eel topic, de pilda
multindu-se gi ramificandu-se nu mai putea fi Giurgiu% (Capu-Dealului), (VI. 10), sau alaturi
identifieata ugor dupa numele de familie, a de'unele nume de familie, de pilda. Carchnegti
intervenit porecla sau ciufala". Astfel exami- (Pagcesti) (VII. 4), Carcan fiind porecla,. Pagca
nand toponimia cringurilor din Ariegeni putem numele de familie.
distinge trei categaii de numiri: 1. Nume de
9) Sogoiegti-Sacatura, Toader Sabin, 30 ani.
10) Poieni-Vidra, Pavel Goia, 86 ani (XII 8).
II) Vidra, Poieni-Bai, Goia Gavrila, 76 ani.
1.2) Nume de familii din aceste crfinguril
Steu :.- Bate, Gligor, Lazea, Candea, Belei, Mateg.
Cabana: Vulturar, Avram, Petruse, Bate, Stefanut, Marig, Negrea, Natotea, Stan, Lazea, Mo-
can, Moreau.
POnita: Bate, Neag, Lup, Giurgiu, Pantea, Pagca, Mocan, Stefanut.
Coblegu: Avram, Petruse, Mocan, Culda, Mateg, Pantea, Negrea, Stan, Pagca, Bate, Gligor,
Varciu, Lazea.
Fata Lapugului: Bate, Dobre. Pagca, Pantea, Mateg, Negrea, Belei, Lazea, Marig, Vulturar,
Culda, Neag, Jurj.
Sturu: Purcel, Gligor, Todea, Lazea, Bate, Pagca, Jurj, Dobra,
Hodobana: Petruse, Avram, Negrea, Matei, Plega, Bate, Lazea.
Casa de Piatra: Gligor, Matei, Bate,
Fata Cristesii: Varciu, Bate, Jurj, Pagca, Neag, Gligor, Lazea,
Dealu-Bajului: Lazea, Petruse, Mateg, Belei, Culda, Marig, Gligor, Purcel, Mocan.
13) Arieveni, Todea Ioan, 67 ani, preot-localnic.

www.dacoromanica.ro 155
 Numirile topice sunt scoase din uz de in-
data ce cringul s'a marit §i se afirma deei ca
vieata socials. Astfel pe locul numit 21aiu se
gasesc patru cringuri mici: Buzai, Bortarlti,
Tolce§ti qi Plerlti (VIII. 2). Plain incepe sa fie
indicat sub numele de Buzai. Uneori numele
nici nu infra in functiune. Gado (VII. 4)
este pe locul numit Scaune, fare a purta a-
ceasta numire.
Factorul clemografic contribue §i la evolutia
cringurilor. Natalitatea la aceasta populatie de
munte a fost, mai ales in tree,nt, foarte ridi-
cata, inat in decurs de cateva generatii crin-
gurile au devenit neincapatoare. Natalitatea a
avut bine inteles repercusiuni §i in domeniul
vietii economice. Oamenii s'o inmultit mult,
locul s'o impartit §i o ramas pe nimic: casa
cu un pie de gradini-ta, un strat de ceapa. Sunt
multi care nu samana decat anepa ci. picioci"
(cartoft)14). Aicea' nu-s locurile stranse la oa-
rneni, unu-i aici, altu dincolo. Aici n'o fost
bine impartite locurile, tat mu§caturi de locuri.
Ieste cate unu carer are de cate o litre 15) aici
si de alta in alis parte, alege care are ate u.n
loc mai mare" 16).
Prin inmultirea populatiei §i faramitarea
proprietatii, oamenii au fost siliti sa gaseasca
not terenuri pentru wzari. Acestea nu se pu-
teau gasi deck la munte unde prin taierea
de paduri se obtinea la inceput o poiana, in
care se stabilea o familie, mai intai tempo-
rar, sub forma de maietoare", iar mai tarziu,
dupe un timp oarecare devenea o locuinta per-
manents. Astfel maietorile care sunt la inceput
simple poieni create prin defri§area padurilor,
dupa un timp oarecare devin cringuri cu po-
pulatie stabile, ramtmand sa se gaseasca alte
locuri pentru maietori. (Fig. 11, 12). Bine in-
teles ca aceasta posthilitate este acum la li-
mita din cauza altitudinei reduse a Muntilor
Apuseni, care aunt in intregirne cuceriti de
vieata umana. (Fig. 13, 14). Ca dovada ca ma-
ietoarea a fost totdeauna leaganul cringurilor,
putem cita faptul ca in uncle cringuri mai re-
14) Arada, Nicola Aurel, 45 ani.
15) Masura de 15 kg. Intr'un jugar se samana 6-7 litre de gran sau secara.
16) Cartage, Badau Todor, 82 ani.
17) Costesti-Albac, Ivan Ilie, 74 ani.
18) Costevi-Ro§e§ti, comuna Albac, Nicula Niculae, 77 ani.
19) Stanevi-Neagra, Tolomei Avram, 30 ani.
20) Idem.
156 www.dacoromanica.ro
cente cum aunt Poienile Vidrei gospo-
daria cu anexele ei (casa, curs, poiata, camara)
se numelte- si astfizi maietoare". Problema
spatiului este atat de vitals incat a ajuns sa
se creeze cringuri in condi-pile eele mai ne-
prielnice victii omene§ti. Litre aceste conditii
nefavorabile trebue asnintit in primul rand lipsa
apei din muza regiunii calcaroase care
trebue cantata adeseori la distarrte de 2-3 ore,
§i solul pietros, care pentru a putea fi intre-
buintat ca fanat sau aratura, trebue curatit in
fiecare an strangandu-se grohoturi" (gramezi
de pietri) de marirni impresionante, atingand
ehiar inaltimea unei case. (Fig. 15).
Acest proces se poate desprinde §i din in-
formatiile culese din cringurile formate mai
recent Mai de mult numa o ease era. Tata,
fie iertat, o facut-o in padure, o pus casa pa
buciumi (trunchi, de brad): Sunt ci. 100 de ani
de and s'o taiat padurile. Numa de ativa ani
s'a facut aiestea (6 case). Mutaturi o lost pe
aici. Pamantu 1-o avut mosu jos in Stiulet.
(VII. 5) Aici o avut numa mutatura. Vara' sta-
tea aici. Tama sa ducea dinjos" 17). In Ro§e§ti,
and cram mie erau 6 case. Acum sunt 15" 18).
Motu ne spunea ca mai demult, cand era co-
pil, la Biserica o fost numa vre-o 2 case. La
Stane§ti o fost una. 0 taiat padurea ca sa
face loc de casa" 19).
Imediat langa gospodarie se infiripeaza ci.
puling agricultura- Acolo-i case, acolea-i s'a-
manatura" 20).
Un informator . din Costeati-Albac, Simion
Pa§ca in varsta de 84 ani, ne spune ca pe tim-
pul and era copil, pe Varfurile Ticalaia ci
Poiene (1233 m.) din hotarul comunei Albac,
erau paduri seculare cu ateva poieni deschise
in marginea padurilor de pe fa-ta muntelui,
dosul" fiind acoperit de padure oarba. In a-
ceste poieni nu locuiau deck zece familii izo-
late fiecare in ate o poiana. Astazi dupa cca.
capte decenii, din cele 10 familii vatrave avem
in cringul Costecti 124 gospodarii. Aceasta se
datorecte prolificitatii Moti lor, aproape fiecare
familie -avand 8-10 copii.
 TAB. III POPULATIA

'
Suprafata in
La Recensamantul*) din

jugare
'- Comuna ' 15 Observatii
P 1869 1880 1890 1900 1910 1930 1941
60SP L00011011 G. L, G. L. G. I L. G. L. G. I L. G. L. ,P,

I Campeni 2259 2200 2431 1 255 609 2956 643 3228 772 3620 5.621

II Certege 134' 1269 1243 12 289 121 247 1307 283 1436 7.463

III Bistra 3718 3582 3618 3755 908 4116 931 4501 1047 5044 21.745

VI Sacatura 1716 1795 . 1841 1845 418 1967 415 1968 431 2270 4.648

V Albac -- 4588 -- 5166 -- I 5312 -- 5801 1274 6513 620 309' 653 3528 18.896 Indus's, Arada

Face parte integrant din comuna Albac 3461 781 4138

VI Arada 676
Inclus. parte din
Gar daries s
VII Scaripara 4632 -- 5153 -- 52751 -- 562711.339 5271 1005 5252 732 4126 31.847 Aries
A eni

Face parte integrant din comuna Scaripara 557 301.7

VIII Garda-de-Sus
Face parte integranta din comuna Scaripara 357 2021 378 2352
IX Arie§eni
Inclus. parte din
Garda de- Sus gi
X Neagra -- 2542 -- 2733 -- 2541 -- 279; 672 3053 580 29:, 430 2188 15.128 ieseni

XI Avram-Iancu 7- 2684 275 26291 3112 725 3609 771 3881 813 4111 17.644

XII Ponorel -- 1574 -- 165 167 1771 386 1872 359 197. 411 2230 4.389

XIII Vidra 2592 2489 - 2517 I 2655 590 2674 564 270 567 2906 6 8081

Total . . I 27645 28797 29081 31183 7210 34249 17 168 36382 855 41016 134.189 77.226 Hi.

*) Pentru anii 1860, 1880, 1890, 1900 §1 1910, precum §i Suprafata dupa vol. 42 al Rec. maghiar din 1910; pentru anul
-.1 1930 din vol. IX al Rec. Pop., iar pentru 1941 Indicatorul Statistic 1941.

www.dacoromanica.ro
 Pentru a urmari inaintarca spre inaltimi, ne
poem scrvi si de rezultatele recensamintelor.
Din tabloid alaturat constatam o simtitoare cres-
tere a populatiei spre munte hotarele comu-
nelor Albac si Searisoara , nevoite stt se
pare din aceasta cauza, in mai multe co-
mune. Aceasta cre*tere ajunge la limits tntre
anii 1910-1930, ell toate pierderile razhoiului
tii colonizarile de dupa 1920 21 . itoare ea o pagina de istorie. Toata miscarea
Cu bate ea cringul este de multe on izolat
de eel vecin printr'o panto, vale sau padure,
totusi locuitorii lui nu due o vicata izolata de-a
celorlalti. Nevoile care ii fac sa se intalneasca
sunt in primul rand de ordin economic. Lo-
cuitorii cringurilor apropiate se ajuta reciproc
In muncile campului, se intalnesc in vale la
moara si sus la munte cu vitele sau la padure.
A doua categoric de necesitati sunt de natura
spirituala. Nevoia de a comunica Intre ei se
manifesta prin sezatori (claci"), jocuri, cantece
din tulnie si fluier, a caror melodii redue dis-
tantele si apropie sufletele. Intre cringurile mai
departate intalnirea se face la biscrica. Fig. 16,
17 . Alte ncvoi care imping pe oameni sa-si
mai paraseasca uneori cringurile sunt de ordin
administrativ legate de primarie 5i *coals. Din
aceasta cauza primaria este totdcattna asezata
in vale, valea fiind singura artera cu pozitie
oarecum centrala in tot spatial care formeaza
o comuna administrativa. Cat prive*te sande-
cringuri din care este Formats in general co-
mune administrativa din plasa Campeni s'ar
putea spune cu limitele naturale nu eonstituesc
hotare mire de. Cringurile se ramifica pe
culmi, coboara pe pantele domoale, se imprastie
de-a-lungul vailor, uneori farii sa stiff rand in-
ceteazat un sat si and incepe altul. (Fig. 18,
19 . Astfel suprafata totalat a celor 13 sate este
susceptibila de numeroase modificari. Un cring
poate trece u*or dela un sat in altul, si de an
si trecut in decursul timpului dupa cum gra-
vitau interesele administrative.
Dupa 1920, vechea comuna Albac se separil
in doua, alcatuind doua comune: Albac si Arada.
1 [otarul se traseaza in mod arbitrar urmand
vaile Fericetului si Teiului. Drept critcriu de
separare au fost cele doua biscrici, una din
Gura-Albacului, care strangea odata cu tome
vaile si toate cringurile ureate pe culmi, *i
21) Cf. P. Rdmneantu, Capitalul am din Muntii Apuseni. Buletinul Eugenic *i Bio-Politic, Cluj,
1938, vol. IX, Nr. 9-10, 11-12 9i 1939, vol. X, Nr. 1 2, 3-4.
158
www.dacoromanica.ro
cealalta din Gura-Arazii, locul de confluenta
a celor doua sal: Arada si Albac, spre care
coboara toti muntii. Matisesti, Triferi, Giurgiut,
0a*a, Preluca, uria*a populare a muntelui, cu
Fericetul in fats leaganul si sbuciumul hti
Floria. Pe Dealul Fericetului, din easa lui florin
n'a mai t amits nicio urma, numai pamantul,
vesnicul patmant.lumea" care se deschide gra-
revolutionara prinde g-raiu acolo. Parca vezi a-
cele spinari marl de munte, cu sutele de gos-
podarii, adapostite langa padurea si pasunea
inaltimilor, gravitand spre Fericet ca spre o
mantuire. i deasupra, puternica si infioratoa-
rea Biharie, ca un gand mereu indreptat spre
isbandat. Dealul Fericetului sau al Ferecetului
numirea variaza derivand dela ferice"
(feriga , nu dela fericire. fiindca Intel) .,fume"
de piatra, inteo lume" rece si ra" (rea),
untie vantul Bihariei pustie*te orice truda, nu
poate fi vorba de fericire dealul acesta cu
perspectiva lui alit de aproape de Dumnezeta,
se continua cu Dealul Costestilor, vatra celui
mai mare cring din comuna Albac 677 locui-
tori). lntre acesta si FeTiectul din comuna Arada
nu este nicio limita naturala, acela*i platott pe
care se circula neintrerupt. Oamenii coboara
pe ambeie spinari, alit sprc Gura-Arazii cat *i
spre Gura-Albacului. Nici n'ai putea sa le sta-
bilesti irevocabil apartinenta. Din el alte ai
si alte dealuri, due mai departe si oamenii le.
tree dupa cum li-c mai usor *i le cer inte-
resele.
Dar aceasta separare administrativa data este
foarte comoda din punctul de vedere al pro-
prietatii individuate care in general este
identica cu cringul nu poate rezolva pro-
blcma proprietatii composesoriale, indiviza si
imprariata in nenumarate bucati printre pro-
prictatea individuala faramitata si ea. Astfel
suprafata vechei comune Albac, s'a separat nu-
mai in mod formal in douii parti egale. In
realitate ettnoseatorii hotarului spun ca Arada
este mai mare, unde de fapt se gasere cea
mai mare parte a proprietatii urbariale a ve-
chei comune Albac. Astfel locuitorii comunei
Albac folosesc pamantul for composesorial in
hotarul si impreuna cu locuitorii comunei Arada.
Aceste separari arbitrare nc prezinta si tale
anomalii. Cringul Buseri (V. 10) apartinand
administrativ comunei Albac, se gaseste dincolo
de apa Fericetului, care a fast decretata ea
hotar intre comunele Albac 1i Arada. Proprie-
tatea for fiind insa toemai in vale, nu pot fi
desprinsi de comuna Albac.
Ace leasi probleme se pun tii pentru celelalte
comune separate. Din vechea comuna Neagra
se desprinde toata partea numita Neagra-de-
Sus, din care cringurile Galbana, Dealu-Bajului
si .5teu tree la comuna Arieseni (Lripusu , iar
Iarba-Rea formeaza impreunii cu loath partea
numita Garda-de-Sus, deslipita in 1932 dela
comuna Scrtrisoara, noua comuna cu acelasi
nume 22).
In aceste cazuri suprafetele satelor sunt date
numai relativ. Suprafetele desprinse neputand
fi apreciate s'a aplicat drept criteriu procenta-
jul locuitorilor desprinsi. Astfel suprafetele sa-
telor modificate dupe intocmirea cadastrului nu
mai pot reprezenta date reale, intru cat chiar
data s'ar lua ca baza registrul cadastral, a-
cesta priveste numai proprietatea individuals,
iar cea composesoriala si a Statului, numai glo-
bal. Situatia este si mai neclarrt data se adauga
faptul ca la 1918, in timpul revolutiei, au ars
Coate registrele cadastrale, facandu-se ulterior o
eopie, care nu s'a mai tinut la curent cu mo-
dificarile intenenite in proprietatea indk iduala.
Prezentarea pe care am facut-o cringurilor
din Muntii Apuseni ar putea da impresia ea
locuitorii ei traiesc intr'o oarecare izolare. A-
ceasta izolare este numai relativa si priveste
mai mull cringurile ea parti componente ale
intregului care este comuna. Notiunea de sat"
nici nu exists. Pentru intreg se foloseste ter-
menul de comuna", ceea ce inseamna grupare
administrative, iar partea este cringur nu
satur. Notiunca de ..sat" se intalneste dour la
centrul Bistrei, nucleul din lunca Ariesului,
vatra unor vechi familii, intre care familia
Bistroi, a dal si numele comunci 23). Cei de
22) Mon. Of. 252, p. 6350
23) Bistra, Balsa Florian, 47 ani. Cf. pi
romine, Sibiu, 1892, p. 54.
www.dacoromanica.ro
pe dealurile Bistrei vin in sat". Dar Bistra din
extremitatea estica a acestei regiuni, prezinta
uncle aspecte care o apropie mai mult de for-
mele satelor invecinate: Lup,a, Salciva, etc.
Nieitiri in celelalte sate din plasa Campeni
nu Sc mai face aceasta distinetie. Pentru cei
cc Thoboara, de pilda, in Gura-Albacului, nu-
deal din vale nu este sat, ei numai locuitorii
sunt Valeni" sau locul este La-Biserica". ceea
ce ne dit toemai notiunca centrului: valea ca
artera de circulatie si biserica centrul spiritual,
pestc care s'a suprapus mai tarziu centrul ad-
ministTativ. Nu se poate spune insa tit unul
din cringuri este centrul tuturor celor din sat.
Centrals nu este decat valea artera de cir-
culatie pentru carute dar mai ales dealul
si muntele pe care Motii it strabat mai bucu-
ros decat drumul din vale, atat cu calul de
capastru, cat si cu piciorul. Astfel masivul este
mereu striibatut in toate directiile. Pe valea ce-
lor doua Ariese se poate ajunge dela Albac la
Balcesti-Calata-Huedin-Cluj, dela Scarisoara la
basinul Beiusului, dela Vidra la Baia-de-Cris-
Ilalmagiu si dela Campeni la Abrud-Alba-Iulia
sau Campia Transilvaniei. Aceste drumuri sunt
ca niste porti de iesire din cetatea de piatra a
Motilor, in care aurul s'a pastrat numai in le-
gentla Muntelui Gaina, iar lemnul s'a sours pc
apele Ariesului, porti care atrag din ce in ce
mai putin lacomia struinilor.
Referitor la popularea inaltimilor din Mun-
tii Apuseni, putem distinge doua faze: una de
tinerete a vietii umane, caracterizata prin inain-
tarea sere inaltimi, proces in care masivul a-
junge la o populatie maxima pentru posibili-
tatile pe care le poate oferi. Acest proces este
astazi aproape incheiat. Dinamismul demogra-
fic neputand fi oprit, iar drumul in sus fiind
inchis urmeaza a doua faze cantl populatia este
nevoita sa paraseasea muntele si sa gascasea in
alts parte resurse de existents.
LUCIA APOLZAN
1. Puacariu, Date istorice privitoare la familiile nobile
159
 t

'X.

4.

r.

14.
tv

as

c .

Fig. 2. Coste0, un cring din comuna Albac, la inaltime de 1200 m.

www.dacoromanica.ro
 A

c ,

.1 :,, ,

LA

., r -
. 4

A
LI

t 0,-S
.4.!!

*
'1 .2

;
CA
OLF
4:11
thi
4 1 .. tt*
..,4"7.111

. -
.
.,
. .
.1'4
,. ,44,,
4

(,.., '-',. pidr,..1_, 5,1 ; -

, .1 .
iv . '..... F # 1,1 -

te . /44; rt bteeiLg r.

Fig. 3. Cringul Trite Oi din comuna Arada.

www.dacoromanica.ro
 JJ

INA

4--

cA
7. 't

grakir
r

pi

e.
ar

r..P "o ;
r,
1

_.

Fig. 4. In interiorul cringului Dura§ti (conruna Bistra).

www.dacoromanica.ro
 -0. ;.
at r..73

t I I -t ._ ...
'41
w
'
4 tlf A
n
11
4 =kr
-1*
e
. 1,3I

r-r
13.1r-::4114. Val /(1-
1: -14n4 e
=a
7C
rY
or III.
',,41 ,
Fig. 7. Vedere prinoramIcd asupra Camped' lor.

www.dacoromanica.ro
 " T,-4?
Of,mit:%.

r.
"
-7417:

Fig.' 5. Centrul comunei Bistra, situat in lunca Ariesului. In NA

cringurile Dealu-Balestilor (stanga) Dealu-Muntelui si Dealu-Gardelui.

LI

u.

<al
o
I I ir'"

' 1

-
. .4 .r1 .1111111

... e.,

..
.
' s
,C11

,
. 0 c.

Fig. 6. ArIeseni Centru si paste din fats Bisericii.

www.dacoromanica.ro
 11,
r,

p.
I

eo "-
411;'' ,

T.
.
. Ye 4
411

ti

=r-
.
118"..1

o
-.
,- S

.,
iii

= ,.
113 1 °

sr,

. .

--Fr

tor a
"-=%.
15"' `' Ell '
- ;at a a _ _ - ../44.1.11.-TXao WEI&

Fig.www.dacoromanica.ro
8. Gura-Albacului, centrul comunei Albac.
 °N,
y Ar

..!,'"Lr
c .°

12

.14 6'
-
,
A

.
°

!
1::12s
e'

. 'a

c
m-12
z
LI°
o "

idr 4,,oR it
. *r. "

Fig. 9. Gura-Arazii, centrul comunel Arada. In NA crIngului Nicole0.

www.dacoromanica.ro
 1 .5

et.

11
-

Fig. 10. Centrul comunei Avram-lancu.

www.dacoromanica.ro
a

. ,

. r

'If
a
..._ ;1,V. .

Fig. 11. 0 parte din Galbans-Arieseni cring asezat sub Biharia.

#t L
444.

'7/

,
4 (41

E.

ZA ;.7

r o
£

www.dacoromanica.ro
Fig. 12. Pe Valea Ariesului Mare intre Garda-de-Sus si Arieseni. Gospodarie stability intr'o poiana.
 a.,"
Aor

" 4 3

P'At
, .7. 1N1'

r
e

n
r.

_r - n LI r tat, ...:.t41.11A'St., ls

Fig. 13. 0 parte din hotarul comunei Arada, cu cringul Patruqeti.

. -11Z
° . i
° "." 9 ,
'

.
www.dacoromanica.ro
Fig. 14. Giurgiut Arada.
 .7-1,47V,--1.,

r.
4:4,1
"P.
tO. 4 91.
At,
4,4

I
.11

1. p
'

Fig. 15. Loc pietros In Costesti-Albac.

c
Fig. 15. Loc pietros In Costesti-Albac.

www.dacoromanica.ro
A, fl
 51,

4 a

goo

-,tt- 1 -
7.4

r
:
,__411'
A *
,,.

fa
1r t
'. PI'

4 .

www.dacoromanica.ro
Fig. 16. I.Az egti Scaripara
 /'

7 =r

"-..1
4
.!'r.'er.,":.'.,'' :
«rst,
1 tl
, °:"4:?14.i'l.v "- .
1:.,,..."4f-4..:: 7 ,...,,..,A. I .

4,,,,y- -,0 e; ,
F .... Ara. " 1.
t
a ..,
V I
4,
.
.
...t. it,..::14 -;s: :'..-;4.ft
, .
rm : . -. v.-,
4 C 144. : . I ''
'.*,'''' '`'-,7..,- .' ',.' , "-. "` ":*°' -:
* ,.
, . I e -
ett y.
A

www.dacoromanica.ro
Fig. 17. Dricu-Certegii cu biserica gr. catolica.
If' _
- - /.: t; v.; x.
i,-
.o
1 ..
s.
4 r ...1?`
q
a p -
..3"
eSs r .
V
Melt,' .. A
'1--`-'4 " (''. ,,,. 0,. rt.!

?
s' ft
- '4; 4N
- ..,-..
'
:-1f
1
..)z-,,,,t, :rtiii:_,
r'.
.4 . ".. , r-041
1,%,--:,- r? ,
7
. F
,-
...
FAO

4... ... , 4 . v
,1.., ,,, .,
., i- . ......- 1.,,,,
-...,:::
..-

c` .!-.,; -,v :;",

r 7

=
, . r-S-1,.4!_--,L.
.
110, -
,
_
,
'
1, Lk_ 44.-
-,, .
1-

a ,.. ,... .

4' , riz.
... n I'z ' '40 ,,;'
,. ,
r'' ..: 4.,,,r1,740.;:i.,A .1111. :Oa Lt
..:-,:!te!,; C.,-%!:,.%_;"... 2, 6..-7
Fig. 18. Valea Arieplui.Mic, una din cele mai populate val. (Comuna Avram-lancu). In zare cringul Plaiu.

www.dacoromanica.ro
 ) .

4.

o Lt

741Lfi.so .4.114,1

Fig. 19. Leaginul Mop muntele si valea nestArsite ca pamantul. In zare faclia de our sumbru a Muntelui Mina (1488 m).
(Vedere panoramica asupra comunelor Neagra si Avram-lancu).

www.dacoromanica.ro
 C

11 t, Etiet*,44.
/Uri

41%"0
oge

ler

I t

Fig. 26 Intre Arieseru si larba Rea (comma Garda -de -Suss, peste teu la altitudine de 1400 m, sub Biharia, la locul numit Colnicele Barzarilor
pe Dealul CAndettilor.

-1

Fig. 27. JneapAn, brad ti fag printre afinisuri, merisoare si &agar pe Fig. 28. Biserica ort. din Garda-de-Sus.
Colnicele Barzarilor (corn. Arieseni).

www.dacoromanica.ro
 , -

re 1 . Et

EZIF r. .1

,ii-fi...r:i.,k i p , 1 . ,,r_ -j k :
61 %, 17;:,.- - : ". . .- -"*.:,,--
.-. - , .
,- i ......0,,w Y-
,;., .11
- or-
_
.
t--- _
:'. -,.._ :..7.-i,
gr:.: -i,...,,.
-r" Mr ; l'rn,....4t1: Ai-. ' '-',`,._ ,
3

Fig. 20. Casa lui Nicolae Petre din cringul Dupd-Plese (corn. Albac), cu Fig. 21. Cimitirul din Vidra-de-Jos (corn. Vidra)
o vechime de peste 200 ani.

r -1, 1
edr1.1 )e,4*-.,.,.

Air
°

I, I srl,
;
JO! _ _ 4-32_
Fig. 22. Casa noun din Poienile Vidrei. Fig. 23. Cimitirul din 545tisesti-Arada.

14.

ft
.; ,
1.1. 1 .z.4;r... 1*
4:?00111..

Fig. 24. Casa din teu-Arieseni. Fig. 25. Pe Dealu-Balestilor (corn. Bistra).
www.dacoromanica.ro
 COMPOSESORATELE DE FO$TI IOBAGI
DIN TARA OLTULUI')
- SISTEMUL JURIDIC CONSUETUDINAR NEGENEALOGIC -
Composesoratele de padure §i pa§une din cestor institutii in raport cu a altor tipuri. Vom
Tara Oltului sunt unitriti sociale asemanatoare limita, insrt, aceasta incursiune numai la atilt.
ob§tiilor de mo§neni sau raze§i din Vechiul cat va fi necesar lamuririi problemei noastre.
Regat. Cercetand origina a 81 de composesorate,
Juridic privite, ele sunt institutii de drept riispandite in tinutul Frtgara§ului, am constatat,
privet, care s'au creiat din nevoia de a folosi ca perioadele in care i§i afla genesa oricare din
in devalma§ie un patrimoniu ce apartinea mai tipurile existente in aceasta regiune, pot fi re-
multor indivizi (composesori). duse la patru.
Sunt realitiiti sociale cu existenta aparte; nu Prima coincide cu intervalul in care du-
se identifica §i nici nu se pierd in sat sau in catele AmIaqului §i Fagara§ului erau stapanite
comunii. Un composesorat poate grupa in in- de Domnii Tarii Romane§d. De atunci, ffin-
teriorul sau numai o parte sau pe toti locui- teaza cele mai vechi devalma§ii cu o ori-
torii unui sat, dupe cum, iara§i, poate accepta, gina §i structure identica cu a ob§tiilor de mo§-
in deviilmil§ia sa, locuitori apartinand satelor neni de pe versantul sudic al muntilor FAgara§.
vecine. A doua (1462-1766) este perioada ca-
De aceea desfiintarea unei astfel de unitate derii Tarii Oltului sub stapanirea maghiara §i,
are mai mult o importantrt economics, cleat apoi, sub cea austriaca, cand s'au confirmat
una socials, asupra satului de domiciliu. de catre principii §i principesele Ardealului
Pentru reglementarea relatiilor dintre indi- drepturile de stapanire asupra vechilor proprietati
vizi qi comunitate, pentru organizarea multora avute de unii boeri" romani. Ea se terming prin
din aceste unitati sociale, s'au utilizat ni§te sis- infiintarea Regimentului I Roman de Granita
teme juridice, in constructia carora, gasim di- (1766). Din aceste trei secole, dateaza compo-
verse practici ale locului. sesoratele de tip boeresc, care s'au organizat
In lipsa unor legi scrise, la inceput, iar mai pe baza unui regim juridic genealogic. Deaceia
tarziu, in lupta cu legile, aceste cutume au acestor composesorate li se mai spune 0 fa-
devenit regule de drept, solutionand diferendele milli (avem cu totii drept la obagi §i mai
ivite in cadrul grupului, impunand o anumita putini la familie". Inf. Z. Bacila, Ucea).
structure composesoratelor, niiscandu-se astfel A treia perioada (1766-1851) corespunde
un adevarat drept consuetudinar al regiunii. intervalului delimitat de infiintarea §i desfiinta-
Insemnat pentru sociologic, e faptul, ca a- rea Reg. 1 graniceresc. In decursul ei, s'au
cest obiceiu al prunintului a izvorit din vointa structurat composesorate de tip graniceresc §i o
unei colectivitati, care nu a acceptat, ca legiui- parte din composesoratele confesionale (cele u-
torul sa-i stabileasca principiile, pe temeiul ca- nite, care sunt in fond tot granicere0i).
rora, sa se facii posibila trairea in comun a Ultima (1848-1900) incepe cu anul su-
membrilor ei. Apoi, existenta aoestui obiceiu primarii iobagiei si dureaza toata vremea cat
o descoperim numai la o anumita clash' socials, s'au executat fuer/161e de segregare §i carte
care a consimtit sit inlocttiasca, cu un sistem funduara. Dupii CUM vom vedea, prin operatia
original, vechiul regim genealogic utilizat pane segregarii s'au putut creia composesorate de
atunci, pentru repartitia drepturilor coproprie- fo§ti iobagi §i unele composesorate mixte (al-
tarilor unui fond, care implicit o forma* de pro- catuite din boeri, fo§ti graniceri §i fo§ti iobagi).
prietate devalmasa. In unit/101e sociale din primele cloud peri-
Pentru a ne explica aparitia obiceiului pa- oade, participarea indivizilor indreptatiti la de-
mintului la composesoratele de fo§ti iobagi din valang§ie se face pe cote parti egale, feli §i
Tara Oltului, va trebui sa infati§arn genesa a- fartare (jurniitati §i pritrirni), sau pe parti ine-
1) Din lucrarea; 0 tipologie a composesoratelor Tarii Oltului", problems incredintata de
Domnul Profesor Traian Herseni in cadrul cercetarilor monografice intreprinse de Inetitutul Social
Roman in aceasta regiutte.

160
www.dacoromanica.ro
gale, luandu-se criteria, in oranduirea partilor,
genealogia, cu membrii legati biologic, constm-
geni, ca unii ce descind dintr'un inaintas co-
mun.
Si in structura composesoratelor din ulti-
mele (loan perioade, gasim un element comun:
acela, ea, pentru exploatarea in devalmasie a
unor fonduri colective, au recurs adeseori la
niste sisterne juridice bazate pe cutumc.
Ne marginim Boar Id fostii iobagi.
Mai toate grupurile de urmasi ai fostilor io-
bagi continua sa se foloseasca de obiceiurile
practicate de ascendentii lor. Aceste obiceiuri
stn: fumul, heiul, familia, locuinta, gospodaria,
numarul casei; apoi, obiceiul, prin care sunt
admisi in devalmasie numai aceia, care au su-
portat o cote parte din totalul unor sarcini
comune; cei care au car si vile; o anumita
confesiune (uniti sau neuniti).
Uneori, s'au dat indreptatiri la parte pe cri-
teriul descendentii in linie masculine; alteori.
s'a atribuit dreptul dupa starea civila a preten-
dentului de parte (celibatarii si vaduvii primeau
o jumatate de drept).
Obiceiurile acestea, produs al vointii acestor
societati, sunt obligatorii pentru toti; nerespec-
tarea lor este sanctionata cu eliminarea indi-
vidului din sanul coleetivitatii, tradusa in taps,
prin radierea lui de pe tabeltd anual al in-
clreptatitilor.
In general privit, si astazi, nu pot beneficia
de acest obiceiu de cat acei, care-si trag ori-
gina dints un fost iobag, sau, data composeso-
ratul e griiniceresc, dintr'un fost griinicier.
Obiceiul a suferit modificari dela un grup
la altul, in ten.dinta realizarii unei forme po-
litic,e, care sa corespunda cat mai bine ne-
voilor timpului. Transformarile nu au urmat
vrco regula geografica, ci, au fost hotar,ite
de adunarea generala a composesorilor. Asa se
explicitca in sate situate uncle la rrisaritul
Tarii Oltului, iar allele la apusul ci, obiceiul
se aseamana perfect, iar in partea centrala, o-
biceiul variaza chiar in sate invecinate.
Obiceiul pamantului a disparut, in mod nor-
mal, prin desfiintarea fondului devalmas si a-
ceasta s'a facet fie printr'o cauzit din afara
(expropriere) fie printrU interventie, tot din
parte,a grupului de composesori, cum ar fi o
intabulare silita, pe cap de familie, a Caret
consecinta imediata este aparitia cotelor parti
egale, urmate apoi de cele inegale.
Cautam inceputul acestui obiceiu.
11
www.dacoromanica.ro
Memoria sociala conserva faptul ea fostii
iobagi luerau la grofi sau la stat, dupa
poartii. Ca sa nu lucreze toti eke trei zile
pe saptamana, ne informeaza d. E. Bocru, f.
prim pretor, Arpasul dc Jos, se asezau eine
cinci -vase insi intr'o carte, caci se lucra dupii
heiuri, avand astfel o singura poarta de iesit
In buditii (ulitit , in spre care niciunuia dintre
iobagi nu-i era iertat, sa-si Fuca fercstrele".
Ferestrele erau orientate entre interiorul curtii,
lipsite astfel de posibilitatea privirii in strada.
Sloboziti din iobagie, dupa 1848, fostii iobagi
nu vor mai avea unde sa padureascii, deoa-
rece ei primeau lemnele pentru foe si con -
structie dela grofi sau dela stat.
Statul rezolva aceasta problema prin segre-
garea piidurilor, defalcandu-li-se si fostilor io-
bagi o portiune din padurea grofului sau a
statului pentru trebuintele lor. In amenaja-
mentele silvice si protocoalele comitetelor, ga-
sim scris ca padurea a fost dobandita prin
rascumpararea dreptului de uzufruct ".
Se crede, si urme pe teren sunt, ca fostilor
iobagi ii s'a atribuit padure proportional cu
heiurile (ciiminurile), pe care se gospodarisera.
Urma deci, ca la folosirea padurii, sa Sc
constitue drepturi indivize, aplicandu-se pro-
portionalitatett intravilanelor. Intr'o carte, se a-
rzaseril, insa, cinci sau vase familii, in alta,
mai putine, meat, ar fi trebuit, sa primeasca
fiecare heist o soarta de lemne si s'o imparia
apoi pe numarul de locatari. Prin vointa lor,
copartasii au suprimat aceasta inegalitate, in-
temeind indreptatirea pe o echitatc sociala: fie-
care fost iobag, care face un foe (un fum), sit
aiba drept egal cu ceilalti si aceasta in orice
vreme.
0 forma pure a obiceiului e greu dc sta-
bilit. II gasim numai in variantc: fum, heiu,
numar de casa, locuinta, gospodaria. Pe Tanga
elementele de diferentiere se pot observa insa
si regale comune tuturor variantclor, care s'ar
crede a fi obiceiul in forma sa primara.
lain regulele care alcatucsc un fond comun
al obiceiului.
a) Orice indreptatire presupune inainte de
orice calitatca de fost iobag sau descendent al lui.
b) Nimeni nu poate define doutt drepturi.
dupa cum nici un descendent de fost iobag,
care si-a construit o casa si face un foe, nu
e indepartat din composesorat.
c) Drepturile nu pot fi instrainate, nici in
total, nici in parte, pentru ea ele nu stint ale
161
Locul ocupat de unitatile socials de foVi lobagi in tipologia composesoratelor Tarii Oltului

Q REGIMUL JURIDIC CARTE

(3-, GENESA UNITATI ORGANIZARE UTILIZAT FUNDUARA
tz
0
I I I
Perioada I Tipul a °We de mo§neni" Fell de mo§ 0 .,

Dreptul intebulat pe
numele titularulut
g.
1462 Fartare de ..al -6'
(..,
MOS Consuetudinar genealogic B4
,sz =
pe cote egale 41 :1.-,
1 fixe (composesorli sunt ,.=
DOTEglia cp
(Cu inegalitate legati biologic) 5' Z.
..... E
Perioada II Tipul boeresc sau familie" in cadrul cetei) a,
)a =
COMPOSESORATE cote parti ,-. o
1462-1766 (grupuri biologice) inegale A
de paduri, de pasune,
de mori, de fierastrae,

naminel, moditicabil enual

Fumul al
a
masini de Imblatit, Tipul graniceresc" Numarul casei o
....
0o

Dreptul neintabulat
Perioada RI Consuetudinar negeneo-
Familia

,
bascule 1766-1851 confesional-unit" Carul §i vitele logic , ..E.
oct o
etc. Sarcini co- E
..0 ...)..
II Tipul comp. L lobagi mune
(composesoril nu sunt
consangeni, dar sunt
-
,, . mixt (f. lobagi Deqlifig§la Heiu1 m
EE
:30

§1 boeri) Grospodaria legati de o class socials,

, comunal Locuinta iobageasca sau gram- S.
a)
^1.
o
Perioada IV Confesiunea ,... 5
confesional- cereasca) Q
ortodox Lime mas- co
1848-1900 culina o

Perioada V Asociatii de padurit si Intabulate

Cote parti (actiuni) Dupa statute
1900-1939 pasunat

I 1

www.dacoromanica.ro
indivizilor de astazi, ele sunt ale ascendentilor,
vor ramane descendentilor, doar dreptul de fo-
losinta este al membrilor, care alcatuesc in pre-
zent composesoratul. Comunitatea depasesteindi-
vizii lututi in parte, avand grija de a-si pastra
unitatea pentru generatille ce vor urma.
d) Cand un composesor moare si nu lasa des-
cendenti (ai calitatii sale, de fost iobag , dreptul
intra in comunitate; virtual, mare,;>te puterea ce-
lorlalte drepturi, materializandu-se, prin sporul
la beneficii acordat composesorilor.
e) Strainii venili in comuna nu pot dobandi
drepturi in composesorat, chiar data s'ar casa-
torii cu fete din sat. Tot asa feciorul localnic,
care se casatoreste cu o fatii din alta parte,
si-si mutil domiciliul, in satin sotiei, isi pierde
dreptul.
f) Veniturile ca si cheltuelile se impart in
mod egal pe toti titularii, iar achitarea regu-
late a taxelor face dovada continuitatii folo-
sirii dreptului.
Expunem separat din ce constrt fiecare din
aceste cutume.
I. Obiceiul fumului.
Prezinta curiozitatea de a-1 intalni in forme
cu asemrmare perfecta la doua extremita %i ale
Tara Oltului, la Sercaita si In Arpasul de Jos.
In restul satelor fagarkene, difera dela o uni-
tate la alta.
Dupa acest ohiceiu, indreptatirea se acorda
acelui cap de familie, care are o casa si M-
c-awe in ea, fricand un foe. Desprinderea unei
familii noui dintr'una veche are drept eonse-
cinta alocarea unui drept in composesorat nou-
lui titular, data si ascendenta sa a avut drept.
Expresiunea fumului, in seas de gospodarie,
casnicie, o intalnim si in unele sate din Mused:
nevoia§i sau instiiriti, tot un fum tin".
Dace barbatul moare si lasa in urma sa
sotie si copii, in timpul minoritatii acestora,
dreptul este folosit de mama lor, apoi. trece
fiului major, care /Imam in casa.
Straini stabiliti in comuna nu pot dobandi
drepturi in composesorat, chiar contraetand o
easatorie cu fete din sat. Composesorul care
pleats din sat pierde dreptul, §1-1 redobandeste
in cazul and ar reveni.
Dreptul e inalienabil si nu se intabulcazrt pe
cap de locuitor.
Nimeni nu poate avea deck un drept.
Cand tin composesor a incercat sa obtina
www.dacoromanica.ro
doua drepturi, interneindu-si indreptatirea pe
doua numere de cask aduand deci o regula
practicata de alte composesorate, i s'a respins
pretentia pe motivul ca la ercaita se folo-
ses,,te pe fum".
Identica este praetiearea obiceittlui In Arpasul
de Jos.
Obiceiul fumului it gasim si In composeso-
ratul Valea Bratletului" din Persani. De altfel,
cu modificari mai man sau mai mici, obiceiul
s'a extins la tate composesoratele iobagesti din
partea de Est a 'Farii Oltului.
La Persani, adunarea indreptatitilor a hota-
rit ca: dreptul se dobandeste pe fumuri §i
cap de familie; nimeni nu poate dobandi drep-
turi deck data isi trage origina dela un in-
dreptalit, cu exceplia acelora, care i§i vor cum-
Ora drepturi dela composesorat, plalind o taxa
fixii de 10.000 lei".
0 alai exceptie la obiceiul fumului, care per-
mite chiar individului sa-si vanda partea, o
intalnim la composesoratul din Rttusor. Aci,
drepturile se acorda pe cap de familie §i casa.
Astfel drepturile sunt legate de casa, cu Coate
ca memoria satului pastreuza numele fumului ea
obiceiu in composesorat. La Ilausor, drepturile
se pot vinde inset numai locuitorilor cornunei tii
numai Cu autorizatia adunarii generale, care
este obligata a cla accasta au toriza tie, in eazu I
and eumparatorul este locuitor al comunei.
Vanzarile nu sum admise decal faeute de in-
divizi in parte, unitatea soeiala nu pate face
un asemcnea contract, dar poate cumpara drep-
turile doritorilor de a le vinde, and Ajar
prioritate (protimisis .
Obiceiul fumului 'a nascut din ncvoia de a
avea lemne de foe.
Oamenii, cunoscandu-si reciproc neNoile, au
adoptat un astfel de sistem de folosinta pe fu-
muri, .eaci toata suflarea trage nacazurile Tarii
i comunci si toti sa aiba drept", spune tot
mos Bacila, din Ucca. Pe baza acestui ratio-
nament, vom gasi unitati sociale de acest gen,
siluit organizate in alt mod, (Jar folosind tot
pe fum, fara stirea judecatorici. La Ucea si
Porumbae, nu se poate utiliza obiceiul fumului,
intruck s'au intabulat partite pe cap de lo-
cuitor si ((tarsi means se practice fumul.
II. Obiceiul dupe care dreptul se atribue pc
numarul casci.
0 alta varianta a obiceitilui pamantului con-
.
163
fern dreptul casei locuite, numarului casei. Daca variante heiu, familie
in casa locuesc doua familii, dintre care una Astfel composesoratul intocmeste o lista pe
este aseendenta, iar alta descendenta, numai curti, luind in discutie ficcare casa si cap de
una are drept la composesorat. familie. Din 245 pretendenti de parte, au fost
Gaud fiul unui indreptatit se casatoreste admisi 203 insi pentru 164 case vechi §i noui,
5i-5i construeste o casa, cu numar apartc, cas- din acestia, 32 au pritnit ate o jumatate de
tiga (kept. In eazuri de vanzare, casa duce u- drept. Punandu-se prohlema capilor de familie
neori cu ea dreptul, altcori dreptul ramane cununaii si necununati, au fixat obiceiul ur-
vanzatorului. Ciudatenia acestut fapt are o ex- mator: sa foloseascii partea intreaga §i egala
plicatie hgitima: eumparatortil s'ar put ca sit toatii lumea, cu exceptia viiduvelor, vaduvilor
nu fie iobag sau granicer , caleandu-se astfcl §i celibatarilor batrani, ciirora li se atribue
obiceiul principal. Aceasttt cutuma se conserla doar o jumatate de parte.
si in comp. f. graniceri din \ ad .
Gasim consemnat acest lucru intr'un proces IV. Obiceiul atribuirii drepturilor pe car §1 vite.
verbal in comp. f. iobagi din Parini: dreptu-
rile se dobandese si se stapanesc de catre pro- Obiceiul nefiind scris, nu e ceva conturat.
prietarii (le case, daca stint descendenti ai fos- Nu rareori, vom intalni cornposesorate, in care
tilor iobagi. Astfel drepturile stint legate de membrii spun ea folosesc dupa obiceiul heiului
case. Totusi %anzarea casei nu atrage dupii sine *i, in realitate, se practiea o alta forma. E si
dobtindirea de drepturi, decal daca cumparii- natural. fiindca oricare din aceste obiceiuri nu
torul e urma§ al fo§tilor iobagi". are alt scop deck consenarea unui patrimoniu
Nimeni nu poate dobandi mai molt de un coleetiN. iar casa, heiul §i gospodttia sunt e-
drew. \ adin a indreptatitului pastreaza dreptul lementele lui.
decedatului, daca ramttne in casa; picrde Composesoratul din Parttu, cu Wale ea a-
prin remaritare. La acest composesorat, drep- firma, ea *i-a grupat membrii dupa numfirul
turile nu se pot vinde sau ceda, nici de membri ce-1 an la cask si eii partea nit se poate vinde,
izolati, nici de catre totalitatea for constituita totusi, intr'un proces verbal gasim scris, ca:
in adunare generals. drepturile s'au folosit egal." pe fumuri si cap
de fanlike, ea nimeni nu poate dobandi drep-
Ill. Obiceiul dupii care Coate regulele gravi- turi, deck Baca -sr trage origina dela unui din
teazii in jurul familiei. indreptatiti, cu exceptia color care i§i vor cum-
piira dreptul dela composesorat, platind o tnxii
Dreptul din (IeNahnasie se naste odata cu odata pentru, totdeauna, Exata la 10.000 lei"2 .
crearea unci noui familii. Dispare prin stin- Child s'a procedat insii, la stabibirea color
gerca ei. In mice vreme, Coate familide vor indreptatiti sa intre in devalmasie, composesorii
melt drepturi indkize egale. Dreptul pare a au declarat cat drepturile se transmit intregi
nu fi begat nici de casa, nici de curie, nici membrilor care au car §i vite si, in jumatate
de him, el apace on de eke on dinteo fa- parte, In cei lipsiti de car si vite, indiferent
milie se desprinde o alta, prin actul casatoriei. de dreptul legal de mostenire".
Nu putem da ea cert, dar stint multe in- S'au oprit asupra acestei regale principals:
dicii, care ne Inc sa eredem, ea drepturile se carul si i t el e, celelalte, plata taxelor, desein-
acorda numai barbatilor. Until din acestea e derea dints un indreptatit, au fost socotite se-
Inuit cony ingator and o fain din comuna se cundare, putand suferi transformari.
casatoreste cu un fecior din aka comuna, isi Se pare ea prestatia a sugerat ideia repar-
pate castiga un drept, platind composesoratului titiei partilor dupa car si vile, Intrucat, la Co-
o sums de 5.000 lei modifieahila antttd" Go- mana. de Sus, un vaduv pretinde, ca §i el a
mann de Sus . folosit partea intrcaga, ca toti vaduvii gi va-
La Comana (le Sus, mule se afirma ea se dmele, care au avut car §1 vite. Acest obi-
foloseste tot pe fum, obiceiul a suferit trans- cciu pe car si vite, spline el, e dinainte de
formari maxi, imprumutand elemente dela able resbel, sand toti acei can au facia prestatie

2) Toate citatele, care nu area sursa sunt luate din procesele verbale, aflatoare in arhiva
composesoratului respectiv.

164
www.dacoromanica.ro
comunahl au avut drept". Vaduscle Iranian,
insa, sa mai indeplineascil conditiunea de a fi
cap de familie.
Ingaduindu-se cumpararea de drepturi dela
composesorat, devalmasia isi va sport numarul
membrilor, in aceasi proportie, se va micsora
partea de folosinta a celorlalli.
V. Obiceiul achitarii taxclor comunc.
La uncle composesorate, cheltuclile sunt atat
de maxi, in raport cu veniturile, incat nu ne
surprinde faptul ca titularul de parte a renun-
tat sa o foloseasca, tic mai contribuind astfel
la sarcinelc comune.
S'a ajuns astfel la obiceiul ca ntunai acela
sa aiba (Inept, -care suporta sarcinele (cola parte
a sa), dovedind cu recepisa de plata taxelor
titlul de composesor.
De si dreptul se bazeaza pc desce.ndenta
dintr'o class sociala anumita, composesorii au
impus ca obiceiu principal, plata taxei.
La organizarea unui composesorat, comisia
judecatoreasca a consemnat Ca: obiceiul prin-
cipal a fost intotdcauna, ca membrii trebue
sa-si achite cotizatia anuala, caci in caz con-
trariu, isi pierd dreptul in composesorat.
Inteun alt protocol, gasim, ca s'a prezentat,
in fata comisiei, o femeie, care a cerut, sa
fie inscrisa in lister indreptiltitilor, pe consi-
dercntul, ca ascendentul ei a fost membru in
composesorat si a platit taxele. Nu a putut
dovedi plata si i s'a dal un termen de 30
de zile pentru a putea face aceasta dos ada.
Alti pretendenti sunt respinsi de composesorii
de fata, pc motivul ca parin%ii for nu achi-
tasera taxele. Pe langti achitarea sarcinclor, tot
din acest text, putem deduce ca partile erau
egale pentru toata lumea si ca titular de pane
putea fi chiar si femeia.
Mai putin riguros pentru achitarea taxelor
gasim acest obiceiu si la alte composesorate,
unde nu mai formeaza insa ,;obiceiul principal".
La composesoratul din Comana de Jos, care
acorda drepturile pe cap de familie, gasim a-
ceasta dispozitiune, care cstc importata dela
unitatile iobagesti care practica obiceiul supor-
tarii sarcinilor comune: Ele (drepturile Sc
pierd, pe deplin drept, prin neplata taxelor gt
sarcinilor limp do cinci ani, si, in tot cazul,
cu ocazia constituirii anualc a listci de in-
dreptatili, nu vor fi trecuti in lista decat acei
ce vor fi justificat plata acestor taxe pana
la zi".
www.dacoromanica.ro
VI. Obiceiul heiului sau al curtilor.
Acest obiceiu, intrebuintand expresia pro-
fesorului meu, d. II. II. Stahl, face din N atra
satului un raboj. Acei, care dctin un cumin de
casa in intrasilan, vor fi indreptatiti, sit intre
in devalmmzia din celclalte trupuri destinate sa
fie folosite in forma de composesorat. Asa ea,
proprietatile din Tatra satului N o r indica pro-
prictarii carom le resin parti in extras ilanul
des camas, cum si marimea acestor parti.
Sase forme se pot intalni.
1. Atunci, cand incliferent de marimea Ca-
minului, in forma unei desalmasii absolute, se
acorda la toti locuitorii satului parti egale in
composesorat.
2. Cand se tine seams de intindcrea cami-
nurilor, si atunci, distribuirca partilor in de-
valmasie se va face in proportia indicata de
N atra satului raboj .
3. Cand lotnrile se deosebese pe term sau
numai printr'o intabulare individuala.
4. 1\u so aleg pc teren pantile si nici nu se
fac foi cadastrale pentru. fiecare lot in parte.
5. Cand schimbarilc din vatra satului nu
implica modificari, in aceiasi proportie, in res-
tul trupurilor.
6. Si dupa constituirea composesoratului con-
tinua a se face in interiorul devalmasici schim-
barile vetrei.
Un singur composesorat pastreaza obiceiul
heiului bile° forma originala: des almasia ab-
soluta, folosinta egala si neaplicarea proportio-
nalitat i catninurilor.
Dupa origina, e un composesorat graniceresc
omogen, Orban gi sotii, din Copaccl. E comunal,
as and membri pe toti locuitorii asezati in sat.
In Tara Oltului, cusantul soli, pe langtt sen-
sul obisnuit, mai are si pc acela de asociati
de mogie sau coproprietari. E logic dcci, ea
toate asociatiile de padurit si pasunat sa aiba
soli in nomenclatura for Ecaterina Oana si
solii, Alexe Socol si sotii etc.). In acestc cazuri,
numele s'a primit dela acel care detinea mai
multe drepturi sau au consimtit composesorii
pentru un titlu oarecarc. Exempla, in cazul
composesoratului Ecaterina Oana si sotii, care
a cumparat proprietatca dela &Inca Cart iso-
retina 1925 , numele este al sotici notarului,
care a intocmit actelc si care detinc si ccle
mai multc actiuni un tip de asociatie
Composesoratele cu obiceiul hegtlui vor pri-
mi numelc locuitorului agezat in capul satului,
165
al earui camin are, la Cartea Funduara, cifra
1 ca numar topografic primal heiu , apoi, ur-
meaza soli; din sat, in ordinea vecinatatii.
Din cauza foilor cadastrulo, facute pe cap de
familie, composesorii organizati pe heiu au pu-
tut sa instruineze partite loruitorilor din alte
sale, luerul ce-1 ingaduie Cartea Funduara pro-
prietarilor, care exploatcaza un fond comun tri-
te° forma de devalnuezie, dar care si-au inta-
bulat drepturile separal. Prin aceasta, compo-
sesoratele do acest tip inmartarse neajunsurile
unitatilor, care au adoptat un sistem juridic
consuetitudinar genealogic.
0 unilate sociala, in care drepturile se poarta
pe curie o formeaza composesoratul de fosti
coloni din Arpa;u1-de-Sus. Drepturile au fost
intabulate forint tii, prin nominalizarca tor, s'a
inlocuit regimul negenealogic prin eel genealo-
logic, cu parti inegale. S'a ajuns astfel la fo-
losirea de catre 380 de gazde a 284 de drep-
tui, jar hotaririle vor fi mate tie catre com-
posesori prin 16.000 de participatiu.ni, reve-
nind fiecarui drept tale 55 de puncte.
Inegalitatea s'a constituit in interiorul unui
drept, care ar putea dcveni cu timpul o ceata.
In feiul acesta s'ar desfiinta insa obiceiul
curtii. Sub autoritatea sistemului consuetudinar
genealogic, individului ii este ingaduit sa-si fo-
loseasca partea ori uncle s'ar stabili, chiar si
in alt sat; partea poate fi vandutil ori cui, in-
cat, curtea nu va mai putea duce dreptul cu
ea, iar calitatea de descendent al fostilor coloni
nu ar fi respectata, nesocotindu-se astfel un e-
lement de baza al obiceitilui.
Aceasta intabulare siluit facuta de catre o-
ficialitate, nu este insa tinuta in seams de Ar-
paseni, care au si gasit modalitatea de a o in-
culca, alergand la practicarea fumului.
Casierul composesoratului fostilor iobagi din
Arpasul-de-Sus spume: ..ln sat, sunt 380 de
gazde cu drept si cu toate ca la Cartea Fun-
duara, se gasesc mai multe drcpturi, not nu fo-
losim deck pe fumuri". Tot el, insa, adauga,
ca atunci, cam! intr'o casa sunt doua fete, drep-
tul ramane la access care se stabileste pe curte
si s'a opus sa clibereze mai mull de un bon
de lemne unui loeuitor, care a pretins doua ti-
dule reN elite pe dreptul solicitantului si pe ale
socrului sau. (Inf. Pampa Gh., 53 ani, Arpa-
sul-de-Sus).
Tot in partea de apus a '[arii Oltului, la
Steza Carti;oara, constatam un desacord intre
ty.,,ezamantul facut pc baza legii si intre obiceiul
166
www.dacoromanica.ro
care ar fi trebuit, in acest caz, sa faca legea.
Informatorul nostril, d. V. Grovu, brigadier, 54
ani, ne comunica: Dupa Cartea Funduara, nu
surrtem egali. Avem insa o declaratie dela mo-
§ii no§tri, sa se foloseasca pe parti egale, pe
deseendenti de fosti coloni. Grofului Teleki i-au
trebuit fel de fel de meseriasi: masari, olari,
cones (fierari), si Vau asezat aci, cumparand
pamant dela oameni. Acestia nu au drept, in
afara de cativa, care au cumparat. Cand se
taie un parchet, se da drept si la cei ce nu
au drept, daca se trag din folti coloni. Fata
vasatorita cu tin strain daca se stabileste pe
curtea ci, vine la drept, incat dreptul se con-
fera celui ce ramane in curte, indiferent daca
c baiat sau fata".
Dupii cate vedem, adeseori, nu se respectil
legea si se practica, pe ascuns, un obiceitt al
locului, pentru ca aceia care au organizat corn-
posesoratele n'au tinut totdeauna seama de
uzul stravechiu. Asa ca indivizii vor reclama
dreptul dupa cum le vor conveni mai bine: unii,
cerand aplicarea unui sistem juridic, dupa care
dreptul este divizibil si instrainabil; altii, in-
vocand uzul din stramosi.
In orice caz, am remarcat, ea, la consti-
tuirea composesoratelor din partea de Vest a
Tarn Oltului, comisiile, de eels mai multe ori,
n'au satisfacut cererea adresata de compose-
soH, ca sit fie arzati dupa obiceiul locului.
Exists -un mare desacord in ceeace s'a stabilit
pe tale judecatoreasca si ceeace practica oa-
menii. Deacea mai toate unitatile sunt chemate
la lege. In partea de Est a Tarii Oltului, obi-
ceiul a fost insa recunoscut, drepturile nu s'au
intabulat nominal, trick, in interiorul acestor
devalmasii exista o perfecta armonie.
Tot anormala se prezinta starea de lucruri la
composesoratul de fosti coloni si boeri din Corbi.
Obiceiul e construit aci atat din elementele
fumului cat si ale curtilor, deoarece cand se
fac doua focuri pe acelas heiu se acorda si al
doilea drept. Presedintele composesoratului din
Corbi, N. Barsan, de 38 ani, se plange si el
de mantra grabit luata, de a se intabula no-
minal drepturile folosite in composesorat. Du-
pa noua legiuire, spune el, drepturile- se pot
vinde la stfaini: Dar am luat o hotarire sa le
cumpere composesoratul sau sa nu poata fi
vandute fare autorizarea adunarii composeso-
rilor. Facem tot dupa obiceiul vechi, nu dupa
legea noua: cinci insi. pe un. drept".
VII. Recunoa§terea dreptului pe criteriul for-
marii unui cumin gospodArese.
In uncle comPosesorate, se recunosc ca pro-
prietari, toti acei, cari isi formeaza un cumin
gospodarese. Obiceiul acesta l'am gash con-
semnat intr'o cerere a fostilor coloni din Sco-
rei, adresata judecatorului de ocol din Arpas.
Tati urmasii de fosti coloni, parte barba-
teas* care se caslitoresc in comuna si isi for-
meaza tin cumin gospodArese, intra de fapt in
familia fostilor coloni, composesori de padure,
cu o parte egalA cu orisicare si foloseste aceasta
parte atata timp cat este in vista si locueste
in comuna; iar partea femeiasert si cei ce se
departeazA de comuna, nu au niciun drept in
padurea composesoralA, nici ei, st nici sa vanda
partea in straini. In acest fel si conform uzului,
care in decurs de atatia ani a devenit pentru
noi lege, am continuat a folosi padurea ramasa
din stramosi, compunfind, in fiecare an, ta-
bloul celor indreptatiti, in adunare general&
anuala, fard ca sa se fi ivit intro noi, pans
in prezent vreun conflict".
Am redat acest text pentru c5 asa trebuia
ca sa dea forma juridic& unitatilor sociale de
fosti iobagi. Ar fi fost putinii galeevire cand
era cooptat in devalmit;ie un nou membru, dar
se evita perpetua incurcatura produsa de Car-
tea Funduarti §i sistemul genealogic. Obiceiul
in forma de mai sus satisface trei marl dezi-
derate ale lumii fostilor iobagi.
Dreptul nouei familii se recunoaste pe
criteriul nevoii de a avea lemne.
Nu se acorda dreptul femcilor si nici
stritinilor cumpitratori de parti.
Dreptul e viager si se atribue localnicilor.
VIII. Obiceiul locuintei.
Toate composesoratele cu un regim negenea-
logic au elaborat o norms prin care acei ce-si
muta domiciliul in alt sat, pierd dreptul in-
globat in devrilmAsie, putand s51-1 redobandeascrt
la revenire. Cu toate acestea uncle compose-
Borate s'au oprit asupra locuintei, socotind-o
mai importanta deck toate celelalte si, in con -
secinta, au ales-o ca obiceiu principal.
3) Inf. Victor Grovu, brigadier, Oprea C5rtisoara.
4) Expresiile: subsemnatul composesorat" gi se roaga la composesorat", dovedesc, prima, o
indepedenta e3dstencA a delvalmasiei; gi, a dotia, recunoasterea acestei comunitati, de catre indivizii,
care o alcatuesc.
www.dacoromanica.ro
Tata cum se tic obiceiul in Oprea Carti-
soara: ,,Tali, care se trag din fostii coloni si
stint asezati in sat, purtand chcltuelilc, cc cad
asupra tuturor, vor beneficia, in mod egal, de
venitul averii composesoratului. Acei, care se
departeaza de comuna §i se stabilcsc in alt loc,
pe timpul absentei, nu primesc drept. Dreptul
Sc recunoaste la inapoierea acelui plecat"3
La Oprea Cartisoara, primesc drept si fe-
meile; daca se stabilesc pe vatra parinteasca.
Asa ca la prima vedere, s'ar crede ea obi-
ceiul principal ar fi N atra parinteasca. .,To-
tu;i, ;i un strain, fara sa se aseze pc o
vatra purtatoare de drept, isi. poate primi parte,
daca se roaga la composesorat si daca locu-
ie§te neintrerupt 10 ani in sat" 4 .
In composesoratul fostilor coloni din Oprea
Cartipara, -avem un drept, care a lost divizat
in dourt, in urma decesului titularului, figurand
pe tabelul anual de indreptatiti dotul jumatati
de drept. (Vezi tabelul dcla sfarsit, undo nu-
marul composesorilor e de 230, pentru 229
parti).
S'ar face o eroare, daca s'ar crede, ca drep-
tul a fost impartit. E o divizare teinporara,
consecinta neintelegerii dintre mama si fiu,
farce sa fie cat de putin o incercare de a se
introduce un nou element in organizarca a-
cestor unitati. Dovada ca dupa moartca mamci
sale, feciorul aduna cele doua jumatati de fo-
losinta.
Daca obiceiul domiciliului sau locuintei este
uncori ingradit dc obiceiul curtilor si fumului
si el se impunc, adcseori, sa fie utilizat in u-
nitati organizale dupa alto criterii.
In satul Strcza Cartisoara, uncle, in mod si-
gur, se practica obiceiul curtii, gasim sl aceasta
regula: Daca cineva, care nu are drept, lo-
cuieste 15 ani in sat, prime;te o folosinta in
padurea composesoratului". Nu trebue sa se
pun& problema daca s'a obtinut un drept real
sau numai folosinta lui, fiindca, in general,
membrii unor astfcl de unitati, conduce dupa
un regim consuetudinar negenealogic, nu au
decal uzufructul unci parti dintr'un patrimoniu
colectiv.
In centrul Tarii Oltului, ni se indica locuinta,
ca obiceiu al pamantului doar in satul Recea.
167
Noi nu avern statute, spurn: presedintele com-
posesoratului Piscul Alb; ne conducem dupa
obiceiul pamantului, care s'a fixat in a,3a fcl,
ca mice parchet exploatat sit se imparts, in
mod egal, pe soarte. La pasunat, suntem dea-
valma doug sate. Fete le nu se inzestreazit, fie-
care cetittean are un vot pe locuinta, deli, la
inceput, numai eel casatorit in casa parinteasca
avca drept In padure. Totusi, si nelocalnicilor
li s'au dat drept, daca achitau 500 lei si se
stabileau in sat"5 ,
Nu trebue iarasi sa se creada ca dreptul a,
Post acordat in schimbul sumei de mai sus.
caci oricat s'ar fi platit, nu i se ingadue no-
ului composesor sa participe In manifestarile
unitatii socials, daca nu domiciliaza in sat.
Orice elemente s'ar utiliza tot necesitatea
creaza obiceiul si daca aceasta este schimbata
sau desfiintata se modifica sau se de,sfiinteaza
si obiceiul.
IX. Un element secundar al obiceiului:
con fesiunea.
Singura deosebire cc se poate face intre
composesoratele confesionale neunite §i grupul
iobagesc, din care fac parte, o constitue faptul
ca in organizarea si repartiiia drepturilor s'a a-
vut in vedere si confesiunea locuitorilor din sat.
Tara exceptie, urmeaza deci sa gasim com-
posesorate ortodoxe numai in sate formate din
fo§tii iobagi, iar, composesorate unite, in satele
ett o populatie granicereasca. In satele mixte,
avand o parte din populatie descendenta din
graniceri, iar o aka parte, de origine ioba-
geasca, vom intalni, de cele mai multe ori, tale
un composesorat din fiecare categoric. In satul
lIarseni, de pilda avem un composesorat al
unitatilor Runcu) si altul al neunitilor (Plactu .
Prima caracteristica a acestor unitati sociale
a Post deci, omogenitatea membrilor: uniti sau
neuniji.
In al doilea rand, aceste composesorate se
conduc dui-A obiceiul pamantului, intemeind
indreptatirile pc curti sau pe numeral casei
cat si pc o anumita confesiune.
Interesant la acest tip de unitali e faptul,
ca-si cauta o forma rigida sprijinindu-si or-
ganizarea pc curte (obicciu principal) si obiine
o omogcnitatc a indivizilor componenti pe un
obiceiu secundar, confesitinea.
5) Inf. d. Traian Raceanu, 36 ani, director scolar, Vaida-Recea.
168
www.dacoromanica.ro
Cele doua obiceiuri n'au putut insa coexista
multi vreme. Au intrat repede in conflict: iar
confcsiunea, fiind obiceiu secundar, a trebuit,
sit cedeze in fata obiceiului principal. Conflic-
tul se pare ca s'a produs sand s'a pus pro-
blema easatoriei contractatil de catre fata unui
oltean unit si de un fecior neunit; o familie
noun care se va stabili pe want parinteascii
a fetei. Copiii rezultati din aceasta casatorie,
vor fi ortodoxi, urmand conditin tatalui tor,
dar isi vor reclama dreptul ce le revine pe
baza curtii, obiceiu principal, meat unitatea isi
a pierde aspectul omogen.
Dintr'o ancheta intreprinsa prin membrii
composesoratului ortodox de fostii iobagi din
Ludisor, rezulta, ea, in aceasta unitate socials,
se gasese grupate 55 familii, dar cum dreptul
se transmite pe carte, nu toti membrii sunt
ortodoxi. (Inf. Pr. I. Stroia, 40 ani, Ludisor).
In administratia acestui tip de unitati, bi-
serica isi pastreaza autoritatea, preotul mai tot-
deauna presedintele composesoratului, dupa cum
este si primarul in composesoratele comunale,
iar economia for se varsa in cutia bisericii.
X. Transferarea dreptultd in linie masculine.
Omogenitatea din unitatile sociale alcatuite
din fosti iobagi s'ar fi putut 'Astra, daca nu
s'ar fi inzestrat sl fetele cu drepturi.
.Dupe cum am explicat, sand am expus corn-
posesoratele confesionale, prin casatorie, feme-
ile pot aduce pe curtea iobageascii un strain
sau chiar un localnic dar de origina granice-
reasca sau boiereasca, calcandu -sc astfel ohi-
cciul de baza, care cere ca dreptul sa fie re-
cunoscut numai descendentilor de fosti iobagi.
Totusi, unii erezi ai iobagilor, ca sa preying a-
mesteeul membrilor din unitatile tor, au oprit
inzestrarea fetelor cu drepturile din devalmasie,
stabilind obiceiul dupa care numai barbatii ur-
ma§i ai fostilor iobagi sa fie indreptatiti la fo-
losinta. S'a constatat ca terenul poate fi un bun
indicator al originelor iobfigesti, graniceresti si
boeresti a locuitorilor unui sat. Asa ca terenul
va indeplini oficiul acesta de raboj in orice
vreme pentru dovedirea originci fostilor iobagi
pe de o parte si a fostilor boicri pe de alts
parte. In composesoratele Toanghela iobageasca
si Toanghela boereasca" din Grid intalnim a-
cest critcriu de atribuire a drepturilor.
 r4'i It , 771
I Composesoraiele cu regim consuefudinar negenealogic.
° i= 4 . _=
... ..--

Satul de domiciliu
.3
1.4
CD
A. Clasa Numele hotarului
devalma§
Situat In comuna
Suprafata
(ha )
g
ta
,..
...
-.4 .4
r..
Obiceiul
principal
Observatii I
z =4 ''. = =
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Arpa§ul-de-Jos 13 f. lob. + boeri Podgoria- Floroaia A rpa§ul-de-Jos 350,79 241 241 241 fumul neintab. C. F.
2 Arpa§ul-de-Sus 14 f. iobagi Plavaia Arpa§ul-de-Sus 427,60 284 284 16.000 curtea intabulat C. F.
3 Berivoii Mici 39 f. lob. -1- boeri Plea§a Lisa 210,00 170 170 170 familia
4 Breaza 32 f. iobagi Coltul Brezei Breaza 704,00 204 204 204 curtea obic. recunosc
Comana-de-Jos
5 64 f. iob. + boeri Dabi§ul Comana-de-Sus 397,91 288 288 288 familia plata taxelor
Comana-de-Sus
6 67 f. lob. + boeri Chiciora Comana-de-Sus 201,00 230 176 203 car §i vite 1/2 drept
Corbi
7 17 f. lob. boeri Corbu Corbi 183,58 92 92 92 fumul obic. nerec.
Cuciulata
8 65 f. iobagi Brani§te Cuciulata 762,78 312 312 312 fumul
9 Harseni 46 f. iob. (neuniti) Plaetu Copacel 86,44 70 70 70 curtea ortodox
10 Hurez 41 f. iobagi 104,00 108 108 108
11 Ludi§or 29 f. iob. (neuniti) V-lea Carpiniplui Breaza 17,96 55 55 55 curtea confesional
12 Lup§a 66 f. iobagi Harhamel Lup§a 217,27 55 55 55 fumul
13 Oprea-Cartipara 12 1. loba'gri Coasta Laitii Oprea-Cartivara 534,96 230 229 229 heiul locuinta
14 PRrAu 58 f. iobagi Osoiul 185,15 290 290 290 car §i vite fumul
15 Per§ani 62 f. iobagi V-lea Bradetului Per§ani 1538,00 210 210 210 fumul dr. se cumpara
16 Porumbacu-de-Sus 6 f. iobagi Barcaciu Porumbacu-de-Sus 781,93 curtea
17
18
Sambata-de-Jos
Sarata
19 Scorei
24 1. iobagi
8 f. iobagi
9 f. iobagi
Motu
.;t
Francele
Dragu§

Scorei
20,82
654,00
326,60
219
157
109
219
109
219
fumul
curtea
151 263,760 gosp. camin
dr. inegale

dr. intabulat
20 Streza-Caqi§oara 11 f. iobagi Seaca Streza Carti§oara 551,40 156 160 160 curtea
21 Ucea-de-Jos 15 f. lob. .-1- boeri Corabia Ucea-de-Sus 150,00 100 100 drepturi fixe 100 parti
22 Ucea-de-Jos 15 - f. iob. -1- boeri Corbu§or 72 Ucea-de-Jos 1 201,13 157 157 157 de v almage urn,
23 Ucea-de-Sus 16 f. iob. + boeri Piscul Coltului Ucea 607,00 234 234 234
24 Vaida Recea 37 f. lob. ± boeri Piscul Alb Vaida Recea 221,08 157 157 157 locuinta
25 Vi§tea-de-Sus 19 f. lob. + boeri Vi§tea' Vi§tea-de-Sus 491,15 231 84 84 drepturilneg. obicei nerec.
26 Voevodenil Mici 26 f. iobagi Motu Dragu§ 19,82 59 59 59 curtea obicei nerec.
hi
Z 84
0
f,

0
a : faALL8:55:550§A§.3.13A:M§Al§
www.dacoromanica.ro
0
 Pamantul este devalmas si folosit de des-
ctulenti a sapte familii boeresti, 124 insi pe
24 jugare, spune d. Eroftei Boeru, presedintcle
composesoratului Piscul Comorilor din Grid.
In Toanghela boereasca, se foloseste dupa o-
bieciul pamantului. Feciorul care se casatoreste
infra in drept, Icicle nu mostenesc partea fa-
miliei, care dispare din lipsa de barbati. Dace
sotul indreptatit moarc, vaduva foloseste cat
traeste". Intrebat, daca se pot urmari boerii
din sat, a raspuns: Cam d'aia o tinem; cei
care au fete, zice s'o impartim odata, dar nu
se poate imparti, cei cu fete fiind in mino-
ritate.
i in accste unitati sociale, dreptul nu poate
fi folosit decat de acela care locuieste in sat.
Ciao -1i schimba domiciliul, pierde dreptul, re-
capatandu-1 in inapoicre. Dreptul nu se poate
vindc. S'au ivit hurt cazuri cand a fost instrai-
nat, dar cumparatorii au fost impiedicati de a
participa la folosinta.
In general, toate unitatile sociale de fosti
iobagi au adoptat aceasta restrictiune cu pri-
vire la transferarea dreptului, dar nicaieri mai
mult ca aici, nu gasim aceasta norma intarita
ca obiceiu principal. Asa de pilda, la fostii io-
bagi din Arpas, ne informeazil d. Gh. Lupu
Dobrin, drepturilc sunt egale si se atribue pe
curte, in linie barbateasca, feciorilor care ies
din localnici", totusi mostenese sl fetele drep-
tul, caul n'au un Prate care sa ramana pe
curte.
Sistemul juridic consuctudinar negenealogic.
Dupa regimul juridic treat de acest obiceiu
al pamantului, bunurile apartin comunitatii,
alcatuind un patrimoniu obstesc, conferindu-se
fiecitrui membru al devahniisiei doar un drept
de viagera folosinta, un drept de participare
la sarcinile sl beneficiile anuale.
Proprietatea apartine composesoratului. El a-
tribue un drept, in orice vremc, indreptatitului,
chiar data n'a uzat de el pinta atunci. E deajuns
sa i se recunoasca cuiva acest drept si el in-
cept, sa foloseasca imediat.
Detin drepluri toti indivizii ,cari alcatuesc
composcsoratul, dar numai totalitatea lor, deval-
masia, dispunc de activul sl pasivul patrimo-
niului.
Composesoratul traeste pe deasupra indivi-
170
www.dacoromanica.ro
zilor, ii depaseste, conferindu-le doar un drept
de uzufruct.
In ceace priveste marimea drepturilor, a-
ceasta ramane nematerializata, este insa in
functiune, in cazul unei materializari, de su-
prafala fondului si de numarul membrilor din
interiorul comunitatii.
Obiceiul, care sta in baza acestui regim ju-
ridic negenealogic, nefiind ceva scris si stabil,
a suferit modificari, dupa timp si lac, dupa ne-
voile ivite, creind numeroase variante.
Unde'a fost bine conservat,.obioeiul si corn
posesoratele au pastrat o structura rigida. Ea
se recunoaste in composesoratele, care au in-
teles, sa -§i sacrifice indivizii, care ii periclitau
existenta. Acei, ce nu se integrau armonic in
societate, au fost eliminali, iar dreptul for a in-
trat in comunitate, sporind participarea Ia be-
neficii a celorlati.
Sanctiunea radierii dreptului, cu prilejul al-
catuirii tabelei anuale de indreptatiti, s'a a-
plicat tuturor acelora, care s'au sustras dela o-
bligatiile comune: neplata taxelor de paza pa-
durii, refuz de prestatie pentru refacerea dru-
murilor sau pentru diferite lucrari menite sa
aduca o crestere a valorii patrimoniului co-
mun.
Tot sub severitatea acestui obiceiu, dreptul se
stinge data purtatorul lui isi mute domiciliul
in alts comuna (obiceiul locuintei), realocandu-
i-se in cazul revenirii in sat. Intelegem, deci, ca
dreptul se atribue, nu pe tale de succesiune,
uzucapiune sau contactuala, ci, pe calitatea de
descendent al unui fost iobag integral intr'un
grup social. Pe temeiul acestei calitati se con-
fers dreptul, pe lipsa ei, se respinge, recunom-
terea de composesor a pretendentului de parte,
nu pe alte criterii.
In uncle composesorate, cu o structure bine
consolidata, nici chiar totalitatea indivizilor
componenti nu poate sa instraineze un drept,
despartindu-1 astfel de calitatea ce-1 insoteste,
in sensul cooptarii unui strain in sanul co-
munitatii.
La alte tipuri de composesorate, s'a dat titu-
larului dreptul de a vinde partea, ins& aceasta
operatic sa fie fauna in favoarea obstei (pro-
timisis). Alte ori, §i-a permis comunitatea sa
facii vanzari in numele composesorilor sal. Cu
timpul s'a dat individului libertatea sa-si van-
cla dreptul oricui, la inceput, cu consinrtamantul
TIPOLOGIA COMPOSESODATELOR
TARII OLTULUI

EM Slitem penealegir
VENIA Sis lem aegenealogit

Eggi Ambele sisteme

17-1 Inexatent
-- Weer ;Nee SAir

oi.4,0ol

\,0 \ rakwoN,,,
\., v01)...11..
1 t.
....0,11.1 N.
, e' 0 Ported (3 Arpasutde. las, 0:0o ;metro-Mk ®ShAstreM
()Sodeol-de10, eArpotikeloSat 69Voirodeml.frion 0:011,ffez
Orri@ae.
®Ifiodra
&PM-Ma
@Venetia-01M
0Seoeiol-de -Sur @Ureade-Jos elisa ®Sair ion' eroderita Venetia-de .Sus
()Rocoyifo eUrea.do.Sus @Or'dry vadaRecea ®Berium ®Curiulahe
()Ayr'', (3Corbi 0ludmor OBeram7-/fril @frratim ©PAM°
(DPorombaculde.Jos(30steecee1os @Palma (p)BeneMI-Nan ®Serceia @Comana-deJos
(3Porumbattb41.$403Yisteodo-Sos
Vireo
®Breeza 0@Raemr
fefirds @tad eComatle4e Sus
@Oiler 0 it/Cd @Ohaba Lupsa
®Scoreiu ®Orayes Wall ®Detani ® /tem
efarto eSambita-of-Jos @Ned's faMitten/ ® Grid
00preafirmoara OSimbstade Sw ®Telechi.Pecea OCepice/ aoPer4ani
ViretaCkNoaro (31/mle ®Beclean @sekc @Sit/ea-Vette

prealabil al adunarii codevalmasilor, mai tar-
ziu, flira sa indeplineasca vreo conditie atat
vanzatorul cat si cu.mparAtorul. S'a ajuns, in
uncle cazuri, la scindarea dreptului, acordan-
du-se viiduvelor o junfatate parte, ca §i fiului
major, ce isi intemeiazA un nou &Amin.
In concluzie, composesoratele din Tara 01-
tului, se prezinta ca unitati sociale indepen-
dente, constiente de existenta lor, au o vointa
mai mull de cat orice, un scop: sa transmita
patrimoniul intreg generatiilor ce vor urma, iar
rcgiinul juridic consuetudinar negencalogic, in-
tre altele, duce la realizarea acestui scop.
VASILE V. CARAMELEA

171
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE

MUZEUL SATULUI VAZUT DE ROMANI')

Muzeul satului este destinat sa fie \ azut si
cerectat permanent de public. Indata dupa rea-
lizare, fara o publieitate deosebita si fara di-
fuzarea sistematica a interesului pe care el il
poatc prezenla pcntru vizitatori, Muzeul si-a
facut singur loc larg in curiozitatca publica.
Numeroase persoane, de toate varstele si de
toate categoriile sociale, au venit sa-1 cerceteze.
Astfcl in condica destinata consemnarii volun-
tare a impresiunilor pc can Muzeul le trczeste
in sufletul vizitatorilor, gasim, pentru o singura
zi 14 Martie 1937 un numar de 762
insemnari diferite. Se intelege ca numarul vi-
zitatorilor pentru aceeasi zi a fost cu mult mai
mare.
Intercsul pc care Muzeul satului it are pen-
tru public si gandurile variate pe cari contactul
pe aceasta cale cu civilizatia satelor le trezeste
in sufletele vizitatorilor, se oglindcsc in scur-
tele insemnari scrise, prin cari cei mai multi
au linut sa-si exprime aceste impresii.
Dacu realizarea acestui muzeu era. indrepta-
tita pcntru pastrarca si evidentierea civiliza-
tiei taranesti autentice, aceasta se poate dovedi
in chipul eel mai stralucit prin lectura acestor
insemnari ale vizitatorilor Romani si streini cari
au frecut prin Muzeu.
Dcla satenii si scolarii veniti in Capitala
Tarii cu diferite prilejuri surprinsi sa ga-
seasca aici catma exemplare dintre indeparta-
tele asezari romanesti de prettttindeni pana
In oamenii de afaceri, reprezentantii politiei si
savantii tttturor neamurilor veniti pc melea-
gurile noastre din ccle mai indepartate colturi
ale pamantultti, toti i7i manifcsta, in aceste
insemnari scrise, admiralia profunda pentru mi-
nunata infatisare a acestor asczari romanesti
si bucuria de a fi mut prilejul sit le vada.
Intr'un fel sau altul, aceste insemnari consem-
neaza expresiunea tuturor gandurilor cari au
determinat realizarea acestei lucrari si toate
aspectelc scopului pentru care .ea a fost des-
tinata.
Ca sil imederam cat de multiple sum. mo-
tivele pentru care aceasta lucrare este apre-
ciata de vizitatori, vom reproduce uncle dintre
ccle mai caracteristice insemnari, incepand cu
invocarea unui tanar basarabean, care capita
astazi un accent de gravy mustrare.
Satul!
Mandria trecutului si nadejdea plina de in-
credere in viitorul nostru!
Niciodata nu vom putea creea ceeace a creat
el, nu-i putem da ceeace ne-a dat si rte da
el!!!" 2).
Vom trece apoi la exclamarea unui om din-
tr'un alt colt indepartat de tara:
Sublima idee a satului National!" 3)
InteadeNar, pentru Romani gamut scntimen-
telor si ideilor, trezite cu prilcjul acestor vi-
zite, este foarte complexa.
a) Pentru cei mai multi bucuria, ineantarea
si uimirea stint stari sufletesti dominante, dea-
ceea foarte adeseori insemnarile for se prezinta
ca simple strigate scurte:
Traiasca M. S. Regele impreuna cu toa-
ta tara Romaneasca"4
Am vizitat! Sa traiasca M. S. Regele"5 .
Traiasca M. S. Regele, Traiasca Roma-
nia Mare!" 6).
Ce frurnottsa-i tam noastra! Sanatate
Regelui si Tarii!" 7
Cu multi placere!"8)
Am vizitat cu bucurie!" 9)

1) Din lucrarea despre Muzeul Satului", dam aci un capitol. 2) Cemeniuc; Edineti-Hotin,
1. VIII. 1937. (mustrare acoperita ulterior prin eroismul ostasilor nostri). 3) I, VIAdescu : Dragotesti-
Mehedinti, 6 lunie 1937. 4) Indescifrabil. 5) N. Gr. Ciuhu: Telesti-Corj, 17 Aprilie 1937 6) Radu
Frantescu: Strambeni-Teleorman, 12 Apr. 1937. 7) Strajera Jvonne Siposu 16. X. 1937. 8, C, Mocanu:
14 Martie 1937. 9) Russ Petre si sotia: 26 Febr, 1937.

172
www.dacoromanica.ro
 - Vizitttrl aceasta expozitie, mi-a facut neNoilor si obligatiilor vietii lui prezentc, pe

-- Vizitat de mine Fruntas Florea Dumi-

o deosebita impresie!" 10
Am ramas incantat de cele vazute!" 11
tru, locuitor din corn. Draganesti, jud. Baia-
Moldova, gasind aici ceva ce mi-a bucurat 1-
nima §i mi-am impficat sufletul" 12
..Delegat at Caminului Cultural ..Destep-
tarea" din corn. Caprioara, am vazut Muzeul
-
satului si ma simt foarte ferieit"13 .
Am avut o satisfactic nemarginita vizi-
- Am ramas
tand un colt din sublima Romanic!" 14 .
meal" 15 .
eu sufletul plin de tara
Cea dintai simple imagine vizuala a Muzeu-
lui incanta, provoaca placere, multumire si sa-
tisfactie deosebita, sentimente cari invaluie in
sufletul tuturor constiinta ca se afla in fata
unui element care reprezinta -Ora milenara ne-
alterata si autentica a taranilor Romani, pe
care Fundatia Rcgala a dorit si a incercat s'o
scoata la iveala...
b) In gospodariile din regiunea natala, Ro-
manii regasesc locurile, amintirile si adtmca du-
iosie a vremurilor de copilarie:
- A izitand Muzeul Satului mi-am adus
aminte de casa prtrinteasca, uncle m"am nascut
alte melcaguri...
c Canduri mai inalte i,i fac be insa in su-
fletul vizitatorilor, ale caror insemnari lannt-
rese rostul muzeului:
Am izitat casa tatratneasca din Fagaras
si mi-a &matt mult asezarca veche roma-
-
neasca" 21 .
Poporul romanesc are comori si cari co-
mori trebuese pastrate cu sfintenic" 22 .
,.Si de-alungul vremurilor cele Nazute vor
fi o piedieli in calea uitarii" 23 .
- .,Pastrezi lucrurile stramosesti, ceeace in-
seamnti ca esti cu sufletul la cei cari ne-au
faurit Tara" 24).
Romania Marc s'a facut cu jertfa a
800.000 de Romani si ea attire trebuc pastrata
cu sfintenic" 25 .
- Admirati arta populara palm cc este in
floare. Sub puternica influcnta a artelor ora-
senesti ea se va distruge, va dispare satul, ori-
ginea si vigoarea natiunii. \u vom mai mea-o
cleat pe la Muzee. Deasemenea ineurajati for-
marea muzeelor ca sa fie amintiri si docu-
mente despre treculul nostru istoric si natio-
nal" 26).

- Intrand in aceasta casa mi se usureata

si am crescut de mic eopil!" 16 .
sufletul, pentru ea imi reamintesc ca am trait
Nluzeul apare astfel ea o datorie de reett-
nostinta fats de inaintasii cu ale caror jertfe
s'au aparat drepturile noastre asupra acestor pa-

-
Me mai frumoase zilc din viata mea" 17
,.Ca fagartisan, neest colt natalal meu
m'a facia sa retraiesc clipe sfinte si de recu-
. manturi stramosesti, ea un permanent prilcj de
legere" 18).
O clipti de improspatare a anilor de co-
pilarie in caminul parintesc. Ce placut ma simt
in casa trtraneasca a Dragusului!" 19).
,.Rcvedem cu nespusa bucurie casa fru-
moasa romaneascii in fel ell aceca in care au
crescut parintii nostri" 20).
Pc aceasta tale omul este transpus direct in
cadrul parnantului si leaganului natal si pa-
trunde mai adanc in lumea bogata de amintiri
;i sentimente ale copilariei, cu bucurii si re-
grete de multi vreme acoperite de tesatura
amintire a trecutului, ea un mijloe de a ne
apara impotria a prefacerilor daunatoare prin
influentele cari yin asupra cis ilizatiei roma-
nesti autohtone.
d Dar scopul esential al muzeului, care a
stains laolalta gospodarii autentiee din diferite
colturi de -Ora, este sa inlesncasca putinta si
sa determine IleN oia Romtmilor de a se cu-
'waste pe ei
- Mull umbli, multe ezi, multe inveti!"27
Cutreerand expozitia satului am cutre-
- Ce nu pot vedca colindand prin putt,
erat intreaga Romanic" 28 .
le-am azut aici adunate" 20).

10) Canst I Polca: 14 Martie 1937. 11) S. Margulescu: Gorj. 18.1V 1937. 12) Dumitru Florea-
Pompier. 13) loan Tomsa : lunie 8,1937, 14 A. Stoicescu. 15) M. Georgeanu: 28 lunie 1938. 16) Radu
Frantescu: Strambeni-Teleorman. 17) Indescifrabil: 28 III. 1937. 18) Andrei Metianu : 7. II. 1937.
19) Artist Pictor Jan J. (indescifrabil): 5 lunie 1937. 20, Fratii Borzea, origmari din Voila-Fagaraa:
10. III 1937. 21) Prof. Sava Atanasiu cu familia: 18 Martie 1937. 22, 1. Grigorescu. student : 21.3.1937.
23. Indescifrabil: 14. V. 1937. 24) N. Safeia: Recita-Banat, 9. V. 1937. 25) Indescifrabil: 6 !Lillie 1937.
26. Cimilenca Teodor : 30. V. 1937, 27) Indescifrabil: 10 Mai 1938. 28) Gh. Hreidusna : Curtea de
Arges. 29) Indescifrabil, Capitan: Bazargic, 28 lunie 1937.

173
www.dacoromanica.ro
 - Entuziasmat de cele vazute scum e pri-
ma cuno§tintii cu Ora mea" 30 .
Nici o descriere nu polite caractcriza
viaja satelor romanesti ca vederea in realitate
a Satului Romtmesc" 31 .
Am dori sa ne cunoastem cat mai mult
tam Muzeul satului sit ne fie un indemn"32).
Oeazie minunata de a cuprinde cu ochiul
toate tinuturile romanelti si pe harnicii for
gospodari" 33).
In casa din Dragus am vazut Ardealul
autentie" 34).
- Casa frumos impodobita. Curatenie si
ordine pretutindeni. A fost o frumoasit idee
accea de a grupa la un loc inteun sat gospo-
darii din toate unghiurile Tarii.
Ce cunotIti, iube§ti mai bine.
Cunoasteli-va unii pe al(ii frati Romani!" 35).
Muzeul. inlesneste astfel o imagine cuprin-
zatoare a tuturor infatirrilor diferite ale bo-
gatci civilizatii taranesti de pretutindeni, (land
vizitatorilor putinta sa faca prima cunostinta
cu tare, trezind in sufletul fiecaruia dorinta
si imboldul de a o cerceta cat mai mult.
Caci nu ne cunoastem -tam! Si cunoa§terea
ei este do9r singurul si eel mai puternic te-
mei al dragostei de patrie. Muzeul trezeste in
sufletul fiecaruia dorul de calatorie pentru eu-
noasterett
e
tuturor plaiurilor romilnesti.
Areasta cunoastere nu ramane o imagine
indiferenla si pasiNa. Ea sporeo.e aprecierea
realizarilor valoroase din eivilizatia trecut a, in-
tareste legatura sufleteasca intre Romani si
trezeste simtamantul indatoririlor conducatorilor
fata de nevoile poporului nostru:
- Satul Romttnescl Sa-1 cunoastem mai
bine, pentru a putea aprecia just tot ceeace
reprezinta el in istoria poporului nostru. Con-
ducatorii politici - remelnie - sit* nu pre-
cupeteasea nimic sere a eN i den (i a satul si nu-
mai satttl" 36 .
- Astfel poate vom cunoaste si not satul
cu nevoile Romanilor si cu viata romaneasea"37
- Expozilia satului, organizata de Funda(ia
Regain, dupa cum o afirmii orice bun Roman,
este cea mai frumoasa opera pentru unificarea,
cuiloa§terea §i apropierea sufleteasca a Roma-
nilor din diferite unghiuri ale arii. Ce exem-
plu frumos este casa din cam. Dragus, jud.
Fagaras, unde am vazut adevarata originalitate
a Romanului in: port, obiceiuri, vorba si de-
coruri nationale de cea mai mare frumusete.
Plec profund mul(umit si entuziasmat de a-
t-cask' frumoasa opera" 38).
Aceasta cunoastere menita sti demonstreze
local, importanta si aportul satului si stitenilor
in istoria trecuta si in cladirea viitoare a des-
tinului neamului nostru, devine, du.pa cum vom
vedca, o forts dinarnica activa, care se va ma-
nifesta in diferite chipuri. Efectul ei imediat
este apropierea sufleteasca intre Romani.
f) Insuirea principala a civilizatiei noastre
taranesti este permanenta preocupare pentru
frumos. Aceasta preocupare continua si generals
pentru arta - manifestata in arhitectura, scalp-
turn, zugravirea icoanelor, impodobirea cerami-
cei, port, gateala interiorului, etc., apare ca o
nazuinta difuza, ingloband toate celelalte func-
tiuni directe ale vietii oamenilor. Din aceasta
necesitate cele mai multe obiecte apar ea e-
lemente de arta veritabila. Este o insusire su-
bliniata in chip deosebit de vizitatori:
- Frumos! Foarte frumos!" 39).
-
- Cu mult mai frumos deck credeam!"40).
Millie, multe lucruri frumoase!" 41).
- ,.Frumoasa-i tara meal" 42 .
- Vizittind acest muzeu, am ramas adanc
impresionati de frumusetea. Tarii" 43).
- Irteantat de frumusetea artei tilranWi
si de buna gospodarie" 44).
- Sunt foarte impresionat d,e frumusetes
aeestui sat, care reprezinta asezaminte din in-
treaga tara" 45).
Uimirea unanima in fain unor atat de sur-
prinzatoare si bogate manifestari de arta tft-
raneasca specifics si originals, trezeste senti-
mental de admiratie Ltd de inaintasi, cultiva
dragostea profunda fats de tot ceeace e curat
romanesc, adanceste sentimental de demnitate
si mandrie nationals:

30) Spiteru Mircea: Floesti, 10 VIII. 1937. 31) N. Dimitriu: invatatoare : Satul Nou-Ismail. 32) Marg.
Marinescu, Soc. Radio Dif,: 2. Il. 1937. 33) Pr. N. Nitescu: 12. V, 1937. 34) Dr. Vlad E. Flapeganu:
28. 2. 1937. 35) Lt. Col. Popescu Ploesti, 12. V. 1937 36) D. Ionita, teolog, fiu al satului Tintesti-
Buzau: 22 Iunie 1937, 37) Indescifrabil: 20. III. 1937. 38) Mihail Bucataru, student Acad. Comerciala:
28 II. 1937. 39) I. Ciuraru: 25. 111. 1937. 40) G. Tanasescu: 3. V. 1937. 41) C. Roman: 4. V. 1937.
42) Elena Tuturiu, 4.V.197. 431Indescifrabil: 26 IV. 1938. 44) Petcr Neagoi (eunoscut scriitor Roman
American). 45) Tiberiu Grigoriu, student: Tutova, 12. II. 1938.

174
www.dacoromanica.ro
 - Multi admiratie pentru lucrarile natio-
nale" 46).
- Vizitand admirabila expozitie romaneas-
ca, ramin incantat de aceasta opera a neamu-
lui romanese.
Cu multi iubire hip de aeeastii opera TO-
maneascii" 47).
- Originalitatea, curatenia si ordinea do-
mina in aceasta locuinta, intiparind in sufletul
Romanului o dragoste vadita pentru parnantul
stramosilor lui" 48).
- Ineantatil ca si not Romanii ne putem
mandri cu vechile si sfintele noastre asezari
romanesti" 49).
- Ca Romani ni se umple sufletul de man-
drie in fata acestei admirabile dovezi de e-
nergie nationala" 50).
- Dupe cele vitzute in aceasta extraordinar
de frumoasa expozitie, sunt mandra de bogata
mea tars" 51).
- Cele ce am vazut in Muzeul Satului"
m'au impresionat. Sa.ne mandrim ca avem o
tare asa frumoasa" 52).
- GomorRe *aril noastre adunate aci to
inalta pi-ti dau incredere in conducatorul §i
viitorul acestei tari" 53).
De aceea se cuvine sa manifestam toata
admiratia noastra pentru anonimii realizatori
ai acestor impresionante lucrari, sa cinstim si
sa pretuim vioiciunea spiritului for creator:
- Cinste si admiratie pentru anonimii au-
tori ai muncii" 54).
- Expozitia satului este o mare bucurie
pentru Cara romaneasca, caci aceasta arata fru-
musetea Orli si mai ales vioiciunea taranului" 55)
g) Toate aceste manifestari de arts Ora-
neasch alcatuese o caracteristica distinctive a
poporului nostru fata de toate celelalte nea-
marl inconjuratoare, o dovada a putintelor cre-
atoare romanesti si o chezilsie sig-urit pentru
viitorul infloritor al acestui neam:
- Vizitand acest fermecator colt de vials
romaneasca, am ramas placut impresionat de
ceeace constitue acel frumos specific al artei
romanesti. Am avut ocazia Si vizitez panic
ileum multe colturi pitoresti ale Jugo-Slaviei,
Ungariei, Germaniei, Italici, Frantei si Spaniel,
dar, trebue ss marturisesc adevarat, n'am ga-
sit nicaieri o mai frumoasa imbinare dintre su-
fletul si natura ca hi Romania" 56 .
- Minunata arta romancascal
Voiosie si vigoare Daco-romans, chezasie a
viitorului neamului romiinesc" 57 .
- Profund impresionat de lucrttrile vazute
in aceasta expozitie si in special in aceasta cash
din satul Dragus, jud. Fagatras, raman incre-
zator in fortele productive ale acestui neam" 58 .
- Pastrati-vii sufletul vostru tot asa de
curat cum va sunt straele sl obiceiurile.
Cu voi Romania nu va muri in veci!" 59).
- Este imposibil ca cu asemenea frumuseti
si asemenea calitii%i sit nu vie ziva cea mare
a Neamului!" 60).
Vigoarea si simplitatea vietii Ituitnesti, vioi-
ciunea spirituals si simtul pentru frumos doi e-
ditc in arta populara, sustin si intaresc speranta
in desvoltarea manifestarilor creatoarc ale po-
porului nostru.
h) Dincolo de marea varietate de infatisari
si obiecte diferite, toate aceste asezari tara-
nesti piistreaza, peste tot cuprinsul pamantului
locuit de Romani, trasaturi caracteristice ab-
solut identice in liniile generale ale unei eivili-
zatii autentice, structurata in forme originate.
Ele indica unitatea spirituala si identitatea de
preocupari si naztlinte ale aceluias popor, fiind
dovada irefutabila a unitatii neamului nostru:
- Vizitarea acestui muzeu mi-a confirmat
legatura stransa (asemanarea cc exists intre
asezarile romanesti din cuprinsul tarii noas-
tre" 61).
Casa din Dragus, o veritabila gospodarie
de cum ar trebui sa aiba cat mai multe pc
intinsul iarii, sere a putea asigura desvoltarea
sanatoasit §i viguroastt a neamului. 111'a impre-
sionat indeosebi tesliturile, elintele mitoase si
a tuturor tesaturilor cari sunt la fel cu acele
ale Romanilor piston din Macedonia, o dovadii
in plus a unitiitii poporului romanesc de pre-
tutindeni. In gospodariile muntenesti, uncle in-
fluenla streina a Post mai mica, se observe p-
nitatea neamului, until si acelas dealungul sea-

46) Jean Ionescu: 7. II. 1937, 47) C. Ionescu: 28. II, 1937. 48 Indescifrabil: 3 Mai 1937, 49) Fil.
St. Atanasiu: 2. II, 1937. 50) Emil si Elena Ionescu: 28. III. 1937. 51 Elena Toba : 16 Mai 1937.
52) N. Dinescu, elev cl. IV L. C. V. Buc. 16 Mai 1937. 53) Ada Lt. Brezeanu: 25. III. 1938 54) In-
descifrabil: 16.IV. 1937 55) Indescifrabil : 16. IV. 1937. 56) Tiberiu Sceopul, elev cl. V.: 14. 111 1937.
57) Vasiliu Iasi, Avocat: Buc. 28. 11 1937. 58) Indescifrabil: 28, 11 1937. 59) Ecat. Teodorescu: 3 Mai
1937. 60) D. Teodorescu, ay.: 3. V.1957. 61) C. Nistor, stud.: orig. Vicor de SusRadauti, 28.11 1937.

www.dacoromanica.ro 175
curilor peste intinsul eel mai indepartat al
pamantului stramosesc" 62 .
Iar din constiinta identitatii, unicitatii si
dainuirii permanence a ncamului nostru peste
tonic plaiurile stramosesti, care a pastrat aici
milenare forme de vista sociala identice, Sc
intareste constiinta drepturilor noastre impres-
criptibile asupra ateestor painantstri i hotarirea
de a. le apara impotriNa tuturor cotropitorilor
a curor pofta istorica atilt tie complicate si in-
delunga, nu s'a. curmat Inca.
i) Civilizatia taraneasca traditionala, ca oH-
care alt aspect al victii socials in genere, este
in continua prefacers. In uncle regiuni ale ta-
Hi, sub impulsiunca unci ,neostenite forty na-
turala creatoare, care implies participarea tu-
turora si o concurenta permanents de intreeere
rceiproca intre cele mai bine inzestrate tulente
din sat, ea este in continua afirmare si im-
bogatire.
In alte parti insa, sub imperial unor influ-
ents exterioare multiple, foartc multe obiecte
fattrite altadata de sateni cu priceperea tor, ca
obiecte de apreciata arta iesite din destoinicia
mainilor tor, sunt astazi parasite. Adeseori moda
lipsittt de gust atinge gray vieata satului, sco-
land din Itz tit aruncand Ia pod frtunoase o-
biecte de aria la raneasca euiere tit podisoare
seulptitte cu deosebita maestrie in lent, lalgere
frumos eolorate tit imams minunatt zugra-
vile pc sticla situ pe lemn, neintrecute cusaturi
ti tesaturi mestesugite toate hind inlocuite
cu produse de fabrica, ajunse de prin targuri in
easele gospodarilor. Ei parasesc astfel indelet-
nicirile creatoare din caH au rezultat aceste
multiple lucrari de arta. Aceeas influenta se
resimie si in arhiteetura locuintelor.
i cata saracire de duh adue cu ele aceste
inloeuiri! llartii litografiate in fabrica yin peste
tot sa inlocuittsca sfintele icoane in can spiri-
tut creator in arta dadea expresie unei adanci
&aka crestine, sand munca iconarului era o
profunda rugaciune inchinata cu smerenie lui
Dumnezeu.
Dc aceea, un alt rost al intizeultti, subliniat
si acesta de vizitatori, este sa ai raga atentia
tuturor asupra aecstei primejdii Si cu deosebire
satenilor
Mai se poate sa-ti plates modernismul
dupa cc vezi frtunusetile Satu lui llomanese?" 63 .
62) Duliu : 14.11 1937. 63) H.Gheorghiu: 8 11.1937. 64) N. Iorga: in Neamul Romanesc pentru
Popor", an. XXIV, nr. 11, Iunie 1936, pag. 162 65) Elevii lic. Ern. Gojdu" Oradea, cu prof. insolitor
176 www.dacoromanica.ro
Cinstirea satelor Ia Bucuresti... ca sa se
sada de ce isprava, in gospodarie si in fru-
muscle, sant in stare teranii romani.
Vazand cat de mall se pretuieste ceeace au
putut face dealungul veacurilor dupa o asa de
frumoasa dating inaintasii tor, satenii din tim-
purile noastre pot sa inteleagti cat gresesc a-
tunci sand se tau de hazenii de la orase si-
pocesc easa. i, inaintea milndrelor porturi bar-
batesti si mai ales fcmciesti, acei caH au dat-o
pe orasenie in imbracaminte, se pot rusina de
ratacirea tor" 64 .
Aceasta ratacire, acolo unde din nefericire
ea s'a produs cu vina multora dintre noi, nu
poate sa inceteze cleat data suprimarn cauzele
can au provocat-o, ceeace nu este posibil prin
sortie. Pe unde dispretuirea minunatelor cos-
tume cari dadeau oamenilor infatisare voevo-
dala, a patruns adanc in suflete, trebue dirt
adancul sufletelor scoasa aceasta ratacire. Exem-
plarele vazute la muzeu ajuta aceasta lucrare
psihica adanca, prin impricsiunile puternice pro-
ocate asupra oamenilor...
j Ca imagine intreaga a eh ilizaliei taranesti,
care pane in evidenta caracterele valoroase ale
acestei ilizatii, Muzeul Satului indeplineste,
cum am a zu t deja, o foarte importanta tune-
tiune aetiva in educarea socialit si nationala a
publicului vizitator.
In aeest stop el se adreseaza mai Math' in-
tregului tineret si tuturor celor ce poarta grija
educarii acestuia.
Este remareabil sa aratam ca insenmarile
unora si altora dintre aceste doua categorii de
vizitatori dovedesc aceeas intelegere, subliniind
deosebitul rost educativ al muzeului:
Fat-Frumos, in lupta cu smeul, ca sa
eastige puteri noui, a fost sfiituit de Slanta
Vineri sit sarute pe mania -sa. *i a sitrutat pa-
mantul pc care se lupta. ySi a invins puterea
napraznica a smeului.
Cared slam in fata Satului Romanesc" ne
plecam genunchii cu smerenie §i sitrutam ur-
mele celor care ne-au fost parintii §i fratii
no§tri: Creatori ai prezentului care-i cinsteste
si ne mangaie pe noi, simtindu-ne sufletele ca
dupa impartasirea cu taria ntidejdilor ce rte
calauzesc pasii spre viitorul ce is deveni pre-
zentul celor ce vor sat vina" 65).
Admir aceasta expozitie care reprezinta
munca taranului nostru roman. Cu ei si cu tru-
purile for s'a infaptuit Romania Mare.
Luati exemple voi tineri, generatie care ne
urmeaza pe not I Noi batranii v'am facut o
Romanic Mare, deci vourt vi se cuvine s'o pas-
t rati..." 66).
Total ce s'a facut e numai spre bine,
sa traiascri M. S. Regele. Sa is aminte tinerii
liceeni..." 67).
Am vizitat azi aceasta expozitie impre-
una cu copiii mei spre a le fi pildii §i in-
demn" 68).
Am vizitat .,Muzeul Satului Romanesc"
si am ramas cu o idee completes a poporului
romanesc dela sate. Am vizitat interiorul casei
din Dragus si m'au impresionat foarte mult
covoarele de pe pereti si vasele, ce la noi nu
se obisrmese. Deasemenea o soba veche roma-
neasert.
Voi descrie scolarilor mei, dupes aceasta vi-
zitii, satele romanesti din diferite regiuni" 69).
Am ramas foarte entuziasmati de munca
folositoare intreprinsa si constituie un indemn
pentru noi viitorul tineret de a le urma
pilda" 70).
Airlift imbucurare, entuziasm, sugestii,
admiratie, etc., imi produce Satul Romanesc",
nick idealul imi spare mult mai complicat, iar
dorinta de munch' spre binele masei mult spo-
rita" 71).
Astfel pedeoparte parintii ett grija pentru
viitorul copiilor lor, profesorii educatori cu mi-
siunea de a creste si indruma oameni destoi-
nici si cu dragoste de neam, cetineni iubitori de
tarn cari au fost candva si mai cunt 'Inca gata
sit-si sacrifice eroic viata pentru apararea pa-
mantului stramosesc si pentru iritregirea nea-
mului, to-0 gasesc in aceasta civilizatie tars-
!teased o dovada-de vrednicie romaneasca si un
deosebit de important indreptar pentru genera-
tiile can le urmeaza.
Pe de alto parte tinerii can ingenurtche cu
smerenie si saruta urmele parintilor si fratilor
for ", muncitorii acestui pamant si pastratorii
acestor meleaguri, se inalta dela aceasta pilda
de vrednicie impartrisni cu nadejdi noui", cu
un nou spor de energie rascolitoare si un non
mare indemn la munch'.
Idealul tineretului pentru munca in cadrul
vietii sociale si pentru apararea sau intarirea
Patriei, se contureaza astfel ca o misiune pentru
care nici un sacrificiu nu poate fi precupetit.
El trebue sa se ridice pana la inaltatoarea
dovada de vrednicie si almegatie a inaintasilor,
'Imre cari munca si sacrificial taranilor romani
finnan intotdeauna o pilda neintrecuta:
Pilda vie generatiilor can vor mosteni
accste binefaceri ale epocii noastre, indemn la
munca asidua a acelor cari o traim" 72 .
Frumusetea tariff noastre este atilt de
mare incat ne minunam noi Romanii. Deci
fiecare dintre noi are dreptul (in setts de da-
torie categorica) sa munceasca dirt convingere
pentru progresul nostru" 73).
..Delegatul Caminului Cultural Carol I"
din corn. Ciuciuleni-Lapusna, vazand toate lu-
crurile minunate din Muzeul Satului Tara-
nese", ramble uimit si manumit, si-si propane
sit duce si colegilor din acelas Cumin un grind
bun si un indemn mai mare la munca" 74 .
Criminal Cultural Regele Ferdinand I"
Ardusat-Satu Mare si Echipa Regain Perma-
nents, intarita in nadejdi si staruinta prim e-
xempla] muncii vazuta aci, plecam cu mai
mult entuziasm la datorie" 75 .
Cu ocazia ..Tinerimii Romane" aditnc
impresionati de cele vazute in Muzeul Satului,
cu tot sufletul si dragostea noastra, ne alatu-
ram operei de ridicare a satului romanesc" 76).
Vizitat expozitia si am rattles convins
de cele vazute si ma oblig in viitor a ajuta la
munca §i gospodaria romfineascii. Aga sa ne a-
jute Dumnezeu" 77).
Cultul muncii pentru propasirea sociala ro-
maneasca ca cea mai indreptatitrt justificare a
sensului vietii si a rostului oricarui dcstin in-
dividual, capitol astfel un impuls nou si o sem-
nificatie inalta. El devine o porunca obliga-
tonic. sustinuta pe o tensiune interioara vo-
luntara, menitii sa intareasca umila energie a
fiecaruia pentru ca fiecare sa poitta ajunge In
inaltimeit eforturilor inantasilor sai.

66) I. Amareanu, decorat in rasboiul pt. intregire, str. Stirbei Voda 192, Buc. 67) Tome B.
Adrian, pensioner: 20 Aprilie 1937. 68) Lt Col. Adrian Dimitriu : 5 Mai 1937. 69) lon V. Deatcu, in-
\raptor : 7 Marcie 1937. 70) Elevii cl. Vii Lic. Ind. No. 2. Buc.: 8 Aprilie 1937. 71) Zarea Anatolie,
normatist, cl. VI Belli: 30. VI 1938. 72) Titu Ghitulescu, inv. Cetatea Alba: 6 lunie 1937. 73) Indes-
cifrabil : 29. 1V. 1937. 74) Alex. Ceepa, invatator: 8 Iunie 1937. 75) Dr. Gavril Tome. Preeed. si Dr.
Indrian, seful Echipei: 8. VI. 1937. 76) Prof. C. P. llie : 30 Aprilie 1938. 77) loan Ilie St, Stan, corn.
Dragotesti-Romanati: 10 Mai 1938.
12
177
www.dacoromanica.ro
 k Facand cunoscuta tuturor Romanilor
taraneasca in tot ce are ea mai de
valoare pentru inaltarea energiei creatoare si
stimularea fortelor nationale romartesti, Muzeul
Satului a fost vazut si ca un prilej de tainica
regasire gi reculegere pentru acei a caror limba
romaneasca a amutit de mult sub dominatie
streina milenara, siliti sa se exprime in limba
asupritorilor:
Nagyon tetszett minden dolog; szoval:
minden kezimunka nagyon szep es nagyon szi-
Nesen fogadtak es szepen beszelnek. Nagyon
voltunk clegedve" 78).
El este prilej de stimularea eforturilor pen-
tru trezirea constiintelor adormite sub aceea§
influenta de silnicie sufleteasca.
Am vizitat aceasta expozitie dela care
plcc incantata de munca si priceperea celor ce
au organizat-o.
Voi duet §i in tinuturile secuizate din jud.
Trei Scaune amintirea si laudele celor vazute,
pentru ca sa se stic ce inseamna a fi ro-
man" 79).
El este prilej de indurerata bucurie pentru
acci dintre Romani cari t i due viata prin lo-
curi ramase sub stapanirea altor neamuri:
Admir progresele uimitoare ale Tara
Mame. L n Irate instrainat" 80).
1 Muzeul este insfarsit, pentru multi, ocazie
de reamintirea suferintelor si sacrificiilor imense
facute de Romani dealungul veacurilor in lupta
cu toate vanturile cutropitoare ale sbuciumatei
noastre istorii:
Oltul ne spune cat sange romanese s'a
varsat in decursul veacurilor pentru eliberarea
Fagarasului, tinutul stump lui Mircea cal Ba-
tran" 81).
Si tot el este stimulent pentru lupta impo-
I ri va strainilor cutropitori :
Vizitand aceasta expozitie aducem o-
magiu initiatorilor si totdeodatil ne interim ho-
truirea de a salve tam de strainii cutropi-
tori" 82).
m) Dar mai presus de toate muzeul satului este
una dintre cele mai valoroase imagini sub caH
poporul roman se poate prezenta streinilor pen-
tru a arata ce au realizat si pristrat veacuri
dearandul, cu tot sbuciumul prin care au tre-
cut urmasii Geto-Dacilor pe aceste meleaguri:
Cunoasterea tarii prin expozitii satesti
in orase, e cea mai buns propaganda natio-
nals" 83).
Cea mai bung propaganda a geniului
romanesc," 84).
Cate servicii poate sa aduca aril si neamu-
lui nostru acest fel de prezentare luta de strii-
ini, prin civilizatia noastra taraneasert, toti ui-
miti sa gaseasca la poalele Carpatilor o stra-
veche si infloritoare civilizatie populara origi-
nals, vom vedea din cercetarea insemnarilor
acestora.
GH. FOC$A

CRACIUNUL $1 ANUL-NOU LA ROMANII

DELA EST DE BUG
Panes In re%olutia din 1917, viata Romanilor Traditia era, pentru ei, insasi prelungirea
de paste Bug se desfasura aproape neturburata, tarii de origine, ramasa undeva, departe.
pe faga§ul stravechi, indrumata de veacuri de In lipsa unei constiinte nationale, care era
puterea datinelor si obiceiurilor. Pentru ace§ti grcu sa se desvolte in conditiile de viata ale
bajenari, desprinsi din trupul Neamului si ras- acestor Romani indepartati, datinile si obiceiu-
firati de vremuri pe intinsul unui parnant stra- rile, practicate de ei cu statornicie din generatie
in, traditia constituia forta de cocziune, care-i in generatie, au avut darul sit asigure pastrarea,
Linea straits legati unii de altii si-i ferea de in cea mai mare parte nealteratrt, a indiyidua-
inrauririle deformatoare din afara. litatii etnice romfinesti in aceste parti. De a-
78) Mi-au placut foarte mult toate lucrurile, cu un cuvant toate lucrurile de mane aunt foarte
frumoase §i m'au primit cu multa placeresi cat de frumos vorbesc. Am fost foarte multumite". Maria
Olteanu, 20. 1V. 1937. 79 Maria Stanculescu : 22 Vii 1937. 80) C. Dimianu, Jugoslavia: 11 VI. 1937.
81 Sit, Lazarescu, Reg. 32 Mircea, Ploesti: 18. IV. 1937. 82) I. Volanescu, Ploesti: 18 Mai 1937. 83)
Maria Bolintineanu ; 28 111. 1937. 84) Indescifrabil.

178
www.dacoromanica.ro
ceca, uncle ine,ereari ale Statului tarist, mai
ales in ultimii sai ani, de a interveni tot mai
mult in viata satului romanese, spre a-1 des-
nationaliza pe diferite cei si a-1 contopi cu
massa slava, 'n'au putut duce deck pe alo-
curea si in mrtsurrt prea neinsemnata la oare-
cad rezultate.
Cele can s'au resimtit mai milt depe urma
procesului de slavizare au fost satele mixte,
romino-uerainene. In uncle din ele, elementul
ucrainean inmultindu-se si predominand, dati-
nile au inceput cu vremea a se amesteca, iar
caracterul ethic al populatiei moldovenesti a
pall progresiv, cum s'a inttunplat, de pada., cu
satul Sebena (Ielanit), 35 km. Nord-Nicolaiev,
in care cu greu se mai poate gasi cineva care
sit stie o colinda, sau cu Arnautovca (Vizireni),
situat la aproximativ 12 km. Sud-Vosnessensc,
unde colindele moldovenesti s'au uitat aproape
cu totul.
Sate le curat moldovenesti an ramas, 'Ana in
revolutie, nealterate in spiritul sl fondul for
traditional. Incerearile de rusificare prin bi-
serial si prin celelalte institutii cu mai multi
prize in wiata de sat, era greu sa atingrt a-
dancurile permanente ale sufletului romanese,
cristalizate in forme traditionale atAt de pu-
ternice.
In cele ce urmeaza infatisam datinile de
Crficiun si Anul-Nou la Romanii de peste Bug,
cu exemplificari de colinde si haituri", a ea-
nor insemnatate nu numai nationala, dar si
literara, nu poate fi trecuta cu vederea.
Siragul datinilor de Craciun 11 inaugurau co-
piii, cad, in ziva de Ajun, umblau cu vi-
cera", cum se chiama, cu un cuvant slay, acest
obiceiu in satele moldovenesti de pe malul
sang al Bugului, sau cu pranzur, cum i se
spune in Gorotcaia, sat curat romanesc din
regiunea Kirovograd. In aceasta zi, parintii isi
trimeteau copiii la rudele mai apropiate
nanasi, bunici, hap sau surori mai mad, mosi,
matusi, etc. incrucati cu o 1egatura, in care
mama punea diferite daruri: un colic, o tura
deasupra, doua-trei perijoace", chteva hrusi"
(pere), v'o lingura de orez" si, uneori, covrigi,
canfete" (bonboane) si allele. Card intrau in
cask eel mai mare dintre copii se adresa gaz-
dei cu cuvintele: S'o rugat rata si mama, pof-
tim vicera", si li sarutau maim. Copiii erau a-
s,ezati la masa si ospatati cu chistilita", raci-
tura de peste", sau alit"; flatware de post si
www.dacoromanica.ro
cinstiti cu un pahar de hot-ilea", bragh sau
altceva. Gazda lua ce dorea din darurile aduse,
punand in loc able bunatati" si cinstind pe co-
pii la plecare cu eateva capeici". Ace las lu-
cru se intampla si la celelalte rudcnii.
Acest obiceiu se practica numai in cadrul
legtiturilor de familie 5;.i era o cxpresie a soli-
daritatii de neam".
Tot in ziva de Ajun copiii erau trimi,i cu
daruri la baba care-i mosise la na-,tere, oferin-
du-i din partea parintilor sales" slanina , ear-
nati, colaci, horilert si alte hostinie" (daruri .
Se chema ca-i due babii vicera".
Spre inserat, venea andul flacaiandrilor de
14-17 ani. Ei se adunau in grupe de cute 3.4
ingi gi porneau cu colinda pe he case. Se gra-
beau sh mearga inaintea flacailor ca sa nu-1
bath si sa le is colacii". Ei mergeau la le-
reastra si cantau Sculati, sculati. oameni buni",
primind in schimb unul sau doi colaci, pe ca-
re-i imparteau la urma intre ci.
Dar cei eari se impuneau cu acest prilej
prin amploarea manifestadlor si caracterul mai
organizat al acestora, erau flacaii. Pregatirile
for in vederea Craciunului incepcau cu sapta-
Irani inainte, odatrt cu Nenirea poslului. In u-
ncle parji, flacaii namiau" tormeau o cam,
in care se adunau si faceau repoitii. In toala
sara se gramadeau. Colindau, haiau. Cei mai
mad colindau, des cei tineri se invaiau dela cei
mad". Se adunau dela 17-18 ani in sus pima
la 30 de ani, daces Inca flacaiau". Ctueodata,
dar rar, veneau si di-n cci insurati. In alte parii,
flacaii se gramadeau in diferite case si can-
tau de invatau si pe cei tined. Invaiau flacai
dela flacai". Prilejurile mai potrivite pentru
acest lucru erau mai ales sezatorilc.
Pentru colindat, se grupau in companii",
pe mahale", numarul flacailor dintr'o corn-
panic" variind cam dela 10-30. In satele
mai mici se formau 2-3 companii"; in
satele mai mad, mai multe. Companiile" se
alcatuiau indiferent de rangul social, familie
sau starea materials a flacailor. De-a colinda
si de-a haitul mergcau si flacaii saraci si cci
bogati, de-a valma". Fiecare cornpanie" isi
avea comortu,,u1" ci, care era flaeaul cu mai
multi autoritate si mai in varsta. El oranduitt
si punea la tale toate, iar ceilal(i erau datori
sa -i Ilea ascultare.
In snide mixte, companiile" se aleatuiau pc
neamuri, Moldovenii deoparte, cum au pomenit
179
din stramosi, Ucraincnii de alta .,dupa legea nu primeau deck la batusca", la diacul" si
for ". la alti cativa frtmtasi ai satului.
In Ajunul Craciunului, and se tnopta bine, Dace cei din casa mai doreau, Bacilli can-
colindtttorii porneau, dupe ce avusesera grije sa tau Inca una sau dotta collude, care erau pe
is cu ei o jardie", purtata pe umeri de doi placul gazdeior sau se potriveau cu varsta on
flacai, pe care insirau colacii. Fiecare corn- conditiile for de viata. Astfel, la casele cu M-
partie" mergea in mahala" respectiva. Numai eta se cantau diferite collude flactiesti" sau
cei mai grosi de obraz" treceau si in alta voinice§ti", cele mai numeroase si mai dorite
maltla". Acei cari faceau acest lucru nu erau dintre toate.
judecati bine de opinia satului. Incepeau cu Iota cateva exemple:
easa dela marginea mahalei" si mergeau la
rand, casa de casa. Dace era sarita vreuna, Voinicu Trohim
stapanul to probozea ca nu to -ai dus si co- Bun cal ca hraneste,
lacii nu i-ai hurt". Dupa ce intrau in ogracla, Lerului.
unul din flacai intreba la fereastra: Se poate Da cu ce-1 hraneste?
sau, ucraineste: mosna...") sa colindam?" Ras- Cu orzu chisat.
punsul era totdcauna afirmativ. In cazuri ex- Da cu ce-1 adapa?
trem de rare, vreunul prea sarac raspundea: Cu gin strecurat.
Duceti-va cu Dumnezau, ca nu-s colaci!" Fla- Soimu solmueste,
caii colindau afara, la fereastra, si incepeau Da cu ce-1 hraneste?
totdeauna cu urmatoarea Colinda de Craciun", Cu came de Turc.
cea mai populara dintre toate, raspandita sub Da cu ce-1 adapa?
forma diferitelor ariante locale: Cu stmge de Frang.
Calu mi-o grait:
Scula%i, sculati, oameni buni. Stapanitu nostru,
Leroloi Doamne, De and to ne tii
Ca vu viu oaspeti buni, Fuga nu ne
Oaspeti buni colindatori. De m'a 'ntrece soimu
Noi imblam si colindam Vinili sa-mi tai,
Si pe Dumnezau it purtam. Ulita sa-mi dai".
Dumnezau ii mititel, Soimu ini-o grait:
Mititel si infasatal, De m'a 'ntrece calu
Fasa dalba de matasa Aripa sa-mi tai,
S'o chichie de scunchie Ulita sii-mi dai".
Si basmac palm 'n pamant, Stripanu zi le-o pus,
Pc la poale tot parale, Ziva o vinit,
Pc In usa gaintusrt. Da stapanu-o isit
Bunco r e mea, Si i-o scos la locu curat
Lasa 'n casa, Si tanc ca le-o dat,
Galani ploua de varsti Dela rasarit
Si din stresne ea ne chica, Par' in asfintit
Butte straie ca ne strica, Si i-o slobozit
Tot sucmane si caftane. Calu pe pomant
Bunts vremea s'o colinda. Brazda rasturnand,
( lazita dela Sulam ',atomic zis Maidanic, de
Soimu sus in vent
67 ani, din sand moldovencsc Goroccaia, reginnea Nouri amestecand.
kirovograd. An tie carte). Stapanu 'n curti ca rni-o 'ntrat,
Calu mi-o vinit
Cant] sfarsiau de colindat, flacaii primeau Si mi-o nechezat.
in dar doi colaci, uneori facuti din faints nea- Stapanu-o isit
gra, alteori ,.balai ". Colacii erau mari, im- Si I-o netezit
pletiti in case si in opt" si erau purtati pe Si 'n grajd ca 1-o dat,
jardie", pe rand, de eke doi flacai. Bali Orz chisat i-o dat

180
www.dacoromanica.ro
 Cu gin strecurat. Cu cini sa 'ntAlneste
$oimu mi-o vinit Tot imi porunceste:
Si mi-o suierat. Voinicu Vasile
isit
St tip Anu-o Faces cum mi-a face
Maneci rasucind, El sa vie 'ncoace
Faluci ascmind, Ca oili -ini fata
Aripa OS-i taie, Tot pe langa drum
Mita. sa-i daie. $i-mi marg calarasi
Ca lu i-o grdit: si -mi ieu carlanasi;
Stripanitu nostru, $i marg citunaceii
Nu strica tu soimu, $i-mi ieu mielusaii;
Ca azi ii Ajunu, i marg boieri marl
Da mane Craciunu $i-mi ieu tot hasmane".
S'or i,i boierii Voinicu dar Vasile
La camp la primblare, $ie el sanatos
Da tu pe mini. calare Cu frali cu parinti
Da soimu pe manes $i cu not de 'mpreund.
Si 'a side ghine".
Bung vremea.
Blind vremea.
(Auzita dela Nastasia Procopovna Antolie, de 59
(iluzitii dela Trohim Cozacenco, de 65 ani, din ani, din tdrgul Noua-Odessa, asezat cu 45 km. A ord
satul Gasparevca, (Iseult pe Bug la 42 kin. Nord de A icoloiev, originara din Serbani, la 22 km. Nord-
de orasul Nicolaiev. Informatorul stie carte. Colinda Est de Noua- Odessa, sat moldovenesc important,
aceasta, cu 'una din temele mai pu(in frecvente, care, impreuna cu Marculeasa (Dintovca), Serbulovca
n'am a /lat -o ysi in alte sate sau la alci informatori. ci Solona, formeath grupul satelor depe deal", cum
Este cunoscuta sub numele de Colinda Voinicului"). le numesc Moldovenii din partea locului. Infornta-
toarea nu stie carte.
Voinicu Vasile Colinda ea aceastii temii a circulat mai ales in
Lerului Doamne, satele ronuinesti din ittrul orasului Vosnessensk cum
sunt: Bulgarca, Racova fi Noua Grigorovca (Tg.
Bun cal ca -mi hatneste Frumos) si in satele amintite depe deal". E cu-
Trei sari stapaneste noscutii sub acelas nume de Colinda voinicului ").
Trei fete-mi ocheste,
Una de harmanca Din jos din spre mare
Una de moldovanca Lerului Doamne,
Da una de jidaucri. Pc sleahtt eel mare
Acei de harmanca Marg maistori de voinici
Cu cini sa 'ntAlneste Patruzeci si cinci
Tot imi porunceste: Cinzeci fara cinci.
Voinicu Vasile Le-o isit o maica batrana 'nainte
Faces CUM mi-a face Cu furca in brau,
El sit' vie 'ncoace Da furca de sArma
Ca grAu' sit coace $i c'un caier de 'Ana
$i-mi sbor pristirele $i cu fusu de barna
$i-mi ieu schicurele ". Din furca toreand
Acei dc moldovanca $i din gura 'ntreband :
Cu cini sa 'ntalneste Voi maistori de voinici
Tot imi porunceste: Patruzeci si cinci
Voinicu Vasile Cinzeci fora cinci,
Faces cum mi-a face N'ali vazut un fei a mieu?"
El sa vie 'ncoace De 1-am vazut
Cd, gia sit coace Nu ni-i cunoscut".
$i-mi sbor graurasii Fetisoara lui
$i-mi ieu strugurasii". Spuma laptclui,
Acei de jidaucti Sprinceneaua lui

181
www.dacoromanica.ro
 Schicu graului, Murgului ghici ca i-o dat,
Musteccaua lui Murgu dupa leu s'o luat
Puna orzului, Ni pre lung at 1-o gonit,
Caluceanu lui Zi de yard
Gandu omului, Par' in sara.
Seu§oara lui Dar voinicu §i Sireoja
Fa lca de smaoaica, El din guru o graft:
Frausoru ltti .,Lei, lei,
Doua naparcuti Ca nu-s smei,
Din gura 'nele§tate Nu fugi to muerelte,
De coditi legate, Ia'n stai la lupta voinice§te".
Strumancaua lui Nici pre lung ca s'o luptat,
Ga 'ban balaori". la trei zile §i trei nopti.
Voinicu Mitia Da voinicu gi Sireoja
Sie sanatos Leului capu i-o luat
Cu frati cu parinti Si 'napoi s'o ra'nturnat
Si cu not cu toti. La Limonu de 'mpArat.
Tine minte cu ce dar te-ai laudat:
Bunn vremea s'o colinda. Da-o-a§ fica dupa mine,
BogAtia 'n jumatate
( Italia dela aceiafi inlormatoare. Colinda aceas-
to e cunoscuta fi in satele din regiunea Kirovograd Si din ghine-a treia parte".
fi poarta numele de colindii flacaiascii"). Dar voinicu §i Sireoja
El si-mi cie sanatos
Da leu' s'o laudat Sus in vestea lui Hristos
Lerului Doamne, Si-1 ajung' o voie buns
Pc Limonu de 'mpiirat Cu-a lui frati
Ca i-a pate Carina Cu-a lui parinti
Dc cu sar' acei sacara, Si cu noiu de-a 'm.preunii.
Miez de noapte
Oarze coapte, (Auzitii dela Vasile Ciobanovschi, de 62 ani, din
Dalbe zori Perisadovca, sat afezat pe Ing, alluent al Bugulai,
GrAi cu flori. la 25 km. Nord de Nicolaiev. Perisadovca e locuit
de Moldoveni fi Ucraineni aproape in piirci egale.
Da Limonu de 'mparat In dada alcatuirii mute a satultti, elemental ro-
Tare s'o spaimatat nuirtesc s'a mentinut uhnitor de bine. htformatoral
Si 'n gura mare o strigat: ftie carte §i se credo on:. umblat". Colinda, na-
ntita Colinda ilaciiiasca", nu e prea cunoscutii nici
fine 'n lume s'a de-afla in satele de pe Bug fi nici in cele din regiunea
Si-adivara Kirovograd).
Cu bun dar 1-oi darui:
Da-o-a§ fica dupa clansu Duminica dimineata
13ogatitt 'n jumatate Ler Doamne Ler,
Si din ghine-a treia parte". Dar voinicu si Neculai
Da-, voinicu si Sireoja S'o spalat
El s'o de-aflat S'o manecat,
S'o divarat, Fdtii dalba §'o spalat,
El acas' o alergat La icoane s'o 'nchinat,
In grajd de chiatr' o irrtrat La Dumneziiu s'o rugat,
Bun cal s'o dislegat, In grajd de chiatril CA mi-o 'ntrat,
L-o 'nselat Bun cal el s'o dislegat,
Si 1 -0 'nfarnat L-o 'nselat
Cal de razboi 1-o gatat. Si 1-o 'nfranat
A voinicu §i Sireoja Ca do razboi 1-o giltat,
Dalba scant o calcat Dalba scars mi-o erdcat,
Si pe murgu s'o aruncat, Pe murgu s'o aruncat,

182
www.dacoromanica.ro
 Mi-o purees la vent, Nu calca panzele
La vturat intr'o grildina Da nici florili nu farama,
Mi-o scornit o §utulina. Dau oili grin prejurul fetelor
Nu pre lung ca s'o gonit La vale
Zi de vary pana 'n &Ira, La adapatoare".
De departe-o detunat Da Floarea cei frumoasa
Mai de-aproape-o fulgerat, Sa §ie sanatoasa,
$utulina mi-o eazut S'o ajung' o voie bona
Dalba scara s'o lasat Cu-a ei frati
$utulina o luat Cu-a ei parinti
$i 'napoi s'o re'nturnat. $i cu noiu de-a 'mprewia.
Dar voinicu §i Neculai (Atzita dela acelas it:Prin.:tor. In alte sate n'om
El sit-mi cie sanatos aflat-o).
Sus in vestea lui Hristos
Cu-a lui frati Uncle crau tineri casatoriti se canta Co-
Cu-a lui parinti linda tinereasca":
$i cu not de-a '.mpreunti.
(Auzitii tot dela Pasile Ciobanovschi din Peri- La truchina la doi brazi
sadovca si are aceiasi terra v'euultoreascti, ca si pre- Lerului Doamne,
cedenta. Aiastii colinda trebuia s'o pie tot biz- Cresc doi meri §i doi peri.
trau si tot fliicau". Este ctinoscutii sub numele de Sus in varvu merilor este-un pat
Ciotiirlina" si nu am putut-o afla deciit Yn acest
sat). In strung lucrat,
Cu prostire a§ternut,
La casele cu fete se cantau colinde fete§ti, Cu capatii impodoghit.
mai putine la numicr decat colindele flacaic. ti Da tine 'n patu ista-mi hodine§te?
sau voinicevi. Reproducem exemplarul care ur- Hodinesc voinii i,tilor curb,
meaza: Ei dorm stran§i, cuprin§i
$i-mi dorm ei fata la fata
Muafili dintai C'a§a Dumnezau-i 'nvatii.
Drag Domnul de-a nostru, Nu-§ de unde s'o luat
Tot din munte 'n muntc Dar un porn de porunghi verzi,
Pan' la a noua munte, El s'o-imflat
Sant fete de Creciun $i s'o shurat
Panzele ghilesc, $i de-asupra istului ostrov mare s'o lasat,
Naframi schindosesc Apa 'n gun o luat
$i flori perisadesc, $i chetricele 'n degitele
Fel de fel de flori, $i s'o imflat
Mai multe galbinele $i s'o ridicat
Sant flori mai cu jale. Mai sus de-a istului pat,
Mai in deal, in deal, Cu apa i-o rourat
Negru-i ciobana§ Chetricele, randunele.
Imi da oi la vale D'ace1ti %ohm iGtilor curtu
La adlipatoare. Din greu somn s'o di§teptat,
Toate fetili o tacut, El din gura o horbit:
Floarea cei frumoasa ,.Scoala, voina,
Ea din gura o horbit: Scoala draga,
Negru e§ti ciobanm, Nu §tiu, ninge o ploua,
Nu da oi la vale 0 grei oaspeti ne 'mpresoara?"
La adapatoare, D'aci voina igtilor curtu
Ca panzili ni-i calca Ea din greu some s'o di,o.eptat
$i florili ni-i faxama". $i din gull o horbit:
Negru-i ciobana Tartar e§ti, nepriceput,
El din gurri o graft: Nici ca nine

183
www.dacoromanica.ro
 Nici ea ploutt Cu noua usi
Nici grci oaspeti nu ne 'mpresoara. Cu noun altare
Aivti oaspeti colindatori Cu noua sfinte de pristoale.
Las' §i-mi ante Plata v'oi plati,
51-mi colinde, Plata pe dreptate
Ca for plata li sa stie: Pe cum vi se cade".
Doi pitaci Domnu-i bun batran
5i doi colaci El cie sanritos
5'o barilca Sus in vestea lui Hristos,
Dc horilca". Sa v'ajunga o voie bunit
D'aci voinii iitilor curtu Cu-a lui frati
Ei cie sanato§i 5i cu-a lui parinti
Sus in vestea lui Hristos $i cu noiu de-a 'preuna.
51 traiasca lung si bine (Dela acelasi inlorntator. E singttra coltnda cu
5i cu noiu de-a 'mpreuna. aceasta tema, gasita).
(Dela arelas inlorntator. Supraviefuiri redttse ale
acestei collude am gasit iu uncle sate de pe maul La casele cu batrani se obi,nuia Colinda
&pita ca Bulgarca ¢i Bacova). batraneasea":

Acolo unde se aflau vadaoi on vadane" se Doamnili Domn din ceri,

allot Colinda stinghereasca ": A cui curtu i§tilor curti,
Ce a§a nant §i minunate,
Domnu-i bun batran, Pi sub stele
Lerului Doamne, Cu zabrele,
Simion bun o gandit Pi sub nour
Ruga si sa faca, Cu tunouri,
Ruga-i manastire Pi la pareti
Cu noun u§i Cu poami verzi,
Cu nova altare Pi la port-4i
Cu noua sfinte de pristoale. Cu hulughiti.
Domnu-i bun batran Dar in curtu ci-s mai este?
Serie carti Este-o masa
Toate parti Mandril masa,
5i 'n Coate tinuturli Cu faclii dalba aprinsa,
$i-mi vie noua pochi marl Cu pahara poleite
51 noun mai mici Cu scaune jan %uite.
Ca-s mai poslwici. Sus, mai sus la cap de masa,
Domnu-i bun batran 5ade Domnu Dumnezau,
Cartile-o pornit Langa Domnu Dumnezau
Noun pochi mai marl o sosit 5ade Craciun cel batran,
5i noua mai midi, Langa Craciun cel batran
La fereastra o strigat 5ade Santu Anu-Nou,
Domnu-i bun batran, Langa Samtu Anu-Nou
El c'afara o lit 5ade Maica Precistare
El in casa i-o poftit, Cu to-ti sfinlii prin prejur.
I-o cinstit Joe, mai jos, la cap de masa
5i i-o marit 5ade Domnu istor curtu,
5i din gura o horbit: El nu ,ride, da-i cin§te0.e,
Voi noua pochi marl Di mare greu sa jaluqte:
Si noun mai midi Doara-s mai Doamne,
Ca-s mai poslusnici Doara-s mai drag].
Ruga sa-mi slujiti, Mainile §i spetele
Ruga-i manastiri Di boi tineri juguind

184
www.dacoromanica.ro
 Pi la sini daruind".
Jos, mai jos, de cap de masa
Sade doamna istilor curti,
Ea nu sade da-i einste-ste,
Di mare greu sa jalueste:
Pa lmili si degitili,
Di vaci tineri mulgand
Si colaci marl insirand
Pi la sini tot daruind,
Doara-s mai Doamne,
Doara-s mai draga".
Mi-am stat Doamne si-mi gandesc,
Te-a1 intreba si nu 'ndrasnesc:
Cand a si vacu d'apoi?"
S'apoi Domnu din gur'o grait:
Eu coiu spune cu de-a dreptu
Cand a si vacu d'apoi:
Cand a bate fica-su pe taica-su
Da fica-sa pe maica-sa,
Prate mai mic pe cel mai mare
&nit mai mica pe cei mai mare,
Fina-so pe nanasu-so,
Fina-sa pe nanasa-sa,
Atunci a si vacu d'apoi".
D'aci voinii cei batrani
Ii si cie sanatosi
Sus in vestea lui Hristos
Si-i ajung' o voie buna
Cu-a for frati
Cu-a tor, parinti
Si cu not de-a preuna.
(Tot dela Vasile Ciobanovschi din Perisadovca.
Era una din colindele cele mai obifnuite .i a cu-
noscuta sub forma de variante in aproape Coate sa-
tele care fi-ate pastrat nzai carat c,aracterul mol-
dovenesc).
Mai rar si uncle erau oameni de traiau
mai ghine" si mai ales data mai aveau si fete,
flacaii erau poftiti in cash', asezati dupa masa"
(adica la mash), si li se da de ospatat si de
inehinat" horilca. Uneori colindatorii mai can-
tau si la masa o colinda, deobiceiu colinda
btraneasca". La plecare primeau colaci A,
cateodatii, capeici" din partea gazdei.
Cam dupa miezul noptii flacaii terminau de
colindat. Colacii balai" ii opreau pentru ci
de-i frangeau ,i-i mancau". Pc ceilal(i ii
vindeau chiar in noaptea aceia in oameni mai
saraci", cam cu cinci capeici perechea. Banii
stransi din vanzare.a colacilor ii dadeau sta-
rostelui bisericii, ca sa ampere steag, ceara,
www.dacoromanica.ro
icoanc alte lucruri pentru biserica.
Dar nu numai tineretul participa prin di-
ferite manifestari la sarbatoarea Craciunului,
ci si varstnicii si chiar cei batrani. Astfel,
incepand cu ziva intaia de Craciun Oita dupa
Anul-Nou se adunau grupuri-grupuri de pe-
rechi casatorite si organizau Intleaiuri" pe
rand, la fiecare dintre ei. Setleau toti prin
prejurul mesei si huleau si colindau pe stapanul
casei cu simneaua (familia toata". La sftirzit
se ridica unul dintre ei ;i-i poftea in el pe
toti. Atunci se ridica dela masa compania"
toata si se ducea la acesta acasa, uncle ,.hu-
leaiul" incepea dela capat. Si tot ava mai de-
parte.
Datinile de Anul-Nou le incepeau tot copiii.
In Ajun se adunau in grupuri de tale tTei Oita
la cinci si mergeau de-a hititul". Cel maijs-
let dintre ei spunea cetarala", altul zuruia"
din clopotel, iar ceilal(i haiau". Unul dintre
ei purta pe umeri un plugusor de lemn, la care
erau legate cateva fire de busuioc si, uneori,
o ministergure.
Flacitiandrii de 14-18 ani, ca si cu colinda,
sileau repede pang nu umblau cei grosi".
Nici copiii si nici ei nu ziceau cetarala" in-
treaga, ci numai inceputul si sfarsitul ca era
prea Conga ".
In noaptea de Anul-Nou umblau de-a hai-
tul" Mead. Se grupau eke cinci -case sau mai
multi si luau casele mahalei" la rand, ca si
cu colinda. Flacaul care rostea haitura" sau
cetarala" sta mai aproape de fereastra, iar
cel cu clopotttl si cei earl haittu" cea mai
departe. Bice si btthai pare sa se Ii obinuit
in vrcmuri mai vechi si nu in Coate snide.
Haitura" se rostea intrcaga, dela ineeput pa-
ns la sfarsit.
Iata dotta exemplare de haitura, primul cu-
les in satul moldovenesc Gorotcaia ruse,;te
Gruzcoie), regiunea Kirovograd, si at doilea
in satul Gasparevca depe malul Bugului:
Burnt vremea
Si mai buna vremea
Santa Vasile
A boieri de ghine
Sa sie de ghine
Cu sara lu Sfantu Vasile.
Haide de urati. Hai!
Da Sfiintu Gheorghe
Tare s'o bucurat
185
 Intr'o Luni dimineata s'o sculat, Unde sa vinde seru cu oca.
Fata albs s'o sprilat O cumparat Domnu ser i otrtI
Si la icoane s'o 'nchinat, TO dat la Ambrozie tiganu
Cusma vi-o luat CA mai ghine bate cu ciocanu,
Si'n tind'o O facut nista sticeruici
Puha o luat. Ca nista pastiruici,
O purees prin ograzi, Zaintisorii
Prin ocoale, Ca la iepurasi dintisorii,
Mi-o straits niste juncani tineri O luat Domnu sticeratorii
Ca de douasprezece plugusoare 1-o dus din capatul prtmantului
Plugarii la deal ca i-o turnat, Din ragila vantului.
Da talharii de plugarii Da o baba s'o dat din coasta vaii
O dat plugusoarili pe oase si darama Din gioaca mieilor
Si le-o faun drob si trtratni. Din protiva oilor,
Da Domnul tare s'o apaimantat Cu stinga-mi trAge
To varit mAna 'n carman, Cu dreapta 'n snop pune,
O scos o mans de bani Din snop in claghi
'o dat la Danes tiganu Din claghi in dealu frOrii.
CA mai ghine bate cu ciocanu. Mi-o scos badea douasprezece iepe sure
O fAcut nista plugusoare de-argint, Ca de doisprece ai sterpe,
Margdrind, Potcoavili de-argint
Unde ara Cu cuili de margarint,
Brazda neagra rasturna. Unde-mi calca
O arat Domnu dealur'li, Badea gran' ghine srt treera,
Hurtopurli,"- Cu ntirili sufla
Dealu Santa Mariii. Cu buzili 'xi sac bilge
Ara, ara, Si cu dinlii 'n t Apuse
Si gran ros versa Ca de moaril mi-1 gate.
Da Domnu s'o rrispuns O purees badea cu douasprezece earl
Din fundul cuptiorului In pohoarrt
Din dosu hornului: La moaril,
De s'ar face aiasta duium de chits Cu carttle cartaind,
Nant ca casa Cu tanjiilili duruind
Si des ca matasa Cu murgu din urma nechezand.
Si drept ca paretili Da rrtua-aceai de moarit
Pi cum sit-1 sticere fetili. S'o spaimatat
Fiesta luna CA viu atatea carii
SiiptlimAna, La moarti,
Mi-o trima's Domnu slugusoara O pus coada pe schinare
Sii-mi vadit Carina de coapta. S'o croit-o la vale,
Slugusoara de pe cal s'o aplecat O luat-o pe costive
Dotd schice-o apucat, SA 'mai floare de branduve.
Palma dalbe le-o frecat Da morariu meter mare
Si in suflet le-o suflat O isit dintr'o colighita
Si in gazda la Domnu o alergat, Cu cusma de mita.
Domnu tare s'o spaimatat Cu sumanu de hind
Ca Carina s'o scuturat. Cu ciocanu 'n mane,
O scos un cal negru ca corbu I-o dat la stile
Da iute ca focu, I-o fictramat trei masele
L-o 'nfrenat S'apoi i-o dat la bot
Si 1-o 'nseuat, S'o fartimat-o de tot.
Scars de-argint mi-o calcat O stricat badea doutt ouA
Si 'n targ to Hliboca mi-o alergat To fAcut moarit float,

186
www.dacoromanica.ro
O 'ntors-o cu varla la vale Da voi frati mai ho ha ho!
Cu arichili 'n soare. (Auzita dela Trohim Cozacenco din satul Gas-
O macinat badea parevca).
Trii thrate s'o fitnina
I-o parut lelii ca mai ghine. Hai, San Vasile cu voi
O dat din cash 'Il camara, Ce vrt spiiriati voi de noi
O apucat stud rarrt Ca noi santem ca gi voi
O cernut un sac Hai!
O copt un colac Mi s'o sculat Mosu Adam
Si nu 1-o dat pe cara Intr'o Joi Mari,
Da 1-o dat pe tts'afarii. Fata dalbrt s'o sphlat
Apoi o dat din cash 'n case La icoane s'o 'nehinat
O apucat o skit deasit Doisprece bouleni mi-o 'njugat,
De mittash, Cei dela roata
O cernut un sac Cu coarnili 'mbelciugate,
S'o copt un colac Cei dela prigon
Patine ciucind Cu coarnili la izgon,
Cu degite 'mpletind Cei dinainte
Cu zahar zaharit Cu coarnili mrduite.
Si cu miere 'ndulcit Hai
Si lu voinicii de sub cash. 1-o dat. Si mi-o purees la arat
Da noi nu pre multi voinicei santem, Vail 'n lungis
Patru 'n ciubote DealurPli'n eurmezis
$'a cincea 'n ochinci. Si mi-o prins intre nigte riidacinele
O frant in dotal De gisinele
O dat gi nouh; Si mi-o facut plugusoru fiirrunele.
O frant in trei Hail
I-o dat si lu Andrei, Da badea pe murgu s'o aruncat
O frant in patru La mesteru tiganu mi-o alergat.
I-o dat gi lu Niculaie 'mparatu, Cioc-boc,
O feint in cinci I-o stat plugusoru la loc.
I-o dat gi lu-acel in ochinci. Hail
Da Badila cu plugusoru-mi ara
Da noi v'ain mai ura Cu shmincioara 'n schinare-mi samana
Da ne temem c'om insara Cu boronice de- arama -mi borone,
La curlur'li dumneavoastra Gaud cata din urmii .

Ace le cu ser singhelite Grau verde rasare.

Si cu ser alb acoperite. Hai!
Da mai ghine dac'om insara S'o dus brulita
Pe la curtur'li noastre La luna
Ace le de cu pozderi acoperite, La saptiimina
Baliga de vacs lichite Sh-mi vada grttu' de-i copt,
Ghinati de vraghie crasite. Da el ii copt gi rascopt
Da noi mai avem acash gospodarie Ca fats lui Isus Hristos.
Vaci cu githi Da el pe murgu s'o aruncat
Scroafe cu purcei La mesteru tiganu mi-o alergat
Mate 'mbrobodite Si mi-o facut saccade
Si gaste potcogite Cu mrtrunchiesi de floricele.
Si de celea ate si mai multe. Hail
Mai avem dourt vAi de trecut S'o dus
Sad stirchii cu gur'li caseate ,'o triinfis pe lelita la s'cerat,
Cu limbili lasate Da ea s'o dus din capatu eel mai de jos
Pe cum sh ramaie fete neshrutate, Ca de-acolo ii mai folos,

187
www.dacoromanica.ro
 Da el s'o dus Sanatate noule,
Si i -O zis sa SC duca Sa creasca grade
Din capatu eel mai de sus Papuraile,
Ca de-acolo Dumnezau Sfantu i-o spus. Malaiele.
Da ca s'o dus Sri cresteti si dumneavoastra
Si cu dreapta-mi s'cera La multi ani cu ghine si cu srmalate.
Cu stanga-mi lega
Cu genunchieOli snopu-mi strange In aceiasi zi flacaii organizau mese tine-
Mai frumusal si era, resti impreuna cu fetele, irttr'o case tocmita
Cam' tl trante indata chip Craciun numita hurclughie". Ei
Da el sa ris'chie. gramadeau acolo faina, sala, carnati, horelca,
Da badita s'o dus lemne pentru foe sau garduri si porti dela
In tabunu eel mare curtile oamenilor. Fetele faceau pe gospodinele,
Si mi-o luat o iapa chioara, iar flacaii se ingrijeau de horilca si braga,
Mi-o 'ncarcat o sirabanice preparata din faina de rnalte (mei) pentru
Si mi-o dus pc fatarice-acasit, inchinat". Astfel de mese se organizau dela
S'o apucat de treerat. Anul-Nou pana catre Sfantu Ion.
Da el cu chiciorusili-mi tropuse In afarrt de obiceiurile infatisate aici, mai
Cu botusoru-mi sufla, erau si altele, cu caracter familiar sau intim,
Cu urechiusili-mi vantura. care nu au intrat in preocuparile prezentarii
Cand cata din urma de fata. Din cele spuse se poate constata pu-
Nici sir de pleavrt nu era. ternicul spirit traditional al Romanilor de peste
IIai! Bug si, implicit, rolul covarsitor al traditiei in
Badita s'o dus din tabunu cel mare, conservarea ramurei romanesti din aceste parti,
Mi-o luat o iapa balaie pana la revolutia din 1917.
Mi-o ' ncarcat o sirabanice, Regimul sovietic, venind cu ideca culturali-
Si mi-o dus la Mosu Adam in moara. zarii masselor si vazand in trecut numai a-
Acolo fanina mi-o macinat nalfabetism", ignoranta" si in.tunecime", se
Si mi-o adus dela moara. intelege ca nu a avut o atitudine binevoitoare
Da leli-ta s'o apucat, fats de traditie si de cei cari viecuiau in con-
Mi-o facut un colac formitate cu legile si spiritul ci. Traditia era
In saint satit privity de noul regim Ca, o piedica in calea
In digetale 'mpletit patrunderii culturii sovietice la sate si trans-
Numa bun de not voinicci pat formarii mentalitatii populare in sens comunist.
Paziti cu colacul Totusi, pana .in 1929-1930, anti aplicarii co-
Sa nu va farame boii pragu, lectivizarii, nu au intervenit schitnbari sensi-
Paziti cu samana bile in aceasta directic, epoca aceasta rama-
Sit nu va farame boii brazdita. nand in multc privinle, din motive de ordin
Hai! tactic si psihologic, o continuare a starilor
Pe la mijlocu verii vechi, dar in acelas timp avand rostul de a
Infloriti ca peril usura patrunderea lentil a spiritului comunist
Cei lume laudata in toate manifestarile de viata ale colectivi-
Si pe not cateodatrt. tatii. Odata cu aplicarea colectivizarii, lupta
( luzita dela Sirnion Voltornic zis Maidanic din contra trecutului, contra traditiilor invechite"
Coro(caia . si contra sarbatorilor Income si betive" se in-
tensifica si da rezultate mai ales in ce pH-
veste tineretul. Flacyii incetasera de a mai
In zit= de Anul-Nott umblau copiii de-a umbla en colinda Inca dela revolutie. Doar in
samanta". Ei porncau de dimineata in grupuri casa si in cercuri restranse se mai puteau
de sate trei palm la cinci si mergeau din canta collude de sarbatori. Si asta mai mult
casa in casa presarand samanta de grail, po- de batrani si de cei varstnici. Tineretul mol-
rutnb, orz, etc., pe care o purtau in buzunare dovenesc, ca si eel ucrainean,, a fost cucerit
on in traistfi, rostind in cor: incetul cu incetul de spiritul nou, comunist.

188
www.dacoromanica.ro
 Copiii insa, cu toata propaganda din scoala
si in ciuda supraveghierii atente a invatato-
rilor, an ramas in aceasta priNinta mai mull.
sub influenta familiei deal a scolii. Astfel,
ei au continuat sa mearga de-a colinda" si
de-a haitul" aproape tot timpul. Dar pe furi*
si numai la rude, vecini sau prieteni apro-
piati ai familiei. La comunisti, invatatori sau
alti functionari ai satului, nisi tin caz.
in
Sovietieii, dtmdu-si seaima de imposibilitatca
desrachicinarii radicale a vechilor obiceiuri, in
ultimii anti au inceput sa faca in Ajunul Anu-
lui-Nou brad", o adaptare apomului de Cra-
ciun. Nu lipsea nici Mos Graciun, care se
numea insa Died Moroz" Nlos Ger). In ..brad"
se atttrnau fel de fel de bunattiti", care se
imparteau copiilor dupa ce spuneau poezii si
cantau. Obicciul acesta se practica mai ales
la scoli si in cercul familiilor oficialilor si in-
teleetualilor satului. Litre ceilal(i sateni n'a
putut prinde.
In general, se poate spune ca regimul so-
vietic n'a putut desfiinta cu totul datinile si
obiceiurile traditionale ale moldovenimei de din-
colo de Bug. Traditia a continual Inca sa se
mentina si sa indrumeze uncle din manifesta-
rile de vials ale insului *i coleeth itatii, slatbind
totu*i din ce in ce mai mull ea intensitate
si putere de circulatie.
Dupa indepartarea sovieticilor, uncle din ma-
nifestarile traditionale moldovenesti, mai ales
cele in legatura cu siirbatorile Cracittnului si
Anului-Nou, au inceput a reinvia, fara a se
mai putea Intoarce insa in insufletirea si am-
ploarea de altii data.
ION APOSTOL

MIME DE FAMILIE
DIN 25 SATE ROMANESTI DELA EST DE BUG 1)

Onomastica Nloldovenilor dela Est de Bug In dreptul ficcarui nume de famine figu-
onstitue o problema, all carei studiu poate o- reaza satul sau satele in care se gase;te, in-
feri multiple surprize pentru cerectator. La semnat prin nurnarul de ordine din tabela de
timpul potrivit se va publica in intregime a- mai sus.
ceasta onomastica, cu toate elementele ce-i stint
proprii. sere a fi pusa In indemana specia= Adam 17
li*tilor, can von fi in masura s'o studieze sub Agaielii 22
toate aspectele si sa tragii concluziile ce se Albu 4, 11, 16, 17)
impun. Alexandra . 23
In cele ce urmeaza, inftaistim numele de fa- Ananii 16
milie mai frecvente ce se intttlnesc in 25 sate Anastase 8
moldovenesti de peste Bug, 15 din aceste sate Andronaclic 4
fachnd parte din insula etnica de pe malul Audi-lat 20)
stang al Bugului, iar 10 din grupul satelor din Anghel 8
regiunea Kirovograd. Anglielu§a 19)
Primele 15 sunt: 1) Constantinovca, 2) A- Aposloi 5
lexandrovca, 3) Bulgarca, 4 Racova, 5 Noua- Arran 20
Grigorovca (Tg. Frumos), 6 Arnautovca (Vi- Arcug 2
zireni , 7) Bielottsovcd, 8) Marculeasa, 9 Ser- Aren,a 5, 6, 7)
bani, 10) Solona, 11) Serrbulovca, 12 Noua- Ardelca 3
Odessa, 13) Gasparevca, 14 Sebena Ielanit Apina;ti (23
*i 15) Perisadovca. Arnaut 5, 2
lar celelalte 10 sunt: 16) ,Lisagora, 17) Do- Anion 93
brianca, 18) Lipnea*ca, 19 Pisceani-Brod, 20 Armaltua 9
Novo Ucrainca, 21) Velica Visca, 22 Panciova, Ai ghir 20
23) Martino*, 24 kanij si 25 Gruzcoie Gorot- 51511 20
cltia). A\ dochie 25

1) A se vedea harta cu «Aqezarile Romtme*ti dintre Bug si Nipru. la sfarsitul articolului.

189
www.dacoromanica.ro
 Babmandra (2, 10, 11) Blidaru (13, 20)
Babel (20) Boboc (24)
liabri§on (21) Bobinii (16, 22, 23)
Baca lu (10) Bobul (17)
Badiul (20) Bobeica (23)
Baicul (22) Bodascu (21)
Baidani (2) Bogdan (6, 4)
Balaban (16) Bogdanel (10)
lialacri (13) Boghiul (20)
Ba landa (24) Bogza (9, 12, 22, 23)
Bantas (20) Boi§tean (21)
Bantes (20) Bojog (12)
Banul (23, 25) Boldurat (20)
Barabas (16) Bondari (13, 16)
Barba (9) Bondaret (12)
Barba 'aft' (17, 20) Bontu (11)
Barbanoua (2) Bordeian (23, 25)
Barbaro* 24) Borean (13)
Barbasuri (21) flOrsa (24)
Barbul g, 17) Bostan (7, 13, 9)
Barbun (17) Botez (25)
Barcari (14, 15, 4, 11, 10, 22) Botosan (16)
Basarab (1) Botura (16)
Badica (3) Bozic (8)
Bajcnar (14) Bounegru (11)
Balaccanu (3) Bouro§ (8)
Balm (12, 16, 20) Braga (10, 18, 22, 24)
Ba lfinula (14) Bragaii (1)
Balasa (20) Briiguta (19)
Balteanu (20) Branes (19)
Barboi (22, 24) Branza (12, 14, 2, 9.22,23,25)
But (16) Bubitrau (2)
Banzar (5, 2) Boboc (22)
Barbaga (1) Bucovan (1)
Bilrca (11) Bucuros (5)
Barlad (17, 19) Budac (6, 8, 3)
Barladeanu (5) Budulache (21, 25)
Barnaga (2) Buduluo (2)
Bilrna% ec (25) Bulacu (6)
Flarzul (6, 12, 22) Bulut (5, 21)
Bastrei (6) Bulatal . (23, 25)
%tett (2, 3, 16, 25) Bulatelu (2)
Bcrcu (5, 11) Built te9CU (2)
Berechet (12) Bulgarul (16)
Beldic (14) Bulhac (2)
Berieol (2) Bunduc (5)
Beizadea (16) Bunescul (18)
Man (18, 19) Buraga (17, 19, 20, 25)
BernaNec (22) Burca (22)
Biliban (11) Burdujea (14)
Biliboaca (11) Burghelea (21)
Blanuta (12, 1) Burlac (7, 3, 2)
Blilndu (20) Burlaca (7, 12, 11, 15, 24, 25)

190
www.dacoromanica.ro
Bur lan (12) Chirca (2, 3)
Bur lea (12, 13) Chiril (3).
Bursa (18) Chirilescul (23)
Busa (2, 5, 10) Chirilicea. (24)
Butuc (20) Chiroi (19)
Buzian (20) Chiscariu (10)
Caftan (15, 25) Chisleag (11)
Calciu (9) Chislean _.., (24)
Calisi (7) Chistol (4, 5)
Calmazan (16) Chitan (2)
Ca Itau (8) Chiverean (2)
Caltea (14) Ciapa (21, 25)
Candagura (6) Claus (8)
Capsaz ., (6) Cimpoi (22)
Caracas (23) Ciobanca (1)
Carabulea (20) Ciobanu (1, 2, 5, 7, 13, 9, 10,
Caraman , (8, 20) 17, 23, 24)
Carastan (4) Ciobotaru 3,5,8.12,16,17,19,21)
Cardas (3, 18) Ciocan (1, 3)
Carp (1, 22) Ciocarlan (14)
Casap (2) Ciocoi (20)
Cirtanrt (9, 20) Ciohodaru (3)
Capp (5) Ciolac (5, 23)
Catapunga (17) Cioplan (19)
Cazacu , (17) Ciorba (16, 21, 25)
Caldarar (6) Ciubar (22)
Calin (4) Ciup . , (22)
Caine (4, 6) Ciuprina 6)
Ciinarean (20) Cius 20)
Ciipatima (1, 16) Clacar 19)
Caprior (24) Cobit (19)
Caraus (6, 11, 16, 20, 22, 23) Coca (7)
Carausan (2) Cocos (24)
Ciujii (3) Cocul (3, 10, 11)
Casleanu (24) Codreanu (8, 21)
Causal) (12, 13, 8, 24) Codric 21, 25)
Ccga (13.) Cojocar (2, 10,11,12,20,21,25)
Cerban (1) Colt 2, 6, 7, 8, 20
Cercel (19, 23) Colton (3, 6, 23)
Cerche (5, 6) Condrat (20)
Cernat ( (25) Constantinul 24)
Cerpica- (2) Conupa (7)
Certas (22) Copaci 5)
Cheptea (1, 2, 4, 17) Coptu (20)
Cbctrar (25) Cornea 1, 2, 25)
Chkea (14) Cornita (21, 25)
Chichita (13) Coropca 2)
Chiholea (22) Cosmin 23)
Chilug (1) Costa§ 24)
Chiosa (6, 7) Costici 3)
Chiafa (2, 3) Cotlear (7)
Chioara (9) Cotoi 3)
Chiper (3) Cotruq 2, 8)

www.dacoromanica.ro 191
Cotruta 4) Drag= 1, 17, 20, 25)
Cozma 3) Dragomir (3, 6, 14)
Crainic 16 Drumascu (23)
Craciun 4, 20 Druta 8, 9)
Crcangu 12 Duduu (12)
Cristin 16 Dulgheru (6, 16, 20)
Crivat 3) Dumbraa a 19, 20)
CI oitortu . 5, 8, 9, II, 16, 19,22 Dtunitra§cu . (16, 22)
Cucul 8, 13, 17, 20, 25) Demure (16)
Cucuruz . (25) Dunduc (12)
Cudcica 10 Durbalti (16)
Cu fala 23) Epurc (20)
Cuibar 12, 14 Erhan (21)
Cumpan 25) Famin (11)
Cupoi 16 Farca§ (7)
Cupriamt 22 Fiirtatu (8, 10)
Curbanu 11) Fastic (2, 9, 10, 21)
Curca (22) Filaret . (23)
Curgan 15 Filimon (7)
Curliuga . .. (25) Florea (23, 24)
Curluceamt 22 Focsa (14, 22, 24)
Cutilescu 12 Folea (17)
Cuzmcu . (5) Friga (24)
Dabija 16) Frija (11)
Dacian 3) Frunza (24, 25)
Damaschin 17, 21, 25 Fulcuian (6, 7)
Dunilu , (20, 24) Fulgn 20, 25)
Danutan 5) Furca (12)
Daraban 18, 20 Furdui 2, 3, 16, 17)
Darda . . (21 Furtuna 1)
Dark , . . 3, 5) Futescu 18)
Desaga 24) Guina (24, 25)
Dctuna 22) Galbin (17)
Dicusar (1, 6, 12, 18, 22 Gilica (1, 2, 3, 5, 9, 18)
Dihorean . (20) Galusca . (9, 23)
Diman s (9) Giinjul (12, 15)
Dimianu (3, 12 Giistemult (1)
Dinu 8, 16, 19) Gheba (2)
Diana 2) Gheorghe (3, 2)
Dj UN ara . (8) Ghcorghia§ (11, 23)
Doagu (23 Ghcorghipt (10, 11)
Dobrcan (3) Ghcrasim (24)
Dobt (25) Ghcrman (25)
Dobrin (2) Ghiaba (6)
Dobri ta . (2) Gitlin] (17)
Dobrogean (16, 19) Glesnuta (17)
Dohro an 23, 24 Globa (2)
Dodu . . 8 Goduleanu (2)
Doga (16) Gogul (4)
Dogariu , 5) Goi (8)
Donose 19) Gologan (22, 23)
Dorohoi 23, 24) Grajdan (21)
Dom' 1 Grutii (2)

192
www.dacoromanica.ro
Graur (15, 16) Jumatc 16, 18, 19

.......
Grecul 6, 12, 22 Jura 15
Grigore (9, 20 Jurascu 11, 20
Grosul (10, 11, 15, 18, 19,24 Jinja 6
Groza (4, 25 Lachc (6, 7, 8
G rozan (22, 25 Laptc-,,neann 1

rumaz 12) La§en 17

Clutha (25) Leahu 13, 23
Guild (19) Learu 16
Hap 25) Lehada 6, 16, 18
Halbur (25) Le ftel. 7, 22
Halunga (5) Lcpadat . 3, 9, 12
Htineota (22) Liontian 6
Hanul (25) Lipcan 18)
Ha rba r . (17) Lobusnean 21, 25
Harhuz (3, 10) Loghin 2, 25
Illitjau 3, 12, 13, 14, 25 Lopata 1, 16, 25
Hiirjul (14) Lorescul 20)
Harlovanu (23) Lubenita 9)
Haru1 24) Luncan 25
Halve 5) Lungul 11, 13, 14, 15
11edeleanu 23) Lupa§ett 2, 16)
Hestemult (1) Lupu 5, 15, 17
Hirlioaie 24) Macaric , 3
Hodorogea (25) Ilaciulin 7)
Hodulcanu (3) Ilacrea 10
Holub . (18) Mogul 1)
Hologhit, (2) Magidcla . I)
Hodulean 9 Maidanic 7
Hurjui (19) \laimescu 2
Hirtul 23) NNW 1, 2
Jacob (11) \Iamaliga 9, 20, 25
Iancul (20) Ilamulat . 17
him (16) Ihindrul 10, 12, 18, 23
Iaiula (25) Manea 3
Ie§anu 5, 22, 24, 25 Maniu 3
If tode (3) Mtinzuc 16
Tgnat (11) Marcul 20
Ilia, (1, 23) 'Margin 1
Ilin (23) Margine 16
Jordache (2, 9) Marian 17, 18)
Jordan (3, 5, 15 Maritescu 2)
Jovita (3) NItirleann 3
I rimei (16) llarzac 23)
Trimia (3) Milrzeseul 17
lrimila (9) Matasaru 17
Ispie (3) la tett 8)
Iurcul (3, 6) Matcia§ 3, 22, 23
Jardi . (21) Mafia* 5)
Jebenita (11) MAO 22
Jipa (7) Alm raehe 16
Jorja (10) \Iazaru 1
Josan (2, 6, 10, 11,23,24.25 Alaximct (20

13
193
www.dacoromanica.ro
Mercanu 2) Pancul (22)
Merescu (3 Ptingaru (19)
Mertic (10, 11, 12 Pantazi (23)
Me to 8) Pantea (1)
Miercanu 2 Pantilei (22)
Mi hal (20) PAnzul (11)
Mihail (3) Papuri . . (12, 14)
Mihailut (3, 10) Parnachi (8, 11)
Mihalache . (9) Parta (17)
Mircia (20) Partian (19)
Miron (3) Par (16)
Mititelu (2) Pasat (7, 13)
Mitrofan (24) Pascal (6, 18, 25)
Mocofat '(9) Pascalu (9, 24)
Mocri (3) Paricu . (25)
Moghila (17) Pfistarnac (20)
Moldovan 3, 4, 11, 16) Patrache (20, 23)
Momescu (2) Patraru (22)
Monica (24) Paturean (24)
Moraru (20) Perciun (23)
Mortul (23) Pereujzi (1)
Moreagtt 20) Petec (3)
Munteanu (1, 3, 4, 8, 9, 11, 13, Petrica (6)
14, 18, 20, 23, 24) Picirija (15)
Murgea (20) Piper (16)
Musteaja (2, 3, 6, 17) Pirca (22)
Nazarie . . (17) Pircul (24)
Nedelcu (3, 11) Pistol (22, 23)
Negrea (20) Pistrui . (19)
Ncgrescu (16) Pit (25)
Negruj (11) Pitac (15)
Nestor (22) Pijucti (20)
Nichifor (2) Placintii (24)
Nicoara (15, 23) Plescachi (7)
Nicol (20) Podoleanu (3)
Niculin (5) Poetic& (16)
Niculija (2) Pogorelul (4)
Nigara 23) Poleit (20)
Nour (23) Poloboe (17)
NoN ac (2, 13, 20) Popazu (3)
Oancca . (11, 21) Popescu (1, 14)
Obreja (21, 24) Popovici ... (13)
Ocneanu (4) Pzipuri (21)
Onofrei (8, 25) Portean (5)
Oprea (3, 15) Porumbitt (11)
Orhei (1) Postolache (7, 8)
Orheiantt (6) Posticit (17, 21)
Orza (25) Postovoi (22)
Osmatescu . (16) Potescu (22)
Pa lade (3, 10) Pralea (22)
Pana (8) Prepelita (5, 8)
Panda (3) Pretuleac (12, 14)
Pancul (13, 22) Pricalu (10)

194
www.dacoromanica.ro
Piistupa (5) Selariu 3, 11
Procopie (1, 23 Septilici 15
Prodan (11, 20) Serban 22, 23
Prutean (20) Serbu 17
Puitica (18 Serbanos 6
Pu lea (18 Serpan 22
Pupaza (16, 18) erit a r 23
Puree! (7, 9) Siiircul 25
Pureci 5) Silistreamt 5)
Purice (20) Silvestru 2, 23
Pqca§ (16, 17) Sirnion (3
Racheann (11) Slobodean 7, 8, 11
Racul (10, 21) Smochina 12, 13, 19
Radul (13, 23, 25) Socol 24)
Ranga (25) Solomon 2
Rupciun (25) Solo. ei 4, 6, 7
Rasol (1) Sopun 1
Rat' (20, 25) Soris 14
Razmerita (2) Soroca 24
Robul (1, 22) Sorocean 5,8,9,15,16.19,23,24)
Rogojan (13) Spanati . 6
Roibul (20) Spanul 10
Romiin (4) Spanari 24
Ramanescul 20) Spatar 1
Rovca (1, 2, 3, 4, 10, 11, 12, Spinach! 9)
15, 21, 22 Spinu 3, 9
RolcoVallU (20) Spira . . 5
Rotaru . . 2, 9, 11, 18, 20 Spilt! 4
Rozan 22) Spin ac 3, 7
Rublea 24 Sprinceana 20 24
Rudababa 21 Stajila 2
Rudoi (5) Stan 3
limn] (3, 4, 21, 24, 25 Stanciu . 17)
Sabiu (3) Stangadu (11)
Sadie (11) Stasc 10)
Saeureanu (24) Sta. ruche 20)
Salahor (1, 20) Stegari 23)
Sitmzeni§ (16) Stejar 21)
Sandu (3, 11, 18, 24 Stelea 11
Saptecani (20) Sterpul 25
Saraceanu (11) Stirbaca 21
Serbu (11, 17, 20) Silt ban 22
Surma (6, 12) $tirbatei 3, 5
Sittrea (23) Stirbet 9
SiIN filet (5) Stirbin 7, 17
Scalia (14) *Ham 9
Schielea (11) Stogul 11, 24
Schimboita (8) Stoitm (3, 5, 22
Schiridon (19) Stoica 5, 24)
Scribet (7) Struinu 1, 7, 14
Scripca (7) Straistar 16
Secara (14, 19, 24 Sti Umbel 20)
Secar (2 Strutulat 1, 14, 17, 20

195
www.dacoromanica.ro
Stricalu 10) Ursul (4, 6, 7, 9, 14, 15, 16)
Stupac (16) Vacarina (16)
Su la (23) Vadan (1)
Sulga 16) Viijul (1, 8, 10, 22)
Surdul (8, 12) \ aljan (1)
Suruccan (22) 1 gnat Z11)
Surhet 25) Varal a (25)
Tabacar (12 Varlanu (1, 4, 12, 16)
Ta ftul (11) Viirstac (16)
Talianu (16) 1, Antic (23)
Tahnaci (2) Vartic (23)
Taira (1, 2, 12, 16, 21, 25) Varzaru (5, 7)
Tara (5) Vasilache (11, 12)
'j'arulunga (11, 16, 23, 25) Vasiliu (17)
'furanu (10, 11, 16, 20) Vatitsan (1)
Tarus (9, 14, 22) Vatulea (22)
Thrziul (3, 8) Vazul (11)
Ttisnati (8) Vetusc a .
Tutart . (2, 11, 19, 20, 24) Ve. eritii
j3)
(2, 11, 16)
Tecuci 9) Videa (8)
Tepurdei 16) Vidin (7)
Tihnean
Ticul
Tigana;
25)
(20)
(5, 21)
Vieru
Voinea
Vioara
. .. (17, 19)
(20)
(20)
Timus 2, 15) Vineri (2)
Tincuncanu (11) Viorasu . (16)
Tipulin 4 \ *teaz (4, 6)
Tiron (12) \ itica (24)
Titu (2) Vlas . (24, 25)
Todi rascu (3) A odean (6, 7)
Todi la (16 Voicilii (5, 6)
Todorarn (5) Voicu (3, 14, 16, 18, 20, 22)
To fan (8) Volt . (25)
Toma (1, 15) Volonet (25)
Tonea Volosin (3, 6, 7, 12, 14, 16,22)
Topala
Topor
Torba
... .....
. .....
(5)
5, 21)
13, 15, 17, 22, 24,25)
(3)
Vozian
Vraghie
Zachei
(2, 4, 12, 16)
(15, 16, 18, 20, 23)
(11)
'Fotoc (18) Zama ...._(21)
Triboi (20, 25) Zamfir (25)
Tulup (13) Zgrivat (25)
Tudosiu . (1) Zidrascu (16)
'J'urcan (1, 2, 6, 7, 11, 12, 14, Zir (13)
16, 17) Zmeul (18, 20)
Turculet (23) Zuzulea . . (16)
Tun% (14)
Turica (16 Tabloul acesta onomastic constitue una din-
Turlui (16) tTC dovezile puternice ale romanitatii Moldove-
Tartu (2, 11, 15, 19) nilor dela Est de Bug. El poate oferi intere-
Tuva (16) sante sugestii asupra tinuturilor romilnqti de
Ulita (16) unde au plecat bejenarii de odinioarii.
Untila (20)
Ursache . (24) ION APOSTOL

196
www.dacoromanica.ro
 PRESEDISTIA CONSILIULUI DE KIIIISTRI

111311131M CENTRAL DE STATISTICA

1943
dERKA351
ASEZARILE ROMMIEVI
DINTRE

efICLA

go'
BUG $1 NIPRU
IIKAMOROOKA
KREPIEMCIUS
SCARA
7 I. 1,0 i0 50 t0 50 00 60 tp0
7,0
4

uwawnaww

IIMPR00ZI1,11113K
DNEPROPETROWSK
IROWORRAD P/Ar/NATRA

Awe.
19
Lao/I6ow
fO

enkaror,1 ZAPOROLIE
liR1W01 ROG
C Vantnerc

WPOSTOLOMO
LEGENDA
4 ODESSA unog.. =coo -1 nom wut. IRROPOL
CARIACWI
Al IGEOLANW local40 o te000- 501000 kart
KIROWOGRAD Lcali00 al 50000- A0000 host
0 PERIWIAlar LOCAPCV 10000- 50000 halal
Meruttur Musa
Calm rtainegi
Cdonvro
Cs Farah 4orcterra
Inch -Auk
IKIKZOVCA Alm
fy
Seek 15 le

REUTOPOL

HER3OR

MAREAENEAGRA

www.dacoromanica.ro
 CITITUL LU1 ARSAN DIN CETEA (ALBA)
Daramug Joan lui Arsan de 90 ani din Cetea,
se ocupa cu cititul de foarte mulls vreme, fi-
ind cunoscut in tot jurul satului §i chiar mai
departe. Cite;tte din cartale sfinte rugaciuni si
alte ranclueli bisericeoi, pentru tamaduirea su-
fcrintelor holnavilor, pentru buna intelegere
intre oameni, etc., primind in sehimb o mica
plata clupa dorima sau puterile omului. De mul-
te on nu is nimie, multumindu-se numai sa
faca bine. Cite§te si din mila pentru oameni
vazandu-le suferintele, dupa marturisirile lui.
In celc ce urmeaza vom recta pe cat se poate
in graiul locului tot me§teugul cititului lui
Arsan, completand datele culese din gura lui
cu marturisirile oamenilor §i cu un caz de citit
La care am asistat in vara aceasta.
Am invatat §coala in §coala vete 1) douli
ierni, popa Vian era invatator, st o mai vint
unu nu stiu de une. lo n'am invatat deck in
cle§tia carte 2) si istoria am invatat -o derost.
Can am apucat la catechism nu m'am mai dus
la ,coals ca m'or pus Ia capre apoi slugs. Gri-
jam caprile pin padure st planjiam de §iuda3)
ca nu ma asculta, da le dadeam pa§ie sa faca
cum vreau iele, ca tat iele sa adunau dila o
vreme. US Doamne! Dila z4ie ai 4) am §itit,
citind Visul Maicii Preciste copiilor stiipanului
cari se speriau noaptea in vis, s'apai n'am
mai citit 'Ana m'am insurat". S'a insurat la
varsta de 30 de ani cu o hurt din sat, iar ar-
ntta n'a facut-o fiindca ieram nic 5 st pe
vremea aia nu lua catana aga".
A umblat foarte mult in satele din Plasa
Teiul si Alba, iar afura din judet n'a fost de-
ck o singura data In Cluj, cu §ase pite 6) in
spate in ni,le catane dila noi, incolo ,.pe car" 7)
iar incoace, m'am maniat s'am vint pe jios.
La 90 de ani se bucura de o sanatate per-
feeta, iar oamenii stiu despre el ca n'a fost
bolnav niciodata, marindu-i prestigiul in ma-
terie de citit pentru insanato;iri.
Dimineata se scoala, se spala, §i se roaga lui
Dunmezeu pentru el; citqte din Acatist ruga-
ciunile de dimineata pentru el, pentru santua-
tea lui. Da, ca sa nu siu beteag lc itese;
icri m'o durut follicle nu .1tiu disc?" Toiusi oa-
menii cred ea n'a fost bolnav niciodata in viata
1) Veche. 2) Cali religioase. 3) Manie. 4) 10 ani. 5) Mic. 6) Mini. 7) Pe tren. 8) Soare sec. 9) Gat.
10) Tuberculoza. 11) Epilepsie.
198
www.dacoromanica.ro
lui, pentruca este tin om placut lui Dumne-
zeu §i ascultat de El, pentru viata creltineasca
pe care o duce. Oamenii din sat, satele ye-
eine, §i mai indepartate, yin la el ca la doctor.
Merge §i el la bolnavi, chemat de oameni, §i
in varsta aceasta inaintata, incidtat cu opinci
pi imbracat in portul vechiu romanesc din sat,
1§i pune cartea in straith qi pleaca zeci de km.
de-acasa pe cate-o silptamana, primind de man-
care §i dormind pe unde ajunge, pela bolna-
vii lui. Sunt sate uncle in fiecare an merge
de mai multe ori, iar noi am putut stabili ur-
miitoarele 20 de sate unde merge regulat, si
alte 5 sate de munte unde nu mai merge, ye-
,c1d oamenii la el sa-i citeasca: Geoagiul de
Sus, Stremtin, Teiu§, Ramet, Beiuc, Mesentea,
Galda de Jos, Beldin, Mihalt, Santimbru, Galtin,
Corlariu, Totoi, Galda de Sus, Tibru, Crican,\
Craiva, Garbova de Sus, Garbovita, Garbova
de Jos, iar dela Raicani, Tec§eqti, Intregalde,
Criste,ti, Mogo§, yin numai sa le citeasca.
Dupii declaratiile lui, numai din Geomal nu-i
vine nimeni, §i nici el nu merge la nimeni. Geo-
malul este un sat destul de mic ai carui lo-
cuitori sunt recunoscuti in jur ca oameni rai
si batausi, iar din cauza contactului des on
ora§ul §i mai ales cu Bucurqtiul unde se due
in lucru §i servitors, i-a indeprthat de menta-
litatea magico-religioasti comma satclor noastre
de munte §i, in consecinta nici nu rccurg Ia
(land cititului lui Ars In.
In Cetea, mai la tat satu am citit. Mai in
tats casa am citit de douti tri uari, st nu cred
sit §ie 20 de cli§i in sat une sit nu §i §itit",
iar felurile cititului lui, sunt foarte variate.
Citqte de orice. Can da omu de nacaz,
cum sa nu in§ier0.e in tat feliu, cum spunea
loan Cri§an de 38 de ani, si cu doftoru,
si cu ajutorul lui Dumniezo".
Am putut stabili urmatoarele feluri de citit:
1. In legatura cu sfinfitatea omului: De na-
jit 8) (durcre de cap), durere de dinti, durere
de masele, durere de grumazi 9), durere de u-
rechi, durere de ochi, scrantituri, bube la de-
gete, in maid, de orice dureri interne, de fri-
guri, de hertici110), bolnavilor de sifilis, alie-
natie minutia, in dei cu nacaz 11), de batrancte,
 '
. -
J. ,
,

44.

4.

.
Fig. 1. loanu lui Arson. Cetea. Jud. Alba.
www.dacoromanica.ro
 CACOVA
' mi6sLit'u

POT1OR. 400.00 S. .0 ft.. so an.

Geogel
°ID

\ I

so
R et
cparbov
To dosiee cGarbovits i
01.-6e .
Geomar 0
0 ris,heel'01
Geoa 1.0 6irbova- I

Hogos C' -d.V.

S.
Stremt.
Beldiu
Intregaide I
10 .

Cr va e /
o Cri ,da

Teine, 0 Nitwit of
Co /.
fteasre !gm
". ale fro
ltiu
41
Triu .
Micepti
0 Gaurenl Taut
OPrirnbar
Patrangheni ALBA IA IA

www.dacoromanica.ro
Fig. 2- Satele in care merge loanu lul Arsan qi de unde viu oamenii la el pentru cetit.
pentru usurarea durcrilor carol moare omul.
sau de orice alts boala i suferinta oineneasca,
chiar data nu vede bolnavul, ajungand simpla
tangurire a unei persoane venita din partca
bolnavului.
2. In legatura cu soarta omului. Sa aiba
noroc in viata, sa nu i se intample vre-un
accident and ii plee,at departe, fetelor le ci-
teste sa se maritc, sa traiasca bine barbatul cu
femeia, din ura personala, pentru pedepsirea
dusmanilor personali; da de rau nu mai
citesc acum la nimeni, ca nu mai vreau sa fac
rau la oameni, nwnai bine".
3. Pentru pagube materiale ailuse gospoda-
riei. Furturile, aprinderile, suit pentru orice
stricaciuni, poporul recurge la cititul lui Arstm,
pentru ca sti-1 clicopere Dumnezeu pe cel ce
le-a facut.
4. Citeste si animalelor bolnave. Aceleasi ru-
gliciuni din cartile pe care le are, le face si
animalelor specificand numai in rugaciune ca
sa se faces boul (sau orice alt animal) omului,
cutare. Doamne, sanatos".
Citind dela varsta de 30 de ani de cand
s'a insurat pans la 90 de ani, a ajuns cunoscut
in imprejurimi, avand o clientelii. permanents.
Ua Doamne Cate Micazuri mai sant pe
lume" Asi Ni-o dat Dtunniezo bogatae mare
acum la britraneta", sunt mirarile lui, care ne-
arata rolul important pe care-1 ocupa in satul
sau Asi'n cele din jur, fiMd confidentul atator,
si-atator cazuri si nticazuri pe care le au oa-
mcnii satelor noastre lipsiti dc cunostinte, i de
asistenta sociala serioasa i permanent a.
Sal -' 'Isatm pe badea Juan al ltti Arsan sa
ne pc. ..,..easca uncle din multele cazuri pe care
Ic -a avut.
O vint unu din Garbova de sus, care s'o pus
la nai 12) batran, i-o furat 11 nai, gi ni-o
Act
dat 50 de banuti sa-i citese. Da nu stiu mai
gasatu-s'o naile on nu.
Nu mai citesc la oameni sa piara caam ci-
tit acum 7-8 ani la una dila Stremt, care s'o
despartit de barbat st o vint sa-i citesc ca sa-i
ramana si la fatii avere, ca n'o pus pc ea nimic,
si sa-i ramaie si la fata. (femeia avea o rata
cu barbatul, Asi numai pe numele barbatului fu-
sese trecuta toata averca).
Muicrea o zas in rata Inca de trei uari: 10
12) Oi. 43) SI pier. 14) Rugiciunea Marelui Vasile. 15) Un fel de placinta groasit cu bran76, coapla
in cuptor. 16) Farfurie. 17) Din acatist, rugaciunea Marelui Niculae. 18) Fara carje in care sit se sprijine.
49) In acatist. 20) Tatal fetei.
www.dacoromanica.ro
de-oi si de jina. io sa pieiu 13 . De tri uari o
zas, tit la tri saptamani o murit asa din ti-
soare.
O vint tP barbatu iei, st ni-o spus ca ne-
vasta nu-i facia de rntineare st acum s'o des-
partat prin lege, si Inca tat vinia curl a aia pin
gard in id acasa, da' acum s'o despartat.
O mai vint Sofron din Stremt care nu-s'
mai putea radica manile st picioarcle tic un
an si tri luni, si ni-o zas: cum to tiama
pe dumnia t a ? Juan! Bade Juane. am au-
zat ca dumniata asa eitesti, de on sa scoala
on moare onni. lo vreau sa pier. I-am citit
intr'o noapte de (Iona on masclu' si in ma
hailalta o murit.
Asta 14) a marelui Vasile i-am citit-o In unu
dila Teius. 0 zas ca. 5000 de lei o cheltuit eu
doftoru si n'am cunoscut nine" si am incercat
Act eu ajutorul lui Dumniczo. Si m'am dus sit-1
intalnesc ca nu ni-o prea platit, ni-o spus
ca: asa's de sanatos acuma, dc numa as tat
manta s'as bea. Doamne mullion!
O fost unu dila Tius care de $3 ai nit mai
putea =Inca nici umbla, si i-am chit o
murit, Actni-o dat 150 de lei, dup'aia ni-o
Act
mai dat doamna 70 de lei, ea o scapat de id.
Da' sti cum iera? Am nimerit intr'o sambata
In iei, st o fost facut pup 15 si i 1-o taint
bucati pe tier16), ea nu le putea lua, ca fasia
cu manile tat asa: tremura) Ua Doamnel da
multe nacazuri mai sunt pe lumea asta!
Alit cum le citese sa tomnicsc, silt stun asa,
alit mor...
Asia iar ii bona sa o citesti la destia 17).
Am citit-o la o muere, ea am jisat intro noapte
ca o zas emit mine sineNa nu stie tine sa
i-o citese aia, i-am citit-o, in \ ironics
lui S. si un an de vile o umblat fara bate 18),
st dup'aia o murit. Aisia spittle bine 19 ca o
:
scos din temnita tri barbati nevinovati. Sitintu
Constantin iera imparat pe vremea aia.
Io citiam mult in Acatistu Domnultd Cristos.
Am citit in o fata a lui I. lui B. ea iera oarba,
Liar oarba, i o tat umblat 20 pila mocani,
pila mcsteri, ea o ganit sa-i intrebe si pe mes-
teri deia pintru fata, t io i-am citit, si can
s'o 'ntors acasa, rata i-o vazut.
Odala m'am ((us la Crieau la o muere sa-i
citesc pintru tata'so, st dupa ce i-am chit la
201
tri zale o murit. Banff. n'o avut diata 21 mu- dat Dzo darn ala, de daca citesc din cartale
iere sa-mi deic nimic, da' can am ievit dila shore,on sa stoats, on moare omu'.
itt, m'or chemat baieli 22 din sus de Cricau Pr. Gh. S.: Cine are putere mai mare,
71 o suta am etl7tigat inainte dc-aniaz. 7i tine -i ascultat mai bine de D-zeu?
Am lost la Craiva 71 am citit Ia o muiere Da, aia nu 7tiu 26), da' mai demult, unit
ca de 20 de saptamani era bolnava, 71 iar dila not o- dat popii Francu, batranu, 80 de
n'o abut sa-mi deic nimic, da pintru aia nu-i banuti sa-i citeasca Ia fats -sa care iera bol-
ninie, io tat citesc, ea rti mila de om. nava, si o vint la mine 27) di: Tete Inane, io
leri nici nu m'amo scuba bine din pat 71 o nu 7tiu daca i-o citit on n'o citit popa, da'
vint o muiere dila mocani, dela Criste7ti, o vint la mine sa-i citesc, ca. 7tie ca daca ci-
ci altadata dila Mogi), una. 7i ni-or dat sate tesc io sa fa7ie sanatoasa, 71 ni-o dat 50 de
o suta pintruca le-am citit. Apai cum sa nu banuti, 7i dupa ce i-am citit o fost ca 71 can'
citesc?! n'o lost beteaga, de s'o dus cu ia la America
0 vint odala T. 1. lui V. sa tau 7apte zale 7i 7'o maritat-o acolo. Daca n'ai daru ala... PAi
pintru 1. ea o lost bolunda 23) un an de zale, io nu 7tiu!... Cum ni-o spus Saniutinu Bum
yi ca o rugat 20 de muicri din sat sa taie
bului 28) can i-am citit la nevastri-sa ca era
zale pintru ia, da n'or vrut, ca ramane ,beteaga de friguri: ca 7i iel i-ar citi, da daca
bolunzala pe idle, 7i io am tanut 7apte zale n'are daru... 7i ni-o dat o 7ierie29) de jin, ea
miercurea 71. vinerea, 7i din ciasu ala n'o mai bani n'o avut.
avut nimica. Miercurea 7i vinerea o lain io, Si popa Vian o vint la mine mai demult sii-i
71 acum intr'o zi o vint un om din Beuic, ca citesc in Maria, la soacrrt-sa, ca iera beteaga
i-o furat barda 24) din curie, 7i sa tau pintru si s'o u7ureze Dumniezrm.
iel ca-ni da 100 de lei 7i i-am citit, 0 am a citi?Pr. Gh. Suck': De uncle ai dam asta de
tanut at citind tatrt zua din catisane (in
49.

Psaltire 7i dimineatu i-o vint barda inapoi, Daru Ala 1-am simtit, ea am citit la om
de ni-o trimes vorbh sa nu mai citesc ca i-o 0 1-am trezat. Thad ceresc m'o invatat sa
citesc.
vint barda inapoi, nu 7tie tine i-o adus-o. Mai demult avea alte carti, cu litere cirile,
Child tine zi, poste7te pana sears 7i adauga iar azi are urmatoarele carti din care cite7te:
la rugaciune: Doamne da-i sa-i aduca barda 1. Psaltirea bogata. Tiparita in zilele prea
in omu ala inapoi, cA -i pare rau dupa ia; inaltatului Imparat 7i rege Francisc Iosif I.,
dc mai multe on 7'o dat Dumnezo ca i-o sub ingrijirea 7i cu binecuvantarea inalt prea
adus -o. sfintitului domn loan Melianu. Sib. 1915, Ar-
O doamna din Bettie, i-o peril, o oaie, si hidiec. Cartea asta ni-o cumparat-o o nepoatii
i-tun spus sa-ni deic on zlot 25) pintruca citesc dila Sibiu cu 13 coroane.
71 a doua zi i-o vint pacuraru cu matt la 2. Evhologiu bogat. Ed. V-a, Buc., Tip. ca.'r-
doamna, ca, co adus-o! lo ream citit 7i nici tilor bis., 1926. Asta ni-o cumparat-o alts ne-
nu ni-o platit, da' cum za0a: sa 7ti ca numa poata dila Bucure7ti, cu 650 de lei, ca sii. tot
ti-o vazut vinind pe dumniata la mine, de-aia certa cu barbatu-so, 7i ni-o adus-o sa -i citesc.
ni-o adus-o. 3. Rugaciunile diminetii cu litere cirile,
Citeite 7i pentru boalele animalelor: cA o fora copertil.
vint Iacobu Albe7tilor la mine, ca avea on bou 4. Acatistul prea Sfintei naseatoare de D-zeu
care set sparia, a7a dadea cu coarnele in tate i alte rugaciuni foarte cu evlavie 7i cu folos.
partale 71 din ciasu ala in care i-am citit, Sib. Tip. Francisc. 1895 cirile.
n'o mai twat. nimica 0 1-o van.dut. Nu ni-o In legatura cu lumca are urmatoarele cre-
dat nimica pintruca-i scurta rugaciunea, 7i n'am dinte:
mai cerut. Gui to rogi dumneata Bade Inane?
Pr. Gh. Suciu: Bade Inane, tine trebuc Io la Dumniezo mil rog, da' io nu 1-am
Sit citeasca, preolul on durnnea-la? azu t, 7i nu-i slobod sa -1 vedem. Da' cum o
Prcotu' traba sa citeasca, dd 7i nit ni-o zas Bota 30) brut-tutu', cil Dumniezo nu mil
21) Biata. 22) Tigani trocari. 23) Nebunrt. 24) Secure de tamplar. 25) 0 sulk 26) CA preotul are mai
mare putere on el. 27) Omul acela. 28) Cantaret in strand la biserica. 29) 0 term de vin = 10 kg. 30) Fost
invIttlitor in sat.

202
www.dacoromanica.ro
 nude" da' cred ca audc, Ca altfel n'ar
ploua, n'ar ninge, s'apai dna aerie aici, traba
ca ieste. Tat dila Dumniezo cred ca-i si traz-
niette. Io Elsa zac ea ieste Dumniezo, ca dam
nu-i, tine ne des ploaia. Io cred!... Ca daca-i
citesc omului, vad ca 1-o sculat; d'apoi tint,
nu stilt! Ingeri asa zace cartea ca traba sa sie,
da' io n'am vas't. ..
Drac n'arn vas't, des' io stiu ea i-am eitit
In un copil de ungur pc care in Vinerea Pas-
tilor 1-a trantit de 12 ori. Muierea o zeta ca
dara-i sta barbatu la gara 31 in tata luna ini
da 100 de lei, ea i-am scapat copilu'. Da'
i-am spits ea nu io i 1-am seapat, ca Dtun-
niezo din Bier. (Se) zace: Nu credo nici in
boieri st nici in om, fara in Dunmezau sa
crezi. Aicia cred, in carte, dar in vrajitori nu
cred. Pe Dumniezo tl vedem can fulgerrt.
Ma mai uit la stele noaptea si tate stelcle sa
due. Sara o vezi aici st dimineata o vezi
aici 32). Thad din cer le poarta.
Sarbatorile le tine, numai ca decand n'aude
bine nu mai stie and vin. Ca numai acum
de-o stiptamana o fost Sf. Ilie sI io nici n'am
stint. Cu banii pe care-i primeste ajuta fa-
milia copilului sau Joan de 53 de ani cu 4
copii de religie baptist, platindu-i uneori im-
pozitele, alteori cumparand bucate. Nu bea si
nu fumeaza, iar legile moralei le-a pastrat cu
strictete Matti viata.
Nu-i bine sa furi, st io n'am furat nicio-
data in viata. Ba, sa nu mint, stiu ca am furat
odata on clopot di pc-o capra, da' de-atunci
n'am mai furat niciodata nimie.
Uitc ca omu bolnaveste Jupa paeatele lui;
din pacatcic trupului yin boalcle. Suferinta
vine dela Dumnezeu. Dunmezo da durerile pc
parnam. Placerile nu stiu dela tine -or fi pe
pamant (rade).
Io vad ca am noroc destul de bun. lei33
nu citesc din cartale estia st n'au no'roc ca
mine.
A avut i conflicte din cauza meseriei pe
care o practices, dintre care dourt cazuri po-
vestite de badca Iurin merits sit fie amintite.
Unul din conflicte 1-a avut cu pr. ort. I. Franeu
decedat, care voia sa-1 opreasca sa mai ci-
teasca, sub motiv ca n'are darul preotese dc-a
face slujbe din earl& bisericesti, ainenintan-
du-1 cu judecata.
31) Era C.F.R.-ist 32) Aratit cu mama rAsaritul§i apusul. 33) Fiul sau. 34) Crede cu sinceritate ed asa
s'a intamplat, desi preotul era de 70 de ani can(' a Mira,
www.dacoromanica.ro
M'am rugat lui D-zo, ca Dotimne, numa cum
ini doreste iel nie, da-i. Cum zmusie iel, nu
cum zac io, Doamne. Si tiar asa i-o (Int, ca
s'o dus In jic sanatos si 1-or adus cu caru.
Dumniezo m'o ascultat 34 cum am zas io.
Al doilea caz s'a intamplat intre el si seful
postului de jandarmi din Beuic.
To viniam dila Geoagiu une am lost In on
om sa-i citcse, at can tap in sat, jindarti
iaea-ta states pe-o tiatra Tanga jia din Palming.
Can ajiung la iel, zac: Buna zua domnule!
Sa traiesti! da une-ai fost batranule?
La Geoagiu domnule, de-am eitit In on
om bolnay.
Da iesti mai adraeului to ea matt on-
menii de le citesti? disic nu-i la,i sa-si citeasca
ici stinguri?
Gum sa-si citeasca id, ca asta era be-
teag de numa gemea, nu-i mai vinia sa-si mai
citeasca.
Da ce citesti batranule? Hai sa merem
Ia popa i data popa zace ca poti citi, to las,
data nu iti iau cartea. Am fost in popa st
iel tat ni-o luat cartea, at ni-o dus-o Ia post
Ia Beuic, da' io i-am spus: Ia-o domnule,
is -o, di tat dumniata ni-o aduci inapoi.
S'apai nu ni-o tanut-o doar v'o doua sap-
tamani, st m'am trezat cu cartea inapoi. Am
auzit cii i-ar si spus Trofinu lui Taptilagrt, ca,
du-i cartea domnule ea batranu -cane o ztt s'o
noapte pintru ea, st tati va prapaditi.
Si i-o lost frica domului, de-o vint st iel
la mine sa-1 icrt, ca, bade, fa bine si ma iarta,
ca cam Irimis eartca inapoi. Apai nu ni-o
mai fault nime nimie.
Tot satul stie povestea en jandarmii, desi
unii din ei spun ca Primpretorul Plasei Teius
auzind intamplarea cu cartea, i-ar fi ordonat
jandarmului sa-i trimita cartea inapoi.
Cum practices Arsan chiral; un caz intalnit.
In ziva de 27 Jul. 1943 cerectandu-1 aeasa,
1-am gasit impreunu cu femeia Spahniteettn Fra-
sana din Cricatt, care desi era speriata, am
putut obtine urmatoarele date, asigurand-o ca
nu i se va intampla nimic, apoi asistand In
slujba cititului.
I\u ;tie carte, are 66 dc ani, un copil ea-
re-i traestc ii tot bolnav, iar doua fete i-au
203
murit. Una cal am lost incredintata 3.i st alts
de un an st sasa luni. Is betcaga domnulc
Braga mai bine de doi ai, st am fost st la
doftoru Fleischer din A. Iulia, st ni-o spus ca
numa Cu ruga lui Dumniezo sa mai tncerc. Am
fost si la domnu parinte dila not din sat, si
ni-o facut ingenunchicre, ca is umflata, cite,
ni, si la mitra ma rog sa sie Cu. iertare,
tit la ranza st la buric. Am lost si la manastire
pita A. Iulia, st st di-acolo ni-or spus ca nu-
mai cu rugaciunea st cu ruga lui D-zo Sfantu
sa 'ncerc. Doamne multam Isuse Cristoase, Ma-
ria maim lui Dumnezeu ajuta-ni.
Pr. Gh. S.: Pela vraciuri n'ai umblat?
Nu, nu, nu, Doamne fcri pe toata lumea
si ma feri ,71 pc mine, ca -nu vreau sa umblu
cu vraji si vraciuri sa-ni incarc sufletul de pa-
cate, ca pe lumea asta stiu ce-o fi, da nu
stiu ce-o fi pe lumea hailalta. Doamne Isuse
Cristoase nu ma slobort la mintea hai proasta
sa umblu dupa prostii si nebunii, ca'n Domnu
nostru Isus Cristos si'n Maica Santa cred da'n
alit,. nime.
Rugaciunea incepe la ora 4,15.
Evhologiu bogat. Editia V-a. Bucuresti, Ti-
pografia Cartilor Biserieesti, 1926, pag. 408.
Rugaciune pentru najit, pentru cap, to dor
maselele, diiijii, creerii si le citesc. Pentru mans
citesc a lui Marelui Vasile, Rugaciune, adieu
blestemul Marelui Vasile catre cei ce patimesc
dela dcavol si la toate neputentele (pag. 477).
Asta iara-i buna sa citeste la destea: Am
citit-o in o muerc ea am visat intr'o noapte,
ca sa i-o citesc la Veronica lui Silimon ca o
as cat., mine sa i-o citesc uin, Acatistul Ma-
relui Niculae, ti un an de zile o umblat fora
bate st dup'aia o murit. Aisea spun bine ca
o scos din temnita tri barbati nevinovatt. Sf.
Constantin era suparat pe vremea aia.
Zice Inparatul ceresc, faand matanii aple-
cat pana la pamant, vreo 7 matanii si
zice:
Sfinte Dumnezeule, milueste-o pe ea, de
3 on tncepc total nostru cu mainile impreu-
nate, rezemat de masa, apoi citeste din carte.
Citind face din and in and truce, pomenin-
du-i numele bolnavei.
Scap-o cat mai man(' izbineste cat
so- o
mai uand". Citeste curent, Cu intonalia adee-
, Etta and c vorba de izbavirea bolnavei... Si
sa 'ndeparteze dela dansa toata viclenirea sa-
35) Logodita deci din flori. 36) Sort de lama in fag. 37) Naframl. 39) Cuverturl de limit.
204
www.dacoromanica.ro
tanci... Si s'o miluiasca pe roaba sa... Indrep-
teaz-o pe roaba ta Frasana si de nedreapta
moarte isbliveste-o pe roaba ta... Si pe roaba
ta care alearga sub acoperamantul tau. izbaves-
te-o... St iibaveste-o pe roaba ta care cumplit
sa chinueste... Si acum si'n pururea vecii
vecilor amin".
Femeia sta amutitii, cu gura stransa, uitan-
du-se fix la carte, ochii putin inchisi, reze-
mata cu stanga de lavita, cu dreapta de spe-
teaza, lasata putin pe spate din cauza stoma-
cului umblat. In timpul rugaciunei si-a schim-
bat pozitia, rezemandu-se cu cotul drept de
speteaza, mina la frunte, acciasi privire.
Cititorul continua ca si and n'am fi in casa,
tneepand cu glas de strand: Catra nascrt-
toarea de Dumnezeu "...
Frasina Spalmacean ii Imbracata cu bluza
de canepa vopsita negru, zapreg36), sI poale
albe, descul-trt si cu chischineu37) sun, tmpro-
podita pe sub barbs. Interiorul casei vechi, in
dezordine, dupa usit o oala mare de fier. Pe
un dulapior o lamps de gaz, o sobs mica ne-
vopsita, usa sobei de,sehisa; obielele peste opinci
Ifinga pat. Patul de lemn tnvelit cu un lipi-
deu 38), la picioarele patului se vad paele, o
perina de canepa cu alesatura, iar in pat, cioa-
recii si pieptarul de miel Pasate nefinbriicate la
mijlocul patului. Pe masa patru crirti religioase,
cloud icoane de hartie imprimatd pe peretele
dela rasrtrit, si alte (loud icoane de sticlii vop-
situ pe alti doi pereti. Doua usi, douri ferestre
fora perdea, la ferestre.
Parinte Sfinte doctoral sufletului"... Femeia
ofteazrt din greu...
...,,No Dumnezau sit -tt ajute!". Ora 4,45.
Domnule draga io nu umblu cu prostii st
holunzai; da data cineva ni-o si facut ceva,
Dumnezau sa-1 ritspliiteascri sa-i ajute! Bar-
batu-meu ni-o murit, numa sangura ca
tutu. Nu stiu carte, nu qtiu domnule, nu, nici
pe numaru' unu nu-1 stiu face. Copilu nieu ti
tat bolnav, st. umbra numa prin spitale.
Cat sa-ti platesc baciu Juan?
Cat trabli sa-ni dai, nu ai! (glumeste).
Pai cat? Tat vreau sa stiu. Cat iei baciu
Iuan?
Pai citesc de sinsi uari, si-ni der omu o
suta.
No bine! io-ti platesc sa-ni citesti, sa-ni
cite§ti...
 A ramas satisfacuta de onorarul pretins.
Poarta in san Epistolia Domnului. nostru Isus
Cristos, §i pe Sf. Anton invelit lute(' traistuta
micutri in san sub bluza. Ni le arata.
De unde ai auzit sa vii la. Cetea la citit?
Am mai auzat si io din oameni cari au
mai lost bolnavi, ca dumnealu1 cite§te, ea lu-
mea voroveste, Yr sa aude, ca veste on out Care
eite§te la Cetea.
Cand ajungi acuma acasa?
Pai nu §tiu! can ni-o ajuta Maica Dom-
nului, t Domnul nostru Isus Cristos.
Femeia pleaca, da mana cu toti, impreuna
mainile, se uita la cer, binecuvanta 0 se roaga
sa-i ajute D-zeu. A venit pe jos din Cricau
10 km. 0 se retntoarce tot pe jos. Cititorul ii
ureaza sanatate; Sa-ti. dee Dumniezo sanatate,
ca" iel ii mare % puternic, §i roaga-te numai
cu creclintil la. Dumniezo, ca Dumniezo trite
le face.
A doua zi iar a venit la Cetea, §i redam
dupa marturisirile femeii Maria Daramu§ de
41 de ani, nora lui badea Tulin a lui Arsan,
urmatoarele:
Muierea aia de ieri spunea ea i mai bine,
foalele i s'o destumflat, st o vint sa.-i mai ci-
teasca. Ea 39) crede ca-i facatura 40) §i in ba-
nuie§te pe ni§te vecini cu care certandu-se o-
data, au amenintat-o ca-i fac ei" §i' de-atunci
sa crede impresurata, iar acuma, numai prin
citit crede ca ca scapa. I se umflit foalele, §t
samte cum unabla ca tut §oarece prin bursa
panrt la inimrt, st ca un §arpe dela inimrt pana
la gat. Ea-i convinsa ca-i deavolul, necuratul,
care-i face Tau. Intai o durut-o rau pe sub
foale, st can s'o urcat §arpele pana la uxeclie,
(pe dinlauntru) 1-o pries cu degetele, 1-o strans
putin §i i-o dat drumul.
Ea deaceea crede ca-i facatura, ca nici nu
se poate ruga. Can vrea sa se roage ii via tat
gilnduri negre, sa sa duca, sa facrt una st alta,
§i n'are grija de rugacittne, sa se roage mai
departe. Ii impresuratil, §i-i bocane in cap,
ca §i can ai fact a§a: boc, boc, §i i se pune
ceata. pe .ochi. Ni-o spus ca, as vrea sa vor-
hese cu domnii aia de ieri, sa le spun ca ni-o
Post mai bine, sa creada st iei in puterea lui
Dumnezau". (Dupa Darilmu§ Maria).
39) Femeia dela Cricau. 40) CA i-a Mut cineva cu vraciurile, ceva. 41) Un briceag. 42) La cei cari
citesc, on fac alte meltequguri,
www.dacoromanica.ro
Ce cred oamenii despre cititul lui Arsan.
ilusan Traian, 43 ani, 6 clase primare, ea-
sierul composesoratului, casierul cooperativci, a
Meat cursul de agent agricol.
,.$i io i-am dat sa-ni §iteasca lui Arsan. Mai in
he;tia-ai ni-o fost furat di-pe-acasa, din conic o
straita, o bri,ca 41 dipe masa, o glaza cu jinars,
o pita, un sac de-afara dipe ruda, un eauceu din
pivnita, §i m'am dus sa ma tanguit, lui Arsan:
Iuane, iacii ce-am patat! Post dumniata face
sa-ni le mai gasttsc him? Ce ma invest sa
fac?
S-apai ni-o spus ca cite§te, §1 data ni le
gasesc sa-i dau 30 de lei, data nu, sa nu-i
dau ninic.
In anu ala aveam on sluga dila Criste§ti, §i
in timpul can ni s'or furat lucrurile, tata-so
o vint dila macani st s'o dus la lucru de pa-
dure in munti Sibiului, st n'or trecut tri zale
dupa ce s'o dus, §i o 90 vint veste de-acolo
ca o cazut un fag pe iel §i 1-o omorit.
Io nu §tiu tine ni-o furat lucrurile, st nici
tnapoi nu ni-or mai vint niciodata, da x;t1 cred
ca tatal copilului ni le-o furat, si 1-o pedepsit
Dumnczeu dupa ruga lui Arsan. Dc plata nu
i-am mai plait nimica.
Alta data ni-o mai citit cand era mama bol-
nm a, sa moara mai wzor, ea era batrana", si
crede ca a cunoscut cu ruga lui Arsan. I-a dat
un pahar de vinars, si 50 de lei.
Cri§an loan, 38 de ani, 6 el. prim., are ma-
rina de treerat in tovara§ie cu altii. Can ni-o
lost copilu al mai mare bolnav, s'o dus socru
la Arsan sa-i citeasca, da' io nu 1-am lasat
numai a§a, far' 1-am dus la doctor la Teiwl,
§i doctoru 1-a oprit sa mai mince orice, numa
mancari upare, de n'o mancat pits vreo ea-
teva luni. Cu doctoru am cunoscut ca i-o fost
mai bine, da cu cititu nu Itiu. Socru-meu po-
veste§te ca lui i-o citit can era beteag, s'o cu-
noscut. Ce sa faci? Cand da omul de rau,
apai incearca in tat feliu, st cu doftorii st cu
ruga lui Dumnezo. $'apai vezi, la eltia 42 , nu
traba sa le plate§ti prea mull, far' asa, cam
cum poate omu!"
Aceasta manifestare spirituala stains legata
de viata satului §i a regiunii, este izvorita din
205
cele doua atitudini creatoare ale societatii, din
atitudinea de valorificare a lumii care sta la
baza manifestarilor spirituale, si procurarea mij-
loacclor de trai la baza manifestarilor econo-
mice.
Deposit do o realitate infinit mai puternica,
pe care n'o poate stapttni, si a carei ostilitate
n'o poate invinge cu mijloacele stiintifice care-i
lipsesc cetennului, singurul sprijin pe care-I
poate gasi, este eautarea kgaturilor favorahile
pentru impacarea lui cu aceste forte superi-
oare. Intrucat reprezentarea lumii cuprinsa in-
tr'o ambianta de temeri §i sperante nemasurate
sunt caracteristice mentalitatii religioase exis-
tente, n'a fost greu sa se treach dela autori-
tatea pastorala, la autoritatea cititului lui Arsan.
Legatura favorabila atunci sand nu este sluj-
ba preotului, este in cazul nostru autoritatea
laica, iar fondul permanent al acestor mani-
festari este multimea intereselor omului legate
de sanatate", soarta", gospodarie".
Rolul social, si autoritatea pe care o exer-
cita to lumea spirituals a satului si a persoa-
nelor cu care vine in contact, sunt deosebit de
importante. Ajunge simpla amenintare cu cititul
UN CAZ DE EREDITATE ARTISTICA
IN MEDIUL RURAL
ITnul din capitolele importante ale artei po-
pulare ardelene este pictura pe sticla. Cerceta-
rile facute in centrele principale: Nicula (jud.
Some§ , Brasov, Fagaras si Sebes (jud. Alba),
au identificat in fiecare localitate numeroase
familii, in care pictatul pe sticla constituia o
traditie 'de mai multe gcneratii. A_mintim din
cercetarile personale facute in judetul Alba ca
doua familii Costea din Lancram sl Poie-
nariu din Laz numara cel putin patru ge-
neratii de astfel de zugravi. (cf. Gh. Pavelescu,
Contributii la cunoasterea picturii pe sticla la
Hirmanii din Transilvania". In: Apulum". Bu-
letinul Muzeului Regional Alba Julia, I, 1942).
Desigur ea acest numar este (festal de modest
fata de cazurile celebre din lumea artistica a
claselor culte. Dar trebue sa adaugam ea nu-
mai datorita mijloacelor de identificare isto-
rica ale satului romanesc de Mc mai multe
on simpla traditie orala ajtitata de catea in-
206
www.dacoromanica.ro
lui Arsan, pentru ca atitudinea persoanei 8.6 se
indrepte, exercitand o insemnata autoritate mo-
rala, cum este in cazul pagubelor materiale a-
duse gospodariei sau cazul cu jandarmul. Valo-
rificarea justa a puterii lui, stit in aprecierea
personals a lui Arsan: Alti cum le citesc sa
tomnesc, alti stau asa, alit mor"... fiind proce-
sul natural, biologic, al fiecrtrei boli.
A doua atitudine, izvorita din nevoia de a-si
agonisi viata pentru Arsan, si ea bun valori-
ficat economiceste de loci cei ce platesc, este
iarasi in concordanta cu interesele tor.
Mica plata pretinsa sau gratuitatea cititului
in uncle cazuri, si autoritatea faptelor poves-
tite atat de el cat si de altii eirrora le-a citit,
au contribuit la popularitatea de care se bu-
cura. Can da omu de nacaz, apai incearca in
tot feliu; st cu doftorii si cu ruga lui Dumniezo.
S'apai vezi, la estia, nu traba sa le platesti
Area mult, far' asa, cam cum poate omu!" (Cri-
san Joan). De aici §i universalitatea cititului lui
Arsan, legat de toad]. -Viata si gospodaria
mului.
P. CHITULEA.
scriptii sumarene fac, in cazul nostru, sa ne
oprim la patru generatii. Poate ca numarul Ion
este mull mai mare. Mai amintim de aseme-
nea ca o singura generatie a dat adesea mai
multi zugravi. Astfel familia Poienariu din Laz
singura a dat dela 1800 prima astazi sapte zu-
gravi.
In Lila acestor constatari, confirmate si in
alte centre de pictura, se naste intrebarea: ce
factori contribue la transmiterea zugrAvitului
in cursul mai multor generatiii? De sigur me-
diul social si ercditatea tai vor avea fiecam
procentul de contributie variabil dela caz In
cam.
In primal rand atelierul unui zugrav cons-
titue in mod firesc o atractie deosebitri pentru
sufletul unui copil care, vrajit de alchimia cu-
lorilor si de primitivitatea desenului ce con-
tribue In inchegarca unei lumi mitologice, plina
totusi de insusiri terestre %a sta ceasuri in-
tregi ling& tatal zugrav, invatandu-i astfel me-
seria. La inceput 11 va ajuta la operatiile mai
usoare, pentru ea mai tarziu sa le invete pe
toate. Cand biltranul zugrav nu va mai putea
satisface cererile clientilor sai, va recurge din
ce in ce mai mult In ajutorul fiului. Dupe
moartea batranului zugrav, in cazul ca until
dintre de,scendenti va simti placere sit picteze,
va continua traditia familiala. Atelierul ii stir
la dispozitie. In cazul contrar, o va parasi.
Exemple se pot gasi au prisosinta.
Alaturi de mediul familial, mediul social cul-
tural al satului sau regiunii contribue si el prin
valorificarea produselor la determinarea acti-
vitatii artistice de care ne ocuprun. Aceasta se
poate constata mai ales astazi, cand aprecierea
icoanelor pe sticla a scrizut sitntitor reducan-
du-se in acelasi timp numrtrul zugravilor.
Dar cum pictura pe sticla este o arta destul
de dificila, presupunand o multime de calitati
tehnice, transmiterea ei in decurs de mai multe
gencratii nu poate fi explicate definitiv numai
prin influenta mediului, faril a, se lua in consi-
derare si factorii ereditari. 0 imaginatie plas-
tica fecund& in executarea desenului (cand nu
se intrebuinteaza modele), siguranta fi simt in
alegerea culorilor, indemanare in manuirea pen-
sulelor, sunt numai cateva din calitatile esen-
%iale, necesare unui zugray. Fara de ele me-
diul, oricat ar fi de favorabil, nu va crea de-
cat lucrari mediocre, cum sunt cunoscutele i-
coane dela Nicula.
La randul sau nici talentul singur nu este
suficient pentru a determina o activitate artis-
tica. Multi dintre descenderrtii de azi ai vechi-
lor zugravi dovedesc aptitudinile si priceperea
necesarit pentru a continua aeeasta arta stra-
veche si intere,santa. Dar astral satele romanesti
din regiunea, ce constituia altadata piata de
desfacere a icoanelor pe sticla, sunt inundate
de cromolitografiile si tinichelele oraselor cu
sfirrti plini de robustete burgheza, sfinti ce co-
respund mai bine structurii psiho-sociale a sa-
tului de astazi. Icoanele pe sticla nu mai sunt
apreciate, iar arta pentru arta se pare ea nu
s'a facut de cand e lumea, decat in teorie4
Ce se intampla atunci cu talentul" artistic,
care a circulat ca argintul viu in sangele ca-
torva generatii? De sigur, in cele mai multe Ca-
zuri talentul se atrofiaza, posesorul lui trecand
la alte ocupatii, ce-i permit sa-si castige e-
xistenta. In alte cazuri, inclinarea artistica in-
cearcA sit gaseascii un fel de compensatie spi-
www.dacoromanica.ro
rituala, cedand acestei preocupari momentele
libere de grijile vietii. Posesorul unui astfel de
talent va zugraNi din and in cand ate o
coana pentru uzul personal, pentru rude sun
prieteni, on v,a nulzgali cu &sem si schite fo-
ile libere ale vreunui calendar sau car(i de au-
gaeiuni. Acest surogat artistic este °mecum o
creatic hibrida. Ea porneste dintr'un instinct
artistic puternic, cc nu poate fi stavilit de in-
diferenta mediului social, dar nu poate fi nici
cultivat din lipsa unui media adeo at
pentru realizari artistice superioare.
Cazul ni se pare destul de interesant prin
unicitatea sa. Satul romane,sc din Transilvania
a cunoscut in ultimele trei secole o mare a-
tracOe pentru pictura pe sticla, venita probabil
din regiunile germanice. Taranul roman, cu ap-
titudinile-i cunoscute a invatat aceasta teh-
nica, a perfeciionat -o si in deours de mai multi
generatii a ajuns la lucrari de admarata arta.
Astazi dinspre acelasi Apus sosesc alte icoanc,
iar cele pe sticla sunt parasite. Faptul nu are
alit scmnificatie decat un simplu capriciu de
modal. Toata lumea cumpara ceea ce corespunde
gustului situ. Exemple se pot culege !i. din alto
domenii.
Dar dace pe plan social problema nu pre-
zinta nimic dureros decal eel mai mult
pentru aparatorii iremediabili ai traditiei
pe planul psihologic, al creatoruiui de arta po-
pulara, care prin coneursul inaintasilor a ajuns
la un adevarat instinct artistic, situatia este
colorata de un oarecare tragism. Zugravul do
astazi este exponentul unei elite create de in-
sesi necesitatite spirituale ale satului de alta-
data. dim care este pusa astazi in disponibi-
litate de aceeasi spiritualitate, ce schimbat
structura si preferintele. Aptitudinile artistice
ale exponentilor vechilor zugravi trebue sa
moara astfel sub ochii no;tri si convulsiunile for
sunt cu atat mai puternice, cu cat mai nu-
meroase au Post generaiiile care le-au perfec-
tionat. IatA de ce am crczut potrivit sa dam
un exemplu concret, GC ilustreaza admirabil a-
ceasta Si tuatie.
Ion Costea clopotarul bisericii din Lan-
cram jud. Alba astazi in varsta de 52 ani,
este ultimul descendent al familiei de zugravi
cu accla§i nume, in care s'a pictat de cel putin
patru generatii. Cel mai vechiu zugrav, ce a
putut fi identificat, este Nicolae, semnat pe o
icoana, Adormirea Precestii" datata 1787, dupe
207
care urmeaza Ion Costea, semnat pe o icoana ii datoreaza pentru munch'. Uneori insemnarile
la 1841 si Ilie Costea, ultimul zugrav mort in sunt mai amanuntite. Astfel la p. 5 scrie:
1821 in varsta de 79 ani. Cum in Latter= Lucru la Nicolae Stanciu pe anul 1933. Anul
n'am descoperit alai zugravi, in afara de familia 1933, 16 Octomvrie am fost la Nicolae Stanciu
Costea, putem considers ca aproape toate i- Ia cules la vie. Am carat cu hotul si nu mi-a
coanele, care se mai gasese astazi in biserica din socotit nimic si am lost in 17, 19, 20, 30 X.
Lancram, sau prin casele oamenilor, cu mici ex- i in Noemvric am fost, in 2, 4, 7, 9, 11, 11,
cepiii, sunt opera acestor zugravi. Cel mai ta- 14, 22, 23 si in 24 Nocmvrie mi-am tras soma
lentat si mai fecund zugrav din familia Costea si mi-a socotit la zi numai 25 lei pe cand
pare sa fi fost Ilie, despre care se spune ca la alt loc am avut tot 30 lei. Asa tiara consul
lucre fare modele, cu mama libere. In orice a ramas 856 lei. Si pe yard pe and am ciipa-
caz putem afirma - dupa icoanele ce Ili se tat plata buns el numai 25 lei mi-a socotit
pastreaza - ea in familia Costea s'a pictat la zi. La stropit la vie, la saps, la diferite lu-
de eel putin 150 de ani. In acest time cele cruri, pe cand el vrea sa ma puns Ia saracie
trei general ii au continuat si perfectionat fie- nu sit inaintez. Am fost la grail la carat nu-
care traditia si aptitudinile artistice. Era deci mai 25 lei mi-a socotit si la taurariu 50 lei,
natural ca ultimul descendent de astazi - Ion apoi bine-i asa". Un tablou mai amanuntit de
Costea - sa urrneze neelasi drum al inainta- venituri pe anul 1940 se anti la p. 38.
silor. 0 alma serie de insemnrtri sunt cele de na-
ySi totusi Ion Costea nu zugraveste sin'a tura strict biografica. Chiar la p. 2 se gasesc
zugravit nicioclata icoane pentrucit astazi nu i urmatoarele randuri: Aciasta carte este a lui
le-ar mai cumpara nimeni. Dar pentru a nu Joan I. Costea niiscut la anul 1891, luna Mar-
clesminti talentul stramosilor picteaza si el in tie, ziva 9. Ioan Costea s'au casatorit si au luat
orele libere, dar numai pentru sine, intr'un de sotie pe Paraschiva Cutean naseuta la anul
caet special in care a executat in pastel si a- 1892, luna Decemvrie, ziva 12. Eara aisatoria
cuarela peste 50 de tablouri sfinte, tratand lu noastrit a lost in anul 1922, luna lanuarie,
starlit 5i subiecte lake. Grija cu care Ion Cos- ziva 30, adeca in ziva de 3 Erarhi, Vasile,
lea pazia acest met de curiozitatea copiilor, Gligorie si Ioan". La p. 27-28 sunt insemnate
pasitmea cu care imi vorbea de inaintasi, m'a alto doua momente importante din vima lui
facui sa-mi dau seams de valoarea psiholo- Ioan Costea. In anal 1926 a ajuns clopotarul
gira a caetului. Malin oars mi 1-a aratat in bisericei, iar 1928 s'a deprins cu cantarile
Dec. 1936, and am giisit pe Ion Costea pie- bisericesti". Invalarea acestor antari, in anii
tand la niste stele" pentru colindatori. A doua 1926-1928, a lasat urme si in caetul de care
oara in 1938 vazand ca ma intereseaza mi I-a ne ocupam. Pe cateva foi libere de alte insem-
andut pentru a-1 putea studia in voie si a-i nari (p. 3, 4, 5, 35, 37 , se gasesc copiate di-
face o prezentare, ce eventual ar interesa si ferite rugilciuni si antari bisericesti, mai ales
pe alti cercetatori. tropare. Asupra biografiei se mai clau comple-
tari draper serviciul militar, nasterea primului
Caettil are formatul 25 20 cm. cuprinzand copil in anul 1934, gerul din. 1932, revarsarea
o suta de file numerotate dela 1 la 100. Ilartia Muresului (p. 43, 46), s. a.
este de calitate inferioara si litiiata pentru re- Se pare ca inceptind cu anul 1928, data
gistru comercial. Pima la fila 38 registrul cu- cand loan Costea a deprins &Antali biseri-
prinde diferite adrese de firme comerciale din: cesti", fiind si clopotar din 1926, prin intensi-
Budapest, Tricst, Wien, \Vurzburg, Debreczen, ficarea legaturilor cu biserica, se produce o
Timirara, Cluj, Saliste, Medias, Sighisoara, schimbare in sufletul sau. Descoperirea strt-
Arad, Turda, Brasov, etc. Adrescle sunt scrise mosilor semnaii pe icoanele din biserica, atrac-
cu o aleasa caligrafie in ortografie germana i is o prezcntau aceste produse artistice,
ea alfabet latin. Aceasta aratii. ca Ion Costea a i-au trezit dorirrta, care pant atunci stiltuse la-
procurat caetul dela un comerciant pentru a tenta, de a pieta si el. N'am putea spline pre-
face pc foile libere diferite insemnari. Astfel cis cum s'a produs aceastt hotiirire, dar con -
sunt notate p. 4, 15, 32, 40, 41) zilcle facute statam crt in anul 1928 Ioan Costea a inceput
In saint, culesul cucuruzului, In secere, sau cunt- sa transforme caetul cu insemnari diverse in-
Out gradinilor hi diferiti sateni si suma ce tr'o adeNarata biblie ilustrata. Aceasta se poate

208
www.dacoromanica.ro
vedea din p. 43 care c impodobita cu un fel
de chenar fricut din decoruri de find colorate,
iar in partea de jos cunt desenate soarele si
Iona, motive frecvente in iconografia noastra
populara. In cadrul acestui frontispiciu e scris
urmatorul text: Lancram la 3 Februarie anul
1928. Am scris de suvenire *i de amintire pe
aceasta carte in eternitate caci slova s'a citi,
ear mans va putrezi. Al meu nume renume
loan Costea. (land prin aceasta carte ochii iti
vor strabate vei vedea scrisoarea mea, inima-ti
va zice tine -a scris aicia. Ioan Costea din co-
muna Lancram, plasa Sebesului Sasesc, judetul
Alba-Iulia". La sfar*itul textului este desenat
un inger in genunchi tinand in mainile intinse
inainte o cruce. Pe pagina urmatoare se ga-
seste textul: Aciasta carte este a lui Ioan
Costea ce cuprinde intrinsa toate pataniile lui
dela nastere pant in prezent si cantece". Sub
text e pictata Sf. Treime. Din aceste insemnari
se poate vedea ca intentia lui loan Costea era
sa fact o autobiografie pe care o si incepe
pe pagina urmatoare, la care sal mai adauge si
cantece. Intentia lui n'a fost insa realizata, bio-
grafia a 'limas cu o singturt pagina, iar din
cantece nu intalnim deck romance ,.Flori de
nufar" in p. 99.
La aceasta data (1928) loan C:ostea avea
37 de ani. In el se trezeste dorinta de a pieta
*i asterne pe paginile urmatoare ale caetului
hurt nicio intrerupere peste 50 de icoane sfinte,
In care adaogit la sfarsit cateva motive lake.
Sit analizam mai amanuntit acestc produse.
Iatt mai intai lista subiectelor pictate: 1.
Sf. Treime, 2. Bunavestire, 3. Intrarea lui Isus
ca imparat in Erusalim adeca Fluriile, 4. Isus
se roagrt in munte, 5. Iuda saruta pe Isus, 6.
0 scent cu Isus, 7. Isus isi duce crueea, 8. Isus
pe cruce, 9. Inmormantarea lui Isus, 10. Miro-
nositele la Mormant, 11. Invierea, 12. Petra
se lapada de trii on inaintea cantatului coco-
sului, 13. Gina cea de taint, 14. Apostolul *i
Evanghelistul Mateiu, 15. Apostolul *i Evan-
ghelistul Marcu, 16 Apostolul si Evanghelistul
Luca, 17. Apostolul si Evanghelistul loan, 18.
Sf. lerarc Nicolae, 19. Nasterea lui Isus, 20.
Botezul Domnului, 21. Facerea lumii, 22. Moise
rand a trecut poporul in pustie si a inecat pe
Faraon in Marea Rorie, 23. Rastignirea lui
lsus, 24. Moise primeste tablele legii, 25. Sf.
Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan, 26. Tit-
erea imprejur, 27. Intampinarea, 28. M. M.
George, 29. Inaltarea cinst. cruci, 30. Inaltarea
www.dacoromanica.ro
Dornnului, 31. Pogorirea. -Duhului Sant, 32.
Nasterea Sf. Ioan Botezntorul, 33. Sf. Apostol
Petru *i Pavel, 34. Sf: Proroc Ilie, 35. Schim-
barea la fain, 36. Adormirea Nasc. de D -zen,,
37. Taierea capului Sf. Than Botezatorul, 38.
Nascerea Nasc. de D-zeu, 39. Inaltarea cinst.
Cruei, 40. M. M. Dimitrie, 41. Cuv. Paraschiva,
42. Arhang, Mihail si Gavril, 43. Intrarea in
biserka, 44. Alungarea din Rain, 45. Cain si
Abel, 46. 0 scent din vechiul testament, poate
in legatura cu Sodoma si Gomora, 47. Sf. Ni-
colae, 48. .M. Ilaralainbie, 49. Regele si Re-
gina Maria, 50. idem, 51. Arhanghelill pe va-
porul din Constanta", 52. Isus Hristos, 53. Is-
vorul de viata datatoriu, 54. Horea, 55. Schite:
Franz Josef, un Nanator si trei calareti, intre
care unul este Mihai Viteazul.
In afara de aceasta serie continuata Para in-
trerupere dela p. 44-73 se mai gasesc raspan-
dite printre alte insemnari ale filelor anteri-
oare cateva schite in crcion. Astfel in p. 3 in
cadrul Invierii e schitata figura lui Isus, iar
dedesubt e scris tot cu creionul troparul In-
vierii. Intalnim si figuri omenesti (p. 39, 40,
41, 42) intre cari si bustul unui militar (p.
39). Apoi o femee toreand p. 41 *i in dotal
locuri figura Regelui Mihai" p. 42, 56 . A-
ceste schite in creion se reduc mai mult In
conturul fetei, incereand uneori sa le fixeze
si o anumita mimica lipsitt insa de expresii
semnificative precise.
Fireste ea nu e cazul sa ne oprian la com-
pozitia acestor produse pentru a vedea intru
cat I. Costea nu cunostea prea multe chestiuni
biseriee*ti, abia deprinsese cantarile" si cateva
operatii nccesare calitatii de elopotar". In al
doilea rand caetul de care ne ocupam nici nu
cuprinde icoanc" adevarate, ci simple exereitii
sau incercari pentru a-si satisface in orele li-
bere instinctul artistic mo*tenit dela inaintasi.
Dart totusi tablourile lui sent foarte apropiate
de icoanele bisericesti se datore*te faptului cii
acestea din urma au servit de modele celor din-
tai. Desigur ea in afara de icoanele din bise-
rica i-au mai servit modele *i manualele de
scoala primartt, cum se poate vedea din pieta-
rca lui Horea dupe tabloul pictorului Adam,
reprodus in astfel de manuale.
Foarte rare stun eazurile and imaginatia ar-
tistului intervine direct pentru a crea un su-
biect nou. Un astfel de exemplu it constitue
tabloul inlitulat de autor Arhanghelul pe va-
porul debt Constanta", in care e pietat un va-
209
por modern. ce poarta inscriptiile ,.Dacia" si
Canstanta", iar dcasupra vaporului e pictat
un arhanghel. Tot creatii personale par sa fie
(dupa primitivismul compozitiei) tablourile in
care reprezinta facerea lumii si trecerea Evrei-
lor peste Marea Ro }ie.
In privinla motivelor decorative ce insotesc
uncle tablouri trebue sa remarcam in mod espe-
cial prezenta florilor stilizate, de obiceiu corn-
posee, care incadreaza sub forma de ghirlande
mai ales primele tablouri. 0 singura data in-
talnim pictata si frunza de stejar cu ghinda. In
general se poate spune ca yegetatia este subli-
niata in mod deosebit printeun verde inchis si
artistul profits de orice ocazie pentru a aseza
in compozitiile sale eel putin un arbore ca sim-
bol al peisajului natural. Alte motive decora-
tive sunt: soarele, luna si stelele, motive ieo-
nografice obisnuite in pictura pe sticla.
Daca luam in considerare executia artistica
a acestor tablouri si cond,i%iile in care all lost
literate lipsa de pregatire tehnica, material
si instrumentar potrivit trebue sit spunem
ca aunt destul de frumoase. Personajele sunt
in general dinamice gi expresive, iar culorile
dulci si armoniose. Exceptie fac primele acua-
yele, in care I. Costea intrebuirrteaza culori prea
210
www.dacoromanica.ro
tari (rout, negru, verde). Uncle picturi au chiar
o frumusete deosebita. Astfel aunt: Mironositele
la mormant, Pogorarea Duhului Sfant, Alun-
garea din Raiu, Isvorul de vials datator, s. a.
far asupra valorii artistice ne vom opri mai
amanuntit cu altlii ocazie, cand vom putea in-
soti analizele noastre si de reproducerile ne-
cesare. Rostul acestor randuri a fost mai mult
de a sublinia faptul ca valori artistice, cu forte
adesea nebanuite,apar si in mediul rural, ea se
transmit, in cazul zugravilor pe sticla, din ge-
neratie" in generatie, pentru ca in urma sa
moara din lipsa unui mediu de perfeetionare.
Ce-ar fi putut ajunge Ion Costea, fiul zugra-
vului din Lancrrtm, daca cineva 1-ar fi indru-
mat sere o scoala academics? Cine stie ca Ion
Morar, care a pictat mai muhe biserici, intre
care si pe cea din Saliste (Grui) este copilul
trimis la coals de Popa Breazu din Laz, care
1-a gasit masgalind cu carbune peretii de barne
ai unei case saracacioase. Pe obiectele de arta
lucrate cu atata maestrie de Viranul roman,
sum scrise posibilit5lile artistice latente ale po-
porului nostru. Ele trebuesc descifrate si valo-
rificate pentru cinstirea nearnului care le po-
seda.
G. PAVELESCU.

NICOLAE IORGA
PREAMARIT DE CONTEMPORANI, DUPA MOARTEA SA
I. Locrari romanesti.
Dupa moartea profesorului Nicolae Iorga,
au aparut o serie de lucrari asupra vie1ii si
operii sale,'toate scotand in relief personalitatea
sa si locul pe care-1 °ova in cultura roma-
neasca si in cea universala.
Intre lucrarile romanesti de seams, publicate
in diferite reviste de specialitate sau separat,
trebueste asezata in frunte aceea a prof. I. Si-
mionescu, fost presedinte al Academiei Romane 1)
Nu este numai o incercare de caracterizare a
operii stiin ifice, ci si o impletire de amintiri
duioase despre Nicolae Iorga, din varsta fra-
geda a scolii primare din Botosani.
Sc desprinde limpede personalitatea mamii
sale, cucoana Zulnia Iorga, femee exceptionala:
isteata, cults, vorbind vioi si cald, cu o me-
morie neobisrmita; expunand orice cu un co-
lorit viu. Ea a fost indrumatoarea temeinica
a lui Nicolae Iorga, el mostenindu-i inteligenta,
vorba convingatoare, memoria uimitoare si sen-
sibilitatea bolnavicios de find 2).
A. doua tovarase, inzestrata cu eroism deose-
bit in lupta vietii, plinit de devotament pans
la reducerea personalitatii proprii", sprijin dus
liana la jertfa de sine, a fost sotia sa, Eca-
terina Iorga 3).
Dupti ce ne duce cu gandul la anii de liceu
ai lui Nicolae Iorga, firav si izolat dar admirat
pentru stiirrta lui, mutat disciplinar la Liceul
National din Iasi pentru indrazneala de a-9i
4) Simionescu I. Despre Nicolae Iorga" extras din Revista Istorica, vol. XXVII n-le 1-12,1942,
2) op. cit. lig. 122.
31 cp. cit. ibidem.
4) op. cit. pg. 121.
6) ibidem.
6) ibidem.
7) op. cit. pag. 126.
8) op. cit. pg. 127.
www.dacoromanica.ro
MI5CAREA IDEILOR
indrepta profesorii, prof. Simionescu ni-1 in-
Satiseaza in Unhersitatea din Iasi, la ,coala
Norma la Superioara, in strainatate, uncle se a-
firma ca mare istoric, pentru a fi chernai
foarte de tiinar profesor la Universitatea din
Bucuresti si, mai tarziu, ca membru al Aca-
demiei Romane.
Din caractcrizarea prof. I. Simionescu, Ni-
colae Iorga spare ca "un urias al activitatii
noastre spirituale" 4 , cu prea pu(ini egali in
activitatca spirituals universala, de-o activitate
febrila, asemenea clocotisului unui izvor gal-
gaitor de munte"5), traind in vecinicie prin in-
demnurile date.
Ne-a dat insufletire, incredere in not Insine,
ne-a cher-nat.' pe to %i la datorie contra dusma-
nilor de veacuri, cu verva-i inflacarata" 6 .
Care sunt indemnurile date de Nicolae Ior-
ga, prin viata si opera sa, indemnuri sinoni-
me cu indrumari?
Cel mai insemnat este munca, ea stand hi
temelia productivitatii si creatiunii. Ne-a dat
exemplul vietii sale de vreme ncirosita, de
munch intend si continua: De la Iorga se
poate invata cat foloselte inteligentii, metodica
intrcbuintare a vremii"7 .
Al doilea indemn, tot atat de mare, este pa-
triotismul. Preocuparile si mai ales stradania sa
uriasa, au un sittgur scop, ultim si suveran: ,.a
sloji pentru binele tarii si al ncamului" 8 . Si,
cu darul sail de-a zugravi cald si frumos, prof.
I. Simionescu ni-1 caracterizeaza astfel: lorga
211
se inalta insa ca un falnic pisc de munte dea-
supra celorlalti, ultimul invaluit in nimbul de
soare tend umbra de culoarea otelului se lass
peste muntii din jur. Intr'aceasta e neintrecut.
Intrune;te in el diversitatea productiilor unui
theta-lett, cu insufletirea unui hoialniceanu, cu
patriotismul unui I. C. Bratianu. Ace:76a sunt
flori razlete. fiecare cu o minunata aleatuire.
El e pajistett intreaga inilorita, a carei con-
templare e cuprindc, iti inalta gandurile spre
frumos, spre cele divine" 9 .
Prin acest indemn, Nicolae lorga apare ca
insufletitorul patruns de reala dragoste a nea-
mului", un trambitas harnic, destoinic, vije-
lios" 10) al trecutului si virtutilor creatoare ale
neamului.
Al treilea indemn este ridicarea culturala a
multimii, prin conferinte si publicatii. In a-
ceasta directie a lucrat ca istoric, poet, drama-
turg, ziarist, cautind a fi un minurtat popula-
rizator, un far de orientare" 11) pentru ge-
neratiile viitoare.
Caracteristicile fundamentale ale personali-
tatii sale se cuprind in calitatile si pregkirea
sa deoscbitil de mare istoric si in acti-
vitatea sa de Apostol al neamului" 12). Caci,
firul conducator al vietii sale a fost neamul
si tara". A nazuit sa intareasca increderea in
energiile creatoare" ale neamului si sa ridice
acest neam la un loc de cinste in cultura uni-
versala13).
Profesorul I. Simionescu a stint sa prinda ca-
litatile esentiare care definese personalitatea lui
Nicolae Iorga si-i hotarasc locul in evolutia
culturii romanesti. Nu 1-a privit numai ea
mare istoric, ca savant, ci in rolul lui de factor
activ al neamului, in toate manifestarile vietii,
9) ibidem.
10) ibidem.
11) op. cit. pg. 129.
12) op. cit. pg. 128.
13) ibidem,
14) Blnescu Nicolae: N. Iorga, elogin academic, rostit la 15 Mai 1941, Acad. Rom. publicat In -Re-
vista Isloriea vol. XXVII, n-le 4 -12, 1941; Bdnescu Nicolae: Conceptla istorica a lui N. Iorga, in Revista
Istoria, vol. XXVIII n-le 1-12, 1942 si Bdnescu Nicolae: Discurs, rostit In sechnta de redeschidere a Insti-
tutului de Istorie Universals ,N. Iorga". 6 Dec. 1941 si puhi. 1912.
15) op. cit. pg. 3.
16) Nlirturisire luata din opera lui N. Iorga: 0 viata de om, 1 pg. 140-141, citata la pg. 5.
212
www.dacoromanica.ro
rolul lui adevarat de misionar al neamului, de
luptator pentru dreptatea tariff si indrumator al
multor generatii. Si. era firesc ea profesorul 1.
Simionescu sa-1 inteleaga in acest rol, in a-
loarea lui de munca nationals eulturala, de
oarece el insusi a fost una dintre energiile marl
creatoare ale neamului: un inflacttrat si neo-
hosit nationalist.
In cuvinte calde, duioase, pline de farmec
si avant, de sincera afectiune si intelegere, Cu
calitati de slit care-1 apropie, adeseori, prin
claritatea si frumusetea for clasica de Odobescu,
profcsorul I. Simionescu a reusit sa aprinda
viu in sufletele noastre icoana lui Nicolae
Iorga.
Lucrari foarte pretioase, privindu-1 mai mull
ca istoric, ca savant, sunt acelea ale (Mai prof.
N. Banescu 14 . In toate luerarile, amanuntele si
observatiile de amanunt predominii si din bo-
gatia for rasar caracterizarile fundamentale.
Ne referim intai in elogiul academic in care,
de la inceput, reuseste sa ne infatiseze pe Ni-
colae Iorga printr'o expresie nimerita: tm
clocot de viattt", care mai bine de o juma-
tate de veac s'a risipit darnic, torential asupra
contemporanilor, a stapanit mintile, a incalzit
inimile, a indemnat si a poruneit"15).
Dupa date biografice insemnate si precise,
d-1 prof. N. Bancscu analizeaza activitatea si
rostul lui Nicolae Iorga, ca profesor, ea istoric
si mare patriot. Ni-1 prezinta muncind In toa-
te directiile, In catedra, in ziaristica, in politica,
in literatura, ca orator, pentru crearea prin
cultura a unitatii sufletesti a Romanilor" 16),
in vederea unitatii-politice. Idealul nationalist al
lui N. Iorga, a crescut si s'a inaripat calau-
zindu-i viata, din nationalismul lui Enainescu,
revelatie fulgeratoare" 17). Astfel, a urmarit,
fern preget, crearea unei eulturi nationale pe
baza trecutului national si specificului natio-
nal, ca o necesitate vitala nationala.
In ceea ce priveste literature, Nicolae Iorga
a aratat ca ea este mijlocul de infratire, su-
fletul unei societati nationale" 18 si de aceea
ea trebueste sa afirme sufletul poporului. Pen-
tru aceasta, d-1 prof. Banescu socoteste pe Ni-
colae Iorga ca un continuator al clasicilor no:r
tri, al lui Kogalniceanu, Russo si Maiorescu,
creind al treilea curent mare literar prin ac-
tivitatea desfasuratd la Semanatorul".
Ca ziarist, a lucrat mult, publicand in dile-
rite reviste si ziare si intemeind ziarul Nea-
mul Romanese", in 1906, un amvon" 19) de
predica a unitiltii na-tiortale si a drepturilor
noastre istorice. A pregatit, prin ziaristica, u-
nitatea constiintei romanesti, tot atat de in-
tens ca prin eartile de popularizare, prin con-
ferinte, prin Liga Culturala" si prin. Scoala
de Misionare si cursurile de vat% de la Va-
lenii de Munte.
Ca istoric, Nicolae Iorga apartine lumii noas- viitorului, curajul de-a infrunta si a se jertfi.
tre si celei internationale. D-1 prof. N. Banescu
atrage atentia asupra gandirii adanci ajuns5
pang la divinatii" uimitoare, scotand in relief
avAntul si orizontul larg prin care privca oa-
menii si evenimentele, cu o plitrundere reala
a vietii omenesti in toate formele ci de marti-
festare.
Istoric international, se distinge prin studii
de bizantinologie si asupra evului mediu. Dar,
activitatea sa de istoric, tinde. sa lamureasca
istoria nationala. Adevarat ctitor al istoriogra-
fici romtinesti, publica marl si multe colectii
de docuTnente ai monografii. De la aceste Itt-
cr5ri pregatitoare Sc ridica in sinteza istorici
noastre, asezand istoria noastra in cadrul is-
toriei univcrsale, prezentand necontenit oameni
si fapte, munca solidara in tonic timpurile tii
pretutindeni.
In fella' acesta canto sa fiveze locul pupa-
rului romanese ca factor original, blue deter
minat si continuo tied% al i ietii europene, in
toate domeniile" 20 . Dc tweet', a pus mare te-
meitt pe viata populara, aleatuita din element c
din viata istorica.
Se desprinde conceptia sa de unitate ab-
soluta a vietii omene;ti", conceptia sa asupra
istoriologici: evenimentele sa se prezinte altfel
deck in succesiunea for cronologica, sit fie in-
lantuite prin fclul cum de colaboreaza si con-
curg in acct mare lucru, eel mai mare din
Coate, care e viata omeneasca insasi."21
D-1 prof. Banescu, preamareste nesifirsita itt-
bire de neam, puterea uriase de munca, marea
eruditie, puterea de initiative in toate direc-
tale, care-au fiteut din N. Iorga ,.atletul Ro-
manismului" a carui viata s'a impletit cu
a viata poporului sun'. 22 , avand mereu viziunea
Considerat ca '-uriasul generatiei" sale, care
a exercitat o adevarata suveranitate intelee-
tuala intro contemporani", serve;te de piltla ca
mai presus de not si de toate, sin fiinta no-
muriloare a Patriei si a Neamului" 23 .
Lucrarea cealalta 24 a d-lui prof. N. Iht-
neseu este o completare a elogiului academic,
expunAnd numai conceptia istorica a lui Nicolae
Iorga, pretuit ea cea mai stralucita expresie
a mintii creatoare" 25 .
Format sub influenta lui Lamprecht, dar a-

17) op. cit. pg. 11.

18) citat de Bqnesca N. in Elogiul Academic ", din .SimInatoral n-rul din 20 Iulie 1903, la pg. 12
19) op. cit. pg. 14.
20) Citat de Banescu N. in Elogiul Academic' pg. 18 din Iorga N. 0 via de om III pg. 149.
21) Citat de Mama N. in ,,Elogiul Academic" la pg. 19 din Iorga N.,Essai de synthese de l'histoire
de l'humanIth, vol. I (Risco:re ancienne) ed. Paris 1926 pg. VII.
22) Banescu N. op. cit pg 21.
23) Banescu N. in op. cit pg. 22.
24) Banescu N.: Conceptia istoria a lui Nicolae Iorga.
25) ibidem pg. 1.

213
www.dacoromanica.ro
propiindu-se ca ideologic istorica mai mutt de
Ranke, trecand el insu;i prin anumite trepte
de evolutie a cugetarii istorice, conceptia lui
se poate stabili in tirmaloarele idei: a) i'u e-
xista legi istorice, ci numai oameni deosebiti
;i schimbatori; b Ideca este factor esential
al evolutiei societatilor omenesti; c Faptele
istoricc spar sub imboldul actiunilor puternicc
til continui, ca manifestare a lor; d lstoria arc
misittnea de a urmari fapte si oameni, pentru
a reconstrui un sistem de data unitar si soli-
dar sl c Toate manifestarile ietii urmeaza
un setts de ini;carc, un anumil loc, intr'un a-
numi t moment.
Aceasta conceptie istorica a stat si la baza
cercetarii si cladirii istoriei RomAnilor.
Intea treia lucrare 26 , d-1 prof. N. Banescu,
cu aceeasi pietate si caldura de simtire, cu re-
cuno;tinta si veneralie de cercetator format la
;conla macstrului si continuator al operii sale,
revine asupra caracterizarilor de mai inainte,
slit% ind vista acestui istoric, cugetator si pro-
fet" 27 , adevarat titan al culturii noastre",
care-a format generatii si ne-a invatat din-
teodata comoara puterilor vii ale acestui
neam"28 Coplesit de amintiri si duiosie, e-
oca cuvantul sau inflacarat, cu sonoritati de
metal si sclipiri de sabic", evoca pe acela care
,.a despicat carari adanci in viata noastra po-
litics, socials si culturala; a deschis ferestre
sufletului nostru apasat de neguri" 29 .
Din non e privit ca invatator fara pereche,
indraznet deschizator de drumuri noun... fau-
ritor al conceptiei unitatii absolute a vietii
omene,ti", ca indrumiltor in literature, invio-
rator si crainic inspirat al idealului national...,
profet al Romanilor de pretutindeni si dornic de
infratirea popoarelor" 30).
Tot atilt de insemnate ca si lucrarile pro-
fesorului Simionescu si ale "d-lui N. Banescu,
sunt acelea ale d-lui prof. Gh. Bratianu31), in
calitate de fost elev si urmas demn si rem-
noscator. in Ionic domeniile de activitate ale lui
Nicolae Iorga. De fapt, sunt discursuri publi-
rate, raspandite, pentru cunoasterea operii si
salorii marchti (ikon
In discursul rostit la redeschiderea Instittt-
tului de Istorie Universals N. Iorga", cu du-
rere si cu pioasa aducere aminte, d-1 Gh. Bra-
tianu evocii personalitatea intemeetorului Insti-
tutului, a carturarului samanator al tuturor
nazuintelor si revendicarilor neamului" 32).
Evocarea tinde sil lamureasca rostul inte-
meerii Institutului de Istorie Universals, con-
siderand aceasta ctitorie, pe drept, ca o in-
cununarc a trudei de jumiitate de veac a lui
Nicolae Iorga, in campul nemarginit al Istoriei
Universale'' 33). Caci, cercetarea operelor sale
de istorie universal& ne arata evolutia gandirii
sale, servindu-se mereu de aceeasi metoda de
lucru, prin comparatii, asemanfiri, deosebiri,
paralelisme. Toate cercetarile 1-au dus ca'tre
sinteza istoriei omenirii, cuprinsa in volumele
intitulate Essai de synthese de l'histoire de
l'humanite", pornind din preistorie si trecand
apoi prin toate epocile.
Cruciadcle 1-au ealauzit spre Orient, spre Bi-
zant si Imperiul Otoman si astfel, in scurta
vreme, a devenit unul din cei mai adanci cu-
noscatori ai problemelor Sud-Estului Europei,

26) Banescu Nicolae: Discurs, rostit la redeschiderea Institutului de Istorie Universals ,N. forge', in
6 Dec. 1941 publ. de Institut In 1942.
27) Banescu Nicolae: N. lorp. Elcgiu academic pg. 15.
28) Banescu N.: biscars la redeschiderea inst. de Ist. Universal's, pg. 32.
29) ihidem.
30) ihidem.
31) Bratiaruz Gh.: Discurs la redeschiderea Inst. de Ist. Univ _N. forg, 6 Dec. 1941, pub!. 1942;
Bratiana Gh., xiitoltte Iorga, istoric al Romaailor discurs rostit la 26 Mai 1943, Academia Romans, publ.
de Academie 1943.
32) op. cit. pg. 7.
83) op. cit, pg. 8.

214
www.dacoromanica.ro
pentru studierea caruia a infiintat Institutul
de Studii Sud-Est Europene.
In spatiul geografic al Sud-Estului european
si in spatiul geografic al Europii intregi, a
asezat istoria Romani lor. i, astfel, gandul sau
de a realiza o sinteza a istoriei omenirii 1-a
indemnat sa cerceteze pe rand chestiunile Du-
narii, Rhinului, Marii Mediterne si a ocea-
nelor, asezamintele politice si sociale ale Euro-
pii, elementele de unitate ale lumii medievale,
modern si contemporane, cartile reprezenta-
tive in viata omenirii, trecutul poporului fran-
eel, Hunii, Ungurii, relatiile Orientului cu Oc-
cidental 34).
Ceea ce relevil, clar, d-1 Gh. Bratianu, este
valoarea eterna a operii lui Nicolae Iorga, prin
aceea ca once rand scris arunca samanta u-
nei idei, constitue prilejul unei discutii..." tre-
zeste interesul tntr'un grad foarte inalt 35 . Prin
aceasta calitate, opera sa este mereu rodnica.
51, tot astfel, Nicolae Iorga este- inteles ca o
forth a naturii", dupa parerea. d-lui Jerome
Carcopino 36).
Prin opera sa, prin pregatirea sa, prin crc-
area institutelor de cereetari istorice, prin con-
gresele internationale la care a luat parte. Ni-
colae Iorga a tesut legaturi temeinice intre
cultura noastra si cultura europeana. Institutul
de Istorie Universala mosteneste intreaga con-
ceptie istorica a lui Nicolae Iorga si toate
realizarile se vor face in cadrul acestei con-
ceptii.
In celalalt discurs, de receptiune la Aca-
demia Romana, in locul ramas vacant dupa
moartea lui Nicolae Iorga, d-1 Gh. Bratianu
face elogiul celui disparut, punand in lumina
nationalismul sau, manifestat in intreaga viata,
in toate operele care tind sa arate valoarea
istoriei nationale.
Fiecare rand despre Cara si neamul sau tra-
34) Toate problemele de mai sas. sunt tratate de N. lorga, in opere separate, multe din ele rasarite
din lectule Haute la coala Superioara de Razboi si la Universilate.
35) op. cit. pg, 13.
36) Carcopino Jerome; Le professeur lorga, In Revista Istorica vol. XXVII n-le 1-12, 1942, pg. 51.
37) Bratianu Gh.: Discurs de Receppune,
38) ibidem.
39) Vezi lorga Nicolae, operele in care se face isloricul asezamintelor noastre.
40) op. cit. pg. 16.
www.dacoromanica.ro
deaza o dragoste pururi vie si puternica, dra-
goste care se confunda cu rostul insusi at e-
xistentii sale. ySi, calauzit de intelepciunea se-
nina" 4 lui A. D. Xenopol, ea trebuesc pre-
tuite numai rezultatele trainice ale activitatii,
care Nimbi pentru vecinicie, d-1 Gh. Bratianu
izbuteste sa ne infatiseze uriasa opera istorica
lui N. Iorga, oglinda a unei acti. itati uimi-
ware .,prodigioase" , cuprinzand publicatii de
izvoare gasite in arhive si biblioteci, mono -
grafii, biografii, comunicari cu informatii do-
cumentare, relatari de calatorii si lucrari de
sinteza a istoriei Romanilor.
Ca pelerin si prooroc" 37 , cutreera tinu-
turile romanesti supuse strainilor inainte de
1916, cutreera prin tari straine pentru a Itt-
cra in biblioteci si arhive, cautand mereu ade-
varul asupra neamului nostru in toate epo-
cile, aratand legaturile noastre cu lumea euro-
peana si insemnatatea europeana a poporului
nostru.
., lstoria fiind viata insasi" 38 . istoria po-
porului nostru priveste viata romaneasca in
toate manifestarile ei: in biserica, scoala, ar-
mata, literature, aria. societate, negot, indus-
trie, etc.39 .
Paralel cu observatiile Clare si reale asupra
operii de istoric a lui Nicolae lorga, d-1 Gh.
Bratianu. rajit de frumusetea amintirilor. cu
o emotie vie, aprinde in sufletele noastre clipe
inaltatoare si unice din viata profesorului sau
si al nostru. Acele clipe se iinpletesc cu re-
murile razboiului intregirii si ne arata pe Ni-
colae Iorga in activitatea sa eroica de luptiI-
tor nationalist. Epoca acestui razboi este epoca
eroica a marelui carturar, cand istoria co-
boara..., inarmata si vie, spre a sustinea si a
intari in zile grele constiinta nationals" 40 .
Anii de dupa razboi sunt inchinati celei de
a doua lucrari de sinteza a istoriei Romanilor,
. pg. 8.
215
lumina caziind puternic asupra domniei hti Cuza
Voda si Mihail Kogalniceanu 41 .
Opera de istorie nationala a lui Nicolae
Iorga, alaturi de cea a lui Xenopol, este piatra
de temelie pentru afirmarea drepturilor noas-
tre si indreptar pentru generatiile viitoare.
D-1 Gh. Bratianu starue, in cuvinte miser-
roare, asupra sfartaului tragic al lui Nicolae
Iorga, sfArt,it care a insemnat el insutzi ire-
zirea eonstiintii romanesti din desnadejde si
rutacire ridicarea acestei constiinte pentru
a invinge not incercari.
Impreuna cu discursul d-lui Gh. Bratianu,
la redesehiderea Institutului de Istorie Uni-
versals, stint publicate tzi acelea ale d-lor pro-
fesori I. Petrovici, N. Banescu si I. Simio-
nescu; iar, ca raspuns la discursul de recep-
tiune la Academia Romana al d-lui Gh. Bra-
tianu, avem acela al d-lui Alex. Lapedatu.
D-1 Lapedatu, in putine dar cumpanite si
traite cuvinte. caracterizeaza pe N. Iorga, in-
zestrat cu ..o genialu intuitiune istorica", aytind
o actisitate prodigioasa" si fiind .,una din cele
mai curate glorii ale spiritualitatii romanesti
a carui opera va treec peste vremuri ca per-
manent tii nesectit izvor" de cercetari ale vietii
romanesti si nepreittit tezaur de Mahe gAn-
diri si simtiri" 42 .
D 1 prof. 1. Petrovici e\ ()Ca pe \icolae Iorga
in cuvinte de inalta exaltare, reut;ind sa ridiee
personalitatea si opera sa la proportii uriase,
prin care intril in lumea eroilor, a supraoame-
nilor. Il vedem si not cu (wild mintii pe u-
ria5u1 disparut, dominand asistenta cu viata
sa clocotitoare, cu dinamismul sau pururea
neistovit, ce parea sa-i asigure 100 de ani de
pamtmteasca existentat, peste nemurirea din lu-
mea eterica, pe care si-o c4tigase chiar din
pragul tineretii cu supraumana lui stralu-
cire" 43 .
41) op. cit. pg. 22,
42) op. cit. pg. 27-28.
43) op. cit. pg. 22.
44) op. cit. pg. 27.
45) Sacerdoteanu Aurelian: Ntcolae Iorga", In Revista Arhivelor IV 2Buc. 1941 pg. 205.
46) Slatinescu Al Sever: N. Iorga, scriitor militar, 1942 vol. I.
47) Sacerdoteanu Aurelian: Carturarul Nicolae Iorga in revista ,&oa!a si Viata Ilfovului", anul Vl
nr. 1, 1942pg. 3.
48) Slatinescu Al. Sever: op. cit. pg. 30-31.
216
www.dacoromanica.ro
Prof. I. Simionescu ii aratA din nou ea un
vijelios ritscolitor tie energii, cu prea inflacti-
rata pasiune"44). PArerile d-lui profesor Ba-
nescu au fost expuse mai inainte.
Mai avem de adAogat Inca uncle lucrAri ro-
manesti, mai restrtmse, cu priviri mai speciale;
toatc insA evidentiaza personalitatea maestrului
neintrecut, en veneratie si recunostinta de fosti
clevi sau de admiratori si mari nationalis,ti,
care au inteles, mai ales, nesfarsita dragoste
de neam si lard a lui Nicolae Iorga.
Scrieri aclmirative si avantate, ne dau d-nii
Aurelian Sacerdoteanu 45) si Colonel Sever
Alex. Slatinescu, acesta din urintt in calitate
de militar legAturit cu contributia pe care
marele istoric a adus -o la destivarsirea artei
noastre militare si propasirea armatei roma-
nesti" 46).
D-1 Aurelian Sacerdoteanu, prezinth pe scurt
vivo. lui Nicolae Iorga, pentru a slitvi acti-
vitatea si opera sa, trite° forma de mare in-
fliicArare retoricii. cu alt prilej, pentru cu-
noaiterea insemniltAtii lid N. Iorga de dare
ins Atanorimea Ora 47), vorbeste despre profe-
sorul sau ca. despre capturarul neamului", in-
tr'o forma clara de populatizare si in acelas
timp documentat.
D 1 Col. Serer Alex. Slatinescu 11 ridica in
valoarea croilor omenirii, ass cum i-a inteles
si cantat Thomas Carlyle in opera sa Despre
Eroi". Daruindu-si sufletul oastei romanesti,
armaturti eternil a neamului", opera ostAseaseil
a ltti Nicolae Iorga este un permanent imn
de slava, inchinat biruintelor romanesti. Ca si
Garble, El este un apologist al eroismului si
tin vizionar al permanentelor eroice" 48).
Lucrari de specialisti, interesati de probleme
istoriec discutatc si lucrate de Nicolae Iorga,
aunt acele ale d-tor profesori Stefan Metes gi calpe care-I ocupa conceptia lui Nicolae Iorga
Th. Capidan. exprimata de timpuriu, apoi revazuta si corn-
Ca fiu al Transilvaniei si bun cunoscator al pletata. 52).
istoriei acestui tinut romanesc, care ne-a dat Tata conceptia sa asupra Aromanilor:
el insusi serioase contributii istorice, d-1 $t. Elementul macedo-roman trebue der- -
Metes se ocupa de activitatea istorica a lui vat din populatiunca romana din regiunile ili-
Nicolae Iorga in ce priveste Arhivele din Tran- rice" si, intr'alt loc, adaoga: Aromanii... sunt
silvania si Ungaria 49). Este impresionant ma- un popor alcatuit din aceleagi elemente etnice
terialul documentar adunat de marele istoric (ca si Daco-Romanii)", intelegand ea elemente
din arhivele seolilor, oraselor, bisericilor, sa- etnice elementele traco-ilirice.
telor, breslelor, etc., din aceste tinuturi. Afars El afirma persistenta elcmentului romanesc
de materialul adunat de el insusi, Nicolae Iorga in Sudul Dunarii, ca populatie romanica cu
a indemnat multi cereetatori sa lucreze in a- indeletniciri pastorale si a.gezari pe inaltimi,
ceasta directie. Documentele privese toate ma- agezari greu de grecizat. Deci, Aromanii au o
nifestarile de viata, Viand seams si de ar- origine sudica, traco-iliro-romana, luptand con-
hivele companiilor negustoresti si ale minori- tra grecizarii si, adeseori, izolati in mod natural
tatilor etnice. Cu atilt mai pretioasa este mun- de influents greceasca.
ca sa, cu cat cercetarile an fast facut inainte
de unirea Transilvaniei cu vechiul regat. O minutioasii contributie biografica, ne-o
D-1 Th. Capidan priveste pe Nicolae Iorga da d-ra Fintescu Georgeta 54), lamurind anii
ca istoric care a dat o contributie deosebit de de studentie a lui Nicolae Iorga, la Universi-
insemnata pentru lamurirea formarii etnice si tatea din Iasi.
eunoasterea vietii Aromanilor 50).
Stabileste ideile not pe care le-a adus in Cu aceast4 lucrare, incheem o parte insem-
aceste probleme, prin comparatie cu ideile is- nata a lucrarilor publicate dupa moartca ma-
toricilor strain si romani care s'au ocupat de relui profesor si istoric.
Aromilni si originea tor. Considerat ca eel mai
adane cunoscator al realitatilor balcanice" 51), II. Lucrari straine.
prin lucrari de specialitate, el arata ca toate
institutiile balcanice s'au format pe substratul La scurta vreme dupa moartea lui Nicolae
etnic iliro-trac romanizat, Band o structure so- Iorga, la 6 Dec. 1940, d-1 Mario Rogues, pro-
ciala specificil Sud-Estului Europei. fesor in College de France gi membru al In-
D-1 Th. Capidan, expunand parerile cer- stitutului de Istorie Universala N. Iorga", a
cetatorilor balcanici, de la Thunmann la Sulzer, vorbit despre personalitatea gi opera sa intr'o
Roesler, Jirecek, Miklosich, Schafarik, Tomas- sedinta comemorativa la Academic des Inscrip-
chek si Liana la cercetatorii romani care au tions et Belles-Lettres 55).
riispuns celor straini, Petru Maior, Hasdeu, D-1 Mario Rogues reugegte sa ne den o i-
Al. D. Xenopol, Onciul, reuseste sa fixeze lo- coati& vie, reala a lui Nicolae Iorga, pe care 1-a
49) Metes Stefan : Nicolae lorga gi Arhivele din Transilvania si Ungaria, in Revista Arhivelor, Buc
1941, IV 2, pgg. 214-223, inchinata lni N. Iorga.
50) Capidan Th.: N. Iorga si Romanii din Sudul peninsulei Balcanice pg. 41-50 In Revista Istorica.
vol. XXVII n-rele 1-12, 1942.
51) op. cit pg. 42.
52) Vezi Iorga Nic : Geschichte des rumanischen Volkes. vol. I, si lorga N, ; Ilistoire des Roumains
et de la romanite orientate vol. 1-1I.
53) operele citate.
54) Fintescu Georgeia: Din viata de student al lui Nicolae lorga. In Revista Arhivelor VI 2, Buc.
1941, pgg. 220-247, iti amintirea lui N. Iorga.
55) Discours de M. Mario Roque, In Revue Historigne du Sud-Est Europeen, XVIII, Buc, 1941 pg. 10.

18
217
www.dacoromanica.ro
cunoscut de aproape of cu care a colaborat, in-
tercsa t de manifestarile culturale ale poporului
romanesc. Dela inceput avcm accente de pre-
tuire dreapta, isvorite din afectiunea care i-a
legat of din impresia pe care-a produs-o vestea
mortii sale tragice... A fost unul din acei oa-
r-mid ai vrcmurilor epics, initiatori, conduca-
tori, diriguitori ai natiunii; care trebuesc, fara
inectare, sa intcleaga tot asupra tariff lor, sa
Inv etc tot, dar de asemeni sa descurce tot, sa
tricze, sa adapteze tot ce pot sa-i dea alte n.a-
tiuni, sa incerce totul la ei, sä inceapa totul,
sa organizeze totul, mai tarziu sa verifice to-
tul, sa indrepte of adcscori sa reia totul din
temelic" 56).
Privitu astfel, caricra lui Nicolae forget a-
pare eroica"57) prin indaratnicia cu care in-
vinge oboscala of prin puterea uriaoa de munca
continua, rar de intalnit in lume, odihna in-
semnand pentru el doar o schimbare de preo-
cupari. Activitatca lui este multipla, rapider,
vie, brusca", deslantuind in semenii sai entu-
siasmul fanatic alaturi de ura crunta.
Ceca ce dcosebeote pe d-1 Mario Rogues
de contetnporanii ceilalti, este intclegerea tem-
peramentului lui N. Iorga of patrunderea indi-
vidualitatii sale, intrand adane in tainele con-
stitutiei sale psihice din care decurg insuoirile
sale atilt de variate, uneori atilt de opuse, in
aparcnta.
Acq.ste insuoiri surprinzatoare prin contrastul
for aparcnt, sunt analizate in toate manifestarile
intregii sale activitati, activitate diversa, uriasa,
impunatoare.
Actor de versuri of de teatru, a adunat un
linens numar dc documente, a facut sinteze de
jstot.e uniN ersala of a scris istoria poporului
sau, a lost profesor universitar dar of la Scoala
Superioara de Razboi, in Paris of la Valenii
de Ilunte, a lost popularizator of mare orator
parlamentar, ziarist o critic literar.
0 mare incredere in inteligenta, valoarea
66) op. cit. pg. 11.
57) ihidem.
68) op. cit pg. 12.
69) op. cit pg. 13.
60) op. cit. pg. 15.
218 www.dacoromanica.ro
oi talentul sau, era taria of necesitatea vietii
sale. De asemeni, nevoia vie de a arunca in
public, a raspindi prin viu grai of scris cu-
nootintele sale, ideile sale, chiar inainte de a
be fi lasat sa se aoeze in sufletul sau. Tipo-
grafia de la Valenii de Munte a fost isgijlocul
de raspandire al oratorului of apostolului" 58).
Si aci intervine caracterizarea sa ea orator:
Pentru a fi orator, ii lipsea mladierea of
dramaticul vocii, al gestului, ao spune a gan-
dirii; dar era un neobosit explicator, un sur-
prinzator indicator al tutor imediate puncte
de vedere. Prin desfaourarea rapider, izbitoare,
Jar cdntinurt a vorbirii sale cu sonoritati mo-
notone. insistente, corosive, erai dus uneori
coplcoit catre conclutia pe care Iorga, vor-
bind, parea totdeauna ea o priveote cut ochii
sai negri, stralucitori, dilatati, dincolo de
public, ca of cum o fascina, o prindea of o
arunca accasta concluzie, cu totul calda, la
picioarcic auditorilor fascinati" 59).
D-1 Mario Rogues accentueaza rapiditatea cu
care se informa, cu care se adapta, ceea ce ex-
plied calitatea sa de poliglot of cele peste 800
volume of 10.000 articole. Alte calitati deose-
bitoare sunt uitarea de sine, gustul inascut
pentru lupta, bucuria replicei prompte of td-
ioase, replied dusa pans la perfeclia unui bun
joe de scrims, multumit de tinta atinsa,
inzestrat cu curajul de-a intampina toate ris-
curile, iubind cu voluptate succesul public, me-
reu dorind a fi in frunte, trecand uoor peste
crizele scurte de gelozie irezistibila fats de
succesele altora... 60).
Acestor insuoiri se adaoga o ocoala metodica
istorica, sprijinita pe paleografie of diplomatica,
pe limbile clasice, slave of moderne. Incht, ceea
ce parea spontaneitate sau improvizatie era,
adeseori, izvorat din cunootintele bogate, oran-
duite de-o memorie extraordinara.
Viata sa este istorie itationaIa, cultura na-
tionals, politica nationals .A urmarit ridicarea
poporului sau prin culture, pastrand origina-
litatea nationals, cu toate Imprumuturile stra-
ine. A fost un intemeetor in toate directille,
satisfacut de-a fi intemeetor. Cu acest prilej,
d-1 Mario Rogues indica operele istorice de
seams, colectiile de documente, revistele, zia-
rele, institutiile de culture din tars si strand-
tate create de el, considerAnd opera istorica ca
o opera de pret, foarte felurita, adeseori ex-
celenta si totdeauna luminata de inteligenta" 61).
Munca sa de istoric se deosebeste prin grija
documentary, prin conceptia sa larga asupra
istoriei si a istoriei Romani lor, scriind multe
opere partiale pentru a reda civilizatia in-
treaga a Romani lor, aratand interdependenta
desvoltarilor ¢i transformarilor istorice in Sud-
Estul european" si patrunderea ideilor occi-
dentals in Sud-Estul european" 62).
Din conceptia sa larga au izvorAt lucrari do
istorie universala ¢i convingerea ca istoria are
o mare valoare educative morals, intarind i-
deea de libertate omeneasca.
Caracterizarile d-lui Mario Rogues, iesite din-
tr'un spirit de observatie foarte fin si dintr'o
simtire siticera care nu stanjeneste obiectivi-
tatea inlantuirea logics ci cauta totdeauna
precizia si adevarul, sunt foarte pretioase, ye-
nind mai ales din afara granitelor noastre.
A doua lucrare de seamy este a d-lui prof.
Jerome Carcopino, prieten al Rominiei, publi-
cata in 1931, pentru a sarbatori la Paris im-
plinirea a sasezeci de ani ai lui Nicolae Iorga,
61) op. cit. pg. 16.
62) op. cit. pg. 17.
63) Carcopino JerOme: Le professenr Jorga, in L'Europe du Sud-Est", Paris 1931 si in Revista Isto-
rice, XXV1I n-le 1-2. 1941.
64) op. cit(pg. 64.
65) op, cit. pg. 65.
www.dacoromanica.ro
republicata in 1942, in sewn de comemorare 63).
Prieten si colcg, d-1 Carcopino II pretueste
pentru patriotismul sau arzator, pentru spiri-
tul de dreptate care-i strabate existcnta si
pentru calitatea sa de insufletitor cu o tita-
nica" putere de munca...
S'ar crede ca mai multi oameni se intru-
nesc in el pentru a duce la capat toate sar-
cinile pe care le are, pentru a conduce in
frunte politica si cercetarea desinteresata, zia-
ristica gi invatamantul, stiinta ¢i literatura" 64).
D-1 Carcopino scoate in evidenta vointa
de neinfrant ajutata de faeultati creatoarc care
sunt ca ¢i o forts a naturii personificate65).
In calitate de prieten si cunoscator al lui
N. Iorga, admire simplitatea sa naturalu, ca o
podoaba a inteligentii sale marete", ea ex-
presie a unei inimi sincere si generoase.
Ceea ce mai impresioneaza Inca, este rationa-
lizarea 'Ana in extrem a muncii ¢i felul sau
de-a vorbi ,,cu o voce de tunet" sprijinit pc do-
cumente ¢i dorinta de a-si convinge asculta-
torii prin adevar. Istoria sa universala este
considerate adeseori paradoxala dar foarte in-
semnata prin sinteza mareata ¢i prin discerna-
mAntul faptelor istorice, sinteza surprinzatoare.
Expunerca d-lui prof. Carcopino, este plina
de afectiune, de prietenie, de pretuire sinccra
si intr'un stil elegant, de curtoazie gratie.
Dr. MARIA I. NEGREANU
219
 ION SIMIONESCU
DARE DE SEAMA COMEMORATIVA
Nenumarate au fost referintele, recensiilc,
cronicele, comunicarile oficiale care an memorat
prin cereetarea operei vicata de munca a tot-
deauna bineintentionatului om de stiinta, pro-
fesor si academician I. Simionescu.
Pentru cei 70 de ani de vieach petrecuti
printre not 'Jana azi, scriind pentru toate min-
tile, pentru toate varstele, se cuvine sa no o-
cupam mai pe larg de opera sa.
Numai pentru a enumera titlurile lucrarilor
profesorului I. Simionescu, exists o carte de
aproape 100 pagini in care d-1 prof. Gh. Ma-
covei cu o ravnii migaloash si respectuoasa a
inregistrat volumele, brosurile, comunicarite,
conferintele sfatosului si neobositului academi-
cian. E bine sa mentionam acest lucru din ca-
put locului.
Cetirea unui rcpertoriu bibliografic enume-
rand operelc profesorului I. Simionescu, poate
singur sa -ti sugereze titanica munch zi de zi
a imatatului, care data neobosit a cercetat
fauna si flora ptimantului romanesc in special,
cu grije parinteasch tsi lass din and in and
analizcle si elaborarile savante ca sa mestesu-
gcasea pentru intreaga suflarea neamului ro-
manesc cu intelepciunea condeiului plin de cart,
alaturi sanatoase cu radacini adanci.
Adevarat carturar ul neamului nostru, des-
cins din mijlocul satului moldovenesc, avea sa-si
uree mirttea viguroasii si mereu puternich pand
in invataturile cele mai inalte, ca apoi cu dra-
goste ficrbintc sa impartaseased tuturor din lu-
mina capatata.
Fara pie de oclihna a colindat, cu gandul si
cu fapta, din tinerete si pan& astazi, mereu
ncobosit, plaiurile, campiile, asezarile si oame-
nii lor, tnvaland, povatuind prin scris, cu
graiul.
A drumetit pretutindeni prin tara asta, cu
suflet vesnic tanar; stie munhii, it stiu toate
220
www.dacoromanica.ro
cararile, toate drumurile, asa cum prin scris
tl stiu toate cararile oe urea in mintile Ro-
manilor, satenilor si seolarilor.
Munca profesorului I. Simionescu este o pil-
da, un imbold pentru toti.. Da tincre cu-
noasteti tara, muntii, campiile, dealurile, ar-
borii. Tot ce misch in tara asta sa -ti imprite-
tenesti prin cunostinta. Toate ierburile si florile,
toate vietuitoarele: animalele si oamenii. Mai
ales oamenii trebuesc cunoscuti, in mediul for
de vie*. De aceea profesorul Ion Simionescu
s'a ocupat de problemele vietii satesti,
convins ca fata satului trebue sa fie alta deck
accea pe care o prezinth astazi. Povacuind in-
vatatorii, poviituind preotii (in recentele sale
Scrisori catre invatatori, Scrisori catre preoti)
nu inceteaza o clips aratand comorile poporului
nostru, sa nu atraga atentia asupra calitatilor
si asupra cusururilor.
Permanent si pretutindeni, in fiecare rand
din chrtile pe care le-a scris carturarul venera-
bil, indeamna in cunoasterea frumuse,tilor lord,
in eunoasterea oamenilor sai.
Pentru sensul bine precizat al operei de o
vitals a profesorului I. Simionescu, unul si a-
celas, strabiltand in acelas seas si nesovaind la
nici o piedich on lipsa de rezultat, se cuvine
sa aratam in accasta prezentare opera intelep-
tului dascul, dupti ce mai intai vom desparti
cercetarile si publicatiunile stiinlifice, savante,
de cele de popularizare si instruirea masselor.
Astfel, se cuvine in primul rand sa ne o-
prim asupra operei stiinifice, desigur, a-
ceea care, deli mai putin vastrt, totusi cea mai
adanca, de dontributie serioash si personala, a-
ceca care a asigurat profesorului I. Simionescu
scaunul de academician si presedintia: Aca-
demie' Romtme, urmarind indeaproape judici-
oasa Bibliografie a d-lui prof. Macovei, trebue
sa enumeram in primul rand lucrarile de geo-
logic, apoi acelea de paleontologic. Verificarea
acestor cloud cicluri de lucrari, absolut stiin-
tifice, oglindesc odata mai mutt, temeiul pre-
gatirii profesorului si inea, conclusiv,
grija nestramutata de adanca cunoastere a tot
ce e romanesc. Fiindea, trebue sa observam
si sa subliniem, ca si atunci cand isi intoc-
meste lucrarile care sa -i aduca o glorie stiintifica
si pretuirea printre savarrti,si tsi is materialul
din pamkuul Orli sale. Din tinerete si pana azi,
din 1889 de cturd putem data opera venerabilului
academician si ptina in 1943, titlurile lu-
crarilor cuprind o localitate din Romania, un
tinut, o ape, un munte, un isvor macar. Tot
temeiul muncii sale, harnicei sale munci, por-
neste din radacina pamtmtului Baraganului,
Moldovei, Dobrogei, din padurile si piatra mun-
tilor Carpati; dela sborul pasarilor peste Ceah-
lau si Parang, dela fluturii livezilor si hol-
delor romanesti.
Lucrarile stiintifice din domeniul geologiei
studiaza malul Prutului (Creta superioara §i
calcarele cu Lithothamnium pc malul Prutului.
Arh. Soc. St. Lit. Iasi VIII, 92-95, 1897), Car-
patii (Asupra presentei Callovianului in Carpatii
romanesti. Bul. Soc. St. VII, 59-60. 1898) si
Sur I'origine des conglomerats verts du tertiaire
Carpathique. Ibidem, VI, 310-312, 1910), Pe.s-
tera Dambovicioarei (Ueber die Geologic des
Quellengebiets der Dambovicioara, Rumanien.
Jahrb. XLVII, 9-51, si Pub. fond. V. Adamache,
1898), Dobrogea (Note sur rage et le facies des
calcaires de Harsova-Topal, Dobrogea. Ann.
Scient. IV, 187-191, 1907), Moldova (Sur la
presence des cendres andesitiques a la base du
Sarmatien de Dorohoi, Bull. Sect. Scient. VI,
67-71, 1920), Basarabia (Note sur un calcaire
a Bryozoaires du Sarmatien de Bessarabie, Ibi-
dem, VII, 103-105, 1931).
De asemenea, lucrarile cu caracter strict stiin-
tific de contributii substantiate, inedite, din do-
meniul Paleontologiei, tsi iau subiectele din cer-
cetari in Transilvania (Ueber die oberkreta-
zische Fauna von Uermiis-Ornaenis, Verb. 227-
234, 1899, Fauna cretacica superioara dela
Uermos-Transilvania. Publ. Fond. V. Adamache,
237-274, 1899 si Ursus spelacus din pestera
www.dacoromanica.ro
dela Cioclovina-Hunedoara. Mem. sect. sciint.
1941), Muntenia (Studii geologice si paleonto-
logice din Carpatii sudici. III. Fauna eallovi-
auk' din Valea Lupului-Ruciir, Publ. Fond. V.
Adamachi, I, 189-230, Bucuresti 1899, Les am-
monites jurassiques de Buccgi, Ann. Scient. II,
175-203, 1905 si Asupra unui Anthracotherium
dela Petrosani, Mem. Sect. Scient. Ser. III. T.
X. 1935).
Aceste lucrari ale erninentului elev si cmul
al aceluia care a fost Cobalcescu, circumscriu
personalitatea pur stiintifica a profesorului I. Si-
mionescu. Enumerarea for ne indeamna sa cu-
prindem subiectele geologice pe trei marl re-
giuni ale Orli noa"stre, astfel:
1. Platoul Moldovei i-a atras dela inceput
atentiunea, mergand foarte putin pc jaloa-
nele lasate sovaclnic de profesorul si premer-
gatorul Cobalcescu. Descifrarea in amanunt a
alcatuirii geologice a acestui tinut se datoreste
aproape exclusiv prof. I. Simionescu... Dupe ce
a demonstrat ca paleozoicul dela Nistru trebue
sa se intinda in profunzime Oat in fata Car-
patilor si ca platforma ruseasca constitue te-
melia platoului Moldovenesc... arata totodata
prezenta la Prut a cretacicului si a Tortonia-
nului stand pe aceasta platforma, pcste care
se astern apoi Sarmalianul, ce ocupa toata par-
tea do Nord a Moldovci. Marcie recif torto-
nian-sarmatic din Volhinia se prelungeste spre
Sud pang spre Prut... Prin cenusa andesitica
descoperita in judetul Dorohoi, a dedus exis-
tenla unei faze eruptive a vulcanilor din Cii-
limani in vremea Sarmaticului inferior".
2. Cercetand Basinul icioarci, I. Si-
mionescu .,a determinat cu preciziunc existcnta
si succesiunea diferitilor termeni ai Jurasicului
si Cretacicului, iar in ordinea tectonics a pus
in relief structure casanta a intregei regiuni ".
3. De un cuprins si mai amplu" sunt stu-
diile intreprinse, mai matur fiind in
Dobrogea. Aci surprinde si solutioneaza pro-
bleme de stratigrafie, obtinand odata cu cerce-
tarea din punct de vedere geologic a acestui
provincii si un exceptional de bogat material
paleontologic".
Prin descoperirea si idcntificarea formatiu-
nilor devoniene din judetul Tulcea" se fixeaza
primul reper in ceea ce priveste varsta diferi-
221
telor formatiuni ale Dobrogei hercinice". Dar
studiile sale cele mai numeroase sunt cele a-
supra Mczozoicului dobrogean dela trias paint
la cretacie".
Daca acestea ar fi sit le socotim lucrari cu
caracter regional, e locul sa amintim lucrarile
ale caror rezultate au contrihuit la rezaharea
unor chestiuni nu numai de ordin local, dar
si general. Printre aceAca stint de amintit con-
tributiile itoare In Originea conglannera-
telor 4erzi din tertiarul carpatic on a \ erru-
eanoului din Carpatii oricntali, ca sa nu mai
chu' problcmele ridicate de geologia judetului
Neamt.
Daca personalitatea lui Cobalcescu 1-a in-
dreptat spre stiinta Pamantului, fiind format
totdeodata si in mediul Scoalei de Geologic
dela Vicna, pc vremea tend o conducea ttn
Eduard Suess, profesorul I. Simionescu porneste
dela studiile de stratigrafie ca fiind printre
ccle dintai care conduc la concluziuni sigure si
definitive in materie de istoria Pamantului"
poposeste intr'un repaos larg in cercetarile pa-
leontologice pentru ca sa se recreeze, sa-si dea
frau imaginatiei si culorilor condeiului situ in
operele de popularizare pentru toti.
Se cuvine, asadar, sit poposim de asemenea
si noi acum, asupra aetivitatii fostului presedinte
al Academiei Romane in domeniul Paleonto-
logiei.
N'ar fi suficient, ci superfluu sit notrtm doar
amploarea si varietatea, mai ales tend rezul-
tatele obtinute sunt de o valoare care face ca
lucrarile din acest domeniu sit se aseze prin-
tre lucrarile clasice din aceasta specialitate".
Cu studii cari merg dela. vertebratele ode
mai superioare pima la cele mai inferioare ne-
Nertebrate, imbratisand toate cpocile arhaice
dela Paleozoic la Quaternar, savantul I. Simio-
ncscu nu numai ca imbogatcste cunostintele re-
feritoare la trecutul pamantului Romaniei, dar
descopera forme noua de vieata, necunoscutc
in alto pail ale lumii.
Flezultatele 1-au condus adesca la stabilirea
unor legfituri necunoscute intre provincii geo-
logice foarte indepartate, curb a fost cazul pro-
vinciei alpine si a celei himalaienc din vremea
triasica. Iar materialul paleontologic adunat
222
www.dacoromanica.ro
prin cercetarile intreprinse, a fost tot de el
preluerat Si prezentat.
Studii ca acelea asupra faunei devoniene din
Dobrogea, asupra faunclor jurasice si cretacice
din 13asinul DamboNicioarei dimpreunrt cu col
al faunei cretacice superioare dela Persani,
marturiscste d-I prof. Gh. Macovei academi-
cianul in pioasa si pretioasa 0 viata de munch'
Prof. I. Simionescu , Bucuresti, Cartea Roma-
neasca, 1941: ,.sunt primcle cercetari funda-
mentale si complete asupra faunclor respecthe
si totodata cele mai importance contributiuni
la cunoasterea vietii din acele timpuri" p. 12 .
Prof. Simionescu remarca tntr'un mod cu totul
special seria memoriilor asupra mamiferelor
gliocene dela Cimislia (Basarabia)/, iar Mono-
grafia faunei sarmatice a RomAniei este una
din cele mai complete lucrari din eke s'au
scris asupra unci faune tertiare dela noi".
Munca savantului I. Simionescu poate fi i-
lustrata nu numai prin scrierile documentate in
specialitate (Stratigrafie, Paleontologie) ca si
prin materialul colectiilor care formeaza man-
dria laboratorului de Paleontologic al Univer-
sitatii din Bueuresti (materialul dela Cimislia-
Basarabia) si podoaba laboratorului de Geologic
din Iasi (materialul dela Dambovicioara si din
Dobrogea).
Daca pane aci am enumerat ajutandu-ne de
putine caracterizari, lucrarile dare formeaza i-
maginea savantului I. Simionescu, in alte doua
eompar timente a darii noastre de seam& co-
memorative vom prezenta profesorul §i scriito-
rul operelor de popularizare.
Din robusta muncrt de cercetare atenta si in-
delungil a materialului si cu sfatosenia si exem-
plificarile ample obtinute din multele lucruri
si locuri vazute, putcm reconstitui monumen-
tala figura a profesorului I. Simionescu.
Cunoscand stiintific muntii, pamantul, apcic,
dela Geologic la Paleontologic si de-aci la Geo-
grafie, puntile sunt in indemana. Cutrecrand
Cara dcalatul si dealungul, naturalistul eu insu-
siri de bun cercetator avea sit observe nu nu-
mai fosilele straturilor geologice, ci si fauna si
flora de azi, locuri si oameni, asezari si obice-
iuri. Preocuprtrile naturalistului, treptat, se vor
fi imbinat cu acele ale geografului, ale etno-
grafului, ale sociologului, ale istoricului chiar.
Din atata imbinare, dintr'un asemenea armo-
nios si enciclopedic tesut se irtfiripa, vie si pu-
ternick figura de dascal al tineretii noastre.
Profesor de Geologic la Facultatea de $6.-
ince din Iasi, pe locul inaintasului Cobalceseu,
profesor de Paleontologic la Facultatea de Sa-
inte din Bucuresti, a crescut cu dragoste de
pgmantul national 40 de serii de studenti.
Dascalind tinerimea romaneasca, are sa-si eear-
na toata cunostinta poate arida si necomuni-
cativa cu tin verb, smaltuit cu toate culorile
si tot pitorescul prins de ochii drumetului in-
dragostit de toate cele insufletite si neinsufle-
tite. Pornind dela descrierea unor numuliti fo-
sile, profesorul nu se poate opri sa nu po-
vesteasea si imprejurarile si intamplurile in
care au fost descoperite exemplarele a si exem-
plarele b.
Ceea ce o vieata intreaga, sarguincios, a asupra invatiimantului nostril, mtirturisese conti-
strans cu mintea si cu ochii a fost comoara din
care pe indelete sa scoatil si sa arate tinere-
tului universitar. Pedagogia profesorului I. Si-
mionescu este aidoma cu aceia pe care o pu-
tem schita din operele sale de popularizare. E
pedagogia spontana fora formule si dcfinitii
din tratate pestalozziene, on altcumva, ci pe-
dagogia neinvatata de nicacri, a parintelui pen-
tru fetii sal. Iar grija ca toata lumea sa inte-
leagg, pentru ca sa stie, i-a marit dascalului
elocima si puterea de convingere.
Cu spiritul sou animator, muncind pentru
Inva-tamant ca secretar general al Ministerului
Educatiunii Nationale, printr'o largo si bo-
gata publicistick profesorul I. Simionescu
si-a talmacit stiinta, nu numai in memorii
sobre la Academia Romans, dar si in tratate
si manuale, dela .eele pentru, inviltamantul uni-
versitar, pans la cele de scoli primare si in
calendare cinstitilor gospodari.
Pentru gama variata a activitatii sale Iarg
nationals si cuprinzator romtmeasca, pentru, o
vieata de munca in domenii de stricta specia-
litate, ca naturalist profesor, cat si pentru ac-
tiunca de raspandire a culturii in masscle po-
porului nostru, afirmand calitatile si divulgand
defeetele insusirilor Romanilor, prof. I. Simio-
nescu se contureaza ea o figura reprezentativa
a spiritualitatii noastre, cea mai dem.na pentru
www.dacoromanica.ro
locul de presedinte al Acadcmiei Romtme.
Fara o pedagogic de imprumut, promo. and
o proprie pedagogic, grija pe care a purtat-o
dela inceputul carierii sale inva(amAntului sti-
iniclor naturale, precum si scolii in gencrc, s'a
manifestat prin numeroase scricri: uncle Cu ca-
racter pur didactic ca tratate si manualc (Tra-
tat de Geologie, 1927; Introduccre in Paleon-
tologic, 1929; Paleontologic romaneasek 1943,
etc.), allele referitoare la predarea acestor dis-
cipline (Didactica $tiintelor Naturale), iar al-
tele cu caracter mai general, in care a imbra-
tisat cele mai variate probleme de im atamtint
(Bacalaureatul in Revista Fundatiilor Regale",
1934, nr. 6; Tineretul in vicata nationalii a
Tariff in Cele trei Crisuri", 1942; Cultura mul-
timii, 1940; s. a.). Toate aceste articole si co-
municari on eonferinte, contintind obscrvatiuni
nua si marea preocupare de educatia tineretului.
Din preocuparca flidactica stint isvoritc si
cefe xuai multe luerini de popularizare. Am pu-
tea spune ca volumole serise tntr'o limbo quasi-
literara infatisand pitorescul Romttnici, casi in
cele in care oamenii, locurile si lucrurile -Orli
stint ariltate, pot fi soeotite pc buna dreptate
auxiliare folositoare manualelor si tratatclor di-
dactice. De aceea, pentru ca sa trecem in lucra-
rile care vor consolida personalitatea de scrii-
tor al operelor de popularizare (Tara Noastrii,
Fauna si Flora RomAniei, casi ciclurile Pito-
rescul Romanici: 1. Intre Duniire si Mare, 2.
In lungul granitei, 3. Pc drumul apclor marl,
4. Prin muntii nostri, on Tinere, cunoaste-ti
tars; Tinere, cunoaste-ti neamul, Tinere, cu-
noasteti arborii; Oameni alesi: I. Strainii, IT.
Romanii), se cuvine sa amintim ecle doua sate
de conferinte, cele peste o mic de serisori im-
prastiate in ciirti, brosuri, anuarc, altnanalmri
si calendare. La fel trebueste sa enumeriim eele
49 de volume aparute in Riblioteca de popula-
rizare a $tiimei" editata do Casa Scoalelor,
casi cele peste cincizeci de numere din coleetia
Cunostinte folositoare", editata de Cartea Ro-
mtmeasca din initiativa 5i eonducerea prof.
I. Simionescu. Grupcle Energii romtmesti si
Energii streinc" au fost cu deosebire viu ce-
rute. Peste tot in aceste scricri autorul a luat
223
si reluat mereu problemele sale scumpe, pe care de cunostinti geologice, casi la acei, cat
le-a talmacit de ficcare data pentru o alts de putini, cari ar dori sa-si completeze
patura de oameni pe care astfel ii indemna la cultura for general& prin sinteza fenome-
cunostinta. De-aci iarasi putem masura una din nelor complexe ce se petrec azi in pamant
calita(ile rare la savanli in general si la ro- on au avut be odata la fata pamantului.
maul in special. Profesorul I. Simionescu nici Tocmai prin asemenea priviri generale,
un moment nu a obosit sa nasca not curio- Geologia are importanta educative si cul-
zitati si sa educe pe toti cei din juru-i, in- turala.
difcrent de pregatirea ce va fi avut-o ficcare. Din aceasta mina am ca'utat sa fiu
'Victim los, pc limba fiecaruia a reluat si a in- cat mai limpede in scris, sa inlatur pe
scilat cu pitoresc anecdotic, cu pastelari de ta- cat posibil tennenii prea greu de inteles
blouri, invataminte care altminteri n'ar fi atras si sa orfinduesc materia asa, ca sa inles-
pc nimcni si notiunile for cele mai elementare nese tuturora cetirea arta". (Tratat de
ar fi ramas necunoscute pentru multa vreme Geologie, Prefata, Cartea Romitneasca",
si pentru multi. 1927).
Munca de acest fel, ingrate si poate si. prea
modesta pentru savant, pentru profesorul de Asadar m'am gandit si la toll aceia care
unilerisate gaseste in prof. I. Simionescu slu- in vieata practicii au nevoe de cunostinti geo-
jitorul rabdator, iscusit, care tsi iroseste tot logice" spune profesorul tuturor. De aceea d-sa
plinul mintii si al sufletului cu talent nascut marturiseste intotdeauna cand incepe sa scrie
din dragostea lucrului pc care it Indeplincste. o carte ca va cauta sit fie limpede in scris,
Astfel negura satclor, semidoctismul pseudo- sa inlature ceea ce ar Ingreuna intelegerea; iar
materia o dispunc astfel in volum, bleat sa
intelectualilor t i are in opusculele prof. I. Si-
mionescu lumini si raspunsuri lapidare, atrac- poata fi cuprinsa mai usor.
tive pentru memorat si calde pentru a fi stranse Tot asa, data e sit descifram Lamurirea la
in suflet. editia I-a a monumentalei lucrari Tara noas-
Urmand sa dam ascultare felului in care am tra, tiparita la Fundatia pentru Literaturit si
inteles sa cuprindem aceasta comemorativa dare Arta, sub directia profesorului Al. Rosetti, si
de scama asupra omului si operei unui Pro- din ea avem de ascultat cum materia ei, pre-
fcsor si Academician ca I. Simionescu, dupe data doi ani ca. un Curs despre Romania, cu
ce am Infatisat savantul si apoi profesorul, ne prilejul suplinirii catedrei de Geografie dela
propuncm ca, slujindu-ne de citate variate si Universitatea din Iasi, s'a gandit a pune la
critic alese, sa ilustram cea de a treia si cea indemfina tuturora o privire generala asupra
mai importanta latura a activitatii sale: aceea Orli". ySi mai departe, completeaza cu grija
de scriitor al operelor de popularizare. scriitorul poporului: Cartea trebue Nate ca
In priinul rand trebueste sa ilustram susli- o chemare spre cunoasterea pantantului pe care
nerile noastre cu o infatisare a tutor prefcle a ne ducem traiul, cu toate bogatiile harazite de
operelor profesorului I. Simionescu. Chiar data nature, dar si sfortitrile pentru valorificarca
ar fi sa citam prefata unui Tratat, cum ar fi for ". Stiintific, dar nu pedant; savant, dar nu
acel Tratat de Geologic si de acolo putem con- inaccesibil, scrisul domnului I. Simionescu este
stata preocuparea permanents a profesorului asa cum s'a straduit sa fie: Mi-am dat toatit
tuturor. silinta sa scriu cat mai limpede; am ocolit
voit, rigiditatea stain ifica, deli intr'una m'am
Accasta carte este sistematizarea sprijinit pe rezultatele riguroaselor cercetari...
cursului de Geologic, pe care-1 fac la Am insemnat principalele isvoare folosite, nu
Universitatea din Iasi. Ea se adrescaza atat de dragul artitarii lor, ci mai ales spre
deci in primul rand studentilor. a trezi increderea in munca stiintifica roma-
Scriind-o, m'am gandit insa si la toti neasca".
aceia, can in vieata practice au nevoe Citatul de mai sus ne explicit prea bine

www.dacoromanica.ro
dece cartile invirtatului carturar care a fost
I. Simionescu ajung la nenumarate editii si la
zeci de mii de exemplare. 0 exemplificare
in plus, din care sa putem iaras vedea caldura
sufleteasca transpusa intr'un stil la fel, im-
binat din grija de instruire sanatoasa; iata
cum sunii prefata la editia a V-a din lucra-
rea Oameni alesi, vol. I: Copiilor tariff mele
inchin aceasta carte scrisa cu gandul curat de
a-i indruma catra vieata adevarata de om".
Si mai departe, continua astfel:
Din necunoasterea existenhii acestor
Insusiri curat omenesti, care deosebesc
pe om de restul lumii vietatilor, din
lipsa cultivarii lor sere a le manifesta,
poporul nostru a ajuns la aproape fata-
lismul bratelor incrucisate, a,teptandu-si
soarta filed nisi o incercare s'o schimbe
dupg nevoe. Cum va vrea Domnul" este
semnul slabiciunii, nesocotirea energiei
proprii, ce zace ascunsa in fiecare om".
Pentru ca sa-si consolideze si mai bine sen-
sul lucrarii noui pe care o cla tiparului, car-
turarul nostru conclude in aceeasi prefata:
,,...singura trainicie... a unui eindivid, a unui
neam nu se bizue decal pe munca... pe folosi-
rea timpului ce insamna rabdare §i mai presus
pe indarjita hotarine, vointa... de a invinge §i
a ajunge la ceeace trebue sa constitue serioasa
manifestare a energiei romine§ti".
Alteori, pe langa aceste moralizatoare cu-
vinte, isi alege cu discernamant paralele grai-
toare Intre cele suferite de romanism si restul
lumii; on ce facem noi si ce-au facut alpi in
situatii asemanatoare. Ganduri amare vor fi a-
cestea, dar si ek ziditoare de trainice senti-
mente in mintea celor care le aseultil.
Faramitarea si irosala energiei, altfel
productive in conditiuni favorabile, este
o caracteristica a evolutiei noastre...Ceea
ce aiurea, canalizat, indrumat pe calea
specializarilor, ar fi dus la creiarea de
opere trainice, la noi s'a risipit in ac %iuni
diverse, eerute de stadiul infiriparii sta-
tului abia inchegat. (Oameni alesi, II,
Introducere).
www.dacoromanica.ro
fine s'a inspirat la noi sa vesniceascit
vre-un act din vieata lui Avram Iancu,
intru nimic mai prejos si in curaj si in
soarta de cat eroul tirolez? In afaril do
desemnul lui Murnu, ajuns popular, in
afara de un roman de L. Rebreanu, care
e urmarea serbarilor din 1925? Tot sfanta
liniste -de la Tebea invaluie pe crilisorul
Mohler". (Ibidem).
Si cat de srmatoase ganduri sunt si la in-
ceputul serici de volume intitulate Tinere, cu-
noaste-h Tara", Tinere, cunoa§te-ti neamul".
Carturarul nostru intalnind pe un tartar baca-
laureat, care i-a marturisit ca nimic nu stia
de truda zilnica a acelora care formeazit tal-
pa tarii", marturiseste ca acesta 1-a indemnat
la scrierile din ciclul Tinere, cunoa§te-ti Tara!
Iata dece ma incumct, sfarseste profesorul I.
Simionescu, prin aceasta modesta lucrare sa
trezcsc in sufletul color ce se pregiitesc pentru
lupta in vieata ncamului, macar dorinla de a-§i
indrepta privirea mai indelung §i mai cu 'A-
gar° de same asupra realitalilor noastre".
Un indreptar pentru cunoasterea linici pe
care' o pastreaza pretutindeni in lucrarile sale
profesorul I. Simionescu, 'sunt iara,i cuvintclo
vibrante cu care incepe prima si ultima carte
din ciclul Pitorescul Romanic'. In Intre Duniire
§i Mare cuprinde autorul cunoasterea sa intrea-
ga despre linutul Dobrogci.
Aci, parca poate si pentrucil are o mai
minutioasil cunoastere a tinutului strabiltut in
lung si in lat si mai mult stilul povesti-
torului
_
se induioseaza, freamilta cald, indra-
gostit. Pasajele pe care frumusetea for intrin-
seca ne obliga sa le citam, ca o implinire de
ilustrare a scriitorului poporului nostru, sunt
totdeodata si un model de stil scriitoricese sub-
stantial si expresiv. lath Dobrogea:
Pamantul dobrogean este o adevarata
corabie a lui Noe. Mai ales primavara
si toamna, cand paserile calatoare, in pri-
begia for ritmica se abat in delta, in
Dobrogea se afla furnicarul ccl mai bo-
gat de animale. Dela mistrehi carora le
place desisul umbros al plaurului, pane
la helghea ca ninsa, lunga de o schioapa;
225
 dela vulturul mAret si pajura voinica la
auselul cat o nucii, ce-si tese din pasla
cuibul ca o punga, on pescarusul numai
smaragde si topaze; dela qarpele lui Es-
culap, gros si lung, la soparlita cu bumbi
de sidef; dela lenevosul somn si gustosul
morun, la svArluga cat un vierme, noian
de animale felmite misuna prin iarna, pe
sub pamant, in ape ca si in aer. Uncle
au venit de departe; musafiri intarziati,
dau locurilor un colorit exotic. Flamingii
din delta Nilului fac uneori vizita nea-
murilor for dela gurile Dunarii, iar yes-
titul carpe Boa isi are drept reprezentant
pe Eryx jaculus, care sat toata ziva ascuns
in nisip. Familii de foce se adApostese in
pesterile dela Cavarna; delfinii sglobii fac
tumbe in jurul vaporului ce duce la Con-
st antinopol.
ySi haina vegetala a Dobrogei cuprinde
stropi exotici. Liliecii infloresc pe coasta
dealurilor pAna aproape de Agighiol; smo-
chinii trag bran catifelat pe tarmul din-
spre Balcic; plante din Transcaucazia si
Persia, se intAlnesc pe piimAntul dobro-
gean, cu cele dinspre Mediterana, alatu-
rea de obisnuitele flori de prin melea-
gurile noastre.
Ace las amalgam e si printre oameni,
Nu este numai babilonia din spatiu,
dela Tatarii in stingere si. Gtigautii cu
origine enigmatica, pAnal la putinii Ita-
lieni can isi mentin vioiciunea for meri-
dionala...
Dobrogea era trunchiul prin care seva
raclacinilor resfirate in intinsa steps eu-
rasiaticA, trecea spre cununa frunzelor si
a roadelor desfAsurate in sudul Europei;
era puntea pe uncle, mai ales iarna, Tea-
curi peste veacuri, nu mai contenia fur-
nicarul omenesc...
Dobrogea, cu gurile Dunfirii si portul
Constanta, este fereastra pe uncle se ae-
riseste cuprinsul Orli, altfel o cladire bo-
gata dar izolatA, in care s'ar intinde mu-
cegaiul grAnelor putrezitc. FArA Dobrogea
ne-am inadusi in saul nostru".
-- - -
Neistovit §i mereu harnic, cel de al patru-
226 1,
www.dacoromanica.ro
lea volum din ciclul Pitorescul RomAniei: Prin
muntii no§tri, este inceput sub semnul unei rugi
care tine loc la prefata si bun indemn pen-
tru de a continua opera de populari-
zare inceputa.": ...sa duc la bun sfArsit aceste
pagini, prinosul meu... came prea scumpa Tara,
cu frumuseli atat de mandre, cu neam vrednic,
dar a§a de grew. §i des incercat... sa ispravesc
incercarea mca de inchinare inaintea altarului...
dragostei de Tara".
Ctind o lucrare de peste granitA se intim-
pia sa contina invatAtura pe placul profesoru-
lui-carturar nu sty la cumpand si nu pregetii
sa o traduce cu dibacie tntr'o romaneasca sa-
vuroasti. Asa s'a intamplat cu lucrarea lui W.
Bonsels: Albina Maia §i aventurile ei (tradus5
in romAneste din germane in 1921), care, a-
pAruta in 1912, prin calitatile ei a ajuns re-
pede a fi tradusa in mai toate limbile paman-
tului (ruse, daneza, suedezil, finlandeza, olan-
dezA, ungara, portughezA, englezA, cehil, spa-
niola, italiana si franceza). In romAneste, edi-
-Oa din 1921 a acestei traduceri a atins tirajul
r,
de 389.000 exemplare.
Felul scrisului si destelenirea de drumuri
pentru Amite preocupari, aduc din ce, in ce
mai nenumarati.cetitori si cercetatori ai lucrAri-
lor profesorului sarbAtorit.
Astfel .,schibele ", impresiile fugitive sense
ca foiletoane" despre Orase din RomAnia, nu
numai ca" au atras aten-tia, dar o astfel de carte
a dat indemn nu numai la vizitarea oraplor
noastre, dar a prilejuit §i un inceput de mo-
nografii mai detailate".
Sa spicuim acum, dupe ce am aratat in-
tentiunile si cele ce-si propune scriitorul po-
porului, sa spicuim textele pentru a arrita pe-
deoparte, cum §i in ce mfisurfi realizeaza pro-
punerile si de pe alts parte totdeodatA,
mijloacele de care se slujeste pentru a pAtrunde
in massy si a lucra asupra lor, asa cum arata
succesul §i rAspandirea operelor sale in popor.
Mai intAi materia propusa pentru a forma
materialul unei opere este dela inceput eclectic
departamentat. Materia odatil organizata, in
mari despArtAminte, este rAndul compartimen-
telor sa fie asortate pe cat mai simplu, mai
 fires; cu o cat mai expresivg filth. Ss aducem
in sprijinul observatiunii noastre, recentele lu-
crgri intitulate Oameni aleli, vol. I. Strainii si
-vol. II. Roraima. Care sunt capitolele primului
volum de pada: Credinta, Vorba, Arta, Pocsia,
Filosofia, Calatora, $tiinta, Industria, Armata.
Care sunt personalitatile cu care intelege sa-si
ornamenteze despartiturile astfel cumpanitc? In
capitolul Vorba de exemplu, figureaza Demos-
tene, Cicero. Jean Jaures. Apoi, din fiecare
mare despartiimant, nu lipsesc Luther, Beetho-
ven, Goethe, d'Alembert, Th. G. Masaryk, Louis
Pasteur, Gutenberg, Napoleon. $i cum intelege
sa ni-1 prezinte pe fiecare? Cu mijloacele cele
mai simple posibil, fart insa sit bagatelizeze;
avand grije sit punt lumina chiar pe ecea cc
se cuvinc sit fie clar, 'impede. Despre d'Alem-
bert, nume nou pentru urechile multora de
pe la not incepe astfel, com-unicativ, ca in-
teo nuvela: Tntr'una din senile cu ceata deasa,
reee, din Luna lui Noembrie dela inceputul yea-
mini al 18-lea, fu lepadat pe treptele micii bi-
serid disparate St. Jean-le-Rond de Maga No-
tre-Dame din Paris, un copil abia nascut. A-
cesta, dimpreunh cu Diderot, Helvetius si Rous-
seau aveau sit conceapg evanghelia realismului
si pregatitoarea revolutiei franceze". Enciclo-
pedia, care trebuia sa contie programul spi-
ritulta omenesc in toate manifestfirile !al.. mo-
numental puterii de gandire si de munch al
omului" (p. 75).
D'Alembert, cu educatia sa universalit in-
ceputfi in dogmatismul religios, dar sfarsita in
preciziunea si rigurozitatea matematicii"... nu
putea sa ramang strain la vantul de reforms
din cultura generals a timpului situ chnd spe-
culatiunile metafizice din veacurile anterioare
nu mai multumesc spiritele scrutatoare de a-
devar, isi face aparitia o noua indrumare a
gandirii spre pozitivism, spre lfimurirea stiin-
tifica a fenomenelor". (Op. cit. p. 75).
Din volumul II, Bomaniii cuprinzand capi-
tolele: Batranii, Luptatorii, Pionicrii litorii,
Indrumfitorii, Arta, Biserica, $tiinta, Eroii ne-
canoseuti, nu lipsesc figurile unor: Dimitrie
Cantemir, Avram Tanen, Eliade-Radulescu, Titu
Maiorescu, N. Iorga, G. Enescu, Ion Codru-Dra-
gusann.
Pentru a infritisa stilurile de care intelege
www.dacoromanica.ro
sit se foloseaseii scriitorul poporului, e neNoe ss
recurgem la exemplificari din Tara noastrii.
Aci putem admira varictatea stilurilor, adecvate
cu un simt sigur pentru fiecare capitol. Cand
va scrie despre vicata pastorala, condeini scrii-
torului va literaturaliza, va intrebuinta califica-
tive, va pasteliza astfel:
Plaiurile intinse din zona pasunilor
alpine au atras o populatiune rant dar
constanta in Oyu' verii, aeca a pasto-
rilor, odinioarg cu turme marl de of in
jurul stanelor,,numeroase si spatioase.
Pastoritul inseamng izolarca de restul
lumii pentru chteva luni. Nevoile sant
restranse ca si mijloacele de. a le infran-
ge. In schimb, omul traieste mai apro-
piat de naturrt; ca-i influenteaza gin-
durile, ii modeleaza sufletul si-I impinge
sa caute lamurirea fcnomenclor prin pro-
pric observare si judecatil.
Pe plaiurile de munte se intalnese cio-
bani .veniti din tinuturi depiirtate: cel
moldovan, cu cel muntean si cu ccl vran-
ccan"..
Pc inaltimi aveau toe din vremc in
vreme iarmaroacc, care adunau si lumen
satelor dinprejur. Rrtmasita acestor adu-
nrtri s'a pgstrat piing azi cu Targul fe-
tclor de pe muntele Gaina. La Lacul-ros
de pe Penteleu, cam cu trei gcneratii in
urmrt, se tinca targul le Sanziene. Amin-
tirca targurilor e vie inch in Tara Lo-
vistei. Nedeile, sgrbatori a.steptate in mul-
te pgrti din Oltenia, Muntii Apuseni, Tara
Hategului si Banat azi s'au retras spre
camp. Mai de demult erau legate de
inunte, rilmAnand in matte locuri, ca nu-
miri de varfuri. Erau intalnjri, probabil
si cu caracter economic, pe plaiurile
inalte, cu stave numerpase (Manta Olte-
niei, Sebesului, M. Rodnei .
Spre vttrf de munte se inifica nu nu-
mai limba ci si leghturile etnice. Dragos-
tea de satul parasit vremelnic, se inten-
silica. In, Va Ica Dorului", din spre Sd-
listea, ciobanii stint asteptati toamna, sar-
batoriti de satul intreg. ci se scoboara
cu daruri: furci frumos incrustate, sem-
227
 nul scrisului si al dragostei lor, /tas corn
se pricep, cum le-au suflat cetinele bra-
zilor, cum le -au aratat stelele cerului.
Miorita", expresiunea adanea a unor sen-
tirnente alese, a luat nastere pe varf de
munte, in singuratatea naturii marete, in
salbaticia ei primitiva" (p. 50-51).
Portretele va fi invatat sa le zugraveasca so-
bru, dar complet, duper cronicele vremurilor, fi-
indca astfel ne infatiraza Maramurernii:
Maramuresenii stint oameni chipesi,
cu fata desehisa, ochii patrunzatori si
nas coroiat. Stint buni la inima, primitori
si politicosi cu striiinii. Cand to intalnesc,
nu lipseste spuna drept buns ziva:
Laude-se Domnul", la care trebue sa
raspunzi In veci". Este formula folosita
dela trecerea for la Uniti, in mijlocul vea-
cului al XVIII-lea". (Ibidem, p. 135).
Un oral ca Blajul e prins nu numai in Emil
geografice, descriptive, ci ne este infatisat si
in aspectul pe care i-I der trecutul sau istQric.
Astfel aerie despre Blaj:
Aproape de Alba-Iulia, la intalnirea
celor doua Tarnave se gaseste Blajul (4716
loc.), linistit centru al culturii nationale
de pe vremuri, capitala jud. Tarnava-
Mare.
E orasul lui G. in cai cu sufletul me-
reu agitat, al blandului Clain, al studio-
sului T. Cipariu. Alaturi e Campia Liber-
tatii, wide a rasunat glasul lui S. Barnu-
tin, ascultat de Avram Iancu dar si de
N. Balleescu, cand s'a adunat poporul spre
a cere dreptul la vials. Era, si a rtimas,
orasul scoalelor romanesti deschise dela
1754". (Ibidem. p. 146).
Si stilul urmareste sinuozitatile materiel pe
care o are de exprimat. and aceasta materie
e severer, matematicti, haina stilului e graver,
rigida poate, corecta, fara ondulatiuni si
Pe ltuigrt zone atractive sant altele,
228
www.dacoromanica.ro
mai putine, cu condliiunile de vieata mai
grele. Arii de mica desime se gasesc in
munti intre 700-1300 m.; in stepe si
delta on baltile Dunarii. Judelul Tulcea
are cea mai rarer populatie dintre toate
22 loc. pe kmp.). Regiunea subpopu-
lata era partea rasariteana a Campiei
Romtine. In 1853, la est de Mostistea
abia erau 1,1 loc. pe km patrat, pe and
valea Buzaului arata o intensa populatie
(103,2 loc. pe km patrat). Inaintarile s'au
facut de-a-lungul vailor. Valea Mostistei
ajunge in 1899 cu o densitate de 128, a
Ialomitei 117 pe km patrat, dublata in
40 de ani. Ochiurile de steps de o parte
si alta a Mostistei abia se urea la 7 lo-
cuitori pe km patrat". (Ibidem, p. 257).
Obiectiv ,totuai cu un larg suspin de neamul
vartejit in acest colt de Europa, scriitorul ne
spune: Am stat prin§i intr'un vArtej neogoiat
(noi RomAnii) care nu dadea ragaz nici spre
gtindire lini§tita, nici spre activitate continua...
Vitejia vremurilor, ea urmare in parte §i ase-
zarii geografice a pamantului, nu a fast inter-
mitenta, ca la alte noroade". $i. toate aceste
expliea multe alte necazuri si lipsuri ale Ro-
manimei. 0 sincronizare plina de invatatura tai
face be aci si cu o expresivitate adeevatti,
trite° treime de paging prinde substanta a ea-
torva pagini perifrastice altfel. Scriitorul nos-
tru aerie astfel:
Pe and la noi iuresul Ta'tarilor pus-
tiau satele si orasele, la 1240 se interne-
laza cca dintai Universitate In Neapole.
Pe vremea cand Giotto vesteste Renaste-
rea, la noi Bogdan abia desealeea in Mol-
dova. Cristofor Columb descopere o lume
noua, cand la noi Stefan c silit sa alerge
dela Cetatea-Alba in Codrul Cosminului,
din Baia la Hotin. In apusul Europei li-
teratura clasica franceza atinge apogeul,
pe vremea cand la gurile Du-narii abia
incep timid sa se raspandeasea scrieri
bisericesti. Newton ajunge la stabilirea
legilor de armonie cosmica, in timp ce
intre Carpati si Nistru, cronicarul Miron
Costin abia are ragaz sa insemne, cu a-
 dance durere, valurile ce se abat peste
biata lui Zara. Lumina cartii tiparite, "in
graiul it-101es de popor, prinde a se in-
teti la noi abia in vremea sand in Apus
encielopedirii starnesc lupta pentru des-
robirea individuals, cerand dreptate §i
libertate. Goethe i§i incheie activitatea
literary §i riintifica prodig,ioasa §i senina;
la noi abia prind a licari luminitele car -
lu tiparite pe intelesul poporului. Dinoolo
Faust, Contractul social on Critica Ra-
tiunii pure, starnesc framantari culturale,
dincoace Ispravile lui Machedon" §i Is-
toria prea frumosului Arghir §i a prea
frumoasei Elena" desvaluiau lui Eliade
Rildulescu Parintele literaturii roman"
farmecul limbii romaneri". (Ibidem, p.
507).
Succint i edificator acest pasaj vine sa in-
tareaseti adanca noastra convingere §i dorinta
ca numai astfel ar trebui sa se memoreze tre-
cutul, numai astfel ar trebui sit se scrie Is-
toria. Aga mintile fragede ar putea reline, sin-
.
gure ar putea sä judece, sä cantareasea, sa
conclude. Numai a§a sterilul romanism ar fi
schimbat pe o moneda mai de pret. Si atat noi
inielegem sa fie spur trecutul in toate ramu-
rile lui de manifestari, incat gandim, ca °data
§i-odatti, cineva, on saliva vor incerca sa arate
cele ce au fost, pe toate felele, de pretutin-
deni, sate s'au intamplat.
Dace i se pune la dispozitie un numar din
coleetia Cartea Satului, scriitorul care este prof.
L Simionescu nu §ovaie §i cu o peana colorata,
incarcata de metafore, de figtui de stil §i des -
criplii sugestive, slujindu-se de naratiuni de-
licate, abile, concepe o carticica folositoare
pentru sate, botezatti: Auzite §i traite in tarii.
Bi in ea scrie de toate §i despre toate. Despre
mancare, despre vie,ata unui fir do grill, des-
pre pierderea de vreme, despre roadele ceti-
tului. E bine sa se tie cum era satul lui
Onofrei, Brehue§tii, din partea de Nord a Mol-
dovei:
Arzat ca un cuib in fundul unei vit-
iugi, se afla mai la o parte de drumul
www.dacoromanica.ro
mare. Avea ulili intortochiate, cu aui§uri
qi scoborapri aspre. Case le erau din vii-
latuci, acoperite cu stuh batut qi cu ograzi
man, de puteai intoaree in fala casei carul
in lot, fare sa se anine oirea de parii gar-
dului. Indaratul casei, intr'o livezoara,
tali -va pruni piperniciSi, hi du-
ceau vieatit chinuita.
In spatele satului puhoaiele au sapat
rapi adanci, de galgaiau apele, amenin-
tatoare, dupe o ploaie repede; ogoarele
trase din varful dealului spre vale erau
spalate de pamantul ce-1 avea mai bun.
Padurea, odinioara ajungea pana 'n mar-
ginea satului. Acuma intre sat §i padurc
se intinde iziazul saracacios, ars de cum
dadeau lunile de vara.
Scaii de toate soiurile on laptele-cane-
lui amar de nu-1 ating nisi caprele, lu-
aril locul padurii" (p. 6).
Un fir de grau este o vietate ca gi noi,
ca qi canele, ca qi perele, caci doar §i
ea se nare dintr'o samanta, create, moare.
Ca sa creasca u trebue hranu; piatra nu
create.
Vor spune unii: Cum a vietate bunt-
iana, data nici nu simte, nici nu mica.
Sa nu credeti una ca asta. Gaud rupi
creanga dintr'un copac, e dreptul ca el
nici nu fuge, nici nu VA dar tanjere.
Si apoi oare murata din fereastra nu
simte lumina soarelui, dr.1i indreapta
frunzele inspre ,el? Nu se mica oare car-
celul de mazare eau lujerul de fasole
papa ce dri de haragul de care se prinde?
Simt §i plantele; se mica qi cle, dar
fiind legate de pamant, se mica mai
inset, mai pe nevazute". (Ibidem. p. 40
§i urm.).
Cu aer de dojanli gi indemn dimpreunti sfa-
tuere cArturarul nostru, constatil gi sfatuere
deadreptul:
Noi am cam ramas in urma; chiar
dintre vecini ne-au intrecut. La ei n'au
mai ramas de cat eel mult 10 din 100
care nu cunosc slova. La noi sant cam
229
 jutnatatt vi juniatate. Dar data socotiti
ea din jumatatea §tiutorilor de carte, a-
Atea din aedia care au trecut prin geoli,
eci mai multi uita sa aerie §i sa citeasca,
pentru ca nu mai pun mana pe o carte,
vecleti ca data nu. e de tot intuneree
peste sate, dar .cafe deasa tot a ramas.
Si doar nu atala din rea voin.ta nu
pun oarnenii nogtri mana pe o carte, cat
din rea obipuinta. Ob4nuinta qi in ran
§i in sine la om este mare lucru. Grcu
e sa o dobori. Te obignuegti singur, dar
obi4nuinta se trece §i dela parinti la co-
pil. Numai tine tip ce intamplare grca
te poate sdruncina din obipminta, pentru
a te face sa apuci o tale nova... (Ibidem,
p. 88).
. Trebue, oameni buni, sa ne dam gi
poi cu tcqii pe drumul eel drept. Ome-
nirea nu ne weapta pe noi. Ea merge
repede inainte. Cine rdmane in urma e
amenintat sa plant. Noi trebue sa ne si-
lim sa nu rrunanem in urma tuturora. E
pacat. Proti nu suntem, lene§i nici atata.
Ce ne lipse§te, este lumina cartii. Cu
putina osteneala, data ne vom ajuta vom
ajunge sa o raspandim §i peste satele
noastre. Ne va fi de mare folos, de oare
ce un intelept de al nostru a spas cu
drept cuvant: Invatatura la om q o co-
moara §i munca e cheia ei; pazegti bine
cheia ca sa nu perzi comoara ". (Ibidem,
p. 89).
In editia Casci Scoalelor, Colectia Biblio-
tecii de popularizare a Stiintei a facut sa
apara, intre allele §i urmatoarele lucrari
ale sale: De-ale naturii, 1935; Co lturi din
lark 1934; Maniistiri din tars, 1931; Popasuri
prin tarn, 1930; Dc prin tars, 1928; Sate din
Romania, 1926; Lecturi geografice, A. Roma-
nia, 1923.
Once din Cara aceasta este preocupare pen-
tru scriitor. Toate ii ajuta sa-§i ilustreze dra-
gostea de neam: un arbore adesea poate da
subiecte de gandire, dc observare, on contem-
plare". Osteneala umbletului §i a scrisului ii
e o placere fikdca gtie ca acestea aduc o mai
adanca inclinare sufleteasca fata de tam care
ne brane§te §i pe care trebue sa o cunoLgtem
ca sa o iubim cu adevarat".
230 www.dacoromanica.ro
Cum deschtde paginile unor insennnari? Prin-
tr'o observatie constructive, printr'o urara do-
jana, care gi ea imbraca o forma de mustrare
constructive. Pledoaria pehtrti atlas ar fi una
din acele earek merits sa-i dam loc ad:
Cu instrudtia noastra generals, nu
prea santem ohi§nuiti a folosi un atlas.
Absolventii cursului liceal abea pot sa
se orienteze pe hartile, murale. De aceea
in bibliotecile carturarilor no§tri rar de
tot se gasesc atlase.
Cu putina bunavointa, te deprinzi les-
ne sa folose§ti un atlas; intelegerea har-
tilor este absolut necesaril, mai cu seams
in vremurile prin cad trecem §i in deo-
sebi pentru noi.
Cand insa atlasur cuprinde pe langa
harti §i uncle lamuriri economice, el in-
locue§te carti intregi. Reprezentarea plas-
tics a maoifestatiunilor complexe de vi-
cata, alaturate comparativ din tari deo-
sebite, iti sugereaza atatea ganduri asu-
pra realitatii, incat te trezwi Atand cea-
sun intregi in fata atlasului deschis, fart
sa te ostene§ti". (Colturi din tare. p. 5).
Pentru descriptivele §i bogatele in amanunte
contributii la cunoa§terea naturii tinuturilor ro-
man' e§ti care sunt Fauna §i Flora Romaniei,
avea scriitorul sa-§i pregateasca penita scriind
pe indelete acele Lecturi §tiintifiee, Din ale
Naturii. St ne intrebam dece face acest lucru?
Singur I. Simionescu ne da raspunsul. Deee
e bine sa cunoa§tem fenomenele naturale? fi-
indca acestea observate, indruma spre eunoa§-
terea legilor fire§ti care conduc gi societatea
omeneasca".
Pretioasele puneri la punct sunt randurile
pe care nu ocolim a le cita aci, lamurind cat
se poate de complet obiectivitatea de spirit,
limpezimea de stil sanatos, parasind podoabele
inutile:
Manic nu este nou sub soare. Mai tot
ce omul se mar' tdre§te ca a inventat",
exists in natura. Multe din descoperirile
omene§ti ar fi fost mai de demult folo-
site, data omul in loc sa se concentreze
in sine, ar fi adancit mai bine natura cu
aplicarile legilor mecanice on fizice in
genere...
 ...In adevar, multe din cele create de
om nu sant originale. Aproape totul, sub
o forma sau alta, se intalneste in natura.
Singura deosebire e doar ca ceea ce a
produs omul pare urias fata de el, dar
ceea ce natura a faurit este uneori atilt
de minuscul ineat nici, nu e begat in
seama". (Din ale Naturii, p. 39).
Nu poate fi vorba ca lucrrtrile sale au in
ele Inse -le o condamnare: vor fi depasite, ui-
tate. Alt maestri.' va sti sa vesteasea altcumva,
lucruri mull. Dar scrisul prof. I. Simionescu
inseamna o lumina ce vesteste viitoruL Pro-
gresul este tot ce invedereaza paginile sale.
ar fi numai sa ne ajuttim de finalul randu-
rilor scrise, pur si simplu, despre frunza, pen-
tru ca profesorul, savantul, scriitorul, Intruniti
atenti peste frazele ce au sa le agtearna, sa
prooroceasca para. viitorul, progresul ce fitra
indoiala va veni, se va instaura si ne va de-
pasi continuu:
Dar inventatorul eel mai dibaciu mai
sta.' :inclarat in fain frunzei. El nu ar pu,-
tut Inca sa producti sinteza asa de simple
pe care clorofilul o face in fiecare clips,
creind bobul de amidon din unirea C cu
H. Cand va ajunge la aceasta, se desleaga
si pFoblema socials a luptelor dintre oa-
meni. Nu va mai fi bataia de pe pamant;
nu va mai fi munca istovitoare a ogoa-
relor, care sa clued la criza prin care
trecem. In retorte care sa imiteze celula,
cu substante asemanatoare clorofilului si
prin forta soarelui, fabricele vor da yes-
titele pilule hranitoare, ieftine si la in-
demana oricui, cad soarele este al tutu-
ror, ittr carbon si hidrogen se gaseste pre-
tutindeni.
Rana atunci frunza ramane tainuita
fabrics pentru sustinerea vietii Oman-
testi. De ea atarna totul, chiar manifes-
tarea gandirii omenesti.
Moartea ei ar insemna moartea ome-
nirii". (Ibid. p. 122).
Dar mai malt decat marginaliile noastre, a
zugravit personalitatea fostului presedinte al
Academiei Romane, insusi scrisul situ. Numai
asa am putut caracteriza pe infliptuitor: prin
insfisi opera sa.
www.dacoromanica.ro
Lumea noastrit cunoaste activitatea academi-
cianului I. Simionescu, dar nu toti cunosc la-
olalta activitatea savantului si aceea a profe-
sorului si aceea a scriitorului operelor de po-
pularizare. In aceasta dare de seama come-
morath a, manifestarile felurite sunt cernute si
explicate :cu aratari bogate de texte. Dc pc
Coate fettle ne apare in acelas timp inviitatul,
daserdul si povatuitorul. Cu indernanare, cu o
subtilitatc de spirit imbinata cu o bunavointa
fara de margini, cat si dragostea care il in:
deamnrt sa is condeiul si sa scrie, opera prof.
I. Simionescu insufletit5 de inspiratia artistica
si plina de scrupulozitate de cercetator obiectiv,
sadeste in taranime si in tineret farmecul vie-
tii naturii.
lnspirat, cu tendintii de a ornamenta cu arta
proza altminteri nevoiaga si pala, condciul scri-
itorului pc-alocuri multumit si trufag, pc-alo-
curi suferind si incetosat Inscriind scaderi, in-
struegte si mustra, descrie $i talmaceste locuri
si lucruri din natura pe intelesul masselor.
Unealta de capetenie, pentru a fi putut ag-
terne scrisul acesta, este sufletul intelegator,
simtitor, incrucat de bunatate al autorului. Poet
si om de stiinta, meleagurile Ora 1-au indem-
nat si prin farmecul minunat al frumusetilor
intalnite, dar si prin intcresul starnit de fe-
nomenele ce se lasau descoperite la tot pasul,
cu realitatea for prompta, transanta. Pitorescul
naturii si puterea ei, din pacate Inca necuprinsii
in intregime de -om, 1-au facut odata sa se
incante de aspectele exterioare ademenitoare,
dar atat de adesea ingelatnare, iar alta data
sa piece urechia la adanc si sa cuprinda lip-
surile, golurile, suferintele.
Pentru maine, desigur, cati altii vor fi si
cati vor mai trebui sa fie, acei care sa por-
neasca la munch doldora de numeroase din ca-
litatile Profesorului I. Simionescu pentru in-
struirea, indreptarea definitive si cat mai grab-
nica a multimilor Insetate de cunomterea sa-
natoasa a naturii, a legilor ei tot atat de man-
dre, dar mai utile Inca, decat Biblia
spiritului.
Biblia Naturii igi asteapta diacii, pisarii de
maine, dintre care un inimos, harnic si bine-
intentionat inainte-mergator le este profesorul
I. Simionescu.
'Stefan Popescu
231
 PEDAGOGIE $1 SOCIOLOGIE
( PROBLEMELE SOCIALE ALE PEDAGOGIEI )
Miscarea sociologica romaneascii trebue sa
fie bucuroasa de succesul obtinut pe teren pe-
dagogic, prin crearea unei catedre universitare
de pedagogic sociala"; s'a impus, astfel, ca-
tegoric, studierea raporturilor dintre pedago-
gic" si sociologic".
De fapt, problema se desbatea de mai multa
vreme, si la noi. Dar ea se prezenta, pentru
sociologic, ca un punct de afirmat; iar peda-
gogia o discuta numai ca un ecou al manti-
festririlor din campul pedagogici internationale.
Succesul sociologiei este ca a reusit sa atraga
toatii atentia asupra desbaterii, mutand pro-
blema si in miscarea noastra ped.agogicii.
Este interesant de revazut principalele sus-
tineri din trecut, inainte de a se incepe dis-
culia problcmei raportului dintre pedagogic"
si sociologic" cu amploarea pe care succesul
menlionat o impune. In cc ne priveste, a-
ceasta ne foloseste pentru a ajunge la inche-
ierile care ne aunt necesare, in cadrul preo-
cuparilor de constituirea pedagogiei ca stiinta,
si anume la capitolul stiintelor ajutatoare ale
pedagogici ".
Incepem revista sustinerilor mai insemnate,
expuntmd punetul de vedere sociologic, fiindcrt
sociologia este aceea care impune problema ra-
portului pedagogic-sociologic"; ne referim, in
acest scop, la lucrarile profesorului D. Gusti.
In propusa Facultate de Stiinte Sociale",
232
www.dacoromanica.ro
schema sectiei sociologice" prevede, alaturi de
sociologic, elicit, politica sialte ramuri ale
stiintelor sociale, o catedra de pedagogic so-
ciala §i nationala. (Cf. ,.Sociologia militans",
Bucuresti, Institutul Social Roman, 1934, pg.
XI). Fiind vorba de o schema, nu aflam aci
cuprinsul disciplinei propuse, care ne-ar fi la-
murit asupra raportului dintre pedagogic" si
sociologic"; vom urrnari, de aceea, acest ra-
port, in alte lucrari, retintuid, de aci, numai
importanta deosebitrt ce i se acorda, consa-
crandu-i-se o catedra.
Un prim punct in care adunrun idei presa-
rate pretutindeni (aunt steam legate de o con -
ceplie unitara si de aceea apar in. lucrari di-
ferite) este ca scoala trebue intemeiata pe stu-
diul realifatii sociale pe care o slujeste.. ,,...E-
xists o mare nopotrivire intre legiuire .i rea-
litate. Si atunci, prima datorie consta in adap-
tarea invatamantului de toate gradele la ne-
voile specifice ale vietii sociale romanesti, asa
cum an fost cunoscuite din cercetru-ile mono -
grafice. Crici scoala nu poate fi privita ca o
expresie biurocratica. Ea este si trebue sa fie
expresia necesara gi fireasca a mediului social
in care este asezata". (cf. Stlinta si Pedagogia
Natiunii", Analele Academiei Romane, 1941,
pg. 12).
Implicit se afirmil o a doua idee, aceea ca
scoala are de implinit o funetie sociala. Ideea
este exprimatii si direct: Ne gandim la foloa-
sele pe care le poate avea cunoasterea adan-
cita a realitatilor slitesti pentru reforma scoa-
lei romanesti gi intemeierea unui invatamant
 real, care sa -si indeplineasea in intregime tune -
tia lui sociala... coala nu poate fi o institutie
cu totul strains de mediul inconjurator, in-
truck ea se adreseaza unei realitati precise,
pregatind, prin mijloacele locale, care ii stau
la indemina, pentru o viata sociala concreta".
(Sociologia Mi litans", pg. 82).
In legatura cu aceasta, a treia idee, aceea
a educatiei sociale, vazuta intr'un cadre de e-
tica si politica. Cum insit in viata practices so-
ciala, scopurile si valorile vointei stmt departe
de a se conforma norm.ei dreptatii si ideilor
personalitatii si culturii, este de neaparata ne-
voie o educatie, o formare a vointei in aceste
directiuni. Astfel se naste cea mai sublimes
sarcina: aceea de a forma si a ajuta sa se
realizeze volute in sensul dreptatii politice si
al personalitatii si culturii etice. Acesta ar fi
obiectul unei disciplini noun, a pedagogiei voin-
tei sociale. (Sociologia Militans", pg. 37-38).
In sfarsit, se pune problema ampla, a edu-
catiei adultilor §i a institutiilor adecvate pen-
tru cultvra poporului. Doctrine... izvorita din
contactul intim, direct si general, cu sate si
tarani din toate regiunile tarii, cuprinde o
pedagogic a Satului si o pedagogie a Tara-
nului... Pedagogia Satului se face printr'o u-
nealta de cea mai mare valoare, numita Cumin
Cultural... Serviciul Social erevede o scoala
noun pentru taran, o scoalit de personalitati
taranesti, deci o scoalrt de formare a clitei
taranesti, numita pe scurt yScoala taraneasca ".
(cf. 4tiinta si Pedagogia Natiunii", pg. 24-25 .
Alaturi de scoalele tan-Mesa", directiunea cul-
turii Poporului, din planul de organizare al
Ministerului Culturii Nationale, cuprinde Aca-
dernii libere muncitoresti" si Gamine, Radio,
Cinema". (cf. ,;Un an de activitate la Minis-
tend Instructiei, Cultelor si Artelor 1932-1933",
Bucuresti, Tip. Bucovina, 1934).
lncheem, mentionand ca stalpii linportanti
ai constructiei Pedagogiei Natiunii" sunt: Ti-
neretul §i Taranul. Expericntcle... au aratat,
cred, cu prisosinp, ca marilc constante ale Na-
16
www.dacoromanica.ro
tiunii, Tineretul si Taranul, iafratili, prin sti-
inta, culture, iubire si fapte, formeaza adeN a-
ratele forte de renasterc a Tarii, pcntru ea
ne dau o cilia a Tineretului, conducatoare a
Statului, si o elites a Taranimii, conducatoare
a Satului". 4tiinta si Pedagogia 1\aciunii",
pg. 26 .
Am expus, in linii marl, punctul de N. edero
al Sociologiei, asa cum ni s'a parut ca-1 aflam
in lucrari de autoritate recunoscuta.
Este interesant, acum, in urmarirca obiec-
tivrt a raportului (Entre pedagogic" si socio-
logic", sa aflam un punct de vederc deosebit,
din partea Pedagogiei. Recurgom la un studiu
peste care nu se poate trece, in problema
noastra: e vorba, anume, de studiul de scurta
intindcre, dar cu sistema si informatie bogata,
intitulat Pedagogia Sociala si Personalitatea.
(Bucure,ti, Casa Scoalelor, 1928; conferinta in
ciclul Curente not in pedagogic", organizat de
Casa coalelor al profcsorului C. Narl).
Cercetand, in prima parte, chestiunea pe-
dagogiei sociale ", concluziile analizei fenome-
nului educativ, a dcfinitiilor educatiei, precum
si a diferitelor definitii ale pedagogiei so-
ciale" se string in celc doua propozitiuni debt
inceputul studiului: Pedagogia sociala este o
denumire noua pentru o realitate vechc. Din-
teurt anumit punct privita, educatia, deci si
pedagogie, a fost intotdeauna sociala" pg. 8.
Fiindca, ...educatia, obiectul pedagogiei, nu
este o afacere pur individuals, ci, din potriva
eminamente sociala" pg. 14. Toata problema
pedagogiei sociale s'ar reduce, deci, In un ca-
pitol asupra educatiei sociale", in cuprinsul
.,pedagogiei" of. pg. 41 . Astfel fiind, se mai
pane o intrehare: ...care ar fi atunci deose-
birea fata de conceptia pedagogics obi,nuita,
cea care am vazut ea nu pune un deosebit ac-
cent pe factorul social, dar care, totu,i 11 pre-
supune, encl. educatie indiidualista nu exista
si nici nu este posibila? Deosebirea consul in
233
primul rand in faptul ca accentul pus pc ele-
mental social al educatiei este constient so-
cial. Asa dar, caractcristica educatiei sociale
fats de aceea, sa-i zicem individualists, consta
in primul rand in predominarea preocuparilor
sociale si, in al doilea rand, in deplina consti-
intii a accentuarii :Nestor preocupari" (pg.
38-39).
Studiul se inchcie indicand ca ideal al e-
ducatiei personalitatea", cu definitia: per-
sonalitatea este maximum de desvoltare, tntr'o
f lima umanti, a originalitatii sale specifice, in
cadrul principiului social, prin care intelegem
ammonia productive cu mediul". Se impact' an-
tinomia individ-societate", se introduce si ac-
centuarea constienta a factorului social, si se
face, astfel, ca. pedagogia socialii" sa-si piarda
rostul. (cf. pg. 46-53).
Fe lul cum este conceputa personalitatea" in
studiul chat se apropie de idealul personali-
tatii sociale", caracterizata printeun impatrit
voluntarism, si anume: 1. vointa de a fi cc
esti. Adica actualizarea maximala a potentia-
lului, a latentului personalitatii; 2. vointa de
participare la vieata socials, adica la structura
si functiunea unitatii sociale din care face
parte, ca si in vieata Totului; deci o incadraro
voluntara, o discipline voitaSi constienta, care
topeste a.sa zisa antinonrie a individului si so-
cietatii; 3. vointa de a crea in sanul natiunii
valori sociale gi culturale, indiferent data sunt
mid on mari, ele fiind egal de necesare in-
faptuirii Natiunii. De aceea activitatea crea-
toare a gospodarului Oran, a profesionistului,
a functionarului, a administratorului, ca si a
artistului gi omului de qtiincii sunt, din punt
de vedere principial constructiv, de o egala
insenanatate pentru vieata Natiunii. Doua lu-
eruri incununeaza personalitatea socials: un ma-
ximum de responsabilitate fats de sine insusi
gi fats de Tara si apoi creatiunea, adicrt trans-
formarea realitatii de astazi, pe care o cu-
noaste, intr'un maximum de realitate nourt. In
sfarsit, 4. vointa de a persevera in realizarea,
234 www.dacoromanica.ro
cu curaj gi cu spirit de sacrificiu, a scopurilor
,sociale si nationale, in sensul celor trei ros-
turi aimintite mai S119, ceea ce formeazii, cu
un cu'vant vechiu rezumativ, caracterul perso-
nalitatii". (cf. D. Gusti, tiinta gi Pedagogia
Natiunii", pg. 9-10). Acceptarea de catre pe-
dagogic a unui astfel de ideal de intelegere
sociologica, evident, are aprobarea Sociologiei.
Este multumita, insa, Sociologia cu aceasta?
Este Pedagogia cu aceasta, perfect inarmata,
cu tot ce ar interesa-o, din raportul sociolo-
gic"-pedagogic"?
SA mai vedem cateva din parerile expri-
mate in problema noastra. SA urmarim ra-
portul pedagogic-sociologic" in lucrarile pro-
fesorului I. C. Petrescu. (Folosim lucrarea Con-
tributii la o Pedagogic Rcrmancasca", Craiova,
Ramuri, 1938 si corespunzatorul Curs de Pe-
dagogic Socials ", tinut la Facultatea de Filo-
sofie §i Litere din Bucuresti, in anul 1934-35,
litografiat, editura Aural Boia).
0 prima idee este ea fenomenul educativ
trebue sa fie incadrat in realitatea socialii. Pe-
dagogia pure se stradueste sit alcatuitusca sis-
teme de educatie, care sit' perfectioneze pe in-
dividul-elev. Pedagogia socials cauta sa Inca-
dreze fenomenul educativ intre celelalte feno-
mene. Am putea sa plasam pedagogia socials
in cadrul politicei sociale". (Curs, pg. 39). A-
ceastii incadrare se face pentru justa intele-
gere a fenomenului: ,,...Cursul de pedagogic
socials urmarea fenomenul educativ in raportare
in diverse timpuri si la diverse stari `culturale
si sociale. Tot aces't material de studiu era pre-
zentat in scopul de a castiga o perspective
mai limpede asupra tipului social pe care tre-
bue sa -1 formam in epoca noastra". (Curs, pg.
3). Pedagogia socials priveste pe individ ca
angrenat in intregul lant al determinantelor...
nu se poate explica individul deck prin so-
cietatea, careia apartine". (Curs, pg. 74).
Dar raportarea fenomenului educativ la rea-
litatea sociala deschide drum unor probleme
educative extra§colare. Intelegerea §i indru-
marea fenomenului educativ nu este posibila,
fara a-1 incadra in ansamblul determinantelor
care apartin actiunii vielii sociale. Este ne-
cesar sa facem acest lucru, fiindca elevul se
desvolta mai mutt sub imperiul altar factori,
deck al scoalei. (Contributii", pg. 38). Ca
roadele scoalei ss nu degenereze, e necesar sa-i
organiztrm un mediu prielnic de desvoltare.
Sanatatea satului (n. m.: e vorba, aci, numai
de Sat), intelectualitatea, moralitatea qi religio-
zitatea satului, gospodaria satului conditioneaza
progresul educaliei. Pedagogia va trebui stt-si
largettsca domeniul. Va trebui sa devina o pe-
dagogic sociala, in sensul de a tu-mari feno-
menul educativ in toate determinarile sale so-
ciologice §i de a da indrumari tntru organi-
zarea acestor factori". (Contributii", pg. 217).
Suntem preveniti aci, sa facem a deosebire
intre continutul care ar reveni pedagogiei ti
aspectul care ar interesa pedagogia sociala, pri-
vitor la o aceia§i problem's' de pedagogie ex-
tra-§colara; iata, in legatura cu pedagogia fa-
miliei", hi se spune: Este nevoie, prin urmare,
de alcatuirea unei pedagogii familiale, care 01
urmareascil organizarea i promovarea familiei
sub toate raporturile... N'am sa va expun nici
o chestiune privitoare la educatia familial's.' pro-
priu zisa. Aceste chestiuni forrneaza ebiectul
pedagogiei teoretice §i pedagogiei practice. Voiu
starui numai asupra unei chestiuni de pedago-
gic sociala §i anume a conflictului care se
'taste intre parinti i copii, intre generatia a-
dults §i intre generatia noua, care urmeaza sa
se incadreze vietii sociale". (Curs, pg. 192-4;
Contributii", pg. 120).
Ca teme principale ale cursului de pedago-
gic socials, eitam: problema tineretului, biolo-
gic neamului romanesc, familia romaneascii,
legislatia muncii, asestenta socials, biserica, ra-
portul §coalii-Stat.
In lucrarea Unitatea Pedagogiei Contempo-
www.dacoromanica.ro
rane ca $tiinta" (Iasi, Tip. Terek, 1936), pro-
fesorul St. Barsanescu considera pedagia so-
cialii" (in oarecare masura, o alta expresie,
care se intalne0e in publicistica de qpecialitate
a epocii, cu tendinta de a produce confuzie in
spirite" (pg. 152), impreuna cu pedagogia fa-
milima", pedagogia adultilor si alaturi de
pedagogia criminals ", pedagogia orbilor",pe-
dagogia surdomutilor", etc., ca pedagogii spe-
ciale". Si despre toate acestea spune: Inte-
melerea pedagogiilor speciale, alaturi de cca
generala... trebue salutata ca un eveniment
de o insenmatate multipla" (pg. 225-6 . Privi-
tor la continutul pedagogiei sociale", doua
stint senanalarile importante.
Intaia, este ca pedagogia social& a evoluat
pentru a deveni teoria unei forme de educatie
necesara individului; a educaliei sociale con-
ceputa ca ata§area lui la grupul ,sau gruparile
sociale al caror membru este. Prin ea, peda-
gogia generals tsi spore§te materia cu tin pa-
ragraf, care a luat o desvoltare tot mai accen-
tuate, divizandu-se ulterior in o teorie a edu-
caliei individului pentru viata in comunitate,
o teorie a educaliei rationale §1 patriotice §i
o teorie a educaliei civice (pg. 153).
Raportul urmarit de not mai poate fi cautat
in cea de a doua infatkare a ,,pedagogiei so-
ciale", o conceplie noua &i fecunda... care
deschide educaliei un camp nou de cercetari si
actiune". Anume, pedagogia sociala din ulti-
mul deceniu se afirma ca o teorie a asistentei
educative a tineretului din perioada post §i
extra§colarii oferitA de Stat §i societate prin
alte institutii de educatie deck §coala. In ra-
port cu pedagogia de pita acum, care era in
general o teorie a educaliei §colare, ea devise
o pedagogic a copilului qi a tfinfirului, pentru
vremea cand nu se mai gasesc sub sfera de
influents a colii" (pg. 202. Intemeiarea pe-
dagogiei sociale ca teorie a asistcntei educative,
prestata in institutii sociale si de stat e bine-
venitii, deoarece ea va asigura o dcsfa ?urare
sistematica §i competenta a unei activitati, care
235
se impune tot mai mult soeietatii contempo-
rane, dispusrt sa inlocuiasca familia, angajata
prea puternic in lupta vietii sau inapta pen-
tru roluri pedagogice. Totodata aducand si o
informatie stiintifica despre functia, importanta
9i modul de functionare a numeroase institutii
de asistentil educative a tineretului (ca'minuri,
dispensare, biurouri de orientare profesionala,
case de reereatie, etc.), ea va ajuta mult la ri-
dicarea nivelului de activitate a unor creatiuni
educative conduse pane acum in uncle parti
de oameni improvizati si necunoscatori" (pg.
214 .
Dintre luerarile romanesti care au mai in-
fatisat raportul pedagogic-sociologic", mai ci-
tam Planul de activitate la curs si seminar
pe anul scolar 1938-1939" al profesorului Io-
sif I. Gabrea (Bucuresti, Impr. Curentul, f. d.).
Planul" prevede un capitol intreg consa-
crat Pedagogiei individuale si pedagogiei so-
ciale" (pg. 7-8). Se analizeaza raportul dintre
o educalic socials, fata de una individualists.
cf. capitolele 7 si 8: Pedagogia socials, in-
temeiata pe credinta ca societatea e realitatea
dela care sa piece proeesul educativ". Urma-
rile acestei conceptii: educatia in societate, prin
societate, pentru societate "). Elementele social-
individual sunt conciliate in formula persona-
linear si se afirma necesitatea respectarii in-
dividualitatii singur individul e creator"
si a formarii de personalitati.
Se mai studiaza problema tineretului ( func-
tia si each a tineretului, obstacole in
functia socials si etica a tineretului", Incer-
cari de promovare etica", Directive spirituale
ale tineretului contemporan", Stat si tineret"
pg. 2-4), psihologia §i sociologia siiteanului
§i a orkanului (pg. 9), psihologia §i sociologia
clasei §colare (psihograma §i sociograma clasei)"
(pg. 10), functia socials si etica a invataturii
(pg. 2) si se mai aminte.ste de sociologia, ala-
turi de alte §tiinle colaboratoare pedagogiei in
formarea omului (pg. 6).
236
www.dacoromanica.ro
Incheiem urmlirirea raportului dintre ped.a-
gogie" si sociologic" in literatura de specia-
litate. 0 extindere bibliografica nu ne-ar aduce
prea multe idei noua, fiindca am folosit lu-
crari intemeiate pe literaturi bogate, 'lunatic
si mai ales straine. Studiul intreprins ne-a fost
util: am putut vedea cum se pune, in linii
mari, raportul ,pedagogic- sociologic ".
Sit inceram, acum, o sistematizare a mate-
rialului strans. 0 facem din unghiu pedagogic,
vi anume din punctul de vedere at pedagogiei
conceputa ca gtiinta a fenomenului pedagogic
(cf. studiile noastre anterioare din seria Con-
tributiuni critice la constituirea pedagogiei ea
stiinta", in special studiul nr. 7: O catedra
universitarrt de pedagogic stiintifica", Tip. Uni-
versitar, 1944; iar din seria: Em. M. Brandza,
Orientari pedagogice", studiul nr. 2: Date le
fenomenului pedagogic", Tiparul Universitar,
1943).
Dace privim situatiile din unghiu pedago-
gic, inseam-la ca avem preocuparea de a re-
line pentru pedagogic numai ce este strict
pedagogic; lasam sociologiei tot ce este pro-
blema sociologica, chiar and este push' de pe-
dagogic, se refer& la institutii pedagogice (vn-
zute ca unitati sociale), sau and rezultatele fo-
losesc pedagogiei.
Dace privim situatiile din punctul de vedere
al pedagogiei conceputa ca saint& a fenome-
nului pedagogic, insearnat ca nu restrAngem
preocupariile pedagogice la §coala tradilionala:
fenomenul pedagogic" (instructie si educatie
deopotriva) se petrece in toata vieata individu-
lui (individ normal, sub- sau supra-normal),
dela nastere pang la moarte; scoala reprezinta
numai actiunea pedagogica organizata si in-
tense, corespunzand vnrstei celei mai potrivite
in acest scop si are tendinta de a-gi intindo
campul de activitate si ea durata (e vorba de
scolarizarea" actiunilor de invatilmtutt ocazio-
nal, cu pedagogia corespunzatoare, pre-, ex-
tra si post-scolara") si ca varietate de ma-
terial" (e vorba (le organizarea nu numai a
invaiamantului pentru indivizii normali, dar si
a scoalelor pentru dotati, pentru intarziatii min-
tali, delieventi, etc.).
In aceasta perspective, studiul intreprins mai
sus ne conduce la ineheierea ca pedagogia are
nevoie de sprijinul §tiintelor sociale, asa cum,
dintre toate stiintele auxiliare, pedagogia mai
are nevoie de ajutorul puternic al psihologiei.
Actiunea pedagogica se exercita asupra unui
individ respeceandu-se toate legile care con-
duc vieata sa spre a-1 pregati sa traiasca
in societate (familie, grupari de toate catego-
riile si de toate marlinile, natiune), pentru el,
dar si pentru societate. Actiunea pedagogics
se desfasura pornind dela. fondul originar al
individului, pe liniile de desvoltare a putintelor
lui, dar pentru a fi folositor societatii si lui
insusi in societate.
Astfel, pedagogia trebue sa fie tot atat de
sociologica", pe cat de psihoIogica"; o peda-
gogic fare aceste directive nu are sens si nu
poate exista, decat ca simply ipoteza.
Cu afirmarea acestui strans si continuu con-
tact, studiul raportului dintre Pedagogic si So-
ciologic ar putea fi incheiat. Este, totusi, in-
teresant sa urmarirn aspectele colaborarii din-
tre cele doua stiinte, in cadrul diverselor corn-
partimente ale pedagogiei (pentru intinderea
preocuparilor stiintei pedagogice, cf. studiul
nostru citat, 3,0 catedra universitara de peda-
gogic stiimifica").
Capitolul Problemelor introductive ale pe-
dagogiei" studiaza, in general, raportul dintre
pedagogic si stiintele auxiliare (deci si dintre
pedagogic si sociologic).
Dar, in afara de aceasta, insist& asupra unor
probleme cu caracter special privitoare la ra-
portul care ne preocupa.
Una este incadrarea §coalei in realitatea so-
dart. $coala, adicit, trebue sa-si intesnciez,e
www.dacoromanica.ro
opera pe datele sociale ale unitatii in slujba
careia este. In plus, ea isi dirijeaza opera spre
a-si implini functia sociala pe care i-o arata
in chip deosebit unitatea sociala pc care o scr-
veste.
In legatura cu aceasta, dar cu caracter mai
general, cea de-a doua problema introductiva
a pedagogiei: aceea a idealului pedagogic, a-
ratat ca o armonizare intre individual" si ..so-
cial", in formula personalitatii".
Pentru pedagogia Scolara", raportul nostru
se manifests in problema educatiei sociale. Pre-
ocuparea pedagogiei este de a organiza scoala,
in componentele sale: programa, lectie me-
lode), local, material didactic, etc., spre a se
realiza o bunii educatie sociala" (cf. propu-
nerea clasei-camin", alaturi de salik de spc-
cialitate", pentru organizarea acestui invata-
mant social, in lucrarea noastra Intuitie gi
Experientr, Bucuresti, Tip. Bucovina, 1939,
cap. Sa lile de specialitate").
0 problema speciala de pedagogic scolara
este aceea a scoalelor de educare (sau de ree-
ducare) a inadaptatilor sociali. Ne gandim in
clasa indivizilor care nu-si gasesc rost in so-
cietate si ii provoaca suparari (vagabonzii, in-
fractorii) si care isi datoresc situatia for ne-
clara in societate unor deficientc de adaptarc
socials.
Mai ampla si mai vie, fiindca imbraca for-
me variatE, dupe varietatea cazurilor, este co-
iaborarea dintre Sociologic si Pedagogic in do-
meniul Pedagogiei a§ezamintelor de invata-
mfint ocazional".
aceasta pedagogic extra-scolara" stu-
diaza, ca unitati pedagogice, dupa elemente
pedagogice corespunzatoare sistematicei scolare
(profesor, local, material didactic, etc.), aseza-
mintele de invatamant ocazional: ateneu, tea-
tru, cinematograf, radiodifuzitme, universitati
populare, universitati muncitoresti, asociatii,
buri., societati sportive, etc. Evident, toatc a-
237
cestea sunt viu ancorate in vieata sociala, incin
sociologicul" le da o coloratura puternica,
fiindca le si este, in mare masura, condiliunea
unica de existenta. , nitati sociale si studiate ca atare, dupe criterii
Dar colaborareAt dintre stiintele socialului si
pedagogic este mai pronuntata in cea: de-a
doua preocupare a pedagogiei extra-scolare":
pedagogia claselor §i a unientilor sociale. E vor-
ba de actiunea pedagogics de a ridica unitati
sau clase sociale (muncitorimea dintr'o fabrics,
tineretul extrascolar, satul, etc.), prim aseza-
minte de invittamant ocazional potrivite (care
au fost studiate, in sine, inainte). E o preoeu-
pare pedagogica, dar de un mai puternic in-
teres social si politic, deck in cazul scoalei,
fiindca aci c vorba de o actiune ocazionalit,
fare tradilie veche, greu de urmarit, dar, in
acelasi- timp, de o actiune care ar trebui sa
se exercite asupra unei populatii mult mai
numeroase. decat aceea de varsta scolarit.
Pane din Pedagogia asezamintelor de in-
vaiamant ocazional" poate fi infatisatit, intr'o
forma care sa-i puns in evidentit colorarea so-
ciologica, sub numele de Problemele sociale
ale pedagogiei".
* Pedagogic care sit se poata lipsi de sprijinul
Haportul dintre Pedagogic si Sociologie poa-
te fi considcrat si in perspective sociologicit.
Aceasta este insa sociologic si nu int* deci,
in preocuparile imediate ale pedagogului.
Tinem, totusi, sit sernnalano cateva problem
sociologice din aceasta grupa, care, adeseori,
sunt catalogate ca probleme de resortul pe-
dagogiei.
238
www.dacoromanica.ro
0 asememea temit este studiul scoalei ca u-
nitate sociala. Evident, koala, clasa o anume
scoala, o anume clash' pot fi privite ca u-
sociologice; acest studiu este insa unul de so-
ciologic.
Asemenea, oricat interes ar prezenta pentru
pedagog e firesc 8a prezinte, am spus
$i.
ea sociologia este o stiinta ajutatoare de te-
mein pentru pedagogic , studiul evolutiei
§coalei in raport cu evolulia starilor sociale se
face tot din perspectivit sociologica.
Tot astfel, studiul diverselor unitati §i clase
sociale (sat, tineret, muncitorime, etc.), intre-
prins chiar cu scopul unit de a se pregati o
interventie pedagogica, tot sociologic este.
e
Cu acestea am sfarsit prezentarea raportului
dintre Sociologic si Pedagogic, facuta din punc-
tul de vedere al stiintei pedagogice.
In cateva vorbe, incheierea studiului nostru
este ca, dace nu se poate concepe o educatie
ne,sociala, tot astfel nu poate fi vorba de o
Sociologiei.
Aplicarea acestei incheieri este ca atat pe-
dagogului, ca om de stiinta, cat si profesorului,
ca agent al actiunii pedagogice in koala de
orice grad (sau conducatorului de institutie de
invirtarnant ocazional), cunostintele de socio-
logic le intemeiaza, le lumineaza si le sprijina
preocuparile for pedagogice.
DUMITRU MUSTER
 CATEVA 1POTEZE DESPRE GENEZA ORA$ELOR.
1. Introducere; 2. RENE MAUNIER: forme
urbane nediferentiate ¢i diferentiate; 3. WER-
NER SOMBART: orasul medieval; aspecte ge-
netice economise; 4. HENRI PIRENNE: naste-
rea democratillor urbane medievale in Tarile
de Jos; 5. GASTON RICHARD: teoria sinochis-
mului factor genetic urban; 6. WILLY HEL-
LPACH: formarea oraselor in raport cu ele-
mentul rasial-national ;I in raport cu stadiul
de culture; 7. Observatittni.
1.
S'ar putea folosi un material foarte vast
despre primele *rase". Date le s'ar referi la
cele dintAin asezari omenesti, iar in cuprinsul
acestora s'ar putea scoate in evident& cele mai
importante centre" sau concentrari" de ase-
zari omenesti. Se poate desprinde din epoci
striivechi ceea ce a fost un loc inttirit; ar fi
de amintit de inth..riturile numite oppida",
despre care aerie Cezar in Comentariik despre
razboiul galic; ar fi sit ne ocuptim de orasul
homeric, de orarle Italiei din antichitatea ola-
sick si apoi din acea tfirzie, etc. Dar o ase-
menea tratare n'ar fi deck o expunere istorica.
Problerna genezei" sun& astazi cam stri-
dent in domeniul stiintific. Toate ipotezele si
mai ales teoriile cu tendinta de a deslega u-
ncle chestiuni odata pentru totdeauna
prtatuese prin generalitate si prin deductiile,
pe care sunt fortate sit le face. Atunci care
este rostul unei expuneri de acest fel?
Orase le ea unitati sau ca forme sociale pot
fi comparate cu existentek organice, care se
nasc, se desvoltil si mor. Exist& o nastere per-
manent& a oraselor, proces social in lantul de
trecere a unor. forme socials in altele, mai corn-
plexe, supraordonate sau pur si simplu deo-
sebite. Acest proces s'a intamplat acum cateva
mu de ani si se intampla qi sub ocii nostri.
www.dacoromanica.ro
Evident ca nu vom nazui ;a definim con-
ceptul genezei urbane ca o categoric fixa a o-
rasului. Dar in procesul acesta de nastere con-
tinua a oraselor sunt conditiuni care se asea-
man& si se repeat si care pot fi si trebue sa
fie cunoscute pana si in noutatea lor. De a-
ceea cercetarea propusa de unii oameni de sti-
inl& in domeniul formarii oraselor ne poate
folosi la cunoasterea genezei urbane si din zi-
lele noastre. Fireste a nu e vorba, cum am
abservat de la inceput, de o stabilire care sa
ne ofere de-a-gata jaloanele oricarei cereetari
posibile. Insii, in stiinta, progresul nu se poate
realiza deck tinfind seama si de experientele
inaintasilor, utile uneori si atunci and se do-
vedesc eronate.
Dace cineva va porni la eercetarea sociolo-
gic& a unui oral sau a mai multor orase, fie
in cadrul aceleasi na %iuni, fie in cadrul ace-
lorasi conditiuni economies, el va fi nevoit srt
deschida si cartea trecutului acelor unitati so-
ciale, cercetfindu-le conditiurtile aparitici si ea-
racterul for primordial.
Asa dar, vom expune ateva ipoteze si cer-
cetild despre geneza oraselor. Critcriul alegerii
acestora a fost tendinta de a avea perspec-
tive cat mai variate. Nu poate fi vorba de o
epuizare referitoare la o asemenea chestiune,
ci interesul stiintific a fost de. a fixa ateva
din punetele de vedere posibile, incerand astfel
o privire critic& prin comparatia intro ipote-
zele expuse.
Am ales cinci autori, dintre care doi sunt
sociologi propriu zis, until e psiholog si biolog,
unul istoric si unul economist.
Redarea punctului de vedere al lui Rene
Maunier ofera o perspectivrt dintre celc mai
bogate asupra genezei orasului. Conceputa ca
un studiu de morfologie socials, cercetarea lui
Maunier se distinge printr'o tratare sistematica.
E adevarat, ca adeseori nu ne multumeste
239
principiul mecanic care tinde sa explice toate
plazmuirile unitatilor urbane. Concentrarea u-
nitatilor nediferentiate, ca si diviziunea tor,
apace ca un proces cauzat numai de forte ex-
terne. Totusi observatiunile autorului sunt pro-
funde si, completate cu altele, vor avea un be
deosebit de important intr'o viitoare sistema-
tizare a elementelor care trebue considerate
Ia geneza oricarui oras.
lnteresantit este perspective genetics la W.
Sombart, care vede aparitia orasului nascuta
dintr'o lupta intre medii sociale cu functiuni
diferite. El accentueaza rolul intemeietorilor
de orase, distingand pe acestia de populai,ia ur-
bane mijlocitoare intre rosturile orasului si ale
regiunii din jur. Incadrata in teoria generals
despre capitalismul modern, problema genezei
urbane la Sombart e vazuta mai ales sub ra-
portul economic si aplicata la realitatea ora-
sului medieval. In expuncrea fazelor pregati-
toare ale capitalismului din ultimele cloud se-
colc, Sombart incline sa arate orasul medieval
ca o unitate economics cu totul diferita de cea
moderna, = orasul medieval e un sat din
punctul de vedere al economiei moderne
zice el. In felul acesta insa Sombart negli-
jcaza una din formele foarte importante prin
care a trecut orasul occidental, si anume co-
mun a.
De aceea am cautat sa intregim perspec-
tiva economics a lui Sombart cu o perspecti-
ve socials mai large, deosebit de interesanta,
pe care o prezentam dupe istoricul II. Pirenne.
Intr'o lucrare scrisa cu mult spirit de obser-
vatie, Pirenne desvolta procesul de nastere si
de maturizare a democratiilor urbane medic-
vale in Tarile de Jos. Este un fenomert ea-
caracteristic oraselor din sfera culturii occi-
dentale care vesteste icoana si framantarea o-
rasului modern. Gand orasenii an prelim si au
dobandit autonomia for interne, and s'au or-
ganizat pe baize democratice, stiind sa-si afirme
prestigiul fate de nobili, rata de eclesiasti si
chiar fat,ii de monarhi, aceasta a insemnat nas-
terea unui nou oral si a mini nou spirit. Spe-
cializarea in productie, organizarea meseriilor,
240
www.dacoromanica.ro
aparitia primilor potentati ai banului, lupta
intre saraci si bogati, uneori cu o foarte sem-
nificativii coloratura religioasa saracimea
apeleaza Ia predicatorii ortodocsi" sunt
procese care marcheaza o alts vista urbane.
Lucrurile au Minas insa in interiorul ceatilor,
ele nu puteau prinde in afar& de raza aces-
tora, cu atat mai mutt ele sunt caracteristici
ale unui oras cu totul deosebit de orasul de
la inceputul evului mediu sau de orasul altor
sfere de civilizatie.
Dar cu W. Sombart si cu H. Pirenne pro-
blema genezei oraselor se limiteaza la anumite
epoci istorice. Trebuia sa revenim la sociologi.
Gaston Richard, acest venerabil creator al unei
sociologii butte" n'am putea-o numi mai
frumos deat cu acest termen clasic , in-
tea comunicare facuta la eel de al XIV-lea
Congres International de Sociologic care avea
sa se tiny la Bucuresti in 1940, vine sa des-
chida si in aceasta problema un orizont mai
larg.
Originea orasului nu trebue cantata numai
in diferentele de aglomerare a populatiei fats
de sat. Orasul prezinta o forte spirituals de
coeziune si de transformare. Aceasta forte, a-
cest principiu de sinoichie (onvomEn.) se d-
seamand cu principiul unei personalitati, care
asimileaza, grupeaza in jurul ei, provoaca evo-
lutii, be abreviazrt. Originele sale trebuesc can-
tate si in irtstituf,iile domestice, In credintele
religioase si in alte institutii.
In sfarsit, expunem si un punt de vedere
modern, care insa prin moderatia si precauti-
unea autoruhfi, se mentine pe terenul gtiinti-
fie. Incercarea profesorului W. Hellpach tinde
sa fondeze elementele de formare a oraselor
in carataerele rasiale si nationale, iar pe de
altii parte sa arate, ceea ce pare cu totul in-
temeiat, ca nasterea oraselor e in stricta toga-
turai cu stadii de culture mai avansate. Dupa
cum vom vedea, aceasta perspective are me-
rite mai ales in indicarea unor metode deose-
bit de pretioase pentru cercetarea nasterii o-
rasului.
 2.
Meunier 1) deosebeste cloud tipuri princi-
pale de orase: orasul nediferentiat con-
centrare de asezari omenesti fara a avea o
structure diferentiata si orasul diferentiat
o concentrare de asezari omenesti cu o struc-
ture diferentiata.
Aceste doua tipuri sunt mai curand o con-
structie deck o realitate vie.
Tipul de oras nediferentiat se naste prin:
I. Concentrarea unei societati. Nu ne pu-
tem imagine o societate fare structure, dar a-
ceasta nu este, intr'un astfel de ores, deck
structure minima a oriearei societati (diferenta
dupe varste si sexe si diviziunea muncii strans
legata de diferentele biologice). Concentrarea
poate fi sporadica sau periodica. Pentru aceste
doua cazuri avem exemplele unor semintii se-
minomade, care se aseaza pentru un timp si
dau nastere unor orase". Esehimosii traiesc in
timpul iernii in adevArate I:war", fata de
resfirarea for in restul anului. Astfel de con-
centrari pot fi provocate de agresiunea unor
alte neamuri. Nevoia de a se concentra" si
chiar si de a intari locul", apare numaidecat.
Lt asemenea cazuri avem o arzare urbana
nediferentiata", intrucat societatea care a fa-
cut asezarea, se identificrt cu asezarea
iar traiul la ores" nu schimba propriu zis ni-
mic din felul de a trai in mod obisnuit 2).
Singurul eveniment nou este strangerea la un
loc". In cuprinsul acestei aglomeratii nu inter-
yin Inca deosebiri si diferentieri care sa aiba
o influenta asupra economiei, politicei si cul-
turii tribului sau clanului respectiv.
In societatile agricole orasul format prin
concentrare temporara are o duratil mai lunga,
desi si aceste societati se pot deplasa vara mai
mult spre munte, eyelid asezari in ambele
locuri.
In toate aceste feluri de °rase tribul este
acela care sat in centrul tor; tribul compus
din clanuri. Fiecare clan este o unitate si din
punct de vedere economic, nu numai politic
1) L'origine et la fonction economique des villes (Etude de morphologic sociale), V. Giard et
E. Briere, Paris, 1910.
2) Op. cit pag 55.
www.dacoromanica.ro
si national. Astfel orasul nu este cleat o con-
tractiune" a unci organizatii existente. Totusi,
chiar in prima forma de oras nediferentiat
concentrare temporara putem vorbi de o
topografie" urbana: apare incinta principala
a orasului, pieta" si chiar incintele mai mici,
care ar putea fi puse in legatura cu toa relc
cartiere sau foburguri mahalale .
Primul fel de oras ar fi, deci, o concen-
trare a unci societati existente (tribul pe un
timp limitat, luand forma unei asezari ?nut-
rite", cu scopul unei asteptari" de a da o
luptrt sau de a trece o perioada grey de cli-
me sau de productie economica.
II. Al doilea fel de oras nediferentiat se
naste prin concentrare definitive si perma-
nentrt. Cand concentrarca clanurilor &Nine per-
manenta, tribul se intareste, dar in acelasi time
clanurile devin mai independents. In orasele
Indienilor din America de Nord, clanurilc in-
cep sa-§i forme-ze cartiere. Acest fenomen a-
junge la expresii foarte bine conturate in °re-
ticle entice. Din punct de vedere economic
insa, fiecare clan lucreaza la fel, iar tribul-
oras constitue mai departe o unitate nedife-
reatiatii. Orasul duce o viata, oarecum, de
minima adaptare fata de mediu. El este o
condensare a unui trib, astfel ca organizarea
sa interne este foarte putin dependenta de si-
tuatia locals.
III. Orasul nascut prin aglomerarea satelor.
Orase de renume mondial s'au nascut prin a-
glomerare de sate: in Chaldea, in Egipt, in
Germania, etc. Intre un sat si orasul nedife-
rentiat nu exista deosebiri prea marl de struc-
ture. Trecerea se face, uneori, aproape fara a
fi observata, data ne gandim ca si satele, in
cea mai mare parte, sunt locuri intaritc".
Oracle nascute din aglomerarea satelor au o
economic agricola. Acosta este un caracter ur-
ban dominant in antichitate, in buna parte in
evul-mediu si pe alocuri existent si in epoca
modern a.
Asadar, orasul nascut prin concentrarca a
doua sau mai multe sate, ramanand la acelasi
fel de productie economics, nu ne-ar aduce
nimic nou. Totusi, fata de functia military pur
defensive a satului, orasul reprezinta un cen-
tru politic, juridic si militar, deprisind cu mult
functiunile acestea in sat.
Schema lui R. Maunier, considerand geneza
orasului mai ales din punctul de vedere econo-
mic si mecanic, este unilaterala. Deaceea Mau-
nicr, la randul sau, tl considers pe V. H. Fran-
cotte, autorul unei lucrari intitulata La polis
grecque" (1908), unilateral, atunci cand ex-
plicit nasterea oraselor prin sinoichism, adicrt
printT'un proces de concentrare a caselor, mai
ales din cauze politice-militare. Si Maunier tre-
ble sit recunoasca, prin felul cum explicit nas-
terea satului si a orasului, mai ales ca tip ne-
diferentiat; ca aci actioneaza in primul rand
fortele politice: contactul dintre amici" si
inamici".
Atunci and Meunier recunoaste ea orasul
nitscut din aglomerarea de sate nu aduce ni-
mic nou din punctul de vedere economic, alca-
tuind insa o unitate politica si juridica noua,
in sensul ca se face o noua diviziune a muncii
politice, se institue o noua conducere, centrals,
satele trebuind srt se transforme intr'o unitate,
atunci orasul apare total diferit feta de sat.
Stand astfcl lucrurile, noua ierarhie politics
ar putea influence si ordinea economics, si o
noua repartizare a bunurilor ar trebui facutri.
In mice caz, orasele nu pot fi clasificate frail
a tine seams de functia for politica. Dar, a-
supra schemei lui R. Maunier vom reveni.
IV. Geneza orasului, intr'un seas mai patin
primitiv, se produce si prin forth centrifuga,
prin separatiunea elementelor contopite. Astfel,
dintr'un ora§ dat se desprind elemente care
roiesc. Modurile acestui fel de formare a o-
raselor pot fi: a) diviziunea orasului vechiu
in douli sau mai multe °rase; b) lupte interne
pot duce la diviziune qi la deplasarea unor
parti. (Adeseori aceste deplasitri nu pot pro-
duce un oras nou); c) despartirea se poate
face pe cale pasnica.
3) Vezi Pohlmann, Ubervolkerung der antiken Grosstadte, pag. 4-5, apud R Maunier, op. cit.
pag. 108.
4) Vezi Fritz, Deutsche Stadtanlagen, p. 18, apud R. Maunier, op cit.; ibid. pag 124 asupra
diferitelor parti (capitoliul si restul orasului) din cuprinsul oraselor entice.
242
www.dacoromanica.ro
Deplasarea unei parti din populatia orasului
poate fi numai temporary. Fiind in primejdie,
un oras este evacuat, intemeindu-se unul la
munte de pilda; dupe un timp, o parte din
populatia evacuate revine la locul vechitr, dar
o alts parte ramfine pe locul cel nou.
Nasterea oraselor in acest fel se explicit' in
primul rand prin cresterea volumului papule-
tiei 3).
Lupte interne cat si cauze externe au partea
for de explicare. Acest fel de nastere se poate
produce atilt in orasele nediferentiate cat si la
acele diferentiate, cum vom vedea mai jos.
V. Insfarsit, intemeierea de not ora§e se
poate infaptui prin atractia unor aglomeratii
umane de crate o aglomeratie preexistenta. Un
asemenea proces are loc in. societatile mai des -
voirtate. Cele mai multe dintre orasele medie-
vale s'au nilscut in modul acesta. Procesul este
valabil, atilt pentru orasul diferentiat, cat si
pentru cel nediferentiat. Autorul distinge patru
moduri de formare:
1. Atractia unei aglomeratii simple de catre
o aglomeratie simplii. (Un castel si un sat; un
castel si o manastire; un sat si un alt sat);
2.Atractia unei aglameratii complexe de
catre o aglomeratie simpla. (Un caste! cu o
curte mare si puternick atrage un grup de
sate);
3. Atractia unei aglomeratii simple de ca-
tre o aglomeratie complexes. (Un ores atrage
un sat si formeaza o mahala);
4. Atractia unei aglameratii complexe de ca-
tre o aglomeratie complexes. (Formarea oraselor
egiptene in jurul mai multor temple, nasterea
oraselor Edimburg, Nancy, Toulouse).
Astfel de ()rase au o diferentiere interns,
dace nu economics, atunci una de vechime,
considerand ordinea in care au venit noile a-
glomeratii. La Roma, diversele vici erau in-
chise prin porti, constituind parti bine dis-
tincte. La Rostock se pot deosebi partile ora-
sului dupe vechimea alipirii for 4).
Recapituland, R. Meunier, stabileste trei ca-
ractere generale ale oraelor nediferentiate.Unul
este de ordin morfologic iar doua de ordin
'functional.
I. Caracterul morfologic constit in faptul de
a fi segmentat. Orasul nediferentiat poate avea
un centru vi subdivizinai, oartiere, nascute prin
despartiri, prin aglomerarea unor aseari not
sau vi prin simpla izolare a unor familii sau
clanuri in cadrul triburilor.
IL Din punct de vedere functional, fiecare
parte a orasului nediferentiat are o economic
complexk suficienta sievi. Aceastit autonomic
economics a partilor nu este numai o stare de
fapt, ci vi o stare de drept.
-III. Pe de alta parte, camplexul de unitati
urbane autonome dau, la randul tor, un oral
cu economic autonomy fata de mediul din afara.
Este ceea ce s'a numit economia urbane pri-
mitivit. In ,acest tip de oral, dupe Maunier,
nu se oglindeste deck o societate oarecare, re-
zumatti" sau concentrate. Lucrurile sunt ade-
varate mai ales din punct de vedere economic,
nu insa vi din punct de vedere politic sau mo-
ral, tidaugam noi.
A doua mare categoric de orase apartine ti-
pului diferentiat. Orasul de tip diferentiat se
deosebeste de primul din punct de vedere func-
Ilona'. Avem un tip de oras diferentiat, atunci
and eel putin o singura parte a orasului se
specializeazit tntr'o anumitit productie. Carac-
terul industrial este in primul rand acela care
produce diferentierea. Comparand orasul dife-
rentiat cu cel nediferentiat, nu putem conclude
ca primul reprezinta totdeauna un'stadiu mai
avansat. Tipul de oral diferentiat poate sit a-
part in mod direct, originar, fart a trece prin
faza orasului nediferentiat.
Iata vi modurile de geneza a orasului dife-
rentiat:
I. Combinarea unei aglomeratiuni simple cu
o aglomeratie simpla. (Pe lang'a o tabard mi-
litary castrum se formeaza o mahala
de negustori: avem astfel ostasi negustori.
Accst fel de nastere a orasului s'a petrecut
mai ales la inceputul evului mediu. Diferen-
lierea intre functiunile militarului vi ale co-
merciantului este evidenta);
www.dacoromanica.ro
II. Combinarea unei aglomeratii complexe
nediferentiate cu o aglomeratie simpla. (Dom'
sate de agricultori reunite se combina cu un
centru comerciaL Astfel a luat nastere orasul
Atena);
III. Combinarea unei aglomerari simple cu
o aglomerare diferentiata. (Un centru comercial
formatiune diferentiata se combing cu
un sat);
IV. Combinarea 1111111 oras nediferentiat cu
un oral diferentiat. (De cele mai multe on a-
sezarea nediferentiatit preexists).
Combinarea intre cele dotal' sau mai multe
parti se datoreste unor cauze externe (modiul
geografic, etc.), dar vi unor cauze interne, do
organizare, care fac ca o parte sa atraga pe
cealaltit.
A. Caracterele morfologice ale orasului dife-
rentiat sunt doua:
I. Din punct de vedere geografic, grupurile
secundare ale orasului sunt bine distinete. Cen-
trul comercial, in vechime, este in afara zidu-
rilor cetatii sau ale orasului;
II. Grupurile, in general, au fiecare un plan
deosebit. Centrul militar se deosebeste de cel
oomercial, agricol sau carturaresc.
B. Din punctul de vedere functional se dis-
ting caractere dupe: I. natura functiunii vi II.
dupit raza de extindere a acesteia.
I. Orasul diferentiat nu este numai un or-
ganism economic, ci vi militar, politic, etc.
Functiunile stun specializate in maximum vi
bine deosebite una de alta. Devi deosebite, a-
ceste functiuni nu sunt opuse, ci complimen-
tare. Ele aunt fixate prin norme de drept;
cartierele aunt precis delimitate, iar profesiu-
nile se reglementeaza vi cle dupe o traditie vi
o lege dark
II. Pe and orasul nediferentiat are o fune-
tiune localk fiMd autonom vi inchis (orasul de
agricultori), orasul diferentiat este legat de
alte centre urbane, de cursul economici gene-
rale, etc. In acest fel se nasc tipurile de orase
comerciale, industriale, miniere, etc. Exists vi
orase religioase. Capitoliul, arx, era altceva
deck urbs. Iar Aristot arata ca targurile tre-
bue separate de locurile sfinte.
Specializarea vi extinderea functiwiilor im-
plica o ra-tionalizare maxima in cuprinsul ora-
243
sului. Astfel se formeaza nu numai cartiere,
dar si strAzi pe profesiuni si specialitati: stra-
da fierarilor, leannarilor, cojocarilor, etc.
Expunerea d-lui R. Maunier ne da o serie
de forme sub care se infatiseazii momentele
genetice ale orasului. De sigur ca aceasta serie
nu este completa. 0 alta aerie de forme se
ivesc in legatura cu coordonarea diferitelor u-
nitati anal mici, cuprinse in allele mai largi
si prin raportul dintre ele. Asupra coordonarii
diferitelor unitati sociale insists pe larg d-I
prof. Corrado Gini 5) intr'un studiu mai recent.
Din raporturile de supraordonare si subordo-
nare ale acestor unitati se nasc centre noi. Un
sat poate trece la functiunea de ores prin sta-
bilirea in acel loc a unui centru admmistrativ,
mililar sau religios, cu o sferrt de activitate
mai larga decal satul de domiciliu. In econo-
mia propriu zisa a regiunii respective s'ar pu-
tea sa nu se fi produs nici o schimbare, nici
o specializare, si totusi structura Iocului ar
putca sa se modifice fundamental. In defirti-
tiv, spre deosebire de sat, orasul nu reprezintit
deck o artificializare mai mare prin conden-
sarea populaliei, prin specializarea locuitorilor
in diferite domenii, inclusiv eel economic, si
prin rolul de conducere fatii de alte centre
mai putin importante. Asemenea fenomene ur-
meaza sa fie studiate pentru a intregi expu-
nerea d-lui R. Maunier.
3.
La economistul W. Sombart teoria formArii
orasului apare in lumina conceptiei sale despre
nasterea capitalismului modern (renta funciara
a orasenilor, productia metalelor nobile, Evreii,
luwh razboiul 6). Ca introducere la capitolul
..Formarea orasului medieval", Sombart schi-
teaza urmatoarele conditiuni ale nasterii aces-
tuia:
1. Marimea unui oras este conditionata de
cantitatea produselor regiunii sale de alimen-
5) Vezi Corrado Gini, in Travaux du XIV-e Congres International de Sociologie, Bucuresti,
Serie A Les unites sociales I-er vol., Bibliotheque de Sociologie, Ethique et Politique sous la di-
rection de D. Gusti, pag. 1-19.
6) Werner Sombart, Der moderne Kapitalismus, Munchen and Leipzig, 1924, ed. VI-a, pag. XI.
7) Vezi Sombart, op. cit , pag. 130-131.
244
www.dacoromanica.ro
mentare, iar calitatea partii ce-i revine, de
ceea ce numim supraproductie". Deci, orasul se
determina prin schimbul dintre o regiune si
alta si prin natura produselor.
2. La o marime data a regiunii de aprovi-
zionare (adieu gradul de fertilitate a regiunii
sau starea tehnicei agricole) si la o cantitate
a produselor generale, cresterea orasului de-
pinde de calitatea supraproduciei ". DieteazA
produsele urbane, impunandu-se Ltd de pro-
dusele regiunii din jur. Astfel, in conditiuni
regionals egale, in statul despotic, spre deo-
sebirc de statul democratic, de pilda, orasul
infloreste mai mult prin stoarcerea impozitelor
de la populalia satelor.
3. La o marime data a regiunii de alimen-
tare si la o calitate data a supraproductiei,
marimea. orasului este conditionata de fertili-
tatea pAmantului sau de starea tehnicei agri-
cole". Principial, tarile fertile ar putea sa aibe
orase mai mari deck cele nefertile.
4. La o calitate data a supraproductiei si
la o cantitate data de produce ale pAmantului,
orasul e condi%ionat de raza regiunii de ali-
mentare". Orasele tarilor mai mari an si po-
sibilitati mai marl, ea de pilda, in Franta, An-
glia, Germania. Deasemenea, orasele care in-
tretin comertul cu regiuni mai departate.
5. Raza regiunii de alimentare este condi-
tionata de gradul de desvoltare a tehnicei co-
municatiilor". De aci importanta tailor mari-
time, fluviale si de meat 7).
Ceea ce e important de relinut la Sombart,
este legatura dintre locul pe care se ridicl o-
rasul si regiunea de aprovizionare si de schimb
al diferitelor bunuri. Acest raport de supra-
ordonare a orasului, prin calitatea produselor
sale fala de produsele regiunii respective, este
o conditiune economics esentiala pentru nas-
terea centrelor urbane. Sombart vede nasterea
orasului in cadrul larg al societatii. El nu pri-
veste orasul numai din interior, sub raportul
structurii interne. Dupa Sombart, orasul se
 naste dintr'o lupta intre dotia medii, intre di-
ferite activitati, intre produse deosebite ale spi-
ritului si ale mainii omului. Din raportul a-
cestor medii, produse si subiecte care se lup-
tii", rezulta marirea sau decaderea orasului.
Dona sunt problemele importante la nasterea
orarlor: cum se ajunge ea oamenii sa se des-
partii de ocupatille for naturale", mai ales a-
gricole, si cum este posibil ca, la un moment
dat, o localitate sa atraga ceea cc e suprapro-
ductie agricola in regiunile din jur, viata o-
rasului fiind dependent& de supraproduetia re-
giunii cu care face schimb. Acest al doilea
pullet se lamureste prin cele chid conditiuni
ariltate mai sus.
Oamenii care intemeiaza un orris stint de
doutt feluri, si anume, esential deosebiti: mai
intai stint cei ce an o putere: bogatii sau con-
duciltorii intr'o activitate anuinita, putand ast-
fd sa atragii alti oameni sub conducerea lor.
Acestia sunt intemeietorii propriu zisi. Un rege;
un comandant de oaste; un comerciant; un me-
serias; un industries; un scriitor, ale calla o-
pere se vAnd in acea localitate; un medic si
chiar studentul ai &anti parinti sunt in alit-1
parte.
Cealaltii categoric de oraseni o formeaza cei
ce populeaza orasul. Ei stint mijlocitorii, in-
sirandu-se in calitate de castigiitori secundari,
tertiari etc. TO conducatorii de industrie, co-
merciantii, toate profesiunile libere, nu sunt
propriu zis intemeietoare de orase, ci ele urn-
plu" orasul, tl populeaza.
Sombart face deosebirea intre oamenii crea-
tori de orase si intre oraseni. Este o perspeo-
till& important& pentru adaneirea fenomenului
genezei orarlor.
Pentru studiul intemeierii orarlor sunt de
considerat urmatoarele probleme, dupa Som-
bart: I. Descoperirea cauzelor originare care
au despiirtit masse de oameni de parnantul lor;
II. Stabilirea motivelor speciale care au dus pe
oameni sa se adune bite° asezare oraseneasca;
III. Fixarea conditiunilor speciale dupa care se
intemeiaza un oras; IV. Desprinderea perso-
8) Op. cit., p. 135.
9) Conf. celor aratate mai sus de R. Maunier.
10) W. Sombart, op. cit., p. 139.
www.dacoromanica.ro
nalitatii acelor oameni care au lost intemei-
torii directi sau indirecti.
Bine inteles ca punctul de vedere at lui
Sombart este cel economic. Autorul are in fata
sa conceit-0.a moderns a orasului. Pentru el,
nu poate fi ntnnit oras, localitatea care nu are
ca mijloc de trai, in primul rand comertul
sau industria. Este o presnisA a teoriei dcspre
capitalismul modern. Pe baza acestui punet de
vedere el ajunge sa of ca Ne putem in-
doi, in principiu, ca au existat orase (in seas
economic) in tot timpul evului mediu"8). A-
ceasta pentruca faceau si agricultura sau, uncle,
aveau o economic rurala9).
Orasul evului mediu, dupa Sombart, a fost
un sat". Aceasta, impotriva tuturor izvoarelor
si cronicelor contemporane. Cu evidenta ironic,
economistul german ajunge sa afirme Ca toii
cei care au scris aceste cronici si au lasat a-
numite izvoare, le-au scris parca inadins asa,
trick ele par a fi fiteute anume pentru a-si
bate joc de profesorii germani din sec. X1X
si XX"10). De sigur ca aceste asezari aveau
si comercianti, Ward, meseriasi, etc., insa in-
temeierea for se face dupa felul coloniilor ro-
mane de sistem militar centuriat. Dovada stint
strazile aranjate dreptunghiular, cu centrul in
forma de patrat. Acest fenomen este caracte-
ristic si in Franca si in Spania. Pan& qi ora-
sele Americii, cele ale vechilor colon.isti, an un
caracter rural. Din 300 de orase germane in-
terneiate in Rasiarit, 30 nu tree de nivclul unut
be pur agricol.
Caracterul rural at oraselor medievale (pri-
mele douil secole mai ales) se explica si prin
faptul ca erau orase de consumatori. Orasul
nisi ia" ceea ce ii trebue de la Cara, fara a
produce ceva in schimb. El are puterea" de a
lua, fie pe bazit de impozite, fie prin rente,
etc. Puterea o detin persoanele care intemeiaza
orasul. Intemeietorul e primul consumator, cei-
lalti locuitori ai orasului depind de el si yin pe
planul al doilea. Intemeietorii sunt murii pro-
prietari sau functionarii regelui. Prime le orase
sunt resedinte ale acestor principi lumesti sau
245
bisericesti (episcopi, mitropoliti; grafi, duci,
markgrafi, principi, etc.): Foarte adeseaori stau
in acelas ora' si episcopi si duci: Vicenza, Mo-
dena, Mantua, Turin, Hamburg; in sec. XI,
Florenta.
Oracele medievale nu aunt o contin.uare di-
recta a oraselor romane, pentrucil cele mai
multe din aceste isi pierduserii insenanatatea.
Orascle romane provinciale fiind legate de gu-
vernatori si de legiunile militare, dispar ()data
cu retragerea acestora. Continuitatea este mai
mult exterioara. Biserica prescria Ca episcopii
aibri scaunul in orate "; ruinele consti-
tuiau un material bun pentru noile ziduri.
In legiituril cu formarea orasului medieval,
Sombart indica urmilioarele puncte drept cauze
ale exodului dela tars La orac:
I. Prima cauza a trecerli dela lath la aras
a fost nesiguranta vietii omului la lard, nevoia
de a se adaposti in dosul zidurilor. Aceasta
mai ales in jurul anulni 1000;
II. Tendinta de a scapa de vasalitate si de
scrviciul militar. Multi se faceau clerici din
aceac cauzit;
III. In secolul al XII-lea multi Omni isi
pierd proprietatea si vin la orac;
IV. 0 anumita suprapopulatie la Ora;
V. Peste tot, tendinla de a tra,i mai liber.
4.
Istoricul Hen4 Pirenne 11) 11i propune sol a-
rate felul in care s'au desvoltat democratiile
urbane in l'ari le de Jos, scotand in evjdentil
mai ales cauzele econorn,ice si sociale ale nas-
terii acestor democratii. Belgia, Calais si Olanda
au cunoscut in plin ev mediu democratia sub
forma ei urbanii. Pirenne se °cup& de cauzele
2onomice si sociale, dar in fond, el descrie un
proces politic din interiorul orasului medieval.
Pe sand Werner Sambart ramiine in domeniul
economiei sociale", Pirenne expune un feno-
men atilt de interesant pentru sociologic, cum
este acel al transformari;i orasului sub raportul
conducerii sale.
11) Henri Pirenne, Les anciennes democraties des Pays-Bas, Paris, Flammarion, 1917.
12) Op cit., pag. 10
13) Op. cit., pag. 6.
246 www.dacoromanica.ro
Autorul observe ca orice civilizatie avansatii
are nevoie de un sedentarism administrativ" 12)
Aceasta e premisa pentru formarea oricarui
aras. In epoca roman& si cea franca e cunoscut
numai orasul Tongres, Liege, Louvain, Ma lines,
Anvers, Bruxelles, Bruges, Ypres, Gand, Utrecht,
sunt cu totul necunoscute. Abia mai tarziu, dupa
ce se deschid drumurile intre Franci si Germani,
se nasc ci orasele, ridica.ndu-se tocmai In re-
giunea de vad. De la 820-891 vin cotropirile
Normanzilor; cetali, porturi, etc. sunt dara-
mate. In acelac timp se construesc asa numritele
castra", pentru a crea centre de aparare irn-
potriva pericolului normand. Aceste castra erau
inconjurate de ziduri si canturi, aveau turnuri
mici, iar in interior eateva locuinle, eventual
o biseric& ai o garnizoana military (milites
castrenses). Pirenne subliniazii ca aceste castra
difereau de turriurile" sau de castele in care
incep a locui nobilii; aceste oetiitui reamintesc
destul de bine acropolele antice sau oppida"
Galilor si ale Gernianilor13).
Conducerea o aveau contii, in genere mili-
tarii, episcopii,nelAsandu-se nici ei mai prejos.
Acesta e primul inceput al istoriei munici-
pale in Tari le de Jos.
eful militar devine cef judiciar si financiar
asupra regiunii din jur. Local se formeaz& ca
un centru de int&lnire; de pastrare si de des -
facere a produselor. Propriu zis, el nu produce
nimic. E parazitul regiunii inconjuratoare. Ast-
fel apar Gand, Bruges, Ypres, Lille, Bruxelles,
Louvain, Valenciennes. Ceti...tile episcopale U-
trecht, Liege, Cambrai, au cam aceleaci ros-
turi. Dar dupa un timp, cetiitile, simple inta-
riri militare, ineep sa-si piarda insemnatatea,
iar drumurile comerciale se deschid spre lo-
curile departate ale Angliei, Balticei, Crimeei
§i Italiei.
E interesantri urmatoarea constatare facutli
pe boa& de marturii ale timpului: oarnenii sa-
raci si aventurosi tree de la agricultural in co-
mert. Noile centre comerciale, mai ales cele
de colectare a marfurilor, se ntunesc empori-
um sau ,,portus" (magazin, depozit). Totusi
noile asezari se ridica pe langa castra i pe
exceptii. Insa
Panel. centrele episcopale. Sunt gi
de cele mai multe ori, drumurile strategice
coincid cu cele comerciale. In felul acesta,
castrum se completeaza cu portus MU empo-
rium.
Oamenii veniti din alite locuri in asemenea
centre se numesc colonisti si astfel e ai numele
unor orase in acea vreme: colonia".
Fenomenul juridic si psihic care se produce,
trebue relevat. Toti acesti colonisti sunt oameni
liberi in felul tor, oameni care au exit dirt
status-ul" in care triliau. Unli start fii de
serbi. Daces cineva din ei e recunoscut de un
nob it ciiruia ii apartine, nobilul poate sal -1 re-
dame. Abia mutt mai tArziu se transforms a-
ceasta stare de libertate de fapt, trite° stare
de drept.
Procesul abia de incepe. Oamenii riscau
mutt, nu erau bogati, iar norocul avea un rot
deosebit de mare. Copiii urmau soarta tatalui,
iar mama devenea si ea liberal, trecAnd la vials
ortiseneascit, odatil cu sotul gi copiii.
Acest fenomen pune bazele democraIiei, ur-
bane din Tarile de Jos. Statile de fapt au
trebuit sä fie consfintite prin legi. Pe langli
simpli hamali din porturi se owganizeazal si me-
seriasai. Prooesul se desfasoara sponta,n, fa'
planuri ideologise, mergAnd dupes raliunea clartt
si utila a faptelor.
Orase le incep sal se condujca prin ele insasi
(self - government). Din pacate stint putine in-
formatiuni asupra organizarii acestei olase de
oameni, care se afla alaturi de clasa nuilitasa
p cea religioasa, singthrile demne de a fi luate
in seams.
Pentru a suplini familia si ordinea, se in-
fiinteaza asodatii libere" pentru noii veniti
de la Para. Ghilde existau si inainte, fiind de
origine franca si germana. Dar ghildele antice
Mit aveau caracter politic, eri religios, mai in-
FE pagan ai apoi cretin. Ele craw toviirasii
(compagnomages) religioase.
Viata grea a comerciantului de atunci, care
trebuia sal transporte miirfurile cu ajutorul ca-
ravanelor, cerea asocierea sub conducerea unui
,,comes mercatorum", Hausgraf, cuens des mar-
14) Apud Pirenne, op. cit., pag. 41.
www.dacoromanica.ro
chands. Caravana de marfthri avea o emblemA
(Schildrake), care era purtatit in fruntea tro-
nnlui de carele. Dupla intoarcerea acasa, forma-
tiunea aceasta, condusa de un set nu disparea,
ei devenea o fratie, o glyilda saw o hansa. Or-
ganizatia avea uin secretar.
Cu timpul, puterea comerciantilor create si
se tidied o burghezie bogata, o adevaratii nova
aristocratic, care manifest& pretenlii de condu-
cere a treburillor publice orlisenesti. Litre prin-
cipii eclesiastici 1i acesti comercianti imbogA-
titi se ivesc inevitabilele conflicte. Clericii se
exprima drastic despre meseria de comerciant:
Mercatura raro aut nonquam ab aliquo diu
sine crimine exerceri potuit"14).
In anal 1077, in orasul Catmbrai se pro-
duce o rascoala impotriva episcopului si se de-
clares comma". Situalii analoage se petrec in
Florenta muncitoare si mistica a lui Savonarola.
Si Liege usurp& jurisdictia canonical; in 1107
imparatul recunoaste privilegiile arasului. La
Tournai conflictul se rezolvit pe sale posnica.
In 1127 orasele din Flandra, Arras si. Bruges
se rascoala gi cei sal participe la, alegerea nothlui
principe (in 1127 a fost asasinat Carol col Bun).
Tot orasele ridica o noun dinastie in persoana
lui Thieny d'Alsace (1128).
La sfarsitul sec. XII burghezia devine o
clasa recunoscuta si privilegiata. Fenomenul
e aproape general european, bineinteles, in sfera
culturii occidentale. Orasul antio nu cunostea
privilegii. El nu, era ceva ou totul deosebit de
sat, de tatil. Legatu,ra intro sat si ora.s se rupe
arum, iar din punct de vedere juridic, orasul
constitu,e un adevArat caz de imunitate".
Nucleul comercial al orasului se alipeste mai
intAi la castrum, rilmanand in afara zidurilor
acestuia; cu timpul, orasul comercial tai face
zidurile proprii gi devine burg". Castrum tai
pierde insernnatatea iar nouI oras preia qi func-
tiunea, militara. Taranii din vecirultate adapos-
tesc aci vitele, carele si proviziile for in caz de
razboiu. Impozitele militare, care se platcsc
orasului, intrec toate celelalte impozite. Pentru
zidu,1 care inconjoara orasul, se plateste impozit
pAna la sfarsitul evului mediu.
In uncle din noile arase conduce autoritatea
247
principelui, alaturi de care e consiliul °rase-
nese, expresie a unci conspiratii si a unci in-
telegeri intre oraseni. In alte orase, mate pu.-
terile deriva din organizatia comuinala.
IL Pirenne stabilete urmatoarele faze in
formarea democratiei urbane din 'raffle de Jos.
I. Faze egalitatii, cam intre anii 1000-
1100;
II. Patricienii, (burghezii cei mai bogati) iau
conducerea orasului 1100-1300;
Ill. Rascoala comunci 1300;
1V. Epoca democratic& 1300, pant" la re-
nwere.
In prima laza se produce a specializare si o
diferentiere intre mestesugari si comerciarrti.
De o parte se desvolta un proletariat, de alta
o burghezie bogatti. Puterca trece in manta ca-
torva, in faza a doua. Majores, divites, stApil-
nese asupra celor minores, pauperes, plebei.
Aci nu, 43 vorba de patricieni in genul celor dela
Roma, sefi ai clanurilor. Bagatasii acestia in-
vestesc banii in terenu,ri agricole. Ei dau o ar-
ganizatic orarlor flamande, ei desvoltri servi-
ciile pablice, ei urbanizeaza.
Dar epoca acestor plutocrati produce si o
reactiune. Autoritatea !or incepe sti se macine
pe in sfarsitul secolului al XIII-lea. Incep ras-
coalele camunelar. In 1245, la Douai, se pro-
duc miscari numite takehans, adevArate greve.
In 1274, la Gand, plebea indu,striala nereusind
sa (lea o loviturti asupra canducerii episcopate,
face o recesiune, caci paraseste orasul si pleaea
in Brabant.
La inceputul secolului al XIII-lea se for-
meazii hansa celor 17 orase, vast& asociatie a
centrelor de manufacture, cu scopul de a se
apara contra revendicarilor muncitoresti.
Clasa de sus (comerciantii, principii feudali,
preotii) nu era unitara, unii lucrand pe altii
astfel ca lupta intre patriciat si comuna
se desfasoara adeseori in favaarea celei din
urma.
Un fenomen deosebit de interesant este col
al alianlci proletarilor en predicatorii popu-
lari, cu tendinte mistice care condamnau
bogtitia si ridicau in slava sarticia. Acwi calu-
gari s'au riispandit in toatA lumen, predicand
in spiritul marelui iluminat din Assisi. Astfel
248
www.dacoromanica.ro
apare la Liege un mare predicator cu "nuncio
Jambert lc Begne, iar la Anvers Giullaume
Cornelius.
Democralia urbana medievala nu face insti
proselitism dincolo de marginile orasului. Se
intampla ca orasul sa se foloseasca de anumite
revolte la -Ora, intretinandu-le, dar nu este ceva
constant si bazat pe o tendintti mai larga. Nu-
mai prin institutia burgheziei de afarti" (bour-
geoisie foraine) se infiltreaza intea anumitti
miisurti politica municipal& in uncle localitiiti
de la tall. Orase le permit unui nutria'', de mes-
tesugari agricoli, de fermieri si de nobili mij-
locii sa se inscrie pe listele tor, participAnd la
libertatile orarlor. Cei inscrisi se bucura de
un fel de exteritorialitate, depinzturd direct de
jurisdictia institutiilor urbane. Privilegiile a-
cestea an dat totusi mult de lucru autoritti-
Olor locale in Flandra si in tara Liege-ului.
Caracterul democratiei urbane, de a nu pos-
tula o libertate generalti", se explicti prin fap-
tul ea democratia urban& medievala nu se baza
pe conceptul de cetacean, ci pe stAri profesio-
nale, care s'au organizat democratic, in vede-
rea prosperitatii tor. Totusi o teorie a demo-
cratiei, privita principial si general, nu era
ceva necunoscut acelor timpuri. Canonicul din
Liege Jean Hocsen examineazil teoria antics a
celor trei forme de guvernamant si se pronunta
pentru democratie. Dar ideile democratice ge-
nerale flu prind. Tendinta avea un aspect mai
ales economic. Mai mult, desi conducerea o-
raselor o iau democralii, mecanismul vechilor
institutii ramAne acelas.
Intereseaz& progresele economice. Decanii,
juratii nu sunt impusi de magistratii comunei,
ci alesi de confratii tor. Democratia urban& a
avut marele efect de-a specializa orasele dupe
ramurile de productie. Patricienii se ocupti cu
marele comert; ei formeaza hansele orarlor si
deschid posibilitatea colaborarii intre acestea.
In timpul democratiei orasul Bruges devine un
depozit de mtirfuri; Zwyn depozit de lanuri;
Gand depozit de cereale; Ma lines se speciali-
zeaza in comertul de sare si peste; in Olanda,
Dodrecht e locul important al transitului flu-
vial.
Organizatia politica a acestor orase e in
lunetie de rostul Tor economic. Nimeni nu
poate interveni in treburile comunei, ca simplu
cetacean. Este necesar sit apartina unui grup
legal. Jus civitatis nu are deck cel inscris in-
tiun ordin al meseria9ilor. Uneori gruparile
meseria9ilor au aceea9i important& in cadrul
vietii publice a oralului, alteori nu.
Scopul organizarii membrilor" burgheziei
relevii clay tendinta de a avea un echilibru eta -
bil. Aceste democratii nu se abandoneaza for-
lei oarbe a numarului, ca cele moderne. El les
s'eforcent, si Pon pent ainsi dire, de doser les
sauffrages et d'adapter, le plus exactement pos-
sible, l'organisation politique a l'organisation
sociale" 15). Totu9i, acest echilibru °data ajuns,
e foarte greu de mentinut. De aci, in secolul
XIV e o continua fluctuatie a constittrtiilor
urbane. Mai ales istoria oralului Gand e deo-
sebit de vie din acest punct de vedere.
Interesant e raportul dintre democratiile ur-
bane 9i stat. Guverrtrunantul municipal are o
tendinta republican& in tot cursul evului me-
diu. Faptul e natural, eaci oragele erau un fel
de stet in stat, mai ales sub regimul denio-
cratic. In Franta 9i in Anglia puterea regala a
fost destul de mare pentru a se opune aces-
tor tendinte gi pentru a triumfa. In Italia 1i
in Germania, slabiciunea principilor a facut
posibila aparitia ora9elor libere. In Piffle de
Jos e o stare intermediara. Ora9ele se bucura
de autonomic, insa in cadrul Principatelor. De
ce n'au ajuns aceste ora9e la o libertate to-
tals feta de principi, cand Gand qi Bruges
cutezarrt sa infrunte gi pe regele Frantei?
In definitiv, oralul german n'a cunoscut o
libertate deck in sensul ca a scapat de auto-
ritatea apropiatri a contelui sau a episcopului
gi a trecut sub autoritatea imparatului. Pen-
tru Pirtle de Jos imparatul era un strain;
ora9ele nu se piing monarhului, ci mai cu-
rand Papei.
Aceasta putere a stru-ii a treia a fost ereatil
de nobili. CAci neajungandu-le veniturile, ei
au cerut suplimente de la orit9eni. Ora 9enii
bogati platira sumele ceruter dar pretinsera pri-
vilegii.
15) H. Pirenne, op. cit., peg. 218.
16) Reneveree 9i Reforma, Fundatia Regal& pentru literatura 9i arta. Bucureeti 1941.
17) Vol, T, II, Halbband, Capitolul Die Stadt des Okaidents", pag. 529 yi urm. Vezi 91 pag. 523
17
www.dacoromanica.ro
In Flandra, in Brabant, in Olanda, in tare
Liege-ului stereo a treia dobande.9te o mare pu-
tere in parlamentele" pi adunarile de stat. In
Brabant, Carta din Cortenberg 1312 institue
un consiliu de guvernamant, in care se afla:
patru cavaleri 9i 10 reprezentanti ai oralelor.
In Cara Liege-ului, tribunalul celor douazeci gi
doi (1373) cuprinde patru canonici, patru no-
bili 9i 14 burghezi.
Asupra desvoltarii ulterioare a oralelor din
'affle de Jos nu vom mai continua. Din ex-
punerea de pane acum, facuta intocmai dupe
H. Pirenne, se desprinde clar caracterul intern
al oralului care preveste9te orarle moderne jai
formele de guvemiimant corespunzatoare regi-
mului economic capitalist din Apusul Europei.
Na9terea ora9ului democratic in evul mediu
este un fenomen care nu se gase9te in alta
parte afar& de Europa occidentala. Asupra con-
seeintelor acestui spirit nou in economia, cul-
ture ca gi virile politica europeana s'au scris
numeroase studii. Fie amintit dintre cele sense
in limba romana, studiul mai recent al d-lui
prof. Andrei Otetea 16), care se ocupa de faze
precapitalista mai ales in orarle !Laid.
Asupra deosebirii dintre ora9u1 occidental 9i
cel oriental se ocupa pe larg Max Weber in
a sa Grundriss der Sozialakonomic" 17), a-
ratand ea deosebirea esentiala dintre cele doua
feluri de orage consist& in faptul ca ora9u1
medieval din Occident a putut cuceri, in des-
voltarea sa, formele unei vieti de libertate, de
individualism qi deei a putut pregati vista po-
litica moderns.
Idea comunei trece gi canalul Manecii, iar
House of Commons este Camera judciclor, a
oralelor 9i a universitatilor, inainte de a fi
Camera Comunelor". Anglia trece astfel la o
legatura intre rege gi comunitatile regatului,
inainte de a trece de la feudalism la noun
Inchegare a vietii politice nationale.
Privind prin aceasta perspective ample, stu-
diul lui Pirenne ne da informatiuni bogate a-
supra oralelor din Teri le de Jos dar 9i asupra
spiritului general orii9enesc din Europa acel9r
timpuri. Este epoca genezei unui altfel de oral
249
dealt eel cunoscut pang atunci, cu atilt mai
intercsant cu cat constitue articulatia hotilri-
tcare. care desparte evolutia orasului european
occidental spre deosebire de cea a arasului din
Asia sau din Europa rilsruiteand si sud-esticd,
uncle orasele roman la formele medievale, panti
in epoca de inflorire a capitalismultii european,
cand tree in mod brusc in raza de influents
a acestuia.
5.
Un punct de vedere sociologic este eel al lui
Gaston Richard, care nu se desminte nici de
data aceasta ca reprezentat al unei sociologii
idealist critice, vazand in fortele sociale mai
ales fapte din domeniul vietii sufletesti si spi-
rituale 18). Dupg Gaston Richard, intro sat si
ores exist& o deosebire din pullet de vedere
cantitativ si calitativ. Cel de al doilea aspect
caracterizeazd orasul ca o vatrg de cultures mo-
rals si intelectuald, cat si ca centre de civili-
zalie materials. Orasul este cetate", adica o
persoanil morals, a persoand colectiva, con-
stientli de existence sa si de actittnea pe care
o poate exercita pentru propriul sau destin.
De aci, zice Gaston Richard, scopul nostru
va fi de a demonstra interesul pe care-I pre-
zintd pentru socioldgie si pentru aplicatiile ei
posibile studiul aspectului calitativ, al formgrii
si al vietii urbane" 19).
0 explicare statistics si cantitativa a deose-
birii dintre sat si ores nu este in masurd sa
epuizeze diferentele. Aceasta metoda, oricare
i-ar fi legitimarea si valoarea, constitue o in-
trebare asupra posibilitritii sale de a satisface
pe un sociolog. Simple considerare a deplasdrii
si aglomergrii populatici dela sat la aras im-
plied, din punct de vedere metodic, subordo-
narea sociologiei feta de demografie. Dupa Gas-
ton Richard, considerand ca arheologia ar fi
istoria artei, arheologii ar fi in cea mai mare
miisurg sa ne explice originile cele mai dephr-
18) Travaux du XIV Congres International de Sociologie, Bucuresti 1940.
Sociologie, Ethique de Politique, sous la direction de D. Custi. I-er vol., Serie C
glomeration urbaine et la cite", pag. 64-73,
19) Trauaux,.., op. cit., pag 64
20) G. Richard, op. cit pag. 67.
250
www.dacoromanica.ro
tate ale vietii urbane. Viata urbana presupune
antecedenta vietii rurale, care, in formele ei
primitive, poate fi studiatd si la negri. Tot
asa, viata urband americana continua pe acea
din Europa. Iar acea din Grecia antics con-
tinua viata oraselor din Egipt, Babilon, Feni-
cia, etc.
Pentru originea orasalui e impartanta com-
paratia intro viata civilizata si urbana a Euro-
pei meridionale, din timpul imperiului roman
ajuns la apogeu, si cea a Europei de Nord. In
evul media Nordul imita intro totul Sudul. In
multimea de fapte si de date care pat fi culese
in legaturrt cu filiatiile, influentele si desvoltd-
rile oraselor in diferite regiuni, cercetatorii se
pierd. Ei yin din diferite specialitdti de studiu
si cu metode deosebite. De aceea este necesar
sa se gaseascd ipoteze generale pentru toti a-
cesti studiosi.
Sociologul ar risca sa fie innecat in valurile
datelor arheologice deed n'ar putea sa degajeze
un fapt general, susceptibil de a fi acceptat de
cgtre demograf ca si de sociolog, de istoric,
precum si de arheolog. Acest fapt este sinoi-
chismul, termen pentru care reclamdm indul-
gence de care beneficiazd alto imprumuturi fa-
cute de la Greci de chtre limba politica cu-
rentd. Un exemplu: autarhia.
Sinoichismul (ctuvoixEot) desenmeazd faptul
sau vointa de a locui impreund. El poate deci
insemna totodata simple aglomeratie de indi-
vizi si de familii in acelas loc, ca si viata mo-
rals a unui orris. El modeleazg unitatea. Ter-
menul comporta variatiuni, autorizand distinctia
unui sinoichism simplu si al unuia complex" 20).
Gaston Richard numeste sinoichism simplu
integrarea mai multor comune in unitatea unui
corp municipal". Fiecare dintre satele din care
s'a format orasul devin cartiere, pastrandu-si
fizionomia si traditiile. Iar sinoichismul com-
plex este caracterizat prin cooperarea durabila
a funcciunilor sociale, localizate in cartiere,
transformandu-si viata proptie in organe ale
in Bibliotheque de
La ville. L'ag_
unei vieti comune. Parti le orasului au fiecare
o fizionomie proprie, dar stint cu totul subor-
donate unitatii orasului.
La aceasta diviziune a sinoichismului trebue
adaugate alte douii operatiuni, a caror valoare
inductive nu poate fi trecuta cu vederea.
Prima este clasificarea formelor vietii ur-
bane de la cele mai simple si primitive la celc
mai moderne. A doua este aplicarea legii de
abreviere (de concentrare) a formelor simple,
care tree la forme mai complexe" 21).
Este necesar sal distingem cel putin patru
tipuri ale vietii urbane, care corespund modu-
rilor cliferite de formatie si unor funetiuni di-
ferite, fie si in viata unui stat mai putin des-
voltat. Aceste sunt: fortareata; sanctuarul; por-
tul; centrul industrial.
Fortareata (acropole, oppidum, burg) este,
poate, tipul eel mai primitiv al vietii urbane.
Sanctuarul e aproape tot atat de vochiu. El
poate fi loc de inchinare, do pelerinaj sau cen-
tru episcopal. In antichitate, acropole nepre-
zenta primul tip, iar eleusis" pe eel de al
doilca. Portul apare odata cu navigatia. Centrul
industrial e un tip mai modern, si adeseori
nu este deck o transformare a targului. In
realilate, avem o neunire, prin sinoichism, a
tipurilor de mai sus.
Accasta inductie se completeaza prin legea
abreviatiei, lege comuna biologiei, psihologiei si
sociologiei. Ea explica trecerea formelor simple
la forme complexe. In orasele Europei de Nord,
ca si in America, evolutia a fost comprimata si
trecerile s'au facut aproape in mod insesisabil.
Exemplul hansei teutonioe ne arata o trecere
repede de la viata rurala la cea urbane. La
fel in America, orasele de coastal se ridica di-
rect din viata rural:a, mai repede deck cele
europene si mai ales mediteraniene. Cele de
pe coasta Pacificului si de pe malul marilor
lacuri (Detroit, Cleveland, Seattle, San Fran-
cisco, Los Angeles) cresc mai nepede deck cele
care dateaza din perioada colonials (Boston,
New-York). Orasele Frantei prezinta un caz
privilegiat, fiind la marginea imperiului roman.
Pentru a ilustra cele cloud feluri de sinoi-
21) G Richard, op. cit., pag. 68.
22) G Richard, op. cit., pag. 67 9i 67-73,
www.dacoromanica.ro
chism at em exemplul Parisului si al orasului
Perigueux, in centrul Iaii Dordogne. Orasul arc
o pane antica cetatea" si o parte medic N ala
numita le bourg" sau eche". In afara
de acestea, s'a desvoltat orasul modern. Cele
douii parti vechi sunt considerate azi ca niste
cartiere desmostenite. In evul mediu ele erau
autonome, totusi, in prezent, formeaza o uni-
tate. Este un caz de sinoichism simplu.
t
Parisul un caz de sinoichism complex. Is-
toria orasului se desfilsoara in patru faze: Lue-
tecia mentionat de Cezar (I ; orasul me-
dieval (II); eel modern care are doua peri-
oade: pana la 1857 (III si dela 1857 , cand
s'au alipit la vechiul oral inea zece orasele su-
burbane, care azi nu mai pot fi deosebite IV .
Toata istoria Parisului este o continua subsu-
mare a diferitelor regiuni urbane, care lupin
sa-si pastrcze autonomia. Universitatea sc lupin
Cu reunirea comerciantilor; Oita in cele din
urma comertul se completa prin Lima uni-
versitatii, iar aceasta avea nevoie de bogatasi
comercianti, industriasi si de burghczie regain.
Ratiunea sinoichismului este mai intai de
toate pacificarea raporturilor intre grupurilc
umane vecine. Dar autoritatea municipala are
nevoie de concursul grupurilor, iar acestca ccr
institutii, fara de care pacificarea n'ar putea
fi durabila. Aceste institutii n'ar prinde ra-
dacini daca orasul n'ar deveni o cite" cetate
in sens civil), data n'ar dobandi si conserva
constiinta personalitatii sale colective, distin-
gandu-se astfel de o massa populara confuza,
mereu in crestere si adeseori reinnoita prin
imigratie" 22).
Una d intre problemele sociologici urbane,
dupit Gaston Richard, este aceea de a scoatc
in evidenta raportul dublu al institutiilor mu-
nicipale; pe de o pane institutiile domestics,
fratiile multiforme carom satul be datoreaza
forma sa permanenta si pe de aka parte ra-
portul for cu institutiile politico. Chiar data
un oras continua viata unui sat, el poate sa
Sc formeze dupe modelul altor orase primitive.
La popoarele Indici si In cele slave se poate
vcdca legatura intre institutiile municipalc de-
251
mentare si institutiile domestice. In ceea ce
priNeste transformarea institutiilor municipale
in institutii politice, ea poate fi observatit si
studiata cu multe sanse in Elvetia. Deasemenea,
Camera Comunelor, ca nume si origine, se ex-
plica prin acest raport 23).
Gaston Richard aduce completari insemnate
in problema genezei oraselor. El desprinde ele-
mentul de coeziune sociala, aseztuldu-1 ea art
principiu dinamic, care formeaza centrele ur-
bane. Este vointa de a trai impreuna". Cri-
teriul lui Gaston Richard, atat de larg cuprin-
zator, tl putem aplica si la formarea satelor,
ca o reunire de gospodarii Cot x(m), de locuin-
te. Sociologul francez vede inchegarea unita-
tilor sociale urbane pe baza unei forte interne
a tor, forta de nature sufleteasert si morala.
Evident ca si acest principiu nu poate sa
ne explice toate cazurile de geneza urbana,
caci unitatile sociale nu sunt numai cresteri
din interior, ci si efecte ale unor ciocniri si
lupte cu alte unitati sau cu medii de alt or-
din decat cel social (biologic, geografic, etc.).
0 unitate se desprinde si se formeaza ca atare
fata de o realitate care este altceva decat ea.
Important este ca la geneza orasului, totusi,
trebuie sa tinem seama de factorul intern, care
imprima ritmul desvoltarii. Numai astfel des-
voltarea orasului are un sens si se conduce, in
existenta sa, de o idee, fapt pe care a stint
sa-1 releve profesorul Gaston Richard.
6.
D-1 prof. W. flellpach 24) se intreaba cum
s'au nascut orasele. Citand un autor mai vechiu
(G. v. Below, Das altere deutsche Stiidte-
wesen and Biirgertum" , remarca faptul ca o-
racle germane au aparut dintr'odata. Aparitia
este instantanee, surprinzatoare si generals. In
secolul XI, Germanii se pomenesc cu orase.
Chiar daca acestea au o preistorie, etc s'au ri-
dicat si s'au impus atenliei generale in mod
neasteptat. Termenul german de Burger aratii
23) Gaston Richard, op. cit , pag. 72-73.
24) W. Hellpach, Stadtvolk Ober die Dreifalt seines Ursprungs and seiner Erforschung, in
Bevolkerungsbiologie der Grossstadt, herausgegeben von Egon Freiherr von Echstedt, Ford, Enke-Verlag
Stuttgart, 1941.
252
www.dacoromanica.ro
ca locuitorii continua pe cei care au locuit in
cuprinsul unui Burg. Cum se explica acest fe-
nomen al aparitiei neasteptate?
In ultimele secole asistam la o nastere voita
a oraselor: Washington, Canberra, Karlsruhe.
Dar daca am cerceta bine, am vedea ca si
aci intervin factori care tree de vointa initiala.
Washington urma sa fie un centru politic cu
o resedinta linistita. A devenit cu totul altceva.
Dar si oraselor antice li se atribue q geneza
datorita vointei unei persoane (CartaginaDido;
RomaRomulus §i Remus, etc.). Se poate con-
stata si vedea cu ochii nostri cum uncle sate
devin orar mai ales in regiune industrials.
Totusi, originea oraelor e invaluitil in in-
tuneric.
In Germania, orasele apar intre anii 900 §i
1250, deci, in cursul evului mediu de mijloc.
Este o epoca in continuarea unei alte epoci
oi atunci: prima constatare oe se poate face
referitor la nasterea acestor orar, formulate
negativ, este ca aparitia oraselor nu corespun-
de unei epoci de inceput. Deci nu este un fe-
nomen primar. Nasterea oraselor presupune o
treaptil culturala anumita. Ea e un fenomert de
culture, spre deosebire de unul de nature"
(natural). Dace distingem un inceput, un mij-
loc si o epoch tarzie in civilizatie, in economic,
in culture, etc., atunci aparitia oraselor tre-
bue situate in epoca de mijloc. In epoca de
inceput nu apar deck nuclee; iar epoca tarzie
se caracterizeaza printr'o urbanizare excesiva.
Lucrurile sunt adevarate cel pulin pentru Eu-
ropa occidentala. Aceste ipoteze ar trebui ye-
rificate, daca se aplica tuturor popoarelor si
oricaror forme de culture.
Se poate constata ca in anumite cantoane
ale Alpilor satele sunt cladite in mod urban,
pe de aks parte, civilizatia romans tarzie este
o civilizatie exclusiv ora§eneascti. Aceasta ur-
banizare se extinde in intreaga Mediterana,"caci
mediteranianul incline sa traiasca in foro", in
tiorn".0mul mediteranian are o puternica
,,ct
trebuinta de a trai in apropierea altor oameni,
de a vorbi, de a gesticula. Un autor, care a
cercetat nouile colonii agricole italiene cu ca-
sele coloni§tilor departate una de alta, a putut
observe o oarecare nemultumire pe fata oa-
menilor, intrucat acevtia ar fi vrut sa aibrt ca-
sele Ia un loc 25).
Dace aceasta tendinta spre urbanitate este
atilt de organics in Mediterana, cum se explica
faptul ea in ultimele secole popoarele germa-
nice au ajuns la un maximum de urbanizare?
Cu at sunt mai nordice popoarele germane,
cu atilt §i arzarile for sunt mai impra§tiate,
ha §i satele sunt resfirate in cur(i aparte.
De aci trebue sa tragem concluzia ca trairea
la oral nu este ceva specific unor rase, ci ca
aceasta depinde de tehnica §i de gradul do
culture al unui popor 26). Ea depinde in gene-
ral de starea spirituals specified a epocei de
allured. Aceste stari spirituale specifice se pot
forma in mai multe feluri.
1. In cuprinsul unui popor sau al unui cerc
(complex) de popoare apar diferite tipuri de
oameni ca rasa, irnpunandu-se succesiv printr'o
vitalitate mai mare.
2. Anumite stari de spirit obiective (valoare,
ordine, crealie) nasc, de Ia ele, not stari de
spirit, dupa o norma specified.
3. Se. poate intampla ca acele stari noui de
spirit sa ceara un nou tip de orry, sa-1 cearrt
§i sa-1 impuna, inchizand astfel posibilitatea ea:
4. Sa se nasca o stare de spirit in confor-
mitate cu norma specified a poporului sau a
grupului de popoare: ..Omul nou" incheie ast-
fel §i ciclul de desvoltare §i da na§tere unei alte
norme specifice de propagare a nouilor stari
de spirit.
Revenind la chestiune, rezulta ca in desvol-
tarea oraplor in Europa nordica.qi cea medi-
teraniana, au intervenit motive cu totul dife-
rite. Dace rasa mediteraniana are predispozitia
de a tiii intre ziduri §i in spirit urban (Ste- nate de un spirit nou, minoritar
nozese), desvoltarea acestei stari de fapt tre-
buia sd dual la supraurbanizare in epoca de
azi. Iar cum, de alta parte, rasa nordice are
tendinta de a tali in arzari resfirate (Euro-
25) J. Crober, Die medizinischen, hygienisch-technischen and sozialen Hilfsmittel der italienischen
Ackerbausiedlungen usw., (1941), apud Hellpach, op. cit. Bev6lkerungsbiologie der Grossstadt, p. 85.
26) Hellpach, op. cit., pag. 85.
www.dacoromanica.ro
zese), faptul ca totu§i a ajuns la o mare ur-
banizare, nu s'ar explica cleat prin aparicia
nou tip de om, insetat de viata urbane, adau-
gandu-se §i consideraliunea ca norma arzarilor
omenqti este de a. trece spre massarea locuin-
telor §i apoi la orarnizarea popoarelor.
Tocmai paradoxul urbanizarii popoarelor nor-
dice explica si excesul, caci popoarele medi-
teraniene au din capul locului un anumit grad
de familiarizare cu vista urbane. Iar urbani-
zarea excesiva a epocei tarzii romane, se ex-
plied prin faza avansatii de culture §i civili-
zatie, care presupune orarnizare piina In li-
mita extrema. Posibilitalile tehnice §i preten-
tiile de confort stint mai marl, astazi, la nor-
dici deck la mediteranieni. Urbanizarea nor-
dicilor a aparut prin opozitie; caci omul nor -
dic s'a urbanizat combatand viata rurala, pe
and omul mediteranian aproape ca nu face
deosebirea intre at §i ora. In once caz, dife-
renta intre sat §i ores nu este o problerna"
in cuprinsul tarilor mediteraniene.
Si W. Hellpach, pe langa at:40a autori ger-
mani de azi, sustine ca orarnizarea excesivii d
Germaniei se datore§te unui spirit corupt" ger-
man, a unui fel de a fi care a tradat natura
adevaratii a poporului german popor de
agricultori prin excelenta (vezi si Hans F. R.
Gunther).
Rczumand, Hellpach fixeaza trei linii de ge-
nezii a orarlui:
1. Ca fel de arzare omeneascI, pe un spa-
tin restrans. Oraul spare ca o caracteristica a
anumitor rase, care au tendinta de a locui in
centre (in poloizi"), carora sa le imprime i-
mediat caracterul urban. Avem, astfel, o nal-
tere a oraului prin insuvirile specifice §i na-
turale" ale anumitor popoare si rase.
2. Printr'o compere" deviere a spe-
cificului unor popoare sau rase, care fiind ma-
cum a fost
si XIX ,
la Germani tendinta de urbanizare de pe urma
infloririi liberalismului economic in sec. XVIII
prin opozitie cu tendinta originaril
§i veche a poporului sau a rasei respective.
253
 3. In sfarsit, nasterea oraselor se explicit
prin fazes culturalli si de civilizatie mai ina-
intatil a unor popoare sau rase.
Fiecare din aceste trei forme de, aparitie a
orasului poate fi cercetata stiintific prin prisma
mai multor discipline. Dar Hellpach indica
pentru fiecare forma ate o discipline stiin-
Wick anume pe aceea care este mai potrivita.
1. De aszarile specifice (artgemessene Ste-
nozesen) se va ocupa mai ales stiinta popula-
tici, in special ramura ei care poate fi numita
oikografia. Cum se aseaza anumite popoare cu
locuintele lor, cum cliidesc, cum locuiesc, cum
traiesc in spatiu oameni din regiuni diferite?
In mod cert, asezarile unor dare, neamuri sau
popoare apar ca omogene din punt de vedere
oikografic. Antropologia ar trebui sa incerce
sä vada care este corespondenta intre asezarca
centrelor umane si tipurile rasiale. S'ar putea
sa nu fie o corespondenta, ci ar interveni fac-
torii cosmologici, care ar explica un anumit fel
de a cladi, de pilda. Totusi se constata ur-
matorul paradox: la pol, oamenii se raspAndesc,
traiesc in asezari resfirate, tar mai la Sud, deli
clima e ealda, ei se aduna Si traiesc in ase-
zari aglomerate.
2. Domeniul asezririlor omenesU, asa zise
corupte", anormali, (abartige Stentizesen), va
trebui sa-1 cerceteze mai ales antropologia. Va
fi necesarrt o stabilire a tipului rasial in cadrul
unei naliuni, eventual o cercetare in cuprinsul
unei familii de popoare de aceasi limbs (po-
poarele romance, slave, ugrofine, etc.), pentru
a se stabili categoriile de indivizi care au ten-
dinta de a pleca la oral si de a se stabili
acolo. Psihologia, psihotehnica si genealogia isi
vor avea partea lor. Stiinta medicala a consti-
tutiei corpului uman va putea stabili o ase-
menea compere" nu degenerare a spe-
cificului rasial sau national si va putea fixa
si tipurile regionale, in cadrul natiunii.
3. De aseziirile omenesti privite prin prisma
epocilor de cultures se va ocupa stiinta istoriei
culturii. Ea va trebui sa stabileasca data in-
teadevrtr, la o anumita treaptd de cultures si de
diferentiere socials, vor spare orase sau nu.
Ar fi de cercetat efectul asupra unor popoare,
27) Vezi W. Hellpach, op, cit., pag. 94.
254
www.dacoromanica.ro
atunci and acestea vin in contact cu o civil-
zatie tirlaana, de pilda, momentul and Ger-
manii au venit in contact cu civilizatia antics
romans.
0 incoronare a, acestor cereetati va aduce
sociologia, care va trebui sa fixeze si rolul in-
temeietorilor de orase In diversele epoci de
culturii.
Aceste ramuri ale stiintei vor putea circum-
scrie in termeni mai preeisi conditiunile ge-
netice ale orasului. Ele ne vor des primele mo-
mente si caracteristiei ale aseztirilor urbane in
raport cu locuitorii lor.
0 observatle a lui Hellpach, asupra careia
e bine sa ne oprim, atrage atentiunea asupra
relativitatii cercetarilor sociale bazate pe is-
tonic: Orice perspective istorica a desavanta-
jata de factorul evident al nesigurantei" (op.
cit. pag. 90). Istoria ne oferd un material mat
de bogat si atat de complex, trick asupra ace-
luias fenomen se pot --emite serii de ipoteze.
De aceea, cercetarile de azi despre originea
oraselor ar trebui sa fie ,mai ales cercetari de
teren, cercetand mai 'mai realitatea umand, a
acelor ce vor pleca la oral, careetand apoi
pe aueiasi oameni in momentul sosirii lor in
oras si dupe un timp dela stabilirea lor in
centrele urbane.
Masura in care influenteaza, in anul unci
natiuni, un anumit caracter rasial si psihie
tendinta de a pleca la oral, nu ne poate fi
relevata prin studii exclusiv istorice. Trebue
sa intervinii cercetarile asupra situatiei actu-
ale, cercetdri care pot elimina factorii neinsem-
nati si pot stabili pe cei esentiali. Ce este
de fapt poporul de ordsoni, ce inseamnii el si
ce poate deveni acesta e o intrebare vitals
pentru viitorul popoarelor...". Dar in toate
chestiunile vitale se poate actiona cu succes nu-
mai data se face ceeace e bazat pe realitate.
Vointa cea mai buns ramdrie oarba fora cunoas-
terea adevarului precum si acesta tsi pier-
de consistenta fares o Nrointil puternica" 27).
W. Hellpach emite asadar trei ipoteze a-
supra genezei oraselor, ajungand la concluzia
ca o cercetare stiintifica tsi are rostul mai ales
pe baza unei eunoasteri de teren. Astfel se vor
fixa caractcrele populatiei, tipurile rasiale Si
stadiul de civilizatie generator de centre ur-
bane.
7.
In America, sociologia urbana si-a croit 'un
drum bine marcat. Ea s'a d,esvoltat, cum am
aratat si intr'un capitol anterior, in directia
unei tehnici urbane 28). Sociologii americani in-
fra imediat in problemele zilei, privind mereu
ehestiunile din interiorul vietii urbane si adan-
cind aspectele de ordin practic. Locuinta, car-
tierele, sanatatea, apa, circalatia, etc. sunt 0-
biectele cercetariler. Orase le apar si crest ne-
contenit. Intereseaza rezolvirea practice a unor
chestiuni precise si limitate. Aceasta privire a
lucrurilor are marele avantaj ca poate da re-
zultate imediate si previzibile.
In Europa, sociologia in general si in mod
special cea urbana, are un caracter mai ab-
stract. Studiile de sociologic urbana poarta Mai
ales haina istoriei. Si pe tend Americanii pri-
vesc problemele in cadrul si din interiorul vie-
tii urbane, eamenii de stiinta europeni con-
templa orasul mai ales ca o unitate socials
deesebita de alte unitati si care se defineste
mai bine prin opozilie cu viata rurala. Ade-
seori, in Europa, istoria unui eras e chiar is-
toria unui stat. Individualitatile urbane cure-
pure sent evidente. Daces consideram orase ca
Roma, in care avem pentru fiecare faze is-
torica un alt eras, in cuprinsul acelerasi zi-
duri vem trebui sa ne referim si la alte
realitati decat cele strict legate de o tehnica
orilseneasea. De alifel, cum observe foarte just
Gaston Richard, orasul american continua eve-
lutia, urbana europeana, dar aceasta e o conti-
nuare abreviata Oita la o anumita faze, dupe
care metropolele arnericane si-au trasat drumul
for de libertate si inflorire.
Dar nu-numai deosebiri de asemenca naturii
aunt de relinut, in cuprinsul sociologiei urbane
internationale. Chiar in Europa, nu avem aceasi
desvoltare a oraselor. Europa occidentala cu-
nea.gte o alta ,evolutie, spre deosebire de Europa
rasariteana si sud-estica. Conditiunile de na9-
tere si de desvoltare an fest aci altele. Orasul
medieval, sub forma sa democratidi" romans
cave necunoscut in Europa rasariteana. Depot--
denta centrclor urbane de puterea monarhului
sau a principelui este directa si simlita. Nici
pe departe nu incape aci vreo posibilitate do
libertate a orasenilor, chiar data viata econo-
mica ajunge la momente de mare prosperitate.
Despotismul monarhilor, instabilitatea si nesi-
guranta vietii de stat nu permit desvoltarea u-
nor forme sociale echilibrate. Economia medic-
vala ramane aci inchistata in formele ei Ara-
vechi 9i nu poate gasi o iesire deck odata cu
spargerea tiparelor politice si econemice anacro-
nice, prin apunerea imperiului oteman si prin
deschiderea schimbului, in toate domeniile, cu
Apusul.
In alte eapitole ale acestei lucrari vom cauta
sit adancim si sa desprindem cat mai bine a-
semenea deosebiri, cu tot cortegiul for de con-
secinte. si semnificatii.
Voim sa indicam, in aceasta ordure de idei,
faptul eft o cereetare genetica a oraselor isi
are importanta tocmai pentru elucidarea acestor
evolulii deosebite si care nu pot fi neglijato,
caci urmele for persista in realitatea prezenta.
Afars de observaliunile de ordin general, ni
se mai impun 9i altele. Cum am vilzut, Rene
Meunier face o schema a formeler originare
ale ora4ului, privind apoi aceste forme din
punct de vedere morfologic si functional. Mc-
toda lui R. Meunier este o combinare intrc
metoda isteric-comparatir si metoda etnografica,
cum i se zicea pe vremuri; de cercetari so-
cielegice pe teren, ii zicem azi, cornpletand-o.

28) Ca exemple de sociologie urbana americana citam: Earl E. Muntz, Urban Sociology, The
Macmilian Company, New-York, 1938. Cartea are urmatoarele capitole: Evolutia oragelor moderns;
Agezarea; Sanatatea publica; Educatia in oragul modern; Recreatia urbana. De asemenea, amintim
lucrarea mai cuprinzatoare a autorilor N. P. Gut gi L. A. Halbert, Urban Sociology, Crowell, New-
York, 1933, cu capitolele: Comunitatile urbane; Definitii; Clasificari; Agezare; Desvoltare; Ecolo-
gie; Imigratie Tipuri sociale; Parologie; Orgsnizatia politica 9i economica; Urbanism; Perspective
de viitor.

255
www.dacoromanica.ro
Viata triburilor opera prilejul unor cercetari ar trebui intregit cu cercetari de ordin biologic,
fructuoase pentru a desprinde caracterul inci- national si cultural. Sugestiile date de W. Hel-
pient al precepitarilor" urbane. Metoda aceasta 1pach si de altii ar trebui sa ne preocupe in
poate fi folosita cu multe sanse la noi in Cara, masura in care asemenea ipoteze pot fi rod-
unde fenomene, de trecere dela arzarile rurale nice si verificabile.
In cele urbane trebue sa se producil sub ochil Convingerea noastra este ca viata sateascii
nostri, dar ele raman Inca neobservate ne- a Romaniei nu va putea progresa &cat in
studiate. Fixarea in forme rationale si siste- stransa legatura cu o, desvolt are urbana, pe cat
matice a unor asemenea momente de trecere posibil si aceasta organica."- si in functie de
dela rural la urban, bineinteles sub raportul realitatile nationale. Care este felul orasului po-
unor sehimbari profunde, este in mod cert o trivit nevoilor noastre, ce amploare convine sa
opera care merits sa' fie intreprinsa cu deose- i se dea? Va fi nevoie de noui centre urbane
bita atentie in noi in Romania. Ne-am putea in alte parch se studiaza ridicarea de orase
pune cam urmatoarele intrebari: care feluri de mici si mijlocii, adevarate centre de eolectare,
geneza urbana stmt mai frecvente la noi in de transformare si de expediere a produselor
tare? Cele prin contraetiunea mai multor sate, regiunii din jur , cum vor arata aceste cen-
prin combitarea factorului comercial cu un loc tre, etc. este o chestiune care nu o precizaM
administratjv ca pretura, judecatoria, sau cu un ad. In mice caz, terenul trebuie mai inttli cu-
centru militar; locurile de inehinare, unde so- noscut. Este necesar sa ne dam seams care e
sesc pelerinii, rascrucile de drumuri comerciale fenomenul natural", spontan, care se desfa-
sau pur §i simplu cresterea spontana a unor soara in cuprinsul Romaniei moderne sub ra-
centre rurale pans ajung la forme urbane? A- portul genezei urbane.
ceste cercetari ar lamuri multe aspecte ale Tata, cateva din observatiunile care se pot
Romaniei moderne; in oarecare masura, cer- face in jtual ipotezelor expuse mai sus. Rep-
cetarea prezentului ar putea arunca lumina si nem deocarndata deosebirca intre geneza si e-
asupra. trecutului. S'a adeverit ca drumurile volutia oraselor occidentale fate de cele ale
actuale aunt aceleasi ca si acum 1000 si chiar Europei orientale si necesitatea de a fixa for-
2000 de anii aeeleasi drumuri strategice, ace- mele genetice ale orasului romaneise, care apare
leasi vaduri ale marfluilor. in epoca noastra.
Apoi, acest studiu al nasterii orasului actual
LEON TOPA

256
www.dacoromanica.ro
 CRONICI

RAPORT PENTRU CHEMAREA D-LUI TRAIAN HERSENI LA

CATEDRA DE SOCIOLOGIE NATIONALA, VACANTA
LA FACULTATEA DE DREPT DIN CLUJ-SIBIU 1).

Pentru ocuparea catedrei de Sociologic Na-
tionale", vacanta la Facultatea de Drept dela
Universitatea din Cluj Regele Ferdinand I",
Sibiu, propunem conform legii, chemarea d-lui
Traian Herseni, din urmatoarele consideratii:
1. D-1 Traian Herseni, doctor in filosofie si
litere, cu studii speciale de sociologic, la Uni-
versitatea din Berlin, unde a fost ca bursier al
Statului, in urma recomandatiei Facultatii de
Filosofie §i Litere din Bucure§ti, timp de un an,
este conferentiar de Sociologic Rurala la Univer-
sitatea din Bucure§ti.
D-sa este §i membru corespondent al Tnsti-
tutului International de Sociologic.
D-1 Traian Herseni a desvoltat patru forme
de activitafi:
1. Activitatea didacticii.
D-1 Herseni a fost profesor suplinitor de fi-
losofie §i drept la Liceul Gheorghe Lazar" din
Bucure§ti; este profesor de Etica socials la
4coala superioara de asisterrta socials" din Bu-
cure§ti; a fost asistent pe langa catedra de
Sociologie, Etica §i Politica din Bucure§ti, in
care calitate a condus Seminarul de Sociologie
§1 de Sociologic Rurala. Timp de doi ani and
9 In conformitate cu dispozitiunile art 64 din legea de organizare a invatSmantului superior
Ministerul publicA in Monitorul Oficial, Luni 14 Decemvrie 1944, Nr, 293 (an. CX) pp. 10846-10849,
raportul Comisiunii de chemare prin numire ca titular la Catedra de Sociologic Nationalti deist Fa-
cultatea de Drept a Universitdcii din Cluj-Sibiu.
Nr. 257,805/942.
titularul catedrei avea insarcinari de Stat in
strainatate, d-1 Iferseni a fost suplinitorul Ca-
tedrei de Sociologic §i Etica, conducand §i Se-
minarul, tratand la curs §i seminar materii fun-
damentale, ca.: Introducerea in sociologic, Pro-
blemele generale ale sociologiei, Istoria doctri-
nelor sociologice, Sociologia satului romanesc,
Metodele sociologiei, Mono5rafia sociologiei (cu
aplicari pe teren cu studentii), Problemele ac-
tuale ale satului romanesc, Scrieri priviloare la
vieata socials romancitsca: sociologic, emogra-
fie si folklor.
D-1 Herseni a reu.it sa dea o excelenta pre-
gatire seminariala studentilor. Rezultatul ?a-
putut constata la examenele de slartiit de an
tend profesorul titular cerand neaparat pientru
admiterea la- examen §i lucrari seminariale, stu-
:lentil seminarului d-lui T. Herseni erau dintre
cei mai bine pregatiti.
Activitatea didactics a d-lui T. Herseni s'a
completat prin publicarea impreuna cu titularul
Catedrei de Sociologic din Bucure§ti, a unui ma-
nual pentru. clasa 8-a a invatamtmtului secun-
dar, cu titlul: Elemente de sociologic, cu apli-
cari la cunoa§terea Tariff §i a Neamului nos-
tru". Din felul cum este conceput qi redactat,
acest manual depante cadrul unui simplu ma-
,

is
www.dacoromanica.ro 257
 nual de §coalli fiind utilizat si de oricine do-
reste o prima in4iere in problems sociologiei.
2. D-1 Traian Herseni are o bogata activitate
desfasurata pe teren.
D-sa a participat in urmatalarele Campanii
monografice, fiecare din de durand una ,pans
la doua luni, intreprinse de Seminarul de So-
ciologie §i de Institutul de Cercetari Sociale -al
Romarliei din Bueure§ti. Astfel d-sa a luat parte-
la cercetarea sociologica de sate din aproape
toate regiunile tarii: la monografia sociologica
a satului Nerej (Vranoea- Putna), 1927; la mo-
nografia sociological a satului PunduI Moldovei
(Bucovina), 1928; a satului Dragu§ (jud. Fa-
gara§), 1929; a satului Cornova (Basarabia), in
1931. In 1934 a participat la campania mo-
nograficii intreprinse de Astra, sub conducerea
d-lui prof. I. Hatieganu, in satul Maguri (Man-
ta Apuseni), ca delegat al Institutului Social
Raman si a functionat ca membru in comitetul
de redactare §i conducator tehnic al luerarilor
din Maguri. Jr' 1935 §i 1936 a luat parte in
monografia sociologica a satului Sant (jud. Na-
skid). Apoi d-I Traian Herseni a intreprins cu
studentii Seminarului de Sociologic, o ancheta
sociologica privitoare la gruparile de copii, in
1934 §i 1935; a cercetat cetele de feciori, ca
organizatie originalit social& caraneasca in 70
de sate din Tara Oltului in 1938; a condos car-
cetarile in vederea unor monografii regionale
a Tali' Oltului in 1939 (cercetare Inca in curs);
a facut o ancheta asupra vietii studentilor cu
Seminarul de Sociologic din Bueurqd in 1939-
1940 §i o alts ancheta asupra vanzatorilor de
ziare; in 1940/41, cu acela§i seminar.
In sfarqit in anul 1941/42, d-1 Herseni a
primit, ca delegat al Institutului de tiinte So-
ciale al Romaniei, o insarcinare specials din
partea Guvernamantului din Transnistria, de
a studia satele transnistriene, cereetand mai a-
les regiunile cu populatie moldoveneaseit mai
compacts din Transnistria, si in special satele
Speia, din jud.. Tiraspol; Vasilcau din jud. Du-
basari si flandrabura din jud. Ananiev.
258
www.dacoromanica.ro
Din aceasta simpler enumerare se poate con-
stata experienta indelunga, continua §i sistema-
tied pe care d-1 Traian Herseni a dabandit-o
in neobosita sa activitate de eerc,etator pe te-
ren, si care-1 situiaza printre frunta4ii cereeta-
tori ai satelor romanesti de pretutindeni.
3. Activitate de istoric al doctrinelor socio-
logice §i pentru o sociologie sistematica.
In studiol sau de o larger informatie critics:
Sociologia contemporana" din Arhiva pentru
yStiinta 9i Reforma Socials (an. 1934), d-1 Her-
seni scrie aceste randuri ce caracterizeaza tern-
peramentul sau Grija noastral de ca-
petenie va fi sa expunem, cat' mai exact, de§i
succint, conceptiile generale; notam apoi in
treaclit variantele §i le stabilim bilantul aproape
complet al activitatii sociologice de pans acum,
cu indicatia precise a ca§tigurilor care vor tre-
bui pa.strate, §i a lipsurilor care vor trebui
implinite. Dela istorie vom pasi astfel la sis-
tematizare".
D-1 Herseni analizeaza astfel: a) Curentele
individualist (mecanicismul contractualismul,
psihologismul si relationismul); b) Curentele in-
tegraliste (naturalismul, istoricismul, sociologis-
mul §i universalismul) si c) Dincolo si dincoace
de individualism §i integralism (noologismul si
fenomenologismul).
D-1 Herseni prin aceste studii dovede§te o
stapanire complete a problemelor sociologice
contemporane, oferind o spatioastvontributie in
clasificarea acestor doctrine. D-sa a tratat a-
ceste prableme §i doctrine prin multe studii;
citam, buntioara: Tendinte noui in sociologia
contemporanii (Societatea de maim, 1933); So-
cialul ca obiect de preocupare §tiintificit in Uni-
versitatile germane (Arhiva pentru yStiinta O. Re-
forma Socialit, 1930); apoi nenumarate recenzii
asupra celor mai noui aparitii in campul so-
ciologiei, publicate in Arhiva §i Sociologic
Romaneasca".
Aceste straduinte de istoriograf al sociologiei
§i-au gasit incoronarea inteo lucrare netiparita
decat in parte Elernente de istoria sociologiei"
si in alta aprtrutri sub titlul: Sociologic roma-
neascit", Incercare istorica, 1938, care oferri o
orientare foarte documentatrt asupra preocupa-
rilor sociologice in Romiinia, nu numai la so-
ciologii propriu zisi, ci si la autorii de searm
ai Tarii, ca literati, oameni de stat, economisti,
filosofi, juristi, istorici.
Prin cercetarea critics a stadiului istoric in
care se aflii sociologia, trecem pe nesimtite,
afirmit d-1 Herseni, la problemele sistematice
ale ei, si anume, adaoga d-sa, la problem%
realitatii sociale, a constituirii sociologiei ea
stiinta autonoma si a studiilor directe de so-
ciologic".
hal programul de lucru al d-lui Traian
Herseni:
Intrtia sarcinii sistematica a sociologiei, pre-
eizeaza d-sa in teza sa de doctorat, apitrutti in
1935: Realitatea socials. Incercare de onto-
logie regionals ", este infittisarea realitatii so-
riale ca o regiune existentiala proprie cerce-
tarea omului, a culturii si a societatii in ce ele
au specific".
Dar mai departe, d-1 Herseni gaseste ca, o-
data sociologia constituita, se ritliert in chip fi-
resc problema cunotisterii in sens restrans.
Jar in acest domeniu d-sa socoteste si mij-
loacele de cereetare, de unde nevoia unci me-
todologii sociologice.
Acestor probleme le-a inchinat d-1 Traian
Herseni cele mai frumoase luerriri ale sale, care
inseamnii in acelasi limp si contributii origi-
nals In eunoasterea Natiunii Romtme.
4. Activitatea de sociologic nationals, izvo-
rita din activitatea desfitsuratti pe teren, asa
cum a fost expusa in punctul 2.
Toate lucrarile d-lui Herseni forme.azit parti
integrante dintr'un program de lucru personal.
D-sa cere ea: sa se aibil in vedere grindul
nostru intreg, realizat numai fragmentar in
Inc:I:rile de pans arum, dar cuprins ca bituatie
logica si ea niizuintii de infriptuire in acest
program".
De aceea d-1 Tr. Herseni ca o consecinta
www.dacoromanica.ro
logica a preocuparilor sale de constructie is-
toricri si sistematica a sociologiei, trage urma-
toarele concluzii necesare: abia dupit lamuri-
rea acestor probleme... integrate organic in pro-
blematica totala a sociologiei, ne putem socati
striptini pe stiinta si putem trece la cercetarea
propriu zisrt a realitatii sociale. De asta data
e vorha de studiul societatii asa cum se gaseste
ea in realitate, adieu de cercetarea stiintifica si
directs a unitalilor concrete de vieata socials ".
In acest scop a participat d-1 Herseni In
acele campanii monografice din satele romi-
nesti, despre care am vorbit intr'un capitol
special (cap. 2), aviind in vedere insemnritatea
tor.
Materialul cules si redactat de d-1 Herseni
in aceste campanii n'a putut fi insa publicat in
intregime, din lipsa de fonduri. Totusi d-1
Herseni a dat la iveala, din materialul redactat,
urmlitoarele contributii de valoare stiintifica o-
riginal:1 si de o deosebitii importania, mai a-
les di se refers la cunoasterea natiunii roman:
1. Categoriile sociale cornovene (Arhiva, 1932)
cu d'iseutia mai ales a trei probleme, descope-
rite in satul Corno %a din jud. Orhei-Basarabia),
in timpul cereetarilor monografice: constiinta
de categoric sociala deosebirea dintre mazili si
tarani), distantele socialc si mecanismul de
opinie publica.
2. In Indi id §i societate in satul Fundul-
Moldmei"-BucoNina (Arhiva, 1933), se studiaza
individul in i eao de familie si vieata de Stat;
conformism si inovatie (analiza obiceiului, indi-
vidualizare si socializare, analiza vielii religi-
oase) si concluzii pentru teoria socialului.
3. Observatii sociologice privitoare la copiii
din Dragu§, jud. Fagruas, publicata in Arhiva"
nr. 1-4, 1933, in care se analizeaza pe larg
gruparile si jocurile de copii si se complete:ma
teoriile biotopice si psihologice existente, ca o
teoric proprie, sociologica. Studiul acesta a fost
analizat si de d-1 Warnotte in Revue de l'In-
stitut de.Sociologie" din Bruxelles, nr. 2, 1934,
p. 425-427.
259
 4. Stana din Muntii Fagaraplui (Boabe de
grau, 1934), studii in care -se prezinta aseza-
rea geografica, oile si intretinerea lor, ciobanii
si ciobanit, manzarile si economia lor, celelalte
animale din jurul stanii, sterpele si sterparii,
viatta spirituals a ciobanilor si relatiile lor so-
ciale. Concluzia studiului este caracteristica pen-
tru programul de lucru al d-lui Herseni: asa
dar, a scris d-sa, o sociologic romaneasch ar
trebui sa desluseasca, in primul rand cele doua
chipuri de viearta socials etnica, stana si satul,
stabilind atat insusirile lor curate, cat si eel()
amestecate".
Studiul d-lui Herseni asupra stanii este pri-
ma cercetare sociologica in aceasta materie.
5. Probleme de sociologic pastorale (in Stu-
dii si Cercetrtrif Biblioteca de Sociologic, Etica
si Politica a Institutului de tiinte Sociale al
Romaniei, in Bucuresti, 1941), prezinta vederi
noui asupra problemei sociologice a pastoritului,
in cleosebire de asa zisele cercetari folklorice
on etnogralice", pe baza unor cercetari perso-
nale, originale, pe teren, asupra Stanii Dragu-
scnilor, Slane le Nerejene (trei) si a Stanelor
bueoN iriene (cinci). Aceste studii pot Ii consi-
derate modele de cercetari comparative si clue
la o importanta incheiere asupra organizatiei
pastorale la Romani (grupa problemelor si ipo-
tezelor de lucru in legatura cu pastoritul, asu-
pra unei schite a unei sociologii pastorale si,
in sfarsit foarte judicioase ganduri pentru o
sociologic a poporului roman).
Lucrarea d-lui Herseni asupra Sociologic
pastorala" este, cred, cea mai remarcabila con-
tributie ce a aparut pans acum la not in a-
eeasta materie, iar in ce priveste metoda intre-
buintata ar putea figura cu onoare printre cele
mai bunt cercetari pe care in numurii sociologia
strains.
6. La congresul international de sociologic cc
a avut loc in August 1935 la Bruxelles, d-1
Herseni comunicand o parte din rezultatele in
care a ajuns prin studiul stanei romanesti, sub
titlul L'organisation pastorale en Roumanie".
260
www.dacoromanica.ro
Comunicarea d-sale a determinat biroul In-
stitutului International de Sociologic sti-1 pro-
clame membru asociat al lui.
D-1 Herseni a mai, publicat remarcabile con-
tributii asupra unitatilor sociale romanesti.
7. Clubul Husarilor (,Arhiva", 1935), unde
se cerceteaza o interesanta organizare socials
sateasca, un club" de tarani din Dragus.
8. Ceata feciorilor din Dragus (Arhiva",
1936), cu foarte interesante amanunte: alegerea
vatafilor, atributiile lor, organizarea si funetio-
narea cetei, gazda de feciori, colinda si zau-
ritul, sarbatorile, hord, initierea fetelor in joc,
obiceiuri de anal nou, de boboteaza si spar-
gerea cetei. Studiul se tncheie cw observatii
asupra importantei sociologice a organizarilor
de flacai.
9. Cateva date privitoare la o carciuma ta-
raneasca (Arhiva", 1937), cuprinde ,analize so-
ciale a carciumei lui N. Jurcovan din Dragus.
Cercetarile d-lui Traian Herseni sent facute
metodic. In volumul Indrumitri pentru mo-
nografiile sociologice, redactate sub directia sti-
inlaica a titularului catedrei de sociologic din
Bucuresti si sub conducerea tehnica a d-lui Her-
seni (Bucuresti, 1940), d-sa publics, urmatoarele
planuri de lucru: 1. Problemele sociologiei geo-
grafice; 2. Plan general pentru cerce-
tarea cadrului cosmic (in colaborare cu. H. H.
Stahl); 3. Plan pentru cercetarea obiceiurilor
alimentare larfine§ti (in colaborare cu 'Witold
Truszkowschi); 4. Problemele sociologiei psiho-
hologice; 5. Plan pentru convorbirile sociologice
in sat; 6. Problemele sociologiei istorice; 7.
Problemele sociologiei morale §i juridice; 8.
Plan pentru cercetarea moralitatii; 9. Plan ge-
neral pentru cercetarea manifestarilor adminis-
trative (in colaborare cu Gh. Lupchian); 10.
Plan general pentru, cercetarea unitatilor, rela-
tillor §i proceselor sociale; 11. Plan pentru cer-
cetarea gospodariei tarane§ti (in colaborare cu
H. H. Stahl si M. Vulcanescu); 12. Plan pentru
cereetarea cetelor de copii; 13. Plan pentru
cercetarea cetelor de feciori §i 14. Plan pentru
atlasul sociologic al Romaniei (in colaborare cu
I. Ionica); 15. Indreptar pentru sociografiile
scolare, 1940.
Toate aceste planuri si probleme si-au gasit
o sistematizare in Cursul d-lui Herseni de So-
ciologie rurala, tinut in anul scolar 1939/40,
litografiat si in lucrarea sa aparuta in Revista
de Filosofie, anul I, 2, 1941 (aparuta si in
,?Note si comunicari" nr. 1 at Bibliotecii de So-
ciologie, Etica si Politica, Bucuresti, 1931), sub
titlul de Sociologie rurala".
Prin pregkirea sa temeinica si afirmata in
valoroasele lucrari amintite, d-1 Traian Herseni
se, impune ca personalitatea cea mai indicates
a ocupa catedra vacanta la Facultatea de Drept
din Sibiu de Sociologie Nationale. Caci, ce poate
fi mai national deck cercetarea si cunoasterea
satului romanesc si mai ales in Transilvania,
unde Ltd de instrainarea oraselor, satele au
ramas in marginea vietii si rezerva de innoire
a Natiunii romane.
Suntem convinsi ca un contact direct, stiin-
-tific si metodic sociologic cu realitatea roma-
neasca, va fi de mare folos studentilor dela
Facultatea de Drept, care, in cariera for de
magistrati, avocati, oameni politici si adminis-
tratori, vor fi obligati sa tina seams de ea
pentru a-si putea implini cu rodnicie misiunea
for socials.
Dace disciplinele juridice, ca stiinte, aunt din
ce in ce mai mult considerate ca stiinte sociale,
ce se refers la organizarea si dirijarea juridica
a unor realitati sociale precise, apar cu atat
mai mult stiintele juridice romttnesti, si mai
ales in Transilvania, in imprejurarire actuale,
au nevoie de aceste referinie.
In special pentru o 'mina administratie, in
acceptia ei de astazi de administratie creatoare.
cunoasterea sociologica a realitatilor romanesti
este indispensabila. Caci accasta noua conceptie
a administratici nu inseamna un simplu control
al aplicarii, respectarii on nu a legilor, ci ea
A
nseamna ceva mai mult: initiative, coordonare,
organizare si transformare a vietii sociale ro-
manesti, in sensul unei propasiri efective si a
unei inalcari si inobilari ale ci.
D-1 Traian Herseni intelege a pine sociolo-
gia in serviciul, acestei administratii superioare,
asa cunt reiese din ultimul salt studiu, intitulat:
Sociologic si Administratie" si publicat in Bu-
letinul Oficiului de Studii si Documentare si
Statistics at Ministerului Afacerilor Interne, nr.
3, Aprilie 1942.
Referat incheiat si semnat in Sibiu la 16
Octombrie 1942.
D. GUSTI

RAPORT ASUPRA ACTIVITATII $TI1NTIFICE, DIDACTICE SI

ORGANIZATOARE A D-LUI H. H. STAHL )),

Raport asupra activitatii stiintifice, didactice ferinta de sociologic rurala, vacanta dela Fa-
gi organizatoare a d-lui H. H. Stahl, conform cultatea, de Filosofie si Litere din Bucuresti.
art. 6 al legii invatamantului superior, pentru
chemarea large si numirea sa ca titular la con- D-1 H. II. Stahl are o activitate continua
1) In coaformitate cu dispozitiunile art. 64 din legea relatives la organizarea invfit5mantului su-
perior, Ministerul Cultures Nationale, publica in Monitorul Oficial Nr. 141 din 21 Iunie 1943, pp.
5366.5370, raportul Comisiei de chemare prin numire ca titular la Conferinta de Sociologia rurala
dela Facultatea de Litere Filosofie din Bucuresti,
Nr. 116.046/943. 4

261
www.dacoromanica.ro
de 17 ani in domeniul disciplinci stiintifice, cc
formeaza obiectul conferintei de sociologic ru-
rala.
D-sa a desfasurat aceasta activitate nu pen-
tru a urmari vreo rasplata on recunclastere, ci
din pasiune curata pentru cercetare si din iu-
bire sinccra si adanca pentru satul romanese,
pe care Inca din anul 1926 Il studiaza la fats
locului, cu o raNna din ce in ce niai mare,
pana astazi.
Vocationismul d-sale stiintific ilustrat
b 'a
si prin faptul ca din anul 1929, d -sa este
asistent onorific la catedra de sociologic din
Bucurelti, cu aprobarea unanima a Consiliului
de Facultate, pentruca nu era vacant locul do
asistent bugetar si deabia dupa demisia d-lui
Mircea Vulcanescu din 1942, a putut sa ocupe
postul bugetar de asistent, deci abia dupa, 13
ani de activitate continua, constiincioasil si e-
minenta, depusa benevol pentru facultate, cre-
ind si conducand primul seminar de sociologic
monografica, nu numai la noi, ci si in strai-
natate.
D-1 H. H. Stahl, avand studii istorice, a cercetarea sociologicii, prin metoda monografica
fost elevul profesorului N. Iorga si studii
juridice, a fost premiat al Baroului de II-
fov, a pus aceste pretioase cunostinte, ala-
tali de pregatirea filosofiert si sociologica,
ca licentiat si doctor al Facultatii noastre,
in serviciul acelor cercetari de sociologic ru-
rala pc teren, organizatc de Seminarul de so-
ciologic dirt Bueuresti, care au avut un rasunet
deosebit si in cercurile specialisitilor din stria-
natate si In care au participat de multe on
pentru specializare, tineri doctori, on cu stu-
diilc terminate, trimisi expres de ea.
Comunicarile d-lui H. H. Stahl, la congre-
sele internationals de sociologic, i-au atras o-
noarea de a fi proclamat membru corespondent
al Institutului International de Sociologic.
D-1 H. H. Stahl functioneaza ca profesor de
sociologic din 1930, la Scoala Superioara de
Asistenta Socials, si este director la Institutul
Central de Statistica, organizand importantul
262
www.dacoromanica.ro
sets iciu exterior al Institutului §i statistica ad-
ministrativa, o functie care da o posibilitate
privilegiata de a veni in contact permanent cu
vieata satelor gi-i oferadeci posibilitatea crearii
materialului stiintific de bazii necesar cunoas-
terii sociologice a satelor.
D-I H. H. Stahl a desfasurat o activitato
bogata si in calitatea de organizator, conduca-
tor si conferentiar de sociologic sateasca la
koala de echipe studentesti si de conducator
de Camine, la scoli de eensori statistici, do
ofieianti statistici, la scoli thranesti, la cursurile
pentru educarea tineretului, de specialitate a
invatatorilor si de perfectionare a personalului
administrativ.
In sfarsit 4-1 H. H. Stahl a fost insareinat
pentru a preda metoda anchetelor sociale in
clasa de pe vremuri a Marelui Voevod Mihai.
Aceasta activitate didactics, organizatoare si
de indrumare a d-lui H. H. Stahl, a avut de
substrat si. imbold o activitate stiintifica, ce a
cuprins patru domenii, ce ar parea deosebite,
dar care in realitate formeaza unul §i aeelasi:
a satelor romanesti. Aoeste patru domenii aunt:
participarc la carnpaniile monografice, creeare
si conducere a seminarului de monografie so-
ciologica, cursul de sociologic rurala si publi-
catiile.
Plecand dela principiul ca realitatea satelor
trebue cunoscuta direct, din insasi aceasta rea-
litate si nu din eartile despre aceasta realitate,
d. H. H. Stahl din 1926, pana la 1942, a venit
an de an, cu exc,eptia anului 1940, in contact
direct cu view satelor. D-sa a participat in
acest fel ca participant conducator, la 18 cam-
panii monografice in toate regiunile Tara ro-
mtmesti.
lath lista acestor campanii.
1) 1926, participant la campania din co-
muna flurt (Braila), organizata de Seminarul
de sociologic.
2) 1927, participant la campania din satul
Nerej (Vrancea).
 3) 1928, participant la campania din satul
Fundul Moldovei (Campulung-Bucovina).
4) 1929, participant la campania I-a, din
satul Dragus-Fagaras.
5) 1930, participant la campania din satul
Runcu-Gorj.
6) 1931, conducator at campaniei de recen-
samant si monografie a cartierului Tei, Bucu-
resti.
Participant la campania din Cornoa-Orhei.
7) 1932, conducator al celei de a doua cam-
panii din satul Dragus-Fagaras.
8) 1933, conductttor al campanici de prelu-
crare a satului DrAgus-Fagaras.
9) Conducator al celor 3 echipe studentesti,
de pe Valea Doamnei (Muscel) si organizator
al monografiei satului Poenarei (Mused).
10) 1935, conducator adjunct al campaniei
monografice din satul ant-Ntisaud.
11) 1936, colaborator la organizarea Muzeu-
lui satului romanesc.
12) 1937, conducator al campanici a 2-a
si realizator al filmului documentar Sant".
13) 1937, realizator al pavilionului roma-
nese la Expozitia L'habitatian rurale", Paris.
14) 1937, realizator al filmului documentar
Fundul Moldovei".
15) 1938, conducator al celei de a 2-a cam-
panii din satul Nerej-Vrancea.
16) 1939, conducator al monografici satului
Diosti.
17) 1941, conducator al campanici de re-
censiimant din jud. Storojinet-Bucovina si ju-
delele Orhei, Lapusna-Basarabia.
18)1942, conducator al campaniei de re-
censumant din Transnistria si al monografici
satului Ma laesti.
A doua laturii a activitatii stiintifiee a d-lui
H. H. Stahl, consta in organizarea Seminarului
de monografie sociologica.
Inca din anul 1929 si continuand pang azi,
d-1 H. H. Stahl a organizat si condus col din-
fain seminar de monografie sociologica. Menirca
lui era in primul rand de a pregati pe stu-
www.dacoromanica.ro
dentii care urmau a participa In campaniile
de cercetari do poste Nara.
In al doilea rand de a prilejui tuturor celor-
lalyi studenti luarea unui contact direct cu rca-
litatea socials, prin executurea unor cercetari
de teren in satele si orasele tarii.
Toil studentii in sociologic au fort deci o-
bligati a confrunia in atatura for leoretica, cu
faplele vietii sociale.
Mu Ite din lucrarile astfcl executate sub stc-
prai cgherea conducatorului seminarultd, au si
o valoare documcntara de site statatoare, care
dcpaseste interesul for pur pedagogic.
Astfcl au lost luerate:
51 de monografii sumare.
31 de studii a cadrului cosmic a diNerse uni-
tati sociale.
8 studii de cadru biologic.
24 de studii de manifestari spirituals.
28 de studii de manifestari economice.
4 studii de manifestari juridice.
14 studii de unitati sociale.
9 studii de cete razasesti.
120 anchete asupra problemci mortii si in-
mormantarii.
56 monografii de scoli.
54 monografii de parohii si biserici.
Sc adauga un numar de:
17 studii care au Post publicatte in Revisit!
Sociologic Romaneasca.
Vezi: H. H. Stahl: Un Seminar de Mono-
grafie Sociologica. Soc. Rom., anul IV, nr.
1-14
Al treilea aspect al acti's itatii stiintifice a
d-lui H. II. Stahl, este cursul de Sociologic
rurala, extras in anul 1942 1943, in urma re-
comandarii in unanimitate a Consiliului de fa-
cultate si aprobatu de Ministerul Economiei Na-
tionale, care dupa programul alaturat (vezi a-
nexa), dat o dovada darn de maturitaica stiin-
1ifica a felului cum sunt intele .,e ¢i tratute a-
tilt de grelele si Inca incomplet studiate pro-
bleme ale unei Soeiologii rurale romanesti, pc
baztt unor cercetari personale. care culmincaza
263
 iu fixarea color 4 Lipari de sate: structural tului de apartinere la math; patrimonial sit-
pastoral - forestier, structural pastoral - agrar, tesc, exploatare economics si forma juridied de
structural predominant - agrar si intermediar stapanire; regulele devalmasiei familiale);
mixt, cu categoriile sociale satesti: razesi si c) Satele match si satele roi;
mosneni, clacasii si boierii. d) Organizarea quasi statala a Vrancei (or-
Idei le principale din acest curs se grisesc cu- ganele administrative ale Vrancei, arun,carea
prinse in publicatiile stiintifice ale d-lui H. II. muntilor pe banii birului;
Stahl, in numar de 33, in afara de numernase e) Lupte sociale din Vrancea (problema stra-
recenzii si cronici, aparute In revistele: Con- inilor, aparitia boerului, aparitia chiqburilor);
vorbiri Literarc, Ceopolitica, Scoala si Viata Il- 1) Nasterea satului de azi al Nerejului;
fovului, Criterion, Cuvantul Dobrogii Noi si mai g) Procesul de disolutie al organizatiilor so-
ales in arhiva pentru Stiinta si Reforma So- ciale vrancene (evolutia economics a Vrancei;
ciala si Sociologie RomAneasek si care formea- patrunderea capitalismului in Vrancea; nasterea
zrt a patra laturrt a activitatii sale stiintifice. statului modern).
I. Etude sociologique sur les communautes Pe temeiul materialului vrancean, se incearea
des raizesi" de la Vrancea, (Bucuresti, 1939, asa dar si elaborarea unei teorii a genezii si
pag. 190). morfologiei satului rominese de tip rfizasesc.
Reluttnd si completAnd doua studii mai vechi, Concluziile teoretice principale, sent urmil-
publicate in Arhiva pentru stiinta si reforma toarele:
socials din anii 1929 si 1930, lucrarea este re- a)Fenomenul satesc al rgzAsiei nu se poate
zultatul unor cercetilri de teren, pe calea mo- explica prin teza curenth a dese,endentei bio-
nografiei sociologice. logice dintr'un erou eponim;
Se atacii problema razasiei", care este con- b) Forma devalmasiei absolute, negenealo-
ceputii Ca o formg de via sociala a unor iiee este anterioara formei in deobste cunos-
sate libere de rude deval.mase. Fats de con- cuta a satelor genealogice";
ceptia curenta, se adauga nu xi-Lanai un punct e) Forma vranceana are un caracter pastoral
de vedere non, propriu zis sociologic, ci si o forestier, spre deosebire de forma genealogica,
metoda noua de cereetare, prezentul hind so- pronuntat agricola;
cotit punct de plecare pentru reconstituirea tre- d) Satul ralasesc continua a functiona, ca
cutului. mecanism social, chiar atunei and incape in
Insasi obiectul de cercetare satul vrancean,
lama boereasca;
aduce o contributie originalk de oarece acest e) In sanul satului razitsesc, o sums de pro-
sat apart Me unui tip de devalmasie absolute, cese sociale recente duo la disolvarea lui; prin-
negenealogica de a carui existents nu se tre acestea aparitia dijmei si a chiaburilor;_
stia, integrat unui sistem de confederare f) Contactul cu capitalismul occidental a
quasi statala a unui intreg grup de sate. avut loc in munti, cu milt mai tarziu si in ea
Problemele atacate in acest studiu sunt ur- total alte forme deck cele cunoscute pentru sa-
mritoarele: tele de ampie.
a) Problema satului arhaic romanesc (des- Asupra problemelor puse de d-1 H. H. Stahl
criptia tipiefi a unui sat de rlizesi; geneza sa- intlia oars in studiul chat, tiprtrit in Arhiva
tului razasesc; schita unei teorii sociologice a- pentru stiinta si reforma socials ", prof. Nicolae
supra satelor rfizasesti); Iorga, se exprima astfel:
b) Obstiile srttesti ale Vrancei (forma ele- Foarte luminos articol al d-lui H. H. Stahl
rnentarti a vietii razii eiti, satul, dovezile drep- despre razAsii dela Nereju. Formarea organica"
264
www.dacoromanica.ro
a statului din sat, in forma'. de camp-lung",
e expusd cu o deplina competenta §i treze§te
chestiuni de un caracter mai general deck chiar
at Vrancei intregi". (Revista Istorica, an. XVI,
nr. 4-6, 1930).
Iar in Rev. Viata Romaneasca" dIn anul
1931, Februarie, nr. 2, intalnim urmatoarele
aprecieri:
Ca exemplu de aprolundare a problemelor
de sociologic rurala, trebue insemnat studiul
d-lui II. IL Stahl, Contribulii la problema ra-
zasiei satului Nereju din Vrancea", partea II-a.
E poate singurul studiu cu adevarat §tiintific
asupra victii rurale romane§ti".
Importanta acestui studiu a fost remarcata
si de d-1 Al. Rosetti in utilizarea unora din
rezultatele for in lucrarea sa Sur quelque ter-
mes du daco-roumain relatifs a la propriete
terrienne" in Bulletin Linguistique, anul IX,
1941, pag. 72, la termenul rdzesi".
Materialul nerejean, a fost folosit si de I.
C. Filiti, in Proprietatea solului in principatele
romane pAnd la 1864". Vezi Cap. IV. Situatii
exceptionale pag. 200-204.
Insfarsit insernnatatea cercetarii d-lui 14. H
Stahl a fost adusa la cunostinta strainatatii prin
studiul d-lui Philip Mose ly The Sociological
School of D. Gusti", aparut in revista Insti-
tutului de sociologic englez, The Sociological
Review", Londra, vol. XXVII, nr. 2, anul 1936,
pag. 161.
II. Nerej, un village d'une region archaique
Monographie sociologique dirigee, par. H. H.
Stahl, tu o prefata a d-lui prof. D. Gusti.
(Bucuresti, 1939, vol. 3, pag. 1152).
In afara de studiul unitatii sociale a razasiei,
aratat mai sus, Si care alcatuieste cadrul isto-
ric al acestor 3 volume, se dau studii si ma-
terial cu privire la toate eclelalte probleme ale
satului Nereju.
Lucrarea este rezultatul unei munci colective
de monografie sociologica, al unui grup de Ger-
cetAtori si cu ajutorul unui numar de studenti
www.dacoromanica.ro
elevi ai seminarului de Monografie Sociologica.
Problemele redactate de catre conducatorul
monografiei, singur sau in colaborare, sunt ur-
mdtoarele cu un total de 232 pag.
In vol. I: Geografia umantt (31 pag.\;
Populatia Vrancei (5 pag.); Istoria neamurilor
vrancene (13 pag.); Analiza demografica a
populatiei (4 pag.); Analiza vietii sufletesti a
unei obstii taranesti, pc bazii de traditie difuzd
(15 pag.).
In vol. II: Teologia populara (15 pag.); Sti-
inta populara (23 pag.); Ceremonii si obicciuri
(49 pag.).
In vol. III: Familia nerejeand (28 pag.);
Codul silvic din 1910 si aplicarea lui (21 pag.);
Rolul comunei administrative (7 pag.); Invada-
rea proprietatilor private pe terenul devalmas
(5 pag.); Concluziile celor trei volume (16 pag.).
III. Documente vrancene, carti domnesti,
hotarnicii, ravase si isvoade, in colaborare cu
C. D. Constantinescu-Mircesti, cu o prefata
de N. Iorga, vol. I, Bucuresti, 1929, (pag. 200).
Aceastd lucrare tontine un numar de 126
de documente, privind confederarea satelor vran-
cene, din ode peste 1000 care au lost adunate,
in Vrancea, in timpul cercetruilor de teren. In
prefata, prof. N. Iorga se exprima astfel:
o revelatie, nu in ce priveste amrmuntele is-
torice politice, ci peniru obicciurile de drcpt
ale accstei parti izolate si de aceea singura asa
de romaneasca din poporul romanese". N. Iorga,
incheie astfel: Toni pricepatorii o vor aprecia
cu o deosebita recunostinta".
Vezi si publicarea unor documente din co-
lectia manuscrisd in N. Iorga Anciens docu-
ments de droit roumain". Paris, 1930. Vol. I,
actul nr. 2, pag. 55, actul CCLXXXVIII, pag.
351, actul CCCIX, pag. 376. Vezi idem, pro-
f*. paginile 4, 5, 32.
IV. Tehnica monografici sociologice (L S. R.
Biblioteca de sociologic, each* si politicii, Seria
A. Studii si Contributii nr. 2, Bucuresti, 1934,
pag. 183), euprinde un studiu asupra scopurilor
265
 §tiintifice urmarite de monografia sociologica
ki a procedeelor intrebuintate pentru atingerea
tor.
Problemele atinse stint:
a) Observarea gi inregistrarea manifestarilor
sociale (observatii preliminare, observarea §i
inregistrarea faptelor, observarea inregistrarea
opiniilor);
b) Tratarea problemelor sociologice (obser-
vatic i rationament experimental, sistemati-
zarea observarilor, clasarea observarilor, orga-
nizarea dosarelor);
c) Organizarea muneii colective pe teren;
d) Indrumari practice pentru alcatuirea mo-
nografiilor. Aceasta lucrare a fost citatil §i con-
sultata de directorul de cercetare al eunoseu-
tului Institut de sociologic Solvay din Bruxelles
G. Jaquemyns, in prefala luerairii. La vie so-
ciale dans la Borinage houilier". (Bruxelles,
1939); de asemenea citata de Philip Mose ly,
in The Sociological School of Dim itrie Gusti
(The Sociological Review London, 1936, Vol.
XXVIII, nr. 2, pag. 153, 155, 161 §i in arti-
colul din revista americana Rural sociology'
§i 4 din Dec. 1937, pg. 458 i 462,
cu titlul: A new roumanian journal of rural
sociology" (Rural sociology VI, 2, nr. 4, .Dc-
cemvrie 1937, paginile 458 0 462).
V. Vatra satului Cornova (extras din Arhiva
pentru ltiinta gi Reforma Sociala, anul X, n-
rcle 1-4, pag. 20, 1932).
Fragment dinteun studiu asupra unui sat de
tip genealogic al unor -mazili orheieni. -Trupul
for de movie e brazdat de marl fa&ii de pa-
mant numite delnite §i mergand din cap in
cap", Vatra satului este de asemeni impartiat
in delnite. FiecArei delnite ii corespunde un
neam. In con§tiinta populara chiar §i faranii
nedelnici, care au prin improprietariri, delnita
Nadel", trebue sa fi filcut parte din familia
Nadel".
Vatra satului are limite foarte precise, peste
care azi s'au revarsat casele. Faptul insti ca
63,9 la suta din mazili traiese, in -vatra, pe
266
www.dacoromanica.ro
sand testa din nemazili, doar 39,1 la suta, aunt
impra&tiati pe camp, arata originea sigur mazi-
leascA a acestui sat.
Drumurile din sat aunt drumuri de hotar &i
merg nu dupa consideratii geografice, ci po-
trivit unei retele juridice care- determine atat
structura vetrei, cat &i a campului. Studiul a-
cestei structuri contemporane permite recon-
stituirea vietii sociale mai vechi, printr'o me-
toda propriu zis sociologica.
Acest studiu, precum §i hartile aferente au
fost in totul folosite i partial chiar reproduse
de catre cereetiltorul german H. Hauffe, in
importante lucrari ale sale Der freibauerliche
Kieinadel der bassarabischer Militargrenze'? in
Deutsche& Archiv fur Landes and Volksfor-
schung", anul _IV, Caietul 2, Septemvrie 1940
&i Die Wand lung der Volksordnung in ruma-
nischen Alt-Reich". Sttutgart, 1939. Vezi de
asemenea Philip Mose ly. The Sociological School
D. Gusti (The Sociological Review, Londra, Vol.
XXVIII, nr. 2).
VI. Spite de neam tarane§ti. Sociologie Ro-
maneasea, I. 1936, pag. 5-11, 1936, pag. 161.
Plecand dela pilda unei spite foarte vaste
gasite in satul Rapile-Bacau, d-1 II. H. Stahl
propune un sistem grafie original pentru tram -
erierea tor.
Se discutit problema fenomenului social al
aparitiei spitelor de neam. Rostul for practic
este acela de a ulura stapanirea in formele
devalmit&iei genealogiee proportionale. Aparitia
for intr'un anume sat este deci tn scum care
ne permite sit afirmam existenla unei anume
vieli sociale, chiar data ea a disparut astazi
fart de urmii.
Vezi Philip Mosely: A new rumanien jour-
nal sociology (Rural Sociology,' Vol. 2, nr. 4,
Decemvrie 1937, pag. 463).
VII. Sistemul onomastic Dragtnan. Arhiva,
anul XXII, nr. 1-2, 1934, pag. 83-95.
Din vechea organizare pe neamuri a satului,
n'au mai ramas deck cateva urme. Printre a-
cestea, sistemul onomastic popular, in care_ re-
gasim trei feluri de nume: de neam, do familio
si individual. Strangandu-se poreclele tuturor
lociiitorilor din Dragus, s'au putut restabili re-
gulile acestei onomastici care leaga indisolubil
numele de o gospodarie. Cine intrii printr'o ea-
casatorie intro gospodarie, capata numele gos-
podariei. Femeia ia numele barbatului, dar bar-
batul care se marita" ia numele femeii. Uncori
chiar gi cumparatorul unei goSpodarii, is nu-
mele acesieia. Se intampla chiar ca barbatul
care intrii in casa unei vfiduve, sa poartc atat
el, cat gi copiii lui, numele celui dintai sot
decedat, adica numele gospodariei lui.
Vezi utilizarea acestui studiu, de Stefan
Pasca Nume de persoane si nume de animal°
in Cara Oltului. (Editura Academiei Romane.
Studii si cercetari XXVI), in care capitolul pri-
vitor la sistemul de denominatie populara este
un rezumat al d-lui H. H. Stahl, en concluzia:
,,autorul, adica d. H. H. Stahl, va face un mare
serviciu cercetatorilor, publicand materialul do-
cumentar in legatura cu observatiile de mai sus,
(pag. 71-76). Vezi Philip Mose ly: The So-
ciological School of D. Gusti, etc., pag. 161.
VIII. Rudenia spiritualii din na§ie (Sociolo-
gic romaneasca, anul I, nr. 7-9, 1936, pag.
25-36).
In continuarea cautarilor vechii organilari
sociale a neamurilor, se pot gasi indicatii pre-
tioase in rudenia spirituals. Obligatia dc a fi
nag se mo§tene§te din generatie in gencratie.
Dupri cum dovedesc cazurile numeroase stu-
diate, in aceasta mostenire se aplica aceleasi re-
guli ale gospodariei" ca si in sistemul ono-
mastic.
Abe urme, aratand acelea§i reguli, se pot
intalni in mostenirea stranclor bisericelti §i a
stranelor de cimitire.
Vezi Filip Mose ly: A new rumanien journal
of rural sociologic etc. pag. 463.
IX. Un sat din Transilvania Dragu§ul. (Re-
vista Boabe de Grail, anul IV, nr. 3, 1933, pag.
147-168), este o expunere sintetica a acestui
sat do tip arhaic devalmal care a reusit totuqi
www.dacoromanica.ro
sa se adapteze vietii moderne Para sa piarda
niciuna din trasaturile sale escntiale.
X. Vecinatillile din Dragu§. Soc. Horn., an.
I, nr. 1, 1936, pag. 18-31 , o analiza a ros-
tului actual a institutiei vecintuatilor, care in
Dragus au inlocuit de curand vechea organizarc
a satului pc temeiuri de neam.
\ ezi Philip Mosel. Af. Cit. pag. 462 463.
Acest studio a fost folosit tle Inuit Moisil in
luerarea sa: ..\ atasii ,au Fraternitati ;i deetirii
salt vecinatati", Transilvania, nr. 3, anal 1936 .
Xl. Rurtul Braila. Un sat din campia nm-
teneasca. Regimul de proprietate agrara. So-
ciologic romaneasca, anal 2, nr. 7 8, 1937,
pag. 284-88 . Este un studiu al efectelor rc-
formci agrare, al mentalitatii satenilor cu pri-
vire la proprietate, precum si al vietii de fa-
milie dupii tipicul devalma§ al obieeiului pa-
mantesc.
Acest studiu a fost folosit de D. Mitrany,
in al sau The Land and the peasant in Ru-
mania". (Carnegie endowment for internatio-
nal peace), 1930, pag. 225, 534 si 585.
XII. Bornes, limites ct signes de propriete
champetres. Notes de folklore juridique rou-
main. 1938. Extras 5 pagini. Comunieare la
Congresul International de folklor din 1937, cc
at avut loe la Paris.
In aceast a comunicare St. arata ea cista itl
constiinta populara a satelor noastre dotia fe-
luri de hotare:
Cele dintre sate, care au un caracter sacru
$i cele dintre proprietatile individuale care stint
rau vazute si dese on obtinute prin procedce
de magic juridica.
XlIl. L'organisation collective du village rou-
main. (Arliha anul XVIII, 1936, Melanges D.
Gusti), este o ineercare de a arata ca temeiul
vietii noastre sociale a fost satul, organizat in
formcic devalmw,nici. Stabilirea u Lei tipologii a
aceslor sate.
XIV. L'habitat humain et les formes de la
is sociale. Comunicarc in Congresul interna-
tional de sociologic, 1934. Arhis a. arm! NH.
267
nr. 1-2, 1934, pag. 196-201). Este prezen-
tarea rezultatelor obtinute in cercetarile cue te-
ren cu privire la cadrul cosmic cu concluzia
ca dese on vieata socialrt este aceia care- de-
termina fenomenele de agezare spatiala, iar nu
invers cum se afirma dese ori.
XV. Organizarea socials a taranimii. _(Enci-
clopedia Romaniei, vol. 2, 1938, pag. 559-
576). 0 schema a unei istorii -sociale a tara-
nimii noastre, inteleasa prin prizma tncadrarii
ei in forma sociala a satului.
Vezi o expunerc a teoriilor autorului, in T.
Herseni, Istoria Sociologiei Romanegti".
XVI. Piedici mai vechi in alcatuirea unei
sociologii romanesti. (Soc. Rom., anal II, nr. 1,
1937, pag. 5-11). Cuprinde analiza cauzelor
care au facut ca problema satului romanese sa
nu fie pusii. Printre acestea, interesul direct al
boerilor pagoptigti, pringi intr'un conflict de
tiersaj", cu satenii lor.
XVII. Satul romanesc, o discuiie de filosofie
si sociologia culturii. (Sociologie Romaneasca,
anul II, 1937, pag. 489-502),
XVIII. Teoria abisala a d-lui Lucian Blaga.
(Soc. Rom., anul III, 1938, pag. 10-19).
XIX. Filosofarea despre filosofia poporului
roman. (Soc. Rom. III, pag. 114-119).
Aceste trei studii formeaza capitole dintr'un
volum de confruntare a mefodelor folosite de potlaria. (Soc. Rom. I, pag. 32-35).
ciitre d-1 Lucian Blaga in studiile sale de filo-
sofia culturii hid de metodele propuse de Scoa- ocarina. (Soc. Rom. I, pag. 32-33).
la Sociologica din Bucuregti.
Vezi un comentariu al aces tor discutii in T.
Herseni, cars de Sociologic Rurala in anul 1939-
1940, litografiat, prelegerea XXVII.
XX. Ferme autonome §i tarlale sategti. (Re-
vista Exceselor din 12 Ianuarie 1941), este o
analiza a problemei cornasarii gio pledoarie pen-
tru modernizarea formelor vechi de organizare
colectiva a satelor.
XXI. Sociologic gi asistenta. (Revista Asis-
tenth: sociala. Anul IV, 1939, nr. 1-2, pag. 9-
14), arata felul in care asistenta socials, con-
ceputa ca o tehnica de politica gaintifica, tre-
bue sti se intemeieze pe cunoagterea realitatii
sociale.
XXII. Un tablou at Romaniei intregi. (In
recensamantul Romaniei din 1941, Editura In-
stitutului Central de Statistics, pag. 71-75),
expune un plan pentru un diationar statistic al
localitatilor din tura.
XXIII. Vicleiul din Tg.-Jiu. (In colaborare
en C. Brailoiu). Tiraj separat din Sociologic
Romaneascii, anul I, nr. 12, 1938, pag. 36.
Expunere trei tacamuri" de vicleiuri, cu or-
ganizarea i repertbriul lor.
XXIV. Un isvod vrancean de cheltuiala de
moarte in 1781. (Soc. Rom. I. nr. 2, 1936, pag.
37-39).
XXV. Comuna din-- satul §ant-Nasaud. (Soc.
Rom. II. pag. 4-21). Studiul unui rit agrar de
secerig.
Un deosebit interes prezinta publicarea ur-
matoarelor texte, culese dela larani, gi care
sunt stenografiate cuvant cu cuvant i comen-
tate de d-1 H. II. Stahl.
XXVI. 0 vizionara bucovineana. (Soc. Rom.,
I, pag. 48-53).
XXVII. Cum a fugit Ion Poparad din Dra-
gu§. (Soc. Rom. I, pag. 35-37).
XXVIII. Cum 'i -a facut mo§ Bacioc gas-
XXIX. Cum a invalat Serban Butoiu din
XXX. 0 talharie la drumul mare. (Soc. Rom.
I, pag. 34-35).
XXXI. 0 intamplare cu moroi. (Soc. Rom.
I, pag. 35-36).
XXXII. Despre Inochentie gi inochentism.
cArhiva, anul X, vezi Fihp Mosely: The so-
ciological school of, D. Gusti, pag. 135).
XXXIII. Invataturi din zodiac. (Soc. Rom.
I, pag. 33-34).
La aceste lucrari aparute, se adauga alte
trei, care se afla sub tipar.
XXXIV. Un sat §i un preot din Basarabia.

268
www.dacoromanica.ro
 (Editura Ramuri, Craiova), descrierea transfor-
marilor unui sat sub imboldul unui slujitor
al lui.
XXXV. Un text de drept obisnuelnic, in re-
vista Dreptul", care prezintii textul aseziiman-
tului mosnenilor oriiseni Campulungeni din 1941,
comentariul siiu si o paralela cu aseziimAntul
1910.
XXXVI. Draigu§ul, un sat arhaic modernizat.
(Editura Institutului de tiinte Sociale al Ro-
maniei), ce cuprinde cadrul istoric sociologic
al monografiei satului Drilgus (ce va apiirea
curand in Arhiva pentru tiirtta si reforma
sociala), avand urmlitorul cuprins:
1. Trupurile de movie ale prii. Oltu lui:
a) Asezarea regulata a vetrelor de sat;
b) Impartirea regiunii in trupuri de movie
pe criterii pastoral-forestiere.
c) Tinutul voevodal al Tara Oltului.
2. Mosia satului Driigu§:
a) Sistemul pe trei tarlale si obstia siiteasca
actualii;
b) Sistemul anterior al color douti tarlale;
c) Sistemul original, tarn tarlale, cu moina
primitive;
d) Trecerea dela tipul pastoral la eel agrar.
3. Categorii sociale Driigurne:
a) Boeri, iobagi si domni de pamiint;
b) Convertirea for intr'o singura obstie sa-
teascii;
c) Ridicarea iobagiei si efectele ei;
d) Situatia de azi.
4. Neam §i familie:
a) Neamurile Driigusene si supra' ietuirile for
de azi;
b) Valoarea for demograficit si economieii;
c) Repartizarea for spatialii;
d) Sistemul onomastic driigusan;
e) Rudenia spirituala din nasie;
f) Familia dragusaml.
5. Organizarca administrativii a vechiului
sat Drtigusan:
a Organizarea pe bat rani;
b Trecerea la sistemul secinatatilor.
www.dacoromanica.ro
6. Concluzii:
Caracteristica satului Dragusan: just cehili-
bru intre trecut si prezent; dainuirea samba,
ca realilate sociala esentiala.
LtteriuTa Dragus", se alatura prin nommen
materialului, lit cele mai importante lucrari
ale d-lui H. H. Stahl.
Activitatea stiintifica a cl-lui 11. II. Stahl,
nu s'a marginit numai la cercetari, ci si la
popularizarea for si mai ales la indrumarile me-
todologice date pentru a arata adeNaratul drum
cum aceste cercetari trebuesc facute.
Aceasta activitate a d-lui II. II. Stahl, se
resfrttnge in case lucrari aparute pans ucttm:
1. coala monografiei sociologice. Arhiva,
anul X1V, 1936, pag. 1130 1165; in Omagitt
Prof. D. Gusti).
2. Monografia unui sat. Cum se alcatueste
pentru folosul Gamine lor Culturale. (Editura
Fundatiei Rcgele Mihai, colcctia Cartea Cami-
nului Cultural, Bucuresti, editia 1-a, in 1937;
editia I1-a, in 1939, pag. 250), este un ma-
nual pentru intelectualii traitori la sate preo(i
invatatori) ea sit-si poata cunoitste smut in
care lucreaza.
3. Cultura satelor. Cum trebue intelea..a.
(Editura satul si scoala, Cluj, 1934, pug. 64).
Indrumari pentru invatatori asupra fehtlui
cum trebue inteleasa cultura satelor si a fehtlui
in care trebue sa lucreze pentru ca.
Asupra acestor lucrari se refera in repetate
rtmduri:
ezi Philip Mosely, in The Sociological
school of D. Gusti), etc., pug. 164 si A new
rumanien journal of rural sociology, etc., pug.
451.
4. Cateva lamuriri despre Serviciul Social
pentru tineretul univcrsitar din Ora. Edit.
Fundabici Regele Mihai, Buc. 1939, pag. 34).
5. Metodele de investigatie sanitara §i me-
dico-sociala in mcdiul rural. In colaborare eu
dr. C. C. Ghcorghiu, Rev. de Ifigienat Socials,
anul X, problemele sanitare ale populatiei ru-
rale din Romania .
269
 6. Indrumari pentru monografiile sociologice.
(Ed. I. S. S. R., Buc., 1940 , colaborare prin
redactarea planurilor pentru cercetarea cadrului
cosmic, al manifestarilor juridice, gospodariilor
(arane,76.
Avand in vedere personalitatea d-lui H. Fl.
Stahl, asa cum reiese din expunerea de mai sus;
ca pregatire, ca linuta idealists spirituals, ca
actilitate stiintifica, continua si multipla, ilus-
truta printr'o permanenta cercetare de aproape
doua dccenii in satele romanesti, din toate re-
giunile Tarii Romanesti, ilustrate apoi prin
CAMPANIA MONOGRAFICA DIN ANUL 1943
IN SATUL FANTANA DOMNEASCA (Mehedinti)
I fiecare problems specials s.a.m.d. Satul Fantaina
1. Alegerea satului. Pentru vremuri normale,
linisljle, alegerea unui sat pentru cerectilri so-
ciologice e,,te o problerna relativ simpla, ea ne-
depinzatol dectit (le criterii sociologice. Soeiolo-
gill se fixeaza asupra avelei regiuni, in prin-
cipitt, care ii infatiseaza cele mai interesante si
mai tipice aspecte de viata taraneasert locals,
conducandu-se dupa bogatia de forme caracte-
ristice subt care se poate prezenta ca intreg
social un sat reprezentativ. In acest fel au fost
alese pentru cereetarile din ]recut, de catre
Scoala Sociologica dela Bucuresti, satele Nerejul,
Dragu§ul, Cornova, Fundul Moldovei, Runcul,
Santa', Clopotiva, etc. In imprejurari, dimpo-
triN a, mai putin prielnice, cum sunt acelea in
plin razboi alcgerea unui sat este dependents
de al° factori, si anume depinde si de con -
diliile exterioare (le lucru, cum sunt acelea
legate de transportul echipierilor pans la local
cereetarilor, de aprovizionare, de materialele
tchnicc grcu de gasit in vreme si dupa nem-
sit ate, de grentatea gasirit specialistilor pentru
270 www.dacoromanica.ro
cursuri si prin activitatea depusa in calitate de
conducator creator al Seminarului de monogra-
fie sociologica, ca si prin valoroasele sale pu-
blicatii, care ne indrituiesc sa-1 socotim printre
fruntasii sociologiei romanesti, recunoscut ca a-
tare si in strainatate.
Credem ca d-1 II. H. Stahl, este cel mai
indicat si calificat sa ocupe Conferinla de so-
ciologic rurala, vacantil, de pe tangs Facultatea
de Filosofie din Bucurqti.
D. GUSTI
Domneascii a fost ales de catre Institutul So-
cial Roman din Oltenia tinandu-se seama si de
posibilitatile reale de lucru, in imprejurarile
de moment, pe Tanga particularitatile lui de
sat mo§nenese pur, din inima Mehedintilor, re-
prezentand tipic viata saracii din Oltenia. A-
vand o Scoala Taraneasca de Fete a Fundaliei
Regale, unde se putea organza mai cu tturinta
o cantina; fiind pe de alai parte la 3 km. de
o static de c.f. .1i relativ apnape de Turin"
Severin, pentru o eventuala aprovizionare din
afara in cazul and satul nu ar fi putut da
cele de trebuinta, Fantana Domneasca no o-
ferea cele mai prielnice conditiuni de usurintil
materials a cercetarilor. Echipa fiind, ea in-
sas,i, destul de restransil ca numitr de specia-
listi, si mai ales de specialisti Cu rutina in lu-
crarile In teren, posibilitatile de lucru erau etc
insele ]imitate. Satul putea satisface asa dar,
ea object de cercetare sociologica, cerintele mc-
todologice ale Scoalei pe un plan mai restrans,
in imprejuritri asa de putin favorabile pentru
cereettiri ample si complete.
 2. Echipa. Cercetarile dela yarifttna Domes nuita a pamantului, inventarul caselor, masura-
neasca, intreprinse in vara aceasta de echipa torile in vatra satului, si alto operatiuni la fel
condusa. de -mine, eau_ desfasurat intro 20 Julie destul de jenante, au facut ca atmosfera de sus-
si 26 August (1943), prin urmare timp de 36 piciune sa creasca. La mentinerea ei a contri-
zile, dintre care 25 zile cu majoritatea echi- buit, pe de alts parte, imprejurarea ca preotul
pierilor, restul de 11 zile ccmtinuate numai de satului. (Pr. Tinica e preot la Arvatesti, sat la
2. Echipa a Lost alcatuita din 6 profesori (D. 5 km.) fiind bolnav, biserica n'a functionat,
Papadopol, C. Calavrezo, C. Floru, Sofia C. cat timp a star echipa la Panama Domneasca,
Floru, C,Ionescu si Lucia C. Ionescu), 2 ingL deck o singura." data, la sfarsit. Singurul pri-
nod. agronomi (Dr. ing. D. Malan si Corn. lej prin urmare, de care ne puteam folosi mai
Craciun, dela Statiunea de Experimentare Fi- efectiv, putand vorbi direct si lamurit oame-
lial a Institutului de Cercetari Agronomice), nilor despre intentiile noastre, nu 1-am avut.
2 medici (Dr. Ilie Truia si Drd. Ion Baba), Duminica ne putand-o face, in restul zilelor lu-
2 Jicentiati ai Facultatii de Drept din. Bucuresti mea era cu desavarsire absents din sat, toata lu-
(N. I. Constantinescu si Tib. Anastasescu), 2 mea fiind 1a camp, la secerit A trebuit deci
licenOati. ai Facultatii de Filosofie si Litere din oarecare timp si mai cu seama multa abilitate
Bucuresti, cu specialitatea principala Sociologia din partea fiecarui echipier, ca sa se ajunga
(I. Diaconescu si Petra Bondaru) si o maestra incetur cu incetul la ,risipirea starer generale
de gospodaria (Alexandrina Anghel), in to- de neincredere si de suspiciune cu care am
tal deci_15 persoane. Echipel-astfel alcaluita i fost primiti din capul locului. Parra la urma,
s'a atasat din prima zi, ca informator localnict fireste, satul s'a convins despre intentiile noas-
pretios si in deosebi ca adunator si translator tre care nu aveau nicio legatura cu fiscul, si
de documente locale veehi, Pr. C. Tinica, li- astfel ni s'a atasat in cea mai mare parte.
centiat al Facultatii de Teo logic din Chisinau. Lucrul nostru, inceput cu oarecari greutati si
Ca informatori_au fost utilizati si patru elevi din partea satului insu,i, a pu tut cu timpul sa
de liceu, de, curs superior, din sat, pe langa progreseze in voie si sa se ajunga la rezultate
parte din invatatori care au inlesnit orientarea pretioase, punet de pPeare at campaniei 'no-
echipierilor cu privire la starile locale satesti. -nografice Niitoare.
3. Atmosfera. Starea de spirit cu care a fost 4. Alte greutati. Un alt impediment a lost
primita echipa ilk sat nu a fost, la inceput cel momentul insusi al venirii noastre la Fantana-
putin, favorabila inrtru totul cercetarilor. Lumea Domneascii, in OM sezon de sec,era. Toata lu
a privit cu oarecare teams, in primele zile mai mea era la camp, ear copiii erau toti cu vitele.
ale), venirea,echipierilor la Fantana Domneasca, Fireste surprindeam satul in plina efervescentri,
socotindu-i trimisi de stapanire pentru investi- in plina manifestare a muncii, ceea ce dischidea
gatii noui in vederea irnpunerilor. iamuririle pentru unii fruirnoase perspective de lucru. Mun-
date de not in prealabil /eau fost desigur su- ca 1a secera fiend insa numai un aspect al vie -
ficiente, cu atit mai putin socotite sincere, ca tii °rick de bogat in forme, limita
sa ajunga a risipi dela inceput neincrederea si perspectivele de cercetare monografica integra-
,suspiciunea. La formarea si intarirea unei atari N'am )?ierdut de sigur prilejul si am ur-
stare de spirit a contribuit,Qn oarecare mastut marit fenomenul seceratului toata echipa, din
cel putin, faptul ca, trebuind sa fie oercetate zori de zi cand incep a se face legaturile"
in de aproape gospodariile tipioe ale satului, si pans la mijlocul zilei cand se serveste mun-
sondagiile obligatorii intz'o atare cereetare in citorilor a doua masa, de amiaza". Echipierii,
legatura en proprietatiler en productia obis- an luat parte la seeerat, au urmarit in, de a-

271
www.dacoromanica.ro
 proape tot procesul tehnie, ca ritm, ca viteza,
ca forma de cooperare, etc., cunoscandu-se cu
aceasta ocazie o institutie interesanta a satului,
ohistea", sislem local de ajulorare reciproca la
prasila, bt ingropat porumbul si la secera.
Twilit lumen fiind la munca, informatia de
care fiecare avea nevoie trehuia culeasa cand
se ivea momentul prielnic. Insesi jocurile de
copii, carora li s'a consacrat d. Prof. Calavrezo,
au trehuit urmarite unde se puteau gasi copiii.
adica departe de sat, dupa vile. Acest proce-
deu a fost adoptat de toata lumen, fiecare e-
ehipier trebuind sa-si adunc datele umbland
upa informatori uncle ii puteau gasi. Metod-
a avut urmarile ei pretioase pentru formarea
insasi a spirilului de monografist: in acest mod
problemele speciale au fost din ce in ce mai
mutt vazute in intreteserea for cu ansamblul
integral al victii satesti, meat umblarea dttpa
informatori" a constituit si cea mai buna scoala
de tritire a problemelor asa cum le infaiiraza
manilestarea 'Ankara a satului.
11
5. Cercetarile. Campania monografica dela
Fantana Domneasca intreprinsa in atari condi-
tiuni s'a desfasurat urmarind urmatoarele pro-
bletne de ansamblu:
a Cadrul cosmologic. S'a urmarit in de a-
proape vatra satului, ett asezarile st suprafeteic
interioarc ce alcatuesc gospodariile din Fantana
Domneasca. S.a putut intocmi astfel harta sa-
third, cu asezarile ce se distribue in mod si-
metric de o parte si de alta a celor doua
nii", arterele principale ale satului. Aceste doua
linii pornesc dintr'un punct comun, la truce'
Troita , se despart formand un unghi, apoi e-
voluittza paralel: una, cea mai veche, EMIL Bi-
sericii, merge pc spinarea unuia dintre cele
dorm dealuri pe care se intinde satul, alta, mai
norm, aluneca intai pe versantul vestic al dea-
-lultti de mai sus, coboara lin pant( laic apa
Iirca apa principala si apoi urea in serpen-
272 www.dacoromanica.ro
tina al doilea deal ce face cu primul un unghi,
ca sa mearga in continuare dela capul satului
in spre Mijarca.
Totodata, din acelas cadru, s'a studiat re-
giunca in ce priveste asezarile omenesti (satele
si asezarea tor, tiparile de locuinte, drumurile
dintre sate, cele ce duc la locurile de munca,
potecile, etc.), precum si asezarea satului Fan-
tana Domneasca in regiune, cu trupul ei de
mosie, asa cum .rezulta din ultima delimitare
din 1843 potrivit documentului original pe care
it posedam.
b Cadrul biologic. In primul rand s'a avut
in vedcre intocrnirea unei situatii precise a
populatiei, ajungandu-se a se avca fisierul de fa-
milie al tntregului sat, ba chiar si eel al sa-
telor Dragotesti si Mijarca, cu care Fantana
Domneasca formeaza un trap demografic. grin
legaturile stranse de singe, de interese, de
multiple relatii zilnice, etc. Pe acest temei s'au
fixat cu preciziune neamurile satului, familiile
originare vechi) precum si cele noui venite, s'a
determinat structura populatiei pe varste s'au
it len ti ficat hatranii si babele dela care s'au luau
in cursul cercetarilor informatii pretioase si ma,
ales date de folclor . Pe aeelas temei s'au pu-
tut intocmi si genealogii, in deosebi gcnealogiile
familiilor mai reprezentative, carora li s'au stu-
diat si gospodariile. In sfarsit s'a studiat, a-
dunandu-se intregul material documentar, mis-
carea populatiei (natalitate, mortalitate, exce-
dent natural, mortinatalitate, nuptialitate, divor-
turi, concubinaj, emigrari, inaigrari, etc.).
In legatura cu asezarile omenesti in vatra
satului s'a urmarit in de aproape si problema
locuintei, problema asa de gingasa in regiune,
unde intregul ansamblu al gospodarici arata sta-
rea de mare saracie a locului. Tinut acoperit de
masiv Wilms la 1700, cum rezulta din harta
Stolnicului Cantacuzino bunaoara, defri§at in
decursul cacului urmator pentru a se da drum
C
fiber locurilor de munca, satele dire regiune s'au
des. °Nat ca sale mosnenesti asezate in cuprinsul
nutsiNului paduros amintit. Caselc de astazi
continua prin materialul constructiei ca si_ prin
arhitecturii pe cele vechi de altadata, toate fi-
ind construite din lemn. Cele cu zid de cara-
mida se numarit pe degete, cele din paente"
in schimb (cele din lemn, adica) sunt 980/o. I-
maginea locuintei de altadata, este data si de
casele vechi, lasate in parasire, dar mai ales
de pivnitele aduse din dealul viilor, cateva con-
servate intacte, construite din Wine" masive,
din masivele seculare ale regiunii. Acoperite
totdeauna cu lemn in forma de scanduri, ra-
reofi apare la acoperisurile batrane §indrila,
care trebuia adusa dela departari. Locuintele
batrane, ea si dependintele (grajdurile, jidni-
tele",. patulele, etc.), au uneori si acoperis de
coceni sau de stuh, cateva numai acoperis de
tabla (tinichea). In schimb locuintele noui sunt
un compromis: construite din aceleasi paente
despre care am amintit, pe fundament extrem
de sumar (sau direct pe pamant, sau pe bolo-
vani de piatra de rau, nelegati intre ei, sau pe
picioare de lemn), ele sunt acoperite cu tight
Greutatea_acesteia insrt, care apasa asupra con-
structiei de lemn neadaptatii dintru inceput a-
coperisului, face ca locuinta sa se ruineze re-
pede si la cele mai multe dintre ele s i suiere
vantul printre crapiiturile zidurilor. hue° atare
situatie interioarele locuintelor sunt adeseori
mizerabile. Problema locuintei la Fantana Dom-
neasca este una dintre cele mai serioase si con-
stitue cheia de bolts a oricarei solutii ce se
cauta pentru remedierea higienei satului.
Problema locuintei a fost fireste conjugate cu
allele, in deosebi en aceca a starii generale sa-
nitare a satului,Medicii monografisti au deter-
minat boalele sociale (sifilis, tuberculoza, palu-
dism, alcoolism, pelagra, gush, etc.), tntocmin-
du-se si un fi§ier medical al satului. In acelas
timp s'au cercetat fantanile, cuptoarele de pai-
ne, closetele, platformele de gunoi (in legatura
cu higiena locuintei si a gospodariilor), precum
si alimentatia.
c) Cadrul istoric. Sat de mosneni, Fantana
Domneasca se grtseste in vecinatatea altor sale
19
www.dacoromanica.ro
de mosneni, hue° regiune pur mosneneasca. In-
stitutul este in posesia si a documentului care
stabileste o hotarnicie la 1843, se pare ultima,
ceruta de un. boer Opran, din care rezulta si-
tuatia de acum o suta de ani a proprietatilor
mosnenesti locale, precum si tntinderea de a-
tunci a trupului de mosie respectiv, care n'a
mai suferii modificarile esentiale. Cercetarile
noastre au dus la o seams de date ce urmeaza
g fi controlate in legatura cu originea satului
(se vorbeste insistent printre batrani de o mu-
tare in masa dela Disaragi la Fantana Dom-
neasca, candva), deci a vechirnii lui, precum si
in legatura cu viata obstei in trecutul mai mult
sau mai_putin indepartat. S'au adunat toate in-
semnarile din cartile bisericesti vechi, care men-
tioneaza despre viata satului, si suntem in curs
de transcriere a tuturor actelor vechi ce ni s'au
pus la indemana, acte uncle dintre ele foarto
importante. S'au inregistrat si uncle institutii
locale, care denota vechime, cunt este bunrtoara
intovarasirea pentru prasit, pentru ingropatul
porumbului si la secera, obistea", a card ark
de raspandire este in curs de cercetare.
(1) Cadrul psihic. Material foarte bogat pri-
vind mentalhatea saiului: opinie puhlica, prin-
cipiul aulorilatii, atitudini colective, problema
fruntasilor, etc.
e) Manifestari spirituals. Infatisam pe scurt
materialul colectat:
estetica locuintei si tipurile de cash. Ca-
teva schite;
interioarele locuintelor (ohiectele casnice).
Odaia curata.
imbracamintea femeii, a barbatului §i a
copilului (costume vechi, costumul cel nQU, mo-
dern).
gitteala capului la femei: carpa". Piep-
tenatura.
- stalpi de cash, de poarra; poll; obiecte
artistice lucrate in gospodarie sau de catre me-
st erii saiului.
Troite; cruci de cimilir.
Folclor: conceptie despre lume, despre du-
273
hurl: moroii. Deseantece, farmece. Moartea (con-
ccp(ie, rituale . Nunta oratiile . Cantece popo-
rane. Colinde. Folclor muzical. Magic. Obice-
iuri. Religiositate: ritualul casnic, colacii.
Rituri locale actorii copii): Irunorman-
tarea Tata lui Soarelui si a Mumii Ploii, pro-
cesiuni pentru ploaie.
Obicciuri la moarte priveghiul, tumor-
mantarea, pomana dupa inmormantare, pomana
la ,case saptatnani, ritualul intre cele (loud pc:.
i-nen'. S'a urmarit q inmormantare.
Institujiile satului:
Scoala.
Biserica.
Caminul Cultural.
-- Scoala Taraneasea de FC1C
f) Manifestiiri economice. Sat de mo§neni,
ocupatia prepondcrenta la Fantana Domneasca
este cea agricola, de uncle cercetarile in legaturti
cu economia satului s'au orientat in primul
rand asupra ocupatiunii de capetenie care este
agricultura. Ocupatiuni anexe, care sa angajeze
satul ca intreg nu sunt, propriu vorbind. Exists
totu§i o tendinta vadita de evaziune in spre
functionarism, cam 80 de persoane fiind anga-
jate In C.F.R., ca franari, ea mecanici, conduc-
tori, personal ad-tiv, etc. si chiar ca lucratori
ocazionali. Tendinta spre funclionarism a treat
§i o art tendinta de evaziune, §i anume in
spre §coalele secundare, mai ales catre cele te-
oretice. La Fantana Domneasca exista cel mai
mare procent, comparativ, de ,colari, a earor
invatatura ii indreapta in esenta catre ocupa-
tiuni bugetarc.
Sunt si doua pravalii in sat, una cu manu-
facture, alts carciuma. Conducatorii respectivi
au trecut mai departe §i spre o industrie a la-
nii, wand fiecare darac sistematic. 0 a doua
carciuma nu a putut rezista, si a trebuit sa li-
chidcze.
Regimul de proprietate fiind eel monenesc,
mo§ia satului formeaza o unitate marginita de
hotar, trupul de mosie", iar stapanirea aces-
tuia urmeazii forma clasica a stapanirilor mo*-
274
www.dacoromanica.ro
neneti, pe suprafete lungi §i inguste, curelele ",
intinse pe distanta de 8 §i 10 km. iar ca la-
time variind intre 3 qi 10 m., unitatea de ma-
sura fiind aci stanjenul". Uneori curelele se
irnbuciitatesc, din ncvoia de a se inlatura in-
gustirea exeesiva a suprafetelor, §i atunci bu-
catile respective au denumire specials: mese
(iar vecinii a (loud mese: meseni). Astfel, in-
tregul trup de mode avand locuri de aratura,
de padure §i de pri.lunat, este parcelat pe scobo-
ritorii din mo§ii satului. Satul neavand islaz
deosebit de locurile de fanete, s'a recurs la un
sistem mixt: locul de fanete este folosit indi-
vidual primavara, pans dupa cosit; dupa coasil
el devine Joe de p4une folosit colectiv de satul
intreg.
In legaturii cu proprietatile se pune insistent
problema comasarii, care a §i format candva o-
biect de discutie §i a dus la un plan de exg(-
eutie. Fiind puss insa pe haze necomplete, in-
cercarea de realizare a ideii a mutt lamentabil.
Ca institutii economice ale satului sunt in
Fantana Domneasca o Banca Populara §i o Co-
operativii, amandourt insa lancezese §i sunt pe
eale de a-§i sista operatiunile, datorita condu-
(erii contra crucial satul murmura in surdina.
In sfar§it sunt de mentionat si industriile
satului. Acestea se rezuma, fire§te, and e vorba
de industria mecanizatil, la moara satului, as-
tazi cu valturi", altadata, de mult, moara pe
apes, pe Mirca; rand e vorba insa de industria
rudimentara, casniert, ea formeaza ca in toatrt
patura taraneasert isvorul principal al alimen-
tilrii gospodariilor cu imbracaminte, in deosebi.
g) Manifestfiri etico-juridice. Aspectul fun-
damental mo,nenese al satului imprima de bu-
naseama intregalui, forme de moralitate ca §i
forme jurisdictionale obi,nuelnice. Procesivitatea
satului are prim urmare caractere proprii. Pro -
cesele dyne suit mai ales cele de slog", a-
dieu legate de hotarul ce delimiteaza doua pro-
prietati mo§nenesti; cele penale se marginesc la
inealcari de proprietate, stricaciuni aduse re-
coltelor, eventuale furturi, batai, amenintilri,
 etc. Dela 1932 la 1943 niciun proces de crima.
Cele mai multe procese deschise se inchid da-
torita intelegerii intre parti.
h) Manifestari politice §i ad-tivc.
lstoricul comunci. Acte oficiale din ar-
hiva satului si din proprietatea particularil a sa-
tenilor; problemele edilitare; Bugetele comunei
si realiztirile administratiei. Primarii si realizii-
rile fieciiruia. Obiectul ad-tiei comunale.
i) Unitati sociale.
Gospodairtile satului, tipurile de gospoda-
rie si volumul economic al celor tipice. Familia
in Ffintana Domneasca.
ASOCIATIA PENTRU STUDIUL MONOGRAFIC
AL JUDETULUI 1LFOV
Un grup de iubitori ai eercettirilor sociale,
dupti metoda monografiilor sociologice, au ho-
ltirit infiintarea unei asociatii, care are drept
scop studii de neest fel in judetul Ilfov. Dc
astfel aceasta asoeialie nu este deck forma mai
eonturatii i legala a unei grupari care are a-
ceasta indeletnicire de aproape un deceniu. Re-
zultatele cercettirilor fiteute pima acum, mai
modeste, au fost in parte publicate, fie in lu-
critri personale, fie in reviste, mai cu seama
in revista locals Scoala si Viata Ilfovului".
Scopul asociatiei este fixat in art. 2 al Sta-
tutului sau astfel: studierea judetului Ilfov din
punct de vedere geografic, istoric, biosocial, e-
conomic si cultural, precum si a aspectului so-
cial integral al judetului, dupa metoda mono -
grafica".
Dupti cum se vede un scop sociologic, dar
line° formulare care dit posibilitatea oricarui
specialist sii-si aducti aportul situ, faro a fi
silit sa iasii din specialitatea sa.
Para lel cu acest scop §tiintifie, societatea va
depune dupa posibilitati si o actiune culturala,
www.dacoromanica.ro
Cetele de copii. Jocurile lor.
Cetele de facai: cu steaua", cu vicle-
iul", etc. Flora satului (organizare, conduecre,
sistem de plata a lautarului, etc.).
j) Relatii.
de rtulenie de nit;le, de motit, etc). In-
surtititul.
de vecinatate
de interese.
k) Procese. S'au mentionat doua procese so-
ciale caracteristice satului, care au fost cerce-
tate: evaziunea scolartt si cca catre c. f. .
D. Papadopol
fie direct, fie ajuttind institutiile culturale e-
xistente, care urmaresc acelas scop. Acolo unde
exists astfel de institutii in niciun caz nu va
eiluta sa supralicileze aeth itat ea acestora, raci,
Baca in tarn nottstra este ee% a ronftw., apoi
este toenuti aceasta lipsa de coordonare a mun-
ch in domeniul culturii poporului.
Pentru urmarirea scopului sin ,7tiintifie, A-
sociatia pentru studiul monografic al judetului
Ilfov tsi divizeaza munca sa in urmatoarelo
patru sectiuni:
a) Sectiunea geo-istorica;
b) Sectiunea bio-sociala;
c) Sectiunea economica;
d Sectiunea culturala.
Sectiunile nu au un cadru fix, fiecare membru
putand lucra, atunci cand ceva it intereseaza si
in alai sectiune deck aceea pentru care it indica
special i tatea sa.
In afara de sectiunile aratate mai sus, aso-
ciatia mai are si o organizare cu caracter mai
administrativ, precizatil in trei sectiuni:
a) Studiu si documentare, care se tngrije'te
275
de strtingerea materialului documentar. Acea-
sta sectiune va avea in seama alcatuirea arhi-
vei documentare, precum si organizarea unui
muzeu al judetului.
b) Sectiunea publieatiilor;
c) Sectiunea activitritii culturale pe teren.
Un punct important hi organizarea Asociatiei
it formeaza faptul ca in Statute le ei se pre-
viid cloud feluri de membri: membri societari
si membri corespondenti. Poate fi inscris ca
membru corespondent oricine solicits si este ad-
mis sa ajute cercetarile pe teren ale asociatiei.
Prin aceasta se urmareste a se angaja la munca
stiintifica si cuIturala mai cu seama invatatorii
si preotii satesti, care, indrumati spre a activi-
tate bine condusa si coordonata, pot sa aduca un
aport pretios in aceasta directie.
Membrii corespondenti pot lua parte la e-
dintele de lucru ale asooiatiei, pot face comu-
hicari si pot trimite spre publicare lucrarile tor.
Aceia dintre ei care se disting vor putea fi pro-
pusi, data accepts, sa facrt parte din asociatie ca
membri societari.
In sit:1.0i, pentru ca munca sa 85 fie mai
spornica si ineadrata in munca generals care
se depune in acest sem in tan. noastra, Aso-
ciatia a prevazut afilierea ei Jo Institutul de
Stiinte Sociale ale Romaniei" de sub presidentia
d-lui Prof. D. Gusti. In Starlit sta scris ca in
caz de lichidare toed averea asociatiei sa re-
vina acestei institutii.
Avand in institutiile ei o conceptie sociolo-
pica realista, verificata si de membri, dintre
care cei mai multi au mai lucrat in acest sens,
Asociatia pentru studiul monografic al judetului
Ilfov, este menita unei rodnice activitati, data
imprejurArile i,i vor ingadui acest lucru.
Membrii Asociatiei monografice ilfovene sunt:
Stanciu Stoian, profesor, director al seolilor ta-
ranesti la Fundatia Culturala Regala Regele
Mihai I"; Dr. Ath. Galan, director la I.N.C. si
director al Academiei de cooperatie; Prof. Bra--
iloiu, profesor la Academia Regala de Muzica;
Mircea Pienescu, prof. la Academia Comerciala;
276
www.dacoromanica.ro
Dr. I. Barnu, subdirector in Ministerul Sanatatii;
Prof. Iorgu Stoian, inspector general la Fun-
datie; Dr. I. Ionascu, director al scold normale
de baeti din Bucuresti; Dinu Rosetti, director
al Muzeului Municipal din Bucuresti; Prof. Co-
-let, asistent universitar; Prof. D. Tudor, dela
Liceul Mihai Viteazu; Prof. D. Dogaru, inspec-
tor in invatamiintul muncitoresc; Ing. T. Mar-
tin, asistent la Institutul de Cereetari Agrono-
mice; Prof. Ion Georgescu, inspector scolar, sef
la institutul psihotehnic al Ministerului Culturii
Nationale; Nicu Tudor, inspector scolar; Prof.
Gh. Chita, dela Colegiul National Sf. Sava; Gh.
Popa, referendar la Inalta Curte de Conturi;
I. Dragnea, avocat I. N. C.; Marcel Olinescu,
profesor de desen; Gh. Dumitru, prerdinte dr
Asociatiei invatatorilor din judetul Ilfov; A.
Tudorache Copaceni, invatator; C. Plaviceanu,
invatator Copaceni; Ion, Popescu, suldnspector
seolar; -Ispas Stoian, invatator; Al. Popescu, in-
vatator Oltenita; I. Artin, invatator Copaceni-
IVIogosesti; Pram Popisteanu-Chirnogi, invatator.
In cursul verii acesteea, intre 8-22 August
a. e. Asociatia a intreprins cercetiiri monogra-
fice in satul Magurele-Otetelesanu, din judet.
Pentru aceasta s'a intoemit un plan de .lucru
minimal, care a fost pus in aplicare si cu a-
jutorul scolii de cadre a Fundatiei Regele Mi-
hai I", tinuta in acelas time in localitate. Pla-
nul de lucru cuprinde punctele aratate mai jos.
1. Supravegherea generals si coordonarea
materialului si lucrarilor: Prof. Stanciu Stoian,
presedintele asociatiei.
2. Secretariat: Prof. I. Georgescu, secretarul
asociatiei.
3. Arhiva monografica: Prof. Iorgu Stoian,
ajutat de d-ra Maria Dobrescu, directoarea de
studii la scoala de cadre.
4. Muzeul monografic: Prof. D. Dogaru. A-
jutoare: d-ra Stoicescu, profesoara si d-1 St.
Dode, fotograf.
5. Datele demografice generale. Foi de fa-
mine, foi economice, bugete. Statistica locuito-
rilor pentru trecut, duprt arhiva dela bisericrt
si apoi, dela 1864, dupa registrele de stare ci- terea animalelor domestice. Ing. Th. Martin.
vila. Prof. Iorgu Stoian. Ajutoare: d-ra Ioana Ajutoare: agronomul scolii si o echipa de 3
Putere, Pr. St. Vladescu, Ing. Th. Martin (pen- cursiste.
tru partea economics) si cursistele, in pri- II. Viata economics generals a satului. Ne-
mele trei zile toate cursistele, dandu-se fieca- goful. Meseriile. Coopertqia. 1VIireea Pienescu.
reia un numar de case, dupa aceea o echipa Ajutoare: doua cursiste, studente la Academia
de doua se ocupa cu punerea materialului in Cooperatista. (In lipsa 4-lei Prof. Mircca Pie -
regula si, eventual complectarea lui. nescu, (1-1 Dr. Roman Moldovanu, director la
6. Satul pa:manful lui. Regiunea hotarul Institutul de Conjunctura a binevoit sa se ocupe
satului Curtindere, relief, pamant, ape, subsol, de aceasta latura .
china, flora si fauna), vatra satului. Cum fo- 11. Viata culturalii a satului.
losesc oamenii hotarul si vatra satului, precum I. Limba (limbile) vorbita in sat. Prof. Iorgu
si drumurile. Ce a facut omul panii. acum? Ce Stoian.
este de facut, dupa parerea localnicilor? Prof. If. Stiintataranului: cosmografie, fizica, chi-
I. Cotet, ajutat de Ing. T. Martin si o echipa mie, geografie, botanica, zoologie. Superstiiii
de cloud cursiste. si credinte si practici in legatura cu muncile
7. Date le biologice ale satului. Date le antro- agricole si viata sezoniera a satului. Credinte si
pologice, datele demografice: recensam'antul po- practice ocazionale: la nastere, botez, nunta,
pulatiei (natalitatea, nuptialitatea, mortalitatea). moarte, etc. Prof. Brailoiu, Prof. D. Dogaru,
Date sanitare: conditiile eosmologice si biolo- d-na Dragne si o echipa de 3 cursiste.
gice ale sanatatii ca: conditiile sociale; statis- III. Arta taraneasca; muzica, arte plastice,
tica sanitara. Dr. I. Banu, ajutat de Dr. C. literatura, coreografie, port, impodobirea casei.
Gurita, d-ra Popescu, profesoara de educatie fi- Prof. Brailoiu, Prof. Marcel Olinescu, d-na Drag-
zica si de o echipa de doua cursiste. nea, Prof. St. Vladescu si o echipa de 3 cursiste
8. Satul istoric si traditional. Preistoria sa- cu aplicatii in aceasta directie.
tului si a regiunii (Dinu Rosetti, Dir. Muzeului 12. Viata morals §i juridica a satului. Buna
Municipal); istoria satului si a regiunii (Dr. I. cuviinta: titluri si numiri, ca semne de cinstire,
lonaseu), arheologia satului (Prof. D. Tudor); formule de politeta, gesturi do politefe, ospita-
evolutia vietii sociale a satului, in legatura, mai litatea, petreceri, diverse alte crcalii to caracter
ales, cu stapanirea pamantului (1. Ionascu si moral. Mortalitatea satului dupa cazierul jan-
D. Tudor). darmeriei, si al judecatoriei de ocol si infor-
9. Date le psihologice ale satului. Cercetari matii. Oameni buni si oameni rai in sat, so-
de psihologie eolectiva, pentru stabilirea de ni- f cietati cu stop moral, clici si bande de raufa-
veluri si tipuri psihologice. Se vor stadia in catori. Fapte morale remarcabile.
special: temperamental, inteligenta, aptitudinile Viata juridica a satului, dupa registrul
speciale, diverse atitudini psiho-sociale: Prof. I. de procese, informatii si obiceiul pamantului.
Georgescu. Pentru unele probleme de psihologie Dr. D. Dragnea si o echipa de 3 cursiste. La
socio-pedagogica: Prof. Stanciu Stoian si Insp. aceasta problema vor lucra insrt si ceilalti in li-
scolar Nicu Tudor. mits posibilitatilor.
10. Viata economics a skului. Cu ltura pa- 13. Viata administrativii §i politica a satului.
mantului. Pamantul satului. Plante le cultivate Gh. Papa, referendar I.C.C. si o echipa de doua
in sat. Tehnica locals a culturit plantelor. Marta cursiste.
de lucru. Rentabilitatea. Distribufia si consumul. 14. Unitati sociale. Familia; gospodaria cel
Pasunatul si problema lemnelor de foe. Cres- pufin einci gospodirii, trei de larani: bogat,

277
www.dacoromanica.ro
mijlociu, sara, unfit de meseria§i si altu de ne-
gustori); Cooperativa, Biserica §i viata religioasa
din comuna; y5coala si educatia; diverse insti-
tutii cu functii culturale si educative: Caminul
Cultural, asociatii culturale, etc.; diverse unitaci
sociale cu caracter neoficial sau scmioficial si
popular: sezatoarea, hora, cetele de flacai, ea-
tele de copii, joeurile. Prof. Sianciu Stoian, Ing.
Martin, 1. Georgescu, d-ra Popescu si o echipit
de 6 cursiste.
LUCRARE MONOGRAF1CA LA MANASTIREA SECU
Initiativa studierii pe teren a unei manastiri.
a avut fericirea sit se acorde cu un vechi gand
al d-lui Prof. Gusti, de al carui sprijin ne-am
bucurat prin Institutul de Cercetari Sociale, iar
alegerea manastirii Secu s'a datorit mai ales
unei bune impresiuni facuta de aceasta cu pri-
lejul unei vizite, acum saliva ani.
Manastirea este o unitate socials dintre cele
mai dificile, deoarece in structurarea ei intervin
mai ales obscure forte psihice individuale, grcu
de precizat.
Conditionarile aunt adeseori inedite intrand
in menirea monahala o acceptiune deosebila,
ostila acestora, iar activitatile sunt grupate in
jurul unui ideal precis, care deasemeni stin-
ghereste libera for desfasurare.
Necesitatea aclimatizarii, neputinta orientarii
imediate tntr'un material ce ne depara nu nu-
mai metodic, ci ades ne surprindea chiar pu-
tinta de intelegere, lipsa de eunos;tinte teologice
si departarea de profesori, pareau menite sa
franga cerbicia entuziasmului nostru. );ram doar
doi, in mijlocul muntilor Neamt, e drept ca
mai mult stimulati deck coplesiti de aceasta
natura care data 1-a inspirat minor pe Hogas,
a nuantat pitorese pe malurile Ozanei celei
frumoase" geniul autentic al ltti Creanga.
278
www.dacoromanica.ro
Cm mai mare parte din programul aralat
mai sus a fost linfaptuita. Mai putin s'a realizat
in ce prive§te viata juridica si eea politica a
satului. Cercetarile continua, fiecare membru
avand sa-si complectcze materialul de care mai
are nevoie. Redactarile definitive se vor face
abia clupa aceca.
STANCIU STOIAN
Intre Pipirigul amintirilor din copilarie si
Vanatorii-Neamt, cuib al pliicsilor lui Stefan, in-
tr'o pozitie unica, manastirea Secu este asezata
alaturi paraului cu acela§ nume, care la 4 km.
mai jos se varsa in Ozana. Dinco lo de Yana-
tori-Neamt se intind Humulestii, un fel de su-
burbie a Tg. Neamt, mahalaua" cum, i se zice.
Dealurile Vasan (776 m.), Dealul Vacilor
(726 m.) si o prelungire a Piciorului Rau (768
in.), formeaza un taus, perfect adliposiit, o
poianil pe malul stang al paraului Secu, in care
liana la 1602 Schitul lui Zosima a slujit nu-
mcic lui Dumnezeu, iar de in 1602, pe acela,
loc, o notta ctitorie a lui Nestor Ureche si Mi-
trofanei sotia sa, ca§tiga in importanta pane
1
la a ajunge printre primele manastiri ale tarii.
Numele si 1-a luat de in paraul vecin care en
un mic debit de apa a lost numit cand paraul
uscat, cand paraul Sec, apoi mai simplu apa
Secu. Lucrarea va insista indeajuns asupra con-
ditiei cosmice, care are un rol deosebit, mai ales
in masura in care favorizeaza arzarile ma-
Mistiresti.
Nu poatc fi intamplare faptul ca in regiune,
la mici distance, se afla manastirile dc calugari
Neamt si Secu, sehiturile Vovidenia, Prorov,
Icoana, Sihastria, Sihla, apoi manastirile de
maid Agapia §i Varatec, cuprinzand toate gra-
dele de viata monahala, dela acela de month
in marea lavra a Neamtului, pana la schimonalt,
schivnic, la Silt la dea napaditli de padure.
Manastirea Secu in uncle documente se
gaseste caligrafiat Secul" situate in chiar
centrul regiunii manastirilor, este inconjurata
de sate puternice, cu un ridicat nivel de viata
ea Vanatori-Neamt, Pipirig si Filioara.
Cu cei 50 de calugari ai sai ea este subordo-
nata m-rii Neamt din anul 1935, and in urma
luptei dust de I.P.S.S. Nicodem Patriarhul Ro-
maniei, si-a recapatat o buns parte din averile
luate de stat. Cu toate ca in 1909 cele doua
manastiri fusesera despartite, Secu capatandu-si
autonomia, sand actiunea de redobandire a
averii a fost pornitk interesele Secului an fost
sustinute cu aceiasi ardoare fiind socotite ca
strans legate de ale Neamtului. Odata procesul
castigat cele dourt manastiri au Lost din nou
unite sub numele de Neamt-Secu. Dar aceste
precizari extinse aci, ne-ar adanci in conside-
rente istorite, politico-administrative si econo-
mice de amanunt, fapt ce nu ar exprixna in-
tentiunile noastre.
Aceasta reintrare in drepturi a ocazionat o
perioada de mad progrese economics si in mo-
mentul de lath' se polite surprinde in Secu o
deosebita preocupare gospodareasca.
Sunt in lucre, in afara incintei, doua cladirr
apaqinand monahilor, ceva mai departe o case
pentru servitori.
Pentru o descongestionare, ce va impiedeca
de scum strangerea vitelor mari. iarna in jurul
manastirii s'a cladit un mare grajd la 4 kmf
departare, in poiana Bivolariei care asezatrt pe
malul Ozanei la hotarul manastirii Secu cu
Neamt, cuprinde pe ode aprox. 50 ha, o mare
gradinurie, culture de paioase si. loc de fanat.
Ori acest fanat trebuia strttns si. depozitat pen-
tru iarna la manastire. Acum, construindu-sc
acest grajd, cu dour' camere pentru un servitor
si calugarul supra% eghetor, se va depozita fanul
aci, aducandu-se in acelas limp toate vitele
www.dacoromanica.ro
sterpe se numesc a.sa cele tinere, cc nu dau
lapte Inca liberand local ia Secu.
Construirea unei tilde spatioase de iarna sus
pe deal in loc adapostit la Borta casoaei",
pentru oile cc vara sunt tinute in poenile mad
la Tkune" at Picioru Crucii", este deasemeni
aproape terminate.
'rot in ultimii ani s'a conslruit o casa in
llumulesti pe un loc de Janie, intemeindu-se
si acolo o prisaca in afara celci de in manastire
si de in via din Baiceni jud. Iasi, hi aprox. 80
km. departare.
Dace adaugam cele 25 ha. pamant arabil
pe care noul frate Mihail Munteanu din Tg.
Frumps, invalid de rasboi, le-a codat deocam-
data cu titlu de arenda manastirii, ne putem
da seama de extinderea ce vor capata in Secu
preocuparile de ordin economic.
Vom mai pomeni in treacat ca exi.sta in
manastire ateliere de fierarie, tiimplarie, do-
garie, apoi odaia" unde se in uneltele de lu-
cru si o spalatorie. Un iaz, o moara de apa la
care s'a atasat un dinam ce face cu putinta
luminarea electrica si tinerea unui aparat de ra-
dio, apoi un fierastrau pentru facut scanduri
de constructie, toate acestea raportate necon-
tenit Ia numarul destul de restrans de 50 ca-
lugari ne pot da o imagine asupra infainuirilor
omenesti In Secu.
E drept ca toate slat( sub semnul unei
acceptii rudimentare, sunt mai de graba rea-
lizari ale catorva oameni, mai ales ale ccono-
mului, neavand asigurata continuitatea.
Ca o viata aparte, in afara preoeuparilor a-
cestea. atilt de variatc, manastirea propriu zisa,
incinta, cuprinsa ,.in zid", cu biserica ce te'n-
deamna mereu in rugaciune in mijloc, repre-
zinta locul de traire monahala, de implinire a
pravilei. de adapost al sufletului. Am observat
ca intotdeauna calugarul trimes la o ascultare
mai indepartata, Ia vie, in prisaca, dorestc nc-
contenil sa se intoarca in chilia sa in manas-
tire, in locul pe care nesilit ti 1-a ales drept
definiti adapost pamantesc.
279
 Manastirea la altarul careia calugarul depunc
legamantul se numeste local de metanie".Chiar
data va pleca in alte parti, dragostea sa este(
legata de acest loc, daca parasesti manastirea
e ca si cand ai pprasi satur 1), sau legatura
cu metania este ca aceia cu mama" 2).
Un cillugar poate sa atinga in viata onoruri
si ranguri cat de marl, in afara manastirii sale,
la batranete in mice caz se intoarce sau poarta
dorul intoarcerii la metania sa.
La capitolul biologic este de remarcat faptul
ca vista de manastire prilejueste in genere tul-
burari psiha-fizice uneori sensibile, in particular
viata in zid la Secu provoaca din cauza umi-
ditatii chiliilor de piatra, afectiuni mai ales
pulmanare legate si de hrana insuficienta.
Totusi nivelul sanatatii este acceptabil, foar-
te rar aceste tulburari organice devenind fatale.
Mai interesant este modul de tratament, cu
totul empiric, cu o freeventa intrebuintare a
bailor Kneipp si Kuhne, sau pur si simplu ou
fiertura de burueni diverse ca sa nu arnintim
de alte procedee.
In ceea ce priveste conditionarea istorica,
m-rea Secu este mult mai legata de istoria mo-
nahismului in genere, prin traditie scrisa, vie-
tile sfintilor etc., deck de propriul sau istorie.
Este o nota proprie lipsa si desconsiderarea
oricarei traditiuni, straits legato si de o lipsa
o cultului mortilor pe care pare-se it pastreaza
doar unitatile ce au la baza familia.
Viata psihica este mull mai bogata in as-
pectele sale individuale. Atat trairea religioasa
colectiva cat si manifestarea in grup a unor
conceptii sunt mult mai sarace in continut, ur-
mand fidel canoanele, deck desbaterea sufle-
teasca intima, lupta permanents a calugarului
izolat.
Tocmai pentru a tempera aceasta lupta, mo-
nahismul arc la indemana ca arms minunata
I. Monah Tonichie Sturzu, 64 ani, nestiutor de carte, traeste de 40 ani in manastire.
2. Monah Eltimie Teodorescu, 52 ani, arhondar, patru clase, traitor de aproape 30 ani in manastire.
3. Mai mare la casa de adapostit vizitatorii, numita ,,arhondarie".
280
www.dacoromanica.ro
pravila", care prin metanii, inchinaciuni si
rugaciune continua, rugaciunea mintii" cauza
sa indeparteze pe acest am izolat, in lupta cu
toate fortele existerrtei, de dusmanul sau eel mai
puternic, gandul laic.
Activitatea economics s'ar parea ca depa-
sesta celelalte preocupari. Am vazut mai sus
varietatea infaptuirilor rezultate dintr'o tra-
duinta si care cer alte stiduinte.
Vara pe timp frumos, rar poti gasi un cu-
lugar in manastire. Toatil lumea, impreuna cu
staretul merge la cosit si adunat Until de prin
poenile vecine sau chiar din cele departate la
urrul gam doua ceasuri de drum. Numai strait-
gerea fanului dureaza eel putin doua luni dirt
vary. Si pe langa calugari lucreaza zeci de O.-
teni si satence din satele vecine.
Diviziunea muncii se face foarte distinct in
manastire pe ascultari". In afara celor cativa
ascultatori de obste", buni la toate, restul au
functiuni precise ca de ex. econom, easier, ar-
hondar 3), sau fierar, prisacar, gainar, bucatar
etc.
Ascultarile sunt imparlite in doua categorii,
pe laugh' biserica dirijate de eclesiarhul mare,
si pe langa economat.
Bogatul material stiintific rezultat din cali-
tatea manifestarilor spirituale, rezultant al sen-
sului superior al vietii monahale, ar necesita
o privire mult mai amply pe care lipsa de
spatiu nu ne-o permite.
Credinta nu se invata, ea hind un elan dare
Dumnezeu bazat pe nedeslusite forte psiho-fi-
zice. Totusi in manastire se dau credintei ine-
rentele cadre dogmatice. Am vorbit deja despre
lipsa traditiei istorice proprii, inlocuita cu tra-
ditia monahica si bisericeasca in genere. Aceste
elementc fac ca manastirea Secu sa nu pre-
zinte deosebiri Elia de formele credin(ei si ri-
tualului.
 Poi surprinde totusi interpretari de o splen-
didii naivitate conceptuala in ate o discutiune
in care ealugarul 4) pus in dificultate recurge
la proprii mijloace.
Cel mai impresionant fenomen consta insa
in contopirea conceptiilor si mentalitatilor cu
care fiecare vine din satul sau, cu noile cre-
ante, (land o mentalitate monahala, foarte in-
teresanta, mai ales atunci sand calugarul este
mai putin stiutor de carte, deci oarecum nevoit
sa-si formeze singur noun structure.
Alifel imprumutd cu usurinta ode gasite in
carti religioase de popularizare.
Unul din capitolele ittemnate este acela al
ceremoniilor, care sunt trairea organizata hi CO-
mun, a sentimentului religios reprezentand in
acela timp una din puntile de legatura cu po-
porul satelor invecinate si cu inchinatorii, de
on unde ar veni ei.
[Iramul, aproape un examen pentru manas-
tire, este sarbatoarea cea mai importanta a a-
nului, strangand in jurul Secului sute de sa-
teni, veniti adeseori de la zeci de km. cu ca-
rutele, superiorii de la manastirea Neaurt, ca-
lugarii schiturilor vecine, maici, si in deosebi
inaltislujitori ai bisericii7' adeseori chiar I.P.S.S.
Nicodem Patriarhul Romaniei, cum s'a intam-
plat chiar anul acesla.
Ccremonia cea mai impresionanta ramane insa
tunderea in monahism" care-i un moment de
o raga intensitate dramatics, intercalat in sluj-
ba obisnuitd a unei zile cu scopul eonsacrarei,
investirei unui frate traitor mai de malt in
manastire, ca monah. Este momentul lepaddrii
de cele lumesti.
Cat despre viata etica, din fericire manastirea
4. La Secu in afara a catorva analfabeci, restul sunt stiutori de carte dear cu clase primare.
Exisa un singur absolvent de seminar.
www.dacoromanica.ro
Secu nu ne va obliga la prea multe reticent°
in redactarea acestui capitol. Totul se desfa-
soar& acolo fare iesiri remarcabile din linia
bunei cuviinte, putinele esiri din aceasta nota
buns apartinand elementelor trimese discipli-
ner din alte mana,"stiri.
Este usor de presupus ca o unitate altai de
complexa presupune legaturi, rent ii. Mamas-
area Seca este ea mice alto imitate, un corp
viu de in care pleaca si la care vin uti nu-
mar nesfarsit de raze, reprezentand influenle
spirituale, interese de tot felul, relatiuui acci-
dentale, etc.
Proectiunea oricareia dintre intersectiunile a
doua raze, de la Secu dare o unitate, si de la
aceasta. catre Secu, formeaza ideia subiectiva
despre manastirea Secu. Relatitmea este deci
singura cale de cunoastere, cunoasterea tuturor
relatiilor fiind o cale de apreciere obiectiva.
Vom gasi la manastirea Secu relatii de su-
bordonare catre manastirea Neamt si
supraordonare lath' de schiturile Sihastrie
i Sihla raporturi de vecinatate cu manrts-
tirile sau cu satele invecinate.
Raporturi cu pelerinii si vizitatorii, cu alte
institutiuni, insfar§it o multime de raporturi
ce nu ar putea fi relatate deck in legatura cu
alte cxplicatiuni ce ar obliga aceasta relature
sutnar informative la o extensiune prea mare.
0 prelttcrare constincioasa a materialului
straits limp de cloud luni la manastirea Seen,
va trebui sa schiteze cat mai sugestiv vista
acestei unitati, punand in acelas timp a seama
de probleme ce vor fi puncte de plecare pentru
not cercetari mai metodice si mai complete.
Popescu Aurelian
281
CERCETARI MONOGRAFICE IN COM. CETEA-ALBA
Stub Indrumarile scoalei sociologice dela Bu-
curesti de sub conduccrea d -lui Prof. D. Gusti,
b'a lucrat in vara aceasta in culegcrea materia-
Mita monografic despre corn. Cetea, de carte
o echipa compusa din P. Chitulca, I. Gosescu,
Aurelia Daramus, Gh. Suciu si Viorica Alarm.
Echipa a Post ajutata si de zece ekvi si eleve
in cadrul organizarii muncii de razboi.
Cetea este un sat alezat la poalele muntilor
Apuseni, intr'o regiune deluroasa, la 7 km. de
soseaua nationala Cluj-A. Julia, avand dou& dru-
muri principale ,.spre tare ", unul judetean la
Teius, altul spre Galda de Jos. Este o asezare
naturala de oameni pe fundul unei vai mici,
avand un hotar alungit pe o distant& de apro-
ximativ 18 km. Cetcanul este intr'o continua
lupta cu natura, si cu natura lui biologics, ce-
randu-i mereu sfortari neomenesti spre a o in-
vinge si spre a-si putea agonisi traiul de toate
zilelc. Comuna este formats din satul Cetea si
catunul Raicani situat in 10 km. inspre Muntii
Apuseni, In poalele masivului Piatra Cclii, built
de 1124 in.
Dupa toate cercetarile, Cetea are o vechime
preistorica. In 1940 avea o popUlatie de 1249
locuitori, tar azi tuatara de catunul Raicani,
are o populatie de 1092 locuitori, avand ca o-
cupatie principals agricultura, viticultura si cre-
sterea vitelor care le sum singurele ajutoare in
lucrarea parnantului. Cerealele cultivate sunt
neindestulatoare populatiei satului, si in trecut
locuitorii lucrau p3rumb in parte si in trei
parti in averea baronului din Galda de Jos la
o distanta de 10 km., tar in hotarul Teiusului
la o distanta de 7-8 km. Azi, rnecanizarea
agrieulturii prasitoarele au inlocuit bratele
cetenilor. Paula in 1848 au lost iobagi, tar dupa
282
www.dacoromanica.ro
iobagic plugurile de lemn att contribuit la sa-
racirea gospodariilor; ,,inc avea bucate din an
in an era socotit bogat, i sine avea jitc mai
multe. A Puiului, in a Borja, la Ocosu nu sa
gatau bucatile nisiodata si eia erau mai gazde
'n sat". (Otoi Alexa de 71 ani, vaduv, 5 cl.
primare). Viile se cultiva pe cele trei Orli ale
satului, tar vinul bun a scos lautla ceteanului
pe care si-o spune oridecateori este intrebat
de unde-i: Dila ietia Buhaina, Bea jinu cu
donila ".
Altfel solul este slab si spalat de apele mul-
tor parte sari brazdeaza coastele satului. Ma-
joritatea gospodariilor stint Inca gospodarii cu
o economic inchisa, tar rentabilitatea for este
problematica.
In vara aceasta s'au urmarit probleme in le-
gatura cu:
1. Cadrul cosmologic. Tipurile de adaposturi.
2. Cadrul Biologic. S'a facut recensamantul
populatici dupa varsta, neam stare civila, stiinta
de carte, profesinne, etc. si s'au cules Inca date
in legatura cu migratiunile din ultimii 25 ani,
si mortalitate infantile pe familii. Recensa-
mantul economic, culegandu-se date statistice
in legatura cu locuinta, proprietatea si. inven-
tarul viu si mort al gospodariilor, cart sunt in
curs de prelucrare. S'a urmarit miscarea popu-
latiei dela 1792 incoace, folosindu-se registrele
de stare civila ale bisericilor ortodoxe si unite,
extragandu-se date in legatura cu nuptialitatea,
natalilatea si. mortalitatea. Natalitatea dupa sex,
anotimp, rcligie, gemeni, legitimi-nelegitimi si
nascuti morti. Morta litatea dupa sex, anotimp,
varsta, religie, mortalitate infantile sub un an,
dela 1-4 ani, etc. Casatoriile dupa varsta so-
lilor, anotimp, rcligie, stare civila, (recasatoriti).
 3. Cadrul psihic. S'au ttrmarit probleme iii
legatura cu solidaritatea sufleteasca a oamc-
nilor, constiinta for socials, luandu-se in spe-
cial convorbiri sociologice cu personalitatile sa-
tului. Obiceiurile dela nastere, botez, nunta si
inmormantare, sunt in curs de cercetare.
. La cadrul istoric, s'au cules date intere-
sante in legatura cu trecutul satului din guru
batranilor, reconstituindu-se trecutul cu
oeupatiile, creclintele, imbracamintea, i-
novatie, traditie, buna cuviinta, pe o perioada
de timi; de aproximativ 150 de ani.
5. In legatura cu manifestarile economiee s'a
ccrcetat pasunatul, si o parte din industria cas-
nica.
6. Manifestarile spirituale. S'au lust convor-
biri cu taranii despre credirttele, conceptiile si
cunostintele tor. Cunostintele for despre lume,
caror forte atribuesc intamplarile victii, ce
cred despre diavol, farmece, etc. S'a ccrcetat
porta la batrani, batrane, barbati, femei, fete,
feciori, copii, fetite, bogati, sitraci, agricultori,
meseriasi, culegandu-se date statistice. Descrie-
rea haidaului" (hai da-o) un dans vechiu si
uitat, si claca jocului.
7. S'a urmarit separat moralitatea satului vi
manifestarile administrative din \Tara aecasta,
tar problemcle juridice stun in curs de cerec-
tare.
Ocupand un hotar intins, din care numai It
este producator, ceteanul trebue sa munceasca
din greu pentru asigura traiul zilnic, vi
poate deaceea nici nu sunt prea bogati printre
tarani. Sunt in schimb un neam de oameni
harnici, cum nu gasesti in satele vecine. ,.Pai
cum sa au sie harnici, ca daca n'ar si, ar muri
de foame in hotaru n.ost. Da si lucru
vorba, ca dean sa dusie zapada st pana sa
purse alta, n'are omu on pie de hodina". Marcu
Simion, 55 ani, 3 copii, stie carte).
Devi exists o prefaeere remarcabila dupa raz-
boiul mondial, totusi nu se poate spune ca sta-
rca economics s'a imbunatatit cu mull, si poate
deaceea, incep saii lase mereu ogorul stramo-
www.dacoromanica.ro
sem., sit piece spre orav, senitori, meseriavi, Sall
sa intre franari la C.F.R.
Dela 1893 si pinta astazi, propictatea a fost
in plin proces de puh erizare, si in afara do
15-20 de gospodarii a caror rentabilitate este
lcgata de numarul mai mare de jugare, cele-
lalte tai istoN esc fbrtele intre numarul Area mare
de parcele mici, Para sa poata face o exploa-
tare intensk a cu uneltelc agricole pe care le au.
Fara sa fi putut studia amanuntit problema
sanatatii, dui informatti vi din obsersatie, pulem
afirma ca sanatatea si vigoarea biologica este
amenintata de uncle boli sociale sifilis vi de
tuberculoza.
Peregrinarile intre sat vi orav, hare meserii
si agriculture, au introdus bolile sociale in sat,
tar munca istovitoare, drumurile lungi si rele,
subalimentatia si intr'o alta masura alcoolismul,
au contribuit la irosirea capacitatilor in cauta-
rea sanatatii pela vraciuri, manastiri cu ca-
lugari, ori, mai rar palm actun la doftor. Mor-
talitatea infantila asa cum se desprintle din re-
gistrele stanii civile este exagerata, ajungand in
medic pe 150 de ani, la 320o Para a considera_
mortalitatca infantile pe anumite perioade de
time, unde trece peste 5000, din mortalitatca
general a.
Si totuvi, mai rat- bullet ca al ceteanului.
Otnenia cu jin st cu jinars, dela cubes vi pana
la terminatul jinului, sa face cu seta forta .
No, dtt slab om mai iesti. Sa nu 1)00 bee
on pahar de jin... Ni, ava! hca -1! .
Mentalitatea satului a lost in trecut, cut si-
guranta, magico- rcligioasa. Astazi, lipsa cunov-
tintelor pozithe si influenta oravului, lac sa se
distinga coexistenta diferitelor planuri de men-
talitati. Mentalitatea magieo-religioasa, fiind re-
prezentata tipic prin cititul lui Arsan, tar pe
dealta parte o noua si saga mentalitate pozi-
tha se ereaza urma conutctului cu oravul.
in
cu armatn, cu razboiul trccut vi actual. cu
greutatile vietii, care-i due la cons ingerca, ca
e preferabil sa tracvti bine pe lumen asta. de-
alt sa astcpti imparatia cerurilor. Sti vie
283
zac io? Io cred ca tit raiu tit iadu -i aisia pe
pumant. Pai sie lad tot traba mai mare, de cat
pintru hal lie cars cu rudal..." (lemne in spate,
din padurc). Haiti lai Petru, agricultor, 51 ani,
7 clime primare, 5 copii a fost in riisboiul
mondial).
In sehimb, constiino sociala predomina, iar
spiritill de cooperare, Lionel and 0 sustinut
de initiativa, c destul de desvoliat. In ulihnii
6 ani, si-alt ridient o casa cultttrala, gi vi-au
cumparat cu Coate luptele tle grup si certurile
dintre ci, eca mai frumoasa casa parohiala
poate din judet.
Viata artiStica este reprezentatii in deosebi
prin dansuri, cantece st portul de dumineca
al fetelar, care este de-o elegantii eostisitoare.
In legatura cu viata moralii a satului, daca
284
www.dacoromanica.ro
ar fi sa amintim numai influenta ncfasta a
oraselor, transportata in satul dela poalele mun-
tilor prin desele migratiuni, sau prin deprin-
derile unor functionari, can si-au asumat mo-
ravurile si obiceiurile de periferie ale oraselor,
hied ar fi de-ajuns. Asa s'au introdus avorturile,
luxul, tendinta tineretului de a se miindri pen-
tru chef, si allele.
Exista totusi o opinie publica dreapta, ca o
marturie a fondului sufletese sanatos al cetea-
nului, care asteaptii indrumari, posibilitati de-a
primi cunostintele necesare pentru a-i servi in
lupta lui cu viata, mijloace si conduciltori har-
nici si cinstili, pentru a fi mereu premergator
in manifestiirile culturale, intre satele din ju-
nil lui.
P. Chilulea

REVISTA INSTITUTULUI SOCIAL BANAT
CRIANA. BULETIN ISTORIC. (Anul XI, Iu-
lie-August 1943. Timisoara).
Cu o placere deosebita, luam act de o noun
initiative a d-lui Carneliu Grofsoreanu, prese-
dintele Institutului Social Banat-Crisana, aceas-
ta personalitate culturala dotata cu atat de
rare calitiiti: d-sa are nu numai initiative
pline de miez, dar are si darul de a strange
in jurul for colaboratori de seama, de a le
crea atmosfera necesarii lucrarilor si in acelas
timp, de a contribui la rnunca for grin studii
originale.
Patimas iubitor al Banatului, pe care 11 vrea
cunoscut, din punct de vedere social, sub toate
aspectele lui, d-1 Grofsoreanu adaogii preocu-
parii cereetarii satelor banatene pe calea mo-
nografiei soiologice si pe aceia de cercetare
istorica propriu zisii. 13uletinului sociologic, i
Sc adaoga de aceia un Buletin istoric", al ca-
rui prim numar it avem in fatal
Acest Buletin istoric este organul unei sec-
tiuni a Institutului, pentru istoria Banatului,
sectiune care a putut lua fiinta gratie fap-
tului mutarii Facultatii de stiinte de la Cluj
la Timioara. Presedintele acestei not sectiuni
a fost ales (1-1 Profesor Dr. Victor 'Motogna.
Membrii ei, formand un comitet de redactie,
sunt urmatorii: Prof. V. Ardeleanu, Traian Bi-
raescu, Prof. Dr. Al. Borza, Dr. E. Botis, Prof.
Dr. G. Cotosman, Prof. ySt. Manciulea, Prof.
Marius Moga, Prof. Dr. Tib. Morariu, Dr. Va-
lcriu Satropa, Prof. Dr. Victor Stanciu, Prof.
Nic. Tomiciu si Prof. Tr. Topliceanu.
In Cuvantul inainte" al acestui nou bule-
tin se spune foarte clar care este scopul ur-
marit de sectitmea istorica a Institutului So-
www.dacoromanica.ro
RECENZII
cial Banat-Crisana: publicarea documcntelor pri-
vitoare la Banat si alcatuirea de monografii,
care sa permits istoricilor nostri sa scrie caner a
istoria Banatului altfel decal cum au scris-o
pana acum istoricii unguri sau istoricii nostri
redusi la cunoasterea numai a acelui material
pe care it dasera la iveala, partial, ungurii.
Acest cel dintai numar este o do% ada ea
sectiunea istorica a Institutului Banat-Crisana
este in masura sa-si implineasca fagaduelile
pe care le face. Materialul pe care it prezinta
este in adevar de calitate.
'Frei studii alcatuesc acest flmar: doua da-
torite d-lui prof. V. Motogna si until iesit din
puma d-lui Ion Negru, toate trei meritand a
fi subliniate in chip deosehit.
In eel dintai studiu, (I-I prof. V. Nlotogna
studiaza ehestiunea extraordinar de pasionant a
a asa numitelor distriete romatte-,,ti" ale Ba-
natului. Cu drept euvant litlul articolului este
Contributii in istoria Romanilor banateni din
evul mediu".
Ceca ce stim despre organizarea noastra so-
ciala in cele dintai timpuri ale istorici noastrc
scrise, este deocamdata destul de sag. Kneza-
tele i voevodatele continua a ramane o enig-
ma a istoriei noastre sociale. fain insa ea le
vedem analizate de d-1 Motogna. pentru a-
ceasta regiune a Banatului, cu destule amanunte
si dovezi documentare ca sa ne dam seama ca
cle erau integrate, salt mai bine zis recunos-
cute ca attire si folosite, de entre multi nut-
ghiar, in veacul at XIV-lea.
Nu ne putem impiedica de a sedea, in ceea
ce ne prive,:te, aceste forme de iata sociala
organizata, sub forma unor confederari quasi
statale de sate, de genul acelei confederari care
285
a trait in Vrancea pars aproape sub ochii
nostri. Ar trebui aici a dubla lucrare: aceia
inceputa de d--1. Motogna, asa cum o arata d-sa
frusuyi, pekalea publicarii integrale a documen-
telor in mams si a analizei documentelor; iar
pe de altri parte, aceia a cereetarii sociologice
In teren.
Aceste dietricte", aceste voevodate roma-
nesti, nu se poate sit nu fi lasat urme la
teren, pang. in vista socials a satelor noastre
de azir. Ecouri, ramasitev amintiri, toate acestea
trebuesa as existe. Cat de< folositoare fapta ar
fi, daca sociologii brinateai ar putea art .dea
si ei o contributie la aceasta intrebare de -ta-
vrand a se rasa maghiarizati, an emigrat in
male care este aceia de a sti care an fost for-
mele de vista socials ale satelor noastre de Ucraina ruseased. In adevdr, .outorul,are dreg.
demult.
1.1n al doilea studiu, tot al d-lui V. Motogna,
este o scurtri schita a istoriei Banatului ro-
manese in epoca migratiunii popoarelor bar-
bare (271-1300), se trateazit pa rand: 1. Pro-
blema continuitafii romanilor in Dacia, 2) Be,-
natul rarnanese in timpul dominatiunii Gotilor,
3) Banatul sub stapanirea Hunilor, 4) Banatul
sub stApanire gepidica, 5) Dominatiunea Ava-
rilor si influenta slava, 6) Epoca ducatelor bul-
garo- romane- si ocuparea Banatului de Mire
Unguri, 7) Epoca arpadiana si insfarsit 8)- Ro-
manii din Ardeal si Banat,. in lumina docu-
mentelor istorice din veacul al XIII-lea, a
limbii for si a toponimiei.
Subliniem din nou faptul ca in ceea ce- pri-
veste toponimia, cercetarile la teren pot educe
un material nepretuit de bogat.
Al treilea studiu, al d-lui Ion Negru este
o Contributie la eunoasterea Banatului", Pre-
textul de la care pleaca autorul este republi-
carea, in traducere romaneasca, a textului jur-
nalului de calatorie prin Banat, a imparatului
Iosif al II-lea, in nnul 1773. Dar in introdu-
cerea la acest text, d-1 Negru ne dg. o admire,-
bill sintezd a celor cunoscute cu privire la
marile miscari demografice ce an avut Ice in
aceasta regiune, ale ertrei legaturi cu Ungaria
286
www.dacoromanica.ro
green quasi inexistente din pricina imenselor
terenuri inundate din partea de vest. Ni se
fagddueste publicarea unor texte care vor fi
sensationale si de mare folds pentru cerceta-
tori: defterul tureen din 1558, care este o
lists nominala a contaibuabililor din acea vre-
me, din care.; se vede clan ca pe acea vreme
singurele natii existente pe aceste locuri sunt
romanii si sarbii. In al doilea rand, urbariile
Mariei Tereza care corespund unei a doua e--
tape, de intensa colonizare cu alto neamuri.
si de strdmutare massive de populatie dintr'un
loc in altul. Subliniem informatia foarte pre-
tioasd a grupului mare de_ romani, care, ne-
tate cand asteapta ca aceasta infarmatie sd fie
caraboratri cu informatiile pe care le va educe
eu sines, d-1 Anton Golopentia, din lunge _ger-
cetare pe care d facut-a in satele cuprinza-
toare de romani din aceasta Ucraina.
Jurnalul de calatorie al imparatului, este
el insusi foarte interesant.
Sfatuim de aceea pe toti cetitarii revistei,
as caute a Ceti Buletinul Istorie al Institutului
Social Banat-Crisana si ne permitem are da co-
legilor de la Ins titutul Social' mdrturia
noastre pentru munca pe care o fan,
Asteptrun cu nerdbdare continuarea studiilor
si publicarea integrala a textelor frtgaduite.
Daca ins acestea vor fi totdeauna insotite- de
traducerea romaneasca, credem ca scopul ar fi
mai desavarsit atins. Textele unguresti aunt,
multora, liters moarta. Tar textele latinesti,
au si ele nevoie de traduoerea si cementarea
specialistului pentru a putea fi, interpretate co-
rect. De asemenea, am ruga ea hatiile si schi-
tele publicate s a fie la un format mai mare.
Cele doud schite publicate sunt aproape ili-
zibire din pricina formatului for mic. Poate ar
fi fost bine ca Buletinul Istorie sa aibe acelav
format. ca si Buletinul sociologic, pe -care in
parantezd fie spus, colegii nostri din Banat it
numesc buletin sociografic" nu stim pentru
care motive. Formatul ceva mai mare,ar per- departe, autorul, sprijinit pe cercetarea temei-
mite strangerea revistei in volume mai usor niet a acestui trecut pedagogic _cum si pe o
de manuit, cuprinderea unui material mai bo- buns infonnatie sociologica, trece la atudiul
gat si mai ales publicarea ha'rtilor la a scary tendintelor actuale ale gandirei pZdagogice ro-
mai potrivita. manesti, aratand ca orientarea pe care o is in
Henri H. Stahl prezent pedagogia romaneasca se tntemeiaza pe
cercetarea stiintifica a realitatilor pedagogice
STANCIU STO1AN: Problerne de eri si de dela noi.
azi ale pedagogiei romanesti. Craiova, Edit. In sfarsit, titlul ultimului capitol al primei
Scrisul Romanesc, 1942, 339 pag. parti din cartea citata si anuzne Evolutia sco-
Printre noutatile, literaturii pedagogice a- rn romanesti'', este menit sit arate evolutia pc'
parute in decursul anului precedent, este gi care au suferit-o legile si. reformele scolare,
aceasta lucrare a d-lui prof. Stanciu Stoian, urmarite in iiesvoltarea for dela 1776, cand
referitoare la problemele cele mai de seama apare hrisovul lui Alexandru Ipsilante, Domnul
ale pedagogiei romanesti. de atunci_ al Munteniei, privitor la reforma
Lucrarea, la care ne referim in randurile ur- scoalei din Principatul situ, si parta la legile gi
matoare, cuprinde-. doua parti: Prima trateaza reformele scolare din zilele noastre.
in sapte capitole despre Evolutia gandirei pe- Este interesant de urmarit aici cum scoala
dagogice romanesti" (pag. 5-175); tar cea de a romaneascri, cu toate influemele streine pe care
doua este inchinata catorva probleme pedagogice le-a suferit in legislatia ei, a cautat totugi sit
de actualitate (p. 179-335). se adapteze la cerintele educative si culturale
Problemele care fac obiectul primei parti ale seolarului roman, care trebuia sit devina
sunt: Inceputurile" (pedagogiei romanesti)i_ un cetatean folositor tarii sale.
influenta franceza"5- influenta germana"; ,,spi- Spiru Haret, mare indrumrttor al seoalei
ritul junimist si conservatorist in pedagogia noastre dinainte de 'tazboiul din 1916-1918,
romaneasca"; spiritul poporanist si eel socio- spre adevaratele ei icluri, a dat eel dintai a-
log in pedagogia romaneasca"; tendimele ac- cestei scoale o orientare mitre menirea de a
tuale ale pedagogiei romanesti".; evolutia sco- servi neamului prin. ridicarea nivelului cultural
Iii romanesti ". al satelor.
Din enumul acestor tome se poate vedea Dupa razboiul de intregire, ministrii scoa-
cum prohlemele tratate in aceasta prima parte lelor noastre au due mai departe ideia Ir-
privesc de aproape procesul de formatiune a retistrt" de a face din scoala un factor de in-
pedagogiei noastre natianale, factorii umani tarire si sporire a puterilor spirituale ale satului,
care 1-au determinat in stransa legaturil cu introducand in legile elaborate articole cu o
cortditiunile istorice ale culturii apusene, sta- vadita intentie de a adapta seoala la cerin-4
ruindu-se cu precadere asupra influentelor Iran- tele reale ale poporului nostril.
ceza si germana, in ee priveste curentele streine; In partea a doua a cartii, sunt tratate Q ae-
precum si asupra influentelor de doctrina so- rie de probleme pedagogice de actualitate.
ciala si literary dela noi concretizate in cu- Uncle dintre de au a legatura directs cu scoala,
rentele spirituale cunosoute. sub rim-fide de ju.- cum -sunt de pilda cele infatisate sub titlurile:
nimis', sexnanatorist", poporanist" si socio- Traditie si prejudecata in scoala", promo-
logic". varea elevilor in gcoala primara", scrierea fru-
Firma aici, cartea ofera cititorului o pretioasa 'fleas& si predarea ei in gcoala primara"; alte
indrumare in trecutul nostru pedagogic. Mai probleme ca: Grupul scolar",- educatia coope-

www.dacoromanica.ro 287
ratista", rolul sociologiei in formarea invatti-
torului", ridicarea culturala a satului" si ,,e-
ducalia fizica" privesc ltimurirea unor notiuni,
a caror valoare pedagogies ea impus in ulti-
mul timp.
Vaditul spirit critic, in care autorul sesi-
zeaza noile aspecte ale acestor probleme, spo-
re0e in mod simtitor interesul cetitorului pen-
tru astfel de probleme.
Ca o justificare a acestei observaiii, vom
incerca o mired caraterizare a modurilor in
care au fost puse in lumina aceste chestiuni de
pedagogie actuala.
Asifel in terra Traditie §i prejudecata in
*mail", ceea ce este interesant de urmarit e
valoarea pedagogics care se atribue traditiei
ca element de conservare a specirficului roma-
nese in structura spiritual& a §colii. Dar pe
cat de valoroasa este traditia in pastrarea mai
mult sau mai putin intacta a oomorilor spi-
rituale ce caracterizeaza trecutul cultural al
poporului, pe atilt de dannatoare este in pro-
gresul imatamantului §i in educatie, dacii este
intretinuta cu prejudecali ic§ite din mintea
oamanilor de §coalii, care sustin cu incapata-
nare caracterul nesehimbator al traditiei in ge-
nere. Dimpotriva d-1 Stanciu Stoian observe
ea adevarata valoare a traditiei nu rezulta din
tendinta ei de a ramane legata de ni0e forme
culturale invechite, care nu mai corespund ten-
dintelor not ale culturii, ci din caracterul ei
flexibil, care-i ingaduie o permanent& rea-
daptare la forma noun de- viata spirituals. Nu-
mai privita sub acest unghiu de vedere, tra-
ditia apare ca o legatura spirituals organics
intre generatiile tuturor thnpurilor.
Trecand mai departe la Rolul sociologiei in
formarea invatatorului", d-1 St. Stoian aratk
cat de necesara este aceasta discipline in fau-
rirea unui spirit critic la invatatorul de astazi,
care va trebui sa aibe o privire justa si pti.-
trunzatoare asupra starilor sociale dar mai-ales
asupra legaturii fenomenului educativ ea futio-
thine socials cu celelalte fenomene, care de-
288
www.dacoromanica.ro
finest continutul realitatii sociale insA0.
Sociologia, careia Profesorul D. Gusti i-a pus
in indemana ca instrument de cercetare metoda
monografiefi, unul din cele mai potrivite pro-
cedee de cercetat aspectul viii §i complex al
fenomenelor sociale, poste da invattitorului nu
numai facultatea de a vedea acest soiu de fe-
nomene in justa for legatura cu fenomenul e-
duca'tiv, dar ti ofera in acelo4 timp §i pers-
pectivele unei adinciri §i largiri a activitatii
sale pe taramul §colar §i extra§colar. De aici
necesitatea care a determinat introducerea
ciologiei in programa de studu nu numai a
§colilor normale, dar §i a §colilor secundare §i
profesionale in genere, care au drept tints pre-
gatirea elitelor indrumatoare ale vietii noastre
sociale.
De aici apoi initiativa de acuTn. 4 ani a
Ministerului Educatiei Nationale de a infiinta
la Gradi0ea in jud. Vlwa Scoala de prega-
tire a invatAtorilor pentru activitatea socials ",
§coala urmata cu atata interes de invatatori,
care stran0 laolalta tntr'o comunitate de muncii
pe teren, aveau minunatul prilej de a pune
in aplicare principiile sociologice si etice de
redresare a vietii culturale sate0i. .
Pregatirea sociologica permite invalatorului
sa contribue fine° mare masura la ridicarea
culturala a satului say. Cercetarea monografica
a satului, intelegerea mai larga. a rostului unui
Camin Cultural in sat, al unui curs taranesc
sau al unei §coli tarane.0i pentru indrumarea
gospodru-easca a sAtenilor, aunt numai cateva
din marile etape ale contributiei invatatorului
la ridicarea culturala a cam-unit:4a satesti.
Prin echipele studente0i §i Ca.minele Cultu-
rale, Fundatia Culturala Regala Regele Mihai
I" inaugurase un bun procedeu de actiune pen-
tru redresarea vietii sate0i. Anume prin acele
comunitati de munch', alcatuite din tineri stu-
denti, ale0 dupe criteriul capacitatii for de
munch', cum este cazul echipelor studente0i,
sau prin acele oNtii sate0i in care cuvantul
de ordine tl formeaza totdeauna gandul lumi-
nat si fapta convingatoare a preotului, inva a-
torului, medicului, ingineruhri agronom, Fun-
datia a valorificat munca individului subordo-
nand-o normelor de actiune ale munch. -obstesti
si ridicandu-1 astfel la maximum puterea de
randament, ceea ce nu s'ar fi intamplat, clack
efortul individului s'ar fi desfasurat pe un
plan izolat de planul de actiune al grupubii.
La capitolul Ridicarea culturala a satului",
d-1 Profesor St. Stoian pune astfel in evident&
valoarea considerabila a mijloacelor preconi-
zate de doctrine Fundatiei in opera de ridicare
a nivelului cultural al satului romanesc. Mij-
loacele acestea care, dupes cum s'a putut vedea
din cele relatate mai sus, au fost In trecut
echipele studentesti, Caminele Culturale, Scolile
si cursurile tardnesti, iar astazi Gamine le Cul-
turale, scoala taraneasca, sunt examinate de
autor in adevarata for lumina, care le scoate
la iveala." temeinicia permanent& in ce priveste
capacitatea for de infaptuire pe domeniul cul-
turii satesti.
Grupul scolar", o alts problema puss de
autor, tntr'o forma original& la noi, a,rasarit
din doua nevoi: Una materials, de a reduce
prin unificare numarul scolilor cu un post din
micile catune, unde sate un singur invata-
tor nu ajunge sa precka la toate 7 clasele,
tntr'o scoala cu inviitatori pentru fiecare
class, faeand economli la personal si materiale
didactice. A doua ceriuta, care sty la baza
grupului scolar, este de nature pedagogica, care
se caracterizeaza prin imperativul unei lega-
turi spirituale intime intre seolarii dintr'o eir-
cumscriptie cu o raze mai mare.
El ar cuprihde in acest caz nu nomad elevii
cursului primar cu ambele lui cicluri ele-
mentar si superior dar si elevii soolii ta-
ranesti, ai scolii de meserii, agriculturii, etc.
Evident, ideia grupului scolar nefiind in cii
pe deplin conturata, nu se poate inca de pe
acum generaliza, data fiind pe deoparte lipsa
de resurse materiale suficiente si pe dealt&
parts lipsa unei experimentari pedagogice mai
20
www.dacoromanica.ro
indelungate a ei.
O problem& pedagogica de actualitate este
si Promovarea elevilor in scoala primary ".
Autorul a fost indreptiitit sa-si puna o astfel
de problems, pornind dela constatarea ingrijo-
ratoare ca statistica comparative a promovatilor
si repetentilor de curs primar din anul scolar
1928-1929, de pilda, arata un procent de 37,800
repetenti fata de numarul inscrisilor din acel an.
Solutionarea unei astfel de probleme auto-
rul o vede mai intai in supunerea elevilor de
curs primar cu vadite deficiente mintale si fi-
zice unui examen medico-pedagogic la prinairea
in cl. I-a. Apoi tntr'o triere a subnormalilor
sau inapoiatilor mintali". Acestia, odata triati,
vor fi repartizati fn. clase speciale, cu programe
anume intocmite, sau amanati doi trei ani,
dupe cazuri.
O problems de tin viu interes educativ este:
Educatia cooperatista".
O chestiune de estetica si metodologie a
scrisului este eea puss si desbatuta in capitolul:
Scrierea frumoasil si predarea ei in scoala
primary ".
Scrierea corecta caligrafic si ortografic tre-
buieste deprinsrt deodatit cu efortul elevilor de
a-gi insusi noui elemente de simtire si noui
cunostinte
Intr'un ultim capitol, care rezuma ideile
calauzitoare ale intregei lucrari, autorul tra-
teazA tema din care se trage si titlul tnrtregului
volum: Probleme de eri si de azi ale peda-
gogiei romanesti".
Capitolul se inchee cu o precizare a notiu-
nilor de Educatie" si Pedagogic".
Obarsia termenului Educatie se gaseste in
cuvantul latin Educatio" care inseamna: cres-
tere, formare. Verbal a educa" ca si substan-
tival educator", a caror origin& este dense-
menea latina, exprimau la obarsie destul de
bine gandul anticilor deSpre educatie".
Pedagogia terrnen de origine greaca
este o valorificare a datelor pe care le fur-
nizeazil stanta educalier (p. 334).
289
 Termenul educatie, este mai cuprinzator
decat eel de pedagogic", intrucat se aplic&
atilt la cresterea copiilor, cat si la indrumarea
adult ilor.
Calnuzit de un punct de vedere sociologic,
d-1 Stanciu Stoian pune astfel in evident& as-
pecte not ale pedagogiei romanc,?ti.
Pe langa partea istorica, in care ne sunt
infati;ate, cu deoscbita grije, contributiile dela
cele mai modeste §i Nina la cele mai preten-
tioase ale oamenilor nostri de scoala, lucrarea
cuprinde si o parte sistematied in care stint
tratate cu o originalitate proprie chestiunile
cele mai actuale ale pedagogiei romanesti.
In sfar,,,it, lucrarea capatii o deosebita va-
loare printr'o consideratie special& a notiunii
de sat, care, in urma cereetarilor monografiee
intreprinse de yScoala Sociologic& dela Bucu-
resti, a capatat un continut de specific roma-
nese, care merit& atentia ttrturor institutiilor
de slat preocupate de ridicarea cultural& a vie-
Iii satcsti.
coala Soeiologica debt Bucure,,,ti prin cerce-
tarile stiinlifice intreprinse asupra satului ro-
manese a reu;it sa creleze si o pedagogic a
satului, al carui object este determinat de cele
doutt probleme Cu Naloare national is problema
ridiearii culturale a sateanului si problema Li-
neretului. Prin preocuparea cu aceste proble-
me, pedagogic romaneasca aduce o temeinica
contributie la indrumarea educative si cultu-
rala a Natiunei.
Considerand satul ea centru educativ, auto-
rul a avut prilejul, in lucrarea citatii, sa ridice
o scrie de probleme pedagogice de toatil ac-
tualitatea si de un dcosebit intcres national.
Const. D. Gib
CONSTANTIN SUDETEANU: Corelatia as-
pectelor vietii sociale. Sibiu, Tip. Cartea lio-
mancasca- din Cluj. 1943, 156 pug.
Luerarea d -lui C. Sutletcartu, vrea sa fie o
mollebta contributie in studiul despre coleratia
290 www.dacoromanica.ro
vigil sociale" care sá dea simtului
aspectelor
despre eomplexitatea vietii sociale, un temei
oarecurn national".
Desfasurarea ideilor din aceasta luerare este
urmatoarea:
Introducerea. Exista uncle domenii inter-
mediare" intre stlintele, naseute din incrucisa-
rea a douti domeniii anterioare de cercetare!
de pilda, Bio-Chimia, nascuta din imbinarea
stiintelor biologiei si a chimiei. E vorba de o
corelatie intre cloud domenii ale stiintelor",
ale caror rezultate interfareaza inteun domeniu
comun, printr'o perspective de reprocitate" (p. 3)
Tot asemenea, Psihologia sociala, prin sim-
pla desvoltare separate a Psihologiei si a So-
eiologiei, ajunge a se constitui, ca un dome-
niu de hotar intre ambele stiinte" in care se
oglindeste raportul dintre Psihologie si Socio-
logie ca 3i solidaritatea for ", ceea ce duce la
constituirea unei discipline intermediare.
Psihologia, In randul ci, are corelatiile ei
biologice.
Cap. I. Caracterizarea prealabila a teoriilor
asupra societatii. Stabilirea coleratiilor existand
in sociologic este anevoioasa. Pentru Psihologie,
putein stabili urr substratul" biologic. Insii
Sociologia prezinta un caz special si poate u-
nic" cad. nu se poate opera cu asemenea re-
ducere la un substrat unit ", 0:lei ea ofera mai
multe complexuri de condilii in care se petrece,
jar aceste conditii lucreazil asupra ei simultan".
Viata social& apare ca o rezultanta din a-
ceste complexuri de conditii, care lase am
zice jot liber" pentru manifestarile soci-
ale", care nu pot fi reduse la niciunul din a-
ceste complexe.
Exista conditii fizice, biologice, psihice etc."
Nu poate fi insa vorba de un substrat in care
manifestarile sociale sa se inteaneieze in chip
neeesar si sit dea succesiunii for eel putin apa-
renta unui paralelism intre ele alte start
corespunziltoare".
Mai molt vienta social& cu manifestarile ci
se organizeaza sub diferite aspecte ", economise,
religioase, politice, juridice, morale cu carac-
tere proprii.
A fost firesc de aceia sit se incerce expli-
catiuni unilaterale ale vietii sociale prin acor-
darea unui rol predominant unuia din aceste
aspecte.
Tot astfel and este vorba de condition.a-
rea vietii sociale nu s'a tinut seama ca re.ali-
tatea acestei vieti implicit o conditionare fizicii.
biologica etc." si s'a pus vieata sociala in func-
tie de un substrat (mediul, rasii. etc..
De aci, au rezultat teoriile unilaterale".
Sociologia a fost astfel puternic influentata. fie
de stiirrtele naturale" fie de Mecanicii.", fie
de biologic (organicismul).
In realitate intro toate aspectele vietii so-
dale, exista o ,.corelatie ". Rcalitatea sociala nu
se lass redusa la o singurrt latura a ei, decitt
in chip arbitrar.
Cap. II. Noliunea corelatiei la Comte, inte-
meiata pe deosebirea dintre titiintele neorga-
nice §i cele organice. Comte e eel dintai care
sesizeatil ,.coleratia" si o intemeiaza pe afirma-
tia ca trecerca dela fenomenele inorganiee la
fenomenele organise se face printr'o sehimbare
esentiala: tot ce este organic nu Sc pale in-
telege deck dintr'un punet de vedere al tout-
lui, siliti fiind deei de a proceda ,.de la cam-
pus la simplu".
Este ideea d? .,consensus", care e de esenta
organicului si care e cu atilt mai hotaritoare
cu cat domeniul organicului este mai complex.
In sistemul lui Comte, vieata socialil va ma-
nifesta deei acest consensus in gradul col mai
malt.
Aceasta notiune de consensus", de deter-
minare a partilor prin total", de corelatie"
sau .,cauzalitate reciproca a fenomenelor socia-
le", temeiul Staticei sociale a lui Comte", e
partea cea mai durabilrt din constructia acestui
sociolog.
Cap. III. Corelatia stability prin fenome-
nele de morfologie socialti. Autorul. imbrati-
§LIZA in total opiniunea lui Durlheim potrivit
www.dacoromanica.ro
careia ar exista o ramura a sociologiei, numita
Morfologia Socia la", care s'ar ocupa cu eerce-
tarea substratului victii sociale, constituit de
masa demografica considerata in arzarea ei
spatialu.
Este deei vorba de forma exterioara
rnateriala- a societatii alcatuita din fenomenele
demografice, biologice si geografice.
Acest substrat este interesant pentruea din
el se produc infiltrari earl dau corelatiei tun
cadru definit si o semnificatie deosebita".
E rezumata, in sprijin, parerea lui Ha lb-
wachs, care gaseste o corelatie atilt de stransa
meat se poate vorbi de o morfologie religioasa,
o morfologie politico etc., elementele materiale
devenind expresia a alteeva, care este o rea-
litate de ordine psihologica".
Astfel o familie" e legato de un loc spatial
spre care toti membrii ei converg. Forul ro-
man, nu poate fi inteles fara de baza lui ma-
terials si nisi spiritul de libertate din 'Fran-
silvania anului 1848, fara de Campia Liber-
tatii".
Asa dar Nlorfologia &rein la patrunde din
exterior inlauntrul Nietii sociale", iar ceN a din
realitatea sulleteasca it vietii sociale se blear-
poreaza in cadrele stabile si spatiale ale for-
melor materiale".
E vorba de o corelatie" atilt de stransa,
meat morfologia sociala" se incadreaza in So-
ciologia generala".
Cap. IV. Corelatia fenomenelor sociale in
faza vietii primitive. Autorul alege viata pri-
mitha deoarece diferitele aspecte ale vietii so-
ciale apar oarecum mai implicate uncle in al-
tele".
Notiunea de primitiv", 0 relativa, influenta
sociala fiind de recunoscut In on ce faza on
cat de primitiva" ar fi ea.
Etnologia si sociologia au si ele un hotar
comun. Etnologia, dela inceput, prin teoria
cercurilor de cultura", s'a asezat dirt punetul
de vedere al studiului corelatiei ce exista intre
diversely aspecte ale culturii existand in a-
291
 nume cercuri". E citat Thurnwald si Lowie
pentru a se arata ca aceste culturi, primitive
formeazit un tot organic,
Cap. V. Core latia aspectelor sociale, funda-
mentals) in gandirea religioasi la societatile pri-
mitive 1i inferioare. Se rezuma teoria lui Levy-
Bruhl cu privire la existenta unui tip special
de mentalitate primitiva, in care doming cate-
goric colectivului", profund religioasa in ori-
ginea ei.
In linii marl, mersul expunerii" este ur-
matorul: dela nediferenpierea caracteristica
mentalitatii primitive, care nu clisociaza ele-
mentele vietii psihice ", se conchide la exis-
tenta unui plan al supranaturalului", considerat
ca insusi mersul abisnuit al lucrurilor", ceea ee
caracterizeaza gandirea religioasa. De aci se
trage concluzia ca pe aceasta treapta a evo-
luciei, gandirea religioasa are o unitate si o
universalitate in care se integreaza deopotriva
celelalte aspecte ale vietii sociale".
Dar aceasta admitere a predominarii religio-
sului nu constitue o contrazicere hts de teza
Autorul socoteste ca nu, deoarece con-
tradigia a cloar aparentk: am dat notiuni de
corelatie intelesul unei considerari impreuna
si laolalta a aspectelor sociale, Ilia de a ad-
mite ca unul sau altul din aceste aspecte este-
eel esentiii". S'ar putea vorbi de a predami-
nare a unui aspect, in cazul de fata eel reli-
gios, numai and ele an fost deja anterior di-
ferentiate intre ele". Nu e cazul in societatile
primitive nediferentiate. E mai mult vorba de
o corela0e fundamentals" a aspectelor sociale
in gandirea religioasa, in care on si ce aspect
al vietii sociale nu-si gasea o tale de manifes-
tare deck invesmantat in gandire religioasa.
Autorul nu sugine trisa teoria lui Durkheim,
a genezei religioase a fenomenelor sociale. Co-
relatia, asa dar este evident& in aceasta faza
and vieka sociala ne apare ca un stufis cres-
cut in voie, asupra careia reflexiunea nu a avut
timpul sa se indrepteze si sa Ilea ramurilar
292
www.dacoromanica.ro
deosebite, putinta de a 'se desvolta fiecare dupa
legile sale proprii ".
Vista sociala pe aceasta treapta se desfa-
soara pentru a fi traits, inainte de a fi ganj-
dita".
Aspectele deosebite ale vigil, sociale, juri-
dice, morale etc., sunt pentru primitivi radical
corelate intr'o viata totals ".
Cap. VI. Corelatia intre aspectele sociale
diferentiate in societatile evoluate. Societatile
moderne, dela renastere inceptin.d, sunt dimpo-
triva. diferentiate ", fiecare individ putind par-
ticipa la cerouri sociale diverse, din- incrucisarea
acestor cercuri, esind personalitatea, asa cum
sustine Simrnel.
Individualismul si mobilitatea sociala, carac-
terizeazii ded societatile moderne, profund ur-
banizate.
In analiza acestei societati moderne autorul
afirma ca a fost adus poste tot in fata unui
fenomen oarecum constant, care ar sta la baza
tntregii desvoltari a acestor societat-i. Este vor-
ba despre cresterea populatiei in gruparile so-
dale si tot odata de concentrarea la olalta a
unui numar cat mai mare posthil de indivizi".
Este indiferent ca acest numar este mai mare
sau mai uric "; finportanta este exclusiv densi-
tatea mare a popnlatiel, care este mai direct
'egad' de insasi organizarea unei societati" eaci
ea pune in contact un numar eat mai mare
de oameni", iar interactiunik infinit mai nu-
meroase si mai felurite intre constiintele for
pot determina mai usor modificari in organi-
zatia si structura sociala".
De asemeni, viata economics moderns este
de cinut in seams, de oareoe ea se intrepa-
trunde" cu celelalte aspecte, producandu -se ast-
fel corelkia dintre ele.
Mai mult deck atat: viata sociala modern&
presupune un grad mare de complicare in corn-
binarea dintre elementele ei care sunt aspectele
acestei vieti sociale, economic, juridic, politic
religios".
 Viata socials este prin excelental ffinuoasti
si aspectele diferite, la care noi reducem felu-
rile ei speciale de manifestare, aunt nuniai in-
fatisari abstracte ale unei singure realitali, care
este una si aceiasi prin toate aceste infatisari.
Ca exemplificare, un rezumat din teoria lui
Max-Weber despre origins protestanta a capi-
talismului si a teoriei lei. Durkheim despre di-
viziunea munch..
Lucrarea d-lui Sudeteanu este fare indoiala
interesanta. Scrisa: limpede, ea poate fi de mult
fobs acelora care ar dori sal se initieze in u-
ncle probleme ale sociologiei, despre care nu
avem o literature romaneasca.
Ne permitem totusi a face unele observa-
tiuni.
Mai intai teza principals a cartii este de-
parte de a fi originals. Ideea capunctele de
vedere unilaterale care dau nastere sociologiilor
partiale, nu mai poate fi sustinuta, se gaseste
in toate manualele moderne de sociologic.
Singurul lucre ce poate fi nou in acest do-
meniu, este acela al analizei complecte a acelui
fenomen unitar care e viata socials. Nu este
suficient a se arata e,corelacia" intamplatoare
care exists intre douti aspecte" ale vietii so-
ciale, ci este necesar un inventar complect al
tutulor ordinekr de fenomene care stau in co-
relatie.
Din aceasta pricing ni se par cu totul ne-
satisfacatoare enumerarile facia@ de d-1 Su-
deteanu, care aunt toate vagi si sfarsesc uneori
cu un etc."
Suntem de acord ca viola socials apare ca
o rezultanta din aceste complexuri de conditii,
care lash* joc lffier" pentru manifestarile so-
ciale", dar nu putem accepta ca enurnerarea
conditiilor vietii sociale BA fie fizic, biologic,
psihic etc.", la pag. 11, la care se adauga pu-
terea traditiei" abia la pag. 63 si nici ca as-
pectele vietii sociale" sal fie economise, reli-
gioase, politice, juridice, morale" la pag. 11 si
www.dacoromanica.ro
la pag. 124 sit fie economise, juridice, politice
si religioase".
Cu deplinit sinceritate vorbind si fare de
nici o prejudecatit de scoala, nu vad pentru
ee d-1 Sudeteanu nu adopts clasificarea noastrit:
cadrele (cosmic, biologic, psihic si istorie) si
manifestarile. (spiritual, economic, juridic, ad-
ministrativ, politic)? D-1 Sudeteanu care citeaza
atata bibliografie strains si este Rua indoiala
la curent si cu teoria sociological a §coalei din
Bucuresti, desigur ea nu este de acord cu clasi-
ficarea adoptata de noi si despre care pretin-
dem ca epuizeaza problema. Am fi foarte do-
ritori sal aflarn temeiurile sale. Suntem gata a
ne recunoaste greseala, daeit ea ne va fi artitata.
De asemeni, insasi notiurtea de corelatie"
trebue lamurita. La d-1 Sudeleanu ca apare
uneori ca o conditie", uneori ca un. fapt pre-
dominant", alteori ca o bazal" sau ca un fun-
dament". II rugam de asemeni sal ne arate pen-
tru ce nu primeste sistemul nostru, al parale-
lismului sociologic? Socotim ca respingerea su-
mara a unai paralelism" in pag. 11 se refers
la cu totul altceva deck ceea ce intelegem noi
prin paralelism. Problema merit& in tot cazul
sit fie diseutata si scolile romane de sociologic,
au datoria de a se lamuri reciiproc.
In aceiasi ordine de idei, nu putem fi de,
acord cu impreciziunea termenilor folositi de
d-1 Sudeleanu. Stiinta, dupli cum a spas un
/rancez de spirit, este o limbs pusti in bums
randuiala. De aceia, termenul de aspect" ni
se pare insuficient. Ce este in definitiv un as-
pect? -Sä fie ceea ce se poate 'vedea din via(a
socials? In cazul acesta, preferam termenul de
manifestare" care spume lamurit despre ce
este vorba si ne impiedica ca folosim expresii
vagi, de felul acestora: corelatie intre aspecte
si fenomene sociale" (prefata) sau complex
de fapte s,i manifestari" (pag. 56) sau orisice
aspect de vials socials nu-si gasia o tale de
manifestare, deck etc." (pag. 81) sau mani-
festarea acestor aspecte" (pag. 95). Suntem in
drept a cere definiliile cuvietelor aspect" si
293
"manifestare", cad far& de ele ni se pare a
ne ineca, in tautologii.
Lipsa unei teorii perfect irtchegate ni se
pare insil a so face sitmlita gi altfel decat prin
impreciziunea vocabularului. Astfel de pilda-,
dupli co se neaga existenta unui substrat" al
societiitilor, la pag. 11, ni se vorbegte de- urn
msubstral, al societatii" la pag. 37.
Sau, dupe ce intreaga carte pledeaza in sen-
sul ca toate aspectele vielii sociato Bunt core-
late gi niciuna dintre de nu joaca un rol de
cauzrt exclusive gi nici macar de conditie pre-
dominanta, aflanr totugi ca aspectul religios
este pentru societatile primitive de o importanta
cu mult mai mare decat celelalte. Socotim ca
nu este juste scuza invocata de d-1 Sudeteanu,
pentru a se apara de o eventual& invinuire de
parfialitate fata de religie, ca in societalile
primitive diversele aspecte nu reugiserrt sa se
desprinda uncle- de allele-, toate prezentandu-se
investmantate in baba religioasa.
Se poate ca in mintea primitivului, toate ma-
nifestarile de vista sociala sa fie imbricate in
forma religioasa. Dar aceasta nu inseamna ca
fiecare din manifestarile vietii sociale nu, exis-
tau ca atare: manifestarea economics cuprindo
elemente de natura -economica, indiferent de
Japtul ca oamenii reuses° sau nu, sa le inte-
leaga autonom sau investmantate in forma re-
ligioasa. De asemeni exist!' elemente de vials
juridica, administrativ politics, spirituala care
au, in viala sociala, efectul for propriu, indi-
ferent de_felul in care respectivii membrii ai
societalii au sau nu au cling-tin-4a de ele. Fap-
tul ca in congtiinta oamenilor, toate aceste ele-
mente au un caracter religios gi ca cleci co-
relatia este fundamentals" nu poate fi luat in
considerare, deck data socotim ca unicul fac-
tor determinant al societatii este mintea omu-
lui gi gradul lui de congtienta. Dar in cazul
acesta, nu mai profesam o sociologic a corela-
-tiilor, ci suntem partagii unui sistem partial
sociologic, de natura idealists.
Tot astfel, socotim ca nu corespunde cu po-
294
www.dacoromanica.ro
ziliile de principiu pe care le adoptrt d-1 Sur
deteanu, afirmalia ca analiza noastra cautand
sa desplindit caracteristicele societatilor mod'er-
ne, ne-a adus peste tot in Pala unui fenomen
oarecum constant,- care ar sta la baza intregii
desvoltari a acestor societati. Este vorba de
cregterea populatiei in gruparile sociale gi tot
odata de concentrarea laolalta a unui numar
cat mai mare posibil de indivizi", gi nici afir-
malia ca -intre aceste conditii este una mai
ales de importanta deosebita"' gi anume densi-
tatea oamenilor "(pag. 115 gi 116).
Contradiclia ni se pare flagranta.
Preferam de aoeia,. sistemul nostru de On-
e
dire soctologica, care are eel putin meritul de
a fi clan legea paralelismului sociologic este
in primul rand un inventar sistematic, adica
o analiza gtiintifica a fenomenului social, pri-
vit din. punctul de vedere morfologic gi gene-
tic, fare insa de a recunoagte, teoretic, prepon-
derenta unuia din elemente gi nici valoarea lui
i1e baza" pentru alte elemente coexistente...
Aceasta teorie nu ne impiedica de a recunoagte,
in cercetarea monografica a unui fenomen, pre-
ponderenta and a unui fenomen, sand a al.-
tuia. Dar optarea de la inceput pentru o pre-
ponderenla constant's', de pilda a factorului
demografic, ni_ se pare a fi eedarea in fata
unei sociologii partiale- gi renuntarea la ins&gi
eficacitatea principiului corelatiei".
Se poate totugi sa nu- fi inteles destul de
bine, gradul adanc al d-lui Sudeteanu, jar -con-
tradictia pe care o semnalam sa nu fie &mat
aparenta. Agteptam de aceia, cu multi plaeere,
alte studii ale acestui autor, din care sistema
sau de sociologic sa poata fi 'vazut mai clar.
Henri H. Stahl
GEORGE EM. "MARICA: Ineereare de deli -
nilie a satului. (Extras din Revista de psiho-
logie, Cluj-Sibiu, 1942, 41 de pagini).
D-1 Maxim palled comunicarea pe care a
prezentat-o Biroului de organizare al oelui de
al XIV-lea Congres International de Sociologic,
ce urma sä aibe loc in 1939 in 13ucuresti.
Se cuvine sa inregistram in chip deosebil
luerarea aceasta, atilt pentru faptul ea ataca o
problema care, pentru noi, este cat se poate
de importanta cat si pentru acela ca autorul
ei, care pinta acuma se tinuse oarecum departat
de problemele sociologici romanesti, incepe o
cale noua, pe care am dori sa-1 vedem sla-
ruind.
D-1 Marica nu a luat nici-odata parte la
retina din campaniile noastre monograficc, si,
dupe ate stim, Odra in vremea din urma,
nici nu cercetase direct satul romanese.Aci poate
va trebui sa giisim explicatia multor nepotri-
viri de vederi pc care le vom avea fats de
domniasa: nu ne tntemeiem pe aceias viziune
a satului, nu manuim un fond comun de in-
formatii. In schimb d-1 Marica dispune de o
informatie bibliografica interesanta in care So-
ciologia rural& americana predomina, dar din care
nu lipsesc nici studiile romanesti. Mai mult
Inca, domniasa manueste o tehnica de analiza
sociological cu totul deosebita, ceea ce nu s'ar
putea spune ea este tin bun comun al tuturor
celor care atacil asemenea probleme.
Suntem asadar siguri ca d-1 Marica nu va
socoti inoportuna discutia pe care al;em de
gand sit o facem cu domniasa, in cel mai cin-
stit gand de adancire laolalta a problemei ce
ne preocupa deopotriva.
Atitudinea d-lui Marica in sociologia gene-
rals este intemeiata pe recunoasterea faptului
ca un fenomen social concret urmeazii, a fi ex-
plicat printr'un apel la mai multi factori de-
terminanti" iar nu la unul singur. Evident, nu
putem fi deck de acord cu acest fel de a
vedea.
Intrebarea este insa urmatoarea: care stint
acesti factori? Ne trebueste asadar un inven-
tar al acestor factori determinatori. Si atata nu
cste.de ajuns: trebue sa stint care este relatia
ce exists intre acesti factori; cu alte cuvinte
ne trebue un inventar sistematic.
www.dacoromanica.ro
Ni se pare Lisa a reettnoaste o oarecare ezi-
tare in acest punct esential, in fetid in care
d-I Marica pune aceasta problema. Domniasa
ne spune:
Incercarea noastra cauta sa arate ea daca
nu exists o ierarhie in ce prive.ste importanta
for determinative, cel putin trebue sa existe
o ordine in prezentarea acestor factori".
Cu alte cut inte, faelorii determinatori ai fr-
nomenelor sociale nu au titre ei o relatie il
icrarhie, adieu nu suet unii mai itnportanti si
altii mai putin importanti ea taloare determi-
natoare si nici nu pot fi socotiti a decurge sau
a depinde unii de altii, inteo serie univoca
fatala.
Fats de doi din acesti factori pe care au-
torul ii numeste sociologici" si psihologici")
se spume, eat se poate de precis ca consti-
tuese doua perspective diferite ale realitatii so-
ciale" astfel ea daca se expune intai until si
apoi celalalt, aceasta este pentru Ca nu se
putea altfel, nu puteau fi expusi amandoi deo-
data".
Cu toate acestea, deli nu este vorba de ni-
eiun fel de intaietate, nici cel putia de ordin
metodologic, expuncrea for nu este fusels de
d-I Marica, la intamplare, hue° ordine indife-
rent(' sau exterioara. Ci autorul se stradueste
stt-i expuna hue° ordine fireasca ".
Aceasta ordine fireasca, poate fi inteleasa
in mai multe feluri. Mai intai poate fi ordi-
nea fireasca izvorita din neeesitatile insasi ale
cxpuncrii. adica o ordine de logica expozi-
tiva, de tehnica intelectuala formala, care nu
prejudeca nimie asupra fondului insasi al pro-
blemei.
Dar aceasta ordine fireasca poate fi totusi
si o ordine a firii sociale ea insasi. Avem im-
presia ca d-1 Marica ezita bare aceste doutt
intelesuri ale cuvantului, incercand. a da o in-
siruire a factorilor determinatori lipsita de ori-
sice precizare a valorii for relative, expunand
iniai un factor apoi pe at doilca, pentru aim-
plul motiv ca nu pot fi expusi amandoi deo-
295
data" §i,in acelas timp, neputandu-se impie-
deca de a da §i o insiruire erarhiek expunand
adicrt factorii in ordinea importantei tor.
Sa intram in analiza instisi a descrierii d-lui
Marica pentru a vedea data inteadevar exists
aceasta ezitare a autorului.
Dupe credinta sa, factorii determinatori ai
vietii sociale trebuesc impartiti in cloud cate-
gorii: factorii exteriori-materiali i factorii in-
teriori-spirituali.
D-1 Marica nu foloseste insa cuvantul cate-
gorii, ci pe acela de Straturi" care ne da o
viziune spatializata a acestei clasificari. Un
strat sta jos, alt strat sta de-asupra. Desigur,
autorul atrage atentia ca imaginea spatial& este
oarecum neadecvata. Suntem de acord. Dar mo-
tivul aratat este doar acela ca spre deosebire
de ceea ce se petrece in geologic, unde stratul
inferior nu este influentat de stratul ce i. se
aseaza deasupra, in sociologic straturile se in-
fluenteazrt in dublu sens: de la eel de jos spre
cel de sus si de la eel de sus spre eel de jos.
Suntem iaritsi de acord. Dar atunci imaginea
spatiala ni se pare nu numai inadecvata", ci to-
tal gresita; mai mutt deck atat:primejdioasa,
pentru ca odata ce am acceptat-o, a cu nepu-
tint& sa nu acordam stratului de jos o va-
Ioare de baza". Afars doar data nu socotim
straturile ca fiind asezate vertical. Ceea ce ar
fi absurd, caci nu am mai avea efectul de i-
magine". D-1 Marica vede dealtfel lucrurile no-
ted orizontal. Pentru el factorii naturali mate-
riali sunt cei de bazii". Zadarnic deci vom in-
cerca a spune ca ne este indiferenta ordinea
expunerii factoriLor §i ca incepem cu unul fi-
indca nu putem incepe cu amAndoi cleodata.
Din moment ce unul dintre ei este o baza",
atunci este firesc sa afirmi ca pentru a 1A-
muri un lucru trebue sa incepi totdeauna au
baza; baza, in cazul de bib nu poate fi deck
stratul de factori naturali-materiali".
Ca atare ordinea fireascA" nu este numai
o ordine expozitiva ci §i o ordine a insasi fe-
296
www.dacoromanica.ro
nomenului studiat, care se afla impartit in stra-
turi de baza §i straturi suprapuse.
In sociologia general& profesata de scoala
din Bucuresti, ne ferim a vorbi de straturi si
de baza. Ci afirmam numai Ca exists categorii
de factori care stau intre ele intr'o pozitie de
paralelism" ceea ce este destul de precis pen -
tru. a, arata ideea centrals a perfectei obiecti-
vitati teoretice NA de toti factorii, cu alte
cuvinte pozitia noastra de dubiu .sistematic per-
manent si in acelas timp destul de vagii pent-
tru a nu ne angaja prin cuvinte nefericit alese
dincolo de punctul Oa& la care vrem sa fim,
angajati.
Dar sa intram in fondul chestiunii: analiza
acestor straturi" propuse de d-1Marica. Avem
mai UAL factori exteriori-materiali" sau na-
turali-materiali" care sunt muniti §i factorii
constitutivi ysi determinanti naturali materiali"
i. factorii interiori-spirituali." care se despart
in factori constitutivi §i determinanti sociali"
i factori constitutivi ¢i determinanti socio-
spirituali".
Care e temeiul logic al acestei impartiri pe
straturi? Stratul eel dintai este alcaltuit din
factorii geografici ci economici, socotiti a fi de
baza tocmai din pricina materialitatii for ".
Aci putem pune un semn de intrebare a-
supra intelesului euvantului material". Feno-
menul aca numit.geografic" este un fenomen
fizic, Fara indoiala. In ce ne priveste preferAm
sa -i spunem cosmic" pentrucg termenul ni se
pare a fi mai corect, deoarece el ne ferecte de
implicatiile pe care le ridicii cuvantul de geo-
grafie", numele unei ctiinti care are drept o-
biect fenomenele cosmice. ',team deci numele
insAsi al factorilor ce trebuesc studiati, iar nu
al stiintei particulare care ii studiaza. De ase-
meni, nici cuvantul de naturali" nu ne pare
a fi foarte fericit, deoarece tot ceea ce exists,
inclusiv fenomenul spiritual si eel social, fac
parte din. natura".
Fenomenele fizioe cosipice au desigur o in-
fluentit asupra vie ii sociale a oamenilor si tegranta din societate, este insasi societatea in
sunt factori materiali externi. Suntem deci de ceea ce are mai important: diviziunea socials
acord, in principiu, cu d-1 Marica. Numai in a muncii si fenomenele ei complimentare.
principiu insa, pentru ca de indata ce d-1Ma- D-1 Marica adaoga la seria factorilor natu-
rica trece la analiza acestor factori, apar la rali, exteriori si materiali, factorul ethic ", De-
iveala alte fenomene, de pilda asezarea oame- sigur acesta exists si este in adevar natural,
nilor pe teren, care sunt numai aparent fi- exterior si material. Dar laolalta cu ei, mai sunt
zicey, to fond fiind fenomene sociale. si all.i factori: populatie, (cu anume volum,
In ceea ce priveste factorii economici, cre- densitate si miscare), sanatate etc., pe care not
dem ca este gresit a se mai vorbi de factori ii studiem laolalta sub numele de fartori bio-
materiali", naturali" si eu atat mai putin logici" si pe care regretam a nu-i gasim expusi
exteriori", Ar fi interesant de discutat pro- la locul lor.
blema aceasta in legatura cu conceptia mate- Dar inainte de a trece la analiza altui strat"
rialismului istoric, care cel dintki a vorbit des- Inca o lamurire: acesti factori sunt sau nu
pre straturi" (infrastructure si suprastructura") sunt exteriori?" Data sunt exteriori, asa cum
si care s'a socotit a fi materialists ". Sensul se arata la pag. 3, pentru ce sunt socotiti con-
acestei poziii marxiste este insa cu mult mai stitutivi" la pag. 5? Ince leg ca pot fi exteriori
subtil deck ne poate arata termenii. Sh ra- si determinanti. Dar exteriori ji constitutivi, mi
manem de-ocamdata la intrebarea: ce este ma- se pare ,a fi imprecis. Este fenomenul social
terial in fenomenul economic? Sa fie oare teh- constituit din" sau constituit de &litre" fac-
nica, adica procedeurile folosite de oameni pen- torii exteriori? Distinetia este important& si dc
tru a lupta impotriva fenomenelor materiale aceia regretam faptul cal d-1 Marica intrebu-
ale naturii"? In tot cazul nu. Tehnica este inteaza cuvantul constitutiv" si pentru feno-
un fenomen esentialmente spiritual, care se menele exterioare care constituesc fenomenul
poate concretiza uneori intro unealta materials, social dom.. grin determinare si fenomenele in-,
asa dupe cum se intampla si altor activitati terioare, care constituesc propriu zis, fenomenul
spirituale cum e de pilda arta plastica. social, care adica sunt insusi fenomenul social.
Sa fie atunci material faptul ca economicul Sa trecem la factorii saciali. D-1 Marica sub-
are drept prima straduintil satisfacerea nevoi- imparte acest grup, in cloud: un aspect exte-
lor de hrana? Nu se poate sugine: foamea c- rior si unul central, al socialitatii".
urt fenomen biologic, iar nu unul economic. A- In eel exterior, sunt enumerate urmatoarelc:
tunci ce este economicul? Este organizarea mun- volurnul de populatie, densitatea populgiei, mo-
cii, cu ajutorul unei anume telmici, in vederca bilitatea socials, omogenitatea biologica, econo-
satisfacerii unor trebuinte, care sunt primordial mica si psihica. Iar in eel central, care consti-
biologice. Fenomenul de organizare a muncii, tuie aspectul propriu zis sociologic al unei uni-
sau modul de producere" este asadar un fe- tati sociale, se enumera: durata, ordinea so-
nomen esentialmente social. Ceea ce ii caracte- cials (tradilia, obiceiurile, regulile sociale, con-
rizeaza.' sunt relatiile in care oamenii isi stau ducerea), structura social& (gradul de volunta-
fats in fatil in aceasta straduinta a for sere rism, intentionalitate, finalism, totalitarism etc.)
producerea de bunuri. Ce este aci material? adica o aerie de criterii pentru a gasi locul de
Dupe parerea noastra, nimic. asezare al fenomenului studiat, inteo clasificare
In tot cazul, ce este aci exterior societatii? sistematica a unitatilor sociale.
Dimpotriva, fenomenul economic face parte in- Insfarsit, factorii socio-spirituali care ar pu-

297
www.dacoromanica.ro
tea fi socotiti §i drept mijloace de control so-
cio-spirituali ai unitatii sociale, cu accentul pus
pe procese" §i pe analiza functionala. E vorba
de analiza fenomenului psihic care intovarrt-
§i face cu putinta viata sociala
,,selte
Suntem datori a atrage atentia cetitorului
ea aceasta schema de sociologic pe care o infa-
tiyam nu este expiisti, ea stare, de cabs (1-1
Marisa. Domniasa face nu o expunere de so-
ciologic generala, ci o aplicatie a sociologici pe
cazul conerct al satului. Astfcl ineat se poate
foarte bine ea, din analiza unui simplu caz
concret, sa nu fi putut deduce intreg sistemul
de sociologic generala pe care it profeseaza d-1
Marica. Nc este de aceia teams sa nu fi in-
terpretat uneori g-re§it, gandul autorului. A§-
teptam de aceia alt prilej, in care sa avem
putinta de a vedea mai clar care este sistemul
teoretic profesat.
Am fi insa foarte dornici de argvea curand acest
prilej, ca sit putem vedea tenaeiurile pe care
le are d-1 Marica in a nu se folosi de schema
cadrelor §i a manifestruilor pe care o folosim
noi.
Ceea ce este insa intr'adevar interesant in
studiul de care ne ocupam, este analiza satului
romanesc.
Studiul d-Itti Marica se intituleaza o in-
ccreare de definire a satului", adica al oricarui
sat, fie de azi, fie de ieri, fie de in noi din
tarn, fie din America. In realitate, eeea ce it
preocupti primordial pe aulor, este satul roma-
nese. Mai mult deck atat, avem impresia ea
mai ales satul arhaic romanese este avut in
vedere. Ni se pare chiar ca. d-1 Marica are §i
un ag sentiment de regret fat& de faptul ca
zilele satului ale satului autentic sunt
numarate ", in ciuda sperantei ca noua comuni-
tate satettscri ce se va na§teva fi poate mai
bine adaptata vremurilor.
Acest sat romanese este supus unei analize,
potrivit schemei teoretice pe care am infati§at-o
mai sus. Concluziile la care se ajunge sunt ur-
298
www.dacoromanica.ro
matoarele:
Satul este o unitate cu baza geografica, Cu
o populatie agricolA §i putin numeroasii, putin
deasa, sedentary §i omogena, o unitate durabila,
putin diferentiata §i stratificata, insa bine in-
tegrate, o unitate nevoluntarrt §i n.efinala (chiar
o comunitate de viata), o unitate primary §i
totals (adica o unitate completa Cara sa fie
insa complexa, ci relativ simpla §i o unitate
autonoma. mai bine zis autarha) determinate
de traditic, care explica in mare masura fi-
xilalea, stabilitatea sa, irationalismul motivatici
sociale §i conformismul social puternic ce dom-
ne§te la sateni, ca §i felul de a fi rutinar al
societatii tor, caracterizata prin predominarea
raporturilor personale, intime, directe, totals
etc.". Se adaoga faptul ca satul este in mod
obi§nuit o grupare".
Sa relutim definitia. propusri, comentand-o:
Satul e o unitate cu baza geografica. Este
indiscutahil adevarat. Dar acest adevar ni se
pare a fi general valabil pentru orivice feno-
men social. Nu exista unitate socials care sa
nu aibe un cadru cosmic. Pentru ea nu poate
exista niciun fel de fenomen care sa nu se
petreaca in spatiu. Intrebarea este insa alta:
sunt toate fenomenele sociale la un fel arzate
pc baza for teritoriala? Stint uncle fenomene
care i§i au teritoriul tor- in monopol, neadmi-
tand coexistenta altor unitati similare pe ace-
la§ teritoriu. E cazul satului de pildri, care are
un hotar" satesc, un trup de movie ", in sat-
panire exclusixa. Spre deosebire de alte feno-
mene sociale care i1i impart baza for teritoriala
cu alte unitati similare sau care se afla in
diasporar. Faptul e destul de esential ea sa
merite a intra- in definitia satului.
In al doilea rand, ceea co este important in
analiza unei probleme teritoriale, este stabili-
rea relatiilor care exista intre unitatea socials
Ai baza ei teritoriala. Stim ca d-1 Maunier pro-
pune o clasificare a gruparilor sociale in care
se recunosc grupari constituite prin faptul con-
locuirii spatiale. Dar aceasta triisAtura ni se
pare a fi secundark efect al unei alte cauze
ce trebue cautata. Nu conlocuirea duce la con-
stituirea unei unitati sociale ci felul de a fi
-al unor unitati sociale face ca conlocuirea sh
aibe, o deosebita valoare. Satul -pentru ca este
sat, are o bazii de conlocuire, iar nu conlocui-
rea duce fatal la nasterea satului. Este vorba
aci de o problem ,rnai ample si mai data-
toare de seams. deck faptul brut geografic:
este vorba de relaiiile care exists intre grupul
social si conditille oosmice, aka numita problema
a relatiilor dintre natures gi cultures ", care per-
-mite o diaguosticare a unitlitilor sociale cu mult
mai precise.
In realitate, fenomenul satesc rom:Anesc are
o legatura cu spatiul cu mult mai grave deck
aceia a, conlocuirii. Dupes cum am arAtat to
repetate randuri, satul, adica obstia sateasek
are nu numai o'vatrA de sat in care se face
vizibila. conlocuirea, ci are si un trup de mo-
sie care se afla s1ructurat el insuSi. Intre struc-
tura socialii a satului, exists o corespondentA
atilt de vizibilk bleat o intreagA tipologie a
satelor poate fi facuta plecancl dela acest punct
de vedere. Am incercat, in ceea ce ne priveste,
ses lamurim aceasta problemk atilt' de complexes
si de plink de noi perspective. Suntem siguri
ca d-1 Marica va recunoaste singur ca este a
Barad intruatva problema satului, reducandu-i
problema sa spatiala la aceia de conlocuire
simpla, socotita ca factor determinant.
Dc asemenea, in afirmatia ea agricultura este
o variabilas importantA in explicarea vietii sa-
teiti" nu putem deck ses recunoastem un a-
devar indiscutabil. Dar si de data aceasta tre-
bue ses mArturisim regretul ca adevarul e atilt
de general inch devine nesemnificativ. Nu fap-
tul agriculturii ca atare (chiar data o intelegem
cuprinzAnd capitolul cresterii de vite) constitue
satul. Ci satul este un vast atelier" al unei
obstii producatoare, avand -,o anume tehnicA,
exercitatil pe un anume teritoriu, conform unor
www.dacoromanica.ro
anume reguli sociale Care merita sa intre in
analiza sociologului. Economical nu este un fe-
nomen material, ci un fenomen social propriu
zis. De aceia explicarea prin. indeletnicire"
ni se pare salad.
De asemeni, saraca ni se pare si definitia
prin populatie putin numeroask putin lenses,
omogena i sedentara". Este total adcvarat in
aceasta rirmatie, cu rezerva ultimului punct,
acela al sedentarismului, care na corespunde
faptelor, decAt partial. In sae' infra si sterna
satului, care migreaza pe arii mart statornice.
In sat" intra §i meseriasii §i negustorii,
tArgurile, nedeile, cArausia care nu corespund
cu notes de sedentarism. Pe de alts parte po-
pulatia putin numeroask putin denser si omo-
gena" nu poate intra in definitia satului. Ele
sunt fenomene biologics care conditioneaza vi-
ata satului, iar rm fenomene sociale propriu
zise. Social este altceva: organizarea pe care
grupul siitesc o des acestor probleme, in mantra
in care o des. De pildA, existertta satelor ge-
nealogice, regulele atapanirii pe spite de neam,
socotirea grupului uman constitutiv al satului
ca o grupa biologics inchisk cu tendinte xe-
nofobe etc., ni se pare a fi cu mutt mai im-
portante. Ne pare rau ca nu le gasiin ana-
lizate gi nici precizate in definitia ce ni se pro-,
pune.
Suntem insa complect de acord cu ideea de
durabilitate" a satului precum i cu aceia de
organizare administrative a satului", care co-
respund infra total faptelor gi aunt bine anat-
lizate de autor. Deasemeni nu putem fi deetit
de acord cu observatiile pe care de aci inainte
le face d-1 Marica asupra acelor probleme pe
care noi le studiem la cadrul psihic sau la ca-
racterizarea unitatii ,sociale.
Cu toate acestea gi aceasta ultima 'Mare a
lucrarii ni_ se pare a suferi de acelas pAcatr:
adevarurile Bunt atilt de generale incest devin
nesemnificative.
Nu vrem sa aducem d-lui Marica o invi-
299
nuire. Mai curand aducem aceasta invinuire
sociologiei generale" ca atare. Atunci cAnd ea
depaseste cadrul restrans ce i se cuvine gi
care este ordonarea ideilor si cunostiintelor ce
le avem, ca un rezultat final si total al mun-
cii noastre sociologice, si trece la analiza con-
ereta a unor fenomene sociale, ea nu are de-
ck cloud chi de urmat: cea dintai este de a
spune, cu prilejul analizei feoomenului social
respectiv, adevarurile" pe care le s tie. Aceste
adevaruri fiind generale" se potrivesc tars
indoiala fenomenului studiat. Dar se potrivesc
in trasaturi largi, echivoce, care ne dau despre
faptul de vials ce se studiaza o icoana.' palide,
stearsa. E ca gi. cand, dorind a face caracteri-
zarea unui anume individ, am spune despre
el ea are ochi, nas, gura etc. E perfect adeva-
rat si perfect inutil.
Mai fecunda ni se pare calea de a doua: sa-
ciologul, stiind sociologic generals, o lass deo-
parte si se apuca sa studieze, pe concret, 1111
anume fenomen social, pe calea thonografiei
sociologice. Daca in adevar el tie sociologic
generals, va fi in stare sa cerceteze i sa in
teleaga. fenomenul social pe care II studiaza.
Rezultatul muncii lui nu va mai fi atuncia o
operatic simpla de punere de etiehete pe feno-
menele sociale concrete, nu va mai fi o tncer-
Beviilkerungsbiologie der Grosstadt, heraus-
gegeben von EGON FREIHERR VON EIC-
KSTEDT, Ferdinand Enke Verlag, Stuttgart,
1941, pag. 243, cu 40 de reproduceri si 102
tabele.
Sub conducerea profesorului Egon Eickstedt,
dircctorul Institutului antropologic gi etnologic
din Breslau, s'a tiparit un volum inchinat o-
rasului Breslau, cu ocazia implinirii a sapte
sute de ani de la navalirea mongolilor (1241)
asupra acestui oras.
Medici, raseologi, statisticiani gi alti cerceta-
300
www.dacoromanica.ro
care de definitie" universal valabila pentru
o intreaga categoric de fenomene ci va fi e
descifrare a mecanismului de funetionare a unei
unitati sociale.
Mentalitatea unui asemenea eercetator va fi
cu mult mai modesta, dar, credem noi i cu
mult mai fecunda. Daca nu, ma inset despre
James se povesteste ca, fiind copil inett, avea
obiceiul sa nu se multumeasca cu explicatia
generals, ci de a cere staruitor sa i se explice
le true particulier de la chose". E ceea cc am
dori sit aflam de pilda despre satul romanese.
Mai intai am dori o tipologie a satelor ro-
mAnesti. Apoi o analiza genetics gi morfolo-
gica a lor. Pentru noi ar fi cu mult mai util
dealt o definitie a satului" in genere.
Aceasta nu inseamna ca socotim munca d-lui
Marica, inutila. Departe de not acest gand. Lu-
crarea sa se citeste cu interes si mai ales cu
folos. Dar insistam atat de mult asupra pro-
priei noastre viziuni a problemei, cu intentia,
pe care o marturisim cinstit la sfArsitul acestor
note, ca d-1 Marica sa inceapa a lucra sociolo-
gic romaneasca. Suntem atit de putini, accia
care putem face o asqe1 de munca, incat a-1
avea, cat de curand, pe d-1 Marica alaturi de
noi, ni s'ar parea un nepretuit *fig.
Henri H. Stahl
tori ai vieLii sociale, publica in volumul de
Ltd o serie de studii, adunate loath sub titlul
de Biologia populatiei orasului mare". Lu-
crarea cuprinde studii de biologic socials cu
caracter general dar gi cercetari asupra po-
pulatiei orasului Breslau. Toate studiile se gru-
peaza in jurul ideii de antropologie a marilor
orate ", .ideie definita de care d-1 Eickstedt,
dupa cum vom vedea in cele urmatoare.
Privite din punct de vedere sociologic, stu-
diile tind sa stabileasca structura biologica a
unei unitati sociale cum este orasul mare
in al doilea rand, sa desprinda tipul de orasan,
dupa clase si categorii de provenienta, mode-
lat de medial specific urban.
Nu este o carte de preocupari medicale-
biologice; dimpotriva, perspectiva biologics este
intregita prin cea psihologied, etica si econo-
mica, incat, am putea spune, ca ne gasim in
piing sociologic urbana, evident, tinand seama
in primul rand de cadrul biologic al orasului.
Asemenea cacti si studii apar iii Germania
mai' ales , data hind tendinta de-a in-
gradi viata urban& si deci de-a arata toate
insuficientele si primejdide unei asemenea vieti,
fats de viata dela tara, dela care se al§.-
teapta nu numai productie agricola cat mai
sporita, dar si conditiuni prielnice renasterii
omului razboinic si social (W. Da-rre, H. F. K.
Gunther s. a.). Lasand insa la o parte aceste
preocupari de alt ordin, pe not ne intereseaza
cuprinsul propriu zis al eartii, avand credinta
ca, pentru Romani, problema se prezinta sub
un aspect aproape opus si ea o sociologic ur-
bane, in Romania, trebue sa promoveze ora-
sele, cercetand si studiinid care le va fi aspec-
tul, pentru a castiga, in sfarsit, un loc trai-
nic in viata natiunii romanesti.
Fireste ca studiile facute asupra altar reali-
tap nu pot duce la aplieatii potrivite reali-
tatilor noastre. Dar nu este vorba de reforme
imediate, ci in primul rand tendinta trebue
sa fie de-a cunoaste si de-a stapani toate mij-
loacele de explorare ale unei realitati date. ySi
din acest punct de vedere cercetarile de so-
ciologic urban(' facute in Germania pur-
tand nume foarte variate ne pot da sugos-
tii interesante pentru elaborarea unui plan de
cercetari in Romania.
Incepand cu anul 1936 s'au fa,cut cercetari
antropologice la populatia din Breslau. Metoda
care a prezidat aceste cercetari a lost o me-
toda integrala". Cercetarea nu s'a limitat la
individ sau la categorii de indivizi considerati
numai ca facand parte din anumite grupuri
www.dacoromanica.ro
sau unitati, ci datele stabilite in oral au fost
comparate cu cede dela tara locul de con-
tinua improspatare a populatiei urbane. Tipul
antropologic a putut fi desprins nu numai- prin
cercetari somatice si rasiale, dar qi prin si-
tuarea acestuia in cadrul social.
Silezia a fost prima provincie germana in
care s'au faeut cercetari antropologice pe un
spatiu extins (au fost cercetate 65.000 de per-
soane), iar orasul Breslau a primul oral Ber-
man in care s'au intreprins cercetari sistema-
tice ale tipului biologic, dupd o conceptie an-
tropologica (integrala").
Grupati in jurul Institutului antropologic din
Breslau, cercetatorii au studiat relatiile dintre
oral si regiunile de unde acesta tsi impros-
pateaza populatia; procentul de imigrare; re-
crutarea color veniti dupa profesiuni; profe-
siune si tip rasial; aspectul antropologic al
funetionarilor si al lucratorilor; cercetari asu-
pra tipului si originii pompierilor; prostitua-
.
tele ca tip social; etc. 0 buns parte din ear-
cetarile facute nu au putut fi publicate panil
in prezent din cauza imprejurarilor de razboiu.
Despre metoda si planul de lucre, folosil In
Breslau serie d-1 Eickstedt in primele dour,
studii, oarecum introductive, in care se inclica
liniile mari ale cercetarilor publicate in volum
(Antropologia oraiului mare" si Antropologia
urbana problema de biologic a populatiei").
Dupd 1241, anul pustiirii orasului Breslau
de catre navalitori, nu ramasesera cleat oa-
menii, caci orasul propriu zis a fost daramat.
De in nucleul de atunci s'a ajuns la orasul
de azi.
Dupe d-1 Eickstedt, suet de considerat trei
momente: dinamica populatiei fenomenul
de polarizare si evolutie; diferentierea popu-
latiei prin atractia spre .anumite ocupatii. E
interesant, afirma autorul, ca in cele mai mul-
te cazuri, nu atrage atilt orasul, cat o anumita
profesiune. Fenomenul s'a putut stadia la mun-
citorii in metal si la cismari. Atractia se datoreste
301.
nu numai tendintei de castig, ci mai ales a-
numitor dispozitii si inclinatiuni de ordin psi-
Dhic. Al treilea moment este formarea propriu
zisa a orttsanului ca tip psiho-biologic specific.
Atilt metoda de cercetare, cat si felul de-a
interpreta faptele din viala unui oral, dupes
directia dela Breslau, trebue incadrate in
riinta antropologiei in general, a antropologiei
urbane, in cazul nostru. In ultima parte a stu-
diului situ Antropologia urbanit problems
de biologic a populatiei"r d-1 prof. Eickstedt
circumscrie locul acestei discipline, deosebind-o
de antropologia spirituals (filosoficd), de poli-
tica populatiei aceasta din urmit fiind so-
cotita ea o preocupare in striinsa legatura cu
politica propriu zisa si stabilindu-i rapor-
turile cu alto discipline. Face urmatoarea sche-
ma (pag. 33 -34:
Zoologla (Biologla)
Geografia Antropologia = biologie Istoria
(Econo- somaticd- fiziologicd-psi- (*Uinta
mia) hologicd comparata a ho- culturii)
minizilor
Fi losofia (Sociologia)
Pe drept cuvant s'a spus ca antropologia
este astazi la moda. Faptele sociale stint mereu
raportate la om, iar ganditorii si cereetatorii
stintnecontenit preocupati de destinul unui
om", cufundat intr'o criza si din care, pare-se,
trebue salvat.
Dupes rottla dela Breslau, o antropologie
stiintifica", stains kgata de disciplinele sociale,
poate contribui in cea mai larga masura In
cunoasterea si deslegarea vietii urbane, aceasta
fiind mediul cel mai critic in condiliunile o-
mului contemporan.
D-1 profesor Friederich 13tirdlirfer, presedin-
tele 13iroului de statistics din Bavaria (d-sa
ne-a iziiat tara cu ocazia recensamantului din
302
www.dacoromanica.ro
1941), publics studiul Orasele marl in curge-
rea vielii poporului german", prezentand Inca
()data si ilustrand cu date statistice drama ur-
banizarii moderne. Al treilea german este un
ortisan, iar &Tit raportul de locuitori dela
sat 1i dela oral in cuprinsul Europei al
cincilea european e un orasan. Arata procesul
urbanizarii si restrangerea nasterilor la oral;
face comparatia intre nasterile dela Ora si
cele dela oral; infatiseazil hilantu1 producliei
rurale si al celei urbane si, in sfarsit, incheie
cerand ca orasele sa ajunga la o autarhie bio-
logics, iar satele sa fie proteguite pentru a
nu-si pierde vitalitatea printeo emigrare ii
orarnizare distrugiitoare.
Studiul d-lui profesor Wilhelm Seedorf
(Despre emigrarea dela lard ca problema a
evoluliei culturale din Europa de Vest") oferii
hogate informatiuni asupra nivelarii produse
intre sat si oras in cuprinsul Europei de Vest
si al Americei de Nord. Tinde sit arate ea nu-
mai o politica pentru sat poate da o nouii
prospetime culturii europene. Amintim articolul
d-lui Erich Keyser Principii de istorie a po-
pulatici urbane'. (1. Numitrul populatiei; 2. Dis-
paritia familiilor veehi orasenesti; 3. Imigrarea
si emigrarea; 4. Feint popula(iei), pentru a
sublinia studiul d-lui profesor W. Hellpach
Poporul dela oral Despre tripluL aspect
al originii si cercetarii sale".
Autorul emite urmatoarele ipoteze asupra
genczei oraselor: 1. Orasul apare ca tendinta
a anumitor popoare de-a trai mai ales in cen-
tre urbane (artgemlise Stenozese), acest fel de-a
fi este caracteristic popoarelor mediteraniene,
arata d-1 Hellpach; 2. Orasul apare in opo-
zitie cu satul, ca o particularitate a unei parti
din populatie (abartige Steniizese) el se
naste contrar tendintei generale de-a trdi in
asezari resfirate fapt caracteristic popoa-
relor nordice, fara a impiedica nasterea urba-
nizarii. De fapt, astazi orasele cele mai
marl sunt la popoarele de Nord; 3. Orasul
apare ca expresie a unei culturi mai tnaintate
 la :mice popor fiind reclamat de insusi ritatea tineretului orasenesc fata de eel satesc.
gradul de culture si civilizatie mai avansatii D-1 profesor K. Valentin Muller Praga pu-
(spiitzivilisatorische Stenozese). blica studiul Originea gi sclectia functionarimii
Ipotezele d-lui W. Hellpach sunt atragii- si muncitorimii din centrele urbane mari"; o
toare si cred ca ar putea constitui puncte de cercetare In care ar trebui sa ne oprim mai
plecare rodnice in cercetarile de sociologic ur- mult este aceea a d-lei I. Schwidetzky Emi-
bane. Asupra for insistam in alts parte. So grarea si mediul in formarea tipului de om din
pare et: autorul a indicat, deli total necesita metropola". Intemeiat pe cercetarile facute In
verificari, anumite laturi prin care am putea Institutul antropologic si etnologic din Breslau,
incerca stabilirea unor relatii intre felul de a autorul ajunge la concluzii importante in des-
fi al unor popoare si centrele urbane, consi- Inituta problems a formarii tipului de orasan.
derate in aspectele for de asezare (oikografice), Dela cercetarile lei Ammon si ptuut azi, se
dar si ca problems de viata ale acelor popoare, pune mereu intrebarea: preexist:: si formeaza
mai ales in cadrul societatii de azi. Intre satul un anumit tip de om ora.sul, sae, invers, tipul
si oragul mediteranian opozitia nu este atat de ora'san e rezultatul mediului? Raspunsul
de simtita ca intre satul si oragul popoarelor d-lui I. Schwidetzky, foarte judicios, impaca
dela Nord. Aceasta s'ar explica in bunt: parte, ambele'ipoteze, precizand ea mediul urban in-
dupe autor, prin generalitatea caracterului ur- fluenteazi1 in mod covarsitor asupra fenotipului
ban, deci si in satul mediteranian, care e o a- uman, deci nu si asupra caracterului care se
sezare centrata, simetrica, spre deosebire de mogteneste (genotipului).
satul nordic impritstiat, izolat, promovand in- Ar fi de amintit i Ekk. Kriiger Strut.-
dividualizarea. Evident ca aci intervin gi alti tura rasialit a functionarilor administratki din
factori, totugi expunerea d-lui Hellpach ni se Breslau"; II. Grimm, .Cereetari antropologice
pare demnii de a fi cercetare mai de aproape. In pompierii din Breslau": Ruth Sachet., _Pros-
Dup;4 studiile de un cuprins mai general, tituatele din Breslau, o comributie In stiinta
despre care am relatat, urmeaza studii de o- lituiilor sociale" gi 1. Schwidelzk). Tipul pro-
biectiv mai restrans si dilri de seama asupra fesional si social in Breslau".
cercetarilor intreprinse in orasul Breslau. Volumul acesta, inchinat unui ortt de ve-
D-1 Hans Schrepfer scrie despre Peisagiul che culture, cuprinde o scrie de studii valo-
metropolei si despre tipul de om al orasului roase, asupra carora nu am relatat decal par-
mare", insistand asupra concentrarii gi marei tial. In general, trebue sa retinem ca cercetarile
eirculatii in centrele urbane mai importante; nu fost grupate si conduse dupa un sistem,
d-1 0. Flossner trateazii subiectul Istoria ali- indicat prin termenul de antropologic urbana,
mentarii oraselor" (contributie la mediul bio- termen definit mai precis de catre directorul
logic al oraselor); d-1 C. Bermholdt-Thomsen Institutului din Breslau, chiar in aceasta lu-
prezintii cercetarea ,,Evolutia somatidi a copi- crane.
lului: dela oral "; studiul Specificul psihic al Antropologia urbana" nu pare a fi declit
populatiei urbane", de Albert lIuth (11am- insumarea tuturor cereetarilor referitoare In
burg) deschide o discutie, oarecum veche, dar omul urban, privit mai ales prin prisma bio-
interesanta, despre deosebirea sufleteascli intre logiei gi a psihologiei. Aceasta perspectiva nu
orttsan si stttean. Bazat pe cercetarile psiho- trece in domeniul morfologiei culturii si ra-
logice facute in Bavaria (1925-1939 , cu 95.708 mane de-oparte de perspectiva politica si e-
bacti gi 48.628 fete, ambele categorii in varsti1 conomicii propriu zisa.
de 13-15 ani, autorul pont:: constata superio- In al doilea rand, trebue subliniat caractertil

www.dacoromanica.ro 303
de precizie stiintifica al studiilor, ele dandu-ne
§i ultima expresie a descoperirilor in acest do-
meniu. Institutul dela Breslau a pregatit con-
cluzille sale timp de mai multi ani. Lucrarile
s'au intocmit dupe un plan ipotezele fund
verificate pe subiectii cercetati.
Pentru, aceste motive si pentru unitatea de
perspective a studiilor, Bevolkerungsbiologie
der Grosstadt" devine o carte neeesara un
adevarat manual pentru sociologul preocupat
de problemele urbane ale unei natiuni.
Leon Topa
ERDEI, FERENC: Die Ungarische Stadt, in
eolectia Ungarische Hefte", editata de Comi-
tetul de stiintii al Societatii ungaro-germane,
Caetul No. 2, Budapesta 1942, pag. 63. (Pre-
tul nu e indicat).
Studiul d-lui F. Erdei trebue privit din cloud
puncte de vedere: ca lucrare stiintifica §i ca
scriere de informare, de propaganda in strai-
nrttate. Fiecare lucrare stiintifiea poate fi des-
tinata si strainatacii, dar, cum scrierea d-lui
Erdei spare in eadrul activitatii Societatii un-
garo-germane, ea poarta anumitc-semne si ma-
nifests tendinte bine precizate. Despre aceasta
lature a scrierii d-lui Erdei F. ne vom ocupa
in sfarsitul recenziei.
Din punct de vedere stiintific, studiul .este
cat se poate de interesant, dad. eliminam u-
ncle stridente de .zel national, de altfel
pline de indicii pentru not Cursul expunerii
este logic, bine sisternatizat, iar continutul in_
tr'adevar demn de a fi cunoscut de catre so-
ciologi.
Teza principala a acestei lucrari este de a
arata, ca in cuprinsul Ungariei, in sesul pa-
nonic, s'a desvoltat un tip de oras isvorat din
felul de viata al nomazilor, trecand apoi prin-
tr'o evolutie caracteristica, tip care se infati-
seazii azi ca un oras original, necunoscut in
alta parte a lumii... si deoarece nicheri pe
lume asezarile nomade, transformate in orase
agrare, n'au ajuns la un nivel european, putem
304 www.dacoromanica.ro
sa numim in mod intemeiat acest tip de oras,
ca oral maghiar" (pag. 12).
Autorul distinge, in general, dona feluri de
orase in Ungaria: orasul de tip apusean, eel
mai raspandit, el se afla in apusul Ungariei
(Transdanubia), in rasaritul ei (Transilvania)
(!?...), in centrul si Nordul tarii si tipul de
oras maghiar, asezat cam intre Dunare sj Tisa.
Despre orasele de tip apusean, autorul nu ne
spune &cat ca ele au fast intemeiate de Eu-
ropeni din Apus", ca si-au pastrat nationalita-
tea intr'un fel oarecare pAnrt azi". (pag. 7).
Iar faptul ca au ramas izolate si n'au put
forma o legatura intre tarn si oras, se dato-
reste acestor imprejurari". (pag. 7). Ele s'au
desvoltat ca un corp aparte, cu drepturi de
autonomie politica si juridied, au dat nastere
unei burghezii inchise, cu totul strain de viata
nationals. Pe de alta parte, dusmania intre
nobilimea conducatoare a comitatelor si ten-
dirrtele de autonomie ale oraselor de tip apu-
sean, cu populatie maghiara, a stitvilit si ea
nasterea unei burghezii autohtone puternice.
Goncurenta industriei austriace cat si conserva-
tismul clasei politice maghiare zice autorul
an pus bete in roate industriei nationale.
Saracia oraselor acestora se explica prin in_
tarzierea industrializaru (pag. 8). Astfel ca azi
si acest tip de oras, ca evolutie socials, nu
poate fi identificat cu orasul din Apus (p. 8).
Dar nu despre acest fel de oras se va ocupa
studiul d-lui F. Erdei, ci e vorba de un nu-
mar de 38 de orase, dintre care 7 municipale,
22 de comitat si 9 comune marl, toate -a§ezate
exclusiv in sesul maghiar. Se da lista acestor
orase, a caror populatie variaza intre 135.071
locuitori (Szeged) 117.275 (Debrecen)
cele mai mari si 11.611 (Hajduhadhaz) -
- 8.000 (ICunszentmikl6s) cele mai mici
Media numarului populatiei e cam la 35.000.
.
Pentru orientarea cititorilor, eitain si urmatoa-
rele orase, dintre cele mai cunoscute: Szabadka
(Maria - Theresiopel, cu numele german)
100.058; Uyvidek (Neusatz) 63.985; Zombor
(Sombor) 32.334; Mak6 35.824; Szolnok
38.764. Date le sunt luate dupa recensaman-
tul din 1930 (pag. 13 -14.
Originea orasului agrar maghiar trebuie eau-
tata in epoca nomada a vecinilor nostri mai
recenti, in felul for de a trai in tabere.
Ungurii nomazi traiau in tabere de Mina,
in care locuiau batranii, femeile si copiii, in-
clusiv barbatii, in cursul anotimpului rece;
vara, barbatii si tinerii traiau intr'o tabard a-
parte, indeletnicindu-se Cu prazile rasboinice,
pe langa indeletnieirile for pastoresti. Acest
fel de arzare" n'ar putea fi numit nici sat,
nici oral. El este caracteristic popoarelor no-
made, care se aduna in centre in timpul icr-
nei, iar vara se imprastie in cautarea locurilor
de pasune.
Odatil cu intrarea Ungurilor in sfera de cul-
tura europeana se face trecerea la viata se-
dentara. Vechea forma de asa zisa asezare se
pastreaza acolo unde erau prielnice conditiu-
nile geografice, deci in regiunea de .5es. In alte
regiuni, evolutia este cu totul diferitii, dupa
cum vom ariita in cele urmatoare. Asa dar.
si atunci and ocupatiile past ore5ti stint into-
cuite, treptat, cu ocupatii agricole, felul de
arzare se adapteaza acestor conditiuni noua,
ins& nu-si pierde caracteristica originara.
Deosebit de interesante pentru desvoltarea
centrelor urbane din pusta sunt doua epoci
istorice. Prima este venirea Tatarilor and,
zice autorul, se produce o intoarcere spre no-
madism (pag. 17) si populatia paraseste satele
si orasele. Deasemenea asezarile" Cumanilor,
tipic pastoresti, aflate in aceleasi regiuni, in-
fluenteaza si ele aceasta revenire. Astfel ca
multe din vechile tabere maghiare reapar.
Dupti epoca tatara, orasele de tip apusean
isi reiau traditia tor, insa acolo unde traditiile
nomade au fost mai puternice se formeaza
centre marl, dupa acele traditii. Astfel apare
primul fel de oral, premergator orasului ma-
ghiar de azi. Este asezarea dupa sistemul nu-
mit kert. In central orasului se ridica o a-
21
www.dacoromanica.ro
glomerare de case, fara strazi pag. 19 , in
jurul carora se randuiesc grajdurile si fermele
de vite. Intre aceste orase" se gaseau imcnse
locuri de pascut, fara a se intalni altfel de
asezari omene5ti. In asemenea centre nu s'au
format stari ca in ora5ele medievale apusene,
aici n'a aparut nici iobagia din satele depen-
dente de curtile nobililor. Este epoca in care
se desvolta clasa de cetateni numita civis",
prin care Ungurii de atunci numcau categoria
de locuitori ai acestor centre gospodari bine
situati, liberi si autonomi.
A doua epoca istorica mai importanta s'a
produs prin venirea Turcilor. Epoca stapanirii
turcesti e caracterizata prin tendinta popula-
tiei de a se strange in centre marl, pe cat
posibil sub ziduri, fiind astfel mai putin ex-
pusa si platind tributul direct stapanilor alt-
periori. Rezultatul a fost ca Pusta pierde si
inceputurile de viata agricolu, pentru a deveni
o regiune pura de pasune. Ora5ele pastoresti
sunt singurele asezari posibile. Se creiaza orase
noui, intro cure cele ale I Iaiducilor, dupa nu-
mele populatiei distinse in rasbottiele cu Turcii
si colonizat a (le eat re principele 13acskiii al
Transilvaniei, in saw, localitati din Pusta, ri-
dicandu-le dupa sistemul kert, dar intarindu-le
cu ziduri si santuri. Si alte ora5e din regiunea
13atschka Sudul tinutului dintre Dunarc si
Tisa), desi ridicate cu scopuri militare, adopta
mai tarziu sistemul de a5ezare numit kert.
(Szabadka, Zombor, U)videk, Zenta).
Ambele epoci istorice au efectul de a tine
pc loc evolutia economica a acelor regiuni si
produc necesitatea de-a ramane in vechile tra-
ditii de viata, ca mijloc de conservare.
Dupa retragerea Turcilor se iveau doua po-
sibilitati in desvoltarea oraselor maghiare de
campie. Sau se na5teau sate in jurul tor, care
apoi, in parte, sa fi fost absorbite de orar
coca cc nu s'a intamplat sau sa se ridiec
tabere un fel de forme mici in jurul
oraselor, nefiind alteeva deck niste cadre ex-
tinse ale ora5elor propriu zise. Evolutia s'a In-
305
dreptat spre cea de a doua posibilitate, des-
voltand o economic tot mai mult agricola.
In felul acesta, orasul ramase agricol, iar
populatia agricola dcveni populatie ora§aneasca"
pag. 23). Cauza? Traditia vechei asezari duale,
in care, in jurul unei asezari centrale, mobilrt
si ea, graviteaza asezarile gi mai schimbatoare,
dar mai putin concentrate ale acelorasi nomazi.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea si la in-
ceputul secolului al XIX-lea, se deschide calea
produselor agrare maghiare catre Apusul Eu-
ropei. Abia acum incepe sa primeze caracterul
agricol al acestor orar, dintre care uncle mai
au si azi populatie de pastori.
Tendinta de a cultiva cat mai rational pa-
mantul arabil a dat nastere micilor gospodarii
ferme numite tanya, gospodarii care nu sunt
insa propriu zis locuite, caci proprietarii si
lucratorii for fac parte din populatia orasului.
Astfel locuinta ramane mai departe impartita
intre un sediu central si until temporar, sau
in orice caz, ad-hoc. Dela sistemul kert se a-
junge In orasul sistem tanya. Fiecare cetacean
are o locuinta in oral, c locuinta propriu zisa,
dar §i in afara de oral are o asezarc, untie
sum mai ales tinerii, scrvilorii sau lucratorii.
Ritmul muncii se deslasoara intr'o continua
pendulare intre orasul propriu zis si fermele
acestuia.
Trecerea la forma de produetie agricola ta-
n) a a lost precedata de reforme juridice im-
portante, prin care pamanturile au devenit
proprietatti particulare. Asupra acestor reforme
autorul insista pe larg, incepand cu acel Ur-
barium al Marici Terezia, prin care locuitorul
orasului primea proprietatea sa urbana, pasca-
toarea, lotul arabil, eventual partea de padure,
etc. De retinut e faptul ca populatia °rasa-
neasca este o populalie de agricultori, in mares
ci majoritate, evitand astfel calea burghezirii,
dar truind totusi in mediul urban.
In forma for de azi, aceste orar au ajuns
la stadii economice inteadevar avansate prin
specializare in productia agricola gradini de
306
www.dacoromanica.ro
legume, cresterea porcilor, a prisarilor de curte,
cultivarea plantelor speciale, etc., etc.).
Insa faptul important din punct de vedere
sociologic este chiar unitatea intre viata ur-
hanil a centrului si viata rustics a regiunii din
jur. Caci imprejurimile oraselor acestora nu
cunosc sate. Exists numai intinse tinuturi de
orar, intre care ramane sesul, loc agricol si
de pristine.
Aspectul orasului e aproape rural, dar avem
totusi in fala noastra o viata urbana. Industria
a crescut adaptata la mediul economic: morile,
industria de conserve, a carnei, distileriile, cd-
ramidariile, tiglariile, etc., sunt ramurile prin-
cipals.
In capitolele consacrate comertului, admi-
nistratiei, bisericii, stratificarii sociale, locuin-
tei, forum-ului, se insista asupra caracterului
original al acestor asezari, caci intr'adevar,
populatia unei regiuni agricole mari,sta sub ad-
ministratie urbana, pe cand taranii cari traiese
in sate nu dispun de asemenea autonomic ad-
ministrative. In cele mai multe din orasele
de ample bisericile sunt in centru, iar in re-
giunea tanya (regiunea de cultivare) aproape
ca nu se dill biserici sau institutii de cultura.
la felul acesta, taranul poate beneficia de cul-
tura orasului, pe cand satul din jurul oraselor
de tip apusean nu are un contact atilt de vial
cu cultura orasului.
Evident ca in populatia de azi a oraselor se
produc diferentieri datorite ramurilor de ape-
cializare economics, apar si. fenomene de se-
paratiune, intrucat unii locuitori incep a inte-
meia locuinte stabile in afara orasului propriu
zis, deci filiandu-se ca locuitori rurali. In ge-
neral insa, dupa cum incheie autorul, acest
tip de ora§ a implinit o opera dubla. Pe de o
parte a stiut sa ridice la o atmosfera urbana
populatia originara, care in aks parte trae§te
la sat si produce rudimentar, pe de alts parte
a disolvat si dualitatea si opozitia dintre oral
si sat" (pag. 61).
Studiul d-lui F. Erdei, privit numai sub as-
pectul unei cercetari stiintifice, pune una dintre
cele mai interesante probleme de sociologic,
cad stam in fata unui caz sociologic, intea-
devar mai rar. Sociologia care se °cup& in pri-
mul rand cu formele sau unitatile sociale eu-
ropene, distinge doua feluri de asezari omc-
neoti, deosebite ca cloud unitati tipice: satul si
oraoul. In America, cercetarea pornind dela
distinctia acestor (loud forme de viol sociality
a dat naotere celor doua ramuri de sociologic.
numite dupit sectoarele de realitate de care se
ocupa, sociologia ruralit si urbana. Ei bine,
studiul d-lui F. Erdei infatirazit in plin cen-
tru al Europei, unitati sociale, care se abat
dela. impartirea clasicit a tipurilor de aoezare
caracteristicil popoarelor mai avansate sub toate
raporturile de cultura.
De aceea, studiul d-lui F. Erdei, trebuie pus
in legatura cu cercetarile sociologice asupra
vietii popoarelor dispitrute, a celor ce traiesc
in continentele populate de rase colorate sau
nomade. Aici vom putea giisi mai curand uni-
tati sociale, care nu prezintit caractere bine
distincte de sat sau de oral, ci apar ca uni-
tali mince.
Mentionam ca autorul tine sa se intrebe a-
deseori, in cursul expunerii sale, daces trebue
sa numeased aceste asezari ora*e sau sate.
Pe de alts parte, oi de ce n'am recunoaote-o,
nu ne indoim de caracterul realist al acestor
asezari, de valoarea lor economic& oi mai ales
de trainicia lor, ca asezari bine structurate pe
realitatea geografica in care au aparut oi care
s'au desvoltat dupa caracterul intim al popo-
rului maghiar.
In toate tarile din Sud-estul Europei, pro-
blema oraoului este de mare aetualitate. Ea
apare in stransii legatura cu tendinta general&muri germane, cad ce altceva ar fi putut sa
de-a intari satul, de a da o mai mare ren- insemne aceasta, deck insaoi neputinta unui
tabilitate agriculturii oi de a deslega pe cat popor de nomazi de a continua sau de a des-
posibil, problem suprapopulatiei agricole. In
consecinta, studiul d-lui F. Erdei este bine e-
nit, ca o cercetare ce aduce pe primul plan
preocuparile de ordin economic-agricol, in a-
ceasta parte a continentului.
Celalalt aspect al studiului d-lui Erdei, do
informare si propaganda in strainatate, ne pri-
lejuieste cateva constatitri la care nu putern in
nici un chip renunta.
Autorul scrierii Orasul maghiar" prezinta
in limba gem-lank o creatie a na-
tiunii maghiare, o creatie din domeniul social,
arlitand-o in toate aspectele ei originale.
Aceasta creatie originala se datoreote tradi-
tiilor nomade ale Ungurilor, peste care s'a a-
daogit stratul de cultura europeana. Cum e si
firesc, oraoul maghiar" n'a putut sit apart de-
ck in regiuni de ses. Este un fapt semnifi-
cativ. Fiinta intima a maghiarismului nu se
gaseote la largul ei deck in campie 1).
In alte regiuni deck cele de ses, arzarile
maghiare sunt identice cu fclul asezarilor ge-
neral europene, avand forma de sate oi orase.
Insusi autorul recunoaste (vezi pag. 4 , ea in
acele regiuni Ungurii au Obit asezari anterioare
fie in stare buns, fie in ruine", care au ino-
primat caracterul ulterior al arzarilor maghia-
re. Pe cand oraoele din Pusta intarzie foarte
mult in desvoltarea lor, cele dela Rasarit nu
intampinii greutati geografice" si se pot des-
volta mai repede. Dar ale cui puteau fi useztt-
rile mai vechi? Ce fel de ruine" se putenu
gasi in Transilvania? De ce nu spune autorul
un singur cuvant despre cetatile dace, despre
cele romane si mai ales despre oraoele si satele
Romanilor? Este o chestiune ocolitu. Ocolita
este oi chestiunea oraselor colonizate cu nea-

1) Asupra acestei caracteristici rationale oi asupra agezArilor maghiare, calm cartea d-lui Schneefuss
Walter, Donauraume and Donaurziche, W,lh. Braunmiiller, Wien Leipzig, 1942, pag. 34 35 Ili mai ales
pag. 37,

307
www.dacoromanica.ro
volta o Niata urbana si de a putea apara re-
giuni muntoase?
Semnificativ este sj faptul asupra caruia se
insists pentru a explica antecedentele orasului
maghiar de azi. La venirea Tatarilor, scrie au-
torul la. pag. 17, Unguri_i parasesc orasele si sa-
tele for sj redevin nomazi. Nomadismul maghiar
reapare mereu, pentru a explica cliferitele faze
ale creerii acelui original oral maghiar.
Este locul sa aratam, ca o lege psihologioa
verificatil, ca natura sufleteasca a unor oameni
este astfel facuta, Mat adeseori atribue rea-
litati sufletwi §i comportari proprii, altora,
confundand realitatea interns cu una din afara.
Teoria ca populalia romaneasca s'a retras din
Transilvania °data cu armata romans, nu nu-
mai ca a convenit Ungurilor, in explicarea is-
toriei facuta pentru ei, dar un popor de no-
mazi nici nu ar fi putut concepe o altfel de
camportare. De aceea, adeseori, lucruri dare §i
simple, apar late° lumina cu totul aparte in
RAYMONDE VAYSSET- BOUTBIEN: Stuart
Mill et la Sociologic- Francaise Contemporaine,
Bibliotheque de Philosophie Contemporaine,
Presses Universitaires de France, Paris 1941,
157 pg.
In 1940 s'au implinit 100 de aM dela apa-
rilia Logicei stiintelor morale" de Stuart Mill,
volumul al saselea din opera Sistem de logics
deductive si inductiva".
Cu ocazia acestui centenar, d-na Vaysset-
Boutbien parcurge retrospectiv drumul facut de
stiintele sociale §i mai ales de sociologia frau-
ceza, de atunci §i pans la noi.
Scriind prefata lucrarii, profesorul Maurice
Halbwachs, compare cartea lui Stuart Mill cu
un pare in stil vechiu, putin parasit, dar dese-
nat cu ingrijire si cu gust, oferindu-ne pers-
pective luminoase in toate directiile. Legatura
intre gandirea socials a lui Stuart Mill si so-
ciologii francezi contemporani este o legatura
308
www.dacoromanica.ro
ochii acestui popor prin excelenta colindator
prin cimpii.
ySi azi scrierile propagandistice maghiare nu
mai contenesc cu argumentele Plecarii" qi a-
poi a penetratiunii" romane§ti, fa.'cand istoria
unei provincli locuite de un popor agricol din
timpuri antice gi. strans legat de acea provincie
prin arzarile sale europene.
Sociologia are §i ea de spus un cuvant in
lupta ?exam drepturile sfinte ale Romanilor
asupra Transilvaniei.
D-1 F. Erdei a reu§it sa prezinte intr'adevar
interesanta realizare a orasului de ampie, ora§
agricol sj caracteristic unei natiuni cu traditii
nomade. Exists un oras maghiar, aceasta e
chestinnea care trehue demonstrate in fata stra-
irtatatii. Noi nu o combatem, ci tragem nnmai
toate concluziile objective, care apar atilt de
clar din chiar studiul autorului ungur.
Leon Topa
*
de cadru; totusi, analogiile stau alaturi de de-
osebiri evidente, mai ales fata de noile me-
tode ale sociologilor francezi ca Em. Durkheim
§i Fr. Simiand.
In sfar§it, d-1 prof. M. Halbwachs, arata
ca lucrarea d-nei Vaysset-Boutbien a reluat
unele idei desvoltate de d-sa la cursuri, pe al-
tele insa nu le-a mai expus aceasta expli-
candu-se prin vastitatea subiectului, care rie-
cesita stabilirea unor relatii mai ample dela
ganditor la ganditor sj o aprofundare a nuan-
lelor fiecaruia.
Dela inceput trebuie ss marturisirn ca su-
biectul aratat pe coperta cartii este tratat re-
zumativ, pe un spatiu cam redus faca de mil-
rimea volumului. Despre Stuart Mill si so-
ciologia franeezrt contemporana", propriu zis,
ni se da prea putin. Stabilirile pe care le face
autoarea, deli interesante, totusi nu se refers
deck asupra unora dintre sociologii francezi,
terminand cu sumara incheiere: Stuart Mill crarile sale despre mentalitatea primitive ilus-
trebue situat pe o linie, trecand prin. Condorcet treaza o teorie care s'a dovedit in mare parte
si Durkheim". a fi alaturi de realitate.
Stuart Mill, Condorcet si Aug. Comte cla- Sociologia lui Durkheim 1111 climin a e-
deau stiinta for despre societate, bazandu-se cu ternul naturii umane, constitulia psihica a o-
deosebire pe ideea evolutiei istorice, fiecare mului egala cu ea insgsi, in cursul timpurilor.
Band o interpretare personala aoestei idei. Pen- F diferenla care desparte cu totul pe Stuart
tru Aug. Comte semnifictutia unui fapt nu pu- Mill de Durkheim. Pentru filosoful englez le-
tea fi fixate deck prin stabilirea locului sau gile sociale sunt legi care descind din legile
in istorie. Nici o intelegere a faptului social superioare ale naturii umane. Numai in report
nu este posibila, inainte de a cunoaste Faza in cu aceste se pot face ge.neralizari rcferitoare
care se alit faptul, in cadrul evolutiei ome- la faptele social°. Dealtfel, chip& cum remarca
nirii. in mod just autoarea, Durkheim n'a voit 8a re-
.Altfel se prezinta Durkheim. Dar intre Con- cunoasca.' o oontributie personala a lui Stuart
dorcet, Aug. Comte si Durkheim, avem a deo- Mill in sociologic, spunand ca il n'a fait que
sebire considerabila, caci pentru Condoroet, pur- passer au crible de sa dialectique ce que Comte
tatorul vietii sociale este individul, iar faptul en avait dit, sans y rien ajouter de vraiement
social nu e deck un derivat al psihologieii in- personnel" (pag. 150).
dividuale. La Aug. Comte, realitatea socials se Comparatia intre Stuart Mill si sociologia
infatiseaza sub forma unor tesuturi organice, franceza contemporana nu e facuta cleat con-
iar societatea intreaga sta sub semnul consen- siderand ramura pozitivista a sociologiei fran.-
sului social, din care face parte, indirect, in- ' ceze. coala lui Le Play, Gabr. Tarde, Gaston
dividul. La Durkheim, in schimb, individul este Richard, precum si alti sociologi, raman deo-
un pradus al vietii sociale. Din acest punct parte.
de vedere ganditorul elasie al. empirismului en- Pe linia pozitivista, ca un continuator al lui
glez este exact la polul opus fate de Em. Durkheim, dar depasind metoda acestuia, tre-
Durkheim. bue considerat Fr. Simiand. Pe dud sociologii
Ce-i apropie totusi? Credinta in posibilitatea de Oita acum cautau legi, Simiand tinde sa
constituirii unei stiinte sociale rationale, exacte, stabileasca fapte. Durkheim aratase ca socialul
in felul stiintelor cosmologice! Evident ca este e un fapt bine determinat, un fenomen con-
un punct de contact intre cei doi ganditori, cret", un lucru, cum ii placea sa-1 numeasca.
constituind una din cele mai impunatoare ten- Simiand combing. monografia cu statistica si
dinte ale spiritului uman modern. Numai ca, ajunge la constatarea ca este necesar sa se
nu lipsesc sociologi care sa puns la tridoialg Lucreze in echipe, continuand opera generatie
caracterul stiintific al sociologiei durkheimiste. dupe .generatie, caci complexitatea si multimea
In aceasta ordine de idei poate fi citat Gaston problemelor sociale nu permite, de cele mai
Richard. Durkheim, afara de cercetarea despre multe ori, o cercetare faeuta de tuml singur.
sinucidere, apare in luerarile sale mai curand Dar sociologia nu poate fi pur descriptive, o
ca un spirit speculativ, Unpins de ratiuni de- insirare a diferitelor fapte sociale, ci ea va
ductive si care rastalmaceste realitatea, ope- trece si la experiment, care, dupg. Simiand, s'ar
rand cu abstractiuni. Amintim, aici, mai ales defini ca o operatiune asupra faptelor (feno-
lucrarea despre diviziunea muncii sociale. menelor) din care (fenomene) spiritul opera to-
Miscandu-se pe aceeas lime, elevul sau. L. rului scoate o relatie intre acele fenomene sau
Levy-Bruhl a cazut in acceas eroare, caci ht- intre uncle din ele" (pag. 140).

309
www.dacoromanica.ro
 Numai dupa stabilirca acestor relatii se va
putca trece la constituirea legilor sociologice.
Analizand apoi caracterul legilor sociologice,
sociologia ar trebui sit se multumeascit deocam-
data mai mult cu stabilirca de fapte si ou
descrieri exacte autoarea crede ca se pot
refine urmatoarele caracteristici ale legilor so-
ciale, asa cum apar in sociologia franceza con-
temporana:
I. Legea sociologica ar fi o lege statistica.
Ea ar fixa de fiecare data o alta realitate,
caci conditiunile sociale ar fi totdeauna not (?);
II. Legea sociologica ar fi o lege simpla
(pentruca nu poate prinde in formularea ci
cleat fapte generale si putine);
III. In sfarsit, legea sociologica ar fi spe,ci-
fica, ea neputand face stabiliri dealt intre fe-
nomene in cadrul strict al vietii sociale.
In general, tendinta ar fi ca sociologia sa
se fortifice, devenind mai modesta.
In fata acestor ultime rezultate ale sociolo-
giei franceze contemporane, ne asteptam sa
ni se infatiseze gandirea sociologica a lui Stuart
Mill. Dar ordinea expunerii fixates de autoare
este alta. In scurtul capitol destinat propriu zis
raportului intre Stuart Mill si gandirea socio-
logic& franceza contemporana se arata doar ca,
pe deoparte Stuart Mill vedea intre cauza si
elect o legatura necesara, fora a cauza alte le-
gaturi ,.mistice", depasind astfel chiar si pc
Durkheim printr'un asemenea gen de poziii-
ViSM", pc de alta parte insa se constata
ea acelas Stuart Mill vedea sociologia ca o sti-
inta ale carei legi se deduc din legile altor
stiinte (psihologia si etologia), deci avand o
pbzitiune de dependenta.
In loc de a desvolta paralele problemelor,
autoarea a preferat sa ne dea in prima parte
a luerarii sale o expunere mai lunga asupra
lui Stuart Mill, tratand urmatoarele chestiuni:
Locul pe care-1 ocupii Stuart Mill" §i Stuart
Mill si problema sociologiei".
Desigur ca aceasta prima parte a lucrarii
d-nei Vaysset-Boutbien nu este lipsita de in-
310
www.dacoromanica.ro
teres, caci schitarea istorica a realitatii sociale
engleze din epoca lui Stuart Mill si felul in care
apare necesitatea unei stiinte sociale fat& de
divagarile utopiste sunt probleme de o sem-
nificatie generala si perenua. Asistam Inca o-
data la nasterea sociologiei dealtfel ea si
in Franta lui Aug. Comte tocmai in epoci
in care navala reformelor se izbeste de o reali-
tate ademenitoare, dar complexes ci recalci-
trants, incat nu exists o esire deck prin re-
flexiune si o stabilire cat mai riguroasii a unor
principii stiintifice. In asemenea momente apare
ideea ca interventia rationala a omului poate
influenta cursul evenimentelor sociale. Sub acest
aspect revela%iile lui Rousseau si impozanta dar
relativista opera a lui Montesquieu sunt infe-
rioare sistemului comteist.
Stuart Mill trece prin aceeas experienta so-
cialit, iar concluzia sa nu poate fi alta. Ramura
a stiintei generale despre natura umanii, pen-
tru Stuart Mill, sociologia comports subdiviziuni
(etologia politics, economia politica, etc). rii-
manand, deli distineta, totusi o stiinta depen-
dents.
Partea originals in metoda sociologica a lui
Stuart Mill este felul in care concepe notiunea
de cauza. Din acest punct de vedere Stuart
Mill se situeaza intro David Hume si Aug.
Comte. Admitand o cauzalitate necesara, deci
dincolo de o simpla succesiune a faptelor, dar
desbriicand-o de orice haina metafizicii, Stuart
Mill devine un precursor direct al sociologiei
franceze de azi.
Nu totdeauna se poate proceda in domeniul
sociologiei deductiv, pe baza naturii umane,
ci adeseori o statistica a faptelor individual°
poate descoperi regularitati in comportamentul
colectiv al indivizilor. Fundamentul acestor re-
gularitati constatate, trebuie apoi cautat in le-
gile naturii umane si numai dupes aceasta ra-
portare urmeazit sa se stabileasca legile socio-
logice. Deci o metoda dubla, bazatii pe recipro-
citatea intre deductiv si inductiv.
Activitatea spiritului uman se insereaza in
legile generale ale stitrilor psihice, care stint
legile asociatiei ideilor. Comportamentul oa-
menilor, luati in grup, manifest& tin caracter
de constanta, de regularitate. E ceea ce ne a-
rra. statistica §i ceea. ce permite o anumita
prevedere in acest domeniu.
Astfel, cuno§tintele deja dobantlite referitor
la omul moral, reveleaza existenta unor legi
in acest domeniu §i justifica incercarea de-a ur-
marl un studiu obiectiv, de-a constitui o vti-
intl' (pag. 110).
Cum observiim, la Stuart Mill, avem o evi-
dent& anticipare asupra cercetitrii realitatii sa-
ride problema central& a sociologiei con-
temporane , in aeela§ timp ins& §i o hOc)-
rent& vadita, prin postularea controlului reali-
tatii cercetate cu realitatea naturii umane, Cu
realitatea legilor omului moral, etern.
Sociologia durkheimeiantl n'a mers dupa a-
ceasta trasare §i nici urma§ii ei contemporani.
E interesant de amintit ca astazi tendinto
www.dacoromanica.ro
de-a constitui antropologii, de-a se concentra a-
supra studiului naturii umane, a dcvenit atilt
de puternicil, bleat, dupa unii autori, e o ade-
varatit moat, evident, apariind ca o comple-
tare absalut neeesara unei realitati sociale, de
cele mai multeori en totul vidata de un sans
al existentii omului intreg 1i acchu; in toate
timpurile. Remarca aceasta, d-na Vaysset-Bout-
bien n'a facut-o, caci ar fi trebuit sa recunoasca
superioritatea vechiului ganditor englez fata de
o multime de sociologi Octuali, 1i aceasta, poste,
tocmai pentruca Stuart Mill n'a fost un socio-
log pur.
Problemele expuse in lucrarea de Nit stint
de un interes cople,itor pentru drumul sociolo-
giei, care este una dintre cele mai incercate
§tiinte in epoca noastrii. Dried aceste problerne
ar fi fost tratate mai sistematic, ajungandu-se
la concluzii mai larg comentate, lucrarea ar
fi avut merite vi mai marl.
Leon Topa
311

Cuprinsul: 1) Omagiul personalitatii lui Ion
Simionescu, de D. Gusti; 2) Numarul festiv
al revistei Dreptul", de D. Gusti; 3) 0 mua
ilustrare a tipurilor sociale, stabilite in In-
semnarile" din numarul trecut al Sociologini
Romtmesti", de D. Gusti; 4) Senmificarea
copertei din numarul de fatal al revistei,
de D. Gusti, Biserica din Sant, de Em. Buctrta;
5) Sociologia si Pedagogia satului, de St. Stoian;
6) Cercetari asupra Magiei, de Gh. Pavelescu;
7) Portul si Industria casnica textila, de L.
Apolzan; 8) Un sat de razesi din jud. Falciu,
de Victor Ion Popa.
1. In cuprinsul revistei, studiul d-lui Stefan
Popescu avea la inceput menirea sa aduea.
magiul nostru lui Ion Simionescu, cu prilejul
aniversarei sale de 70 de ani.
Dar, iata ca, intristali peste masura, suntem
nevoiti sa constatam ca acest studiu a deva-
nit un neasteptat necrolog.
Pentru miscarea stiintifica si culturaLa, pe
care o reprezinta aceasta revistrt, moartea lui
Ion Simionescu a fost adanc simtita.
Ion Simionescu insemnat o intrupare im-
punatoare si o icoarta desavarsita a celor cloud
planuri infratite de preacupari fundamentale
ale noastre: Cunoasterea stiintifica si Actiunea
culturala, la un loc, pentru ea mans in mans
sa ajute la inaltarea cat mai sus a Natiunii
Romtme.
Ion Simionescu ne-a onorat totdeauna cu cea
mai calda intelegere. Mai mult, am avut sa-
tisfactia sa-1 vedem, in deosebite randuri, in-
tervenind cu ener,gie si curaj, in. scris nri cu
vorba, pentru a face sa se inteleaga rostul a-
devarat al straduintelor noastre, si daea nu
totdeauna a reusit, aceasta n'a fost din vina
sa, el fiind vesnic elar si convingator, ci
din vina unora din eetitorii sai, spirite su-
perficiale si de rea credinta, pentru care orice
312
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DISCUTII, PROBLEME
argumentare de pe lump ar fi fost inutild.
Publican' mai jos euvAntarea, cc mi-a
fost dat sa o tin, In calitate de Presedinte
al Academiei Romane, in prima zi a incetarii
din vieata (8 Tanuarie 1944) a lui Ion Simio-
nescu, cu prilejul cinstirei memoriei sale.
ln numele acelar ce te- auvubit, acleca a
tuluror ce te-au cunascut, vin a-ti aduce oma-
giul afectiei noastre si a durerei noastre.
Insa, vai, prin ce mijloace ma pot adresa
ca la un disparut, de a pune in trecut tat ce
acum cateva zile, cand prezidai sedinta ultima,
inainte de sarhatori, era un prezent fara um-
bra.
Cum in aceste ore desperate sa te pot evoca,
fara sa fiu tradat de durerea ce ma covar-
sesiei
Ar trebui pentru a te caracteriza, cum tre-
buie, cuvinte, pe can stiai asa de bine sa le
alegi cuvinte ce-ti asemanau, elocvente si
masurate, ingenioase si profunde, afectuoase si
surazatoare. Ar trebui aceste cuvinte, si eu
sunt cu totul sfasiat de durere.
Vestea dureros de neasteptata a dispari iei
Prerdintelui si Colegului nostru ne-a conster-
nat.
Cine banuia la masa colegiala, dud am sat.-
batorit cu voiosie aniversarea sa de 70 de ani,
de o trecere din vieala atat de fulgeratoare,
ce pune in mare doliu cultura romaneasca.
Pentru Academia Romans, unde Ion Si-
mionescu a raspAndit cu atata farmec simpli-
tatea sa cuceritoare, gratia familiars, calmul
atitudinei, umorul sau discret, sufletul sin li-
nista gi talentul sau incomparabil pierderea
este imensa.
Fostul nostru Presedinte si Coleg a fost mare
prin forta personalitatii si prin tinuta unei e-
xistente inch_ inate cu totul muncii stiintifice si
culturale.
 El a fost totdeauna intreg-si totdeauna pre-
ocupat de a apara domeniul &iu interior, pen-
tru a ramtmea el insusi, cu sinceritate. De a-
ceea el nu a cautat succesul gi nici celebri-
tatea.
Fara a avea aerul, si fares a se me-
naja, a desvoltat o activitate multiples, unde
se ggseau intrunite munca pm-sonata si grija
binefacatoare pentru attn..
El avea usurinta, bogatin si generozitatea
flintelor privilegiat de tnzestrate care iubesc
sä se d.aruiasca fiind °Hand gata sa faces un
serviciu personal on cultural.
Ion Simionescu a fost dintre oamenii ce nu
cunosteau oboseala. El a savarsit, cu o disci-
plines achnirabila, opera pe care a coneeput-o
si desvoltat-o in mod predigios.
Despre opera vasta a fostului nostru Pre-
sedinte si Co leg nu se poate vorbi acum.
Printr'o trasatura esentiala putem roses spu
ne, ca el a reusit, ceea ce se intampla atat
de rar in istoria culturii de pretutindeni
a face unirea armonioasa intre Saint:a si Poe-
zie pentru cercetarea Tara
Iubitor de frumusetile Naturii romanesti,
pe care le-a descris cu o exaltare lirica: sa-
vant geolog, consacrat de Universitatile din Iasi
gi Bucuresti, prin catedra ocupata cu deosebit
prestigiu, ca si prin locul ce i s'a dat in Sec -
tia *tiintifica a Academiei Romane, Colegul
Simionescu a intreprins cu pasiune si din con-
gtiinta clara a implinirei unor marl datorii
sociale, o drumetie in lung si largul Romaniei
Mari, de eateva decenii, plink de _peripetii, de
superioare satisfactii spirituale, dar si de nu-
meroase restrictii.
Dar Colegul Ion Simionescu n'a fost un sim-
plu calator egoist oH romantic, condus numai
de placerea in sine a drumetiei on de simples,
curiozitate distractive, ci ca un calator *tiin-
tifie s'a pus pe drumuri dintr'o curates si a-
danca necesitate sufleteasca, pentru a descoperi
Tara gi Omul, cu constiinta misiunei de a eu-
noaste Adevarul romanesc.
www.dacoromanica.ro
Aceasta a fost, cum de altfcl totdeauna
in toate ocaziile it declarat-o esenta vietii
colegului nostru: Sainte gi Poezia ca unelte
de eurioastere a Natiunii Romane, care cunoas-
tere sa fie apoi impartasita prin scris gi viu
graiu Natiunii
Ion Simionescu a fost cu adcvarat profeso-
rut Natiunii.
Ficcare carte pe care a scris-o a insemnat
o colectie de frumuseti romtmesti: de ccruri,
gradini, fluluri, munO, dealuri, de gcsuri §i
ape, ca gi o noua sfortare de cunoagtere a vi-
etii Natiunii Romane, din toate satele si regi-
unite Tarii.
Tata de ce prin opera sa originata roma-
neasca, fostul nostru Presedinte va ramane ne-
muritor; o personalitate reprezentativa a Nea-
mului care va exercita totdeauna o mare gi
binefaeatoare influents.
Cu emotia cea mai vie ca interpret al senti-
mentelor noastre de profunda mahnire rugam
familia a primi expresia celor mai sincere
condoleante pentru cruda pierdere incercata.
far noi, care pierdem pe Presedintele atat
de stump gi pe Colegul atat de iubit, ne in-
ohinam inaintea fiintei sale neinsufletite, si-i
aducem omagiul nostru de admiratie nestra-
mutat& si de afectie indurerata multumindu-i
de opera ce ne-a dat-o si de exemplul ce ni
1-a lasat". D. Gusti
2. Numarul festiv al anului 70-lea de apa-
ritie al revistei Dreptul" inseamna un eve-
niment cultural, caci este vorba de cea mai
veche revisal juridica romaneasca si a doua
dupes Convorbiri Lilerare ", dintre cele mai
vechi reviste ce au aparut la noi.
Stralucitul profesor de pe vremuri P. Missir
a caracterizat revista,,,Dreptul", ca un produs
al solidaritkii nationale". Intr'adevar la ea
au colaborat cei mai ilugtri jurigti romani, iar
istoria ei oglindeste marile epoci ale istorici
statului roman: intemeierea statului roman,
(1871-1916) si intregirea Romaniei, ce a impus
313
problema unificarii legislatiei (1915-1943). Re-
vista a treat drumuri noi in, cultura juridical
romaneascii: a contribuit in larga masura la
crearea terminologiei juridiee, la _mi§carea §ti-
iniifica juridical, in comentarea marilor coduri
§i in selectionarea, publicarea, adnotarea §i cri-
tics ju-risprudentei romane§ti,
Revista a trecut prin trei crize de aparilie,
una scurta in 1877, a doua mai lunge. intro
1916-1919 §i a treia decisive in 1941-1942, cad
punea ins existenta ei in jot, cane. intervine
d-1 avocat Mircea Manolescu, care, urr distins
avocat qi fin jurist, cu avantul tinerelei sale,
dal vieata noua revistei Dreptul", cum se ex-
prima d-1 Silin Radulescu (Consilier la Inalta
Curte de Casalie §i fost director al Revistei
pana in 1941) qi face sa reapara revista astazi,
cu totul reorganizata.
D-1 Mircea Manolescu, care, pe langa talent,
eruditie qi practical juridical intrunelte §i insu-
§irea de a fi un eminent sociolog §i credincios
fost monografist, a legat inovatia de traditie,
tamarind a face din revista, pe care o diri-
jeaza, ca yai in trecut, o calauza §i o sinteza
care imbratiraza intreaga vieata juridical ro-
maneasca", insa in spirit nou, inchinat §tiintei
gi artelor juridice".
Asupra acestei noi conceplii d-1 Mircea Ma-
nolescu a facut o expunere amanunlita in
seclia juridical a Institutului de Stance, Sociale
al RoManiei, sub titlul Teme pentru o me-
todologie juridical, privity ca discipline auto-
noma", care face obiectul unei lucrari, ce se
alit in curs de tiparire §i va apare curand .in
Biblioteca de Sociologie, Etica §i Politica a
Institutului de Stiinte Sociale al RoManiei.
D. Gusti
3. D-1 Director al Revistei Fundaliilor Rem serisa in 1922, de acel domh distins Colonel,
gale", la a carei intemeiere am avut cinstea, astazi General, ca un document istoric pretios
impreuna cu Octavian Goga, sa fiu consultat ki convingator. 'Tate aceasta recenzie:
§i la a carei desvoltare fericita a, contribuit,
duo' cum este unanim cunoscut, d-1 prof, A-
lexandru Rosetti, simte chemarea a se pro- rfizboiului, Cartea Romaneasea, 1922.
nunta in mod sfiveran asupra unor chestiuni,
ce deparsc cu mult specialitatea sa.
Pentru a demonstra aceasta,_ din numeroa-
sele exemple, ce ne stau la indernana, qi despre,
care, din cauza abundentei materiei acestui
numar, nu putem vorbi acum, asupra earora
insa vom reveni, citez articolul sail din frtuitea
numarului de 1 Ianuarie 1944. In acest arti-
col d-sa binevoieqte a avea o ideie foarte buns
despre opera sa: ,,Aspectul psihologic al Raz-
boiului", din 1922, §i una mult mai putin
buns despre lucrarea mea Sociologia Razbo-
iului", aparuta. in 1915. Si anume pe motivul
ca d-sa reprezinta punctul de vedere Yolks-
kunde , in timp ce lucrarea mea cuprinde
numai generalitalii §i numeroase puncte de
exclamare". D-sa nu uita sal afirme ca lucra-
rea sa ar fi chiar o prima Incercare de, doic-
trina romaneasca a omului in razboi". (p. 4).
Intamplarea a facut, ea, revizuind bogatul
§i variatul material ce-mi sat la indemana re-
lativ la lucrarea ce o pregatesc asupra_,,Isto-
ricului §i Semnificatia Institutului de Stiinte\
Sociale al Romaniei"- sal fac o adevarata desco-1
perire, numai cu cateva zile irtainte de a .ceti
studiul despre care am vorbit mai sus. Este
vorba de o recenzie pe care un distins militar
§i scriitor a facut-o asupra Aspectului psiho-
logic al razboiului" a d-lui Caracostea, chiar in
anul aparitiei acelei lucrari, in 1922, §i care
recenzie nu a fost 1iptirita, atund.
Acum insa, cand autorul lucrarii recenzate
dupe cum am vazut, t §i considers opera drept
capitals §i se refers pentru aceasta la condu-
catorii o§tirii noastre", simt datoria §i imi fac
o deosebitaplacere sa repar nepublicarea acestei
recenzii §i sa o redau iutocmai cum a fost
D. CARACOSTEA: Aspectul psihologic al

314
www.dacoromanica.ro
 Dezastrul Frantei din 1870, a dat nastere Frantei de aparatoare a dreptatii si a libertatii
unei literaturi militare franceze privitoare la de piinitnt"
filozofiagi 'aociologia razboiului; precum si la Daca ne ducem cu cercetarea catre 1806 and
pregatirea military. Germania a fost =Rita de Bonaparte, catre
Tn Germania o asemenea literaturii, nascuse 1870 and Franta a fost umilita de Bismark,
imediat dupa dezastrul din 1806, si, .se poate gasim izvorul acestor deosebiri caracteristice in
sustine ca acestei literaturi i s'a datorat sue- urmiltoarele euvinte:
cesul Berman din 1870. In discursul catre natiunea germana, din
Asa dar, dupa dezastrul Frantei din 1870, 1807-1808, Fichte zicea: sa ridicam natiunea
existau in Europa doua literaturi militare", germana 'Ana va ajunge la cunostinta de sine
germana franceza. adia de esenla sa genitalia, cu scopul
Cercetand pe fiecare dintre aceste dotal. li- de a exterioriza, and va fi posibil, aceasta
teraturi, gasim o mare deosebire intre ele, din esenta in afara si a o face sa domneasa a-
punctul de vedere al sentimentelor si al ide- supra lumei" 3).
dor ce trebuiau intretinute in, inima gf mintea In Franta, la 1807, chiar in anul dezastrului,
celor dotal popoare. oficiul de publicitate din Bruxelles, publica o
Bernhardi unul dintre reprezentaritii li- lucrare franceza care incheie astfel:
teraturii militare germane a concentrat tort- Cu toate acestea nu desperam despre viito-
ta filozofia, sociologia gi pregatirea military rul Franlei... Geniul sau va trai deasupra tu-
in 20 de cuvinte: turor nenorocirilor, si, de ad inainte, indrep-
Putere mondiala on decadere: iatii logica tat care industrie si comert, fare a inceta de
ce ni se impune- de catre evolutia istorica. Nu a se apleca 9i spre- stiinta, litere gi arte, van
este tale de mijloc"1). putea sa apara mai mare si infloritor printre
Boutroux ,marele cugetator francez, a carac- naliuni..., neavand alte avutii de cucerire, deat
terizat perioada carespunzatoare din Fran %a desvoitarea in interior a farei, Franta va purta
astfel: totdeauna facia care a luminat ault timp o-
Unii nationalistii tai asumau dreptul menirea" 4).
de aparatori ai patriei, gi, sprijinindu-se pc Pentru sustinerca acelor doua caracterizari,
istorie cereau ca Franta reia rolul glorio& se pot gasi zeci de mu de scrieri, dar, nu
pe care it jucase odata, altii, nu mai putin aceasta imi este scopul, ci acela de a atrage
patrioti, cautau sa puny in lumina si sa trium- atentiunea intelectualilor Romaniei intregita si
feze idealul de dreptate si umanitate 2). militarilor can se dedica pentru filozofia qi so-
Tot el mai adaoga, dupa conflictele ger- ciologia rilzboiului, ca ne gasim trite() situalie
mano-franceze din colonii, in special dupe Ma- identity. ca a Germaniei dupa 1870, adicii
roc, ca: aceste (Iona parti s'au contopit fluid gi ca urmeaza sa fim foarte atenti a-
patrunse de un dublu sentiment ca razboiul supra ideilor si principiilor ce se emit in li-
va fi primit cu lini9te. gi credinta in .xolul teratura noastra de dupa razboi, relative la

1) Vezi Moto' Viitarui Notre de Generalul F. von Bernhardi. Traduse de Iuliu I. Rocca, 1916.
Acest General a mai publicat ,cfbizhoiul de astazi2. si wRiizboiul viitom. In toate scrierile lui domneste
spiritul pangermanismului militar.
2) L'Allemagne et la Guerre I Pages d'Histoire 1914-1915,
3) L'Allemagne et la Guerre Pages d'Histoire 1914-1915, pag. 11.
4) De Causes qui ont amen les Desastres de l'A rmee Francaise dans la Campagne de 1870, Bru-
xelles.

315
www.dacoromanica.ro
filozofia, sociologia i pregalirea razboiului.
Suntem astazi o putere geografica de seams
in Europa, si se impune ca, in opera de civi-
lizatie si de pregatire sufleteasca nationala sa
ne fixam bine idealul i sal jalonam bine dru.-
mul catre acest ideal.
Tata pentru care motiv m'a atras titlul lu-
crarii d-lui D. Caracostea, profesor de litera-
tura romans si de psihologie la koala Superi-
oara de Razboi.
Credeam sa gasesc aci o calauzire psiholo-
gica a ofiterilor, ca sa devina cat mai buni
osta9i, cat mai distin0 cetateni si cat mai cu-
noscatori ai legilor eterne ale victoriei.
Nu stiu ce crede directiunea scoalei asupra
acestei lucrari i data a plecat ea dela consi-
deratiunile de mai sus.
Eu insa, plecand dela aceste consideraliuni,
chip& prima rasfoire a lucrarii am inteles ea
autorul:
1. Pleaca dela un punct gresit in ceeace pri-
veste psihologia razboiului;
2. Nu cunoaste bibliografia relatives la acea-
sta psihologie, face afirmatiuni riscate, are na-
ivitati;
3. Nu tutelage rostul acestui curs stn pro-
gramele militare.
Aceasta prima impresiune, m'a facut sa re-
citesc lucrarea cat mai atent.
Am ramas insa cu aceiasi impresiune si,
dupe lectma. ei, pe care tncerc sa o justific aci,
numai cu o parte din multe citatii ce s'ar pu-
tea face.
I mull decat mice pe, lume, dar sa fie crestini
La pag. 154 autorul aerie:
In lupta, nu sunt decal doua alternative:
sau ofensiva sentimentul care o mina e ura,
sau defensiva, i sentimentul care ii cores-
punde este frica ".
La pag. 155 d-sa zice: De cite ori, in is-
toria luptelor, s'a remareat o miscare vijeli-
clash ofensiva, ceva ca o forta a naiurei care
316
www.dacoromanica.ro
se deslantue§te, suportul psihologic al aoestei
mi§cari a fost ura".
Iar la pag. 63 d-sa afirma: Din emotiunile
puternice, cloud aunt acelea care se cuvine sa
fie in deosebi cunoscute de un militar: frica
si mania".
Nu mai vorbesc de alts gresala ce face au-
torul prin afirmatiunea oh sentimentul fricei
exista numai hi defensiva; si al urei numai
in oferisiva. Astfel de clarificare nu este per-
misa nici macar in interesul disecarei pentru
stop didactic.
Dace ar fi rascolit cat de putin istoria i fi-
losofia romaneasca sau scrisorile §i poeziile sol-
datilor facute in timpul razboiului, autorul ar fi
vazut ca nu ura contra dumanilor, ci iubirea de
neam §i de pamant a facut vitejia poporului
rimanese. Ar fi vazut ea nu de frica a mers
romanul la razboi, ci pentru implinirea date-
riei care a fost una i aceiasi catre Dumnezeu
i catre Patrie. ySi data ar fi cunoscut macar
literatura franceza privitoare la psihologia raz-
boiului ar fi vazut ca iubirea pentru Franta
a facut eroi din socialistii francezi, cari nu
numai ca nu urau pe germani, dar ii socoteau
tovara0 ai lor.
Asa dar, nu prin sadirea urii si prin in-
gradirea fricei sa formam armata cea noua,
armata nationala a Romaniei intregite, ci prin
iubirea de neam si de umanitate, cari asa a
fost push samanta in sufletul romanesc de
se cunoaste istoria lui.
Neagoe Basarab, el insa-si filozof, spune fiu-
lui sau i boerilor ca sa-si iubeasca tara mai
sa se fereasca de razboi yi sa nu se foloseasca
de el deck atuirci cand nu vor avea alt mij-
loc de a opri neamurile vrajmae pornite in-
tru desfiinlarea propriului for neam.
II
In primul capitol Cateva Lamuriri" auto..
rul vorbes,te despre importanla unui curs do
literature romana si de psihologie gi constata
ca: nu numai in lucrarile militare romanesti,
dar nici in. cele strAine, n'a gasit materialul
necesar in aceasta privinta.
Am cercetat, scrie d-1 Caracostea, scrisul
de pane acum pe acest teren si am fost isbit
de lipsurile constatate... Cursurile de pang a-
tunci ca de pilda cel din 1911-1912 al d-lui
Profesor Gavaneseu 5), erau o redare constiin-
cioasa §i der& a rezultatelor de capetenie ale
psihologiei, marginite la ceea ee e necesar ori-
carui om de ,culture ". (pag. 5).
Lucrarile straine, privite cu ochi critic,
erau adesea mai prejos de asteptarile- noastre.
Acolo unde era pregatire psihologica §i filozo-
fica nu gaseai material de experience mili-
tare; si acolo unde era un. astfel de material
nu intalneai adevarata interpretare psihologica.
Materialul era adesea selectionat la intamplare,
cat despre o organizare a unor anchete con-
duse in spirit critic si controlate sistematic,
nici vorba". (pag. 6).
Cat priveste lucriirile in .limba romana, una
singura. merits sa fie privity de aproape...
lucrarea d-lui Dr. Campeanu 6).
La coala- de Razboi au predat acest curs
inaintea d-sale raposatul Theodoru, gi apoi
d-nii Dragu gi Gavanescu. Toti au cercat sa
aplice psihologia pedagogics la nevoile educa-
tive militare. Nici unul n'a cercat sa creeze o
psihologie, nici n'au afirmat ca dela ei inoepe
aceasta aplicatiune. Vom vedea ca in aceasta
greseala a cazut numai d-1 D. Caracostea.
Cu mult inaintea acestor profesori civili, si
de atunci pang astazi o pleiada de militari,
au scris articole gi card: privitoare la nevoia
de educatie rationale in armatii. Citez in or-
dinea vechimei o parte dintre ei: Gcmandor
Balescu, Intendant Leonte, Generalii Crainicea-
5) D. Prof. Gavanescu a predat in acesti ani cursul de psihologie la Scoala superioara de Razboi.
6) .Incercare de Psihologie Militara §i Colectivag.
www.dacoromanica.ro
nu, Panaitescu, Herjeu, Gorski, Jitianu, Ga-
vanescu, Dragu, Colonel Dabija, Cerkez, Ce-
pleanu, Myer, etc. etc.
Deosebit de aeestia au publicat luerari d-nii:
N. Iorga, D. Gusti, Fundateanu, Dela Turda.
Cat despre literature strains, ea are o ple-
iada de psihologi i.filozofi militari caH au
ajuns membri ai diferitelor Academii. Apoi,
foarte multi filozofi si profesori civili au pu-
blicat tratate- importante asupra acestor dies-
tiuni.
Citez aci numai ca iva dintre ei:
a) In Franta dupe razboiul din 1870 s'au
publicat lucrari filozofice militare de o mare
importanta de catre istorici, cugetatori mi-
litari cunoscuti, din cari citez pe: Alfred de
Vigny, Blonde, Thiers, Bosquet, Montaigne, St.
Armand, Gustave Le Bon, si pe ofiterii: Foy,
Brach, Duhesne, Bugeaud, Jomini, Guibert, Ar-
dent du Picq, Duparcq, Gilbert, Vial, Bonnal,
Niesl, Maud-huy, Cult-nen, Paul Simon, Percin,
Joffre, Foch, etc.
Ca sa se vada importanta ce sa dadea in
Franta filozofiei militare, citcz aci numele in-
telectualilor francezi cari au tinut intr'urt sin-
gur an o eerie de conferinte la Saint-Cyr, sub
conducerea academicianului Ernest Lavisse, pu-
blicate in brosura L'armee a travers les Ages":
M. Ernest Lavisse, dela Academia franceza; M.
Giuraud, dela, Universitate; M. Langloise, dela
Universitate; M. Emile Gebhart, dela Acade-
mia de tiinte morale si politioe; Paul Lehu-
geur, profesor de istorie dela liceul Henric IV;
M. Sorel, dela Academia franceza; M. Albert
Vandal, dela Academia franceza; M. Emile Bou-
troux, dela Academia de tiinte morale si po-
litice.
Continuum acum cu alto citate din lucra-
rea d-lui D. Caracostea:
La pag. 28 vorbind despre memorie si des-
317
pre chipul cum se memoreaza cunostintele au-
torul scrie: un model luat de pe nature, des-
pre chipul cum n'ar trebui sa se mai proce,-
(ieze in instruetia militara, avem intr'o rq-
marcabila descriere a scriitorului nostru Bra-
tescu-Voinqti, in bucata la Inspectie, in care
zugrm este halul de pregatire militara interne-
jaw pe o memorizare".
Dace d-1 Profesor Caracostea ar fi cunoscut
evolutia metodelor de instructie rationale, ar
fi corectat pe d-1 Bratescu-Voinqti, adaogand:
cum se facea in armata noastri inainte de
1900.
luta pe scurt aceasta evolutie:
In literatura si revistele militare au inceput
sa apara inaintc de 1890 scrieri si articole raz-
lete relative la educatiunca nationals si la in-
troducerea cursurilor de edueatiune in scoalele
militare.
Dupa razboiul Anglo-Bur scrierile si luera-
rile de acest fel s'au inmultit.
In 1897 s'a introdus in mod oficios in pro-
gramul scoalei de ofiteri chestiuni de edth-
catiune.
In 1900 s'a introdus oficial cursul de Mo-
rals Militara.
In 1903 s'a inlocuit aceasta cu cursul de
Datorii ostasesti" complectandu-se cu dese con-
ferinte despre educatie, psihologie, pedagogie,
tinute de conferentiari civili 7).
In 1905 s'a introdus la $coala Superioara de
Razboi cunostintele de filozofie, cu notiuni de
Logica si Psihologie; iar in 1911 s'a introdus
cursul de Psihologie si Pedagogie la toate scoa-
lele militare de ofiteri.
Spicuim acum o alta afirmare a d-lui D.
Caracostea.
Vorbind de lucrarea de psihologie a d-lui
Doctor Campeanu tiparita in 1906 la Focsani,
care aparuse in limba franceza in 1902 cu o
7) Insasi d-1 Profesor Motru, despre care vorbeste d-1 Caracostea in lucraeta d-sale, a limit ase-
menea conferinte la $coala Militara de Infanlerie.
8) Anul 1920 si 1921.
318
www.dacoromanica.ro
prefatu de Ribot, dupa ce vorbeste de unele
neajunsuri ale lucrarii zice:
,.Multi vor fi surprinsi de a afla crt, din
eate carti au scris romanii pana arum, aceasta
a doctorului Campeanu, a fost cea mai des
tradusrt in limbi straine... Se poate spune ca,
del Istoria Imperiului Otoman a lui Cante-
mir, nici o carte esita din pana unui roman,
nu s'a bucurat de mai multi cautare intro
straini ca aceasta". (pag. 7).
Aci s'ar cadea sa i se raspunda de biblio-
filii nostri. Eu atrag numai atentia asupra a-
cestei afirmatii.
Vorbind de valoarea materialului din ln-
crarile ofiterilor elevi ai promotiei 16 si 17 8)
din scoala de razboi, autorul declare:
Cred ca infatisez pentru prima oars in-
terpretarea unui material sigur, vrednic de
crezamant si sistematic adunat...".
Ofiterii elevi ai scoalei de razboi sunt in-
tr'adevar dintre ofiterii buni ai armatei, dar
ceea ce se scrie la 2 ani dupa razboi, numai
de o parte dintre cei ce au luat parte la raz-
hoi, nu reprezinta nici miicar o sutime din
ceea ce constitue matcrialul psihologie al raz-
boiului, material care se gaseste in mare parte
in corespondenta oficiala, oficioasa si parti-
culars, petrecuta chiar in timpul actiunii la
condusi, la conducatori si la populatia strans
legata cu ei prin imprejurarile razboiului.
La pag. 5 autorul arata ca i s'a cerut de
directiunea scoalei sa face un curs de psiho-
logic in legatura cu viata poporului si cu fol-
klorul.
La pag. .12 spune ca voeste sa ilustreze
in chip viu sterile sufletesti in razboi, iar la
pag. 118, reproduce din lucrarea unui ofiter
elev:
Intrand in cantonamentul sau din satul
Moldovean, el gasia o stare care nu putea fi
mai bunii deck cea din Muntenia cotropita.
Vaduvele si copii parasiti in ger si foame,
mosnegii ce-si sacrificau fii uita%i; iar jandar-
mul mai sever ca niciodata, smulgea ade.sea
dela treabrt pe eel slabi, ce-si castigau greu
painea... jandarmul scotea cu baioneta popula-
tia, vaduvele si copii celor ce erau chemati si
fie educati moralmente. Contra tuturor regu-
lelor rechizi%iei nici o plata nu se facea si
nici o insemnare macar. Mai mult. Taranii de
pe zeci de sate ale mosiei d-lui.... nu primise
plata muncei pe 4-5 ani in urma...".
Iata uncle poate ajunge un profesor de 11-
teratura care voind sa face psihologia razbo-
iului, se rataceste in campul politicei sociale.
Daca nu i-as atribui aceasta scuza de rata-
cire, ar trebui neaparat sa-1 brinuese, ca in
psihologia razboiului pe care vrea sa o creeze,
ignoreaza intentionat toate elementele puter-
nice necesare unui spirit de sacrificiu pentru
neam si patrie.
Dealtfel, trebue sa adaog ca nu exista in
eartea d-sale nici un rand privitor la senti-
mentyl de patrie, in regc, in drape!, la tra-
aitii si la diferite simboluri i rituri ale aces-
tor simtiri nationale.
Iar cand vorbeste despre sentimentul religios,
are grija sir arate ea: ,,...nu sunt crestin prac-
ticant si nici n'am incercat intr'o masurrt pu-
ternica, vibratiunea sentimentului religios...".
(pag. 225).
Apoi dupe ce arata ca totusi trebue sa a-
vem darul de a intra in stari sufletesti altele
deck acele ineercate de noi, adaoga: ...sunt
departe de a prevedea vremea cand mind so
va desface, ca de o haina netrebnica, de senti-
mentul care-1 pune in contact cu puterile ne-
prevazute ale firei...". (pag. 236).
III
La armata, ca la once alts specialitate cul-
turala, cum ar fi acea a preotilor si a tnva-
www.dacoromanica.ro
iatorilor, este necesar o psihologie pedagogica
aplicata, la specialitatea militara, si munai atilt
cat sa poatil orienta pe acesti apostoli mili-
tari.
_La armata, mai ales, nu poate fi vorba nisi
de laborator psihologic, nisi de ccrcetiiri psi-
hologice.
Daeil Directia $coalei de Razboi a crezut
altfel, sau data d-1 D. Caracostea n'a inteles
nevoia de mai sus, on Baca atilt directia cat
Si d-1 Caracostea au crezut ca sunt chemati
sa intemeeze o psihologie noua, ramilne sa
fiu lamurit de d-lor.
Privind chestiunea insa prin cele aratate mai
sus, iata se demonstreaza cii (.1-1 D. Caracostea,
deli pofesor de literature, si-a pus in cap sit
intemeeze o psihologie noua militara. Nu cu-
nose ce a produs d-sa in literature, s'ar parea
insa ca acolo si-a terminat rolul si ca a tre-
cut aeurn in sprijinul celor din alt domeniu.
Reamintind lipsa de lucrari speciale si vor-
bind de planul de desvoltare al lucrarii sale,
d-sa scrie: am fost nevoit sa cant eu insu-mi
temelia dela care sa pureed. $i cum (ea (Until
eerinta a unei ast fel (le lucrari este adunarea
unui singur si bogat material (le experienta
umana, am organizat anchcte pentru ea,:tigarea
acestui material...".
Ncgresit ca asemenea material poate fi fo-
lositor pentru obiectul psihologiei razboiului,
precum experientele strategice, tactice si teh-
nice din razboi pot contribui la intarirea prin-
cipiilor stabilite cu mult inainte in tiintele
militare respective. Dar asemenea lucrari intra
cu total in alt domeniu si in sarcina unor
persoane competente.
Este, asa dar, vadita credinta d-lui Cara-
costea ca d-sa pune bazele acestei stiinte. Mai
vadit reese insa ca d-1 Caracostea men-
noscand evolutia acestei stiinte aplicate la raz-
boi si la pregatirea militara, a cazut in cre-
dinta naiva de mai sus.
Ar fi inca multe parti slabe de aratat ca
319
sa pun in evidenta cele trei caracterizari ce
am facut asupra acestei lucrari. Local neper-
mitand mai mult, ma opresc aci.
Am cetit lucrarea aceasta cu interes, am
grtsit in ea si parti bune, dar am socotit ea o
datorie sa pun in evidentii gresala ce a facut
atilt Directia coalei, tare nu a orientat bine
pe profesor asupra scopului ce urmareste prin
acel curs, cat si profesorul care a primit o
sarcina mat de grea, si a complicat-o inch' pu-
blicand o lucrare ce nu este la inaltimea pe
care suntem in drept sa o cerem dupa un se-
col de experiente si publicatiuni privitoare la
Filozofia, Sociologia si Psihologia razboiului".
Colonel I. M.
Recenzia aceasta din 1922 este, credal'', e-
dificatoare si revelatoare in privinta exceptio-
nalei" importante ce o scorda autorul insus
cartei sale Aspectul psihologic al razboiului".
Cetitorul atent al acestei carli, ca si al stu-
diului sau din fruntea numdrului din 1 Ia-
nuarie 1944 al Revistei Fundatiilor Regale",
va putea da un raspuns tot atilt de categoric
si in privinca punctului de vedere nou
Volkskundc", pe care autorul for declara pro-
gramatic, ca-I introduce.
Cad acest Volkskunde" nu se intalneste
nicaeri, in studiile sale asupra razboiului. Cele
cateva generalitiiti cuprinse in refleclii banale, easi
citatele, reproduse aici in ordinea in care au
fost facute, din Russo, Balcescu, Masaryk, Tols-
tei, Carmen Sy lva, Taine, Montesquieu, Cor-
neille, V. Hugo, Emil Augier, R. Wagner,
Theofrast, La Bruyere, Richelieu, Napoleon,
Friedrich cel Mare, Bismark, Hasdeu, Heliade
Radulescu, Titu Majorescu, Eminescu, Clause-
witz, Goethe, Mihai Sadoveanu si Michelangelo,
nu pot in niciun caz Linea locul lui Yolks-
kunde, si nici nu ofera dovezi pentru tratarea
unui subject, care 8a iasa din atmosfera lui
pur literara, pentru a intra in formularea lui
precisa gaincificir
Cetitorul in format al studiilor din 1922 si
320
www.dacoromanica.ro
1944, ale Directorului Revistei Fundatiilor Re-
gale, la care ne referim aici, nu poate sa nu-si
opreasca surasul, and isi aminteste de nume-
roasele si importantele lucrari, ce formeaza im-
punatoare biblioteci asupra rasboiului (sub toa-
te aspectele, aspectul psihologic" fiind numai
until din ele, si poate nu eel mai important
°jam mai ales bibliotecile speciale din Pots-.
dam si Vincennes), asupra caracteruluj (cu re-
viste speciale si cu lucrari devenite clasice a-
supra stiintei noi, cunoscota sub Charaktereo-
bogie"), si asupra notiunei de Volkskunde (des-
pre care eu insumi am insistat in atatea ran-
duri, in diferite lucrari ce au culminat in ,4ti-
inta Natiunei", scopul suprem aI cercetarilor
cuprinse atilt in cei 16 ani ai Arhivei pen-
tru yStiinte gi Reforma Socia la", in volumel
aparute in Biblioteca de Sociologic", ca si -cei
5 ani ai Sociologiei Romanesti".
De altfel singura lucrare Ja care se refers auto-
rul studiului din frunteanumarului Ianuar. 1944
al revistei citate, nu este nici ea cea mai re-
prezentativa, caci M. Simoneit, a publicat re-
cent la Teubner (Leipzig and Berlin, 1943) o
lucrare, necitata, care, mai mult de cat citata
Wchrpsychologie", oonstrueste o caraotereologie
pe experienta razboiului, sub titlul sugestiv:
Grundriss der Charakterologisehes Diagnostik,
auf Grund heerespsychologischen Erfahrungen"
(232 de pagini).
Dar fiindca este vorba de Razboi si Yolks-
kunde" nu ma pot opri sa comunic un fapt
care pentru mine este foarte linistitor fats de
severa si tulburatoarea apreciere a lucrarii mole
si de dulcea autotamaiere a lucrarii d-lui Di-
rector al Revistei Fundatiilor Regale".
Nu de mult, domnul Conservator al Biblio-
tecei Academiei mi-a comunicat, ca este soli-
citat de Seminarul profesorului R. Thurnwald
din Berlin a i &e trimite Sociologic Razbo-
iului" a mea, pe motivul ca acel Seminar isi
propune sa discute si cerceteze problema raz-
boiului. La dorinta domnului Conservator al
Bibliotecei Academiei, i-am pus la dispozicie un
exemplar din Sociologia Militans", care cu-
prinde studiul meu asupra Sociologiei Raz-
boiului", epuizat, indatd dupd. aparitie (1915),
pentru a fi trimis Seminarului condus de d-1
Profesor R. Thurnwald.
D-1 Richard Thurnwald, este profesor de
`Antropologie si de Volkskunde la Univer-
sitatea din Berlin. D-sa a publicat foarte nu-
meroase studii asupra problemei rdzboiului din
punctul de vedere al 4tiintei popoarelor", in
Liehte der Volkerforschung ". D-sa ne-a dat
cele mai temeinice luerari in domeniul Rdzboi-
Volkskunde" (care nu au onoarea a fi con-
sultate de autorul operei A_spectul psihologic
al ritzboiului"). D-1 prof. Richard Thurnwald a
binevoit sa ceard pentru a fi consultat de stu-
dentii Seminarului salt dela Universitatea din
Berlin studiul meu Sociokgia Rdzboiului", pe
care tusk' d-1 Director al revistei _sale personale
Revista Fundatiilor Regale" (care mai tarziu
on mai de vreme va trebui sa devind, ceea
ce a fost, o revista obiectiva, mica.' a Fun-
datiilor Regale, nu a directorului ei), intr'o
notita distratd din pg. 4 a articolului sau li-
terar din fruntea numarului, Ianuarie 1944, it
respinge, pentru ea nu tontine Volkskunde,
eeva care cu desperare se eautd in studiile sale
asupra razboiului.
Ain toate motivele sa fiu multumit de des-
tinul luc-rArii mele.
D. Gusti
4. Coperta numarului de fats al revistei in-
fatiseaza nespus de impresionantul serviciu re-
ligios din biserica satului Sant, din Nasaudul
romAnesc, astazi politiceste instrainat, unde sub
conducerea mea au lucrat, cloud yeti conse-
cutive, in 1936 si 1937, echipe monogra-
Lice de cercetare sociologica a satului. Vom
inchina pagini speciale cu rezultatul eercetarilor
noastre facute in acest sat frumos si irnpunA-
tor, loeuit de cei mai isteti si vrednici tarani,
Care au impus atat de mult atentiei stiintifice
a d-lui Ph. Mosley, colaboratoruL nostru de pe
22
www.dacoromanica.ro
vremuri, astazi profesor la Cornely-University
din Statcle Unite ale Americii.
Acum ne marginim sa reproducem e.motio-
nanta seend a fotografiei de pe coperta re-
vistei si sa spunem cateva cuvinte despre preo-
tul ce oficiaza.
Preotul Pamfiliu Grapini, parohul Comunei
Sant si protopop, arhidiacon §i consilier epis-
copal, este o figurA bisericeasca venerabila, cu
o activitate rodnica de peste jumiitate veac, din
initiativa sr sub conducerea caruia s'a ridicat
imposanta biseticrt din Sant. Sf. S. preotul
Pamfiliu Grapini ne este noun deosebit de
stump si pentrucd este autorul unei Mono-
grafii a comunei mars Rodna-Noua (ant), din
fostul district al Nasaudului (azi Comit. Bis-
trita-Nasaud), impieunA cu Note istorice des-
pre valea Rodnei", Bistrita. Tiparul tipogra-
fiei A. Buciu, 1903, 160 pagini, din care res-
pire bogata personalitate a autorului.
Biserica din Sant are privilegiul sa fie pic-
tata de pictorul catedralei din Sibiu, Octavian
Smigelschi.
D-1 Emanoil Bucuta, care a participat la lu-
crarile noastre de monografie sociologica din
*ant, cu talentul salt cunoscut, a descoperit §i
deseris aceste picturi in paginile ce urmeaza.
D. Gusti
Am stat saptarnanile trecute (in 1936 n. r.) ina-
intea unui Smigelschi necunoscut, cuibitrit in sate
de pe la marginea de miazdnoapte a Ardealului, pe
unde patrunsesem ca sa gasese alte minuni si
and colo am dat de el, ca de un vechiu
prieten, venit pAnd aici cu cele mai bune
daruri pe brate. Sus, pe Valea Somesului Rece,
pe unde iau sfarsit granita si Nasitudul sl in-
cem a miji peste maguri Moldova cea Mare
si Bucovina, sunt Ilvele si antul, in jurul Rod-
nei, cu urmele ei de treceri trartralti si cu cele
doua turnuri retezate de piatra ale Catedralei
de acum 600 de ani. Toate iconostasele depe
aceste locuri, cinci-case, sunt zugravite de Smi-
321
gelschi. Thus calatoreste si astral prin inaltele
cu infatisarea s1 cu insatitorii, care -i-au
lost clati de pictorul din partile rarnavelor si
ale Muresului. Ingeri midi, 'numai capete co-
pilaresti si doua aripi imbratisate in. dreptul
pieptului, plutesc deasupra noastra, ca pe bol-
tile cu clini ogivali ai bisericii Parintelui Gra-
pini din ant.
In Sant, care e cel din urma sat pe Somes,
in fata Carlibabei, pentruca Valea Mare nu
poate fi privita deck ca un post industrial
inaintat al lui, s'a a4ezat vara aceasta o indo-
ita expeditie: una, o echipa studenteasca, tri-
misa, ca in alte 25 de locuri, de Fundatia Cul-
turala Principe le Carol, 4i a doua, o puternica
echipa monograficA a Institutului Social Roman.
Satul a fost iscodit pan& in cele mai ferite
ascunzisuri, batut de praf, spalat si Intins pe
o prajinii la soare, ca o velinta, de mana mes-
tera de boreasd. Localnicii, isteti si saritori,
au pus ei cei dintai Juana, ca sä ajute, Smi-
gelschi, care statea ascuns in biserica din 1906,
a iesit 41 el la iveala. L'am vazut +iara, in cu-
vintele parintelui Grapini, care 1-a adus, I-a
aclapostit si 1-a indragit. A fost atunci, diva
1900, o mare pornire de inlocuire a biserici-
lor vechi si ruipate cu altele foul. 4i in zeci
de sate si pe toate vaile din imprejurimi, se
cunosc urmele. Cladirik au imprumutat arhi-
tectura clasick si baroca, uneori cu amintiri go-
tice, mai ales in insulitarea spre der a tur-
nurilor. Pentru pictura dinauntru, parohii s'au
pus pe cautate, ca sa gaseasca pe cea mai
buns si, data se poate, pe cea mai romaneasca.
In. vremea and se pregate,a din partea Stapa-
nirii Haidudorogul si atacul impotriva scolilor
confesionale, poporul, ca inaintea unei presim-
tiri, isi Aduna si isi incerca toate puterile,
Prtrintele Grapini prin a, earui chihzuinta
se ridicase noua biserica, a trebuit sa se gan-
deasca si el la -un asemenea pictor. A ascultat
un slat, a ascultat altul, dar a socotit ca e
mai bine sa se convinga singur si a pornit
322 www.dacoromanica.ro
prin targurile si satele vecine, ca, sa vadit cu
ochii ceea ce, facusera cei sculati mai de, di-.
minecuta decat el. In cele mai multe parti,
intre 1\1A.'srtud si Ilva Mare, a dat de sfinti de
scoala nemteascrt, lucrati cinstit, dar fare cal-
dung si care nu vorbeau sufletului. La Ilva
Mare a stat insa inaintea Iconostasului lui Smi-*
gelschi si a trimis numai dealt vorba la Ibas-
falau, unde pictorul era profesor de desen la
Liceul de Stat. Smigelschi se gasea pe acea
vreme in culmea faimei lui. El, unit si frate
de canonic dela Blaj, primise sarcina si o du-
sese la atat de stralucit eapat, sa impodo-
beasca nici mai mult nici mai putin cleat
rnandria ortodocsilor ardeleni, catedrala for mi-
tropolitana din Sibiu. Colegii lui de reverends
faceau in gluma din canonicul Smigelschi un
candidat la tronul vacant al Poloniei. Familia
era Irish' de buni si mari Romani, care prin
cel mai cu vaza dintre madularele eir-a gandit
si a turnat intr'un nou_ tipar pictura noastrii
bisericeascii, pandits de doua primejdii, deo-
potriva de rele: impietrirea intr'o traditie stoar-
sa de viata de odinioara, sau revarsarea in pro-
cedeele de import ale pictorilor de scoala mo-
derna.
-Smigelschi a lucrat pentru biserica din anttt
vreo 50 de Icoane, dintre care cele mai multo
pe lemn, aduse gata din atelierul lui de acasrt
si prinse in iconostasul facia de tamplarul de
arta Vogel, din Sighisoara.. Deasupra ioortosta-
sului, intre bolts si partea lui de sus, e un
panou rotund, pieta pe panza, sl intr'o cu-
loare sl un desert mai academic, deosebite de
ale icoanelor. Pe pereci, in dreapta si in stanga,
Bunt chipurile evanghelistilor, eke doua 4i doua,
deopotriva pe panza. Fata de lucrul de mi-
niature si de migala al icoanelor, aceste panze
patrate aduc monumentalitatea michelangelesca,
de Capelli Sixtina, a evanghelistilor dela Sibiu,
dupa care aunt cOpii sau atudif, schitate destul
de sumar, o pereche- batrana 4i cu barba alba
de tnosnegi de pesteri intr'o tonalitate de pur-
pure inchisa, Matei si Marcu, iar a doua pe-
reche, Luca si Ion, in plina putere, mai mult
tanara, tntr'o tonalitate alba statuara.
Biserica pluteste in lumina alba a iconosta-
sului, prin care se strevad cei doi portari ar-
hangheli cu tot cerul deschis indaratul lor. Sub
picioarele Maicii Donmului si ale sfintilor, o-
dihnesc presuri si scoarta de tars, cu motive
geometrice cunoscute. Curcubeul inaltarii isi
arat mai cu seams culorile tricolorului roma-
nese. Biserica aceasta era o biserica luptatoare,
care nu se temea sa-si de.sfasoare toate flamu-
rile, ripezii si prapurii, ca sa acopere si sa a-
pere sub ale intregal acest popor, de granieeri
hotariti si pietrosi. Pictorul cu paleta si en
pelisulele lui sedea zambitor deoparte si arata
calea.
Emanoil Bucuta
5. SOCIOLOGIA SI PEDAGOGIA SATULUI.
Dare de seams asupra lucrarii cu acela§ titlu,
prezentata ea teza de doctorat la Facultatea
de Filosofie si Litere dela Universitatea din
Bucure§ti, in 3 Februarie 1943, Bucuresti, Edit.
Prometeu, 1943, 454 pag.
I. Pedagogia satului este o latura a peda-
gogiei sociale. De aceea, pentru intelege
rosturile trebue sa precizam mai intaiu ce este
aceasta din mma.
Pedagogia sociala a aparut ca un protest
impotriva individualismului pedagogic, din ne.-
cesitatea de a demonstra rolul societatii in for-
marea omului. Ea ar putea fi socotita tot una
cu pedagogia adultilor, ceea ce ar fi o gresala,
intrucat societatea intreaga a mai cuprinzatoare.
O alts gresala ce s'ar face arl fi sa o. dent-tint
stiinta educatiei sociale: ar fi_ sa-i dam si tut
Bens prea special, si ar fi sa ignoram si deo-
sebirea dintre pedagogic si stiinta educa
pc care Durkheim a facut-o in mod clar. $ti-
luta educatiei este o stiinta ale constatare, mai
mult -o sociologic a educatiei; pedagogia este
o stiinta aplieatk CUM ar -fi de pilda metca,-
nica, dar prin aceasta nu mai putin Qti-
Inta. Deosebirea aceasta o socotim not juste
www.dacoromanica.ro
intrc pedagogia sociala si stiinta educatiei so-
ciale.
Cu desvoltare.a sociologiei si precizarea o-
biectului sau, ea o realitate de sine statatoare,
concretizata in unitatile sociale, pedagogia so-
ciala eapata si ea o semnificatie mai precise.
In acest spirit credem a fi indreptatiti sa de-
finim pedagogia socials ca o stiinta care are
drept obiect formarea omului in cadrul unei
societall date", proem:. si mentinerea si pro-
movarea diferitelor unitati sau stari sociale prin
conformarea si atasarea omului de anumite va-
lori, isvorite din nevoile societatii insasi" (p.
3). Conform acestei definitii privim fenomenul
educativ ca un fenomen de erestere a omului
si a grupului social uman, iar pedagogia ca
o stiinta aplicatri, intemeiata pe sociologia e-
ducatiei.
In sfarsit o alta distinctie putem face intre
pedagogia socials propriu zisa si politica peda-
gogica sau politica scolara. Distinctia aceasta
tine de intelesul ee dam idealului educatiei,
care nu este altul de cat idealul social, teat-
diuta si directia in care se desvolta societatea
imaginea pe care si-o face societatea des-
pre ea insasi, potrivit tendintelor ei de per-
fectionare, adica nevoilor de rezolvare a con-
tradictiilor existente in sanul ei" (p. 4). Socie-
tatea este un complex de tendinte decd un
complex de idealuri tinzand spre un ideal u-
nitar. Intre acestea idealul Statului este si el
unul, in concordanta sau in contradictie cu i-
dealul general al societatii. Pedagogia sociala
tine de idealul general al societatii, politica pe-
dagogica sau scolara de acela al Statului.
In cc priveste satul, de care ne ocupalm in
special in aceasta lucrare, el este o forma dis-
tincta de. viata sociala, cu structura si idea-
lurile lui. El trebue ,sa-si aiba deci prooesul
sau de crestere, atat a sa, cat si a tipului sau
de am. De aceia putem defini pedagogia sa-
tului ca stiinta a formarii omului in cadrul sa-
tului, precum si a satului conform cu nevoile
lui. Deosebim si aci Intre aspectul static al
33
pedagogiei satului, mai mult sociologic si bite evidenta. Asemenea experiente s'aufticut mai
cel dinamic. De eel dintai se apropie peck- de mult,-dar- cu intentie experimental& ele eau
gogia traditional& a satului, de eel de al doilea facut multe in ultimile clecenii. Istoria for e,ste,
pedagogia sa cults. Intre pedagogia traditionala in mare masura, istoria pedagogiei sociale in
gt cea cults este si trebue sa ,fie legatura insa, ceea cc a adus ea mai de pret pentru stiinta.
dupti cum stransa legatura trebue sa fie 4 Facand ei 11100 experiente sau comentand ex-
intre acestea si politica scolara a satului. Nu- periente deja facute, un- burkheim, Natorp,
mai, o intemeere a educatiei pe realitati Si o Forster, Kerschensteiner_ 0 mai ales John -De-
unitate in tendinte poate asigara o buns si-sit- wey au pus pedagogia sociala 'hare stiintele
natoasil desvoltare a satului. inductive cu s.devarat. Alta experiente intro
II. Care sunt metodele de eercetare a peda- care trebue sa punem pe ode legate de- ideea
gogiei satului? regionalista precum si pe cele facute in Ro-
Fenamenul educativ, asa cum 11 privim mania au indreptat pedagogia sociala spre
aci este un fenomen de creitere spirituals, decoviata rural& si nevoile ei educative, alcatuind
socialti. In acest caz este firesc ca metodele pedagogia satului. Lucrul acesta s'a intamplat
intrebuintate de sociologic sa le intrebuinteze negresit awl° uncle insasi viata sociala ducea
pedagogia sociala. Dintre acestea metoda in atari preocupari.
manografica este, de sigur, cea mai impor- Astfel istoria experientelor de pedagogic so-
ciala rte apace ca o anexa_ a metodei experi-
tanta, ea privind faptul social in. totalitatea lui
si in ceea_ ce are el Mai real. mentale, iar pentru tari ca a-rmastra ca o a -
Runt de facut Insa rezerve, in legator& en nexii a metodei experimentale aplicata in me-
valoarea metodelor sociologice pentru cercetari dial satesc.
de pedagogia sociala- In primul rand pedagogul In luerarea de Ltd am utilizat metedole-
social nu este tinut sa faca el toate oereetarRe aratate mai sus, cu acest inteles. Am deosebit
eu privire Ia. unitatea sau starea sociala care-1 in studierea faptelor sau proceselor educative
intereseaza- Pe, eele mai -mince j. le poate im- doua laturi: a) cadrele fenomenului educativ,
pramuta specialistul. El trebue sa.-0 dea seama legaturile lui cu tot ceea ce-I poate deter-
de valoarea lor, 01 le poata verifica si sit le mina si b) problemele pedagogiei satului 0 a-
poata vedea semnificatia pentru educatie. Per- nume cele mai de temelie.
sonal vastarui insa in cunoasterea fenomenelor III. Cadrele pedagogiei satului, prin conapa-
cit mai adancit semnificatie educative. Proce- raVie cu cele ale_pedagogiei sociale in genre,,
dand asa el va da metodelor sociologice o uti- -aunt: cadrul geografic ,datele biologics si psi-
lizare cu adevarart pedagogica, iar metodei mo- hologice cu privire la satean si structura eecone-
nografice in special una de monografie peda- mica si spirituals a satului. Deei: local, sittea-,
gogica. nul si satul.
An sociologic se mai vorbeste tmeori si de 1. Vom incepe cu mediul geografic: aseza-
posibilitatea aplicarii metodei experimentale la rile satestili serrmificatia for pedagogica. Ele-
eunoasterea legilor si faptelor sociale. In peda- mentul spatial ni se poate prezenta sub trek
gogie aceasta metoda este in adevar posibila si aspecte: spatial pur fizic, spatiul economic 0
fructuoasa. Nu este vorba aci de cunoscutele cel psihic.
experiments de tehnicil pedagogica acestea Chiar spatiul pur fizic nu este fara impor-
cu o semnificatie sociala numai indirect& ci tanta pentru formarea omului; caci nu este
de experimentarea unor sisterne de educatie, in tot una a trai tntr'o regiune, sau, alta, in spa-
care latura socials a educatiei, este cea mai tiul fluctuant, prea putin fixat al vanatorului

324
www.dacoromanica.ro
sau chiar al pastorului sau in. aria fix& si mai
restrAnsii a plugarului. Cat despre spatiul eco-
nomic acesta are o si mai mare important&
pentru om, aci fiind vorba de valori in stransii
legatura cu viata lui. In sfarsit, peste viziunea
economic& a spatiului se suprapune una de na-
tura pur psihica. Acestuia din, urmal i se dal
chiar uneori o important& exagerata; de aceea
merit& sa fie distutat mai pe larg si redus la
proportii juste pentru educatie.
Este cunoscuta teorie A spatiului matrice,
sustinuta la not de Lucian Blaga, idee de
origin& romantics. Teoria nu este lipsital de
un fond de adevar, dar sub forma exagerata
sub care e prezentatii, ea este chiar periculoas6.
Viziunea spatiala nu are in adevar, drept sin-
gura stirs& eine ;tie ce predispozitii ereditare,
cat mostenirea culturala a unui anumit fel de
a vedea si impresiile directe, culese din mediul
real. Pentru educatie ideea unui spatiu psihic
matrice are astfel un mare neajuns: cultivarea
ce pentru ea este o eroare pedagogics, pentrua
este impotriva unui principiu biologic funda-
mental, adaptarea la mediu. coala satului
are din contra datoria sa cultive o viziune
spatial& potrivita vietii satesti, cu ocupatiile ei
specifice.
Pe rang& aceasta, spatiul fizic, eel economic
si eel psihic si cultural pot fi privite si ca niste
grade deosebite ale modului de a vedea si eu-
ceri spatiut Fiecare treapta superioara, nou a-
paruta, a fost o depasire a celei anterioare
mai primitive. Prin aceasta insal influenta a-
cesteea din urma n'a fost anulata, ci transfi-
guratii. Asa trebue sa fie si pentru scoala.,
Spatiul fizic Amalie terenul solid si la pro-
priu si la figurat pe care traim si ne des-
voltam. Lucrul acesta este cu atat mai ade-
varat pentru sat.
2. In ce prive§te elementul biologic uman,
o just& interpretare a .cereetarilor de Ong acum
ne duce la concluzii asemanatoare. Biologic o-
mul poate fi privit: ca spetal (aspectul rasial),
ca numar (aspectul demografic, mai social),
www.dacoromanica.ro
ca putinte de adaptare sau non-adaptare la
media (aspectul sanitar, eugenic).
Biologii sunt inclinati de obiceiu sal dea fac-
torului rasial un rol exagerat, intre Lamark si
Darwin optand mai mult pentru ultimul. So-
ciologii demografi au din contra un punct de
vedere care anuleazh in parte pe eel rasial.
Care este pozitia cea justa?
In cearta dintre lamarkisti si darwinicti, deli
Darwin pare sal fie mai mult verificat, ratiunea
nu poate renuno complet nici la explicatii la-
markiste. Pe laugh' aceasta stiinta ne dovedeste
ca, la om, selectia si eredita-tea nu pot avert
numai un inteles strict natural ca la animale,
ci si unul social. In cazul satului romanesc,
cu o structural biological asa de amestecata,
un biologism strarnt ar fi si nejust si jignitor.
El ar contribui la creearea unui complex de
inferioritate cu totul daunator din punct de
vedere educativ.
-1 Studierea atenta a aspectului demografic ne
convinge mai mult de netesneinicia punctului
de vedere pur biologic. Sociologii care s'au o-
cupat cu aceasta problem& (Ida Hiwert si P.
Franken, C. Gini etc.), ajung la concluzia ea
numgrul si proportiile indivizilor intr'un grup
sunt factori care pot influenta spela, desvol-
tand-o salt degenerand-o. Se sustine chiar ca
grupurile de populatie pot fi privite ca uni-
tali de vials, cu cicluri de desvoltare ase-
menea oricgrei fiinte. Daca pentru grupurile
intamplatoare lucrul acesta poate sal fie putin
adevarat, este sigur ca pentru sat el este in
mai mare mAsura.
Satul are in adevar o structura demogra-
fiat specified. Se spune de obiceiu ca el e
condarnnat la o anu.mital densitate. Este sigtr
insa ea in conditii de vials mai bune si cu
o viata cultural& mai ridicata, el poate sal hrA-
neasca o populatie mult mai mare sit prin a-,
ccasta sa-si mAreasca mult capitalul biologic.
In sfarsit satul in genere se prezint& cu o pro-
portie mai mare de tineri ci cu tineri cas'atoriti
mult mai de vreme, ccea ce pentru acelac ca-
325
pital biologic este de o importanta deosebita.
Tincrelea biologica a satului are apoi si o sem-
nificatie educativa deosebita. Tineretul e doar
materia educativa.
Valoarea biologica a omului se mai vede insa
si in altceva, in sanatatea lui. Aceasta este un
semn al gradului sau de adaptare la conditiile
de viata inconjurattoare. Si cum aceste conditii
nu-s numai de ordin strict natural, ci si so-
cial, sanatatett trebue privita si ea din ambele
puncte de vedere. Unul priveste trupul, altul
sufletul. lntelesul integral al sanatatii, care este
eel just, estc sanatate corporala si sufleteasca
laolaltii. Boa la introdusa in unitatea fiintei o-
menesti, fie prin corp, fie prin suflet, influen-
teaza si restul. De aceea si mastu-ile trebuese
luate in acelas sens. Ele miiresc valoarea ma-
surilor de ordin cultural si educativ.
Mijloacele pentru mentinerea sanatatii si
marirea capitalului vital uman stint: asistenta
sociala si educalia sanitara. Asistenta este oa-
recum exterioara; educalia are un sens mai in-
terior si de durata, si poate face mai mult.
Ea poate da deprinderi si o consainta bio-sa-
nitara, care sa vada lucrurile cu ochi si men-
talitatc de om cult. Intemeindu-ne pc ceea ce
mentalitatea tarlineasch actuala are bun si a-
daptat conditiilor sale de viata, putem sa for-
m= un taran Cu posibililali maxi de desvol-
tare. Putem asigura satelor un tip biologic de
satean viguros si siMatos.
3. Sa trecem acum la datele psihologice ale
pedagogiei satului. Valoarea for pentru educa-
tie este si mai evidenta.
Psihologic, pedagogic s'a intemeiat la ince-
put pe psihologia generala individuals. Cand
copilul a fost descoperit", ea s'a tntemeiat pc
psihologia infantila, dal- tot generala. Psihologia
de azi, sub influenta sociologici, a devenit si
ea sociala. Sc studiaza azi sufletul colectiv,
preeum si diferitele tipuri psiho-sociale. Asa
a ajuns Sa se studieze si psihologia vietii ta-
ranesti si a taranului.
Doua tcorii mai importante pot fi distinse
326 www.dacoromanica.ro
cu privire la psihologia taranului: una, asimi-
land-o mentalitatii primitive, o socoteste un
stadiu trecator in desvoltarca psihica a popoa-
relor; alta, fficand aceeas confuzie, socoteste
totusi mentalitatea primitive mistica un mod
etern de comportare a sufletului omenesc.
Toate aceste tcorii sunt cladite pe observatii
mai mull sau mai putin sistematice, rand nu
sunt simple speculatii. Alaturi de acestea au
inceput insa sa se facii si studii &pit metode
strict stiintifice, iar rezultatele au inceput a
se arata. Dupe studiile putine de pans acum
sufletul taranului poate fi totusi infatisat in
caracterele lui generale. Sufletal lui e mai ne-
difcrentiat, mai aproape de natura. Tempera-
ment vulcanic, nestapanit indeajuns de ratiune,
deci emotiv, emotivitatea lui se struetureaza
cultural in doua sentimente mai importante:
sentimental naturii si eel religios. Acesta din
urmit este frana si suportul eel mai de seams
al vietii sale morale.
Profilul sau intelectual este asemanator:
mai mutt imaginativ de cat ganditor, cu o
inteligenat globala putin diferentiata.
Taranul este totusi altceva de cat un pri-
mitiv. Starea sa sociala mai ridicata fatii de
stari de vista pe care le-a depasit, precum
7i legatura cu stari care I-au depasit pe el,
fac din el o Muth cu sufletul in transformare
si mintea deschisii progresului. La not aceasta
situatie este intarita si de existenta unui ti-
neret satesc numeros si dinamic.
Se afirma totusi ca titranul nu petite de-
pasi un anumit nivel de intelegere, nu poate
iesi din orizontul ski inchis. El ar fi condam-
nat unor forme de viata si unui cadru margi-
nit practic. Cand ar deveni mai teoretic ar
inceta de a mai fi ceea ce este. In aceasta a-
firmatic se confunda practicul cu empiricul,
socotindu-se cultura numai tcoria pars,
ceea ce e fats. In realitate cultura nu exclude
aplicarea teoriei, practicul. Cultivarea aptitu-
diMlor practice taranesti este fireasca, sana-
toasa si poate da un taran cult. Taranul estc
inclinat spre practic mai mull, dar experimen-
tal se poate adeveri ca mintea lui este deschisa
progresului, ceea ce este esential.
4. Ceea ce se poate spune despre satean Sc
poate spune si despre sat, despre structure
lui economica si spirituala. Satul este si el o
forma de viata mai aproape de natura.
Economic, satin poarta pecetia unor ase-
zari legate mai ales de elementul principal al
economiei satesti in studiul ci de azi: patnart-
tul si forma de proprietate. Elementul acesla
determine viata satelor si Statelor cu temelie
predominant sateasca. Dar influenta lui se ve-
de mai usor in unitatea de baza a eurticitniei
satesti actuale: gospodaria taraneasca. familiala.
Aci putem sa vedem si natura asezarilor si sa
surprindem si tendintele for de transformare.
$i se poate in adevar observa ca gospodaria
taraneasca si cu ea satul in genere suet la o
rascruce. Deschis pie #rt capitaliste si in genere
vielii din afara lui, el este deschis pentru
sehimbari.
Acest fapt este si o speranta dar prezinta
si pericole. Slab pregatit pentru lupta in care
se angajeaza, el poate usor cadea in robia eco-
nomica a orasului burghez. Ceea ce-1 poatc sal-
va este o organizatie economics potrivita si o
educatie economica in spiritul nevoilor lui. Lu-
crul aeesta poate da cooperatia si educatia coo-
peratista sau, in orice caz, ceea asemanator.
Nepotrivirea intre realitiitile economice ale sa-
tului si educatia burgheza ce se face azi in
scolile satului trebue sa inceteze.
Spiritual, viata satului nu se poate pre-
zenta cu totul altfel de cat se prezinta din
punct de vedere economic. Limba taranului,
stiinta taranului, arta si rcligia satului, ca si o-
randuiala sa polilica, atata cat este, se pre-
zinta cu destule caractere de primitivitate, tlar
si cu tendinte am putea spune chiar pre-
dispozitii pentru forme si sensuri natl.. Po-
lificeste s'ar parea asa cum se si sustine
ea_ el este si ramane oarecum decapitat. 011;111
sau cetatea de care a ;inut primitiv, mai apoi
www.dacoromanica.ro
orasul in genere au preluat asupra for funciitt-
nea politica. Dar si politiceste, ca si din cele-
lalte puncte de vedere satul nu paste fi con-
damnat pentru vecie la o situa(ic si un rot
minor. Nevoia de progres a umanita(ii ii sere
altfel. Ridicarea satului prccum si erijarea tot
mai mutt in arbitri intre sat si oral a metro-
polelor si a Statelor moderne vor ajuta aceast a
schimbare. Fa CSIC itjutata de asemenea de
atmosfera si structura gencrala a satului et(
feresti deschise spre viitor lucru pe care-1
putem surprinde in mai toate manifestarile si
unitatile de Niata ale satului si in primal rand
chiar in familie.
In raportul dintre factorul economic si ccl
spiritual, urmarit dela aparitia omului pe pa-
mant si 'Ana azi, se pare ea se poate stabili
o tendinta, cu caracter de lege aproape: pe
cats vreme cultura, materiala economicul si
tehnicul se des olta aproximativ rectilin, viata
spirituala se desvolta in cicluri. Diferitelc ci-
cluri de viata spirituala apar si dispar: apar
sub imperial nevoilor economice si dispar and
s'au indepartat de fireasca for desvoltare. Din
cest punct de vedere satul pare insa sa aiha
un drum mai deosebit. La el se poatc vorbi
de un progres permanent si eontinuu, dar lot
odata, pana acum, foarte lent. Livia sa dreapta
se explicit de sigur, intre abide si prin faptul
ea viata sa spirituala nu s'a departat niciodata
de temclia sa economica fireasca. Accasta le-
gatura trebue sa se pastreze si in Niitor. Tram
sa firn convinsi ca manifestarile culturale ma-
teriale si spirituale start 'lute° stransa depen-
dent:, iar educativ, o educatie pur spirituala
straina de anumite conditii economice date sau
in proaste conditii economise este cu totul
nefireasca, data nu imposihila.
1V. Dupa cc am analizat eadrele pedagogici
satului, determinantele fenomenului sau proce-
sului educativ satesc, putem sit abordam feno-
menul insusi si problemele m.i importante cc
Sc pun in legatura cu el. Aceste problems sunt:
327
problema ridicarii satului, ca problema gene-
rala, problema pedagogici tradilionale a sa-
tului, pedagogia cults a satului si formarea
cadrelor indrumatoare.
1. Problema ridicarii satului este astazi de
mare actualitate, atilt in statcle agrare, cat si
in celelalte. Ea are doua laturi, deopotrivil de
importante: una politick alta educatix a.
a) Politic satul se sbate sa se ridice, cum
poate mai bine, in complexul de categorii so-
vitae care-si disputa celc mai bunc locuri. In
acest sbucium si lupta el are aliati si adversari,
car, pe plan ideologic, toate framantarile acestea
se incheaga in curente si doctrine. Un exemplu,
in acest sena il opera insasi tam noastra.
La noi, in cursul secolului trecut, clasa bur-
gheza in ascensiune, a cautat la inceput alianla
satului. Dupa ce ea insasi s'a intarit insa si-a
schimbat atitudinea. Clasa vechilor boeri, din
contra, incercand o curbacoboritoare, a cautat
o apropiere e drept, mai mult sentimentala
de taranime. Atitudinea aceasta, reprezen-
tata prin curentul junimist s'a prelungit in
semtinatorism si gandirism, exponenti ai clase-
lor de mijloc, cu pozitie neclard. Muncitori, ne-
organizati si Earn o constiinta a stern for au
avut la noi o atitudinc care a putut fi call-
ficata dc utopica. Nurnai poporanismul a rri-
sarit ea un exponent hotarit si precis al sa-
tului. El are, in adevar mate caracterele, dar
si uncle contradictii doctrinare, manifestiiri
desigur ale unor striri sociale asemlinatoare si
nediferenliate complet.
Politiceste satul i i cauta o unitate pentru
a se putea afirma dirt nou en tarie. Factorial
politic are, in ridicarea lui, un rol foarte in-
semnat. Privit dinlauntru el trebue sa insem-
ne libertate de exprimare pentru sat, ,- au-
tonomic culturala; privit din afarrt el trebue sa
insemne acordarea untti sprijin, de care satul
acum, la inceput, arc ncvoe. Fara acesl spri-
jin eforturile pur educative cu proprii forte
n'ar putea sa dues la rezultate prey marl.
328 www.dacoromanica.ro
Stand insa trebue sit vina cu acest ajutor,
pentruca e in interesul lui s'o faca.
b) Pe latura pur educative ridicarea satului
se pune ca o necesitate de a forma un sat si
un satean, la inaltimea timpului, din toate
punctele de vedere: biologic, economic si spi-
ritual. Din necesitata cultivarii elementului
uman, in eadrul vietii sociale, in sensul acesta
integral, s'att pritruns in parte de aceasta chiar
si preocuparile mai unilaterale. Acest inteles
il au, de pilda, aparitia igicnii sociale si aceett
a agronomiei sociale. Experienta insa dovedeste
ca actiunea trebue sa fie cu adevarat inte-
grala. Ea trebue dusa simultan pe toate accste
laturi. Noi ne-am straduit sa aratrim insufi-
cienta igienii sociale si agronomiei sociale.
Nu vom putea avea un skean biologic alt-
fel, data in acelas timp nu-i vom ridica rt-
velul de vials economics, precum si pe acela
al modului sau de a vedea. *i la fel si pe ce-
lelalte laturi.
Actiunea cultural& in mascle taranesti a a-
ajuns cu greu la aceasta conceptie. Ea a por-
nit de la un pullet de vedere propagandistic,
de luminare" a satelor. Aceasta conceptie in-
minista nu putca merge prca adanc. Nu prin
cm. antriri se poate angaja satul la muncii pen -
tru propria sa transformare, ci prin actittne
proprie. tar in aceasta opera Imbue sa se por-
neasca. nu dela teorii, ci dela realit5ti.
2. Pedagogia traditionala a satului este o
alta mare problema intre problemele de edu-
catie ale satului. Realitatea ei este uneori con-
testata, alte on este subestimatii. Adevarul nu
poate sa iasa de cat dintfo cercetare atenta.
Pornim dela adevarul sociologic si chiar bio-
logic, ca func%ia educativa este o funeciune pri-
mart, care trebue eautata lnapoi chiar dincolo
de speta umana, Pentru om ea are insa un
sens mai adanc deceit pentru animate, si
anume unul de nature culturalk Inseamna pre-
luarea experientii de la o generatie la alta,
acea experienta pc care omul n'o poate trans-
mite pe calca ereditatii. Educatia traditionale Towle arata cat de mull datoreste pedagogia
mai ales este aceea care ajuta la depa§irea cults celei traditionale.
biologicului, prin ridicarea omului deasupra A doua problema mare a pedagogiei tradi-
propriei sale fapturi. tionale,_ prin comparatie cu cea culla, esle pro-
Ni se poate face insa obiectia ca traditie si blema idealului. Sociologic, idealul este icoana
educatie sunt doi termeni deosebiti. In defini- unei societati despre ea insa§i. El se manifestii
tia educatiei intra de obiceiu un element in- in curentele de opinie, dar se coneretizeaza
tentional, de care traditia ar fi lipsita. Noi si in institutii. Idealul satului este concretizat
credem ea distinctia care se face intre traditie in institutiile sale traditionale. Incadrarea satca-
si educatie este mai mult de ordin metodolo- nului in de este o neoesitate oonstrangatoare,
gic. Intre ele, in fond, nu este de cat o deo- dar, pentru el, ea esle si un ideal. El. ii smile
sebire de grad. Viata socials fara constiinta, si vede folosul.
fapta socials fara intentie, fara sens, este de Aceasta nu inseamna insa ca satul educativ
neconceput. Obiceiurile, traditiile si cw de este strict conformist. Structura sa proprie, cu
traditia educative sunt pentru societate ca tendintele ei, precum si elatiile cu alte for-
deprinderile pentru individ. Ele se petrec cu o me de viata ii deschid si alte orizonturi. Toate
mai slabti participare a constiintei, de cat ino- acestea fac pe satean sensibil la cerintele pro-
vatiile si, in genere, faptele calificate de con- gresului, ceeace, din punct de vedere psiholo-
stiente; dar, in orice caz, nu pot fi socotite Ca gic se poate dovedi chiar experimental. Dace
inconstiente. el se arata totusi banuelnic uneori fats de cul-
In pedagogia cults, cea dintaiu intrebare ce tura, aceasta se datoreste faptului ca, nu odata,
no-o punem este aceasta: ce put'em crede despre cultura a fost instrument de oprimare a lui,
posibilitatea educatiei? In ce priveste peda- din partea altor categorii sociale.
gogia traditionale ne putem intreba: ce crede In sfarsit, o alts problemit importanta a
poporul despre puterea educatiei? Nicaeri nu pedagogiei traditionale este aoeea a metodelor
se gaseste mai bine raspunsul la aceasta in- educative. Ea are in adevar nu numai idealul
trebare ca in proverbe. Dar, cereetand prover- ei, ci si metode proprii, ceea ce este firesc.
bele ne vom afla in fata unei dificulaiti. In- Daea idealul este quintesenta societatii, meto-
tocmai ca in istoria filosofiei sau in istoria pe- dele la randul for sunt subordonate idealului.
dagogiei vom gasi si aci exprimate toate opi- In sens social si legate de idealul educativ, me-
niile posibile, dela ode mai favorabile, pans todele cele mai generale ale educatiei sunt pe-
la cele mai nefavorabile putin-tei educatiei. So- deapsa si recompensa, sau, in al-ti termeni
cotim aceste contradictii isvorite, eel putin in autoritatea si atasamentul, sprijinite pe instinc-
parte, din insasi contradictiile vietii populare tul imitatiei. Ele sunt corespunzatoare constran-
si satesti. 0 atitudine medic si dominants, una gerii si atasamentultd la grup, cele dotal ca-
si aceeas pentru orice sat nu exists. Pentru fio- ractere definitorii, dupe Durkheim, ale lap-
care caz ea trebue cercetata si not credem ca tului social. In viata traditionale a satului ele
situp impresie nu-i suficienta pentru aceasta, sunt evidente, lard controversele pe care le in-
ci cercetarea atenta cu mijloace stiintifice, cum talnim in pedagogia cults. Recunoasterea for
ar fi metoda chestionarului sau a testului do simpla este intarita de moravurile patriarhalc
atitudine. 0 astfel de cercetare ne va arata ale satului.
de sigur cat crede sateanul unui sat dat in Principiile si spiritul pedagogici traditionale
propria sa perfectionare, ceea ce nu-i fara im- s'au naseut §i s'au desvoltat, in adevar, in strati-
portanta pentru educatie; dupe cum ne mai sa legatura cu etica fiecarei societati. Aceasta

329
www.dacoromanica.ro
etica a tinut intotdeauna de structura unitatii nele tari, In allele reducerea anului scolar, in
sociale de temelie. Ea a lost mai intaiu Gia- sfArsit, in altele, un orar deosebit sau o Alta
nni, forma primitiva a familiei; au. fort dupes distributie a concediilor. In conformitate cu
aceea alte forme de familie, in care s'a -trans- tot ce am arAtat ping aciJ not socotim ea o
format cea dinttdu. Numai and alaturi de sat burial scoaitt sateasca *trebue sa se bazeze pe
a aparut orasul, cetatea, a aparut si o etica urmatoarefe principth a) egalitate absolutes de
venitti din afara satului si Cu ea si 'preternii tratament, intre scoala satului si aceea a ora-
educative din afara. sului; b) adaptarea §colii satesti la mediu §1 la
Aceasta pretentie s'a manifestat mai intaiu spititul vremli; C) o bunk' organizare adminis-
sub forma religioaa. Si templul antic si bise- trative, care sa permifit scold satesti a buns
rica cretin au venit Cu aceasta intentie a- intrebuintare a tuturor resurselor sale mate
supra satului. Este cunoseuta lupta bisericii riale.
cre,stine in primele secole cu satin. Mai arziu Aplicarea acestor principii ne duce intre
satul s'a convertit si biserica a devenit una din altele la ideea ca scoala primara nu este sufi-
instittniiie sale. Ea este scum aliata satului si cienta pentru nevoile- noui de educatie ale sa-
lupta pentru mentinerea spiriThlui traditional. tului. Satul are nevoe, si de scoli de un nivel
Nu tot asa stau lucrurile cu scoala. Aceasta mai inatt: scoli taranesti, scoli superioare taxa-
este o instittrtie a pedagogiei culte, neincadrata nesti, cu timpul poate si adevarate universi'tati
complet Inca In vials satului. ale satului. Aceste geoli sunt absolut neoesare
3. Intre pedagogia traditionara si cea cults pentru sustinerea unei atmosfere de cultures sl
stun deosebiri/de facut, dar o linie precise de crearea elementelor concluatoare ale vietii cul-
demarcatie nu exists totusi. Intre deosebiri turale satesti. Satul mai are nevoe apoi si ,de
(lona sunt mai de seams: a) pedagogia mita o activitate oulturala in afara tie scoala sa ids
este si a Post legates mai mult de idealurile viirstele earora se mireseazil koala, active
paturilor conducatoare, singurele beneficiare din tate cars sa angajeze tot satul in aoeasta di-
plin de avantajele culturii superioare; b) peda- pectic. Din nevoia aeeasta au luat nastere la
gogia culler are o istorie, pentrua. si elasele inoeput asa numita activitate extrascolarti" le-
conducatoare au una. gates de sooala primates; iar azi ideea mai eta-
Pentru sat, singura institutie educativa, care prinzatoare a muncii pentru cultura poporului.
tine de mentalitatea culla superioarit, este scoa- Activitatea culturala purtata in afara de scoa-
la primard. Si_ inca, ea reprezinta abia ele- la are azi deja o experienttt si si-a fixat u-
mentele aoestei culturi si nici nu-i bine tica- ncle metode de Nora. Aceste metode Bunt: a)
drata in structura satului. cuvantul vorbit, prin viu grant, iar astazi si
Istoria scolii primare si starea el de azi in prin radio, b) auvantui scris, cartea, pu-
diferite tari ne aratit cat de grew a patruns ea blicatia periodick biblioteca; c) spectacolul: r-
in masele populare, mai ales la tars. Si azi ea atori, teatru, cinematograf, concerte; d) de-
se gaseste intro stare de vadita inferioritate monstratia practices. Fiecare dintre acestea si-au
la sate si, in general in Statele agrare. Aceasta .fixat treptat si o tehnicli tot mai perfectionata,
tine de lust-4i pozitia minors a satului fatit de de care nu ne mai putem lipsi.
oral. Utmarind isturia, activitatii culturale, din id-
0 ancheta a Biroului International de Edu-. timile decenii, vedem ca aceasta a trecut prin
catie, din 1936, gliseste, in diferite tari, urma- trei stadii mai importante: as stadiul organi-
toarele diferente Intre scoala satului si aceea a zarii de institutif centrale, cu specialisti, sau
orasului: scolaritate mai redusrt la tarn in u- numai binevoitori, care ooboara" diu filan-

330 www.dacoromanica.ro
tropic culturala la sate; b) stadiul activitatii dagog cretin din primele veacuri, Clement A-
extrascolare" legata de scoala primara; c) sta- lexandrinul. Mai tarziu, cu evolutia vielii reli-
diul intemeerii unei institutii proprii in sat, gioase, a evoluat gi functiunea lui, `xnanifestand
cu stop cultural integral. 0 aatfel de institutie o continua tendinta de adaptare. Treptat tusk_
este Caminuk Cultural sau o institutie asema- alaturi de preot a aparut gi profesorul sau in-
natoare. vatatorul specialist. Cu acesta din urinal mai
Caminul Cultural, este, in adevar ceva deo- ales, preotul uneorLa conlucrat, alte on se afht
sebit si de primele institutii centrale, pentru in conflict, reprezentand interese sau chiar men-
ca sta in inima satului, si este deosebit si de talitati, deosebite.
scoala propriu zisa. El este, am putea spune, o Educatorul de profcsie a aparut mai 'Iliad
scoala permanents gi generals de invatimant ca pedagog", in familiile instrtrite, pentru
ocazional gi activ, o institutie de culture gi e- instruqiunca pe care n'o pot da parintii, Cu
ducatie integrals a ,satului. timpul el si-a capatat independenta, scoVind
Prin scoli satesti de grad mai malt ysi prin pe copil din familie, mai ales pe aceia ai
Gamine Culturale, vista satului poate fi, in claselor de unijloc. La lard Yhtsa el a patruns
adevar, schimbatd. Aceste institutii pot deveni cu foarte mare greutate. Multa vreme aci, func-
adevarate aparate elevatoare" ale satului pe tiunea lui a fost indeplinita, dupa cum se stie
teren cultural .Ele vor putea creea un sat po- tot de preot sau de cantaretul biserieesc. A-
trivit vremii si la nivel de egalitate "gi intele- ceasta se potrivea si cu starea de spirit a sa-
gere cu orasul. Lucrul acesta va folosi gi rapor- tului.
turilor dintre sat 1i oras. Primenirea oraselor Astazi invatatorul satese este un tip din, ce
prin sate se va putea face si ea atunci firer. in ce mai conturat, deli nu intotdeauna unitar
In acest proces elementele satesti autohtone privit. 0 tipologie a lui este de facut si ea ar
vor putea infrunta pasnic concurenta elemen- fi absolut necesark pentru a se grtsi 1i tipul
telor venite din alte parti, cu aer de coloniza'- cel mai adecvat satului. Acest lucru trebue sa-.
tori. se stabileasca Mart nu deductiv, nici dupa im-
4. Actiunea educativa si-a avut intoldeauna_ presii fugitive, ci atent gi cu aparat 'angina,
agentii ei purtatori de functiune educative. ,Este ceea ce e posibil.
drept ca in inceput, in familiile man primitive, Odata stabilit acest lucru se poate trece la
functiunea educative era oarecum difuza, ha- problerne de ordin mai practic ca aceea a pre-
partita intre parinti gi eel mai batrani. Cu gatirii acestui tip de invdtator. Aceasta ni se
vremea insa s'au ales Clemente tot mai specia- prezintd cu urmatoarele fete: selectia, profesio-
lizate. In linii generale, functiunea educative nalk formarea profesionalk pastrarea ,invdta-
s'ar precizat tot mai mult in steansa legatura torului la, tare, crearea in sat a uhui mediu in
cu cele doua caractere ale vietii sociale: coo- stare sd tine pe invatator la inaltimea culturii
strAngerea gi atasarea la grup. Pe eel dintai si problemelor timpului. Este vorba de un in-
it reprezintd mai cu seama profesorul; pe eel vatator capabil, cu vocatie. sau eel putin apti -.
de al doilea exponentii tineretului, fa o varsta tudini, pregatit gi incadrat satului. Sociologia
tend ei pot s'o face. gi pedagogia stiintifica trebue sa concure deo-
Cel mai vechi profesor al satului, cu funo- potriva in formarea lui.
tiurte precis& de educator, este, de sigur, preo- Dar problema mai are o latura. Pedagogia
tul. Tipul eel mai complet al acestuia este satului cu instittrtiile noui cerute de ea --k
preotul ,crestin: convertitor, educator si dascal, scoli si institutii culturale adecvate pretind
asa cum a fost definit de eel mai mare pe- o pregatire ingrijitd gi pentru alte elemente

www.dacoromanica.ro 331
cu rosturi educative in sat. In adevar, medicul
satesc, agronomul, silvicultorul etc., precum sa
tineretul intelectual satesc in genre, pentru
rosturile for educative in sat au nevoe de pre-
gatire pedagogical in acest sens. Alaturi de a-
cestia nu trebue apoi sa uitarn pe asa nurnitii
fii ai satului", cci ce s'au ridicat din sat
si mai pot avea Inca vreo influent:a. asupra lui.
Existenta for a dus deja la oarecari considera-
tii si teoretice si practice, dar, stiintific, pro-
blema ramane Inca deschisa. Ceeace este la-
murit insa este ca, pentru normala si buna
desvoltare a satului, nici acestia, dupe curm
nici un element cu vreun rost educativ in sat,
nu se poate abate dela principiile gasite ca
juste pentru once educator. Recrutarea sau le-
gatura for cu satul, la intamplare, poate sa fie
altfel nu mai nefolositoare, dar chiar pagubi-
toare. Nimeni nu are dreptul mai ales sal se
erijeze in sat ca patron sau protector al sa-
tului, ci, modest si simplu sa se incadreze sa-
tului, muncii si aspiratiilor lui tulturale.
V. si acum concluziile. Din toata cercetarea
intreprinsa, credem a putea afirma, in cateva
puncte, caracterele mai generale ale pedago-
giei satului, problemele si perspectivele sale
in viitor.
1. Cel dintaiu lucru pe care socotim ca -1
putem afirma este acesta: satul are o misiune
proprie si permanents, a sa, care pare a fi
una de regenerare si nou avant, nu numai pen-
tru el, ci si pentru umanitate in genre. Pen.-
tru aceasta el cere drept egal Ia culture cu o-
rasul. Prin ridicarea lui culturala, s'ar resta-
bili, pe un plan superior, echilibrul si unita-
tea culturala primitivh a omenirli. Lucrul a-
cesta este posibil; dar, in starea de azi a
satului, este nevoe de sprijin,, asemanater cu
protectia ce se da copilului. Acest sprijin tre-
bue sii-I dea Statul si se pare ca el Incepe sa
inteleaga acest lucru, in multe parli.
2. Progresul uman este, in primul rand, pro-
gres cultural. Acest Meru este adevarat chiar
si pentru latura biologic umana, ceeace e-
332
www.dacoromanica.ro
videntiaza si mai mult importanta si rosturile
educatiei. 0 bung educatie pentru sat nu se
poate face insa la intamplare. Ea trebue ss
ling seama -de uncle principii, dintre care mai
insemnate swat:
a) Actiunea educative trebue sa porneasca
dela cunoasterea stiintifica a satului yi fenome-
nului educativ satesc;
b) Actiunea trebue potrivitti mediului satesc
astfel cunoscut, precum si culturii timpului
(localism educativ).
c) Metodele de lucru in actiunea pedagogica
sateasca, trebue sa fie metode active, in spirit
social, respectand principiul activitatii spon-
tane, autonome. Asa stint comunitatile de munca
scolara gi Caminul Cultural.
d) Activitatea educative sateasca trebue sa
accentueze latura practicd, a educatiei si invata-
mantului, fare a se confunda insa practicul cu
empiricul, asa cum se intelege adese on.
3. Progresul uman, in corelatie cu desvol-
[area stiinlei, reclama o rationalizare si per--
fectionare a tehnicei muncii taranesti. Aceasta
inseamna introducerea xnasinismului la tarrt.
Ca Id marina potrivita trebue s000tita coca ce este
de fapt: o prelungire culturala a puterilor o-
mului, o cucerire si adaptare a fortelor naturii
prin minte.
4, Educalia in epoca masinismului trebue sa
pregateasca pe satean pentru intelegerea si ma-
nuirea maginii. coala de azi este, din acest
punet de vedere, in urma vremii sale si de a-
ceea inadecvata. Educatia a strabatut in trecut
urmatoarele faze, in aceasta privinta:
a) Faza familiala, caracteristica popoarelor
primitive si in care taranul se mai gaseste in
parte;
b) Faza uceniciei, in care s'a j.ntrat odath
cu stabilirea micilor meserii si care este mai
specializantrt;
c) Faza scolara, cu aspect inteleclualist, ea-
racterizatrt prin predominarea carlii, necesara
elaselor condueatoare.
Viitorul este al scoalei practice politehnice,
Scoala potrivitii tuturor .categoriilor muncitoare
tar seoala taranului va fi si o ramura a aces-
teea. Ea va avea nevoe de a pedagogie speci-
fics a sa. Asa conceputa pedagogia satului are
de sigur un mare viitor, de care va fi legal
viitorul Statelor de tarani si prin aceasta accla
al omenirii in genere.
Stancia Stoian
6. CERCTOI ASUPRA MAGIEI LA RO-
M 1 \11 DIN MUNTII APUSEIN. Tezit de
dortorat, su Omni la Fazultatea de Filosofie gi
Litere de:a Universitatea din Bueuresti in 17
Tunic 1942. Bucuresti. Institutul de Sainte So-
ciale. Biblioteca de Sociologie, Etica si Politica.
Sub tipar.)
Lucrarea pe care o prezentam este rezulta-
tul unei cercetari facute la teren in vara, a-
nttlui 1939 in cadrul unei echipe monografice
a Institutului de Sainte Sociale Regionala
Cluj.
Regiunea cercetata este formats din circa 40
de sate din plasele Iara si Baia de Aries diki
judetul Turda.
In ceea ce priveste prablemele studiate, data
fiind complexitatea lor, ne-am inultumit sa ne
ocupam numai cu aspectele principale ale rna-
giei.
Astfel in partea intaia a lucrarii intitulata
Viziunea magica" cuprinzand trei oapitole:
1) Spatiu, magic, mitologie; 2) Timp, gansk
numar *i 3) Vieata, tehnica, medicink am in:
cercat sa schitarn coordonatele viziunii despre
lume vazuta in perspectiva magica in compa-
ratie ou perspectiva stiintifica si filosofica. A-
ceste coordonate sunt: spatiul, timpul, numarul
si vieata. Reconstituirea si analiza acestei vi-
ziuni este Latta' in special din elementele ma-
giei difuze, comune intregului sat (credinte,
superstitii, (lath* obiceiuri, expresii, vraji, pa-
vestiri, etc.), constituind o prezentii de fiecare
zi. Am avut ocazii sa citam un bogat si inte-
resant material cules din Muntii Apuseni in
legatura cu intalnitul" in drum. cu locurile
www.dacoromanica.ro
rele".oprite".indicate" sau sfinte", cu di-
rectiile in spatiu si mai ales interesante expe-
riente mistice in legatura cu geografia mitolo-
gica a smeilor, ielelor, valvei, pricolicilor, sar-
colacilor si olomonarilor. In legatura Cu timpul
am aratat valoarea magica a difcritelor mo-
mente din ceasurile zilei rasaritul soarclui,
dupa sfintit, miezul noptii, etc.), sau a zilelor
saptamanii. precum si a marilar sarbatori, care
reprezinta un fel de concentrare a timpului
magic. Atat spatial cat si timpul sunt consi-
derate in mentalitatea magica numai din punct
de vedere ealitativ, singur ,.numarul" produce
uneori un fel de cantificare a timpului. In a-
cceasi perspectiva a valitaiivului si neomoge-
nului este privita qi vieata omeneasca cu de-
terminantele ei magice dela nastere, rituri de
initiere. nunta si inmormantare, Coate marile
momente ale vietii fiind insotite de practiai
magice. Tehnica magica mai apart cu aoeeasi
constanta in munca de fiecare zi, in ocupatiile
taranului si omului primitiv dcopotriva, pre-
cum si in medicina populara.
In partea a doua a luerarii intitulata Vra-
jile" cuprinzand capitolele :1 vriijile, 2 mans,
3) superstitie si mitOlogie, am aratat cum in
grupurile sociale, de pilda in cadrur unui sat
sau al unei regiuni, spar anumite elite magice,
vrajitnrii, care detin in mai mare mitsurii se-
cretele acestei lumi organizata dupa ei in pes-
pectiva magica. Ei cauta sa descopere legile
magice §i sa le intrebuinieze spre folosul lor
sau al semenilor.s
Aceasta tehnica magica see-
cializata sau individualizata o reprezinta vra-
jile. Materialul din Muntii Apuseni e bogat in
exemple in legaturit cu ocupatiile primitive:
vitnat, pescuit, albinitrit dar i in cre§terea vi-
telor, agriculture sau alto oeupacii. E intere-
santa de asemenea intrebuintarea matragunei
intr'o aerie intreaga de vraji: joe, dragoste, in-
dragit, maritat, uriit, g. a., precum §i vriljdo
facute in interesul colectivitatii: provocarea plo-
dor, alungarea furtunilor si combaterea magica
a ciumei.
333
 In legaturti Cu personalitatea vrajitorului,
materialul cules din Muntii Apuseni aduce o
seama de sugestii asupra rolului de creator"
pc care it are in diferite vraji, indicand in a-
celasi timp consideratia pe care o are vrajitorul
in cadrul grupului social (admiratie, dispret,
ocolire, relatii, etc.), precum gi anumite ra-
porturi, de obiiceiu de adveisitate, ce exists
intro diferiti reprezentanti ai elitei magice.
In capitolul despre mane, care reprezinta
un fel de individualizare a ideii sau subsitantei
magice am eautat sa patrundem cat mai adanc
inteo lume de legi i fenomene prin exce-
lent& magice, lume ce traieste Inca cu o deo.-
sebitii vigoare in satele Muntilor Apuseni. Tot
in legaturtt cu proble,ma manei, am descoperit
anumite relatii, un fel de simbioza spirituals,
intro superstitie 90 mitalogie. Superstitia in in-
teresul conservarii intrebuinteaza earacterud
plasticizant al mitolagiei, camuflandu-se adesea
in dosul diferitelor povestiri verosimile din
punct de vedere magic, dar ireale.
In partea a treia intituiata: Descantecele"
cu capitolele: 1) agentii magici, 2) descantatul
si 3) descantecele, ne ocOpaan de individualiza-
rea tehnicei magice prin procedeul deseantatului.
Aici se aduc o seama de rezultate experimen-
tale din care se poate vedea ca descantatorul
este §i el o individualitate creatoare, ca des-
cantecele nu se transmit in mod meeanic pe
ale initiatica, ci prin participare activa a per-
sonalitatii respective. Temele descantedelor nu
variaza numai dela sat la sat, dar si dela in-
formator la informatot, chiar t atunci and
descantecul a fost invatat dela aceea0i persoana.
Se constata de aseanenea ea un deseantec pre-
zint a uncle schianbari chiar la acelasi informa-
.tor, card este inregistrat la anumite inter-
vale de timp. De aceea formula orate (deseart-
tecul) nu poate fi studiata in sine", fara int-
formatorul respectiv.
In capitolul despre Agentii magici se dau
o seama de date referitoare la numarul si pro-
portia descintatorilor (barbati gi femei) chestio-
334
www.dacoromanica.ro
nati in Muntii Apuseni, despre varsta lor, dela
tine si cum au invatat descantecele, ce plata
primesc, cum se comports in timpul anchetei
$i ctun sunt vazuti de lumea satului.
In capitolul despre descantat se arata timpul
cand se descants, obiectele i substantele intre-
buintate in ritual, diferite actiuni savarsite in
timpul deseantatului, numar-ul de cate on se
repeat in descautec si atmosfera in care se
descanta.
In ultimul capitol despre descantece (for-
mula orals) se arata motivele prihcipale- ale
formulei, temele desc&nteeelor, precum si ob-
servatii! despre formulele tip, variante si ver-
siuni.
Iu Concluzii am subliniat importanta studie-
ra elementelor magice pentru, cunoasferea sa-
tului romanesc, atat in interes pur stiintific cat
si practic pentru pedagogia si politica natiunii.
Acest studiu insa nu mai, poate fi facui dupa
vechile metode folkloristice si vechea conceptie
in care supertitiile erau considerate simple su-
praviduiri, relieve ale trecutului mart, ci ele
trebuesc privite ca elemente vii, active in men-
talitatea satului, intregrate intr'un tot organizat,
care este vizitmea magica asupra lumei. De
aceea e necesara o perspectiva in care organi-
cul si funcfionalul sa se bucure de atentia
cuVenita. Permanenta in consrtiinta umana a
unel predispozitii magice bazata pe afeotele
dorinta, teams, speranca, este, de asemenea
un implicit fundamental si necesar in studiul
fenomenelor magice.
Gh. Pavelescu
7. PORTUL $1 INDUSTRIA CASNICA TEX-
T1LA IN MUNTII APUSENI. Cu, 120 foto-
grafii, 23 schite, 6 cartograme, 2 diagrameSi
1 harts. Teza de doetorat suatihuta la Fa-
cultatea de Filosofie §i Litere dela Universi-
tatea din Butune,§11 in 1 Iunie 1943. Bucureisti,
Institutul de $tiinte Sociale, Biblioteca de So-
ciologic, Etiea. si Politica, 1944, 255 p.
Lucrarea noastra face parte din cercetaritie
inaugurate de Institutul de .tiirite Sociale al
Romaniei" de sub conducerea d-lui Prof. D.
Gusti. Ea este .rezultatul cercetarilor noastre
din vara anului 1939, in Muntii Apuseni, in-
treprinse Tin initiative d-lui Prof. Dr. Iuliu
Moidovan, directorul Regionalei Cluj.
Cu Muntii Apuseni s'au ocupat nurnero§i
cercetatori: geografi, istorici, filologi, etnografi,
folkloristi, economisti si sociologi. Cat priveste
problemele ce ne-au interesat portul si in-
dustria casnica textile trebue. sa amintim ca
ele n'au fost studiate in deajuns §i in mod §tiin-
tific, nici in alte regiuni ale Orli.
Regiunea studiata de noi cuprinde Valea
Ariesului, dela Buru la Baia -de- Aries, cu a-
fluentii sai din partea stanga: valea Posegii,
a Ocolisuhti, a Ocoliselului, valea Ierii §i valea
Hasdatelor (43 sate).
Aceasta regiune. dela picioarele Muntelui-
Mare (1827 m.) a oferit nu admirabil be de
izolare pentru un important mutter de locui-
tori, grupati intenn manunchiu de sate:-Ocoli§,
Rune, Oco lisel, Posaga, Salciva, Lulea si Vi-
do1m, care formeaza o regiune unitara. Avesta
este nucleul de vie* arhaica, in care economia
casnica se gaseste pane asiazi aproape sub for-
ma ci autarhica initials. Acest fapt ne-a per-
mis se. studiem si se stabilirn tipul unui port
-regional de o mare vechime si alts data de o
mare. respandire. In aceasta regiune izolata sin-
gura deschidere este spre Est, de-a-lungul vai-
lor ce coboara din munte. Ele au oferit o per-
manents circulatie intro munte §1 vale,__ contri,
buind la crearea unui elements uman omogen.
Dar tot aceste vai au format mai terziu por-
tile de, intrare pentru elementele strain, care
an circulat pe valea Ierii artery principala
intre Cluj §i Turda in vederea exploatarilor
forestiere. Acest fapt a contribuit in mod in-
semnatla procesul de prefacere, ce a avut lot
in satele din. marginea reseriteanit a regiunii
cercetate. Ele constituese terenul pe care noi
am putut urmari etapele de evolutie a por-
tului, in cadrul desfasurarii istorice, stabilind
www.dacoromanica.ro
epocile si zonele de influents, care au fost de-
cisive §i pentru regiunea muntoasa. Forme le
de amestec rezultate, cat §i cele degradate, chiar
dace nu mai pot reprezenta o -valoare natio-
nals, pot duce insa la importante concluzii,
pentru evolutia portului in timp si respandirea
lui In spatiu.
In ceea ce priveste industria textile, care
formeaza prima parte a lucrerii noastre, ne
gasim in prezenta uneia din. putinele regiuni
in care se mai poate vorbi de o industrie
casnica textile, in adevaratul inteles al cuven-
tului. Ea i i pastreaza pans astazi aproape
toate caracteristicile esentiale: a) Se produce
in cadrele gospodariei, incepand cu materia
prima §i sfar§ind cu cele mai perfecte obiecte
de industrie casnica textile.; b) Materialul prin-
cipal pentru industria casnica textile, in re-
giunea noastre, este lane si canepa. Alaturi
de canepa _se mai cultiva in cantitate redusa
§i inul; c) Uneltele care se intrebuinteaza la
pregatirea produselor de industrie casnica tex-
tile, de asemenea aunt lucrate in gospodarie,
salt, in caz mai rar, de meserikii satului. Tre-
bue sa aceentuam importanta unor instalaiii
foarte -vechi, ca §tezele si valtorile, care hunt
(acute in iniregime- din lemn, de catre anumiti
stezari putini la numar care au Inva-
tat acest mestesug- din batrani. La aceste in-
stalatii, destul de perfeetionate, orkul nu con-
tribue cu nimic, nici ce material si nici ca ma-
ne de lucru. In general putem spune ca teh-
nieile si instrumentarul intrebuirrtat la tonic
operatille de prelucrare a produselor de in-
dustrie casnica, se caracterizeaza printr'o mare
vechime, simplicitate §i totodata ingeniozitate;
d) Se produce numai pentru nevoile gospodariei.
Fireste cele spuse mai sus aunt valabile astazi
pentru o regiune limitata, ce cuprinde satele
din. munte. In satele din regiunea de dealuri,
contributia orkului si a manii strain este. din
ce in co mai insemnata.
In ceea ce priveste portul, se poate spune ea
in general el reprezinta eea mai vizibile note
335
specifica a unui popor. Fiind straits legat de Naframa" neagra, legata usor pe frunte, in-
vieata poporului, portul nu este deck una din tregeste aoest ansamblu al capului caracteristic
nenumaratele sale forme de a se manifesta. unei neveste. Tar aid-tun de ele intalnim fe-
1.1noscut si inteles, el poate fi o pretioasa tilde cu chica" lasatA usor pe tampla dreap-
contributie la studiul fiintei noastre etniec si tti si sfarsind in coada" de- pe spate, sau cu
riimane un valoros patrimoniu national. La noi surprinzatoarea murunA" ce le ineonjoard ma-
el a fost privit numai sub raport etnografic iestos toatA fruntea. Si peste tot apar fetele
si artistic. Dar un port popular pune probleme mari cu pletele pe tample, pururi neacoperite.
mult mai complexe cleat cele de natura des- Specificul portului femeiesc ii da zadia" rosie,
criptivii.Toemai forma lui de vieath socialA, cu cu patru -cinci dungi transversale, cu inguste
anumite procese si tendinte, ne va pune to motive colorate. PrinsA usor de mijloc, zadia
adeviirata lumina studiul portului nostru po- atarnA in spate, contras-rand cu surtul" negru,
pular. incretit, din filth', si fondul intreg alb al. cti-
Portul se prezinta sub un indoit aspect. In mNii" sI poalelor". Pe deasupra sunt in-
primul rand insemneaza imbracaminte si in al cinse cu a frambie" ingusta. CAmasa se dis-
doilea rand podoabA. Ca imbraeaminte, este tinge prin ciupag" cusatura caracteristica ce
o formic de adaptare la mediu, nascutd din acopere pieptul femeii.- MAnecile sunt largi,
neVoia de a apiira corpul. Ca podoaba, este o incretite in dreptul cotului si cu fodorul"
expresie a felului in care poporul a stiut sa mare Aceasta camase cu ciupag", pe tale de
rezolve aceastA problems. Portul din regiunea disparitie, cedeaza locul unui alt tip de camase
cereetata de noi constitue pans astazi unul din ,;cu cheite". Camara ramane alba, wand doar
cele mai caracteristice porturi populare roma- cusaturile de culoare galbuie descisa ale che-
nesti. El se mai pastreaza inch neschinabat ilelor si gulerului. Pentru vreme rece piesele
tntr'un grup de sate mai izolate: Ocolis, Rune, obisnuite sunt pieptarul" si cojocul" sau
Ocoliel, Posaga-de-Jos, Posaga-de-Sus, Salciva- tundra" si friseliul" din pAnura. In trecut
de-Jos si Stilciva-de-Sus. Altrudata insA se gA- s'a purtat si gluga". Ansamblul se comple-
sea in toate satele din regiunea cercetata de teaza prin incAlVamintea arhaica a cioarecilor"
noi, fiind reprezentat si astazi, sporadic, prin si opineilor". Piesele vii ale portului, impreu-
uncle piese care au supravietuit. In trecut tre- na cu cele care au apartinut unui trecut de
bue sit presupunem ca aoest port cu midi cca 100 de ani, aflate inch' in lazi, precum si
variante- a avut o rAspAndire si mai mare, informatiile batranilor, ne-au servit la studiul
cuprinzAnd regiunea centrals a Transilvaniei, amtinuntit al portului intr'o perioada de cca
dela Muntele-Mare din Vest, pans la Muntele 200 ani. TinAnd seams de elementele funda-
Bedeleu in Sud si pang la poalele Muntilor mentale ale pieselor: materialul, croiul, cusatu-
Rodnei si regiunea superioarA a Muresului, in rile si tehnica, s'au putut stabili diferitele 01-
Nord si Est. - pool si variante. De pildti la camase care
Portul se imparte in cloud mari capitole: °fell o mare variatie se pot distinge paint
portul femeiesc sl portul barbatese. Caracte- tipuri: 1) Camara cu ciupag; 2) Camara ba-
ristica portului femeiesc o formeaza gateala ea- trAneasea; 3) Camara cu cheite; 4) Camara cu
puluisi piesele de imbracaminte, care surprind pene, tipuri ce se confundh cu o clasificare
dela distantli prin formh si culoare. Un par dupa vAratii,
Mai mult de culoare tnchisa, impletit in doug Portul bArbatese ne cla dreptul sa spunem
,,cosite", intarite si ingrosate cu par artificial, ea inainte de a fi ma port local, el este un
inconjoarA urechile si se incolrieese spre ceafti. port Tomanesc, specific oamenilor de munte

336 www.dacoromanica.ro
in general. Incadrat in acest cerc unitar, portul
harbatesc este alcatuit din: camase" larga in-
einsa la mijloc, cioareci" stramti pe picior si
opinci". Ele corespund in asa mare masura
utilului, Meat artisticul imprimat pe marginea
lui tibia formeaza mici diferentieri locale. Tipul
vechiu de port se distinge prin crimasa en
.,barhi" si clini" si cusaturile putine facute la
guler si marginile manecilor largi.
Din studiul nostru se pot trage cateva con-
cluzii generale asupra evolu%iei portului si pro-
ceselor de desvoltare. 1) Orice port popular
se prezinta ca un Intreg viu, care trece prin,-
tfun proces de evolutie. Procesul de evolutie
consta din anumite etape, in care se distitng
acelcasi elemente esentiale, imprimate doar in
mod deosebit, dar totdeauna pe acelasi raboj
etnic. 2) 0 piesa veche, care corespunde nu-
mai utilului si deci de cele mai multe on
este redusa la elementar, nu se supune influ-
entelor straine. 3) 0 piesa de irnbracaminte
este influentabila in aceeasi masura in care
pe marginea utilitatii ei ingadue desvoltarea
artisticului. 0 piesa veche cand pierde din
freeN enlu dispare sub forma ocazionala. 5) Cand
o piesa de port arhaic ajunge sa se amestece
cu forme straine, este pornita iremediabil pe
calea disparitiei. 6) 0 influenta straina care
nu se incadreaza pe linia de continuitate a e-
lementelor vechi locale, apare numai ca o mods
de scurta durata, ce nu reuseste sa castige
tot terenul si dispare in scurt timp. 7) Cand
se imprumuta o piesa strainii, ea este adaptata
formelor vechi locale.
Asistam astazi la mari prcfaceri pe tot in-
tinsul tarii. Grind vrem sa desprindem speci-
ficul nostru etnic si lega.tura continua cu glia
noastra, ne isbim permanent de lipsa studiilor
analitice farrt de care nu se poate face sinteza
atat de necesara pentru a intelege ;i caracteriza
specificul national in toate domeniile vietii sociale.
Insuficientele cercetarilor fragmentare de pans
acum nu ne ingadue sa tragem concluzii ge-
nerale asupra portului popular la Romani. Si
cat de elocvente si necesare totdcodata ar fi
extensiunea studiilor de natura aceasta, in pri-
mul rand in Transils ania care ne oferk cca
mai mare variatie a tipurilor de port si
apoi in toata Cara. 0 reprezentare cartografica
a circulatiei pieselor, ne-ar indica precis di-
rectia influentelor si originca tor. Prezenta a-
celorasi elemente in diferite colturi ne-ar dcs-
crie cercul cultural al unei anumite epoci,
care s'ar determina singur. Si tot ce ar ramane
dupa ridicarea straturilor suprapuse, ar apa-
rca asemenea cetatilor de veche civilizalic,
scoase la lumina prin sapaturi.
Lucia Apolzan
8. VICTOR ION POPA: Un sat de razasi
din Falciu Dodestii1).
In programul de lucru al Echipclor studen-
testi, trimise la sate de catre Fundatia Cul-
tural& Principele Carol, a intrat, in vary anului
1935, si o asezare de razasi din Falciu. Au fost alesi
Dodestii, comunii asezata la 10 km. de gars
Banca, 27 km. de orasul Barlad si la obarsia
viii Jigalia, paraias care curge paralel cu Bar -
ladul, gi cam la 10 km. sprc rasarit de el,
varsandu-se in apa Ialanului, al doilea afluent
de seamy al Prutului.
Satul se afla asa dar, drept in capatul de
miaza-zi si apus al judetului Falciu. intre den -
luri inalte, ridicate pang aproape de 400 de
metri, si povarnisuri aspre grele, care sco-

1) Publicim textul unei conferinle tinuta la Societatea de Radiodifuziune in anul 1935, de care D-1
Victor Ion Popo.. care, in afara de oreocuparile sale artistice, este gi un cercetator al satului romfinesc.
Iticadrat in actiunea stiintifica gi culturata a Fundatiei Regale Mihai I, D-sa a condus timp de doi ani, cu
exceptionale rezultate gi cu mult avant, echipa studenteasca din satul Dodesti, (FAlciu),imbinand cercetarea
monografica cu actiunea culturala. Cmtferinta de feta este o scurta dare de seams a rezultatelor cerce-
tarilor sale din acel sat.
23
337
www.dacoromanica.ro
board in scurt Oita la 210 m. cat s'a masa- se prea poate ca Dode1tii, pe care II gasim ca
rat in fundul vaii din sat. localitate insemnata in vremea lui Alexandra
Regiunea a fost candva plina de codri ba- eel Bun, sa fie urmarea fireasca a vetrelor
tuti de fiare; Ursoaia" gi Valea Caprioarei" preistorice din deal.
aunt name care o dovedesc. Arata ca o hliza
verde ce desparte capatul Bugeagului basarabean
intins din marginea Cetatii Albe pana aici,
de valea goala a Barladului.
Astazi din acelti codri, pomeniti in hrisoave
pana in 1850 n'au mai ramas deettt trei Te-
tece de verdeata: padurea Fagadaului, a Ur-
soaei 9i Valenilor.
Ada dar se poste spune ca, e tut limit uscat
gi primcjduit de seceta, ca gi Bugeagul intreg
lucru prea bine doveclit in seceta aspra a
ultunilor ani, 9i mat ales in vara ltu 1936
de adevarat parjol, deli valea Jigaltei pro-
priu zisa, este o vagawia bine adapostita van-
turilor dinspre miaza-noapte, 9i s'a aratat prt-
elnica viilor pima la filoxerare Il po-
milor ptma in gerul din 1928, care i-a us-
cat pe de rand.
Va sa zica, pe de-oparte dealuri pline de o-
goure dar bantuite de seceta, iar pe de
alta, o seli9te sau vatra a satului 9i me-
gfegii prietenoase. In deosebirea aceasta vom
gasi bizuita toata viata satului de scum, de eri,
91 de maim veacuri in urma, de cand pome-
nese hrisoavele de el. Ba poate mai departe
Inca.
Inteadevar, pe opcina de apus, am aflat
chiar in vara aceasta, o a9ezare Geto-Dacica
din preajma anului 100 inainte de Hristos;
iar cum urme de vasarie se gasesc qi in fundul
vita Dode9tilor, n'ar fi de mirat data a9eza-
zarea din creasta gi cea din poala s'ar dovedi
izvorita una din alta, ca o mutare spre ada-
post.
A9a dar, locurile acestea au cunoscut viata
9i Intocmire omeneasca inca de acum 2000 de
ani. De s'a prelungit alezarea aici, on s'a fa-
cia alta nu se 9tie. Local e destul de aparat
ca sa nu fi fost nevoe de parrisire totala, gi
De unde vine numele Dode9ti, ittra.9i nu se
,tie. Dodea, Dodu Dode, au fost destui prin
tinutul Falciului, de au lasat numele for In vai,
paduri gi dealuri. Se brume9te a fi mime Ma-
ramurerne aduse la descalecare de Dragol,
Bale 9i. Sas, ceea ce ar ridica adevarata in-
temeiere a satului intre Domniile for de la
1288-1360. Drept este ca numiri Maramure-
9ene sau ungure9ti mai stint prin preaj-
ma; Tamii9anii, Fagadaul, Vadul Ungurului.
Dar nu-i mai putin adevarat ca pe moldove-
neite tamtie inseamnrt: opritoare care se
pane la butoi", iar a dodei" inseamna: )24
tine la stramtoare, a Inghesui ".
Mai apoi, satul apare Intr'un act de vanzare,
incheiat in 1495 la la9i, fats fiind Divanul
gi insigi Stefan eel Mare. In originalul care
se crede pierdut i pe care 1 -am adus cu
not se zice Dode9tii unde au fost tefan".
Ce Stefan va fi lost acesta nu, se poate stiir
Stefan Tama9, Stefan Dodca, Stefan, judele
de Bar lad, sau poate mai degraba Stefan din
neamul Giumatate, care stapanea valea Bar-
ladului cu amindoua coastele ei pe vremea
lui Alexandra cel Bun. Pare mai probabil a-
cesta, fiindert in sat se afla i o vale a Oanei,
adica a lui Oana. OH in neamul Giuma-
tate se afla gi un °anti, care li-a intins sta-
panirea pana aici.
Actul din 1495 arata ca vanzatori pe nepo-
tii a doi preoti: Scolofindie 9i Dragomir, frati.
Ace 9ti vanzatori dadusera cu catva timp Ina-
inte o parte din spre Ia lan lui Toma
Tricolescu, care li -a zis Salce, dupa local pe
care it cumpara, intregind mo9iile Tricole9ti-
lor de pe Ia lan gi legandu-le cu cea a lui Dra-
gotrt Tama9anul, fratele lui Tricolici, vornical
de Vaslui.
Cumpara'torii din 1495 ai Dode9tilor stint:
Negri la Medeleanu 1i nepotii lui: Petre, Pitiul,

338 www.dacoromanica.ro
nragtilina, Nicoar& §i 'feeder, din care curind,
nu rarnane decat Dragalina.
Aga dar, raza §ii de care vorbhn sunt Me-
deleni, §i pureed din Medelean, batranul, ce
va fi trait prin 1400 §i §i-a legat numele de
atatea sate moldovene§ti.
Dragalina a avut un baiat, Andrie§. Acesta
a avut trei fii: Popa Mereuta sau Mariuta,
Boboc §i Stahi, traitori pe la 1600. De la
Popa Mereuta a ramas in "sat o Ffintana a
Mariutci ", iar de la Boboc numele unui deal:
Dealul lui Boboc". Stahi n'a avut copii §i §i-a
dat partea lui. Boboc.
A§ezarea pe care o gasim §i acum desenata
prin ulilele satului, arata limpede aceasta im-
partire in trei Batrani" cum i se zice.a
lntr'adevar doua uliti pornesc in evantai,, ca
doua raze, din buza rttpei unde se all& piata.
Ca o intarire a color spuse, e insa§i agezarea
neamurilor din cei trei batrani. Astfel, pe
card inn.'wm1 ga.se§ti neamurile Bozna §i Go-
ureanu, in c,elaialt dai numai de neamul Pops,
Danaila §i Salavastru. Aceasta e nu numai o
dovada a mentalitatii raza§e§ti, care nu inga
due vanzarea catra venetici §i neimuditi, deck
numai cand nu se aid nici o cumetrie §i nici
un raza§ doritor sa ampere, dar dovedagte
§i curgerea randurilor de oameni, tu.Ettand ca
neamurile Popa, Danai la §i Salavastru pornesc
din Popa Mariuta, iar Bozna §i Codreanu din
Boboc. In acest fel, se alcatuelte una din ode
mai maxi spite de neamuri ce se afla in tars
romaneasca §i, negragit, unica pentru un neam
de simpli razagi.
lntr'adevar ei se pot lauda nu numai ca
pureed din 1400, dar mai ales ca au cartea in
sange Inca de la Popa Mereuta, care a adus
rasa preoleasca in neam §i a inscaunat-o prin
fiul lui, Preotul Constantin, lasand-o en un fel
de portmea pentru toate randurile de vieti ur-
matoare. Roadele aoestei porunci se pot u§or
vedea in cele paste 200 de familii cu numele
Popa" care trtiese in sat, sau au plecat din
el, toti find carturari §i mai cu seams neo-
www.dacoromanica.ro
bi§nuitul procent al Itiutorilor de carte, care
nu to uime§te a§a de mult prin cei 83 la suta
§tiutori dintre barbati, cat prin faptul ca intro
oamenii trecuti de 50 de ani, afli peste cinci-
zeci la suta cari nu numai §tiu tali §i scrie,
dar iubesc cetitul §i aunt in stare cei mai
multi sa lie strana in Biserica.
Negregit, s'ar putea vorbi foarte mutt despre
trecutul acestui sat, in care mentalitatea
cursul yield s'au pastrat cu desavar§ire ne-
stricate.
Intr'adevar, raza§ia Dode§teanti nu ingaIdue
§i n'a Ingaduit nici o incalcare a mo§iei ei,
ci s'a tinut darza chiar in fats celor mai hra-
...
parch'. dintre boerii locultti: Costache§tii, cari
stapaneau de jurimprejurul satului pe la 1700.
Mai mult Inca au dus procese grate in Divan,
cum a fost unul prin 1840, §i au facut cu
neputinla a§ezarea unui boar in sat. S'au pas-
trat liberi in raza§iile tor.
Fire§te, aceasta dragoste de libertate i-a pe-
depsit crunt mai tarziu, la improprietarire,
caci, lipsindu-le loc alaturat, li s'au impartit
parnant tocmai pe Holobar la 17 km. de-
partare de sat; adica pe ogoare, al caror lucru
cere zilnic, paste timpul trebuitor muncii, Inca
opt ceasuri, cheltuite numai cu drumul.
Astfel, pamantul acesta, nu mai ingadue nici
macar lucru temeinic fa vile care, au fost
candva, singurul izvor de venituri.
Numai ca, aceasta se petrecea inainte de fi-
loxera, pe vremea vital indigene, care aici, in
minunatul pamant prielnic din valea Oanei,
dadea vin pe care se bateau negustorii, aler-
gaud tocmai de la Tirgovi§te on de la Giurgiu.
Pe timpul acela aga dar, ogorul nu avea ne-
voe sa aduca decat ce trebuia casei §i. vitelor.
Astlizi, total e rasturnat. Ville, plantate cu
producatori directi, au fost o amagire stump
platita. Vinul for groaznic nu mai are nici
pretul costului de piimant nelucrat, §i astfel
cele doua hectare de vita indigenii care se mai
gasesc Inca in sat rasarita din nou, dupe de-
339
prinderea cu filoxera, sten ca o dureroasa mus-
trare. Si o dureroasa ispita inutila. Sunt prea
saraci bietii oameni ea replanteze.
Si totugi, intre toafe aceste greutati razrtgul
a dimes razag. El tgi cunoagte mica lui no-
blete gi se poarta dupa cum crede ca i se
Bade a se purta. E prea lipsit sail mai in-
gadue sctunpetea vechiului strai razagesc, acea
frumoasa gi large dulama albastra, facuta din
postav turcesc,,, inflorat cu gdetane negre. Ba
i-s scumpe papa gi ciubotele cu botforii gal-
beni rasfranti, on caciula cu fund de postav
albastru, Iar fiindca totugi nu i se, cade a
se imbraca intocmai ca un Oran de rand, 10
cumpara de la targ ghetele caci trebue sa
umble incaltat i i is stofulita eftina de-gi
tocinegte surtuc gi poarta paliirie, ca boer
ce este.
Femeia, minunata gi priceputa tesatoare nu
mai pune razboi pentru rochia large, cu piepti
gi Rua mineci, care- seaman& aidoma .cu vest-
natuitul Domnitelor din ctitoriile de Biserici;
tese doar panza pentru amid*. Incolo, numai
cateva britrane de mai au in fundul lazii
bragovenegti sadea, eke o ramagita din fru-
musetea severs a tesaturii lucitoare cu alb gi
cafeniu inchis, brazdat in dungi inalte gi sulf-
tiri. Iar stofa fustei de toata ziva, incrucigare
nobilli de- rog gi negru, e trecuth invelitoare
de pat, fiindca se face prea grew ca sa fie
rupta de purtare... Targul da eftin, macar oa
tine putin, ceea ce da...
0i-aga, lipsa educe lipsa gi necheltuiala la
vreme. duce la risipa.
La risipa gi firegte la pelagra. Numai
ca iata ciudatenia: cele mai multe cazuri nu
sunt intre oarnenii saraci cu adevarat, ci in_
tre cei cu stare. Va sr' zits nu i-a adus aici
lipsa, ci teama de lipsa.
Si cu asta iata-ne in una din. cele mai in-
semnate caracteristici ale lor. Traesc cu o veg-
nicrt spaima a zilei de maine, °eea ce, in me-
340 www.dacoromanica.ro
leagul lor vlaguit nu mai poate fi pacat vrednic
de osanda. Dc osanda sunt mai degraba cei-
lalti, cei care trebuiau sal le arate ca este in-
telegere pentru durere gi pentru foamete. In-
sfargit, ca nu mai sunt ma.'rginiti la ei ingigi,
ca pe vremea cand erati o agezare acivata intre
codrii plini de jiganii cu dintii rai, ci pot gasi
lesne o ureche plecata in suferinta lor.
Inco lo, infatigarea satului este foarte curate.
Case le sclipesc de curatenie femeiasca, dar o-
grazile sunt uscate. Ariile mananca degeaba a-
proape 30 de hectare de loc, care s'ar putea
inflori sau imbraca in tarlale de zarzavaturi,
data izvoarele n'ar fi slabe gi ar da ape des-
tula. Aga trig, gi mai ales pe o seceta ca acum,
and, dupa cateva caldari tulburi, nu mai poti
scoate nici una intreaga, nu prinde deat pu-
tina verdeatd gi prea putini porai roditori.
In schimb se prinde salcamul. Ba acela- se
prinde aga de groaznic de bine, 'Mat a nava-
lit peste tot, decand cumintenia oamenilor a o-
prit macinarea rapei prin plantatii dese gi in-
grijite.
Ulitele sunt Inguste gi aga de intortochiate
Mat le simrti cum s'au taint pe feta aceleiag
gospodarii desfacute intre mogtenitori. Vechi-
mea lor o masori cu adancirnea in care s'au
mtmcat gi nu-s putine cele care infra la un
metru jumatate in pamant, deli par mai de-
graba ganturi largi, facute pentru guroirea re-.
pede a ploilor.
Casa razageasca veche se facea din ceamur,
adica pamant batut, cu pereti grogi de pes-
te o jumatate de metru. Azi se face din va-
latuci. Se acoperea cu strujani, pae gi trestie.
Azi, cele mai multe au table, iar celelalte o vi-
seaza. Avea odae mare, oddita gi tinda, fe-
restre de-o palma, din begica de bou. Azi, au
cel putin cloud od'ai marl gi o tinda, ferestre
din ce in ce mai marl... Gardurile de nuele
pier si crest in locul for garduri de scanduri...
Inteun cuvant gospodaria vrea sa fie fru-
moask dupa obrazul razasului, iar nu dupa
punga lui.
Razasul leaga ciubota eu sfoara, dar n'o
leapada, ca. sa poata bate talpa de parnant",
asa e o zitala in Dode.sti.
Tar And, dupa o incaerare intro flacai, am
intrebat pe un batran ce s'a petrecut, acela
mi-a raspuns manios:
i,Un pacatos de venetic a cutezat sa dea
inteun razas I"
Veneticul se intampla sa fie insa student,
iar razasul, flacau ca on care altul din sat,
Si astfel cred ca se intelege prea, bine ce
darza este constiinta sangebti razasesc, si pen-
tru ce se simte datoare numelui ce -1 poarta.
Satul nu avea, primarie si nici se zbuciuma
sa-si faces. Nu era nepasare de treburile ob-
stesti, ci socoteala ca aceste treburi se puteau
implini fares forme, asa cum s'au implinit tot-
deauna prin pasnicii impartitori de drep-
tate institutie moldoveneasck disparuta o-
data cu infiintarea primariilor, sau mai tar-
ziu, prin batranii satului, care si astazi mai
sunt chemati sa rup& o tocmeala, sau sa ho-
tarasca intr'o ispasa.
De aceia putine procese an exit inaintea au-
toritittilor, fie chiar cele mai marunte, cum
primarul. Tar grija de o casa a primariei a
ramas mai prejos deck grija de fantani sau
de Biserica. Cad, Biserica mica for Biserica
facuta din valatuci si totusi Inca- ht. pi-
cioare dupd mai bine de o suta de ani, nu s'a
putut surpa, datorita tocmai acestei griji.
Si inteadevar, and e vorba de Biserica, ra-
zasul des Tara sal se intrebe data are de uncle.
Carte se inyata odinioara la strank langa
(lased', sau la Barlad pans la 1870 and s'a
facut scoala in sat. De atunci si pada azi,
scoala creste mereu, odatel cu numarul copiilor
ajunsi la vremea carpi. Au chiar o gradinika
de copii.
www.dacoromanica.ro
Stares sanatatii a mult mai bunk' deck s'ar
parea. Afars de cateva cazuri de pelagra si
cateva de malarie aduse de la Holobat
oamenii traesc neturburati. Se pare ca se hra-
nese mai bine deck e obiceiul la sate, pen-
trued mananca tot laptele, toate cultic si pa-
sarile pe care le au, in afara de carnea care
se mai tae si de branza oilor. Si apoi inaltimea
le des o atmosfera tare si bunk care cum
singuri, spun tine loc de mancare".
Asta face sa nu se vada urme de degene-
rescenta cum ar fi firesc intr'o localitate uncle
casatoriile se fac asa 'de des intre neamuri si
pe o scars asa de intinsa, tuck e de rnirare
and afli doi oameni neinruditi.
Dar ate n'ar mai fi de spus despre satul
acesta cu harbati mandri, can pastreaza pang
astazi in ochii for albastri ceva din licarirea
indepartata si cetoasa, pe tare o banuim a fi
fost in neobositii calareti moldoveni ce tineau
calea tatarilor navalitori pe Ia lan.
Pastreaza privirea si grija de cal, socotit si
acum altminteri decat celelalte vite ale gospo-
dariei. Caci si acum, calului i se face grajd
apart; ocrotit, cu use si ieale, ca pe vremea
de demult, and trebuia bine tinut, acest to-
varas al luptei, adica al adevaratei vieti.
Si cate n'ar mai fi de spus despre satul a-
cesta cu femei neobisnuit de harnice si curate,
care isi varuesc casa la ate doua saptamtmi,
lipesc prispa dupa fiecare calcatura neindema-
natica, hra'nesc copiii bine, de ii au grasi si
frumosi ca in putine parti ale tarii, muncind
tot °data la camp alaturi de barbati, dupii
ce i-au spalat si le-au dat de mancare.
Caci, in orice ungher al vietii acestor oa-'
meni, e o marturie de intelegere deosebita
trecerii prin lume. 0 afli deopotriva in te-
meinicia crestinismutui for nezdruncinat de nici
o indoiala si nici o ratacire in paganismul pri-
veghiului cu chiote, cantece si joack laugh mor-
341
tul care trebue sa duce lui Dumnezeu, vestea
a eel de jos sunt fericici, ca si in intelege-
rea de care dau dovada and simt ca-i in-
drumeazil un gaud bun si fare interes.
Jar aceasta lamureste de ce s'a izbu-
tit ca in 80 de zile sa-i stttrne,ascri la
muna §i sa-i face a infriptui atilt de multe
lucruri gi atilt de insemnate pentru sat, cum
sunt primriria, dispensarul, elopotnita, cum sunt
podurile t}i flint/mile. Nu le voi insira aci. Se
342 www.dacoromanica.ro
vor giisi aratate limpede si precis in Expo-
zitia Echipelor. Dar toate eAte s'au ftieut, sunt
acum ale lor, ale azasilor. Si sunt lauda lor.
Adielt lauda celor de azi, si mai presus de
tonic, lauda celor multi si uitati, cari au tru-
dit cinci sute de ani si mai bine, sii piistreze
intr'o vrtgaunii povarnitil a Moldovei melt, un
neam de oameni cu dreaptii intelegere si as-
cultare la porunca angelui subtiat din ei.

PUBLICATIILE $COALEI SOCIOLOGICE
DELA BUCUR E$T1
BIBLIOGRAFIE
SuplImentul
Darn aci primul supliment in Publicatiile
Ss:oalei Sociologice dela Bucuresti", bibliografie
aparuta in volumul Indrumari pentru mono -
graflile sociologice", publicat de Institutul 'de
Stiinte Sociale a1 Romaniei in 1940.
Suplimentul cuprinde publicatiile aparute ul-
terior datei de Tunic 1940, eand a fost inche-
iata prima lucrare, cat si cele care ne-au sea -
pat atunci.
Ca si in prima parte, materialul a fost cla-
sificat dupa sistemul Scoalei dela Bucuresti.
I. TEORIE GENERALA BSI CURSURI
GOLOPENTIA, A.: Insemnare cu privire
la definirea preocuparii ce poarta numele de
geopolitica. (Anuarul Societatii Studentilor in
Geografie, Soveja, X-XI (1937-38), p. 110-116).
GUSTI, D.: La Science de la realite so-
ciale. Introduction a un syste-me de sociologic,
d'ethique et de politique, Paris, Les Presses
Universitaires de Fra,nee, 1941, in -80 mare,
220 p.
GUSTI, D.: Stiinta gi pedagogia Nati-
unii, Buc., Academia Rom.", 1941, in-40, 26 p.H-
5 tabele + 3 larti (Memoriile Sectiunii Isto-
rice., Seria III, Tom. XXIII. Memoriul 22 ,
(publicat si in Sociologic Romtmeasea, IV (1942),
nr. 7-12, p. 359-374).
HERSEN1, TRAIAN: Sociologia rurala,
Bucuregti, Institutul de Stiinte Sociale al Ro-
manier, Biblioteca de Sociologic, &Ica gi Po-
litica conduai de D. Gusti, Note gi Comunicari,
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI BIBLIOGRAFICE.
I
1, 1941, in-80 mare, 32 p. publicat oi in He-
vista de Filosofie, XXVI (1941 , nr. 1-2, p.
26-55).
HERSENI, TRAIAN: Sociologic gi admi-
nistratie (Ministerul Afa-erilor Interne, Buletin
publicat sub ingrijirca Oficiului dc Studii, Do-
cumentare si Statistica, 1942, nr. 3, p. 469-
476).
IONICA, ION I.: Cadres de la vie re-
gionale roumaine. Communication preparee pour
le XIV-e Congres International de Sociologic
qui devait avoir lieu A Bucarest, 1939, Bucarest,
1940, in-80, 16 p. (publicist si in Archives pour
la science et la reforrne sociales, XVI (1943),
p. 13-23).
II. ISTORIA DOCTRINELOR, DARI DE
SEAMA BSI DISCUTII
* Activitatea gtiintifica a prof. Petro
Stellinuca (Sociologic Romaneasca IV (1942 ,
nr. 7-12, p. 567-568).
APOLZAN, LUCIA: Lucia Apolzan. Por-
tul indusiria casnicii textilii la Romanii din
gi
Muntii Apuseni. Teza de doctorat. (Sociologic
Romancasea, V 1943 , nr. 1-6, p. 334-337 .
BOTTS, EMIL: Un dcceniu de activitate
a Institutului Social Banat-Crigana (Sociologic
Romancasca, IV (1942), nr. 7-12, p. 599-606 .
CHITULEA, P.: Cercetari monografice in
comuna Cetea, jud. Alba. (Sociologic Roma-
neasca, V (1943), nr. 1-6, p. 232-234).
343
 CONEA, ION: Ion Conea. Clopotiva, un
sat din Tara Hategului. Sociologic Romaneasca,
IV (1942), nr. 7-12, p. 627-629).
F0qA, GH.: Gh. Foc§a. Sate inundate
in Arge§. (Sociologic Romtmeasea, IV (1942),
nr. 7-12, p. 632-633).
FOC*A., GH.: Gh. Foc1a. Satul model.
(Sociologic Romitneascit, IV (1942), nr. 7-12,
p. 633-634).
GOLOPENTIA, A.: Banatul intr'un dicti-
onar german. (Revista Institutului Social Banat-
Crisamt, IV (1936), Ianuarie-Martie, p. 41-49).
GOLOPENTIA, A.: Cercetarile monogra-
f ice ale echipelor regale studente§ti. (CAminul
Cultural, IV (1938), nr. 11, p. 600-602).
GOLOPENTIA, A.: Anton Golopentia §i
dr. D. C. Georgescu. 60 sate romAne§ti cerce-
tate de echipele studente§ti in vara 1938. (So-
ciologic Romaneasca, IV (1942), nr. 7-12, p.
629-630).
GUSTI, D.: Virgil N. Madgearu gi Insti-
tutul de Stiinte Sociale al Romaniei. (Sociologic
Romaneasca, IV (1942), nr. 7-12, p. 551-557).
GUSTI, D.: Insemnari. A) Cunoa§tere.
tiinta (sociologia) Natiunil. Comentarii la stu-
diul 4tiinta.§i pedagogia Naliunir. B) Actiune.
Etica §i politica Naliunii. (Sociologic RomA-
neascii, IV (1942), nr. 7-12, p. 658-688).
IIERSENI, TRAIAN: Petre Andrei. (So-
ciologic Romaneasca, IV (1942), nr. 7-12, p.
562-565).
* L'Historique et l'activite de 'Institut
de Sciences Sociales de Roumanie. (Archives
pour la science et la reforme sociales, XVI
1943), nr. 1-4, p. 299-307).
* Institutul de Stiinte Sociale. Proiec-
tul de program de activitate at sectiunilor. (So-
ciologic Rom., IV (1942), nr. 7-12, p. 570 -599 .
Institutul de Stiinte Sociale al Roma-
niei: 25 ani de publicatii 1919 1944,
Bucuresti, Institutul de Stiinle Sociale al Ro-
maniei", Biblioteca de Sociologic, Etica si Po-
litica, condusa de D. Gusti, Note si comunicari,
1, 1944, in-80 mare, 139 p.
344 www.dacoromanica.ro
MACRI, STEFAN: Driigu§ Viola unui
sat romanesc. Societatea de maine, VII (1930),
nr. 6, p. 102).
MICU, CONSTANTIN : 0 ancheta mono-
grafica asupra depopula'rii Banatului. (Revista
Fundatiilor Regale, V (1938), nr. 8 p. 454-459 .
PAPADOPOL, D.: Campania monografica
din anul 1943 in satul rantana Domneasca
(Mehedinti). Sociologic Romttneascii, V (1943),
nr. 1-6, p. 270-275).
PAVELESCU, GI-L: Gh. Pavelescu. Cer-
cetari asupra magici la Romanii din Aluntii
Apuseni. Teza de doctoral. (Sociologic Roma-
neasca, V 1943 nr. 1-6, p. 333-334).
POPESCU, AURELIAN: Cercetiiri mono-
grafice la manastirea Secul-Neamt. (Sociologic
Romtmeasea. V 1943), nr. 1-6. p. 278-281).
STAHL, II. H.: Culegeri de folklor. .,A-
nuarul Arhivei de Folklor" §i Culegatorul".
(Convorbiri Literare, LXVII (1934), nr. 4, p.
346-349).
STAHL. H. H.: Folklor importat §i folk-
lor patriotic. (Convorbiri Literare. LXVII (1934)
nr. 2, p. 179-180).
STAHL. II. H.: 0 insemnare germane
dcspre razagii basarabeni. (Geopolitica si Geo-
istoria. I (1941), nr. 1, p. 103-106).
STAHL, H. H.: H. H. Stahl. Nerej, un
village d'une region archaIque. (Sociologic Ro-
maneascA, IV (1942). nr. 7-12. p. 623-627).
STAHL, FL H.: Un seminar de mono-
grafie sociologica. (Sociologic Romaneasca, IV
(1942), nr. 7-12. p. 608-611).
$TIRBU, TI-1. AL. si PETRE $TEFA.-
NUCA: Institutul Social Roman din Basarabia.
Raport de activitate. (Sociologic Romaneasca.
IV (1942), nr. 7-12. p. 606-608).
STOIAN, STANCIU: 60 Sate Romane§ti
Vol. I. Populalia. Ed. Institutul de $tiinte So-
ciale al Romaniei, 1941. (Sociologic Roma-
neasca, IV (1942), nr. 7-12. p. 630-631).
STOIAN, STANCIU: Asociatia pentru. stu-
diul monografic al judetului Ilfov. (Sociologic
Romttneascii, V (1943), nr. 1-6, p. 275-278).
 STOIAN, STANCIU:- Stanciu Stoian. So-
ciologia gi pedagogia satului. Teza de doctorat.
(Sociologic Romaneasca, V (1943), hr. 1-6, p.
23-333.
ZAMIRFESCU, ION: Ion Zamfirescu. Spi-
ritualitali romfine0ti. (Sociologic Romaneascii,
IV (1942), nr. 7-12, p. 634-637).
III. METODA SI TEHNICA DE LUCRU
GOLOPENTIA, ANTON si ION VEVER-
CA: Problemele agriculturii romfineoti. Indrep-
tarul lucrfirilor seminarului pentru doctorat al
Prof. Virgil Madgearu. (Sociologic Romaneascii,
IV (1942), nr. 7-12, p. 507-521).
Indrumfiri pentru monografiile sociolo-
gice, redactate sub directia otiintifica a d. Prof.
D. Gusti si conducerea tehnica a d. T. Her-
seni de Biroul Cereetfirilor Sociologice din In-
stitutul de Stiinte Sociale al Romaniei, Bucu-
resti, Institutul de Stiince Sociale al Roma-
niei", 1940, in-80 mare, 500 p.
IR1MIE, CORNEL: Metoda monografica
oi tehnica de lucru; Problema intregului cere-
monial (obiceiuri la nallere-botez, obiceiuri la
nuntfi-cununie, obiceiuri la moarte-inmarman-
tare); Calendarul spiritual oi de muncfi (sfirba-
torile de peste an in special cele dela Crfi-
ciun si Anul nou), (in Indreptar pentru cairn-
pania de cercetari din vara anului 1943. Insti-
tutul Universitar pentru Cercetarea Transnis-
triei, Odesa, 1943, p. 5-19).
STAHL, H. H.: Cum se face numfirfi-
toarea oamenilor. (Caminul Cultural, I (1935),
nr. 4, p. 115-119).
STAHL, .H. H.: Cum se string, obiectele
pentru muzeu. (Caminul Cultural, 1 (1935),
nr. 9-10, p. 316-317).
-- STAHL, H. H.: Rostul cercetarilor .mo-
nografice pentru Gamin. (Caminul Cultural, I
(1934), nr. 1, p. 8-9).
STAHL, H. H.: Rostul cursurilor de va,.
ra pentru invfitfitori. (Scoala si Vino. Ilfovu-
lui, I (1933), nr. 5, p. 12-14).
www.dacoromanica.ro
URSU, N.: Indreptar pentru culegerea
cfintecelor populare cu bibliografie asupra folk-
lorului muzical romanese. (Revista Institutului
Social Banat-Crisana, X (1942), Mai-August, p.
494-515).
IV. MONOGRAFII SOCIOLOGICE
V. CADRUL COSMIC
DUNARE, N, M. §i MAURA DUNARE:
Problema apei la Oarja. (Sociologic Rometnea-
scg, TV (1942), nr. 7-12, p. 429-433).
VI. CADRUL BIOLOGIC
GEORGESCU, D. C.: Populatia in vieata
economics a Romfiniei. (in Enciclopcdia Ro-
maniei, vol. III. Economia Nationalrt, Bucuresti,
1939, p. 41-62).
GOLOPENT1A, A.: A fost Transilvania
in veacul at XVIII Villa sau punct de plecare
de migratii romfineoti? (Geopolitica si Geoisto-
ria, I (1941), nr. 1, p. 90-97).
POPESCU, ION GM: Miocarea populatiei
in ultimul secol (1835-1934). (in vol. Studii
monografice. Aspecte din vienta unui sat din
Tara Hacegulni, Clopotiva extras din mo-
dografia Clopotiva, publicath de Institutul de
Stiinte Sociale al Romaniei, Bucuresti, Tipa-
rul Universitar", 1940, p. 5-66).
60 sate romaneoti cercetate de echipele
regale studenteoti in vara 1938. Anchetfi so-
ciologica condusfi de Anton Golopentia gi dr.
D. C. Georgescu. I. Populatia, Bucuresti, In-
stitutul de Stance Sociale al Romaniei", Biblio-
teca de Sociologic, Etica si Politics condusil de
D. Gusti, Sociologia Romarnei, 4, in -40,_ 143 p.
FACAOARU, I.: Compozitia rasialfi a sa-
telor din jud. Turda (rezumat). (Buletin eu-
genic si biopolitic, XIII (1942), nr. 9-12, p.
416-417).
GEORGESCU, D. C.: Rasele Europei.
(Vremea, Criiciun (1937), p. 1Q-12).
GEORGESCU, D. C.: Structura etnica a
345
tarilor vecine. (Parlameniul Romanesc, I (1936)
n r. 5).
ADAM, IONEL: Puericultura in Ohaba-
Bistra. (Revista Institutului Social Banat-Cri-
sana, X (1942), Ianuarie-Februarie, p. 101-107).
MARIAN, MIA: Igiena socialii a copilu-
lui in Ohaba-Bistra. (Revista Institutului Social
Banat-Crisana, X (1942 , Ianuarie-Februarie, p.
127-129).
VII. CADRUL PSIHIC
VIII. CADRUL ISTORIC
BURACU, CORIOLAN: Cronica istorica
a Almajului. (Revista Institutului Social Banat-
Crisana, IX (1941 , Ianuarie-Aprilie, p. 33-
47; Mai-August, p. 176-186; Septemvrie-De-
cemvrie, p. 283-288; X (1942), Ianuarie-Fe-
bruarie, p. 58-78; Martie-Aprilie, p. 225-235).
COPUC, A.; Obarsia satului Lesu. (Ar-
hiva Somesana, 1932, nr. 16, p. 100-116).
COTOSMAN, GIL: Din trecutul comunei
Ohaba-Bistra. I. Originea cuvantului Ohaba.
(Revista Institutului Social Banat-Crisana, an,
X (1942), Septemvrie-Deoemvrie, p. 620-629).
GROFSOREAN, C.: In Tara Dacilor. (Re-
vista Institutului Social Banat-Crisana, VIII
(1940), nr. 27, p. 1-12; nr. 28-29, p. 97-114;
IX (1940), nr. 30, p. 268-282; nr. 31-32,p.
364-379; X (1940), nr. 33-36, p. 417 -432).
SERAFIM, GH.: Impartirea pe mosii §i
pc trupuri de mosie a satului Negoesti-Me-
hedinti. (Sociologic Romaneasca, III (1938), nr.
1-3, p. 32-35).
STOIANOVICI, T. AL.: Un functionar
satesc: pomojnicul. (Sociologic Romancasca, IV
(1942), nr. 7-12, p. 485-493).
STAHL, H. H.: Boerii pasoptisti si pro-
blema agrara. Floarea de Foc, II (1933), nr. 1.
p. 5).
STAHL, H. H.: Ipoteza sociologica gre-
346 www.dacoromanica.ro
sits a croului eponim. (Sociologic Romancasca,
V (1943), nr. 1-6, P. 23-43).
STAHL, H. H.: L'Organisation collective
du village roumain. (Melanges D. Gusti, Ar-
chives pour la science et la reforme sociales,
XIII (1936), p. 456-469).
IX. MANIFESTARI ECONOMICE
BARBAT. AL.: Structura economics a sa-
tului in Dragus, un sat din Tara Oltului (Fa-
gar*, Manifestiiri economice. Bucuresti, Tn-
stitutul de Stiinte Sociale al Romaniei ", Biblio-
teca de Sociologic, Etica si Politics, condusa de
D. Gusti. Sociologia Romaniei 2, 1944, in-80
mare, IX ± 189 pg -I-- XXV planse (publi-
carta in extras sub titlul Studiul economic al
satului Dragus, Faigaras, 1941).
COCARLAN, PAUL: Introducere la stu-
diul economic-social al satului Ohaba-Bistra.
(Revista Institutului Social Banat-Crisana, IX
(1941), Mai7August, p. 215-227).
GROFSOREAN, C.: La portile de Fier
ale Ardealului. (Revista Institutului Social Ba-
nat-Crisana, X (1942), Martie-Aprilie, p. 249-
256; Mai-August, p. 481-483; Septemvrie-De-
cemvrie, p. 639-645).
MOLDOVAN, ROMAN: Vieata economica
a comunei Suseni. (Sociologic Romaneasca. IV
(1942), nr. 7-12, p. 445-457).
NEGRU, ION, Statistica Clisurei de Sus.
( Revista Institutului Social Banat-Crisana, XI
(1943), Lumarie-Februarie, p. 29-39).
NICULESCU, TEODORA: Capriiria de
treerat la Rociu. (Sociologic Romanc.asca, IV
(1942), nr. 7-12, p. 469-471).
60 sate romanesti cercetate de echipele
studentesti in vara 1938. Ancheta sociologica
condusa de Anton Golopentia si dr. D. C.
Georgescu, vol. II. Situatia economica, Bueu-
resti, Institutul de Sainte Sociale al Romaniei",
Biblioteca de Sociologic, Etica si Politica con-
dusa de D. Gusti. Sociologia Romaniei, 4, 1941,
in-40, 292 p.
 - STANCULESCU, P. et GH. SERAFIM:
La foire de Vidra-Putna. (Archfi es pour la
science et la reforme sociales, XVI (1943), p.
221-259).
- STAHL, II. H.: Ferme autonome sin tar-
lale satesti? (Excelsior, I 1941), nr. 1).
- STANCIU, STOIAN: I'rocesul educativ
in satul ,ant-Nasilud. Sociologic Romaneasca,
V (1943 , nr. 1-6, p. 63-108 .
- STOIAN, STANCIU: Sociologia §i peda-
gogia satului. Buc., Prometeu", 1943, in-80
mare, 452 pg.

- GEORGESCU, D. C.: Studiul intreprin- - BIROU, VIRGIL: Crucile de piatrii dc

derilor dupii recensfimantul din 1930. (Conjunc-
tura Economiei Romane*ti, I (1936), nr. 3 si 4).
- TIRIUNG, MIRCEA: Plutaritul §i condi-
hiile de munca gi vieata ale plutarilor de pe
. Bistrita. (Sociologic Romaneasca, IV (1942), nr.
7-12, p. 493-496);
- TIRIUNG, MIRCEA: Basarabeni munci-
tori la periferia Bucurestilor. (Sociologic Ro-
maneasca, 1V (1942), nr. 7-12, p. 496-497).
X. MANIFESTARI SPIRITUALE
- FOCSA, GH.: Aspectele spirituale ale ci-
vilizatiei tarfinesti. (Sociologic Romaneasca, V
(1943), nr. 1-6, p. 44-62).
- FOCSA, GH.: Muzeul satului vazut de
Romani. (Sociologic Romaneasca, V (1943), nr.
1-6, p. 172-178).
- ZAMFIRESCU, ION: Spiritualitati roma-
ne§ti, Bucuresti, Imprimeriile Nationale", 1941,
in-8 mare, 264 p.
pe Valea Carasului. (Revista Institutului Social
Banat-Crisana. IX (1940), nr. 33-36, p. 454-
468).
- BIROU, VIRGIL: Crucile de piatrii din
Ticvani. (Revista Institutului Social Banat-Cri-
sana, IX (1940), nr. 31-32, p. 313-338).
- BIROU, VIRGIL: Cu undele Carasului.
(Revista Institutului Social Banat-Crisana, IX
(1940), nr. 37-38, p. 617-632 .
- 1LCA, IULIU: Raport coreografic in 0-
haba-Bistra. (Revista Institutului Social Banat-
Crisana, X 1942), Ian.-Febr., p. 108-121 .
- NICJJLESCU, TEODORA: Costumul din
Rociu. (Sociologic Romaneasca. 1V (1942), nr.
7-12, p. 475-479).
- PAVELESCU, GH.: Un caz de creditate
artistica in mediul rural. (Sociologic Romiineasca
V (1943), nr. 1-6, p. 206 -210.
- SECOSAN, ELENA: Izvoadc almajene
(tirmare). (Revista Institutului Social Banat-Cri-
sana, IX (1940), nr. 31-32, p. 339-343).

- BUCATURA, M.: Scoala si educatia po- - BADOIU, FLORIAN: Muzica populara

porului in Almiij. (Revista Institutului Social din Lep. (Arhiva Somesana, 1936, nr. 20, P-
Banat-Crivma, IX (1940), nr. 31-32, p. 344- 377-380).
351). - BARLEA, OVIDIU: Conservatorul" de
- COSBUC, A.: Cateva aspecte din vieata lautari din Rociu. (Sociologic Romaneasca, 1V
bibliotecilor sategti. (Caminul Cultural, III (1937) 1942), nr. 7-12, p. 471-475 .
nr. 5, p. 177-184). - CRISAN. ION T.: Folklor muzical din
- POPESCU, ION GH.: Cartea §i credinta comuna Obaba-Bistra. Revista Institutului So-
in Clopotiva (in Studii monografice. Aspecte cial Banat-Crisana, IX 1941), Septemvric -Dc-
din viea-ta unui sat din Tara Hategului, Clo- cemvric, p. 343-355).
potiva - extras din monografia Clopotiva, un - URSU, N.: Monografia muzicala a co-
sat din Tara Hategului, publicata de Institutul munei Ohaba-Bistra. ( Revista Institutului So-
de Sliintc Sociale al Romanici, Bucuresti, Ti- cial Banat-Crisana, IX (1941), Ianuarie-Apri-
parul Universitar", 1940, p. 115-130). lie, p. 93-104).

www.dacoromanica.ro 347
 APOSTOL, I.: Nume de familie din 25
de sate rominesti dela Est de Bug. (Sociologic
Romaneasca, V (1943), nr. 1-6, p. 189-197).
ATANASIU, GH.: Folklor literar de pe
Valea Almajului. (Revista Institutului Social
Banat-Crisana, IX (1940), nr. 37-38, p. 663-
668).
APOSTOL, I.: Craciunul ni Anul non la
Romanii de peste Bug. (Sociologic Romaneasca,
V (1943), nr. 1-6, p. 178-189).
BRAILOIU, C.: Bocete din Oas. (Grai si
suflet, VII (1937), p. 1-84 si extras).
BRAILOIU, C.: Nunta in Somers. (Con-
ferintA Ia Radio- Bucuresti in ziva ae 7 Oc-
tomvrie 1940, ilustrata cu discuri din discoteca
Ministerului Propagandei). Bucuresti, Societatea
Compozitorilor Romani", Arhiva de Folklor,
XII, in-80 mare, 18 p.
BUTURA, VALERIU: Enquete sur Ia con-
naissance des plantes utilisees par les vieilles
femmes de Nerej. (Archives pour la science et.
la reforrne sociales, XVI (1943), p. 273-282).
CRISTESCU-GOLOPENTIA, STEFANIA:
Credinte ni rituri magice, in Dragus, un sat din
Tarn Oltului (Fagaras), Manifestari spirituale,
Bucuresti, Institutul de Stiinte Sociale al Ro-
maniei".,. Biblioteca de Sociologic, aka si Poli-
tica condusa de D. Gusti, Sociologia. Romaniei
2, 1944, in-80 mare, X + 117 p. + XV planse,
(publicata in extras sub titlul Gospodaria in
credintele si riturile magice ale femeilor din
Dragus, 1940).
CRISTESCU-GOLOPENTIA, STEFANIA:
Elements magiques dans la vie spirituelle des
paysans roumains de diverses regions du pays,
Bucuresti, Luceafarul", 1940, in-80, 20 p.
DRAGAN, HILDA: Fo!klor medical in
Ohaba-Bistra- (Revista Institutului Social Banat-
Crisana, X (1942), Ian.-Febr., p. 108-121).
FLORESCU, FLOREA: 0 inmormantare
in Cuhea lui Dragon. (Sociologic RomaneasCa,
IV (1942), nr. 7-12, p. 497-502).
348 www.dacoromanica.ro
FOCSA, GU: Le village roumain pendant
les fetes religicuses d'hiver. (Extras din Zal-
moxis, III' (1940-42), Bucuresti, Dacia Tra-
iana", 1943, 44 p.).
IONICA, ION I.: Dealu Mohului. Cere-
monia agrara a cununii in Tara Oltului, Bu-
curesti, Tip. Bucovina", I. E. Toroutiu, 1943,
in-80 'mare, 352 p. + XXXII planse.
PAVELESCU, GH.: Aspecte din spiritua-
litatea Romanilor transnistrieni. Credinte si o-
biceiuri. (Sociologic Romaneasca, V (1943), nr.
1-6, p. 108-149).
POPESCU, ION G1-1.:. Obiceiuri, credinte
si superstitii in Clopotiva, in Studii monogra-
fice. Aspecte din vienta unui sat din Tara Ha-
tegului, Clopotiva extras din monngrafia
Clopotiva, un sat din Tara Hategului, publi-
cata de Institutul de Stiinte Sociale al Roma-
niei' Bucuresti, Tiparul Universitar", 1940, p.
67-114).
STEFANUCA, PETRE: Rites magiques
pour provoquer et arreter la pluie a Popestii-
de-Sus. (Archives pour in science et la reforme
sociale, XVI (1943), p. 283-298).
URSU; NICOLAE: 0 nunta in Valea Al-
majului. (Revista Institutului Social Banat-Cri-
sana, IX (1940), nr. 31-32, p. 469-494).
CHITULEA, P.: Cititul lui Arsan din
Cetea (Alba). (Sociologic Romaneasca, V (1943),,
nr. 1-6, p. 198-206).
COSBUC, ANTON: Contributiuni Ia is-
toricul bisericii din Lesu. (Arhiva SOmesana,
1933, nr. 17, p. 251-265).
ECONOMU, N. si T. AL. STOIANOVICI:
0 biserica mosneneasei din Dambovnie, Gala-
sesti. (Sociologic Romaneasca, IV (1942), nr.
7-12. p. 480-485).
SORA, MELENTIE: Viata religioasa si
morals din comuna Pojejena de Jos. (Revista
Institutului Social Banat-Crisana, IX (1941),
lanuaric- Aprilie, p. 47-58; Mai-August, p. 165-
176).
XI. MANIFESTARI MORALE I JURIDICE
- GUSTI, D.: Die soziologischen Bestre-
bungen in der neueren Ethik (extras din Vier-
teljahresschrift fiir ,Philosophie and Sociologic,
1908, 36 p.),
- CARAMELEA, V.: Composesoratele de
fo§ti iobagi din Tara Oltului. (Sociologic Ro-
maneasca, V (1943), nr. 1-6, p. 160-171).
- STANGU, TRAIAN: Raportul juridic din
Ohaba-Bistra. (Revista Institutului Social Banat-
Crisana, X (1942), Mai-April., p. 236-248).
- STANGU, TRAIAN: Chestionar etico -ju-
ridic din Ohaba-Bistra. (Revista Institutului So-
cial Banat-Crisana, XI (1943), Mai-Iunie, p.
280-285).
XII. MANIFESTARI POLITICE BSI
ADMINISTRATIVE
- F0qA, GIL: Sate inundate in Arge§,
Bucuresti, Fundatia Culturala Regala Regele
Mihai I", 1941, in-120, 32 p.
- F0qA, GH.: Satul model Dio§ti, Bu-
cure§ti, Fundacia Culturala Regala Regele Mi-
-
hai I", 1941, in-120, b4 p.
NEAMTU, OCTAVIAN: Intoarcerea la iz-
voare. Bueuresti, Biruinta,", 1942, in-80, 178 p.
- NEAMTU, OCTAVIAN: Tara Rolla, Bu-
cure§ti, Jundatia Culturala Regala", 1939, Car-
tea Echipelor, 10, in-80, 187 p.
XII'. UNITATI I RELATII
- GUSTI, D.: Legile unitatilor sociale, Bu-
curesti, ,Academia Romans ", 1943, in-40, 22 p.
(Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom.
XXV, Memoriul 23), (publicat si in Sociologie
Romaneasca, V (1943), nr. 1-6, p. 1-12). .
- GUSTI, D.: La Sociologic des unites so-
dales. (Archives pour la science et la reforme
sociales, XVI (1943), nr. 1-4, p. 5-12).
APOLZAN, LUCIA: Sate-cringuri din
Muntii Apuseni. Observatii asupra arzarii for
www.dacoromanica.ro
sociale. (Sociologic Romaneasca, V (1943), nr.
1-6, p. 149-159).
- BIRAESCU, TRAIAN: Patru comune al-
majene. Cercetfiri monografice in Borlovenii-
Noui, Bozovici, Moceri§ §i Dania. (Rcvista In-
stitutului Social Banat-Cri§ana, X (1942), Sep-
temvrie-Decemvrie, p. 563-594).
CONEA, ION: Villages d'Ungureni dans
POltenie souscarpathique. (Archives pour la
science et la reforme sociales, XVI (1943), p.
39-64).
- GOLOPENTIA, A. si MIHAI POP: Dam-
bovnieul, o plasa din Sudul judetului Arge§.
(Sociologic Romaneasea, IV (1942), nr. 7-12,
p. 413-429).
- GROFWREIN, C.: Influenta industriali-
zarii asupra taranului roman. Introducere la
studiul La portile de fier ale Ardealului. (Re-
vista Institutului Social Banat-Crisana, X (1942)
Ianuarie-Februarie, p. 130-146).
- GRMOREAN, C.: In cuib de vulturi
daco-valahi. (Revista Institutului Social Banat-
Crisana, XI (1943), Mai-Iunie, p. 221-279).
- GROFWREAN, C.: In Valea Dunarii.
(Revista Institutului Social Banat-Crisana. IX
(1941), p. 356-374).
- GROFWREAN, C.: La portile de fier
ale Ardealului. (Revista Institutului Social Ba-
nat-Crisana, X (1942), Martie-Aprilie, p. 249-
256; Mai-August, p. 481-493; Septemvrie -Dc-
cemvrie, p. 639-645).
- HERSEN1, TRAIAN: Unitati sociale in
Dragu§, un sat din Tara Oltului (Fagara§), Bu-
curestiInstitutul de *tiinte Sociale al Roma-
niei", Biblioteca de Sociologic, EAca si Politica
condusa de D. Gusti, Sociologia Romttniei 2,
1944, in-80 mare, VIII + 159 p.4- X plans;
(cuprinde studii publicate in Arhiva pentru sti-
inta si reforma socialit (1933, 1935, 1937);
Boabe de grau (1934) si Sociologic Romaneasca
-
(1936).
IONESCU-OBAWA, ION: Gura Teghii,
sat din Muntii Buzaului. (Sociologic Romaneasca,
IV (1942), p. 503-504).
349
 MENIUC, GEORGE: De !admit, sat de
fogti clacagi in Tighina. Sociologic Romanca-
sca, 1V (1942 , p. 505-506 .
60 sate romine§ti cercetate de echipele
studentegti in vara 1938. Ancheta sociologica
condusa de Anton Golopentia gi dr. D. C. Geor-
gescu. IV. Contributii la tipologia satelor ro-
manegti. Sate agricole, sate pastorale, Bucuregti,
Institutul de $tiinte Sociale al Romaniei", Bi-
blioteca de Sociologic, Etica gi Politica condusa
de D. Gusti, Sociologia Romaniei, 4, 1943, in-40,
179 p.
60 sate romfinegti cercetate de echipele
studentegti in vara 1938. Anchetii sociologica
condusa de Anton Golopentia gi dr. D. C. Geor-
gescu. V. Contributii la tipologia satelor ro-
manegti. Sate Cu ocupatii anexe, Bucuregti, In-
stitutul de t.iirqe Sociale al Romaniei ", Bi-
blioteca de Sociologic, Edell gi Politica condusa
de D. Gusti, Sociologia Romaniei, 4, 1942, in -40,
218 p.
*TIRBU, T. AL.: Types de villages de
Bessarabie. (Archives pour la science et la re-
forme sociales, XVI (1943), p. 24-38).
TIRIUNG, MIRCEA: Fundul-Moldovei, sat
de piston instariti. (Sociologic Romitneasca, IV
(1942), nr. 7-12, p. 504-505).
TIRIUNG, MIRCEA: Poiana- Campina, sat
de muncitori industriali. (Sociologie Romanea-
sca, IV (1942), nr. 7-12, p. 502-503).
CHELCEA, ION: Tiganii din Tara 01-
tului. (Comunicare la Congresul International
P. Helieni
350 www.dacoromanica.ro
de Sociologic ce avea, sit se tInii in Bueuregti,
1939), (in vol. IN earn si Tara, Bucureti, Ate-
lierele Imprimeria S.A.R.", 1940, p. 80-85 .
POPOVICI, NATALIA: Influence du tra-
vail de la femme sur la vie de famine. (Ar-
chives pour la science et la reforme socialcs,
XVI (1943), nr. 1-4, p. 131-137).
HERSENI, TRAIAN: Probleme de socio-
logic pastorale, Bucuregti, Institutul de ti-
in-te Sociale al Romaniei ", Biblioteca de Socio-
logic, Etica gi Politica condusa de D. Gusti,
Studii gi. Cercetari, 9, 1941, in-80 mare, 219 p.
RETEGANUL, GH.: Pfistoritul in Dam-
bovnic. (Sociologic Romaneasca, IV (1942), nr.
7-12, p. 433-444).
XIV. PROCESE SOCIALE
Bum, EMIL: Urbanizarea thranului ro-
man. (Revista Institutului Social Banat-Crigana,
VIII (1940), nr. 37-38, p. 639-652; IX (1941),
lanuarie-Aprilie, p. 105-112).
CONSTANTINESCU, MIRON: Procesul
de siirlicire in Oarja. (Sociologic Romaneascii,
1V (1942), nr. 7-12, p. 464-469).
DUNARE, NICOLAE M.: Procesul de Un-
bogatire in comuna Oarja. (Sociologic Roma-
,neasca, IV (1942), nr. 7-12, p. 458-464).
MEASNICOV, I.: L'emigration h Driigug.
(Archives pour la science et la reforme socia-
les, XVI (1934), p. 138-143).
Martie 1944
 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
CUPRINZAND PUBLICATIILE -. VOLUME SI REVISTE - CARE AU INTRAT LA
SECRETARIATUL DE REDACTIE AL REVISTEI IN CURSUL ACESTUI AN
BIBLIOGRAFICE
Bollettipo Bibliografico Italiano, Anno IV,
Numero 1, Germaio, 2-3 Febbraio-Marzo, 4
Aprile 1943-XXI. A cura dell' Istituto Nazio-
nale per le relazioni culturali con Pester°, Roma,
Arti Grafiche Panetto of Petrelli-Spoleto, 52 p.
II Libro italiano nel mondo, Rassegna Bi-
bliografiea, Anno IV, Numero 1-2, 1943, XXI.
Roma, Societe Editrice del Libro Italiano,
104 p.
BUGARIU, AUREL, Bibliografia Banatului,
1918-1943, in Revista Institutului Social Banat-
Crisana, an. XI, Ianuar-Aprilie 1943, p. 66-
127.
CADRUL COSMIC,
A. Volume:
ANTIPA, GR.: Marea Neagrfi, -vol. I. Ocea-
nografia, Bionomia si Biologia Generala a Mara
Negre. (Ou 6 harti din care 4 colorate si 62
figuri in text). Academia, Roraima, Publicatiu-
nile Fondului Vasile 'Adamachi, tom. X, nr.
LV. BucurestiMonitorui Oficial si Imprimeria
Statului, 1941, 314 -p., lei 250.
BRATESCU, C., V. MIHAILESCUr N. AL.
RADULESOU si V. TUFESCU: Unitatea gi fune-
Ounile pamantului psi poporului romariesc, Bu-
curesti 1943, nr. 1 din .--,Biblioteca Informative,
a Societatii Regale Romance de Geografie", 86 p.,
CONSTANTINESCU, C. K., A. MAUCH, D,
VLADESCU, und J. .BRATESCU: Untersuchun-
gen fiber die- Vererbung der Feinstruktur der
www.dacoromanica.ro
Schweineborste, mit 18 Abbildungen und 15
graphischen Darstellungen. Sonderabdruck aus
Zeitschrift fur Tierzfichtung mut Zfichtungsbio-
-logic Bd. -53, Heft 1, Aus dem Institut Natio-
nal Zootehnic in Bukarest, Rumanien. Direktor
C. K. CONSTANTINESCU, 38 p.
IIEROIU, TRAJANO: Le foreste della Ro-
mania (Amicizia italo-romena", Biblioteca in-
formative), Bucuresti ed. Dacia, 1943, 36 p.
MEHEDINTI, .SIMION: Was ist Siebenbiir-
gen?, Bukarest, 1942, 158 p.
MEHEDINTI, SIMION: Che cos' e Ia Tran-
silvania?, Bucarest, 1943, 144 p.
MEHEDINTI, SIMION: Qu' est-ce que Ia
Transylvanie?, Bucarest 1943, 144 p.
MEHEDINTI, SIMION: Riunanien, das Land
und das Volk, Bukarest 1943, 160 p.
MOTA, Ing. C.: Das Methangas Sieben-
biirgens, (Rumaniens Bodenschatze), Bukarest,
Dacia Traiana, 1942, 70 p. 1 harts.
POPP, NICOLAE N.: Transnistria, Incercare
de monografie regionalfi, nr. 2 din Biblioteca
revistei Moldova Noua", Bucuresti 1943, 206 p.
POPP, MARA N.: Ungurenii, Bucuresti 1943,
extras, 11 p.
SAVULESCU, TRAIAN: Inceputurile stiintei
in Romania: Botanica. Analele Academiei Ro-
mture, Mem. Sect. Stiintifice, Seria III, Tom.
XVIII, Mem. 14. Bucuresti, M. 0. Imprimeria
Nationala, 1943, 60 p. + X planse, lei 150.
SBURLAN, D. A., I. G. DEMETRESCU si
AT. HARALAMB: Pfidurea si omul. Cu nume-
roase figuri si planse. ,,Oartea satului", sir. 41,
Bucuresti, ed. Fundatia Culturalii Regala Regele
Mihai I, 1942,,, 172 p.
351
 V kLSAN, G.: Siebenborgen im einheitliehen
Rahmen des rumiinischen Staates und Bodens,
Bukarest, Die Dacia-Bucher, 1942. 2-te Auflage,
64 p. -f 1 harta.
VALSAN, G.: Die Karpaten, \Viege des Ru-
miinentuns. (Gerechtigkeit fur Siebenburgen),
Bukarest. Die Dacia-Bucher, Kleine Schriften.
1941, 26 p. 1 harta.
B. Pub Beata periodice:
Analcle Institutului de Cercetari Piscicole al
Romliniei, vol. I, an. I, 1942, Bucuresti, Tip.
M. 0. ci Imprimcria Nationala, 1942, 234 p.
cu 56 planse fotografice, statistics si desene.
Altaic le Institutului National Zootehnic al
Romilniei, redactat in limbile romans, germa-
ne, franceza, italiana), vol. IX, Bucuresti, M.
0. §i Imprimeria Nationala, 1943.
Natura, Revistii pentru raspfindirea §tiintei.
Apure lunar sub ingrijirea Prof. I. SlMIONE-
SCU si Prof. 0. ONICESCU, an. XXII, Sep-
temvrie 1943, nr. 9, Bucuresti, Editura Oficiul
de Librarie, lei 60.
Revista geograficii romans, an. IV, 1941,
fast. I-II-11I, (cu fotografii si haqi in afarit
de text), Bucuresti, Tip. Universul, 1941, 208 p.
Revista geografica romans, an. V, 1942,
fast. I-II, Bucuresti, Tip. Universul, 1942,84p.
Problema locuintei:
CARANFIL, Ing. NICOLAE: Schema unui
program national pentru constructii de loeuinte,
extras din Buletinul A.G.I.R., vol. 23, nr. 9-
10 si 11, 1941, Bucuresti, Impr. Nationala.
1942, 22 p.
STANCULESCU, Arhitect FLOREA: Orga-
nizarea §i sistematizarea satelor, Bucuresti, Car-
tea Romilneaseft, 1943, 24 p.
Ministerul Lucriirilor Pub lice §i at Comuni-
eatiilor. Colegiul Arhitectilor din Romania. Bul-
letin, 1942, Bucuresti, Tip. Informa %ia Zilei,
S. A. (1942. 144 p.; din cuprins:
352
www.dacoromanica.ro
TRAIANESCU, Arhit. Prof. ION: Specificul
romilnese in arhitectura.
ENESCU, Arhit. I. D.: Locuintele ceonomice
la orate §i sate.
ROW, Arhit. I. C.: Probleme de sistemati-
zare §i urbanisticii.
ST ANCULESCL, Arhit. FLOREA: Institutul
de Cereetari arhitectonice.
CADRUL BIOLOGIC
A. Volume:
BANU, G.: Tratat de medicina socialii, vol.
I. Medicina socialii ea §tiinta. Eugenia. Demo-
grafia, Bucuresti , ed. Casa Scoalelor. 1944,
XII + 430 p.
BANU, G.: Tratat de medicina social:1 vol.
II. Maternitatea. Prima viirstii. Medicina §co-
lark Bucuresti, ed. Casa Scoalelor, 1944. 690
p., lei 800.
CALIMAN, VALERIA: Mama, generatoare de
vieata romAneasca, (Astra, Colectia: Neam si
Familie, I.), Sibiu, ed. Subsectiei eugenice si
biopolitice a Astrei si a Institutului de Igiena
si Biopolitica a Universitiiiii Cluj-Sibiu. 1942.
144 p., lei 100.
DAN InLOPOLU, D.: Le systeme nerveux de
la vie v6gittative, 15-eme 11onographie Para-
phylaxie et choc paraphylactique. Acetycholi-
nique, Paris, Masson et Cie editeurs. 1943,
594 p.
CUPCEA, Dr. S. P.: Studii eugenice. Ere-
ditate §i mediu. Ce este Eugenia? Examenul
prenuptial, extras din Buletinul Eugenic si 13io-
politic. lnstitutul de Igiena, Sibiu, Tip. Cartea
Romaneascit din Cluj, 1942, 62 p.
GOLOPENTIA, ANTONIO: La popolazione
dei territori romeni distaccati nel 1940, Buca-
rest, 1942, 28 p.
lIEBERER, GERHARD: Die Evolution der
Organismen. Ergebnisse und Probleme der Ab-
stammungslehre, herausgegcben von..., mit 323
Abbildungen in Text, Jena, Gustav Fischer
1943, 774 p.
 Endrumator pentru activitatea medicilor §i
studentilor in medicina in mediul rural, Bucu-
rqti, Ministerul Sanatatii si Ocrotirii Sociale,
1943, 674 p.
IRIMESCU, Dr. S.: Lupta contra tubercu-
lozci. Perspective de viitor in lumina unei not
legiferiiri, Bueure,iai, Tip. ..Furnica", (1943), 96 p.
KTRI1'ESCU, CONSTANTIN: Palaestrica,
13ucureti, ed. Casa yScoalelor, 1940, 480 p.,
lei 250.
LANDRA. GUIDO: II problema della razza
in Romania, Bucarest, Istituto Italo-Romeno di
Studi Demografici e Razziali, 1942, 198 p.
MANUILA, Dr. SABIN: Die beviilkerungs-
politischen Folgen der Teilung Siebenbiirgens,
Bukarest, 1942, 62 p.
MANUILA, Dr. SABIN: Reponse a Monsieur
Tibor Eckhardt, Bucarest, (Les Editions Dacia),
1942, 20 p.
MANUILA, Dr. S.: Analele Institutului Sta-
tistic al Romaniei, vol. I, 1942, Bucurevi, Tip.
M. 0. lmprimeria Nationala, 1942, 379 pag.,
lei 1000.
NESTOR, 1. M.: Carnet biotipologic, alcatuit
de..., Seria 1941, 76 p.
PACLWANU, Z.: Per la pie' grande Un-
gheria, Come c aumentata la nazione magiara,
Bucarest 1943, 56 p. 1 tabel.
PACL1EANU, Z.: L'art et la maniere de
.faire des flongrois. Methodes de recrutement
des citoyens magyares, Bucarest, Les Editions
Dacia, 1942, 48 p.
SOI11IF4AN, LAURIAN: Campia Tisei ca ba-
riera etnica, Bucuresti, 1943, 132 p.
Statutul Cooperativei Sanitare Siinatatea
Neamului" cu sediul in ormul Sibiu, judetul
Sibiu. Sibiu, Tip. Federatiei Nationale Coop.
de Librarie, 1943, 24 p.
VOINOV, D.: Simtul orientarii. Incercare
de Fiziologie comparator, Analele Academiei Ro-
inane, Mem. Sect. yst., Seria III, Tom. XVII,
Mem. 10, Bucuresi, Tip. M. 0. si Imprimeria
Nationala, 1942, 34 p., lei 60.
24
www.dacoromanica.ro
B. Pub licatii periodice:
Archiv fiir Anthropologievolkerforschung und
Kolonialen Kulturwandel, herausgegeben von
RICHARD, THURNWALD, DIEDRICH, WE-
STERMANN and WILHELM .MUEEILMANN,
Neue Folge, Bd. XXV, (Der ganzen Reihe L111
Bd.), zweites und drittes Heft, zugleich Fest-
gabe fur Richard Thurnwald, redigiert von Wil-
helm Malt 'mann, Berlin, Druck u. Verlag Friedr.
Vieweg & Sohn, Braunschweig, p. 65-182.
Bulletin de l'Academie de Medicine de Rot,-
manic, publie par MM. les Professeurs D. DA-
NIELOPOLU, M. CIUCA, I. IACOBOVICI et
D. MANOLESCO, VII-eme armee, no. 3-4, Tome
XII, Paris, Masson et C-ie editeurs, 4 + 179-
374 p.; VIII-eme armee, no. 1-2, Tome XIII,
Bucuresti, Tip. Culture, 1943.
Buletin Eugenic §i Biopolitic, Sibiu, ed. Astra
si Institutul de Igiena §i Biopolitica, vol. XIII,
1942, nr. 1-4, 144 p., lei 100; din cuprins:
FACAOARU, I.: Rezultatul unor cercetiiri
antropologice din Transnistria, pp. 141-142.
MOLDOVAN, I: Neamul, pp. 1-8.
VORNICA, G.: Nationalismul biopolitic al
lui Eminescu, pp. 68-82.
Ace la§i buletin, vol. XIII, 1942. nr. 5-8, pp.
145-276, lei 100; din cuprins:
ILEA, T.: Ancheta preliminary organizarii
plasii sanitare, pp. 264-275.
MOLDOVAN, I., Despre legile vietii, pp.
145-158.
RAMNEANTU, P.: Metoda §i tehniea inre-
gistrArilor biologice, pp. 230-239.
STOICHITIA, I.: Utilizarea invatiitoarelor
de igiena §i gospodarie pentru actiunea de me-
dicinii preventivii din mediul rural, pp. 159-
175.
Acela§i buletin, vol. XIV, 1943. nr. 1-2, 72
p., lei 120; din cuprins:
CUPCEA, S. P.: Ocrotirea familiei, pp. 20-
43.
MOLDOVAN, 1.: Statul etnic, pp. 1-19.
353
 Acelagi buletin, vol. XIV, 1943. nr. 3-4. pp.
73-136, lei 120; din cuprins:
MANUILA, V.: Asistenta socials, pp. 88-94.
MOLDOVAN, I.: Institutii sanitare gi de o-
erotire, pp. 73-87.
Acelagi buletin, vol. XIV, 1943, nr. 5-6, pp.
137-204, lei 120; din cuprins:
MOLDOVAN, I.: Igiena Neamului, pp. 137-
151.
RADU, C.: Structura familiei romanegti, pp.
171-185.
RAMNEANTU, P.: Frecventa grupelor de
sange la Romfinii din Valea Ariegului gi a Aprilie 1941Aprilie 1942, Bucuregti, Tip. Cul-
Ierii, pp. 194-196.
Idem: Despre activitatea plagilor sanitare
model Lipova, Timig gi Ineu-Arad, pp. 197-
201.
Ace lagi buletin, vol. XIV, 1943, nr. 7-8, PP
205-268, lei 120; din cuprins:
COSNIA,. I.: Calificarea medicilor sanitari,
pp. 237-247.
CUPCEA, S. P.: Din, metodologia geneticei
umane, pp. 247-262.
RAMNEANTU, P.: Inrudirea de singe, pp.
220-237.
Acelagi buletin, vol. XIV, 1943, nr. 9-10, pp.
269-352, lei 120; din cuprins:
CUPCEA, S. P.: Ereditatea gi mediul in
determinarea caracterelor somatice gi mintale,
pp. 324-349.
FACAOARU, I.: Valoarea bio-rasiala a na-
tiunilor europene gi a provinciilor romanegti,
pp. 278-310.
MOLDOVAN, I.: Ocrotire-asistentit socials,
pp. 269-278.
RAMNEANTU, P.: Despre diatezele consti-
tulianale gi frecventa for la noi, pp. 311-323.
Bulctinul Muncii, Partea I. Publicatie ofici-
ala a Ministerului Muncii, Stinfitatii gi Ocrotiri-
lor Sociale, an. XXII, vol. II, Iu lie-Dec. 1942,
Bucuregti, Tip. Informatia zilei", 1942, 716 p.,
lei 300.
Migcarea medicala romans Acta medica
romans, Revists cu apari%ie lunara de medi-
.
354
www.dacoromanica.ro
cinii gichirurgie generals, an. XVI, nr. 7-8,
lulic- August 1943, pp. 363-474 ± 39-54. Cra-
iova, Scrisul Romanesc, 1943; din cuprins:
CANCIULESCU, M.: Problems medicala, so-
ciala gi economics a combaterii tuberculozei in
Romania (partea II), pp. 363-366.
POCREAN, Dr. E.: Metode de eugenic a-
plicabile in Banat, in Revista Institutului So-
cial Banat-Crigana, an. XI, Ian-April. 1943,
Timigoara, pp. 137-142.
Raport asupra activitatii Institutului de se-
ruri gi vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" pe anul
tura, 1942, 60 p.
Revista de Igiena Socials, director Dr. G.
BANU, an. XII, nr. 1-2, Ian.-Febr. 1942, 64
p., Bucuregti, Tip. Marvan, lei 80; din cuprins:
PAVEL, I., E. CREANGA gi P. SGANDAR:
Frecventa sifilisului ignorat. Pentru standardi-
zarea unui tratament antisifilitic minimal, pp.
3-9.
VOINA, A.: Venerologia socials, pp. 10-21.
Aceeagi revista, an. XII, nr. 3-6, Mart.-Iunie
1942, Bucuregti, Tip. Luceafarul, pp. 67-124,
lei 100; din cuprins:
BOGDANOVICI, T.: Schita de program mi-
nimal at mijloacelor pentru combaterea tuber-
culozei, pp. 86-94.
TATARANU, I. gi SMARANDA BOTEZ: Ac-
tivitatea medico - socials a Centrului de skill-
tate Ghergel, in perioada 1935-1940 incl., pp.
67-85.
Aceeagi revistit, an. XII, nr. 7-9, Iu lie-Sept.
1942, Bucuregti, Tip. Luceafarul, pp. 127-200;
din cuprins:
BANU, G.: Orientari actuale de medicina
socials in Romania, pp. 127-135.
BANU, G.: Organizarea medicinei Asigura-
rilor sociale din Romania: asistenta medicala
a diverselor boll, pp. 136-165.
Aceeagi revisal, an. XII, nr. 10-12, Oct.-Dec.,
1942, Bucuregti, pp. 202-316, lei 100; din ea-
prins:
 BAND, C.: .5tiinta medicine; sociale, pp. storico: it popolo romeno, Bucarest, 1942, 210
203-222. p. ± 2 harti.
BANU, G.: Asistenta medicala a bolilor so- BRATIANU, G. I.: Une enigme et un mi-
ciale, in Asigurarile sociale, pp. 223-253. racle historique: le peuple roumain, Bucarest,
DRAGANESCU, S.: Problema socials a epi- 1942, 2-eme ed., 226 p. + 2 harti.
lepsiei, pp. 254-260. BRATIANU, G. I.: Ein Ratzel und ein Wun-
Aceeali revista, an. XIII, nr. 1-3, Ian.-Mart. der der Geschichte: das rumanische Volk, 13u-
1943, Bucurelti, Tip. Luceafarul, 96 p., lei 100; karest, 1942, 240 p. + 2 harti.
din cuprins: BRATIANU, G. I.: Theorie et realite de
BANU, Dr. G.: Asistenta medicala a tumo- Phistoire hongroise. A propos de quielques on-
rilor maligne, bolilor de metabolism, reuma- vrages recents, Bucarest, Institut des Sciences
tismului, cardiopatiilor §i afectiunilor stomato- Morales et Politiques, 1940, 52 p.
logice, in Asigurarile sociale, pp. 3-46. BRATIANU, G. I.: Teorie e reality della
CIOCARLAN, I.: Mortalitatea dupa cauze in storia ungherese. A proposito di alcuni re-
Municipiul Bucuresti in deceniul 1930-1939, centi lavori, Bucarest, Istituto delle Scienze
pp. 47-62. Morali e Politiche, 1940, 54 p.
Aceea§i revista, an. XIII, nr. 4-6, April.-Iun. BRATIANU, G. I.: Theorie und Wirklich-
1943, Bucureti, Tip. Luceaftirul. pp. 99-178, keit der ungarischen Geschichte, Bukarest, Da-
lei 100; din cuprins: cia, 1942, 2-te Auflage, 60 p.
BANU, G.: Organizarea medicinei Asigura- BRATIANU, G. I.: Roumanie et Hongrie.
rilor sociale din Romania, pp. 99-132. Considerations demographiques et economiques,
DANIEL, C. §i L. IONESCU: Contributiuni Bucarest, Les editions Dada, 1942, 2-eme ed.
la studiul etiologiei alcoolismului la femei, pp. 14 p. .

133-144. BRATIANU, G. I.: Rumanien und Ungarn.

RAMINEANTU, P.: Problemele etno-biopo- Volksstatistische und wirtschaftliche Betrach-
litice ale Transilvaniei, in Transilvania, revista tungen, Bukarest, 1942, 2-te Auflage, 14 p.
lunara de cultura. organ al Asociatiunii pentru ± 2 tabele.
literature romans si cultura poporului roman BRATIANU, G. I.: La Moldavia e le sue
(Astra), an. 74, Mai 1943, nr. 5, Sibiu, pp. fronticre storiche, Bucarest, Dacia, seconda ed.,
325-348. 1942, 50 p. 1 harts.
MIIIAlLESCU, VINTILA: Romanii din Tran- BRATIANU, G. I.: Die Moldau und ihre
silvania, in Transilvania, an. 74, Sept.-Oct. historischen Grenzen, Bukarest, Die Dacia-Bu-
1943, nr. 9-10, pp. 637-650. cher, 1941, 2-te Auflage, 54 p. + 1 harts.
BRATIANU, G. I.: Nicolae Iorga, aparator
CADRUL ISTORIC al drepturilor romane§ti, Institutul de Istorie
Universals N. Iorga", Bucuresti, M. 0. Im-
A. Volume: primeria Nationala, 1943, 23 p.
BRATIANU, G. I.: La Bessarable. Drafts
BANESCU, N.: Un probleme d'histoire me- nationaux et historiques (Bibliotheque d'Histoire
dievale: creation et caractere du second empire Contemporaine), Bucarest, Institut d'Histoire U-
bulgare (1185), Bucuresti, Cartea Romtmeasca. niverselle N. Iorga", 1943, 228 p.
Institut Rottmain dnudes Byzantines), (1943), CIORANESCU, ALEXANDRO: La tradizi-
94 p. one storica e le origini del popolo romeno,
BRATIANU, G.: Un enigma e un miracolo Bucarest, 1942, 48 p.

355
www.dacoromanica.ro
 CIOR NESCU, ALEXANDRU: Die geschi-
chtliche Cherlieferung und der Ursprung des
rumfinischen Volkes, Bukarest, 1942, 56 p.
DAICOVICI, C.: Siebenbfirgen im Altertum,
Bukarest 1943, 246 p.
DAICOVICI, C.: La Transilvania nell' an-
tichitk Bucarest, 1943, 224 p.
DRAGONIIR, SILVIU: Die siebenbiirgische
Frage (Gerechtigkeit ffir Siebenbfirgen), Buka-
rest, Die Dacia- Bucher, Kleine Schriften, 1941,
24 p. + 1 tabel.
FRUNZA. Dr. ION: Bessarabien. Rumiinische
Rechte und Leistungcn, Bukarest, Die Dacia-
Bucher, 1941, 90 p. 1 harts.
GIURESCU, CONSTANTIN C.: Istoria Ro-
manilor, vol. III. Partea I. Dela moartea lui
Mihai Viteazul liana la sffirsitul epocei Lana-
riote, 1601-1821. Cu 143 figuri in text si 7
har1i, in afara de text, Bucuresti, edit. Fundaiia
Regala pentru Literature si Arta, 1942, 446 p.
GIURESCU, CONSTANTIN C.: Die euro-
peische Rolle des rumanischen Volkes (Das ru-
miinische Volk in der Welt), Bukarest, Die
Dacia - Bucher, Kleine Schriften, 1941, 26 p.
GIURESCU, CONSTANTIN C.: Istoria Ro-
miinilor din cele mai vechi timpuri pana la
moartea Regelui Ferdinand I. Cu 196 ilustratii
in text si 14 harp afarii din text. Bucuresti,
Tip. Cugetarea, 1943, 544 p., lei 650.
GRECU, VASILE: Invitaturile lui Neagoe
Basarab, Domnul Tariff Romfinesti (1512-1521),
Versiunea greceasca editata si insolita de o in-
troducere si traducere in romaneste. (Academia
Rom Anil, Studii §i CereetAri, 60), Bucuresti,
M. 0. Imprimeria National:1, 1942, 244 p.
XVI planse in afara textului.
LACEA, CONSTANTIN: Contributii la cu-
noasterea treeutului si educatiei vechilor ne-
gustori si meseriasi brasoveni, extras din revista
Observatorul Social-economic, nr. 5, Sept.-Oct.
1943, Brasov, ed. Dacia Traianii, 1943, 18 p.
LUPA, 1.: La Transylvanie, coeur de la
vie roumaine, Bucarest, Les Editions Dacia,
1942, 18 p.
356 www.dacoromanica.ro
MACREA, MICHELE: La vita romana in
Transilvania (Amicizia halo-Ramena. Biblioteea
informative), Bucuresti, ed. Dacia, 1943, 60 p.
METES, TEFAN: Contributii la spiritul po-
pulatiei din Transilvania in trecut, II. Boerii
ostasi din Tara Oltului in veacul al XVIII-Iea
dupA eonscriptia din 1744, Analele Acadernici
Rcimane. Mem. Sect. Ist. Seria III. Tom. XXIV
Mem. 10, Bucuresti, M. 0. Imprimeria Natio-
nalil, 1942, 36 p., lei 40.
NISTOR, I.: Antwort an die ukrainische
Denkschrift, Bukarest, LuceafArul, 1942, 20 p.
NISTOR, Dr. ION I.: Die Herkunft der im
rumiinischen Bodenraum ansiissigen Ukrainer,
Bukarest, Lupta, 1943, 57 p.
PANAITESCU, P. N.: Rabojul in istoria
Transilvanici, extras din Revista Istorica Ro-
mfina, vol. VIII, 1938, Bucuresti, M. 0. Im-
primeria Nationala, 1939, 24 p.
PAPACOSTEA, V.: Les deux Hongries, (Re-
vue Historique du Sud-Est Europeen, XVIII.
Institut d'Histoire Universe Ile N. Iorga"), Bu-
curesti, M. 0. si Imprimeria Nationalg, 1942,
Pp. 157-174.
PAPACOSTEA, VICTOR: Un observator pru-
sian in Tiirile Romfine acum un veac, Bucu-
resti, M. 0. si Imprimeria Nationalii, 1942,
100 p.
PROCOPOVICI, AL.: 25 ani dela unirea
Bucovinei, extras din Dacia Traiand, 1943, 16 p.
B. Publicalii periodice:
BORZA, AL: Cetatile romane dela Tibiscum
si Sarmisegetuza, in Revista Institutului Social
Banat-Crisana, an. XI, Mai-Iunie 1943, Timi-
soara, pp. 209-220.
MOTOGNA, VICTOR: Contributii la istoria
RomAnilor banateni in Evul-Mediu. Disirictele
romanesti, in Revista Institutului Social Banat-
Crisana, an. XI, Iu1.-Aug. 1943. Timisoara,
pp. 3-30.
MOTOGNA, VICTOR: Banatul romanesc in
'epoca migratiunii popoarelor barbare (271-1300)
in Revista Institutului Social Banat - Critana,
Buletin Istoric, an. XI, Iu1.-Aug. 1943, Timi-
§oara, pp. 31-67.
NEGRU, ION: Contributie la cunoa§terea
Banatului. Jurnalul de enTatorie din 1773 at
Imparatultti Iosif al II-lea, in Revista Institu-
tului Social Banat-Cri§ana, Buletin Istoric, an.
XI, Iul. -Aug. 1943, pp. 69-110.
Revue Historique du Sud-Est Europeen, fon-
dee par N. Iorga, directeur G. I. Bratianu, XIX,
1, 1942, avec 8 planches photographiques, Bu-
cares\ M. 0. Imprimeria Nationale, 1943,
288 p.
Revista istoria romans, organ al Institutu-
lui de Istorie Nationals din Bucure§ti, Director
C. C. Giurescu, MCMXLI-II, vol. XI-XII, 578
p., cu 23 plan§e fotografice, 3 tabele genealo-
gice §i 3 harci in afara de text, Bucurelti,
M. 0. Imprimeria Nationale, 1943, lei 600;
an. 1943, vol XIII, fast. II, Bucure§ti, M. 0.
Imprimeria Nationalii, 1943, 108 p.
CADRUL PSIHIC
A. Volume:
MARGINEANU, NICOLAE: Psihotehnica in
marea industrie, Sibiu, ed. Institutului Psiho-
tehnic din Cluj, 1942, 140 p., lei 200.
MARGINEANU, NICOLAE: Psihotelmica, Si-
biu, ed. Institutului Psihotehnic din Cluj in Si-
biu, 1943, XIV + 516 p., lei 1000.
MARICA, GEORGE M.: Conducerea la copii,
Studiu psihosociologic, in Studii §i Cereetari
Psihologice, publicate de Institutul de Psiholo-
gie al Universitatii din Cluj la Sibiu. Director:
Prof. F. TEFANESCIT-GOANGA, nr. 30, Si-
biu, Tip. Cartea Romeneasca din Cluj, 1942,
216 p., lei 300.
PREDA, Dr. GHEORGHE: Mama §i copilul.
(Priviti sub raport sufletesc), Bibl. Astra, nr.
25, Sibiu, ed. Asociatiunii, 1942, 100 p., lei 120.
B. Publicatiuni periodice:
Revista pe Psihologie, Director Prof. FL.
www.dacoromanica.ro
TEFANESCU-GOANG A., Sibiu, ed. Institutu-
lui de Psihologie al Universitittii, vol. IV, 1941,
nr. 1, Ian.-Mart., 118 p., lei 80; din cuprins:
BOLOGA, LUCIAN: Conducatorul de class,
Pp. 1-18.
Aceea§i revista, vol. IV, 1941, nr. 2, April-
Iun., pp. 121 -220, lei 80; din cuprins:
BARBU, ZEVEDEI: Cauzalitatea fenomene-
lor psihice, pp. 121-143.
MARGINEANU, NICOLAE: Monografia psi-
hologia a profesiunii, pp. 176-199.
RWA, ALEXANDRP: Orientarea profesio-
nala, pp. 144-175.
Aceeati revista, vol. IV, 1941, nr. 3, Julie-
Sept., 221-332 p.; din cuprins:
MARGINEANU, NICOLAE: Selectia profe-
sionala in marea industrie, pp. 221-247.
RADULESCU, NICOLAE: Raportul dintre
superstitii §i atitudini sociale, pp. 302-310.
Aceea§i revista, vol. IV, 1941, nr. 4, Oct. -
Dec., pp. 333-436; din cuprins:
CHIRCEV, ANATOLE: Influenta profesiu-
nii parintilor §i. a mediului rural-urban asupra
atitudinilor sociale la elevi §i studenti, pp.
333-344.
MARGINEANU, NICOLAE: Distributia pro-
fesionala in marea industrie, pp. 365-378.
ONITIU, FL. §i N. MARGINEANU: Selectia
profesionala a muncitorilor, pp. 379-384.
Aceea§i revista, vol. V, 1942, nr. 1, Ianuar-
Mart., 124 p., lei 120; din cuprins:
MARGINEANU, N.: Organizarea §tiintifiefi a
uceniciei, pp. 47-83.
TUDORANU, DIMITRIE: Studiul vietii stu-
dentebti, pp. 84-102.
Aceea§i revista, vol. V, 1942, nr. 2, Aprilie-
Iunie, pp. 124-244, lei 120; din cuprins:
MARGINEANU, NICOLAE: Rationalizarea
directiei personalului in marea industrie, pp.
108-156.
PETEANU, MIHAIL:- Oficiile de, orientare
profesionala din Transilvania, pp. 179-211,
Aceemi revista, vol. V, 1942, nr. 3, Julie-
Sept., pp. 245-338, lei 120; din cuprins:
357
 BARBU, ZEVEDEI: Problems psihologicfi a
mor*ii, pp. 245-258.
TOSA, LUDOVICA: Metoda observatiei di-
recte si cantitative aplicatfi la studiul jocului
de copii, pp. 275-279.
Aceeasi revistfi, vol. V, 1942, nr. 4, Oct. -
Dec., pp. 341-444, lei 120; din cuprins:
MARICA, GEORGE Em.: Incercare de defi-
nitie a satului, pp. 341-378.
MARGINEANU, NICOLAE: Necesitatea se-
§i orientfirii profesionale, pp. 396-419.
lectiei
Aceeasi revistfi, vol. VI, 1943, nr. 1, Ian. -
Mart., 120 p., lei 120; din cuprins:
MARGINEANU, NICOLAE: Cunoa§terea per-
soanei umane, p. 1-52.
PARVU, N.: Cunoasterea oamenilor dupfi
fatfi, pp. 88-106.
Aceeasi revistii, vol. VI, nr. 2, April.-Iun.
1943, pp. 121-240, lei 120; din cuprins:
BOLOGA, LUCIAN: Elevul conducator, pp.
179-225.
MARGINEANU, NICOLAE: Organizarea titi-
intificti a muncii, pp. 121-178.
Aceeasi revistfi, vol. VI, 1943, nr. 3, Julie-
Sept., pp. 241-326, lei 120; din cuprins:
BOLOGA, LUCIAN: Conducatorul tineretu-
lui in epoca pubertfitii
§i a adolescentei, pp.
241-290.
CADRUL PSIHIC PERSONALITATI
CODRU-DRAGUSAINU, I.: Pcregrinul tran-
silvan, 1835-1844, ed. ingrijitii de SERBAN
CIOCULESCU, Bucuresti, ed. Cugetarea, 1942,
248 p., lei 200.
IORDAN, IORGU: Nicolae Drfiganu, 1884-
1939, Bucuresti, Institutul de Linguistics Ro-
mfina. Soria I. Mem. 1, 1942, 16 p. lei 50.
PETROVICI, I.:. Momente solemne, Edi %ie
intregita, Bucuresti, edit. Casa coalelor, 1943,
178 p., lei 150.
CIOCULESCU, ERBAN: Un mare nedrep-
tiltit: Ion Codru Drfigusanu, in Revista Fun-
358
www.dacoromanica.ro
datiilor Regale, an. VIII, 1 Fevr. 1941, nr. 2,
pp. 416-425.
COMARNESCU, PETRU: Cfilfitoriile pentru
cunoastere ale lui Dinicu Golescu si Codru-
Drfigusanu, in Revista Fundatiilor Regale, an.
X, 1 Mai 1943, nr. 5, pp. 393-409.
RADULESCU, ANDREI: Mihail Kogfilnicea-
nu. Analele Academiei Romfine, Mem. Sect.
Ist. Stria III, Tom. XXIV, Mem. 2, Bucuresti,
M. 0. si Imprimcria Nationala, 1942, 52 p.
VIANU, TUDOR: Gheorghe Petrascu, Bucu-
resti, Arta, cu 1 gravura in original, 16 repro -
duccri, 16 planse, XII p., 1943.
CORNEANU, Dr. C.: Mihail Gaspar, in Re-
vista Banatului, an. IX, nr. 7-9, 1943, pp. 1-20.
PETEA \U, Dr. A. E.: Profesor Dr. Valeriu
Branisce, in Revista Institutului Social Banat-
Cripna, an. XI, 1943, Sept.-Oct., pp. 381-
388.
SORA, M.: Prota Gaspar, in Revista Bana-
tului, an. IX, nr. 7-9, 1943, Timisoara, pp.
34-36.
HANES, V. V.: Un mare luptiitor Watteau:
Eftimie Murgu, in rev. Timocul, an. X, 1943,
caetul 2-3, pp. 12-16.
IORDAN, AL.: Doctor Petru Beron si primal
bucovar bulgar, in Timocul, an. X, caetul 2-3,
1943, pp. 17-28.
MANIFESTAR1 SP1RITUALE
A. Volume:
ALEXANDRU, TIBERIU: Muzica popularfi
bfinfiteanfi. Nota monograficfi, Bucumsti, edit.
Carcului Bfinfitenilor, 82 p., lei 120.
BAGDASAR, -N., VIRGIL BOGDAN, C.
NARLY: Antologic filosoficfi. Filosofi strfiini,
Bucuresti, Casa Scoalelor, 1943, 16 + 574 p.,
lei 2Q0.
BIROU, VIRGIL: Crucile de piatrfi de pc
vales Carasului, cu 80 &ire originale facute
de autor. Institutul Social Banat-Crisana, Arta
poporala bfinateanii, Timirara, Tip. Coop. Na-
tionalu, 1941, 64 p., lei 150,
 BOETHIUS: Mangaierile filosofiei. Traducers
si note de David Popescu, Bucuresti, Casa
Scoalelor, 1943, 166 p., lei 150.
BUCUTA, EMANOIL: Pietre de vad, vol.
III, Bucuresti, ed. Casa yScoalelor si a Culturii
Poporului, 1943, 496 p., lei 250.
CARTOJAN, N.: Istoria literaturii romane
vechi, vol. II. Dela Matei Basarab gi Vasile
Lupu pane' la erban Cantacuzino 1i Dimitric
Cantemir, Bucuresti, ed. Fundatia Regale pen-
tru Literature si Arta, 1942, 180 p.
DECUSEARA, E. C.: Elemente de statistics
Partea I. Statistica teoretica si aplicata. Insti-
tutul Central de Statistic* Director Dr. Sabin
Mantilla, Biblioteca statistics nr. 6, Bucuresti,
ed. Institutului Central de Statistics, 1943, 384
p., lei 700.
DUMITRIU, ANTON: Logica polivalentii,
Bucuresti, ed. Vieata Literal* 1943, 182 p.,
lei 250.
DUMITRIU, ANTON: Orient si Occident,
Bucuresti 1943, 199 p.
F0qA, GH.: Le village roumain pendant
les fetes religieuses d'hiver, Bucuresti, Soc. Na-
tionale Dacia Traianil, 1943, 44 p., extrait de
Zalmoxis, 3, 1940-1942.
GROFV)REANU, Dr. C.: Fars forma si fare
formalism, Publicatiile Institutului Social Banat-
Crisana, Timisoara, 1942, lei 150.
IIARTMANN, NICOLAI: Systematische Phi-
losophic, herausgegeben von..., Stutgart u. Ber-
lin, W. Kohlhammer Verlag, 1942, 647 p.
HERESCU, N. I.: Bibliographic de la litte-
rature latine, Paris, Societe d'edition Les Belles
Lettres, 1943, 18-426 p., Collection de Biblio-
graphies Classiques.
Index de cuvinte ce vor figura in Enciclo-
pedia Universal, Bucuresti, ed. Universul, 123
pagini.
IONESCU, ERBAN: Aspectul social al or-
todoxismului, Bucures,ti, Tip. Cartilor Biseri-
cesti, 1942, 28 p.
IONICA, ION I.: Dealu Mohului. Ceremonia
agrara a cununii in Tara Oltului (cu 10 harti
www.dacoromanica.ro
in text si 32 planse fotografice in afara de
text), Bucuresti, Tip. Bucovina, 1943, 14 +
352 p. + 32 planse.
JORDAN. IORGU: Note de lexicologie ro-
man* extras din Buletinul Institutului de Fi-
lologie Romina, Iasi, vol. 7-8, 1940-41. Iasi,
Tip. Al. Terek, 1942, 72 p.
lORDAN, IORGU: 0 discipline lingvistica
noun: fonalogia, extras din Analele Acaderniei
Homerre, Mem. Sect. Lit. Seria III, Tom. XI,
Mem. 7, Bucuresti, M. 0. Imprimeria Natio-
nal* 1942, 26 p., lei 50.
IROAIE, PETRU: Vita e poesia popolare
romena, Bucarest, Edizione Dacia, 1943, 360 p.
KANT, I.: Ideea unci istorii universale. Ce
este Iuminarea"? Inceputul istoriei ornenirii.
Spre pacea eterna. Trad. cu un studiu intro-
ductiv de TRAI1N BR kILEANU, Bucuresti,
Casa coalelor, 1943, 174 p., lei 150.
Revista Fundatiilor Regale, an. VIII, 1 Fehr.
1941, nr. 2, pp. 243-480. Bucuresti, Tip. M. 0.
si Imprimeriile Statului, 1941, lei 30;
Din articole:
BASIL, MUNTEANU: Metoda si personali-
tatea in studiul literaturii, pp. 277-304.
Note:
Ca% entare.a despre Nicolas Iorga a Profeso-
rului C. Radulescu-Motru, la Academia Roma-
na, in ziva inmormtintarii, pp. 468-469.
Mergeti si propovaduiti..., Alitropolia Olte-
niei in opera misionara din Transnistria, Cra-
im a, Tip. Sfintei Mitropolii, 1943, 240 p.
4 planse fotografice si o schema statistics in
afara de text.
NARLY, C.: Metode de educatie, Bucuresti
ed. Casa ooalelor si a Culturii Poporului, 1943,
268 p., lei 250.
NEGULESCU, P. P.: Istoria filosofiei con-
temporane, vol. II. Idealismul german postkan-
tian. Academia Roman* Studii si Cercetari,
LIX, Bucuresti, M. 0. si Imprimeria Nationala,
1942, 520 p., lei 300.
Revista Institutului Social Banat-Crisana, Di-
rector Dr. C. Grofsorean. Apare bilunar, numa-
359
dublu, an. XI, Sept.-Oct. 1943, PP. 377-552-
Buletin Sociologic, Timi§oara, Tip. G. Matheiu,
1943, lei. 150.
Studii:
Dr. E. BOTIS: Memoriu asupra necesitatii
infiintiirii unei Universitati la Timi§oara, pp.
377-380.
Par. MELENTIE SORA: Vieata religioasa §i
morale in comuna Chaba-Bistra, pp. 419-441.
Prof. Dr. I. BELU: Premise pentru o noua
mica romaneasea, pp. 442-456.
Dr. C. Groirreanu: Mi§carile Culturale in
Sud-Estul european, pp. 473-505.
Insemnari §i Recenzii: pp. 506-552.
Ortodoxia, vol. I. (Conierinte publicate de
Facultatea de Teo logic din Bucuresti), Bucuresti
Tip. Cart; lor Bisericesti, 1942, 204 p.
PAVELESCU, GH.: Pasfirea suflet. Contri-
butii pentru cunoa§terea cultului mortilox in
Transilvania, din Anuarul Arhivei de Folklor
al Academiei Romfine, vol. VI, publicat de ION
1.11USLEA, Bucuresti, edit. M. 0. §i Imprimeria
Nationala, 1942, 10 p.
POPA, ATANASIE: Biserici de lemn din
Transilvania (I. Arhitecturii, plan, stil), Timi-
:zoara Tip. Gh. Matheiu, 1942, 22 p. + 22
figuri.
POPESCU, Preot NICULAE M.: Preoti de
mir adormiti in Domnul, Doctrina gi vieata,
(Sectia de popularizare), Bucuresti, Tip. Carti-
lor Bisericesti, 1942, 224 p.
RADULESCU-MOTRU, C.: Lectii de logics.
Logica genetieli. Metodologia. Teoria cuno§tin-
tei. Bucure,ti, ed. Casei Scoalelor §i a Culturii
Poporului, 1943, 268 p., lei 300.
ROSETT1, A.: Geschichte der rumanischen
Sprache. Allgemeine Begriffe, Bukarest, 1943,
118 p.
ROSETTI, A.: Storia della lingua romena.
Nozioni generali, Bucarest, 1943, 110 p.
ROSETTI, AL.: Istoria limbii romfine. No-
tiuni generale, Bucuresti, Tip. Universul, 1942,
96 p., lei 100.
360
www.dacoromanica.ro
ROSETTI, AL.: Le mot. Esquisse d'une theo-
rie generale. Copenhague, Eimer Munksgaard,
si Bucuresti, Institutul de Lingvistica Romana,
1943, 52 p., 4 cor. dan.
ROSETT1, AL.: Gramatica limbii romfine,
Bucuresti, Tip. Universul, 1943. 246 p., lei 250.
RO*CA. ALEXANDRU: Sclectia valorilor,
Sibiu, ed. Sectiei Biopolitice a Astrei, 1943,
11G p., lei 150.
Seceri§ in ogorul biserieei Oltene. Trei ani
de activitate in Mitropolia Olteniei, Craiova,
Tip. SF. Mitropolii a Olteniei, 1943, 24 p.
SEIDEL, EUGEN: Fonologia §i problemele
ei actuale, Societatea Romana de Lingvistica,
Seria I, Mem. 2, Bucuresti, Institutul de Ling -
vistica Romana. 1942, 76 p., lei 100.
URSU, Dr. NICOLAE: Contributiuni muzicale
la o monografie a comunei Maguri, judetul
Cluj, Timi§oara, ed. Regionnici Banatene a As-
trei, 1940, 72 p.
URSU, NICOLAE: Indreptar pentru culege-
rea cantecelor populare, cu bibliografie asupra
folklorului muzical romfinesc. Extras din Re-
vista Insti tutului Social Banat-Crisana, 1942.
23 p.
ZAMFIRESCU, ION: Orizonturi filosofice.
Idei, oameni, probleme de culture. Bucuresti.
ed. Casei Scoalelor, 1942, 270 p.. lei 150.
B. Publieatii periodiec:
I I
Anuarul Mitropoliei Olteniei, Vieata biscri-
ecascii in Oltenia, Sf. Mitropolie a Olteniei
Ramnicului §i Severinului, Craiova, Tip. Si.
Mitropolii a Olteniei, Ramnicului si Severinu-
lui, 1941, 904 + 5 luu-ti si 4 planse.
Al doilea an de activitatc, 1941-1942. Extras
din revista Renasterea a Si. Mitropolii a Olte-
niei, Ramnicului §i Severinului, Craiova, Tip.
Sf. Mitropolii a Olteniei, 1942, 12 p.
Bulletin linguistique, public, par A. ROSETTI
IX, 1941, Copenhaga, Einar, Munksgaard, 13u-
euresti, Institut. de Lingvistica Romana, 122
+ 20 p., 8 cor. dan.
 'dem. X, 1942, Index des tomes VI-X, 218
+ 16 p., 8 cor. ban.
Insemniiri erestine, Revista de orientari pas-
torale si misionare, Episcopul TIT SIMEDREA
at Hotinului. Cateva pretuiri si infatisari ale
lucrarii sale, an. II, nr. 9-10, Sept.-Oct. 1939,
Balli, ed. Revistei Insemnari Crestinc, IV +
158 p.
Revista Banatului, an. IX, nr. 1-3, 1943, Ti-
misoara, Institutul be Arte Grafice G. Mathci,
52 p., lei 60; din cuprins:
SERGESCU, PETRE: Despre valoarea etica
a stiintei. (Lectie de deschidere), pp. 1-15.
Aceeasi revista, an. IX, 1943, nr. 4-6. 76 p..
lei 60; din cuprins:
BIRAESCU, TRA1AN: Toponimic si geopo-
litics, pp. 11-14.
BRANCOVICI, E. M.: Poatc fi colectivitatca
un scop? pp. 15-23.
Simptria, Caete dc arta si critical, 1V, Tama,
MXM1XLI. Idem MCMXLII, Bucuresti, Cartea
Romaneasca, 1942, 214 p,; din cuprins:
COTESCU, MAR1CA: Ruralism si disciplina
monografiei sociologice, pp. 65-71.
Renasterea, Revista de Cultural Crestinii si
N iea a Bisericeasca Ortodoxa. Organul Societaiii
Preotesti Renasterea" din Mitropolia Olteniei,
an. XXI, Decembrie, nr. 12. 1942, pp. 669-
732, CraioN a, Tip. Siintei Mitropolii a Olteniei,
1942.
Aceeasi revista, an. XXII, Iu lie-August, nr.
7-8, 1943. pp. 349-428. Craiova, Tip. Sfintei
Nlitropolii a Oltenici, 1943.
Revista Fundatiilor Regale, an. VIII, 1 Fe-
bruarie 1941, nr. 2, pp. 243-480. Bucuresti.
Tip. Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului.
1941. lei 30; din articole:
BASIL MUNTEANU: Metoda si personali-
tatea in studiul literaturii, pp. 277-304.
Note:
Cu. aniarea despre Nicolae Iorga a Profeso-
rului C. Radulescu-Motru, la Academia Ro-
mani, in ziva inmormantarii, pp. 468-469.
Revista Institutului Social Banat-Crisana,
www.dacoromanica.ro
Director Dr. C. Grofsorean. Apure bilua, nu-
mar dublu, an. XI, Sept.-Oct. 1943, pp. 377-
552. Buletinul Sociologic. Timisotu-a, Tip. G.
Matheiu, 1943, lei 150.
Studii:
Dr. E. 130T1$: Memoriu asupra necesitatii
infiintarii unci Universitati la Timisoara, pp.
377-380.
Par. MELENTIE SORA: Vieata religioasii
si moralii in comuna Ohaba-Bistra, pp. 419-
441.
Prof. Dr. I. BELU: Premise pentru o nova
etica romaneasca, pp. 442-456.
Dr. C. GROF$OREAN: Miscarile Culturale
in Sud-Estul european, pp. 473-505.
Insetanari si Recenzii: pp. 506-552.
MANIFEST X RI ECONONI CE
A. Volume:
ANDRONESCU. Dott. DENIETRIO: Cereali
romeni (Richezze romene), Bucarest, 1942, 34
p.-1- 5 planse si 7 har(i.
ANTIPA, GR.: Die Donau. Ihre politische
and wirtschaftlichc Bedeutung im Leben des
ruiniinischen Volkes, Bukarest, Die Dacia-Bu-
cher, 1941, 86 p. 1 hnrta.
ANTIPA, GR.: Insemmitatea politica si eco-
nomica a Dunarii in vieata poporului roman,
Bucuresti, Cartea Rotnaneasca, 1940, 40 p.
ANTIPA. GR.: Valorificarea stufiiriilor Del-
tei Dunarii, Analele Academici Romane, Mem.
Sect. Stiinlif. Scria III. Tom. XVIII, Mem. 1,
Bucuresti, M. 0. si Imprimeria Statului, 1942,
20 p.
CELARIANU, M.: Die Front der Arbeit.
Rumiinien im Krieg, Bucarest, Die Dacia-Biicher
1942, 32 p.
CELARIANU, M.: L'organizzazione del la-
voro romeno. La Romania in guerra, Bucarest,
Edizioni Dacia, 1942, 24 p.
CELARIANU, M.: L'organisation du travail.
La Roumanie dans la guerre, Bucarest, Les
Editions Dacia, 1942, 30 p. + 4 planr.
361
 ( ONSTANTINESCU, M1TITA: Politica e-
conomica apnea* vol. I. Schimburi, moneta,
preturi. Vol. II. Agricultura, economie ruralii,
cooperatie cu 10 grafice si 2 harti . Vol. III.
Productie, munca, comert, credit (cu 15 gra-
lice), Bucuresti, edit. Tiparul Romanese, 1943,
vol. I, 406 p.; vol. II, 372 p.; vol. III, 420 p.,
lei 5.000 3 vol.
CORNATEANU, N.: L'organisation de ra-
griculture roumaine en temps de guerre. La
Roumanie et la guerre, Bucarest, Les Editions
Dada, 1943, 62 p.
CORNATEANU, N.: Vorganizzazione dell'
agriculture. La Romania in guerra, Bucarest,
1942, 66 p.
CR1STUREANU, T.: Despre planificare so-
eiala si economica, Bucuresti, Tip. Luceafarul,
1943, 46 p., lei 260.
DIAMANDESCU, I.: Der Einsatz der Fi-
nanzen. Rumanien im Krieg, Bukarest, Die Da-
cia-Bucher, 1942, 14 p.
DIAMANDESCU. I.: Lo sforzo finanziario.
La Romania in guerra, Bucarest, Dacia, 1942,
14 p.
DOBROVICI, G. M.: Evolutia economica §i
financiaril a Romaniei in perioada 1934-1943,
Bucuresti, Tip. Bucovina, 1943, 478 p., lei 500.
L'ef fort financier. La Roumanie dans la
guerre, Bucarest, Les Editions Dacia, 1942, 14 p.
GROSS, IIERBERT: Wirtschaftspolitische
Tendenzen in den Vereinigten Staaten von A-
merika, Jena, Gustav Fischer, 1943, 32 p.
Institutul de Cercetari Economice Profesor
Virgil N. Madgearu". VIRGIL N. MADGEARU.
Bucuresti, Tip. Luceafarul" S. A. R., 1942; 36
p. in 4. Cuprinde textul diferitelor expu-
neri facute la 12 Iunie 1941 in Aula Acade-
mid Comerciale din Bucuresti si. actul consti-
tutiv al Institutului de Cere,etari Economice
Profesor Virgil N. Madgearu ": ION RADU-
CANU, pp. 9-15; MIRCEA VULCANESCU, pp.
16-23; GH. TWA, pp. 24-26; ION M. MAN/OFF.
pp. 27-28; GROMOSLAV MLADENATZ, pp.
29-30. lnstitutul de Cereettiri Economice Pro-
362
www.dacoromanica.ro
fesor Virgil N. Madgearu", pp. 31-33. Actul
Gmstitutiv, scop, program, rnembri, organe, p.
35.
IONESCU, D1M1TRIE B.: Istoria doctrinelor
economice, vol. I, Sibiu, Tip. Cartea Roma-
neasch din Cluj, 1941, 396 p., lei 450.
LARGEANU, ION: Organizarea profesionala
a Romilniei. Cadrul, origina, desvoltarea isto-
rica §i stadiul actual. Continutul §i coordonarea.
Scopurile. Mijloacelc §i organele. Concluziunilc.
Agricultorii. Iedustria§ii. Comercianlii. Munci-
torii manuali. Intelectualii. Caetele ALACI, nr.
15, Extras din rev. tlaci, nr. 8-10, Aug.-Oct.
1943, Bucuresti, Tip. Lupta, 1943, 72 p.
LEON, G. N.: La nationalisation de la vie
economique. La Roumanie et la guerre, Buca-
rest, Les Editions Dada, 1942, 38 p.
LEON, G. N.: La nazionalizzazione della
vitta economiea romena. La romania in guerra,
Bucarest, 1942, 40 p.
MOGA, I.: Siebenburgen in dem Wirtschafts-
organismus des rumanischen Bodens, Bukarest,
1942, 2-te Auflage, 92 p.
OREZEANU, General T. C.: L'organisation
des transports par les chemins de fer, Buca-
rest, Les Editions Dacia, 1942, 30 p. + 2
hfirti + 3 tabele si 4 planse.
OREZEANU, Generale T. C.: L'organizza-
zione dei transporti ferroviari in Romania. La
Romania in guerra, Bucaiest, 1942, 30 p. + 2
harli + 3 tabele si 4 planse.
Probleme me§te§ugare§ti. Conferinte rostitc
in ciclul pentru comemorarea a 20 ani dela
infiintarea Uniunii Micilor Industria§i Patroni,
de cutre d-nii D. R. IOANITESCU, NICOLAE
GHIULEA, Dr. CORNEL TODEA, Arhit. I. D.
ENESCU, Dr. PAUL STERIAN, RADU LUCA,
HORIA PAUL SUCIU, P. ALEXANDRESCU-
ROMAN, Bucuresti, Imprimeria. Fratia Roma-
neasca, 1941, 182 p.
RADUCANU: ION, I. C. L.: Simonde de
Sismondi (precursor al curentelor economice §1
sociale aetuale), Analele Academiei Romine,
Mem. Seq. Ist., Serila III, Tom. XXIV, Mem.
13, Bucuresti, M. 0. §i Imprimeria Nalionala,
1942, 30 p., lei 60.
SLAVESCU, VICTOR: Vieata si opera eco-
nomistului Nicolae Sulu, 1798-1871, Academia
Romans, Studii si Cercetari, LVIII, Bucuresti,
M. 0. Imprimeria Nalionala, 1941, 600 p.
1 plansa, lei 350.
SLAVESCU, VICTOR: Economistul Bogdan
Petriceicu Hasdeu, Bucuresti, Tip. Cartea Ro-
maneasca, 1943, 170 p., Institutul Economic
Romanesc.
ZANE, G.: M. Kogalniceanu, intemeietorul
marei industrii textile din Romania, Bucuresti,
ed. Fundatici Culturale Mihail Kogalniceanu,
1942. 26 p.
B. Publicatiuni periodice:
LEON, GIL N.: Noua economic germana,
hr Cercetari Juridice, III, an. III, Jul.-Sept.
1943, pp. 1-20.
Buletinul Asociatiei Generale a Inginerilor
din Romania, Bucuresti, Imprimeria C. F. R.,
an. XXIV, Fev.-Mart. 1943, nr. 2-3, LII ±
64 p., an. XXV, Mai-Iun. 1943, nr. 5-6, Bu-
curesti, LII + 80 p., an. XXV, 1943, nr. 7,
Iul., 87 p.
Buletinul Institutului Economic al Romaniei,
Director Dr. GHERON NETTA, an. XXI, lul.-
Dec. 1942, nr. 7-12, Bucuresti. Tip. Carteu
Romaneascii, 1943, pp. 147-268; din cuprins:
SOLOMON, ION: Spiritualismul economic,
pp. 147-161.
Bulletin Mensuel de Renseignements econo-
miques et sociaux, extrait de la Revue Interna-
tionale d'Agriculture, Institut International d'A-
griculture, 34-eme annee, Mai 1943, nr. 5.
Rome, 1943, p. 177-206.
Buletinul Muncii, Partea I. Publicatie ofi-
ciala a Ministerului Muncii, Sanatatii si Ocro-
tirilor Sociale, an. XXII, vol. II, Iu1.-Dec. 1942,
Bucuresti, Tip. Informalia Zilci, 1942, 712 p..
lei 300.
Bursa. Revista economics, financiara, indus-
triala si petrolifera. Director AURELIAN STRAT
www.dacoromanica.ro
(La Bourse, Revue hebdomadaire economique
et financiere), XLII-eme annee, nr. 1970, 5
Dec. 1943 redactat in limba romana si Iran-
ceza , Bucuresti, Tip. Universul, 1943, pp. 511-
530.
Buletinul Camerei de Muncfi Bucuresti, an.
X, nr. 1-6, Ian.-Iun. 1943, 10 ani, Bucuresti,
Imprimeria Curentul, 1943, 85 p.
Buletin informativ, Ministerul Lucriirilor Pu-
bike si al Comunicatiilor. Consiliul Superior
al transporturilor §i tarifclor, Oficiul de Studii,
Bucuresti, M. 0, Imprimeria Nalionala (lito-
grafiat), 1943, an. IV, nr. 80, 1 Oct. 1943,
26 p.; an. 1V, nr. 81, 1 Nov. 1943, 26 p.; an.
1V, nr. 82, 1 Dec. 1943, 24 p.
Bulletin &Information et de Documentation,
Banque Nationale de Roumanie, Service des
Etudes Economiques (redactat in 1. germana,
franceza, engleza , Bucarest, M. 0. Imprimeria
Nalionala. 5.15-eme annee, Mai 1943, pp. 227-278.
6.15-eme annee, juin 1943, pp. 281-326; 7.15-
eme annee, juillct 1943, pp. 328-364: 8,15-erne
annee, aotit 1943, pp. 369-426;9,15-eme annee
1943, pp. 429-482.
C.A.M., Revista lunara de informatii si do-
cumentare. Casa Autonoma a Monopolurilor Re-
gatului llomanici, Direetia de Studii, Serviciul
de Studii, Statisticii gi Publicatitmi, Bucuresti,
Tip. Bucovina, an. II, nr. 11-12, Nov.-Dec. 1942,
64 p., lei 40; an. III, nr. 1-2-3, Ian.-Mart.
1943, 76 p., lei 40.
Curierul Cooperatiei Romano. Revistii de
studii §i indrumare, redactor ADRIAN SFIN-
TESCU, Bucuresti, Imprimeria Curentul, an.
34, Mai -Iun. 1943, nr. 5-6, 88 p., lei 60; din
cuprins:
VASILIU, Ing. IOAN C.: Ridicarea econo-
mica si spiritualii a satului, pp. 75-80.
Aceeasi revista, nn. 34, Iu1.-Sept. 1943, nr.
7-9, 96 p.; idem, an. 34, Oct.-N,ov. 1943, nr.
10-11, 80 p., lei 90; din cuprins:
CARD4 Prof. AGRICOLA: Bancile popu-
lare §i economiile lar5nc1ti, p. 1-5.
Economia Romans, Rumanischer Wirtschafts-
363
dienst. informazioni economiche romene. Infor-
mations economiques roumaines (Royaume de
Roumanic, Ministere de PEconomie Nationale),
Bulletin (Alicia paraissant tous les trois mois
en allemand, en italien et en francais, Bucarest,
M. 0. Imprimeria Nationals, XXIV-eme, armee,
oct.-{1Ce. 1942, nr. 2, 78 p., lei 250; XXV-eme
armee, janvier-juin, 1943, nr. 1-2, 96 p., lei
250.
Il Lavoro Agricolo, Die Landwirtschaftliche
Arbeit, El Trabajo Agricola, Le Travail Agri-
cole, The Agricultural Labour, nr. 1, anno V,
Gennaio-Marzo, 1943, XXI, Roma.
Neo-Europa, Revista social - economics, Di-
rector Dr. BIBIRI M. STURIA, Bucuresti, an.
I, nr. 2-3, Mai-Inn. 1941.
Observatorul social-economic, an. X (seria
II , nr. 5, Scpt.-Oct. 1943, Brasov, Tip. Dacia
Traiima, 1943, pp. 395-504, lei 150: din cu-
prins:
GARBACEA, I.: Regulamentele germane de
contabilitate, pp. 412.
JINGA, VICTOR: Dinco lo de burghezie §i
capitalism, pp. 419.
LACEA, CONSTANTIN: Contributii la en-
noa§terea trecutului §i educatiei vechilor me-
seria§i brarveni, pp. 395.
TURDEANU, Dr. LUCIAN: Controlul §i co-
ordonarea activity jii intreprinderilor Statului,
pp. 458.
Revista Genera lit de Comert §i Contabilitate.
Proprietatea Corpului Absolventilor colilor Su-
perioare de Cornell, an. XXXII, nr. 9-10, 1943,
Bucuregti, ed. Independenta, pp. 153-192.
Revista de Studii Sociologice §i Muncitoregti,
Director N. N. MATHEESCU, Bucure§ti, Tip.
Romtmesc, an. VIII, nr. 28, Trim. I, Mai 1941,
numiir omagial pentru Prof. Madgearu; din
cuprins:
COTARU, PLUTARC: Virgil Madgearu c-
conomistul, pp. 10-16.
HALLUNGA, AL.: Virgil Madgearu, omul
§colii, pp. 24-30.
364
www.dacoromanica.ro
IIERSENI, TRAIAN: Sociologul Madgearu,
pp. 35-36.
MATHEESCU, N. N.: V. Madgearu 1i pro-
blemele muncii, pp. 17-23.
TUDLRI, CHRISTINA: Virgil Madgearu,
profesorul, pp. 31-34.
VULCANESCU, MIRCEA: Virgil Madgearu,
intelectualul, pp. 1-9.
Aceea§i revistii, an. X, nr. 38, Trim. III,
Oct.-Dec. 1943. 33 p.; din cuprins:
ALEXANDRESCU-ROMAN, P.: Planul Be-
veridge.
CRISTUREANU, Dr. T.: Despre planificarea
soeiala.
MATHEESCU, N. N.: Activitatca depusa la
Institutul de Studii Muncitoretti.
Zcitschrift des Instituts fur \Veltwirtschaft
an der Universitiit Kid, herausgegeben von
Doktor Sc. Pol. ANDREAS PREDOEIIL, Or-
dentlichem Professor an der Universitiit Kid,
53, Bd., Ianuar 1941, Heft 1, Jena,Verlag von
Gustav Fischer, Weltwirtschaftliches Archiv, be-
grundet von Bernhard Harms; din cuprins:
LEON, Dr. GIL N.: Kriegsbedingte Verlin-
derungen and Massnahmen in der rumiinischen
Volkswirtschaft, pp. 139-154.
MANIFESTARI JURIDICE BSI MORALE
A. Volume:
DJUVARA, MIRCEA: Vieata etica §i valo-
rile ideate dupe D. Parodi, extras din Analele
Facultatii de Drept din Bucuregti, nr. 4, 1939,
Bucure.gti. Tip. Romane-Unite, 1939, 26 p.
GEORCESCU, PAUL AL.: Conceptul §i ideea
dreptului in doctrina lui R. Stamm ler, Bucu-
regti, Tip. Romano- Unite, 1939, 152 p., lei 100.
GEORGESCU, PAUL AL.: Privire asupra
filosofiei juridice contimporane. I. Pozitivismul,
Bucuregti. Tip. Universul, 1941. 82 p., lei 80.
GEORGESCU, PAUL AL.: Cercetari de fi-
losofie juridicii, Bucuregti, Tip. Bucovina, 1942.
256 p., lei 300.
GEORGESCO, VALENTIN AL.: Remarques
sur la crise des etudes de droit romain, extrait
de la Revue d'Histoire du Droit, X V1-eme, 4.
Haarlem, H. D. Tjeenk Willing & 'Loon, N.V..
pp. 405-434, francs 9.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Originile qi
evolutia generala a proprietatil in dreptul ro-
man, curs de drept roman aprofundat, predat
studentilor dela doctoratul juridic la Facultatea
de Drept din Cernauti, in anul seolar 1936-
1937, Bucuretiti, litografia C. Ionescu, 1938, 560
p., lei 200.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: La magic
et le droit romain, extras din Revista Clasiefi
Orpheus Favonius, condusa de N. I. lIERESCU,
Tani. XI-XII, 1939-1940, Bucuresti, M. 0. si
Imprimeria Nationala, 1941. 12 p., lei 25.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Problemele
actuale ale dreptului roman. Institutul de Studii
Latine, leetia cle drept roman §i istoria drop-
turilor antice, ingrijita de VALENTIN AL.
GEORGESCU, Bucuresti, M. 0. si Imprimeria
Nationale, 1942, 466 p., lei 500.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Probleme
de drept valutar, cu un repertoriu jurispru-
dential al regimului valutar in Romania, 1932-
1941, Bucuresti, Tip. Galli lor Biserice§ti, 1942,
322 p., lei 500.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Repertoriul
jurisprudential al regimului valutar in Romania,
1932-1942, cu un repertoriu legislativ at re-
gimului devizelor. Probleme de drept valutar,
vol. II, Bucuresti, Tip. Ciirtilor Biserice*ti, 1942,
430 p., lei 700.
GEORGESCU, VALENTIN AL: Dreptul ro-
man si sufletul lumii moderne, extras din Cer-
cetari Juridice, nr. 2, Caetul 1, 1942, Bucu-
re§ti, Tip. Vremea, 1942, 24 p.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Dreptul su-
biectiv in fata operei de reinnoize a dreptului,
extras din Pandectele Romane, nr. 1-3, 1942,
Bucuresti, M. 0. si Imprimeria Nationala, 1942,
38 p.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Individua-
lismul Qi dreptul roman, extras din Analele
www.dacoromanica.ro
Fact' hatil de Forept din Rucuresti, an. IV, nr.
1-2, Bucuresti, Tip. Universul, 1942, 32 p., lei
50.
IONESCU, OCTAI IAN: Codul civil si noile
ideologii sociale, Analele Facultatii de Drept
din Cluj, Tom. II, Fase. 4. Cluj, Tip. Cartea
Romaneasca, 1940, 36 p.
IONESCU, OCTAVIAN: Tendinte not in
dreptul civil, extras din revista Curierul Judi-
ciar, nr. 23, 21 Iun. 1942, Bucuresti, Tip. Cu-
rierul Judiciar, 1942, 22 p.
IONESCU, OCTAVIAN: 0 institutie de
drept privat german: Bunul rural de familie,
extras din rev. Curierul Judiciar, an. HI, 1
Fev. 1943, Bucuresti, Tip. Curierul Judiciar,
1943.
IRIMESCU, Dr. S.: Legea pentru asigurarca
contra tuberculozei, 32 p.
MADAY, Prof. ANDRE de: Le droit, son
origine, son evolution, tirage a part de la
Zeitschrift fiir Schweizerisches Recht, vol. 62,
nr. 3, Bale, edit. Helbing & Lichtenbrahn, 1943,
24 p.
MAUNIER, RENE: Sociologic coloniale, vol.
III, Le progres du Droit, Paris, Les Editions
Domat-Montchrestien, 1942, 479 p.
NEGULESCU, PAUL §i GIIEORGHE ALE-
XIANU: Tratat de drept public, Tom. II, Casa
coalelor, 1943, Bucuresti, M. 0. Imprimeria
Nationala, 1943, 496 p., lei 500.
RADULESCU, ANDREI: Organizarea tute-
lei minorilor in dreptul romartese, Analele A-
cademiei Romtine, Mem. Sect. Istorice, Seria
III, Tom. 24, Mem. 6, Buctu.elti, M. 0. §i Im-
primeria Nationala, 1942, 94 p., lei 60.
WULESCU, ANDREI: Dreptul romanesc
in Basarabia, Analele Aeademiei Romttne, Mem.
Sect. Istorice, Scria III, Tom. XXV, Mem. 13,
Bucure,;ti, M. 0. si Imprimeria Nationala, 1943,
38 p., lei 70.
SELTEN, GIIEORGIIE: Justiologia. yStiinta
justitiei. Obiectul, Bucuresti, Imprimeria Cu-
rentul, 1942, 16 p., lei 30.
365
B. Publicatiuni periodiect
Cercelari juridice, Director RADU M. GORU-
NEANU, II, an. II, nr. 2, April 1942, Bucu-
rcoi, Tip. Vremea S. A., 122 p., lei 100; din
cnprins:
MEITANI, RADU: Stat sau Neam, pp. 1-
46.
Accemi revista, III, an. II, nr. 3, Iul. -Sept.
1942, Bucures,ti, Tip. Vremea, 72 p., lei 100.
Idem, IV. an. II, Oct.-Dec. 1942, Bucureoi,
Tip. R. Cioflec, 1942, 88 p., lei 100; din cu-
prim:
CIOCALTEU, MIHAIL: Despre obiceiu ea
isvor al dreptului, pp. 20-25.
GEORGESCU, VALENTIN AL.: Institutio-
nalismul juridic Ili doctrinele nationaliste, pp.
3-19.
GORUNEANU, RADU M.: Despre domnia
legilor, Pp. 27-37.
Aceemi revisal, III, an. III, Iu1.-Sept. 1943.
Bucureoi, Tip. R. Cioflec, 1943, 112 p., lei 200;
din cuprins:
ANGHELESCU, N. H.: Natura §i domeniul
ordinei publice in dreptul international, pp. 42-
65.
GORUNEANU, RADU M.: Balanta Justitiei,
pp. 21-27.
Dreptul, Revisal juridicii intemeiath la 1871,
apare trimestrial. Director-proprietar MIRCEA
MANOLESCU, an. LXX, Caietele 1-4, Ian. -
Dec., 1942. Nunuir festiv in dourt volume, 70
ani de aparitie, 1871-1942, vol. I. Bucureoi,
Tip. Luceafitrul, 1942, 304 p.; din cuprins:
DJUV AR A. MIRCEA: Despre teoria isvoare-
lor raporturilor juridice O a cauzalitlitii in
drept, pp. 113-126.
GEORGESCU, PAUL: 0 incercare de tipo-
logie juridicil, pp. 127-143.
MANOLESCU, MIRCEA: Idei not in pro-
blems tehnicei juridice (cu supliment in vol.
III), pp. 144-145.
OTETELIANU, AL.: Cateva principii de
bazii ale §tiintei dreptului, pp. 73-93.
366 www.dacoromanica.ro
V kLIIRRESCU. AL: Drept public 1i drept
privet, pp. 94-112.
Indexul legilor §i indexul circularclor. Au-
gust 1943, Bucureoi, M. 0. gi Imprimeria Na-
tionala, 1943, 24 p.
Revista Institutului Social Banat-Cri§ana, Dir.
Dr. C. Gro*rea.n. Apare bilunar, numfir dublu,
an. XI, Mai -Iunie 1943, Timisoara, Tip. G.
Matheiu, 1943, pp. 209-376. lei 150.
Studii:
TRAIAN STANGU: Chestionar Etico-Juridic
din Ohaba-Bistra, pp. 280-285.
Procesul pentru manlistiri, pp. 286-295.
Dr. IFEEAN CIOROIANU: Intelectualii sa-
tului, exponentii neamului, pp. 312-317.
PETRU PETRICA: Sate Banatene in declin,
pp. 318-325.
Insermarri §i Recenzii: pp. 328-374.
Revista romans de criminologie, Director V.
V. STANCIU, an. I, nr. 1; Iu1.-Aug.-Sept. 1942,
Bucureoi, Editura Contemporana, 1942, 98 p.,
lei 350; din cuprins:
PARHON, Dr. I. C.: Biologie, sociologic, cri-
minologie, pp. 1-3.
PROCOP, DUMITRESCU AL.: Justitia pc-
nala medicina socials, pp. 8-9.
PANDREA, PETRE: Sociologia criminals sau
incitatia mediului la comiterea infracliunilor,
pp. 21-29.
Aceemi revisal, an. I, nr. 2, Oct.-Nov.-Dec.
1942, BucureOi, Imprimeria Penitenciarului Va-
ciireoi, 1942, 80 p., lei 350; din cuprins:
MARGINEANU, N.: Aspectul social al cri-
mei, pp. 8-16.
PARHON, Dr. C. 1.: Problema responsabili-
tlitii privity prin prisma biolagici, pp. 1-4.
IKWA, AL.: Aspectul psihologic al crimei,
pp. 17-20.
VASILIU, Dr. TH. si Dr. I. STANESCU:
Factorul ereditar in criminologic, pp. 21-25.
Zeitschrift der Akademie far deutsches Recht
Berlin, C. H. Beclesche VerlagsbuchhandlUng,
Heft 9, 10 Iuni 1943, 10 Jahrg., 20 p.; idem
heft 10, 10 Iu li 1943. 10 Jahrg., 20 p.: din
cuprins:
GUNTHER, Dr.: Zur Angleichung des Fa-
milienrechts, pp. 145-147.
Aceea§i revista, Heft 11, 10 Aug. 1943. 10
Jahrg.; din cuprins:
SCHRODER, Prof. Dr. Zum Aufbau der
deutschen Geschichte, pp. 175-177.
Aceea§i revista, Heft 13, 10 Ockt. 1943, 10
Jahrg.
MANIFESTARI POLITICE BSI ADMINISTRA-
TIVE
A. Volume:
ANTIPA, GRIGORE: Rolul Academiei Ro-
mane in combaterea campaniilor de ponegrire
a poporului gi Statului Roman, (extras din A-
nalele Academiei Romane, Mem. Sect. tiittt.,
Seria III, Tom. XV, Mein. 11), Bucurqti, M.
O. Imprimeria Nutionalii, 1940, 20 p., lei 15.
DWOVICI, N.: Regimul Dunarii gi al
StramtOrilor in ultimele douli decenii (cu o
anexa documentara). Publicaliile Institutului de
Drept International al Universitatii Cuza-Voda
din Ia0, nr. 15, Tali, Tip. Al. A. Terek, 1943,
211 p., lei 250.
DELAISI, FRANCIS: La revolution euro-
peenne, Les Editions de la Toison d'Or, Bru-
xelles, 1942, 297 p.
CARR, E. II.: Grundlagen eines dauernden
Friedens, Deutsche Cbertragung von Elisabeth
Rotten, Der englischen original Ausgabe Con-
ditions of peace", Zurich, Steinberg Verlag,
1943, 320 p.
CARR, EDWARD HALLETT: Conditions of
Peace, London, Macmillan, 1943, 279 p.
IACOBIC1, General I. O. NICIIIFOR CRAI-
NIC: An die deutschen Soldaten in Rumiinien,
Bucurecti, M. 0. qi Imprimeria. Nationals, 1941,
34 p.
MANOLESCU, PETRE TH.: Istoricul regle-
mentarii navigatiunii pe Duniire. Teza de doc-
torart, Universitatea din Bucure§ti, Faeultatea de
www.dacoromanica.ro
Drept, Bueureoi, Inst. de Artc Graficc al Mun-
cii, 1941, 140 p.
ORENDI-HOMMENAU, VIKTOR: Madjaris-
ehes Allzumadjarisches. Ein Beitrag zur Min-
derheitenfrage in Ungarn. (Das ist Ungarn),
Bukarest, Die Dacia-Bucher. Kleine Schriften,
1941, 22 p.
PACLISANU, ZENOBIUS: Der Ausrottungs-
kampf Ungarns gegen seine nationalen Min-
derheiten. Nach magyarischen Geheimdokumen-
ten, Bukarest, Die Dacia- Bucher, 1941, 2-te
Auflage,. 200 p.
PACLISANU, ZENOBIO: L'Ungheria contro
le sue minoranze etniche. Una lotta di stermi-
nazione rivelata dei documenti segrcti, Bucarest,
Edizione Dacia, 1941, 142 p.
PACLIANU, Z.: Die magyarische Ordnung
im Mitteleuropa, Bukarest, 1942, 126 p.
PACLIANU, Z.: Ordinea maghiara in Eu-
ropa Centrals. Bucureti, 1942, 104 p.
PACLIO.NU, Z.: L'ordre magyar dans l'E-
rope Centrale, Bucarest, 1942, 116 p.
PACLIANU, Z.: L'ordine magiaro nell' Eu-
ropa Centrale, Bucarest, 1942, 108 p.
PACLIWIU, Z.: Politica minoritara a gu-
vernelor ungureqti (1867-1914), Bucurccti, 1943,
140 p.
Rumaniens heiliger Krieg im Spiegel der
deutschen Presse, Bucureti, M. 0. §i Imprime-
ria National-a, 1942, 242 p.
Rumanisches Blut fiir das neue Europa. Ru-
maniens heiliger Krieg im Spiegel der italic-
nischen Presse, Bucurecti, 1943, 226 p.
Sangue romeno per la nuova Europa. La
Romania in guerre nella stampa italiana, Bu-
curecti 1942, 226 p.
B. Publicatiuni periodice:
Buletinul Municipiului Arad, an. XXI, nr.
18, Arad, 21 Oct. 1943, Arad, Institut de Arta
Grafice I. Ienciu.
Buletin publicat sub ingrijirea Oficiului de
Documentare gi Studii Administrative, Romania,
367
Ministerul Atacerilor Interne, nr. 9. Sept. 1943.
Bucuresti, M. 0. si lmprimeria Nationala, 1943,
121, 200; idem, nr. 10, Oct. 1943; idem, nr.
11, Nov. 1943.
Revue d'Histoire politique et constitution-
nelle, Institut International d'Histoire Consti-
tutionnelle, 3-eme =nee, no. 1, Janv.-Mars
1939. Directeur JOSEPH BARTHELEMY, Paris,
Librairie du Recueil Sirey, 1939, 160 p.; din
euprins:
MONTFORT, H. de: L'evolution sociale et
politique de la Roumanie. Les equipes sociales
royalcs, pp. 111-121.
Revista Functionarilor Publici, an. XVIII, nr.
2, April.-Iunie, nr. 3, Iu1.-Sept. 1943, Bucuresti,
Tip. Lupta, N. Stroi
Romania militarai. Revisti general& lunarfi,
fondata in anul 1864, Bucuresti, ed. Marelui
Stat Major, an. LXXX, nr. 3-5, Mart.-Mai, 1943,
144 p.; idem, an. LXXX, nr. 8-9, Aug.-Sept.
1943, 128 p.; din cuprins:
ATANASIU, General ION: Tot despre4ef",
pp. 4-6.
BADESCU, Cpt. VICTOR: Conditiile psiho-
logice ale unei doctrine de rfizboiu autohtone,
pp. 7-27.
Aceemi revisal, an. LXXX, nr. 10, Oct. 1943.
UNITATI SOCIALE
A. Volume:
AGARBICEANU, ION: Preotul §i familia
preoteascfi. Rostul for etnic in satul romanesc,
Astra, Colectia Neam si Familie, II, Sibiu, ed.
Subsectiei eugeniee si biopolitice a Astrei a,;i a
Institutului de Igiena si Biopolitica al Universi-
tatii Cluj-Sibiu, 1943, 192 p., lei 220.
BAD10EANU, VALERIU D.: tcfan Zeletin,
Doctrina al Burgheziei Romane§ti, Bucuresti,
Tip. Universul, 1943, 136 p., lei 250.
CHELCEA, ION: Menirea muzeului etno-
grafic al Moldovei, Biblioteca Muzcului Etno-
grafic al Moldovei, nr. 1, Iasi, Tip. Liga Cul-
turalii, 1943, 15 p.
368
www.dacoromanica.ro
CIORk\ ESCU. AL.: Attraverso la Romania
in mezz'ora, Bucarest, 1942. 52 p. -1- 1 harts.
CIORANESCU, AL.: Eine Cbersicht, Buka-
rest, 1943, 52 p. 1 harts.
CIUPE, IOAN: Monografia §coalei primare
de stat pentru baiieti din ormul Dej, cu prile-
jul implinirii a 25 ani de existentfi, 1914-1939,
Dej, Tip. L. Medgyeri, 1939, 76 p., lei 45.
CONSTANTE, C.: Din trecutul ormului Sa-
Ionic, capitala Macedoniei. Amintiri, Bucuresti,
Tip. Universitar, 1942, 52 p., lei 100.
DEKANY, ETIENNE: Communaute et or-
ganisation. Essai sur la classification des grou-
pements sociaux presente au XIV-eme Congres
International de Sociologic, Essais de Sociolo-
gic edites par la Societe Sociologique de Hon-
grie, 16, Paris, Editions Domat-Monchrestien,
1940, 96 p.
HOFFMANN, Prof. Dr. WALTER: Rumii-
nien von Heute. Ein Querschnitt durch Politik,
Kultur und Wirtschaft mit zahlreichen Karten
und Bildern, Bucuresti, Tip. Cartea Romanea-
seri, 1942, 264 p.
Indrumarea §1 controlul inviitamantului pri-
mar. Instructiuni pentru inspectorii §colari. Mi-
nisterul Culturii Nationale si al Cultelor, Bu-
curesti, Tiparul Romanesc, 1942, 68 p., lei 30.
KIRITESCU, CONSTANTIN: Scoala roma-
ns intro rfiscruce de istorie, Bucuresti, edit.
Fundatia Regalia. pentru Literature si Arai, 1943,
408 p.
MALASCIIOFSKY, Dr. ALFRED: Rumanien
(Kleine Auslandskunde), Berlin, Junker u.Dfinn-
haupt Verlag, 1943, 96 p. + 2 harti.
Mama, copilul §i cfiminul familiar in poezia
romaneasea, Antologie cu o prefatfi de ION
BREAZU, Astra, Colectia Neam si Familie, nr.
3, Sibiu, ed. Seetia Biopolitica a Astrei si In-
stitutul de Igiena si Biopolitica din Cluj-Sibiu,
1943, 112 p., lei 150.
MARCU, ALEXANDRU, RADU VULPE, D.
M. PIPPIDI, MIHAIL BERZA si HORIA TEO-
DORU: Doufizeci de ani de activitate a ySeolii
Romaine din Roma, 5 conferinte la radio, Aso-
ciatia Academics Vasile Parvan a fostilor mem-
bri al $coalei Romine din Roma, Bucuresti,
46 p.
MARICA, GEORGE M.: Despre patrie. Stu-
diu sociologic, extras din Transilvania, an. 73,
nr. 1-3, Sibiu, Dada Traiana, 1942, 52 p.,
lei 60.
MILIAN, ANETA CHR.: Monografia orasului
Turnu-Magurele, cu o prefata de N. Dascovici,
Turnu-Magurele, Tip. Tiparnita, 1942, 96 p.
Ministerul Culturii Nationale si at Cultelor.
Expozitia documentary. Invatamantul practic.
Oct. 1943, (cu 155 ilustratii fotografice si di-
ferite grafice reprezentand activitatea invata-
mantului practic), Bucuresti, Marvan, 1943,
240 p.
MOSCU-FILIPIDESCU, ELEONORA: $coala
incadratti in vieata, Experiente si realizari pe-
dagogice, Craiova, ed. Ramuri, 1943, 232 p.
OPREANU, Dr. SABIN: Die Szekler. Eine
valkische Minderheit inmitten des Rumlinen-
tums. Mit 9 Karten and 3 Kunstdruckbei-
lagen. Sibiu, Hermannstadt, Druck von Kraft
et Drotleff, 1939, 212 p.
POPA, Prof. ATANASIE: Manastirea Sitraca,
Timisoara, ed. Sf. Martastiri Saraea, 1943, 94
p. + XXXII planse.
POPESCU, GRIGORE N.: Din trecutul Se-
minarului Nifon Mitropolitul din Bucuresti, Bu-
curesti, Universul, 238 p., lei 500.
RADULESCU, ANDREI: Din trecutul de 80
ani at Curtii de Casatie, Analele Academici
Romine, Mem. Sect. Istorice, Seria III, Tom.
XXV, Mem. 14, Bucuresti, M. 0. si Imprimeria
Naiona la, 1943, 34 p., lei 100.
REYNOLD, GONZAGUE de: Qu'est-ce quc
I'Europe, Fribourg, Editions de la Librairie de
PUniversite, 1941, 302 p.
STOIAN, STANCIU: Sociologia si pedago-
gic satultd, Bucuresti, Prometeu, 1943, 456 p.
SUDETEANU, CONSTANTIN: Corelatia as-
pectelor vietii sociale, Tip. C. R. din Cluj,
Sibiu, 1943, 153 p.
25 www.dacoromanica.ro
B. Periodice:
SOFRONIE, GEORGE: Transformfirile doc-
trinare ale conceptului de natiune, in Transil-
vania, Organ at Astrei, an. 74. ltd.-Aug. 1943,
nr. 7-8, Pp. 493-523.
SOFRONIE, GEORGE: 1\atiunca romans ca
principiu at dreptului nostru, in Transilvania,
Organ al Astrei, an. 74, Mai, nr. 5, 1943, pp.
382-391.
GROF$OREAN, Dr. C.: Un cuib de vulturi
daco-valahi, in Revista Institutului Social Ba-
nat-Crisana, an. Xl, Mai-Iun. 1943, pp. 221-
279.
$0TROPA, VALERIU: Unitatea poporului
romfinesc privity din punctul dc vedere at to-
ponimiei, in Revista Institutului Social Banat-
Crisana, an. XI, Mai-Iun. 1943, pp. 296-311
si Sept. -Oct. 1943, pp. 389-418.
Anuarul $colii Norma le de Inviitatori Vasile
Lupu din Iasi, pe anul scolar 1938-1939, Iasi,
Tip. Albina Romaneasca, 1939, 716 p., lei 200;
din cuprins:
COTORANU, D.: Schita monografica a sa-
tultti Cfirlig, pp. 304-336.
Cereetari pedagogice, Buletinul Seminarului
Pedagogic din Iasi, Director T. BARS kNESCU,
Iasi, Tip. Al. Terek, 1943, 396 p., lei 400.
Revista de Pedagogic, Director C. NARLY,
Bucuresti, an. XIII 1943, Caictcle 141. 176
p., lei 300; din cuprins:
NARLY, C.: Educatia tineretului, pp. 18-41.
Revista Institutului Social Banat-Crisana, Dir.
Dr. C. Grofsoremu, an. XI, Ian.-April. 1943.
Timisoara, Tip. G. Matheiu, 1943; 208 p., lei
150; din cuprins:
Inspect. Gen. ION NEGHU: Statistica Cli-
surei de Sus, pp. 29-30.
Revista $coalei, Organul Asociatiei Invata-
torilor din judetul Botosani, Director M. APOS-
TOL, Tip. Argus, Botosard, 1943, an. XX, nr.
6, Iunie 1943, 64 p.; idem, an. XX, nr. 7-8,
Sept.-Oct. 1943, 56 p.; din cuprins:
369
 BUCUTA, EMANOIL: koala de sat, pp.
1-6.
cosnmu, ADRIAN: Satul romanesc gi
problemele lui culturale, nationale gi economice,
pp. 16-24.
Scoala romaneasea, Buletin Oficial al Mi-
nisterului Culturii Nationale gi al Cultelor, nr.
11, Nov. 1943, Bucuresti, Tip. Bucovina, pp.
771-848.
Scoala gi Vieata Ilfovului, Revista trime-
striala de pedagogic gi culture local* an. VI,
nr. 2-3, lul.-Dec. 1942, 68 p., lei 100.
RELAT1I SOCIALE
A. Volume:
MEIIEDINTI, Prof. S.: La Romania alla
frontiera orientale dell' Europa, Bucarest, 1942,
30 p.
MEHEDINTI, Prof. S.: Rumanien 'an der
Ostgrenzen Europas, Das rumanische Volk in
der Welt, Bukare,st, Dacia- Bucher, Kleine
Schrifien, 1941, 36 p.
B. Publicatiuni periodice:
Marea noastra, Revista pentru propaganda,
orientarea gi apararea intereselor pe apa, Bucu-
resti, Liga Nava la Romans, an. XII, 1943, nr.
9-10, Sept.-Oct., 152 p.
Donaueuropa, Zeitschrift ffir die Probleme
des europaischen Sfidostens. Erscheint am 20
j ed es Mona s. Hauptschriftleiter Prof. Dr. VIM
THEO SURANYI-LINGER, I. Jahrg. 1 Heft,
Aug. 1941, Budapest Verlag Societas Carpatho-
Danubiana, 1941, 64 p.; din cuprins:
EALUIIELYI, FRANZ: Ungarische Institute
ffir Volkstumsforschung, pp. 40-48.
SURANYI-UNGER, Vitez THEO: Ungarns
Wirtschaftsgeltung im europaischen Sfidosten,
pp. 11-14.
VAJTA, FRANZ: Soziale Neuordnung in
Donaueuropa, pp. 25-29.
370 www.dacoromanica.ro
ACTIUNE CULTURALA
A. Volume:
ARBORE, ALEXANDRU P.: Cateva pareri
Cu privire la culturalizarea satelor, extras din
volumul Omagiu Profesorului Ioan Lupag, Bu-
curesti, M. 0. Imprimeria Nationals, 1941,
22 p.
BERCA, ION: Scoala Ale cadre pentru con-
ducatori de camine culturale gi gcoli taranesti
Bucuresti, ed. Fundatia Culturala Re-
gala Regele Mihai I, 1943.
Cronica gezatorilor duminicale ale Caminului
Cultural Avram Iancu din primul an de ac-
tivitate 17 August 1941 17 August 1942,
sub ingrijirea si cu cuvant introductiv de IU-
STIN HANDREA, Directorul Caminului Cul-
tural. Cartea refugiatului ardelean, I. Fundatia
Culturala Regala Regele Mihai I., Bucuresti,
ed. Dacia Traiana, 1943, 298 p.
$coli gi cursuri tarfinesti organizate de Fun-
datie in anul 1939-40 gi 1940-41, Cartea Ca-
minului Cultural, Fundatia Culturala Regala
Regele Mihai I, Bucuresti, Tip. Scoala Popo-
rului, 1942, 490 p.
Indrumator pentru munca sanitary gi socials
la sate, 1943, Bucuresti, Tip. Presa. 196 p.,
Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, Mi-
nisterul Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, Ministe-
rul Culturii Nationale:
PARASGHIVESCU, MIRON RADU Paine,
pamant gi tirani, Fundatia Culturala Regala
Regele Mihai I, Craiova, ed. Vatra, 1943, 122
p., lei 200.
Plan de lucru pentru cursurile tarfinesti din
anul 1941-42, Fundatia Culturala Regala Re-
gele Mihai I., Bucuresti, Tip. Scoala Poporului,
1942, 24 p.
B. Publicatiuni periodice:
Albina, Folic saptamanala pentru popor,
Fundaltia. Culturala Regala Regele Mihai I., an.
XLVI, nr. '1-2, 3-4, 5-8, 17-18, 1943.
 Rasaritut, Organ autorizat at Caselor Natio- boiu prin alte tari, Viena, Roma, Berlin, Co-
nale, Director General I. MANOLESCU, Bu- penhaga, Helsinki, Bucuresti, Tip. Lupta, N.
curesti, Tip. Carpati, 1943, an. XXV, nr. 4-6, -Stroi la, 160 +
47 figuri.
32 p.; idem, an. XXV, nr. 7-8, 1943, 24 p.; MARCU, ALESSANDRO: Solitudine romena,
din cuprins: Bucuresti, 1942, 14 p.
TUJICULESCU, Dr. VASILE: Intelesul eco- RAMNEANTU, Dr. PETRU: Expunere de
nomic si social al locuintei taranesti, pp. 8-9. titluri si lucrari stiintifice, Cluj, Tip. Cartea
Timocul, Revista de lupta nationala-cultu- Romtmeasca, 1942, 72 p.
rala. Redactor FLOREA FLORESCU si A. AN-
DREI-, OrganuL Soc. TiMoc a Romani lor din B. Publieatiuni periodice:
Valea Timocului si Dreapta Dtmarii, an. X,
Caietul II si III, 1943, Bucuresti, Tiparul Ro- Buletinul Centrului Roman de Documentwtie,
rnanesc, 1943, 62 v., lei 80. Director Ing. PETRE P. DULFU, an. III, nr.
Transilvania. Revista lunara de cultura. Or- 1-4, 1942-, Bucuresti, Imprimeria Remus Cio-
gan at Asociatiunii pentru literatura romans flee, 32 p.; din cuprins:
si cultura poporului roman, Sibiu, Tip. Dacia DULFU, Ing. P. P.: Rationalizarea in Roma-
Traimia, an 73, Nov., nr. 11, 1942, $3 p., lei nia, pp. 3-7.
40; idem, an. 74, Mai, nr. 5, 1943, lei 60; 40SETTI, General R.: Organizarea Bib lio-
din cuprins: tecii Academiei Romfine, pp. 11-12.
HULEA, EUGEN: Scolile Vranesti cu in- DRAGULANESCU, Ing. D.: Documentatia la
ternal si locale, pp. 374-381. Calle Ferate Romane, pp. 12-15.
MERIU, CONSTANTIN: Documentarea si
VAR lA statistica, pp. 18-19.
A. Volume: Societatea de maine. Revista de stiintii so-
ciografica, estetica si cultura, Director ION
BEZVICONI, C.: Profiluri de eri si de azi. CLOPOTEL, an. XIX, nr. 9 si 10, Sept.-Oct.
Artie° le, Bucuresti, edit. Libra?iei Universitare 1942, pp. 127-143, lei 50; din cuprins:
1. Carabas, 1943, 336 p., lei 550. ciologica in Banat, p. 124.
BUCUTA, EMANOIL: Basmele Crivatului, Aceeasi revista, an. XX, 1943, nr. 11, Nov.;
cu desene de G. LowendaL si Lena Constante, Ain cuprins
Casa e,iialelor, Bucuresti, M. 0. si Imprimeria CLOPOTEL, ION: Alba-Julia, izvor de On-
Narcionala, 1943, 86 p., lei 80. dire si reforms radicals, pp. 155-156.
DAVID, Prof. MIHAI: Calauza Studentului. Viata Basarabiei. Revista lunara, 'Director
(ativersitatea Cuza Voda" din Iasi, Oficiul P A.N HALIPA, an. XII, nr. 9-10, Sept.-Oct.
Universitar), I a s i , Institutul Romanesc de Arte 1943, Bucuresti, Tipp. Universul, 1943, pp. 561-
Grafice Brawo', 1943, 160 p.; lei 120. 66a, lei 100.
MANOLESCU, General ION: In plin raz-

www.dacoromanica.ro 371
 ERAT A
La pag. 19, randul 17 jos: in loc de fticuie, se cetevte facute.
77 I. 20, randul 15 jos: in toe de Tutoza, se cetelte Tutora.
71
22, randul 6 jos: in loc de cea mare, se cetc4te cea mai mare.
77
33, randul 3 jos: in loc de na5,4tere, se cete4te navterea.
1) 34, randul 10 sus: in loc de ca admitem, se cete§te sa ,admitem.
5) 7: 36, randul 7 jos: in loc de nu afirma, se (Awe afirma.
)1 75
53, randul 20 jos: in loc de alti, se cetwe altii.
7/ 57
56, randul 24 jos: in loc de civilizatie, se cetatte civilizatia.
)7 /1 61, randul 6 sus: in loc de seeace, se cetqte ceeace.
71 5! 61, randul 23 sus: in loc de tot unei, se cetwe tot mai.
)5 7) 61, randul 27 sus: in loc de amintirile, se cetwe amintitele.
7/ 7) 64, randul 19 sus (dreapta): in loc de pati, se cetelte poll.
55 11 66, randul 15 jos (stanga): in loc de Stint, se cete§te ant.
,, 66, randul 17 jos (stanga): in loc de prictica, se ceteoe practica.
77 /7 73) randul 23 jos (stanga): in loc de lai, se cetellte Ia.
/7 )5 74, randul 8 jos (stanga): in loc de membrii, se cetwe membri.
11 7) 76, randul 1 jos (stanga): in loc de cureau, se cete0e cureaua.
77 1. 94, randul 13 sus (stanga): in lee de colectivul, se cete§te colectivului.
l 95, Tabel I: in loc de Total elevi ySanl - 343, se cete§te 353.
71 7) 97, Tabel IV: in loc dc Total absente 16902, se ceteSe 17.213.
57 77 102, randul 10 jos (stanga): in loc de comitete, se cete.lte comitet.
77 /1 106, randul 11 sus (dreapta): in loc de el, se cete§te ele.
/7 77 127, randul 7 jos (dreapta): in loc de Dute, se cetwe Du-te.
71 ,, 136, randul 15 jos (dreapta): in loc de partirular, se cete.te particular.
>7 71 141, randul 4 sus (dreapta): in loc de traria, se cete4te trantit.
)1 /) 153, randul 37 jos (stanga): in loc de Chirilesfi, se cete§te Chirile§ti.
)7 77 153, randul 15 jos (stanga): in loc de Burzesti, se cete§te Burze§ti.
153, randul 23 sus (dreapta): in loc de Citdre§ti, se ceteoe Candeoi.
11 153, randul 19 jos (dreapta): in lee de Tr Ife;rti, se cete§te Trifeoi,
)5 5. 153, randul 17 jos (dreapta): in loc de Ighiobeul, se cete§te Ighiobeni.)
/7 /7 153, randul 15 jos (dreapta): in loc de Bate.$1, se cetelte Meld.
77 )7 153, randul 7 jos (dreapta): in loc de Pitcrcelti, se cete4te Piterceoi,
77 7) 154, randul 21 jos (dreapta): in loc de ararii, se cete§te ararii.
75 ), 155, randul 15 jos (dreapta): in loc de majoritate, se cete§te majoritatea,

www.dacoromanica.ro
La pag. 155, nota 12: in loc de Sten, se ceteste Sten.
in loe de Galbana, se ceteste Ga thrum.
in loc de Stefanut, se ceteste Stefanut.
11 156, randul 24 jos (dreapta): in loc de Stiulet se ceteste Stiulet.
156, randul 3 jos (dreapta): in loc de 124, se ceteste 126.
77 158, randul 27 sus (dreapta): in loc de 677, se ceteste 683.
57 163, randul 14 sus (startga): in loc de ciisiitorii, se eeteSe casatori.
)7 165, randul 16 sus stanga): in loc de recepisa, se ceteste recipisa.
51 9. 174, randul 17 jos (stanga): in loc de paiurilor, se ceteste plaiurilor.
5) , 174, nota 42 jos (stanga): in loc de 197, ceteste 1937.
5) 174, nota 44 (stanga): in loc tie Peter Neagoi, se ceteste Peter Neagoe
1-

cunoscur...
77 177. randul 1 jos (dreapta): in loc de inaintasilor, se -eteste inaintasilor.
/7 177, randul 71 (dreapta : in loc de normatist, se ceteste normalist.
180, randul 26 sus (stattga): in loc de viu, se ceteste vin.
185, randul 9 jos (stanga): in loc de btraneascti, se ceteste batraneasca.
77
201, randul 4 sus (stanga): in be de tangurire, se eeteste tanguire.
77 205, randul 7 sus (dreapta): in loc de straita, se -eteste straits..
205, randul 8 sus (dreapta): in loc de cauceu, se ceteste canceu.
77 5 205, nota 40: in loc de asut, se ceteste facut.
If 217, randul 18 sus (stanga): in be de facut, se ceteste acute.
217, nota 55 sus (stanga): in loc de M. Mario Roque, ceteste Mario Rogues.
219 nota 63 sus (stanga): in toe de Le professenr, se ceteste Le pro fesseur.
71 224. randul 10 jos (dreapta): in loc de Domnului, se ceteste ProFesorului.
229, randul 13 sus (dreapta): in loc de avea, se ceteste aveau.
57
247, randul 16 jos (stanga): in loc de governement. se ceteste government.
248, randul 24 sus (stanga): in loc de pablice, se ceteste publice.
7/ 249, randul 13 sus (strings): in loc de satrffrages, se ceteste souffrages.
77
266, randul 4 jos (dreapta): in loc de anul XXII, se ceteste XII.
77
268, randul 17 sus (dreapta): in loc de Comurta, se ceteste; Cununa.
277, randul 15 jos (dreapta): in loc de Mortalitatea, se ceteste Mora buttes.
306, randul 15 sus (dreapta): in loc de principals, se ceteste principale.
77 ,, 313, randul 17 sus (stanga): in loc de predigios, se ceteste prodigios.
77 317, randul 9 jos (stanga): in loc de n'au, se ceteste n'a.
71 318, nota 7: in loc de lucraera, se ceteste lucrarea.
,. 320, randul 17 jos (dreapta): in loc de Charakterologisches, se ceteste
charakterologiseben.

www.dacoromanica.ro
EXECUTATA IN ATELIERELE

RAMURI"
CRAIOVA
IANUARIE
1944

www.dacoromanica.ro
 (Urmare de pe pagina a 2-a a copertei)
RECENZII
Revista Institutului Social Banat-Crisana (II. II. Stahl , p. 285-287; &anent Stoian: Probleme de
cri si de azi ale pedagogiei romanesti (Const. D. Gib. , p. 287-290; Constantin Sudefeatt: Co-
relatia aspectelot vietii social,' (H. II. Stahl), p. 293-294; George Ent. Marica: incercare de de-
finitie a satului (H. H. Stahl), p. 294-300; Egon Freiherr von Eickstedt: Be \ olkerungsbiologie der
Grosstadt (Leon Topa). p. 303-304; Erdal, Ferenc: Die Ungarische Stadt Leon Topa , p. 304-308;
Raynoride Vasset-Botabien: Stuart Mill ct li S3iologie, Franclise Contemporame Leon Topa),
p. 308-311 285-311

INSEMNARI, DISCUTII, PROBLEME

b. Gusti: Omagiul personalitatii lui Ion Simionescu, p. 312-313; D. Gusti: Numarul festiv ol
revistei Dreptur, p. 313-314; D. Gusti: 0 nova ilustrare a tipnrilor sociale, stabilite in In-
semnarile" din numarul trecut al Sociologiei Romincsti", p. 314-321; D. Gusti: Semnificatia co-
pertei din numarul de fata al revistei, p. 321; Em. Bucuta: Biserica din cant, p. 321-323;
Stanciu Stoical: Sociologia si Pedagogia satului, p. 323-333; Gh. Pavelescu: Cercetari asupra
Magiei, p. 333-334; Lucia Apolzan: Por:u1 si industria casnica in Muntii Apuseni, p. 334-337;
l'irtor Ion Podia: Un sat de raziisi din Palen" Dodestii, p. 337-342 342-342

INFORMATIUNI BIBLIOGRAFICE
Publicatiile yScoalci So3iolo3i3e dela Bucurcsti. Suplimentul 1 343-350
Insemnari Bibliografice, cuprinzand publi3atiile volume ,1 re% care au intrat la Score-
tariatul de redactie al revistei in cursul acestui an 351-371

COPERTA
In fata altarului din Sant-Nasaud (vezi Insemnari, p. 321-323)

SOCIOLOGIE ROMANEASCA
REVISTA INSTITUTULUI DE STtINTE SOCIALE A4 RO MAME!
Director D. GUSTI, Secretar de rethictie GEL FOCP.
APARE IN 12 NUMERE ANUAL
REDACTIA $1 ADBIINISTRATIA
INSTATUTUL DE *TIINTE SOCIALE AL ROMANIEI, Bucule0i, PALATUL ACADEVIIE1 DE INALIE STUDII
COMERCIALE INDUS'rRIALE, PIATA RUMANA Nr. 6, ETAJ. 111. TELEFON 2.07.39
Numarul 100 lei. Abonamentul anual pentru scoli si particulari 1.200 lei; 5.000 lei pentru
autoritati gi institutii. DD. autori si editori sunt rugati sa trimita lucrarile, pentru a fi
recenzate, secretariatului de redactie.

www.dacoromanica.ro