SOCIOLOGiE

ROMANEASC
Director D.GUSTI
4 t -

0
"
I
" . ,

.1'
11

/4//,...,///0/
"\
1
\\\\ \NNONV

11)
\sc-

pit
ja
-4411.
srus_
d/n/t/,711111e,
'1/4/ ///
0,0
" ,k4A \ v'
tti 114 L,C.

AnIN*1 lanuarie 1936 '

www.dacoromanica.ro
 SOCIOLOGIE ROMAN EASCA
Revista Sectiei sociologice a Institutului Social Roman
Director : D. GUSTI

Anul L Nr. 1 Ianuarie 1936

CUPRINSUL:
D. GUSTI: Sociologie Romaneasca
TRAIAN HERSENI: Rostul monografiilor sociologice
H. H. STAHL : Vecinatatile din Dragus

Cronici, Documente 0 Recenzii :

OCT. NEAMTU: Institutele Sociale Regionale.
TRAIAN HERSENI: Expozitia de lucru a echipelor regale studentegi
G. VLADESCU-RACOASA: Al XH-lea Congres international de
sociologie
TRAIAN HERSENI: Conferintele profesorului D. Gusti in strintate
GH. FOC$A : Contributii la cercetarea mentalittii satului Mo4eni
H. H. STAHL: 0 vizionar bucovinean
TRAIAN HERSENI: Chestionar privitor la grupgrile de copii
H. H. STAHL: Chestionar pentru studiul vecinttilor
H. H. STAHL : Anchete sociale cu strjeril
D. C. GEORGESCU: Sectia de Demografie, Antropologie qi Eugenie
a I. S. R.
TRAIAN HERSENI: MiFarea sociologica in 1935
REDACTIA: Insemnri

Apare lunar. Exemplarul : 15 lei, Abonamentul anual 150 lei pentru

particulari, 1000 lei pentru autoritti vi institufii,
Redactia i administratia : Institutul Social Romn, Plata Roman 6,
etaj III. (Palatul Academiei de Inalte Studii Comerciale i Industriale),
Bucureti.
D-nii autori qi editori sunt rugati s trimt publicatiile despre cari
iorese s luam not, in dou exemplare, pe adresa redactiei.

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGiE
ROMNEAS6k
Director D.GUSTI

An I - N: 1 ' lanuarie 1936

INSTITUTUL SOCiAL ROMN

www.dacoromanica.ro
 SOCIOLOGIE ROMNEASCA

Cu douzeci qi trei de ani in urm, cnd proectam publi-

carea unei reviste de sociologie, aprut mai trziu sub titlul
Arhiva pentru Stiinta qi Reforma Sociale, n'aq fi crezut ca
tinta sociologic . pe care o qtiam temeinc i infloritoare din-
colo de hotare, va primi in scurt timp, in urma evenementelor
provocate de rzboiul Unirii qi de strduintele noastre, qi o colo-
ratur romneasc, Ni se prea c sociologia, care la noi abia
dac era cunoscut, va avea de strabatut, ca mai toate disci-
plinile tnfce, o lung perioad de impgmntenire, de asi-
milare a creatiilor strine qi adaptare la nivelul nostru de cultura.
Chiar numai cunoaqterea amanuntit a miqcrii sociologice din
strindtate ni se prea oper grea, inteo tar lipsit de un inv-
tmnt al gifintelor sociale pe deplin organizat, lipsit de biblioteci
de specialitate, de institute de cercetare gi chiar de un interes
vdit qi neintrerupt pentru noua #iint. De atunci s'au schim-
bat ins multe lucruri i toate schimbrile au marcat un progres
cu neputint de tgAduit.
Invtmntul sociologic s'a organizat treptat, Astzi tara
are qase catedre de sociologie, cite una de fiecare universitate,
in cadrul Faculttilor de Filosofie - i dou la Facultatea de
Drept din Cluj i la cea din 14.. Se mai pred sociologia qi
la alte qcoli superioare i se simte neincetat nevoia ei, daca nu
se recunoa$e intotdeauna ft4, in toate institutiile colare supe-
rioare dedicate #iintelor sociale Faculttile de Drept, Academiile
de inalte studii comerciale qi industriale, Academiile de
inalte studii agricole, $colile politehnice, Insemntatea sociologiei
in invtmntul superior a pregtit terenul pentru introducerea
ei qi in invtmntul secundar. De ctiva ani sociologia se pred
in licee in co1ile normale. Prin aceasta s'au indeplinit in
cea mai mare parte conditiile de rspandire t asimilare a ei de
atre pturile qcolare. Sociologia se afl integrat organic in
spiritul timpului i nu poate s mai fie nesocott de nici un om
de cultur.
Paralel cu desvoltarea invtmntului sociologic, dac nu
intotdeauna din pricina lui, a crescut interesul pentru sociologie
in pturile conducgtoare romneti i chiar in masele mari ale
www.dacoromanica.ro
4 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

publicului, Initiative le de orice fel, publicatii, institute, cercetari,

au inceput sa fie sprijinite i in orice caz privite cu simpatie, In
chipul acesta sociologia nu mai era socotita ca o discipling me-
nita s se desvolte numai in cadre qcolare, ci ca o preocupare
cu o menire culturala i social mai larga. Mai ales dupa raz-
boiu sortii de zbanda ai sociologiei au crescut considerabil,
Razboiul ne-a pus in fata unei experiente far asemanare in
istoria neamului ne-a dus la rezultate tot atat de neasem-
nate, Problemele sociale ridicate de Unire qi de noua pace nu
mai tineau de tehnica politc, nici de resortul unor diciplini
partiale, ca economia politica sau qtiinta financiara, ci au fost
probleme totalitare, care cereau solutii de ansamblu, de larga
colaborare intre tiinte i de cuprinztoare perspective de cunoa-
tere. In imprejurrile acestea, sociologia, qtiint de sinteza a
societtii, care nu pierde din vedere nici un aspect al vietii
sociale prezente qi nu nesocotete nici determinarile trecutului
nici idealul anticipator al viitorului, era de-a-dreptul ceruta
de nevoile vremii, Era nevoie pe deoparte de documentare, pe
de alt parte de lamurire,.
Ca reprezentant al sociologiei am gsit c trebuie raspuns
qi in Romania cat mai complet acestor doua mari necesitti ale
qtiintei sociale de dupa razboiul mondialL. Astfel a luat natere
Institutul Social Roman i organul lui publicistic Arhiva pentru
Stiinta qi Reforma Sociala, Multi dintre conducatorii vietii noas-
tre publice s'au format sau cel putin s'au documentat in cadrele
Institutului, au activat in sanul lui ori qi-au lamurit problemele
cele mai de seama. Nenumrati oameni de tiint'a" au gasit o
asociatie competenta in care sali discute parerile, o tribuna
libera din care sa i le expuna i un organ in care sa le scoata
la lumina, De sigur, ca orice institutie de cultur, Institutul So-
cial Roman, n'a creat nici oameni de qtiinta, nici oameni politici,
dar le-a organizat activitatea, le-a uurat-o qi nu odata le-a
facut-o cu putinta, Acesta este de altf el singurul rost al unui
institut tiintific. Dar Institutul Social Roman nu s'a adresat
numai savantilor concluctorilor politici ; gandul celor cari l-au
creat a fost chiar dela inceput qi la masele mari ale publicului,
dornice de invatatura qi de lamurire mai temeinic, Astfel s'au
organizat ciclurile anuale de conferinte, cari atat prin problemele
desbatute, cat qi prin competenta celor cari le-au infatiqat, au
insemnat cea dintai facultate libera de qtiinte sociale la noi in
tara. Numarul mare al asculttorilor la aceste prelegeri a fost
o permanenta dovada a nevoiei reale pe care o simte publicul
romanesc pentru informatia qtiintific serioasa qi cat mai cuprin-
zatoare.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 5

Cu organizarea invatamantului sociologic 0 a unui institut

de cercetari, cu putinte suficiente de documentare qi publicare,
s'au realizat cadrele necesare unei activitati qtiintifice colective
0 originale. Inainte se putea vorbi de sociologi, adica de o acti-
vitate rasleatd, inclividuald, nu de o sociologie ca activitate pu-
blica, institutional. Se putea vorbi de sociologi incadrati in
diferite curente din strainatate, nu de o sociologie romaneasca,
Fenomenul #iintific nu e nici el desprins de imprejurarile in
care se desvolta, cum desigur nimic ce se petrece in lume nu
scapa de influenta mediului inconjurtor. De aceea el nu apare
oriunde qi oricand. Producerea qi desvoltarea lui cer anumite
imprejurri prielnice, de natura nu numai intelectuala, ci qi
social:a, in inteles de organizare. La noi a trebuit sa se realizeze
mai intai cadrele muncii qtiintifice (invatamant, institute, biblio-
teci, publicatii), imprumutand cat mai mult din alta parte, ca
fenomenul Oiintific sa prinda radacini i sa rodeasca apoi cu
puteri proprii, $i atunci noi, cei cari am participat la incepu-
turile sociologiei in tara noastra, qi ne-am inchinat cei mai buni
ani ai vietii desvoltarii ei neintarziate, am cautat sa-i dam un
nou impuls qi o noua directie, potrivite cu momentul evolutiei.
Aqa am inceput cercetarile monografice, cari ne sunt azi preo-
cuparea Ointifica de capetenie. Perioada scurtd, dar intensa, a
asimilarii era in liniile ei mari incheiat ; mijeau de acum zorii
creatiei originale, zorii unei sociologii romaneqti,
De ce am socotit cercetrile monografice ca mijlocul qtiin-
tific cel mai potrivit pentru noua perioada ? Mai intai, pentruca
cercetarile monografice ne legau de propria noastra tail. Caile
nationale ale sociologiei incep astfel chiar dela materiaL Se inte-
lege ca o metoda de lucru nu se aplica numai la un singur fel
de realitate, cum ar fi realitatea nationala romaneasca, dar con-
structia qtiintei este determinata in mare parte qi de faptele de
care se ocupa. 0 Oint duce prin trairea, daca nu i prin rea-
lizarea treptata a faptelor ei fundamentale, la o viziune din ce
in ce mai cuprinzatoare a lumii, pastrand totuqi nuanta ori-
ginara. De aceea am socotit necesar pentru o viziune romaneasca
la care ar contribui qi sociologia, sa incepem cu studiul reali-
tatilor nationale. Tot aqa o $iinta sociala ajuta societatii cerce-
tate sa se cunoasca pe sine insaqi, in structura i puterile ei de
viata, incat sa-i asigure o conqtiinta de sine realist, care s o
apere de ratciri qi descurajare. Am socotit ch. pentru Romania
intregit, in cautarea unei realizari depline a misiunii ei ca popor,
sociologia poate sa aduca un ajutor hotritor. Cercetarile mono-
grafice vi-au propus in chipul acesta, dela inceput, cunoaqterea
tarii. Cumpanind in aceeai ordine de lucruri putintele unei

www.dacoromanica.ro
6 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

contributii romneti la tiinta universal, nu e greu de obser-

vat cg tot cercetarea tarii noastre ne asigur cele mai mari
perspective. Rea littile sociale romane0i, cari au o valoare de
cunoatere cu mult mai mare, de Oda : sociologia civilizatiilor
trne0i, nu pot fi studiate de nimeni in conditii mai prielnice
(intelegere sufleteasc, apropiere in spatiu, cunoaterea limbii)
de cat de cercettorii romani.
In al doilea rand, cercetrile monografice ne-au intins un
larg camp de experient care ne- a permis chiar dela inceput
contributii insemnate in materie de metoda 0 tehnic de lucru,
nu numai ca material, Monografia ca atare nu este o descope-
rire romaneasc, dar sunt nenumarate feluri de a intreprinde
monografii. Conceptia sau sistemul de sociologie care le st la
bazA 1), hotrte de aproape i felul lor de a fi, Unii se multu-
mesc numai cu studiul familiei, and preadere, de Oda', buge-
tului ; altii se multumesc cu studiul statistic, altii cu descrierea
relatiilor sociale i a, m, d. Noi am incercat dela inceput cerce-
tarea sociologica a tuturor aspectelor (deci a totalului) 0 nu numai
descriptiv, ci i explicativ, a unei forme fundamentale de viat
sociald, cum este la noi satuL Am ajuns astfel s putem infatia
un tip romanesc de monografie sociologic, cu multe avantaje
fat de tipurile cunoscute i practicate in strintate. Nu e 136-
rerea subiectiv a noastra. Sistemul acesta monografic a fost
expus pe larg in strintate (in Franta i Germania cu prilejul con-
ferintelor tinute la universittile din Paris, Berlin, Lipsca i
Mnchen, precum i prin comunicrile la congresele internatio-
nale de sociologie din Londra i Bruxelles) in fata celor mai
de seam sociologi ai vremii i a fost primit i pretuit cu multd
cldura. Pentru noi a insemnat o verificare foarte important,
de care tinem seama in activitatea noastr viitoare.
In sfar0t, cercetrile monograf ice mai aduceau un folos, care,
dac nu i se da intotdeauna importanta cuvenit, a fost totu0
o grij de capetenie a noastr. Ele dau putinta nu numai unor
cercetri individuale, ci i unei munci colective, de intins co-
laborare intre oamenii de tiint i de desvoltare crescanda in
timp. Cercetrile monografice nu corespund ambitiei personale
a unui savant, care ar vrea sa pastreze numai pentru el secre-
tul muncii tiintifice ; ele se adreseaza unui numr mare de cer-
1) Tratarea sistemului de sociologic, ce st la baza cercetarilor monografice, si asu-
pra caruia se va reveni continuu in coloanele acestei reviste, se gseste in publicatiile
Institutului Social Roalin, Biblioteca de Sociologie, Etic si Political" : D. Gusti, Sociolo-
gia militans, Introducere in sociologia politicl, 1934; Traian Herseni, Teoria monografiei
sociologice ; H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice ; Traian Herseni, Realitatea so-
cial. 0 expunere concentrati a acestui sistem s'a publicat sub titlul La monographie et
l'agtion monographique en Roumanie" par D. Gusti. Pads 1935,

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 7

cettori, f r alt ingrdire deck pregtirea, inlesnindu-se astfel

constituirea unor adevrate comunitati de munc tiinific, atat
de rodnice prin cooperare i confruntare, numite cu un termen
obimuit qcoal. Cercetrile monografice au dus la cea dintai
coal sociologic romaneasca, Dar nu suntem decal la inceput.
Problemele de azi vor isca alte probleme, metodele de lucru vor
putea fi lrgite qi desvar0te. Generatii de savanti vor trebui
s vin dup noi pan la totala epuizare a putintelor de cer-
cetare oferite de monografia sociologic. Astf el, comunitatea de
munc #iintific de azi va putea duce la stabilirea unei traditii
qtiintifice, a unui curent puternic de-a-lungul timpuluL
Romaneasc prin material, prin metodd i prin cercettori,
inftiqand nenumrate putinte de creatie tintifc, cercetarea
monografia asigur din plin desvoltarea unei sociologii roma-
neqti. Munca inceput de noi va trebui ins nu numai genera-
lizat i continuat, dar i organizat i indrumat, oriunde s'ar
ivi. Institutul Social Roman i-a statornicit ca punct principal
in programul de lucru, cunoa$erea trii prin monografia socio-
logica. E vorba mai ales de monografii steqti, frd s nesocotim
insA nici monografiile regionale, nici monografiile industriale sau
orsenesti i nici chiar cercetarea unei probleme restranse la
fata locului. In genere ne gandim la cunoaqterea trii prin cer-
cetri directe qi amnuntite. Cu acelea0 scopuri, restranse ins
la regiuni anumite 0 in legtur strans cu Institutul Social Ro-
man, au luat f in un Institut Social in Banat-Criqana, cu sediul
la Timisoara, i altul in Basarabia, cu sediul la Chisinau. Si rd-
sar peste tot initiative personale, in acela0 spirit 0 in aceea0
directie, Institutul Social Roman este necontenit solicitat pentru
indrumri, planuri de lucru, chestionare etc. Astzi miqcarea
monografic a luat proportii qi intrece cu mult cadrele stricte
ale sociologiei ca specialitate qtiintific. Pretutindeni se ivesc
echipe monografice sau cercettori individuali, incat nevoia unei
indrumri constante se simte din ce in ce mai mult, Stim c
datoria aceasta ne revine nou, cari am inceput acest gen de
muncd qi am publicat lucrri teoretice mai cuprinzAtoare. De
aceea am creat inc din 1932 o nou rubric la Arhiva pentru
Stiinta qi Reforma Social Arhiva monografic, -0 am organi-
zat un seminar special de monografie sociologica la Universitatea
din Bucureqti. Totu0 msurile acestea nu sunt eficace decat
pentru specialiti. Pentru publicul mare se cere un mijloc mai
la indeman atat ca rspandire, cat i ca gen de tratare. Ne-am
gandit atunci la o revist special de sociologie romaneasc.
Din raportul pe care tin-ipul 1-a c4tigat cu fortele eterne
qi vii ale comunittii nationale, a ie0t mai puternic ca !Ana

www.dacoromanica.ro
8 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

acum, o noua intelegere a istoriei, ca i a dreptului i econo-

miei ; a satului, - caruia de peste zece ani ii inchinm in fiecare
an studiile cele mai pasionate -, orwlui i statului.
Aceasta noua atitudine sociologica a tiintelor sociale deter-
mina o noua directiva politica qi o noua cenceptie etica de viata.
Revista, pe care o punem astazi la dispozitia publicului
romanesc, ca i Arhiva pentru Still*. qi Reforma Sociald", va
fi o tribun consacrata Adevarului social romanesc,
In Arhiva" vor aprea, ca i pang acum, studii, care sunt
mai desvoltate de cat un articol de revista, de0 nu au propor-
tia unui volum, precum qi contributii ce vor face legatura cu
tiinta sociological straina ; pe cand in Sociologie romaneasca"
se vor comunica i comenta in primul rand fapte i date din
bogata arhiv a materialului cules in satele noastre de sectia
sociologica a Institutului Social Roman.
Ne vom strdui prin noul organ s indrumam toate cerce-
tarile monografice cari ni se adreseaza sau depind direct de noi.
Vom da numar cu numar, indicatii de metoda qi de tehnica de
lucru, vom discuta problemele sociologice cari au vreo legatura
cu monografia, vom da pilde de probleme cercetate i vom
urmri de aproape micarea sociologica dela noi i din straina-
tate, ca sa tragem toate foloasele din critici, confruntri i dri
de seama.
Pornim astfel la drum cu nadejdea ca raspundem unei nevoi
reale : micarea pentru cunoaterea aril, care insemneaza sin-
gurul temeiu adevarat al unei sociologii nationale.
Adevrul nu exist i nu se gsete decat printr'o expe-
rient continua i perpetua : verum index sui. Munca severa
monografica ne va apara de eroarea i falsificarea intelegerei
juste i totale a socialului romanesc, de multe ori involuntare,
i zvorite din generoase bunevointe.
Experienta tiintifica, ce iese din contactul direct cu reali-
tatea social, creiaza ins in noi o constanta de tonalitate spi-
rituala, o dorint arzatoare qi chiar o voint hotarit, ce pro-
duc alaturi de bucuria, pe care o da totdeauna cucerirea inte-
lectuald a unei cuno0inte, o emotie morala ce ne impune
imperativul unor reforme profunde gi totale, de transfor-
mare radicald i inobilare necesara a acestei realitti, cateodata
atat de trist i vicioas, dar totdeauna perfectibila.
In acest fel revista Sociologie romaneasca" nu va deveni
o simpla culegere de fapte i precepte, ci va cultiva o Etica i
o Politica a Adevrului social, aa cum reiese din $iinta Na-
tiunii,
Pentru organizarea cunoaqterii Natiunii facem apel la toate

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 9

fortele de entuziasm, capabile a se supune moralei muncii dis-

ciplinate monografice, din lumea invttorilor qi a preotilor pand
la aceea a profesorilor secundari qi universitari, a medicilor qi
agronomilor, de la membrii cdminelor culturale, primari qi pre-
tori pand la conducAtorii superiori religioqi qi politici ai Nearnului.
Este o datorie de comtiint de a invita la mobilizare, in
vederea unei ordine noi, pe toti ostaqii patriotismului adevrat
qi activ. Renan gsqte ea' soldatul lui Napoleon qtia c este un
biet orn, ins simtea c epopeea pentru care lupta qi se sacri-
fica va fi etern qi deci va tri in gloria Frantei. SA aib con-
qtiinta clar toti soldatii cunoaqterii realiatii romneqti prin mo-
nografia sociologic, orict ar fi de modeqti, a lucreaz pentru
un viitor mai bun 0 mai vrednic al Natiunii.
D. GUSTI

www.dacoromanica.ro
 ROSTUL MONOGRAFIILOR
SOCIOLOGICE

Orice miscare spirituala care urmreste scopuri anumite

trebue s-si aminteasca din cand in cand cele cateva principii
cari o calauzesc, ca sa nu-si tradeze semnificatia, Pentru mis-
carea monografica, o nou revista, inchinata ei, este un prilej
nimerit, dac nu chiar o cerint fireasca, sa-si recapituleze ideile
programatice mai de seama si sa-si cumpaneasca noile perspec-
tive de activitate.
Monografia sociologica strange laolalt oameni cu tempera-
mente felurite, chiar de formatii spirituale deosebite, dar a in-
faptuit in ciuda acestora o netgaduita comunitate de lucru, care
asculta de un manunchiu de invtaturi fundamentale si se in-
dreapta nu numai pe aceleasi ci, dar si spre aceleasi scopuri
stiintifice, Samburele acesta comun e ceea ce am vrea sa scoatem
mai intai in lumina, ca sa al-gram apoi foloasele cercetarilor mono-
grafice pentru desvoltarea tarii.
L
Monografia de care ne ocupam, socotit fiind ca preocupare
sociologic& cele dintai rosturi ale ei sunt de natur teoretica.
Ea urmareste, cu alte cuvinte, o mai buna intemeiere a socio-
logiei ca stiint. De uncle purcede aceast straduinta, ce anume
o indreptateste, ce mijloace are la indeman, ce deslegari NA-
dueqte - sunt intrebrile la cari va trebui sa raspundem,
Nevoia unei mai bune intemeieri a sociologiei ca stiinta
purcede dinteo situatie de fapt, cunoscut in deajuns chiar si
nespecialistilor. Sociologia este o stiint constituita tarziu si des-
prinsa din discipline spirituale destul de felurite. Din pricina
aceasta ea nu si-a putut crea o traditie serioas, intemeiata pe
o incercare a metodelor si o alegere treptata a problemlor si
nici n'a putut sa inlture toate urmele din vechile preocupri
de gandire. Veacul de existenta autonoma a sociologiei, inteun
tirnp de desvoltare deosebita a celorlalte qtiinte, nu i-a ingaduit
statornicirea unui drum de lunga durata, Intarzierea si rivalit-
tile i-au impus o uimitoare graba in activitate, ca s castige

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE R OMANEASCA 11

timpul pierdut qi s ajunga la nivelul tiintelor mai vechi, inct

n'a putut proceda intotdeauna cu rnduiala i chibzuinta. S'au
propus nenumarate conceptii pentru a deslega fr intrziere
orice problema, ceea ce a dus la aproape tot attea sisteme de
sociologie cti sociologi exista. S'au incercat nenumrate metode
de cercetare, fcnd s se spuna. ea' sociologia este qtiinta cu
cele mai multe metode qi cele mai putine rezultate", fara rb-
darea de a *epta foloasele, inlocuind mereu metode abia puse
la incercare, cu altele noi cari pareau mai promitatoare. In ras-
timp s'au stabilit anumite curente, s'au inchegat anumite coli,
dupa inrudirea sistemelor, dar nici pana astzi nu s'a statornicit
o sociologie cu aceeaqi problematica i aceeai metodologie.
Originea sociologiei este o alt pricin a lipsei ei de uni-
tate. Ea s'a desprins pe de o parte din preocupari filosofice, din
filosofia social qi filosofia istoriei, pe de alta parte din doctrina
economic qi cea politica i pastreaza fara sa vrea urme din
preocuprile de obrqie. Mai ales filosofia qi politica ii poarta
nenoroc. Aceasta nu pentruc sociologia s'ar putea desprinde
vreodata cu desvrqire de aceste cloud preocupari, dar pentruc
nu reuqeqte s le dea intotdeauna intrebuintarea care li se cu-
vine, Filosofia (mai ales ontologia qi teoria cunotintei) ii va
sluji poate mereu de temeiu, iar politica va purcede din ea, dar
nici una nici alta nu pot face parte chiar din corpul ei de doc-
tring fara nici o primejdie serioasa, Filosofia so are rostul ei
in discutia temeiurilor unei qtiinte qi poate in intrebuintarea da-
telor ei ultime, dar cuprins chiar in constructia tiintei, tinde
sa coloreze subiectiv datele cercetrii, ajungnd s inlocuiasc
faptele prin pareri qi teoria qtiintifica, prin conceptii metafizice.
Dimpotriva, sociologia este singura disciplina care poate inte-
meia o politica qffintifica, dar ea insqi nu poate avea preocu-
pari politice, fara sa-gi piarda rostul ei ca qtiinta. Sociologia
este necesar politicei numai in masura in care se mentine pe
terenul faptelor qi nu se las influentata de nimic altceva, 0
fals teorie a realitatii sociale determing o fals conceptie des-
pre actiunea politica. Ordinea este ireversibila : sociologia detine
int hietatea logica fata de politica,
I Aqa dar, filosofia precede logic sociologia, jar politica o
urmeaza- mice rsturnare de raporturi i mai ales amestecul
unui moment in cuprinsul celuilalt, sunt daunatoare. Rodnicia
sociologiei este conditionata de depirea filosofiei spre qtiint
i de limitarea ei Ltd de politica. Dar acestea nu sunt dect
cerinte teoretice, in fapt lucrurile nu se petrec intotdeauna aa.
Speculatiile filosofice qi generalizarile pripite sunt raspandite ilic
in sociologie, iar amestecul politicei, chiar al celei militante, n'a

www.dacoromanica.ro
12 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

putut fi Md. inldturat. De aceea se gdseste prinsd puternic

in faza discuii1or, cu slabe ndejdii de a realiza curnd cond-
iile unei tiinte obiective, Impasul acesta teoretic, nevoia de a
ie0 din controvers, de a trece dela filosofie la tiintd, dela as-
piratii politice, la realitatea obiectiva, da natere tuturor incer-
carilor de a schimba vechile temeiuri i a le inlocui cu altele
mai potrivite cu noile cerinte. $coala romneascA de sociologie
propune in aceasta privint cercetrile monografice, Dar ce anume
le indrepttete ?
Monografia sociologicA, adicA studiul amdnuntt si integral
al unor unitti restrnse de viat social, rupe inteun anumit
sens cu o intreagd traditie tiintffica. Ea indrsnete s ia totul
dela inceput, indoindu-se in chip sistematic de tot ce s'a afir-
mat mai inainte, De sigur, nu poate nesocoti desvoltarea destul
de intins i inaintat a sociologiei, teoriile, sisternele, metodele
i ipotezele de lucru raspandite, dar nu le primete dect in
msura in care sunt verificate de fapte. Ea nu recunoate decal
o singur autoritate, realitatea. Inatur astf el tot ce e subiectiv,
credint sau conceptie personald, constructie ideologicd, preju-
decat sau gandire pripit i pastreaza un indrurntor mai sigur
decal toate i unicul valabil, faptele inse0. Am a/I-tat neajun-
surile sociologiei contemporane, monografia incearc sd le inld-
ture pe cele mai multe. Intre filosofia propriu zsd (metafizica)
i tiint exist o deosebire fundamental. Prima trebue s des-
lege problema existentei omului in lume, s gseascd un prn-
cipiu de echilibru intre fiinta omeneasca si tot ce o inconjoar,
pastrand deci un puternic coeficient personal sau mai exact, fiind
intotdeauna o deslegare potrivit cu o anumit structur spiri-
tual ; ct vreme still* se intereseazd exclusiv de obiect, cu-
tnd s dea rspunsuri multumitoare pentru ratiunea in genere,
cat mai deslegate de persoana umand. CA in realitatea de toate
zilele planurile se amestec, n'are insemntate pentru schema
ideal a lucrurilor, singura chemat s ne aluzeasc. Mono-
grafia sociologica asigur pasul acesta deosebit de insemnat al
desprinderii de filosofie, adica de accentul personal, cAtre leg-
turile cu realitatea inss. De sigur nici tiinta nu se poate des-
prinde de orn, din moment ce e indeplinit de acesta, dar cum-
pna se apleac de asta data hotaritor in afar.
Monografia fill:A-turd in acelai timp orice grab dungtoare.
Ea cere nenumrate cercetri de amanunt, verificri ingrijite,
munca migloas i rbdtoare, pe o intindere mare de fapte,
fr ndejdea unor deslegri imediate, dar cu siguranta unor
rezultate temeinice pentru mai tarziu. Drumul ffintei se desface
i aici de cel al filosofiei, caci ea nu e ment s dea raspun-

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 13

suri imediate, necesare vietii personale, inct poate duce la cola-

borarea mai multor generatii.
S. nu scpgm din vedere o precizare pe care o socotim
foarte insemnatg. Dacg monografia sociologicd trimite pe cerce-
ttor la studiul realittii, respingnd cu hotgrire mice speculatie
filosoficg, este datoare s resping qi teoriile existente despre
realitate, chiar dacg ele imbracg in aparent haina tiintei. Ne
gndim la conceptiile filosofice intemeiate pe datele incomplete
qi provizorii ale stiintelor naturii (cum ar fi gtientismul, poziti-
vismul etc.) cari ne opresc, printr'un concept dogmatic qi sgrg-
cit al realitgtii, sg inregistrgm toat bogtia fenomenelor existente.
Pentru stiinta adevgrat, ffinta asa cum se cunoate, poate de-
veni o simpla prejudecatg. Realitatea nu trebue confundat cu
ideea pe care vi-o fac despre ea filosofia qi ffinta, abia la ince-
puturile desvoltrii bor.
Se intelege cg supunerea riguroasg fat de realitate hide-
prteazg din qtiint qi influentele politice, precum qi orice alt
tendint sufleteascg a cercetatorului. Prin ce mijloace asigurg
insg monografia sociologicg studiul realittii sociale ?
Afirmatia de metod care constitue temeiul acestei miFgri
sociologice, considerg observatia ca singurul mijloc care promo-
veazg cuno0inta omeneascg, observatia in intelesul cel mai larg
cu putintg, de contact cu realitatea i de inregistrare obiectiv
a datelor ei. Cunoaqterea prin trgire sau participare, prin anu-
mite forme ale intuitiei, prin intelegere, ca qi descrierea cali-
tativ qi cantitativg, ancheta qi experimentul, sunt in acest inteles
forme ale observatiei. Dintre toate acestea, monografia sociolo-
gicd d precgdere observatiei directe, la fata locului. Adic cere
cercettorului sg meargg la realitatea insgqi qi sg o prindg direct
in desfqurarea ei fireascg de viat. De sigur nici o altg form
de observatie nu este de dispretuit. Sociologia trebue sg ting
seama de toate observatiile faptelor sociale cari inatiqeaz su-
ficente garantii de obiectivitate. De aceea nu va nesocoti foloa-
sele covrqitoare ale stiintelor istorice, intemeiate pe observatii
indirect, nici ale altor qtiinte culeggtoare de fapte, ca etnografia,
antropoeografia etc, - dg insg precgdere observatiilor pe cari el
poate face ea insgqi, incredintatg c obtine astfel cea mai mare
sigurangg cu putintg. Se intelege cg intre o observatie fgcut
chiar de cercettorul de specialitate, prevenit despre greqelile
cari se pot face in aceste imprejurgri, inzestrat cu toate mijloa-
cele tiintifice la indemng - qi observatiile fie chiar ale marto-
rilor de cea mai netggduit bung credint, trebue sg alegem
pe cea dinti. Asa dar e vorba mai mult de o ierarhizare a
formelor de observtie, dupg gradul lor de sigurant, dect de
www.dacoromanica.ro
14 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

excluderea unora in favoarea altora. Existg imprejurgri in cari

trebue sg ne multumim cu observatiile altora, cum e in studiul
realittii sociale din trecut, dar ori de cte ori putem savarsi
noi insine observatia, e bine sal o facem. Se intelege cg in cazul
dinti suntem nevoiti sg lugm mai multe masuri de pazg si sg
ne indoim la fiecare pas de temeinicia afirmatiilor fcute, con-
trolnd mereu seriozitatea probelor si a tehnicei de lucru.
Tot numai de o ierarhizare poate fi vorba si in ce priveste
intinderea si genul realittii sociale supuse observatiei. Mono-
grafia sociologicg da precadere observatiilor de unitti sociale
mai restrnse si observatiilor sociologice integrale. In principiu
monografia poate avea ca obiect de cercetare oHce unitate so-
cialg, deci chiar unele de intinderea unui pop or, a unei natiuni
sau a unui stat. In msura in care lucrul este cu putintg, se
intelege ca nu poate fi vorba de nici o impotrivire. De reguld
ins, observarea unor unitti sociale prea intinse si complexe
scapg unei cercetgri riguroase, filed" e bine s se inceapg studiul
cu unitgtile mai restrnse. Astfel miscarea monografica s a oprit, ca
indeplinind conditiile cele mai bune, la monografiile de sate, rama.-
nand sa se extind pe calea aceasta la studiul regiunilor etnice, a
oraselor si a provinciilor, pang la sociologia trii intregi. Pe de
alt parte, cercetarea sociologicg poate urmri un fenomen social
mai restrns dect o unitate sociald bine inchegata, de pildg,
numai bugetele trgnesti, obiceiurile sau cetele de feciori dintr'un
sat sau dinteo regiune, dar monografia sociologica cla intietate
teoretica cercetrilor integrate, cum ar fi studiul satului ca tota-
litate, deci in toate manifestrile si conditiile lui de viat. Faptul
se datoreste insusi genului de stiint al sociologiei, socotit sti-
intg a realittii sociale ca totalitate, spre deosebire de stiin-
tele sociale particulare (dreptul, economia politic etc.). Rostul
ei de cgpetenie e sa urmareascg tocmai felul in care se imbin
si functioneazd laolalt diferitele fenomene sociale, formnd uni-
tti de viatg in mare msurg independente. Totusi nici primul
gen de cercetare sociologica nu constitue o greseald, nefiind
dect un alt drum de a ajuta sociologia, cum o pot ajuta chiar
cercetrile directe ale celorlalte stiinte sociale, a caror date
ramne ins sg le sintetizeze si sg le verifice cu propriile ob-
servatii. Pentru cercettorul rzlet calea aceasta e mutt mai
usoarg, monografiile complete fiind de resortul unor echipe de
lucru, cu membri numerosi si feluriti ca specialitate. Conside-
ratiile acestea nu au nimic dogmatic. Suntem cei dintai sg re-
cunoastem ca metoda neinsemnnd dect mijloc, nu are o valoare
dect in msura in care ne ajut in realizarea scopurilor. Dar cari
sunt scopurile monografiei sociologice si ce desleggri fggdueste ?

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 15

Oricum ar fi denumit obiectul sociologiei : societate, fapt

sau fenomen social etc. - el nu se infatiqeaza in forma aceasta
generala, ci e raspandit pretutindeni pe glob, sub nenumarate
forme concrete. Astfel intalnim o multime felurita de societati,
de fapte qi intamplari sociale, despre cari nu putem gti nimic
daca nu luam contact cu ele qi nu le studiem metodic. Obiectul
sociologiei nu este conceptul sau ideea generala de societate, ci
realitatea sociala vie, aga cum ne este data in nenumaratele in-
f atiqri concrete. De aceea sociologia nu poate fi decat qtiinta
realittii sociale. Cercetarile la teren sunt cele mai bune mijloace
pentru realizarea acestei cerinte. Acesta qi este scopul mono-
grafiei sociologice : infaptuirea sociologiei ca qtiinta a realitatii
sociale. Ca qtiinta sociologia va cauta s traga toate foloasele
teoretice din contactul cu obiectul sal. Nu se va multumi in
nici un caz cu simpla culegere a faptelor qi cu descrierea kr
obiectiva, ci va cauta sa explice integral viata social, sa-i des-
value principiile de functionare qi sa stabileasca dupa putinte
legi generale sau tipuri ideale, cari s insumeze qi sa ne des-
chi& intelegerea unui cat mai mare nu/liar de fapte. Generalizarile
cele mai abstracte nu au valoare insa decat in msura in care
sunt intemeiate pe fapte. Monografia sociologica fagadueqte in
chipul acesta, se intelege alaturi de celelalte forme de observatie,
deslegarea qtiintffic a tuturor problemelor de cunoaqtere privi-
toare la viata social a oamenilor. Cand vom avea un numar
suficient de monografii din toate colturile lumii, se va putea
construi o sociologie temeinica prin care s intelegem pe deplin
societatile omeneqti. Urmrirea acestui scop nu depinde insa
numai de Romani, de aceea de fapt ne marginim la o activitate mai
restransa, dar cu putint de infptuit : cunoaqterea sociologica a
trii noastre. Extinderea treptata a cercetrilor monografice qi
organizarea kr serioas vor duce la cunoaqterea realitatii sociale
romane0i qi la toate foloasele qtiintifice qi nationale cari decurg
din acest fapt. Se aqeaza in chipul acesta temeliile unei socio-
logii romaneqti. Rosturile teoretice se impletesc din clipa aceasta
cu cele practice,
IL
Cercetarea sociologica a tarii poate avea pe langa rezultatele
Oiintifice schitate qi urmri practice deosebit de insemnate. De
asta dat ne putem multumi cu simpla enuntare a kr.
Am afirmat mai inainte a sociologia nu poate tine seama
in investigatiile ei decat de realitate aqa cum este ea, dar in
schimb este menita s dea o intemeiere qtiintifica activittii po-
litice. Adevrul acesta priveqte intreg domeniul vietii sociale.
www.dacoromanica.ro
16 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Sociologia, cand cerceteaz char socetatea in care se desvolt,

adica o socetate capabil de conqtiint tintifc, inlesneqte
acestea cunoa0erea de sine i deci ii poate sluji de indreptar
in strduntele ei de viat. In chpul acesta, pstrandu-O pe
depln obiectivitatea qi neurmrnd decal adevrul, sociologia se
poate integra activ in vata unei societat qi poate deveni un
factor hotritor al activttii ei. E ceea ce ar trebu s devin
monografa socklogic in cuprnsul trii romane0i.
Romania se gse0e la o rscruce, poate cea mai insemnat
din stora ei. Politica de pan acum a Romanilor a fost in-
dreptat cAtre Unire, nesocotnd mice altd nevoie, Intregirea a
fost proclamat pe drept cuvant ca ideal national. Idealul acesta
este implinit. Incotro se va indrepta tara de dup Unire, dupa
cei catva an menti s intreasc defintv actul acesta ? lat
ce va trebui sa hotrasc generata de azi, numt frd nici o
exagerare : generatie decisiv". Cu cat ne indeparam de mo-
mentul intregiri, cu atat se simte mai mult nevoia unei noi
orientr, nevoia unu nou ideal, care s regrupeze fortele na-
tonale qi s le asigure o manfestare de viat deplin. Vom
alege un ideal strict social, socotind pe cel national cu desvar-
Ore infptuit, sau ne vom hotri pentru un nou ideal national,
menit s duc mai departe, intregindu-1, pe cel realzat ? i in-
tr'un caz i in altul natiunea romaneasca se caut pe sine, pentru
ca sa-i poat cumpni puterile qi s-qi poat cldi prn ele vii-
torul. Tendntele generatiilor tnere nu ne las s greOm prea
mult asupra hotririlor car se vor lua, 0 natiune nu poate
renunta la realizarea ei pe depln nu- nimic mai fresc decat
reluarea, generatie cu generatie, a tot ce este cu adevrat aspi-
ratie national. Problemele sociale vor fi deslegate in sanul na-
tiunii i in conformitate cu idealul e de viatd. Formula precis
va trebui ins cutat de acum incolo qi in privinta aceasta
nimic nu poate folosi mai mult decat cunoaqterea exacta' a ceea ce
suntem qi a ceea ce putem fi. Pentru a inlesni o viat social roma-
neasc, atat pe tramul realizrilor materiale cat i pe tramul
realizrilor spirituale, va trebu sd ne cunoa0em amnuntit tara.
Altfel vom imta mai departe formulele de vat din strntate,
lipste de orke legtur organicA cu realtatea romaneasca. Pen-
tru acest stl national de existent, pentru aceast concepte
romaneasc despre lume i viat, cercetrile monografce con-
sttuesc o insemnat cale, alturi de cercetrile istorice. De aceea
ele se adreseaz tuturor celor legati intrfun chip sau altul de
natiunea romaneasca. Intelectuali de toate gradele, dela studen-
tul inceptor intr'ale qtiintei qi invttorul dela tar, pan la
savan#i de toate specialttile, sunt chemat s intreprind cam-

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 17

pania aceasta pentru cunoa0erea t."rii. Iar realizatorii practici,

dela educatori pan la reformatorii politici, sunt datori sl tin
seama in activitatea lor de aceste date ale realittii romne#i.
Sociologia ar deveni atunci un factor activ al desvoltrii natio-
nale.
TRAIAN HERSENI

www.dacoromanica.ro
 VECINATATILE DIN DRGUS

Studiul organizatiei sociale, numite de catre sa0 Nachbar-

schaft" si de catre romani, Vecinatate", poate da prilej unor
incercri de stabilire a ariilor culturale proprii celor doua po-
poare, precum si a mecanismului prin care anume influente s'au
putut exercita dela un popor la altul.
Intr'adevar, principiul de organizare sociala a satului roma-
nesc, uneori chiar si a orasului romanesc, este intemeiat pe un
anume sistem de rudenie de neam, care poate fi folosit atat la
organizarea administrativa sateasc, cat si la stapanirea in obstie
a averilor. Pe cand orasele si satele sasesti, nscute fiind din
colonizare, au la baza principiul pur spatial al asezrii vecinilor
unii alaturi de altii, Neamul cuprinde cete intregi de oameni,
descinzand dintr'un acelas batran, pe cand vecinatatea cuprinde,
mecanic, in sanul organizatiei ei, pe toti aceia care, apartinand
grupului colonizator, stau pe un acelas loc.
Tipologic, avem deci doug morfologii sociale neted deose-
bite ; de o parte un sat romanesc genealogic" imprtit pe un
anume numar de neamuri, fiecare avand sau nu locuri de ase-
zare proprii ; de alt parte un sat sasesc, taiat in mai multe
zone geografice, cuprinznd un grup de vecini, indiferent de
faptul a acetia ar fi sau nu rude intre ei.
Desigur ca aceasta incercare de tipologizare a celor dou
feluri de sate, este foarte sumar expusa astfel, Realitatea con-
temporana ne infatiseaz o invalmaseal de forme, trecand trep-
tat de la un sistem morfologic la altul, precum si abateri spre
alte tipuri de organizare, moderne, cu totul allele. De alt part,
vecinatatea sasilor din Ardeal, pastreaza arnintiri din forma de
organizare, pe baza de neam, a trii de origina a sasilor, foarte
vizibile in terminologia vecinttii (seful ei fiind numit cu un
termen familial, Nachbarvater) sau, dupa cum au afirmat isto-
ricii nostri, urme de foarte strvechi influente romanesti.
Fapt este ca.' problema aceasta nu va putea fi lmurit de-
cal daca vom reusi in prealabil s strangem informatii complete
asupra spatiului geografic si social in care exist aceste veci-
ntti qi asupra formelor lor diverse. Deocamdata nu exist Ili-

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 19

ceri un inventar al satelor cunoscand vecinatatea. La cuno#inta

mea nu s'a fcut decat o singur incercare in acest sens, aceia
a d-lui E. Herbay asupra vecinttilor din jud. Alba, prezentat,
la indemnul meu, in Seminarul de Sociologie din Bucureqti. Sunt
acolo o serie de lmuriri care merit O. fie cunoscute.
Deocamdat infatiqm aci, pe scurt, materialul informativ
cules inteun singur sat romanesc, Drgwul, din Jud, Fgraq.
Il vom expune, mai intai, cat se poate de obiectiv, abea siste-
matizat, urmand ca intealt articol s tragem concluzii cu privire
la vechimea qi sensul aparitiei acestei vecintti" in sanul unui
sat romanesc de veche organizare social pe baz familial, cum
este f Ail indoial Drgwl, in ciuda actualei intrebuintri a ve-
cintatii,
A. Numrul 0 numele vecinittilor deigwne
Intre anii 1929 qi 1932, cand au fost fcute anchetele noas-
tre monografice, existau in Drgu un numr de 12 vecintti,
imprtind intreg intravilanul" satului i cuprinzand intreaga
populatie drguqan, pur romneasc, (cu exceptia ins a tiga-
nilor),
L Vecintatea Bisericii ;
IL ff Trambitai ;
IIL If Husarii din sus ;
IV. ft Husarii din jos (Luncanii);
V. It Codrari ;
VI. ff Valcereni ;
VIL ff Lascari ;
VIII. PP Grdinari ;
IX. If Nichqti ;
X. ff Rogozari ;
XI. ft Rceqti ;
XII. 11 Ulita Mare.
B. Organizarea vecingatilor
Fr s se tie seama de deosebiri de neam, sau de obarqie
social, vecinii sunt adunati in vecintatea lor, dup numrue;
mutarea in alt strad atrage dupd sine qi mutarea inteo al-id
vecintate. Asociatia aceasta a vecinttii nu este deci bene-
vol qi nu poate fi schimbat dup bunul plac, Traditional
- deqi traditia nu e in Drguq prea veche - satul se afla im-
prtit in aceste 12 vecintti qi toti locuitorii fac, chiar fr s
o vrea, parte din vecintate. A-Ma ins este limpede din acea-
www.dacoromanica.ro
20 SOCIO L 0 GIE ROMANEASCA

st viat a vecinttilor, cci, altfel, organizatia lor este cat se

poate de putin inchegat. Suntem, la Drgw, departe de statutele
scrise qi regulele rigide ale Nachbarschafturilor sseti. In Drgw
administratia vecinttii este constituit exclusiv de atre con-
ducAtorul ei, sau conducatorii ei, in numr de doi, imprtindu-qi
atributiile dupd buna lor intelegere. Numirea lor se face prin
alegeri, la date cari nu sunt fixate, pe un timp care nu e limi-
tat i pe baza unor criterii care nu stint totdeauna aceleaq, ele
putnd varia de la alegerea pe bazd de licitatie, fiind ales tat
de vecini acela care da vecinilor mai mult rachiu la adunarea
generald, 'Ana la alegerea pe baza unor anume calitti perso-
nale ale unui orn.
Aceqti tati de vecini nu au nici-o rsplat pentru munca
lor, afar numai de aceia, foarte putin important, a scutirii de
a merge la sapatul gropii, dup cum vom vedea.
Ca s se poat lamuri mai bine viata acestor vecintti,
vom da fragmente din convorbirile avute sistematic cu Drgu-
qenii asupra acestei probleme '). Dupa numele informatorilor,
vom pune, daca va fi necesar, indicatia in cifre romane a veci-
nttii din care fac parte.
1. Adundri generale fi alegeri de tali de vecini.
Se adun in fiecare an odat ; ia un tan.' de vecini qi d
qi Ala o litr de tuic, acolo, qi dla rmne pe un an de zile.
Se adun intr'o cash' oarecare, cum hotrsc ei, la un vecin.
Se adun numai brbatii. Dac este vacluva qi vine gi vAduva.
Fiecare cap de familie". (Inf, Ion Stoia 84 ani, din vecinatatea
III). Ei sunt ale0 de mult. Se schimba guvernul poate de trei
ori qi pe ei nu-i mai schimbm. Dac ar face o suprare la
oameni, apoi minteni se adun qi il schimb. Daca nu, il las
cat de lung timp. Cate odat ii alege vara, dac acum, vara,
au rgaz. Se adun la umbra*. Ori la caz de moare vre-unul
dintre ei, apoi atuncea qi iarna. Se adun toti inteo cash' qi care
are voie, cl o litr de rachiu. Ai noqtri stint de multi ani qi
nu ii schimbd nimeni, ea' altii nu vor sa puie. Sunt oameni buni.
Cnd prinzi un orn bun, nu il schimbi aqa lesne" (Spiridon TA-
teru, Vecintatea V).
Eu stint tat de vecini qi nu vrea s mai m scoat din
slujb. A fost qi Sava Dobrot cu mine, dar el a plecat in America
in 32. Eu am vrut s dau abzicere qi nici nu le-am dat nimic
(rachiu). Sunt de mult, de vre-o 13 ani. Pe Ai dinaintea mea ii
1) 0 parte din iisele folosite au fost strnse in 1929 de atre d-1 Filip Pwanu.

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 21

mai schimba, dar pe mine tiu ca ma gasesc intotdeauna pe

acas (informatorul este mutilat de piciorul stang qi nu poate
lucra la camp).
Vecinatatea se aduna la crama, w uncleva. Atunci le-am
dat vre-o cateva. Le-am mai dat. Dar acum, de vre-o trei ani,
nu le-am mai dat nici rachiu, nici nimic. Se aduna toti aa, se
duce unu dupa ei i ii aduna pe toti, daca se face. In alte veci-
natati se fac in tot anul. Dar la noi nu s'a mai facut. Vin nu-
mai barbatii de la 20 de ani la deal. Asta pe numruq. Care
da mai mult, Ala il alege. Daca incepe dela o litra de rachiu
sau de la doug, i apoi care da mai mult, Ala rmane. Aa a
fost legea" (Inf. Gheorghe Vasile Rogozea, X), Alegerea tatalui
se face pe la San Petre (Inf. San Rogozea, X),
Sunt tab.' de vecini dela 1927. Tata de vecini se alege cu acla-
matie. Toti o zis O. sa stau eu i atunci am luat tovar4 pe
Lutian. Numai unul s'alege. Pe urma iqi mai ia un tovara,"
(Inf. Neculae Fogoroq din Vec. Bisericii).
Vecintatea are randuiala la San Pietru. Tatal de vecini
nu are nici-un avantaj. De aceia cand se aduna vecintatea, zice
tatl de vecini : sa fii tu tata, ca eu sunt de un an de zile. $i
atunci il schimba. Sta un an, st qi doi" (Mc, Fogoro, I),
Alegerea se face la un an odata. Sunt 28 de capi de fami-
lie, fie barbati, fie femei vaduve, dupa gospodarii, dupa gazde.
Alegerea se face prin aclamatie. Eu sunt tata de vecini numai
dela Craciun. Am mai fost inca de doua ori" (Samuil Trambita, II).
Tata de vecini s'alege la anul hal nou. S'aduna mai multi
qi dau o tar de rachiu qi care da mai mult, ala ramane, Se 'n-
tampl sa rmn tot ala. Acu is amandoi aleqi" (Damaschin
Stoia, tata de vecini in Husarii din Sus).
Is ale0 tata de vecini de un an. Acum toamna s'au schim-
bat. and au ragaz de beau. Vara nu s'a schimbat nici-odata.
Dupa ce gata cu imblatitul, apoi atunci, Dumineca, ii schimba.
Aleg oamenii pe care vor. Care da rachiu mai mult" (Maria
Stoia, IV).
Am fost ales eu qi am mai luat ajutor pe Ion Rogozea".
(Inf. tatl de vecini Spiridon Codrea din Husarii de jos).
Avem alei pe trei ani de zile pe Gh, Bogdan i Zaharia
Racu, De vre-o doi ani de zile. Cam primavara alegem and au
oamenii rgaz. La trei ani odata se face alegerea i noi ii schim-
bam pe tatii de vecini. Alegerea se face in strada, primavara
cand tgem tufele la paqunat, sau cand venim de la 'Jai:lure,
pana nu am ieqit la munca campului, prin Martie. Daca e vreme
rea, ne adunm qi in cas, dar mai mult in stradd, a pi-ling-
vara este vreme buna. Majoritatea decide alegerea tatalui de

www.dacoromanica.ro
22 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

vecini, Majoritatea poate chiar s. revoace pe Mal de vecini,

inainte de trei ani, dacA sunt 3/4 din voturi, Dar la noi nu s'a in-
tamplat sA clAm jos pe un tatA de vecini. Alegem pe oamenii
care sunt mai vrednici i dintre acetia pe acela care d mai
mult. Dar pe cel slab nu-1 lsAm de ar da cu mult mai mult
cleat unul bun. Pe cel slab nici-odat nu-I lsArn la licitatie".
(Inf. Ion Gh, Bogdan, VI).
Suntem alei de trei ani. In fiecare an am fost lsati tot
noi. Suntem amndoi aleqi". (Inf. tatl de vecini Matei Fogoro,
VII).
Anul acesta nu s'a mai &cut alegere. S'au adunat oarnenii
i au spus s mai dati o fifth' de spirt i s rmaneti tot voi.
Adunarea s'a fAcut la anul nou, la Sfantu Vasile, CA asa e
cine nu i place sA munceascd la groapd, d o litrd de rachiu
i rmne tat de vecini. Dar anul Asta nu s'a scimbat tatAl
de vecini, c am spus : nu mai dm nimic, cAl nu mai vrern s.
fim tatA de vecini. $i nu a vrut s dea nimeni nici-o litra
atunci am rmas tot noi. Adunarea pentru alegerea tatAlui s a
f Acut la Cezar Iurcovan" (Ion Fcgoro, tat de vecini, VIII).
Ion Fogoro e singurul tatA de vecini ales, $i-a luat ca
ajutor pe Vasile Fogoro,
S'alege totdeauna la anul nou. Se'ntAmpl cteodat cA-1
las tot pe Ala (Ion Z. Racu, IX).
Vecinatatea RAcetilor i-a pAstrat aceiaqi tati de vecini
inch' dinainte de rAsboi. Alte vecintti schimb mereu pe tatii
de vecini, ca sS. lag ceva rachiu" (Gh. Potintei, XI),
Sntem doi tati de vecini. Ne adunAm mai multi oameni
i alegern un tat de vecini. Atunci dAm o tar de buturA i
s'alege care dA mai mult. S'alege pentru mai multi ani i nu-
mai de ieti om ru te scoate. Vecinii n'au adunri in cursul
anului. Numai cnd alege pe tata de vecini, and un tatd de
vecini nu-i bun, il svarle afar. Dar un an tot stA, orict de
raw In timpul anului nu facem adunri, cA n'are omul timp.
In timpul Duminical mai bine se duce la chi-chime (Ion Sofonea,
tatA de vecini in Rcesti).
Taal de vecini se alege in fiecare an prin licitatie. Unul
zice dau un litr de rachiu. Altul : dau cloud. $i dacA nu da
cineva mai mult, Ala rrnane tatA. de vecini. Boresele nu se
amestec, nu au treabA la alegere" (G. Trmbita, tat de ve-
cini in Ulita Mare),
Se aleg in ziva de BoboteazA, dupA anul nou. Atunci au
ai notri, vecinAtatea noastr si tar de fond qi se adunA beau
ceva din fond i care mai au poft s bea, cA snt o tar mai
chercheliti, hai sA schimbam tatAl de vecini", s le mai dea o

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 23

Iitr cloud. $i cine le-o da, acela este tata de vecini" (Eva Gh,
Sofonea, XII).
C. Rosturile vecinititilor
1) Societate de inmormatare.
Cel dintai rost al vecindttilor, de care pomenesc drgu-
venii, este acela al participarii vecinattii la inmormntri. Fcutul
gropii vi ducerea mortului pang la progradie, au loc in Drguv,
cu schimbul, pe vecintti,
and moare un orn, noi trebue sa-1 mnm la groap vi
s dam ajutor s-1 duce (Nicolae Iurcovan, L). Rostul lui este
ca, la un interes mare, cand nu trebue ins s se mane tot
satul, se !rang.' numai o singur vecintate, mai cu searn la
inmormntare, 'Fatal de vecini chearnd atunci pe acel vecin
crua ii vine randul s rnearga la groape (Sarnuil Trmbitav,
IL). S'adun ava &and moare un orn vi ii man la groap tata
de vecini". Tata de vecini n'au altd treaba fr numai s faca
groapa cand rnoare un orn. Patru i-o face vi vase il duce" (Da-
maschin Stoia, III), La noi este fcut, daca moare cineva, are
vecintatea 33 de oameni, apoi ii 'liana la groapa, eke patru.
Daca este copil, rran doi" (Spiridon Codrea, IV). and moare
cineva, este dator sd mane oamenii la rand, s-1 dud la groap.
El are audient vi cum moare cineva, se duce ruda de-1 anunt
vi el mn la rand pe oameni s fac groapa. Toti trebue sd
mearg, la rand. Numai tea de vecini este scutit. Dac nu mergi
la groap, vii la tigan vi platevti orn in loc. Pltevti vre-o 40-60
de lei. Ori te invoevti cu cellalt vecin care merge la rand cu
.

durnneata, cci sunt totdeauna doi vecini care fac groapa. Tiga-
nilor nu le dai totdeauna bani, ca nu ai totdeauna bani la in-
deman, Mai le dai vi o msur de bucate. 0 rnsura ajunge.
Nu le dai niciodat mai mult. Ba iarna merge tiganul vi pe ju-
mtate de msur de bucate" (Ion Bogdan, VI), Alt treabg n'avem
cleat s tinem randul la groape (Matei Fogorov, VII), Cnd
vine treaba s faci o groap, cand rnoare un orn din vecini, te
dud sd rnni pe oarnenii aceia de le vine rndul s mearga la
groap" (Ion Fogorov, VIII). and moare un orn din vecindtate
man tata de vecini patru oameni s fac groapa vi vase oameni
s-1 clued. C altfel, ceilalti is la camp vi rrnne mortul pe
lavite (Ion Sofonea, XI). Tat de vecini nu-i mai nirnic. N'are
alt treabd cleat s mane la groape (Ion Sofonea, XII), Dacd
moare cineva trebue s mane patru invi la groap vi patru s-1
clued la groap. Este ordin s mearg patru oarneni la groap,

www.dacoromanica.ro
24 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

daa este mortul mai mare. Daa este copil, numai doi" (Spiridon
Ttaru), Nu ai nimic ca tat de vecini, fr numai nu mergi
s faci groap, nu mergi la fcut de groapa. Ii mani vi tu nu te
duci la groap, Poate-ti vine randul de ate cloud ori pe an ori
de trei ori, c mai mor copii vi vin tot cate patru la groap. Nu se
reia cu fiecare an. Merge tot mai departed Se incepe dela San
in jos, and este frig merge vi ate vase, and este iarn"
(Gheorghe Rogozea, X).

2) Prestare de lucru comunal.

Se mai intampl de are comuna treab cu vecindtatea, Atunci

tot la tata de vecini spune (Dionisie Fogorov, II). and se curt
imavul, tot tata de vecini ii 'nand", Mai face vanturi pe ulite.
Acolo lucr vi tata de vecini. Numai groapa nu face. Mai e o
grdin de-i zice cimitir, unde se ingroapd mortAciunile, vitele
moarte. Nu le jupoaie, le ingroapd ava, $i atunci tot tata de
vecini II mane (Damaschin Stoia), Ori se mai intampl c vine
repede o ploaie mare, stria ceva vi atunci il 'nand cu vecin-
tatea. Nu ar fi lucru s mearg toat comuna, ava c mand numai
o vecintate, sau doud-trei, dup cat este lucru. Sau se stria
la telefon ceva, la tot lucrul satului adica. Daa se stric ceva
vi trebue numai doi-trei, man din Aia care n'au fost" (Spiridon
Codrea), Can' tata de vecini man pe oameni la lucru vi oamenii
nu vin, le pune amenda: intai 50 de lei, pe urm 100 de lei,
and tata de vecini nu-0 face datoria, ii pune vi lui amenda
cam de 100 de lei" (Ion Husea).
and vine un lucru comunal vi nu trebue s ias toat co-
muna, primarul zice : este randul vecinttii cutare s ias la
lucru vi vine tata de vecini din cash' in cas vi spune : vecin-
tatea noastr mere in cutare kc s lucre. Tatal de vecini are
numai servici s spur* s: mane, dar altf el lucreaz vi el in rand
cu ceilalti vi la drum, vi la curatitul pvunii de tufe. Numai la
groapa este scutit" (Ion Bogdan).
Tinem randul vi la fanete, la curtat. Mai ne spune de la
cancelarie ceva pentru lucrul comunal vi spunem vi noi la oa-
meni" (Matei N. Fogorov).
and vine o porunc s cureti vanturile vi s se aduc
nisip pe drum, trebue s te interesezi. Tot ava and te duci la
pdure sau la curtatul buatii de pvune, tatl de vecini trebue
s spun la oameni s meargd. Dar atuncea merge in rand cu
ei. Daa omul nu merge, ill duce vi la Arpav vi-i da vi 100 de
lei anienda, Daa nuii face datoria tatal de vecini, nu Oiu ce

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 25

pteste, Pn acuma nu qtiu c n'am ptit. La p4une trebue s

tai crkile de mesteacan in cloud zile" (Joan Fogoroq).
Taal se duce aqa pe la primrie pentru comund cnd vrea
s curete strada, ca s curete qanturile pe margini. Mn oa-
menii pe la primrie". Taal de vecini supravegheaza drumu-
rile 0 mn pe rnd pe fiecare vecin." (Alexandru Rogozea).
Treaba tatlui de vecini ii s mne pe oameni la curtat de
p4une. Avem mai mult pqune in pdure qi mandril de fiecare
gazda cte un orn. Ii mai mn i la lucrul comunal, and e
ceva de fcut, spune domnul primar la tata de vecini, and
vine curtatul ulitelor, imi spune mie s spun la vecinii mei"
(Ion Sofonea). Cnd se duce oamenii la treaba pentru comun,
tata de vecini ii rndue" (Ion Sofonea).
3) Nisperndirea veftilor oficiale.
Primria cnd are de comunicat ceva stenilor, se folosete
de dou mijloace. Dumineca, la eqirea dela slujb, publice
vetile sau ordinele sale in fata tuturor vecinttilor care se
adun in strada. Dacg sunt ve#i urgente peste sptmn, pri-
mria imtiinteaz pe tatl de vecini, care la rndul lui 4i inqti-
inteaz4 vecintatea, Primarul dac are ceva de spus, spune
la tata de vecini. Nu scrie la lege sa spuie, numai ca asa e
obiceiul" (Nicolae Iurcovan). Nu este nimic important ca slujb,
afar numai c-1 qtie primria i il pow-VA in sat s mne
oamenii : du-te la vecinii ti si le spune s fie in cutare
dimineat in cutare loci'. Mai m roagg primria s mai spui
ate ceva la oameni, dar nurnai dac vreau". Dac nu vreau,
nu spui qi n'are ce-mi face, c nu scrie la lege, nurnai aa e
obiceiul" (Spiridon Codrea). and are ceva de spus domnul
primar spune la tata de vecini" (Dionisie Racu). Taal de vecini
este acela care prime#e de la primrie, ordinele care nu se
publica inaintea bisericii" (San Rogozea).
4) Ajutor mutual.
Vecinii sunt indatorati la un ajutor mutual. De pild in caz
de incendiu. Pe vremuri, traditia spune ea' existau chiar orga-
nizatii de pompieri, cu instrumente speciale, in fiecare vecind-
tate. Astzi nu a mai rmas dect indatorirea de a sri la stin-
gerea focului : Dac este foc in vecingtate atunci trebue de
doud-trei ori s-i mni la foc, care-i gseti. acas. Care nu
merge 0.-1 gse#e jandarmul acas, il pedepseqte". Musai sa
mearp a se poate int.mpla sa bat4 un vnt $ se aprinde tot

www.dacoromanica.ro
26 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

satul" (Gheorghe Rogozea). Inainte fiecare vecintate avea 0

aparate contra focului, carlige qi scari" (San Rogozea).
Dar, partea cea mai interesant este aceea a unei organizari
de societate de tovrqie de ajutor mutual, infiintate in sanul
vecinttilor cu statute scrise qi alegeri de preqedinti qi dldieri,
deosebiti de tatii de vecini, Aceste w numite fonduri" au fost
pe vremuri mai multe. In urma rzboiului qi mai ales a crizei
economice de dup rzboi, majoritatea fondurilor au pierit qi
niciuna din ele nu functioneaz satisfctor. Astzi in fiint sunt:
fondul vecinttii Ulita Mare, fondul Grdinarilor, fondul Lsca-
rilor qi fondul Valcerenilor.
Studiul acestor fonduri" trebue ins s fie facut deosebit, dat
fiind faptul c au o personalitate juridic qi o viat economicA,
paraleld, ins deosebit, de cea a vecinttilor. In aceea0 situatie
sunt i asociatiile de treerat ale stenilor drguqeni,
5) Cumpdrarea gunoiului, sau a streaii.
Un obiceiu foarte ciudat al drguqenilor, dar in acelaq timp
foarte cuminte, este acela de a cumpra de la primrie dreptul
de a ridica gunoiul depe strzile satului, spre a fi folosit ca in-
grqminte natural. Primria nu vinde acest drept fiecarui ce-
ttean in parte, ci il vinde pe portiuni mari de strad, deter-
minate de intinderea vecinttilor, unui singur delegat al veci-
nttilor, care apoi il revinde fiecdrui orn in parte. Iat cum se
procecleaz. Gunoiul anul Asta l-a luat Iacob Bobeica (casa 117)
cu vreo 20 de lei. Nu a dat-o pan acum ca n'a avut rgaz.
Dar ea este impartit de acurn un an 0-i. &Am qi lui ate ceva.
Nu caqtigl nimic. Cum a fost imprtit anul trecut, aga rmane
0 acum. Acurn un an toti au avut ulit qi acuma a spus c le
lash' tot aga curn au fost" (Gheorghe Rogozea), Tata de vecini
n'are treab la vanzarea gunoiului", Anul Asta s'a vandut la Sf.
Petru cu 5 lei 5 pa0, Care ia arenda, o ia de la cantelarie."
Pentru gunoi, cand se vinde blegarul strzilor, il cumpr
unul qi apoi noi il curnprm de la el cu cat vrea. Poate el
vrea sa mai caqtige ceva qi cumpr cine are voe qi cui este
el invoit s dea. Daca nu, tine el tot. Acum un an am tinut-o
eu cu 50 de lei. Anul acesta am auzit ca a luat strada Ion Co-
drea, Am auzit ea' nu 0iu cat a dat : 15 lei. Eu dup ce am
cumprat strada, am vorbit cu fiecare in parte. Se tineau dup
mine ca cloqca cand duce puii. Intrebam : cat ai avut acum un
an ? Cu cat ai platit ? Eu am rugat pe unul de a fcut soco-
teala ca sa ias cu cat am luat qi eu. Atta s as. Ala tine
atata, Ala atata, pe cat este merita lui, No hail tu a atta",

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASC'A 27

La urma cand s'a adunat toata suma, am vazut cu cat a eit.

Acum numai de o saptamana s'a vandut in fata bisericii. S'a
publicat in fata poporului, apoi s'au dus la primrie sa plateasca
banii acolo, care au vrut sa cumpere. Si. au fcut ceva inscris.
Eu nu am cumprat nimic pana acum. Nu a venit nimeni sa-mi
zica nimic 'And acum. Dac o vrea sa c4tige, eu nu pot sa
qtiu. S'o face poate dupa cum a tinut qi pana acum : unul cu
ate un leu, altul cu 50 de bani, altul cu doi lei. Ce gtiu eu
cugetul omului, cum vrea s facd?" (Dumitru Fogoro, mutat de
curand din vecindtatea Lascari in vecinatatea Valcereni, dei cu
fondul a ramas in Lscari). De Valcereni m tin, c altfel cu
ce nas agi fi cumparat anul trecut strada ? Pe ei ii am acum
ve cini".
Gunoiul a fost luat dela cancelarie cu 40 de lei. S'o van-
dut cu 2 lei 15 paqi. De la cancelarie l-o luat Gheorghe Loghin
Guqaila.
Gunoiul se vinde de primarie prin licitatie publica. Licita-
tia se face pe ulite dup vecintti qi vecinatatea deleaga un
orn care cumpr pentru intreaga vecinatate. In vecintatea
Gradinari ulita a fost cumparat de Gheorghe Arsene Fogoroq
cu 35 de lei. Gunoiul a fost impartit pe case, fiecare cumpa-
rand partea din fata casei lui. Msuratoarea se face cu pasul.
Pretul a fost cu 5 lei pasul. Gunoiul se vinde in cost. and
cineva nu vrea sa cumpere partea din dreptul casei sale, se
procedeaza la vanzare prin licitatie, tinuta numai intre vecini.
Se obtin preturi destul de maxi. In 1929, peste 100 de lei. Banii
au servit la cumparare de vin, vanzarea fiind urmata de o pe-
trecere care a avut loc la Cezar Iurcovan in ziva de Sf, Petru
(fiqa. Filip Paqcanu).
S'a licitat la primrie balegarul qi a luat arenda cine a dat
mai mult. Anul asta s'a dat 30 de lei. Apoi ne-am adunat cu
toti vecinii qi am dat fiecare cate 5 lei pentru 8 metri de strada
qi ni s'a dat qi o tar de vin" (Ion Fogoro),
Avem treab ap cand dam strzile. Gunoiul se vinde la
primrie vi-1 cumpra un orn pentru vecinatate. L-a cumparat
Vasile Tataru cu 25 de lei qi s'a vandut la oameni cu 2.50 pa-
sul. Se vinde toat lrgimea strazii".
Lath' qi un model de foaie de licitatie" incheiat la Prima-
rie, cu privire la gunoi.
Proces verbal de licitatie
luatu in comuna Draguq la 31 Iunie 1929 in cauza arendarii
erbei de pe calile din ovese, holde, Cucuruze, Roghina lui Ser-
ban i Jariqtea mica. $ gunoiul de pe ulite din comund.

www.dacoromanica.ro
28 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Prezentii Subscrisii
In urma publicatiunii premerse, intrunindu-se publicul ilia-
intea Primariei comunale carora li se publicA conditiunile de
licitatie si anume
Iarba de pre ci si Jariste, se vinde numai pentru cosit, nici
de cum de a o psuna cu vite si numai pe anul curent. Gu-
noiul de pe strzi, numai bligele se arendza, pe period de un
an si anume din 30/VI/1929 pin la 30/VI/930 si arandasului nu
este ertat s scobeasca cu sapa, numai cu mtura.
Amintitele bunuri comunale se vind pe ling bani gata :
dup aceia se incepe licitatia, cum decurge in modul urmtor.
1) se arendeaz cAlile din oyez, la care imbie mai mult ca
orisi cine suma de lei 380 scris trei suteoptzeci, de &are Ne-
culae Iurcovan,
2) clile din holde, la care imbie mai mult ca oricine Er-
molae Codrea cu suma de lei 365 adeca trei sute saizeci si cinci,
care se declara de plus aferent,
3) calile din cucuruze si topile, la care imbie mai mult ca
orisi cine Vasile Cristea cu suma de lei 315 adec trei sute
cincisprezece lei,
4) Jaristea mic, se arendeaz la care imbie mai mult ca
orisicine Ion C. Iurcovan cu suma de lei 1055 adeca una mie
cincizeci si cinci lei.
5) Roghina lui Serban, se arendeaz la care imbie mai mult
ca orisicine cu suma de lei 155, adec una sut cincizeci qi
cinci de ated Neculae Biliboac se declar de plus aferent,
6) Ulita Rogozarilor, se declar de plus aferent Vasile V.
Ttaru cu suma de lei 40, adeca patru zeci lei.
7) Ulita Bisericii, se declar plus aferent George Iulian Fo-
goros cu suma de lei 30.
8) Ulita Nescilor, se declar de plus aferent Ion Iosif Ro-
gozea cu suma de lei 30.
9) Ulta Husarilor din jos, se declar de plus aferent Du-
mitru Z. Scurtu cu suma de lei 30.
10) Ulita Husarilor din sus, se declard de plus oferent,
George V. Scurtu cu suma de lei 105.
11) Ma Vilcerenilor, la care se declard de plus oferent
Ion Simen cu suma de lei 25,
12) Ulita Codrarilor, la care se declar de plus oferent Ne-
culae N. Ttaru cu suma de lei 205.
13) Ulita Lscarilor, la care se declara de plus oferent
George Loghin Gusil cu suma de lei 40.
14) Ulita Grdinarilor, la care se declar de plus oferent
George Arsenie Fogoros cu suma de lei 35.

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 29

15) Ulita Nicheqtilor, la care se declarg de plus oferent

Ermolae Codrea cu suma de lei 70.
16) Ulita Mare, la care se declar de plus oferent Vasile
Bobeica cu suma de lei 15,
17) Ulita din sus din sat, la care se declarg de plus ofe-
rent George V. Scurtu cu suma de lei 25.
18) Ulita din jos de sat, la care se declarg de plus of erent
Vasile V. Tgtaru cu suma de lei 5 adicg cinci,
19) Hudita Podului, la care se declarg de plus oferent Di-
nisie N. Rogozea cu suma de lei 35.
Alte bunuri comunale ne mai fiind de a se arenda, pro-
cesul verbal se incheie i se subscrie,
(Urmeaz iscAliturile primarului, notarului, a casierului qi
altora),

6) Loc de adunare f i de sfat.

In ceasurile libere vecinii se adun laolaltg in casa unuia
dintre ei ca sa citeascg qi sg comenteze veqtile din tar. qi din
sat. Uneori aceste adunri sunt adevrate cluburi a caror im-
portant pentru intreaga viat spiritualg a satului a mai fost
artatg pe larg de cgtre d. Traian Herseni in studiul sau Clubul
Husarilor" publicat in Arhiva. Dar i in alte vecingtti asemenea
adungri au loc.
Se adun aqa seara. Se adun pe la oameni, cu jurnalele
astea, Lama, in cte o cas, la cte unul. La Ion Rogozea mai
in toate serile ne-am adunat 4tia mai tineri. Mai citeqte unul
jurnalul, care are. Mai citeqte cu glas tare, Dumitru Dobrot, a
lui. Savu Dobrot, la ne mai explicg. El are gazeta abonatg de
bAtrAnu. CA bgtrAnu a fost ca pAdurar aici i apoi s'a dus la
America. Apoi povestim aqa de cte ceva. Din alte vecintti
nu vin. Chiar aqa cnd se nimereqte, de este pe la Ala i dgm
peste el, apoi vine. Vecinii se adung dar nu chiar tote. (Infor-
mator Gheorghe Rogozea din Rogozari). $i in vecingtatea Ni-
cheqtilor se mai adung oamenii cte doi-trei cnd e noaptea mare".
(Informator Ion Racu).

7) Oreinduirea vigililor de hotar.

Dacg primria nu are mijloace financiare suficiente pentru
plata unor pzitori de cmp, atuncea vecingttile preiau sarcina
de a fi, cu rndul, vigili de hotar. $i pzitorii de hotar, vi-
OH de hotar, tot pe vecingtti sunt. In anul Asta sunt Niqcgii

www.dacoromanica.ro
30 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

viga Incep cu numartwil de la coala. Inainte aveam vigilii

pe bani, Acum mn oamenii pe numru0". (Informator Spiridon
Codrea),

8) Privegherea sane-Willi.

Tatl de vecini are indatorirea de a da seama de toate

faptele ce se petrec in vecintatea lui, De aceea in caz de epi-
demie, el este dator s semnaleze primriei pe bolnavi.
Cnd vine cte ceva in sat tatal de vecini trebue s aibe
grij. Si vin multe peste tatl de vecini. Numai vine o board
de bubat in sat, peste oameni ; qi trebue s mergem in fiecare
dimineata pe la gazde, sa vedem : betegi is copiii? q'apoi mergem
la cancelarie s spunem" (Informator Ion Fogoroq).

9) Loc de propaganda politica.

0 folosire mai noua a vecinttilor este 0 aceea prilejuit
de:upropaganda politica. Un propagandist electoral sosit in Dragw
in vara anului 1932 a mers rand pe rand pe la vecintti, a
cutat s convinga pe frunta0i fiecArei vecintti in parte qi
tot pe vecintti a pltit qi butura pe care o folosea ca mijloc
de propaganda.

10) Exprimare a opiniei publice ste$ti.

De cteori este prilejul ca opinia publica a satului sa prinda

chip mrturisit, vecinttile i0 au rolul bor. Astfel la adunarea
general a Caminului Cultural din Drgw, tinuta in ziva de 6
Ianuarie 1936, s'a propus i s'a admis ca in sfatul Caminului
satul s fie reprezentat prin 12 delegati a celor 12 vecintti
din sat,
D) Concluzil.

Dupa cum se poate vedea, de0 organizarea vecinttii este

cat se poate de sumara qi de variabil dui:4 imprejurri, legaturile
pe care le are cu vata satului sunt totu0 destul de mari. In
primul rand aceasta organizatie a vecinttilor serve0e unor
interese particulare ale gospodarilor. Dar ea este in acela timp
folosit, neoficial, dar sistematic, de catre administratia comunala.
Este o intrebare la care nu suntem datori s raspundem acuma,

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 31

dac aceasta institutie a vecingttilor merit sau nu merita s

fie priveghiat ceva mai indeaproape de cAtre autorittile de
stat i cu alt prilej vom arta i care sunt concluziile analizei
sociologice ce se poate face asupra acestui material informativ
din Drguq.
HENRI H. STAHL

www.dacoromanica.ro
 CRONICI, DOCUMENTE
RECENZII
INSTITUTELE SOCIALE REGIONALE
Lucrarile de monografie sociologia, pre-
cum si toata activitatea stiintifia pornita prin
catedra de Sociologie, Ella i Politica a Uni-
versittii din Bucuresti, n'au fost concepute
ca o restransa manifestare academia ori ca
o simpla experienta seminarian, prin care sa
se verifice teorii si sa se rezolve discutii stiin-
tifice. Sistemul de stiinte sociale ca si metoda
de cercetari sociologice, concepute de d-1 Pro-
fesor Gusti, trdeaza prezenta continua a unei
preocupri de ordin practic, priviod cunoas-
terea i indrumarea vietii sociale romnesti,
precum organizarea ei in formele cele mai
potrivite, juridice, politice st administrative.
In prelegerile universitare ca i in activitatea
de cercetare stiintifica, d. Prof. Gusti a fcut
mereu cunoscut scopul mai indepartat, dar
care nu trebuia pierdut nici o clipa din ve-
dere, al cursului de Sociologie, Etia si Poll-
tica si al cercetarilor monografice Noi, Ro-
manii, am putea zice cu Nietzsche (care, vor-
bind de Germanii din jumatatea futile a seco-
lului al XIX-lea, a spus : Wir haben kein
IIeute, kein Gestern, sondern nur Morgen)
n'avem din punctul de vedere cultural nici
Eri, nici Azi, noi avem numai un Maine.
Desfsurarea acestui miine cultural, rea-
lizarea viitorului nostru cultural atarna In
bun parte de atitadinea D-voastra, de munca
si stiinta D-voastr.
Cacti In lupta pentru afirmarea noastra na-
tionala, atitudinea, munca, stiinta D-voastr
va fi o Inalta confirmare." (Iasi 1910, Uni-
versitate).
Catedia universitar si seminarul ei de
www.dacoromanica.ro
cercetari sociale, erau astfel intr'o nencetat
legatur cu viata atente la toate Ira-
mintarile ei, straduind s patrund pricinile
sbuciumrilor si s desprind directiunea na-
zuintelor si aspiratillor ei. Cu asemenea ros-
turf lucrrile de sociologie nu puteau ramine
numai la inftisarea lor universitara, ci ele se
desvoltar, tot mai mult, imbratisand cercuri
de oameni si preocupari tot mai largi, pe
aceiasi linie de straduinte stiintifice si prac-
tice de cunoastere si organizare cuminte a
vietii romanesti. Institului Social Roman din
Februarie 1921, crescut din Asociatia pentru
studiul si ref orma sociala" intemeiat la Iasi
in Martie 1918, stranse laolalt, pentru des-
bateri de inalt valoare stiintifia si cu deose-
bit de insemnate urmari In viata noastri de
stat, pe eel mai de seam conducatori at vietii
noastre stiintifice, culturale, economice si po-
litice. Nscut din nevoi de neocolit ale vietii
sociale rominesti, I. S. R., cu aceiasi preo-
cupare de 5tirit: dar 5i de ref orm social,
luA In desbatere problema parlamentarismului,
a legalitatii autorittii, politica extern, po-
litica culturii, ca. tot atatea intrebri cardinale
ale tnrului nostru stat. Deodat cu amploa-
rea pe care o luau lucrrile publice ale I. S.
R, crestea si munca Seminarului de sociolo-
gie ai arui asistenti i studenti coborau la
sate, ca, sub Indrumarea profesorului lor, s
desavarseasa, tcul si rabdatori, metoda mo-
nografiei sociologice. Ani la rand, vara de
vara, din 1925 pia In 1935, la Rusetu,. la
Fundul Moldovei, Runcu, Drgus, Cornova,
monografistii au lucrat far incetare, sa gA-
seasc cele mai bune metode stiintfice, pen-
tru cercetarea vietil satului romfinesc. St nu
SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Oct, Neamlu: Institute le Societe Regionale

1,11

EM401.04-t.4.1.

I. S. Banat-Criona la Expozitia echipelor regale studente4ti

t."4111111
'111.001
41.
) ' I ,

L S. Basarabla la Expozitla echipelor regale studente0

www.dacoromanica.ro
Traian Herseni: Expozifia de lucru a ezhipelor regale-studenteti

'

- w-t-1
hs
.f,
'00,4

0911111 1300 Cal3

t
-W "1'1'7
!Tr g7i%

di.: 601-,L,

E73 111 a gincy

zt, !cum gamic [3,1,F3igEi
CM Cali] OBQ F
MARVAs.i.

Standul Institutului Social Roman

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
s'au putut tine departe de cercurile intelectuale
din afara universittii nici cercetrile mono-
grafice. Invttort din sate deprtate, preoti
dornici s: scrte monografia" satului lor, pro-
fesori 4i studenti cereau prin scrisori, des-
lusiri si cArti de indrumare asupra lucrArilor
Seminarului. Munca Prof esorului Gusti crestea
in prestighi stiintific, an de an, discutat in
congrese internationale si la catredele univer-
sitare din strintate, 4i se fcea tot mai cu-
noscutA in tar% unde straturile largi ale in-
telectualilor intelegeau importanta cultural. $
nationalA a lucrArilor cari incepuser.
Sistemul de stiinte sociale ca si.metoda de
cercetare se dovediati folositoare, vii, trebu-
incioase in frmntrile noastre spirituale $i
pentru viata noastr socil. Tendinta de a
generaliza preocuprile monografice si actiu-
nea practica intemeiat pe rezultatele cerce-
trilor rspundea unei nevoi reale a elitei
pturilor noastre intelectuale, si nu era doar
o incercare neintemeiat a I. S. R., insufletit
de dragostea ce purta lucrArilor proprii.
Chemrtle mereu altele, ne'ncetat sporite, cari
veneau din orage s sate, eran dovada c sis-
temul de gndire sociologic, ideologia Semi-
narului de Sociologie, era croft potrivit tre-
buintelor noastre nationale si formula idealuri
culturale i sociale crescute in sufletele celor
cari purtau grija vietii de miine a poporului.
Datoria Prof esorului Gusti era mai mult
de a organiza 4i indruma initiative luate, decit
de a trezi interesul pentru o muncA despre
a cAret rosturi se Oa prea putin. Vestea
despre lucrrile I. S. R. ca si aceea despre
principiile cari le diriguian strbtuse. i fr
sa astepte s fie prea mult indemnati, mute-
lectualti se organizau, in slujba ideii despre
o stiint lupttoare, in slujba nevoilor colec-
tivitatii, asa cum o propvduiau Seminarul
de Sociologie si I. S. R. din Bucuresti. Astfel,
nzuintele cercurilor de intelectuali din tar
aproape intreceau i putintele 41 dortntele
I. S. R. de a organiza energiile locale, pentru
munca de cunoastere si de ridicare a vietii
romAnesti, cu initiative cari 11 puneau in fata
unor fapte Implinite, crora nu mai rmAnea
s li se adauge decal recunoasterea oficial
din partea centralei i privegherea activitAtii,
sprijinit cu IndrumAri stiinttfice, cu ajutoare
materiale si prin pastrarea legAturilor cu
oamenii.
Asa s'au intemeiat primele Institute Sociale
www.dacoromanica.ro
33
Regionale. Cel dintii la Timisoara, ores de
veche traditie culturalA, infloritor ca viat
economicA, cu extrem de numerosi intelectuali,
din toate ramurile de activitate, cu licee, con-
servator si scoal politechnica, cu literati si
gazetari i cu un minunat muzeu, Timisoara,
activ, intreprinzAtoare, constant pe drumul
de afirmare al tinrului stat roman. Timisoara
este azi desigur unul dintre centrele puter-
nice de viat 4i activitate creatoare din tail,
iar pentru Banat, metropolA si culturalA si
economicA, iubit si necontestati. Insufletiti
de o puternic dragoste pentru pmAntul 134-
ntean si de o neinduplecatA dorint de mun-
cA pentru ridicarea provinciei si pentru co-
jectivitatea national, intelectualii din Timi-
soara discut prin 1932, ideia mai de mult
ginclit, a organizArii muncii culturale pentru
cunoasterea Banatului si pentru artarea m-
surilor de luat pentru ridicarea lui, pe teme-
iul metodelor de lucru si in spiritul I. S. R.
din Bucuresti. Gindul acesta ia ftint in Mai
1932, prin intemeierea Ins titutului Social Banat-
Crisana, care inmnunchia pe intelectualii b-
nAteni si cei aradeni, pentru o munc stiinti-
ficA si culturalA. Adunarea generalA de con-
stituire a avut loc sub presidentia d-lui Prof.
D. Gusti, care a desvoltat o conferint, arA-
tind rostul institutelor de cercetAri sociolo-
gice in viata national. La cAteva luni dupA
infiintare, la 27 Noembrie 1932, I. S. Banat-
Crisana isi inaugureazA localul, in palatul A-
utomobil Clubului R. R., ceeace-i Ingklue o
mai lesnicioasfi desfavrare a programului de
ac tivitate.
Aproape la fel s'au petrecut lucrurile i cu
cel de al doilea institut social regional, anume I.
S. Basarabia, constituit In 1934 la Chisinau,
de intelectualii basarabeni, sub presidentia
d-lui Pan. Halippa,pentru a cunoaste viata pro-
vindei lor. Si ad I. S. R., a finut ca dela
inceput sA dea tot sprijinul inittativelor lo-
cale, organizindu-le intr'o institutie stiintific
inchegat, care s poat desvolta o activitate
de cercetri i actiune practicA.
Institutii tinere, numArind abia doi ori trei
ani de viat, Institutele sociale regionale se
pot mandri totusi en realizAri de seam.
Revista Institutului Social Banat-Crisana",
o impuntoare publicatie, care apare in foarte
frumoase conditiuni technice, sub directia d-lui
- Dr. Cornel Grofsoreanu, prin a carui neoste-
nit strduint s'a intemeiat Institutul dela
54
Timisoara, aduce cu fiecare numar, marturii
pretioase, despre serioasa activitate Q tiin ti f tea
desvoltata in sectiunile Institutului Social Banat
Crisana. Iata, spre pild, din anii dintii ai I.
S. B. Cr., acest numr compact pentru Martie-
Octombrie, cu bogata dare de seama despre
activitatea sectiunilor, unde se arata ca, la
Sectia de politica sociala s sociologie s'a vor-
bit despre ) Ce poate fi sociologia, Conceptia
sociologiei moderne, Politica sociala, Boalele
populare s activitatea noastra politica-social ;
la sectia medico-sociala s'au discutat proble-
mete : Ce putem face pentru copiii surdo-muti,
Problema copiilor din Banat, Colaborarea
dintre preot si medic, Concluziuni medico-so-
ciale si scolare, Muncitorul industrial st ocro-
tirea lui, Problema certificatului medical la
casatorie, Tuberculoza in mediul rural, Igiena
urban, Examenul medical din p. d. v. ocular
al 150 elevi ; sectia culturala artistica a avut
urmatoarele comunicari : Cercetari istorico-
artistice pe valea Begheiului, Bisericile noastre
la orase, Activitatea lui Ef timie Murgu la 1848,
Situatia sociall a culturii romanesti, Spiru
Haret, Problema invtamantului superior in
Timisoara, Persecutarea elementului romanesc
in timpul stapanirii austriace, Debilitatea fizic
si mintalii in scolile primare, Damaschin Bo-
jinca, Scoala integrala ; tot asa de bogata este
si activitatea sectiei minoritare, care a discu-
tat problemele : Descresterea populatiei in
Banat, Functionaril particulari, meseriasit si
lucrtorii din Banat in lumina datelor stall-
stice, Romanii din Ungaria. Lmurirea activi-
tatii acesteia bogate si statornice o vom afla
cunoscand intelesul pe care I. S. B. Cr. il d
lucrrilor de cercetarea vietti rominesti :
Peste valoarea ei metodologica, monografia
este o fapt national. Ea studiaza imprejura-
rile de viat dela not, tinde, cum spune d-1
Prof. Gusti, s devina o stiint. a nallunii. Se
in tegreaza astfel ca un curent stiinfffic in
doctrina nationalismului romanesc, doctrina
ce nu mai poate fi rodnica :lid in discursuri,
nici in poezie, ci numai in cunoasterea precis
a f ortelor de cari dispunem". (Octavian Lupas,
Revista I. S. B. Cr., pag. 85, 1933).
Conceputa astfel, cercetarea monografica
deveni si pentru I. S. Banat-Crisana, preocu-
parea fundamental s activitatea cea mai in-
semnat, concentrfind toate energiile, in cam-
paniile organizate de cei din Timisoara ori
Arad : Belint (1934), Sambateni (1934-1935),
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Sirbova (1935). Darile de seama publicate in
volumtnoasa (216 pagini) f ascicola IV, din anul
III, No. 13, 1935, a Revistei Institutului Social
Banat-Crisana", aduc o serie de informatiuni
despre aceste lucrAri, de deosebit impor-
tang culturala si social. Pentru I. S. R. ca
si pentru Seminarul de Sociologie, campaniile
organizate de Institutele din Timisoara si
Arad, la cart s'au adaugat in acest an, lucrii-
rile I. S. Basarabia, care a cercetat comuna
Iurceni din j. Lpusna, au adus adeverirea
as teptata eh' metoda Prof. Gustt este vie, f ecun-
(IA, eland rezultate si atunci and e folosita de
cei cari iau cunostint de ea pe alt cale de-
cat aceia a participrii la campaniile in cari
metoda s'a formulat. A fost pentru Semina-
rul de sociologic o bucurie deosebita sa stie
ca la Belint, intaia campanie monografIca in-
treprinsa de cercetatori cari nu s'au format
in cadrul Seminarului, se alcatuesc fise, se
folosesc formulare si se strange materialul
asa cum se arata in cursurile Prof eso-
rului Gusti, in lucrarea de teorie a monografiei
sociologice a d-lui Tr. Hersent ori in cartea de
technica monografica a lui H. H. Stahl, carti car i
se aflau in mina tuturor cercettorilor timi-
soreni. Rezultatele lucrrilor din 1934 vor
apare intr'un volum in cursul anului.Tot asa
de temeinice au fost si cercetrile dela Sam-
bateni 51 Sarbova, aratate si in expozitiile
dela Thnisoara st Bucuresti (in cadrul Expo-
zitiei Echipelor Regale Studen(esti), cercetari
in cari problema cea mai atent urmrit, ca
si la Belint in 1934, a fost aceea a depopu-
larii satelor blnatene.
Prelucrarea materialului cercetarilor a
inceput s la Chisinau. La 10 Ianuarie au in-
ceput acolo comunicarile in legatura cu lu-
crarile dela Iurceni, cu subiectele urmatoare:
0 asezare straveche razaseasc Iurcenil, Li-
teratura populara. a Iurcenilor, Viata econo-
mical a satului Iurceni, Cadrul geografic la
Iurceni, Date statistice dela Iurceni, Agricul-
tura la Iurceni, Starea Sanitar a olarilor din
Iurceni. Comunicarile acestea pregatesc lu-
crarea de monografie sociologica a satului
Iurcent si fac cunoscute intelectualilor din
Chisinau rezultatele cercetarilor intreprinse
de I. S. Basarabia, raspandind idela cerceta-
rilor monografice si trezind increderea in ele.
Cele doua institute sociale regionale infiin-
tate pima acum sunt un inceput. Dar un in-
ceput mai mul t dead imbucurator. Lucrarile
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
call se fac de care ele poarta pecetia unei
nedesmintite pregatiri si dovedesc un stator-
nic devotament. Ad nu poate fi vorba de o
muncl superficial, care caut un drum si
experimenteaz metode, improvizInd cercetri
stiintifice. Cercetrile Institutelor Sociale Re-
gionale sunt lucrri temeinice, fcute de oa-
ment pregatiti si cu experient bogata in do-
meniul pe care-1 studiaza.
Din activitatea acestor institute si prin Odd-
toarea lor munch', se va desvolta organizarea
general a intelectualilor nostri, pe judete, in
cadrul Institutelor Regionale, pentru cunoas-
terea trii romnesti. Cad in afara de rezul-
tatele stfintfce ale lucrarilor lor, Institutele
Sociale Regionale sunt insemnate si prin fapta
de nebanuite urmri a propovaduirii und nod
credinte, de stiint st munch pentru natie.
Drept mult grttoare dovad, iat chteva ran-
duri din legmntul cu care-si incheie munca
la Simbteni, ucenicii tineri, recrutati dintre
studenti si normalisti, ai I, S. Banat-Crisana
Astazi, cand am ajuns la bun sfarsit cu prima
cercetare monograficl a fruntasei comuni depe
malul drept al Muresului, Simbateni, afir-
main cu cea mat mare convingere, c planul
intregului calvar faurit de mintea noastra ne-
incercat in aceast directie, inainte de ince-
perea muncii, s'a transformat nteo atmosf era
senina, de adevarata recreare sufleteasel si
totodata de inltare spirituala... Noi, mono-
graf istit din Sambtent, ne luam obligatiunea
fata de I. S. B. Cr., ca planurile de lucru
precum i cunostintele insusite cu aceasta
ocaziune, sa le punem si pe mai departe in
serviciul cercetrilor monografice, convinsi
Hind c servim interesul scumpei noastre
Romani?...
Octavian Neamtu
EXPOZITIA DE LUCRU A ECHIPELOR RE-
GALE STUDENTESTI
Uu gand domne.sc, infptut de priceperea
unui savant s tragerea de biting a colabora-
torlor sai, a pus la cale o experienta insem-
nat pe trfimul satului romnesc. Din vara
anului 1934, Fundatia Regala Principele Carol,
de sub directia Profesorului D. Gusti, trimite
in difertte prti ale aril echipe de lucru
compuse din studenti s tehnicieni, indrumate
de inspector cultural, ca s'a descopere metoda
cea mai potrivita imprejurrilor dela noi
pentru ridicarea obstei pe trepte de mai
www.dacoromanica.ro
35
inalta cultura in toate domeniile vietii" si ca
sa formeze tehnicieni ai culturii satesti gi
mai ales un crez de munc si de jertf pentru
binde obstesc in mijlocul celor tined". Cam-
paniile acestea de inltare a satului sunt ur-
mate de o dare de seama vie si instructiva,
sub forma unor expozitii de lucru. Primul an
expozitia s'a fcut Inteun cadru mai restriins,
anul acesta insa a intrecut cu mult asteptarile
obisnuite. S'a intocmit in Parcul Carol o a-
devrat icoana a satului romnese, carea nu-i
lipseste decht permanenta, ca s fie un a-
devrat muzeu tranesc, indeplinind cu priso-
sinta conditiile stlintifice l tehnice ale unei
asemenea infaptuiri. Omul de *Uinta D. Gusti
n'a paint sa uite in fruntea Fundatiei ca este
initiatorul s conducatorul cercetrilor mono-
grafice din tara noastr, De aceea a imbinat
cercetarea cu actiunea, infptuind un vecht
program al d-sale : sociologia militans. S'a
inconjurat in acelasi limp cu o seama de mo-
nografisti, printre cart si dl. H. H. Stahl,
unul dintre cet mai vecht s mat priceputt in
materie, Impreuna cu tehnicienii incercati ai
culturii poporului din slujba Fundatiei, d-nii
Em. Bucuta, Ap. Culea, Lascarov-Moldovanu
etc. - i o seama de colaboratori de diferite
specialitti, cum sunt de pilda d-nii Victor
Ion Popa, talentul artistic atit de bogat si
felurit, Dt. Sabin Manuild pentru demografie,
antropologie s eugenic, Al. Bdcldutd pentru
fotografia documentar si a. m. d. In chipul
acesta satele alese pentru experimentare au
fost In acelast timp cercetate in fiinta si magi-
festarile lor de viat si supuse unei actiuni
metodice de indreptare. Imbinarea aceasta se
vede lamurit st in Expozitia echipelor. Au parti-
cipat la aceast munch' 355 de persoane, din
care 213 studenti, 114 tehnicieni s 28 inspectori.
S'a lucrat in urmtoarele sate, alese din toate
partite trii si din toate regiunile s tipurile
caracteristice : I. Sadova (Jud. ampulung,
Bucovina), 2. Nereju (Putna), 3. Npdeni
(HAM, 4. Stnesti (Mused), 5. Goicea-Mare
(Doli), 6. Lesu (Nsud), 7. Fibis (Timis-To-
rontal), 8. Miron Costin (Roman), 9. Ferdinand
I. (Constanta), 10. Pecineaga (Tulcea), 11. Lar-
gu (Buzau), 12. Clopotiva (Hunedoara), 13.
Olnesti (Cetatea Alba), 14. $ant (Nsaud), 15.
Rudria (Caras), 16. Tebea (Hunedoara), 17.
Cuhea (Maramures), 18. Dodest (Falciu), 19.
Regina-Maria (Calacra), 20. Bordusan (laic-
mita), 21. Sambateni (Arad), 22. Moiseni (Sa-
36
tu-Mare), 23. Ghimpati (Vlasca), 24. Macedonia
(Timis-Torontal). In afar de acestea, la Re-
brisoara In Nsaud si la Filiasi in DO, au
mai functional doua echipe, lucrind dupl.
metoda Fundatiei, in cadrul Cminelor Cul-
turale de acolo ; in satul Sarbova a lucrat o
echip a Institutului Social Banat-Crisana si
in satul Iurceni (Lpusna) Institutul Social
din Basarabia. Au fost, deci, in total 28 de
sate in cari s'a lucrat in 1935, in spiritul
aceluasi program. In ceea ce priveste infap-
tuirile s'a ajuns la urmtoarele rezultate to-
talizate :
&imitate. Medical : 55.571 consultatii me-
dicate, 6.216 consultatii la domiciliu, 804 in-
terventii chirurgicale, 9.731 injectii antisifili-
tice, 7.439 injectii diferite, 1.175 analize
Wassermann, 5.606 consultatii la copii, 208
consultatii la lehuze, 320 analize diferite, 4
bai populare, 4 dispensare. Educatie fizic :
1.754 premilitari instruiti, 372 sedinte cu pre-
militarii, 828 strAjeri, 186 sedinte cu strjerii,
240 postmilitari, 30 sedinte cu postmilitarii,
61.696 metri ptrati teren sport.
Muncd. Agronomie : 641 ha. arturi model,
6.245 pomi stropiti, 380 lectii practice, 11.259
al Will, 86 gropi pentru nutret murat, 125
platforme de gunoi, 119 conferinte agricole, 8
scoli de pomicultur, 115 lectii de albinrit,
6.240 consultatii agricole. Veterinar : 8.072
consultatii veterinare, 25.171 vaccinri, 11.750
injectii veterinare, 1.591 operatii, 3 grajduri
comunale, 141 conferinte, 214 demonstratii
practice. Edilitar 116.693 metri sant, 60.529
metri sosea, 289 poduri noui, 404 poduri re-
f cute, 79 cons tructii, 126 f anthill, 12.060 metri
gard, 5.000 metri bar de sant, 43 case cl-
dite, 34 cldiri reparate. Asociatii : 38 asociatii
si cooperative. Gospodrie 1.383 lectii
practice de gospodrle, 224 lectii de testorie,
43 conferinte, 748 lectii la domiciliu, 3.215
vizite la domiciliu.
Minte: 233 seztori, 87 serbri, 5 scoll
trnesti, 710 conferinte, 75 reprezentatii de
teatru, 4.091 crti Imprtite, 195 cntri in
public, 42 Cmine inflintate, 2 Ca:mine cldite.
Suflet: 222 predici, 2.064 icoane imprtite,
8 troite ridicate, 10 troite reparate, 6 biserici
cldite si reparate.
Restrangindu-ne acum la cercetrile intre-
prinse, se intelege ca expozitia n'a putut s
cuprind decht o neinsemnat parte. S'a strins
pretutindeni un material bogat privitor la
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
starea economic, la viata spiritual, la in-
thmplarite juridice 0 politice, dar nu se po-
trivesc toate pentru o inftisare graf ic. Din
pricina aceasta expozitia nu cuprinde deal
cercetrile statistice, potrivite pentru tablouri,
diagrame si cartograme. Mai interesante ni s'au
prut dintre acestea datele privitoare la mis-
carea populatiei, la sntate si stiinfa de carte.
Vom reproduce chteva pentru cunoasterea
mai bun a strilor dela noi. Ne cluzim, in
afar de datele amanuntite culese dela fiecare
stand in parte, de Catalogur expozitiei, care
insemneaz prin el insusi o lucrare pretioas
si cu reale insusirt stiinfif ice, despre satul
rominesc.
Satul Moifeni din Tara Oasului are 220
gospodrii, 911 suflete, 448 brbati, 463 femei ;
Romani 869, Maghiari 6, Evrei 6, Slovaci 15,
Tigan 5. Nestiutori de carte : 209 brbati si
286 femet, a/He'd 73,22%. Lectura redusa la
Biblie si chteva crti de rugciuni. Cerceta-
rile medicate indic un mare procent de afec-
tiuni pulmonare si sifilis, gastrite alcoolice.
Alimentatia insuficient, igiena primitiv, al-
coolismul accentuat inlesnesc Intinderea tuber-
culozei... Starea econ ornic slab. Foarte putine
gospodrii mai instrite. Regiune potrivit
pentru pomicultur si cresterea vitelor, neva-
lorificat sistematic in acest sens. Moravuri
aspre. Cutitul nu lipseste din strait"...
Lumea misterioas a reprezentrilor colective,
omul noptii, fata piidurii, milostive, bortoci,
foarte vie. TO le-au vzut, povestesc tremu-
rnd de emotie: noaptea este a duhurilor".
Viata religioas vie, sprijinit pe un funda-
ment de trire emotional puternicr (Catalog,
p. 27). Reprezentrile colective au fost de
aproape urmrite, inspectorul echipei, d-1 Gli.
Fowl, monografist, Bind un cercettor vechi
si incercat In materie (cf. si cronica d-sale
din nr. de fat al rev.).
La Left: lucarile au fost indreptate mai mutt
spre actiunea cultural, dar s'a realizat in
privinta aceasta o experient vrednica s fie
rspindit. S'a organizat o scoal de Indru-
mri sociale, de care s'au ocupat de aproape
d-1 Oct. Neamtu, inspectorul Fundatiei si d-1
Anton CoOuc, seful echipei cu menirea de a face
cunoscut: 1. Chipul cum ia ftint un C-
min Cultural, 2. toat rnduiala gospod-
reascI a lui, 3. programul de Meru, precum
si mijloacele de infhiptuire ale unui asemenea
asezmtint" (Cat. p. 32). Scoala a durat dou
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
sAptAmhni, cu 6 profesori si 17 cursisti, 4 din
Lesu, ceilalti din satele din jur. DupA pro-
f esiune, cea mai mare parte a participanfilor
au f ost invttori, anume 13. Ceilalti : 2 preoti,
1 meserias si 1 plugar. S'au f Acut 10 lucrAri
practice si 20 conferinte 5 privitoare la cul-
ture mintii si a sufletului, 4 despre organiza-
rea muncii la sate, 4 despre culture snttii,
3 despre monografie, 2 despre cAminul cul-
tural, 2 despre cultura muncii. Prin metoda
aceasta echipele li pot intinde influenta si
asupra regiunii, formand pretutindeni oameni
cari sA le continue si sA le generalizeze acti-
vitatea. Se expun i lucrAri de ale cursistilor,
din cari se poate constata eficacitatea Indru-
mrilor.
La Sant, au colaborat echipa trimis de
Fundatie, care a executat cu rfivnA programul
de acfiune cultural, ajutat Hind si de cer-
cetas+i cohortei Fhntinele din Cluj, cu echipa
monograficA a Ins titutului Social Romhn, ajutat
la rindul ei de ale institutii de cercetare. S'a
intocmit monografia sociologicA a satului, sub
conducerea personalA a d-lui Prof. D. Gush.
secundat in aceast munc mai ales de dl.
H. H. Stahl. A participat i un bursier al
Fundatiei Rockefeller, d-1 Ph. Mosely, un om
cu frumoase Insusiri de cercettor. Datele cu-
lese cu acest prilej n'au putut fi expuse decit
cu totul incomplet, ele sunt insA in curs de
redactare l vor fi de sigur publicate. Repro-
ducem totusi chteva rezultate privitoare la
problemele biologice. S'a cercetat starea de
nutritie la copii ping la 14 ani alimentatie
normalA 42,7%, subalimentatie 20,9A, suball-
mentatie accentuatA 3,10/o, supra-alimentatie
moderatit 30,3Vo. Institutul de Higien din Clui
a fcut 527 de analize Wassermann, gsind
24,29Vo cazuri pozitive. Cauzele deceselor din
1920 - 1935 au fost : debilitate 18%, b. in-
f ectioasel17,5%, senilitate 17/e, ap. resp. 12,5%,
ap. digestiv 7,590, T. B. C. 7,5/0, rzboi 4,51/0,
ap. circul. 40/e, accidente 3,50/o.
Dela Cuhea, refinem, afar de activitatea
echipei, care a fost si aid ca in toate celelalte
sate, vrednicA de laudA, numArul ridicat al
nestiutorilor de carte, ca o indicatie l pentru
munca viitoare a echipelor : brbati stiutori
de carte 360, nestiutori 798 ; femei stiutoare
de carte 159, nestiutoare 962. Total ; 1760
analfabeti din 2279 de locuitori, - un procent
deci foarte ridicat.
Tebea ne aduce imaginea altui sat &cat
www.dacoromanica.ro
37
cele pur tArnesti, Inthlnim mai mult o ase-
zare de muncitori minen, cari isi prasesc
treptat indeletnicirea strveche de cAutAtori
de aur in nisipul apelor locale. ca s'a se an-
gajeze, 90/0, in minele de cArbuni ale regiunii
Din pricina aceasta, satul este In Oda' pre-
facere, spre alte forme de viat. DeocamdatA
se constatA o simfitoare descrestere a popu-
latiei.
La Clopotiva s'a incercat, sub conducerea
d-lui Ion Conea , monografia satului, material
expus In parte in form de dosare si care
urmeazA sA vad lumina tiparului. S'a obtinut
si pretioase colaborri din afarA. Satul are
86 de case, Incit a putut fi cercetat in con-
ditii normale de lucru. Retinern aid numai
informatiile sanitare. Iat grupele de boli din
sat stabilite prin consultatii medicate : pelagrA
4, malformatii congenitale 6, legate de gravi-
dilate 7, tumori 7, cancer 9, alcoolism 14,
paludism 18, scabie 34, gush' 56, T. B. C. 63,
accidente si violente 64, sifilis 79, boli de
piele 101, ap. circulator si singe 108, pare-
zitare 134, ap. uro-genital 139, ap. resp. 179,
ap. digestiv 296, infecto-contagioase 301, sist.
nervos si sensorial 317 cazuri. Procentul mare
al bolilor nervoase In satele in cari nu e
raspAndit sifilisul, nu ni se pare tocmai lmurit.
Probabil s'au socotit aici l cazurile lipsite de
mice gravitate.
In satul Macedonia a lucrat o echipA vo-
luntarl, care a cerut numai creditul moral al
Fundatiel si indrumrile tehnice necesare. Se
dovedeste si in chipul acesta existenta unei
nevoi adhnci pentru ridicarea satului, pornit
nu numai din rindul stenilor, dar sl din a
intelectualilor cu dragoste pentru realitatea
romineasc. Sat din Banatul cunoscut pentru
grava problem a depopulArii, e interesant
s se urmreasca evolutia demograficA pe o
perioad mai lung. Inteadevr, populatia
Macedoniei e mai scAzut in 1935 decit in
1800, trech.nd prin diferite schimbri. In 1800
satul avea 1386 de suflete, in 1810 : 1231,
1820 : 1221, 1830 : 1184, 1840 : 1278, 1850 :
1217, 1860 : 1146, 1870 1034, 1880 : 851,
1890 : 879, 1900 : 886, 1910 t 972, 1920 : 949,
1930 : 962, 1935 : 956.
Aceeasi problemA s'a pus In deosebi
echipei dela Fibiq, condus, impreun cu cea
din Macedonia, de d-1 Dr. S. Manuilii. S'au
fcut studii pentru a se afla adevrata cauzA
a depopulrii, privind toate laturile acestei
38
probleme: cauzele reducerii natalitatii, cres-
terii mortalitatii infantile, a casatorillor pre-
mature si divorturilor, f elul muncii si alimen-
tatiei, conceptia stenilor despre viat si
avere" (Cat. p. 52-53). Fibisul are 2191 lo-
cuitori dintre cari : 1534 Romani, 335 Germani,
311 Unguri si 11 alte neamuri. Mortalitatea
infantil intre 20 - 40 la suta de nou nscuti.
Dezastroas e 1ns limitarea nasterilor. In
1875 - 79 au fost 614 nou nscuti (in cinci
ani), in 1930 - 34 abia 169 pentru o egal
perioad, scazfind in rstimp.
Satul Seimbilteni, a$ezat in ciimpia Mure-
sului care dA in stepele Ungariei si cunoscut
incA de multA vreme, a fost pentru echip un
bogat izvor de material sociologic si istoric"
(Cat. p. 55). Din aceeasi pricin Institutul So-
cial Banat-Crisana a fcut in vara anului 1934
cercetari monograf ice cu intelectualii din Arad
si elevii Scolii Normale. Satul are 1729 lo-
cuitori, 96,7Ve Romani, 0,3% Maghiari, 0,5/o
Germani, 0,9/0 Evrei, 1,6/0 Tigani, $tiutori
de carte 60,8/e. Problema populatiei gravA 4i
aid. Reproducem compunerea familiei : 1
persoan: 7,49/e; 2 pers. 23,2%; 3 Pers. 26,3/0
4 pers, 21,8%; 5 pers. 12,5%; 6 pers. 5,113/e'
7 pers. 2,4/o ; 8 pers. 0,5%; 9 pers. 0%;
10 - 15 pers. 0,4A. Excedentul natural in
1925 - 34, minus.
La Ruddria, comun istoricA, s'au facut de
asemenea cercetri interesante. Din lucrArile
cerute de Fundatie, WA consultatiile pe grupe
de boll : senilitate 1 femee, paludism 1 f., pe-
lagrA 1 barbat, intoxicatii 1 b., graviditate 4
f., parazitare 1 f.4- 3 b., cancer 4 + 1, puer-
perale 6 f., scabie 5+2, sAnge 6+2, tumori
10 f., generale 5+8, alcoolism 7+24, accidente
10+22, ap. uro-genit. 21+15, ap. circ. 29+13
piele 24+25, T. B. C. 27+25, ap. digestiv
35+31, ap. resp. 45+35, gus. 77+11, sifilis
64+31, contagioase 59+39, sist. nervos 94+54.
S'au mai intocmit si urmAtoarele lucrri mo-
nografice, depuse in manuscris : 1. Istoricul
comunei Rudria, de Alex. Dinu, 2. Istoricul
scoalei Rudria de V. Nemes, 3. Istoricul bi-
sericei din Rudria de H. C. Buracu, 4. Portul
taranilor din Rudria de Elena Dinu, 5. PA-
storitul in Rudria de Dr. J. Dejica, 6. Morile
din RudAria de Sergiu Chrlan, 7. Din trecutul
scoalelor granicerestl, 8. Viata in comunioane,
9. Genealogia familiei Banilor Garlesteni",
Vaida Bonaventura", nobil Almjanu", preo-
easca Sarbu", Murgu" si altele, 10. Din
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
trecutul bisericilor din AlmAj de Pr. Maior
C. Buracu (Cat. p. 67).
La Stirbova a lucrat Institutul Social Banat-
Crisana, care, in afar de actiunea practicA
pentru ridicarea cultural, a intreprins cu o
puternic echipA de intelectuali, buni curios-
catori ai problemelor bntene, si cercetarea
monograficA a satului, sub conducerea d-lui
dr. Cornel Grofforeanu. S'a studiat, ca in mai
toate satele din Banat, in deosebi problema
depopulrii. Meritul deosebit al Institutului
dela Timisoara este cA n'a crutat nici un mijloc
tehnic ca sA-si infatiseze. in cadrul Expozitiei,
cat mai complet lucrArile, Meat cel putin pentru
ceea ce putem vedea aici, mai ales in ce pri-
veste cercetrile, trebue s-i recunoastemlocul
de frunte. StAruim mai mull asupra lucrrilor
dela Sarbova, socotindu-le ca o instructiv
indrumare in problema depopulrii Banatului,
caracterizat nu odat ca cimitirul neamului
romnesc". In 1934 au fost 32,4% nasteri in
Romania, 18,6% in Banat, 17,54 in Timis-To-
rontal si numai 9,30/0 in Shrbova. Decese :
20,7/0 Romania, 18,0% Banat, 17,1Ve Timis-
Torontal, 23,8% Sarbova. Excedent natural
11,7% Romania, 0,6% Banat; 0,4% Timis-To-
rontal; -14,5/0 Sarbova (minus). Populatia
Shrbovei e azi in descrestere. In 1869 a avut
677 locuitori, in 1880 : 654; 1890:765; 1909:866;
1910:907; 1930:773; 1935:750. Populatia din
Shrbova in 1935, dupa starea civill dela 15
ani impliniti: necstoriti: 31 brbati si 14
femei, cstoriti: 178+178, concubinaj: 45+45,
vAduvi 33+63, divortati 2 brbati. Cele mai
multe cAsAtorii se contracteaz intre 17 - 25
ani pentru brbati si 17-19 ani pentru femei.
Fertilitatea, cu 1 copil : 30,8/0; cu 2 copii:
62,84; cu 3 copii: 16,8/0; mai multi: 27,6%
Din 1259 sarcini, 29,7% copii vii, 23,35% copii
morti dupA nastere, 43,20/e avorturi (535 cazuri
provocate, 29 spontane), 1,350/0 nscuti morti,
Asa dar 70,10% din totalul sarcinilor nu ajung
la nasteri vii.
Institutul Social Banat-Crisana a urmrit
de aproape si mijloacele cu cari isi provoac
avorturi femeile din Sarbova. I. Provocare
traumatic : andrel 2,02 %, ac de crosetat
2,02 Vo, fus 1,01 0/0, pan de &sea 5,05 %
dilatator de metal (modA") 2,10 Vo, cateter de
gum 6,46 %, cateter de metal (magnet")
6,06 %, dilatator de gum 6,460/e, sondA bu-
tonat (masina") 5,720/o. II. Provocare ter-
mica : afumri cu pucioas, 1,01 %, bM rei
SO CIOLO GIE ROMANEASCA
in Timis In timpul Menses 2,30/0, tuicA calda
intern si extern 6,930/0, praf de mustar
2,70/0, sare de bucAtArie 2,700/o, praf de
pucioas (bAi (imporoase") 2,70 /0. III. Pro-
vocare mecanicA : masaj intern cu mhna
4,04 e/0, masaj bimanual extern si intern 3,96 %,
masaj extern 10,14%, rdcin de nalb
6,75 0/0, ventuzA (oal, phine cald si lumi-
nare) 3,70 h. IV. Provocare medicamentoas:
aph: camforatA 0,340/o, pilule cu apA ling
(0Apiolin") 0,34/0, sulfat de chinin 1,68 0/o,
spirt camforat 1,01%, spirt mentolat 1,01 /o'
floare de nalb 2,36 /0, floare de mac 2,70 O/D,
alumen (piatrA acre) 2,70 /0, sulfat de
cupru (piatrA vint") 4,040/0. Precum se
vede, o adevArat stiinte a avorturilor, cu
urmri grave atht pentru populatie, cat si
pentru nenorocitele cari se supun acestor
practici.
Nu-i lipsit de interes nici tabloul statistic
privitor la viata sexualA a locuitorilor din
Shrbova, dupA etate, numr absolut s pro-
cent : 12-13 ani 8 persoane (3,200/o); 14 ani,
7 (2,80 /o) ; 15 : 30 (12,00 '1/4; 16: 28 (11,20 /o) ;
17 : 42 (16,80 0/0); 18 :62 (24,80 Vo). Deci 177
adic 70,80 /0 incep viala sexualA sub 19
ani. SA mai amintim si mortalitatea infantil,
ca s avem tabloul exact al mizeriei biolo-
gice in care se sbate Sirbova : 1905-1914 :
48 /0 (la 100 decese); 1915-1924 : 22 /0 ; 1925-
1934 : 25 h. In ce priveste stiinta de carte,
Shrbova are : 91 nestiutori (din 331) si 132
nestiutoare (din 350) dela 7 ani In sus.
La Goicea-Mare s'a dat mai putin im-
portant cercetrilor decht actiunii culturale,
menirea cea mai de seamA a echipelor. No-
tam totusi datele privitoare la stilt* de
carte: din 968 brbati, 351 sunt nestiutori,
iar din 1053 femei, 705.
Intr'o situatie asemAntoare se gseste
comuna Filiafi unde a lucrat o echipa vo-
luntarA compus din intelectuali localnici, cu
deosebirea ch la expozilie se kfAliseazA cu
totul incomplet. Se gsesc informatii preti-
oase in Catalog. Comuna are 4328 suflete:
500 familii agricultori, 300 familii muncitori.
300 familii negustori, 40 familii de Tigani
muncitori s 35 familii de Tigan rudari.
Satul Steine0 a avut parte de o echip de
lucru indrumat de dl. Em. Bucula, scriitorul
de frunte si cunoscAtorul de aproape al pro-
blemelor legate de cultura poporului. Re-
producem chteva din datele statistice. Con-
www.dacoromanica.ro
39
sultatii pe grupe de boli : paludism 1, tumori
10, ap. uro-genit. 13, T. B. C. 18, scabie 28,
infecto-cont. 29, gus 31, pelagr 42, ap. resp.
78, piele si anexe 98, accid. si violente 116,
ap. dn. 124, intoxicatil 138, parazitare 159,
ap. digestiv 217, sifilis 228, sist. nervos si
sens. 281. Boll sociale, la numArul total, de
1678 suflete, al populatiei: sins 13 /0 femei,
20 /0 bArbati; pelagr 3 Ve Si 14/0 ; guo
11 0/0 si 11 /0; T. B. C. 4 0/0 s 8 0/0. Analfa-
betismul : 254 femei nestiutoare de carte din
570 si 80 bAlbati din 576.
In comuna Largu sunt 567 stiutori de carte
si 109 nestiutori, 517 femei stiutoare si 291
nestiutoare, totalul locuitorilor ffind 1586
suflete. lath' si consultatiile medicale pe grupe
de boll : cancer 10, tumori 11, malformatii
16, ap. uro-genit. 40. pelagrA 41, accidente si
viplenle 44, sifilis 68, piele 78, af. obstreticale
100, sist. nervos 104, gus 108, ap. rest), 117,
T. B. C. 161, paludism 170, ap. circ. si sange
172, infecto-contagioase 220, scabie 260, ap.
digestiv 418. Procesivitatea : contravenlii in
1932: 100 cazuri ; 1933 : 60; 1934 : 40 ; 1935
22; - delicte: 1932 : 2 ; 1933 : 7 ; 1934 : 9 ;
1935 : 39 ; - crime : 1 In 1934.
Satul Bordusani a avut s el parte de o
echip supravegheat de un fruntas al scrisului
si al actiunii culturale, dl. Lascarou-Moldo-
vent'. S'a putut constata marea sete de carte
religioasA a stenilor. Cu acest prilej au fost
date de o parte, ca neadevrate, ideile ca
tranul nostru nu ar simti nevoia credintei si
a cArtii. Erezii ale superficialei cunoasteri a
tranului nostril". (Cat. P. 83). SA reproducem
si aid datele privitoare la sanatate, pentru
putinta comparArii. Consultatii pe grupe de
boli: accidente 5, ap. circ. 12, ap. uro-genit.
21, sist. de locomotie 35, ap. resp. 48, shnge
48, Odle 59, sist. nervos 67, prima copilarie
79, ap. digest. 107, genitale 380, infectioase 700,
Satul Regina-Maria este format din colonisti.
Cele 250 familii cari alctuesc satul sunt venite
in majoritatea kr de peste hotare: 150 familii
de Romini macedoneni din Bulgaria, 65 fam.
de bAnAteni venite din Jugoslavia si numai
25 fam. din diferite provincii ale tarii : Do-
brogea, Moldova, Transilvania. Satul infati-
seazI interesante fenomene pentru cercetarea
sociologicA, de cari s'a folosit de sigur dl.
Constantinescu-Mircefti, un vechiu monografist.
Consultatii pe grupe de boli: alcoolism 1,
tumori 3, intoxicatii 3, gus 4, graviditate 4,
 40
ap. circ. 5, prima copilarie 6, pelagrA 6, T.
B. C. 10, paludism 11, parazitare 13, sifilis
17, singe 22, ap, resp. 36, scabie 42, ap. uro-
genii 42, accidente 45, piele 64, infectioase
73, ap. digestiv 124, sist. nerv. 148.
In comuna Ferdinand I. Fundatia a trimis
o echipA in urma propunerii fAcut de Mini-
sterul Agriculturil si Domedilor, care experi-
menteazA acolo de mai multi ani organi-
zarea unui sat model .tli tinde acum sit-si in-
tregease programul economic cu un program
cultural. Satul are 639 familii cu 2779 suflete,
de mai multe nationaltAti : Romani 290 fam.
1184 suflete ; Nernti 261 fam. 1210 sufl. ; Ttari
85. fam. 370 sufl. ; Polonezl 3. fam. 13 sufl.
Consultatii pe grupe de boll : alcoolism 1,
' cancer 1, obstreticale 3, parazitare 5. ap. uro-
genit. 22, ap. cire. 31, sifilis 34, T. B. C. 40,
ap. resp. 51, piele 63, scabie 69, infecto-con-
tagioase 75, accid. si violente 82, ap, digestiv
130, sist. nervos si sensoriale 131, paludism
182.
La Pecineaga a lucrat o echipA pus sub
supravegherea d-lui Apostol Culea. vechi si
neobosit tehnician al culturii poporului. Satul
s'a pstrat in forme de odinloarA si echipa a
avut mult de lucru ca sa-i impun un ritm mai
viu si mai nou de viat. De pild, plugria
n'a iesit din faza etnograficA. In afar de plu-
gul de fier, nici o alta masin moderna nu
se anal aid. Se seamn cu mina, se secer
cu secera si cu coasa, se treer cu tvlugul
de piatra, cu cAruta 4i cu preuca de cal ca acum
100 de ant, se vintur cu lopata si cu plasa
(primeteaua), se bate porumbul cu betele in
leas si unii tin Inca grAuntele in gropi, ca
pe vremea Turcilor". Satul are 2501 de suflete:
1282 brbati, 1219 femel. Stiutori de carte :
2124 (79,20%), nestiutori 324 (17,93%), anal-
fabeti post-scolari 53 (2,87%). Consultatii me-
dicale pe grupe de boll : alcoolism 2, gusl
2, pelagrA 3, T. B. C. 9, cancer 9, obstreticale
11, contagioase 17, sifilis 18, paludism 24,
violentl 35, generale 44, ap. resp. 46, ap. circ.
48, scabie 53, ap. uro-genit, 68, piele 106,
sist. nervos 210, ap. digest, 212.
Echipa din Ghimpati a fost cerut de C.
A.M., care a depus acolo o activitate culturalA
mai veche si dorea s si-o intregeascA. E
vrednicA de laudA aceast grira a unei insti-
tutu economice pentru problemele culturale.
Locuitorii din Ghimpati sunt plugari impro-
prietrili la 1895, 1906 si 1921, Datorit cre-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
sferii vertiginoase a populatiei satului, precum
s din pricina sistemului de improprietrire
de dupa razboiu, suprafata de teren arabil
a satului este imbucttit in vreo 3000 de
parcele mici, cultivate de 460 de familtl, ceea
ce inseamn c fiecare famille is are pro-
prietatea impArtitA in vreo 6 bucti imprasti-
ate pe intreg caprinsul mosiel satului, ceea ce
impiedic o bun cultivare a pamintului" (Cat.
p. 97). Echipa a depus serioase strAduinte
pentru studiul comasrii acestor proprietati.
Consultatli pe grupe de boli: puerperalitate 1,
alcoolism 2, cancer 3, generale 4, tumori 5,
intoxicatii 5, ap. circ. 14, sif ills 15, parazitare
16, pelagrA 18, scabie 31, ap. uro-genit. 41,
T. B. C. 71, accidente 95, ap. resp. 97, piele
115, paludism 145, singe 166, sist. nervos 199,
contagioase 245, ap. digest. 352.
Satul Nereju a fost cercetat monografic de
Institutul Social Romin cu citva ad in urm,
iar in 1934 si 1935 a lucrat aid cite o echi-
pA a Fundatiel Regale. Are 1884 suflete, sat de
rzesi, cu 12 cAtune risipite pe o suprafat
de aprox. 70 km. p. Indeletnicirea principal a
locuitorilor : tlatul lemnelor din pdure. Mor-
talitatea infantil pin la 1 an intre 1926-
1935 : b. 228 (19,28%), f. 165 (15,03/0). Con-
sultatii pe grupe de boll : cancer 2, tumori 2,
graviditate 2, malformatil 3, generale 4, pa-
ludism 4, puerperalitate 4, singe 6, gus 8,
pelagrA 28, piele 36, T. B. C. 39, ap. cire. 39,
parazitare 48, accidente 49, scable 49, ap.
uro-genit. 55, ap, resp. 55. contagioase 77,
ap. digest. 93, sist. nervos 147, sifilis 263.
In satul Miron-Costin exista 520 nestiutoare
de carte din 842 femei si 1149 nestiutori din
1640 brbati. Consultatiile pe grupe de boll
cancer 2, scabie 19, T. B. C. 19, ap. cire. 21,
ap. uro-genit. 30, ap. resp. 37, piele 38, accid.
40, pelagr 40, contagioase 45, palud. 52, pa-
razit. 70, sist. nervos 77, ap. digest. 93,
sifilis 205.
La Docle$i a lucrat o echip supravegheatA
de d-I Victor Ion Popa, cAruia i se datoreste
si realizarea artistica a expozitiei. Satul este
unul din cele mai vechi ale Moldovei, dar
este astazi sricit si in paraginA. Marele
numr al stiutorilor de carte limpezeste o
indelungata indeminare spre invtatura si
arata usor de ce au luptat rzsii eh' ail:4
scoala in sat Inca dela 1870" (Cat. 111). Do-
destii are 1321 suflete : 670 brbati, 651 fe-
mei, 310 familii. Consultatii pe grupe de boli :
 VOSIQ'NVNOU WID070Q0S
Traian Herseni : Expozifia de lucru a echipelor regale studenfesti

.-

Prispa unei case din Stanesti (Muscel) Casa de tip vechi din Moi4eni (Satu-Mare)

www.dacoromanica.ro
 SOIOLome ROMANEASCA

Traian Herserd: Expozifla de lucru a echipelor regale sludente0

t
4414Vaillinega
Pe:4

Cas cu cerdag din Sant (Nsiudi

4:11k,

1110,-

Vatra unei case din Goicea-Mare (Doti)

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
tumori 16, accid. violente 26, ale. genito-
urin. 35, alcoolism 45, ap. circ. 55, ap, resp.
56, scabie 57, piele i anexe 67, infecto-con-
tagtoase 89, T. B. C. 90, parazitare 91, pelagr
104, sist. nerv. si sens, 137, sifilis 141, ap.
digest. 350.
Satul Neipddeni are 2765 de suflete: bar-
bati 1422, femei 1343, din cari 1817 mazili,
154 terani, 274 misceni (straini veniti din
orase), 29 Tigani, 24 Evrei. Consultatii pe
grupe de boH: malformatii congenitale 2, al-
coolism 2, obstreticale 11, tumori 11, cancer
24, pelagre 32, ap. cire. 48, sifilis 71, T. B. C.
107, ap. nro-genit. 142, scabie 202, parazit
221, accid. .violente 234, ap. resp, 268, boli
de piele 270, infecto-contagioase 360, sist,
nervos si sens. 571, cauze necunoscute 650.
paludism 1034, ap. digest. 1060.
Satul Oldnesti, asezet pe malul Nistrului
numr 3623 suflete. Streini 156 Evrei, 96
Germani, 71 Rust. Echipa a fost ajutat din
plin de Prefecture judetului Cetatea Albe,
spre meritul d-lui prefect Gr. Berescu si a
d-lui inspector C. N. Ifrim, care a stiat sa-i
cestige increderea. Consultatii pe grupe de
boll : alcoolism 14, bolt generale 21, puer-
peralitate 21, scabie 27, pelagre 28, tumori
36, parazitare 72, sifilis 97, cancer 103, in-
f ecto-contegioase 112, T. B. C.. 139. ap. resp.
166. gus 176, ap circ. 221, accid. f violente
240, prima copitrte 251, ap. uro-genit. 348,
piele 466, sst. nerv. sens. 504, ap. digest.
757.
In afar% de echipele trimise de Fundatie,
dar incadrat in programul acesteia, a mat lu-
crat in Basarabia Institutul Social din Chisinau.
S'a intreprins cercetarea monografice a satu-
lui Iurceni, interesant mat ales pentru indus-
tria trneasce a oleritului. Cete trimise la
expozitie nu arat nici pe departe realizrile
acestei institutii, de aceea va trebui se as-
teptm phn ce se va publica materialul cules.
Sadova este un sat de munte din Bucovina
cu frumoase insusiri gospodresti pstrtor mat multe din bolite instrate se datoresc sa-
in multe a vremurilor de fate de alte data.
Reproducem f aid din cele expuse, datele
privitoare la consultatii, pe grupe de boli
senilitate 3, cancer 3, intoxicatii 3, puerperale
5, sist. locomotor 8, T. B. C. 9, prima copilrie
21, ap. elm 26, generale 27, ap. uro-genit. 28,
parazit. 28, sfinge 33, accid. 33, scabie 36, piele
si anexe 41, ap. resp. 47, sist. nerv. 78, ap.
digestiv 82 , sifilis 83, contagioase 89,00 104.
www.dacoromanica.ro
41
Se amintfin ajutorul atit de folositor
pentrdechipe, cat sl pentru ei, al cercetasilor.
D-nii col. Simboteanu s prof. Aurel S. Goia
trebuesc f elicitati pentru ideea acestei cola-
b erari. Cele scrise in fruntea standului car-
cetsesc : Cercetasii Romniei pe adevaratuf
drum, in colaborare cu echipele regale stu-
dentesti-Sant-Nereju-Ruderia-Clopotiva"
sunt destul de gritoare.
Fundatia expune i un Cemin Cultural
model, a cerui insemnatate se intelege -dela
sine. Chnd vom avea in fiecare sat rornanesc
asemenea Carnine inzestrate cu cele trebuin-
cioase s cuprinzlind sufletul intreg al satului,
soarta indrumerii poporului va fi definitiv
asigurate.
S'ar cuveni de incheere chteva cuvinte de
interpretare a celor infatisate. Locuintele re-
constituite, uneltele, portul, graficele de acti-
vitate i attitea lucruri din Expozitie, ar trebui
discutate amenuntit, eat pentru folosul teo-
relic, cht si pentru invtmintele practice pe
cart le-am dobhndi. Din pecate, in numarul
de fatal al revistei nu mai putem strui, f era
s lungim prea mult darea de seam pe care
ne-am propus-o. Expozilia ar merita un stadiu
complet si amenuntit si ar putea fi, dup un
ghnd care nu ne apartine, chiar subiectul une
teze de doctorat in sociologie. In ce -ne pri-
veste, vom reveni asupra acestor date cu alt
prilej. Observam totusi c problemele cele
mai de seame ale poporului nostru (cifrele
amintite sunt destul de elocvente), se leaga in
primul rind de sanatate si de starea econo-
mica. De sigur viata sprtuala nu ne este in-
dif erente, dar satul romnesc are in privinta
aceasta o culture a lui, straveche si originate,
pe care nu avem de ce se o schimbern, falsi-
ficand-o. Stiinta s dragostea de carte vor trebul
raspendite, dar nu impotriva culturii traditio-
nale trnesti, ci in sensul ei i pentru tar-
girea ei organice. BoHle s sercia rod ins
in chip primejdios fiinta satelor noastre. Cele
reciei, lipsei de igiene, de culture sani tare',
de asistente medical date la Limp si chiar
pasivitatii organelor administrative. In privinta
aceasta se cere o nterventie neinthrziata,
-energica i generalizat pe intreg cuprinsul
tern, a tuturor celor cu respunere: dela stat
ph.na la societatile si oamenit de actiune so-
cial mai restrinsa. ,,Fundatia Principele Carol"
detine nu numai un bogat material informativ
42
dar si metode incercate de indreptare. Ne-a
lipsit pima acum numai o organizatie gayer-
nam en tala, care sa-si Lea din problema aceasta
o misiune de capataiu l sa inalte acliunea de
ridicare biologica si economica a satelor la
principiu de stat. Regele farii este o chezsie
c nid in privinta aceasta nu vom intarzia
prea mult.
Traian Herseni
AL XII-LEA CONGRES INTERNATIONAL
DE SOCIOLOGIE
Asezamantul de cercetari sociologice si de
cooperare stiintifica, intemeiat de Ren
Worms in 1893 si recunoscut de utilitate
publica in Franta, in 1909, sub denumirea de
Institutul international de Sociologie", si-a
reluat activitatea dupa razboiu datorita pre-
sedintelui sau, cunoscutul l veneratul so-
ciolog francez Gaston Richard, si'n deosebi
activuld sau secretar general, profesorul
G. L. Duprat de la Universitatea din Geneva.
In dorinta de a j se da un nou suflu de
viala pentru continuarea rodnicei sale acti-
vitati, care pentru trecut este bogat ilustrata
de cele XVI volume de Anna les de l'Institut
international de Sociologie, precum si de cele
vre-o 60 de volume ale cunoscutei Biblio-
tlWque Sociologique Internationale, s'a consti-
tuit in cadrele Institutului o Federatie in-
ternationalli a societtilor i institutelor de
Sociologie in 1930, spre a se inlesni astfel 0
c olaborare mai strans i mai sistematica a tu-
turor gruparilor serioase de cercetari socio-
logice.
Astazi, Institutul international de Socio-
logic numara 100 de membri si 150 de aso-
ciati, iar Federatia reuneste 23 asocial!! dintre
cele mai importante din lume. Numele mem-
brilor, precum si cateva indicatii generale
asupra constituirei si functionrii acestor
doua organe au fost publicate In Arhiva
pentru gtiinta gi reforma social, N-le 3-4,
An. XII-lea, pag. 590-594.
Institutul Social Roman este unul dintre
membrii fondatori ai acestei Federatii, dupa
ce presedintele sail, profesorul Gusti, fusese
proclamat membru al Institutului interna-
tional de Soci logie cu prilejul Congresului
international de sociologie din 1930. De la
aceast data, colaborarea noastra cu aceste
institutii este dintre cele mai cordiale, ceiace
ne-a atras i favoarea de a face dig reviqta
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Arhiva pentru ;Uinta qi reforma social or-
ganul Federatiei.
La Congresul international de sociologic,
limit la Geneva in 1933, Institutul Social a
lost reprezentat prin semnatarul acestor ran-
duri si d. H. H. Stahl. Comunicarile facute
cu aceasta ocazie despre Previ2iunea Socio-
logic l Locuinta omeneasc, care constitu:au
tema generala a congresului, au fost: Quel-
ques considerations sur la privision sociologi-
que" de G. Vladescu-Racoasa si l'Habitat
humain et les formes de la vie sociale de
H. H. Stahl, comunicari ce se gsesc re-
produse in revista Arhiva pentru gtiinta qi
reforma sociald, N.-le 1-2, An. XII-lea, pag.
193-200.
Ultimai Congres international de sociolo-
gie, al XII-lea, s'a tinut la Bruxelles, intre
25 si 29 August 1935, discutandu-se in princi-
pal subiectul Formele elementare ale vietii
sociale, iar in subsidiar chestiunea metabolis-
mului social i elitelor. Au participat peste
o sute'cle membri. Organizarea congresului
a fost asumata de Institutul de Sociologic
Solvay, al carui director, d. E. Mahaim, pro-
fesor universitar i fost ministru, era si pre-
sedintele comitetului de receptie. Presedinte
al Congresului a fost renumitul sociolog
american d. Ch. Ellwood, profesor la Duke
University, ajutat Hind pen tru diferitele se-
dinte de d-nii : von Wiese, Sorokin, Gini,
DuprJel, vice-presedinti.
Prima sedinta fu consacrata cuvantrilor
inaugurate ale d-lor Mahaim, Ellwood gi
Duprat. Cu a doua sedint au inceput lucra-
rile congresului. facandu-se comunicarile
relative la formele elementare ale vielii so-
ciale, dar care se ocupau mai ales de meto-
dologie i aspectele generale ale problemei,
cum au fost comunicarile d-lor Duprat, So-
rokin, von Wiese, Angell, Gusti, de Maday,
von Schmidt, de Luca, Guy. S'a cautat in
deosebi sa se faca distinctia intre elementar
sau fundamental gi primitiv or simplu. In se-
dintele urmatoare s'au ascultat si discutat
expuncrile privitoare la formele elementare
in raport cu civilizatia si cultura - Ellwood,
Spitler, Chalupny, Karnecki, Kochanovsky,
Rugarli, Elboursky-Serebriakov, Znaniecki,
Vallaux, Revelli, Feytaud, Leyder, Golovine,
Sorokin, Lasbax, Maunier, von Wiese, Auriac,
Gurvitch, - si comunicarile despre unitatile
sod* elementare ale d-lor Tomasic, G,
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Vladescu-Racoasa, Stahl, Herseni, d-ra Costa
Foru, Georgescu, Sicard, Sanderson, Mazza-
rella, Descamps, Kovalevski, d-ra Duprat, G.
Richard, Bernard, Mukerjee, Derobert, etc.
0 sedinta special a fost inchinat come
morrii lui Qutelet, dela aparitia Fizicei so-
ciale a cruia s'au implinit o sut de ani. Cu
acest prilej au vorbit : ministrul de Instructie
al Belgiei, d. Bovesse care prezida sarbalo-
rirea; d. d. Mahaim, Julin, E. Duprel, Frank
Henkins si Duprat. Toate aceste cuvntri, la
care s'a mai adaugat una a d. Niko Gunz-
burg, au aprut in Revue de l'Institut de So-
ciologie Solvay, No. 3, XX-e anne, Juillet-
Septembre 1935.
0 alt sedint a fost ocupat de comuni-
crile relative la metabolismul social si im-
portanta elitelor, contributia cea mai impor-
tant asupra acestei chestiuni fiind a delega-
Pei italiene, compusa din d-nii Gini, R. Michels
Castrilli, Boldrini, Camavitto, de Meo, d-ra
Spaventa de Novellis, d-ra Levi della Vida,
Sonnabend, la care s'au adugat contributille
d-lor Blaha, Joussain, Reymond, Kumar Sar-
kar, Honigsheim, Gunther, Mann, Salomon,
Lameere, Dekany, etc.
Chteva rapoarte s'au ocupat de chestiuni
mai deprtate de cele dota subiecteanuntate
la inceput s anume al d. Peritch, care a
vorbit despre idei fi realizarea lor ; al d.
Eubank despre contrastele din desvoltarea so-
ciologiei americane si cea europeand ; al d
Venturino despre influenta elimei si caracte-
rului etnic asupra formelor de solidaritate so-
ciald ; al d. W. Malgaud despre importanfa
organizeirii defensive la inceputurile vietii so-
ciale ; al d. Theodoroff despre rolul popoarelor
mici si al marilor puteri; al d. Mitkovitch
despre factorii psiho-sociologici ai terorismului ;
al d. de Luca despre drept si forg i ; in fine
al d. Warnotte despre insemneitatea istoriei
in viata social&
Participarea romaneasca la acest congres
a fost remarcabil. Institutul Social Roman a
prezentat opt comunicri, inftisand rezulta-
tele cercetrilor monograf ice de Sociologic
rural, intreprinse de zece ani incoace in sa-
tele diferitelor regiuni ale trii. Comunicarea
d. prof. D. Gusti, tratand despre Sociologia
unittifilor sociale, a trezit in asistent un in-
teres deosebit. Deoarece d-sa schiteaz, intr'o
expunere condensat si luminoas, temeiurile
teoretice ale necesittii, posiblttli util- d-lui Ren Maunier, profesor la Facultatea
www.dacoromanica.ro
43
tatil cercetrilor sociologice pe teren a f or-
melor sociale elementare si caracteristice, cum
sunt in primul rand satele.
Celelalte comunicri au prezentat mai ales
materialul ce ilustreaza aceste consideratii
generale, s de au fost urnfaloarele :
1. Considrations sur l'organisation collec-
tive du village roumain de H. H. Stahl ; 2. Les
dbuts d'industrialisation d'un village roumain
de G. Vldescu-Racoasa ; L'organisation pa-
storale en Roumanie de Tr, Herseni ; Le bud-
get paysan de N. Corntianu ; Quelques aspects
de la vie familiale paysanne de d-ra Xenia
Costa-Foru ; L'alimentation de la population
paysanne en Roumanie de D. Georgescu ;
Agents magiques dans le village de Cornova
de d-ra St. Cristescu.
Ca urmare a acestei participri importante
au fost proclamati noi membri asociati ai In-
stitutului international de Sociologie d. Hersen!
$i d-ra Costa-Foru.
In general insa, lucrrile celui de al XII-
lea Congres international de sociologie mar-
chearl o nou si puternia afirmare a coo-
perrii luminate dintre sociologii diferitelor
WI, ca s intre asociatiile ce sprijin cerce-
trile de acest gen, in deosebi a investigatii-
lor monograf ice, privitor la care Institutul
Social Roman a putut servi ca un exemplu
instructiv.
G. Vlddescu-Reicoasa
CONFERINTELE PROFESORULUI D. GUSTI
IN STRAINATATE
S'a anuntat la Limp cltoria de studii a
d-lui Prof. D. Gusti in strainatate (Franta si
Germania), in decursul lunilor Ianuarie s
Februarie 1935 si s'au fcut dari de seama
amnuntite despre activitatea stiintifical depusa
cu acest prilej, menit mai ales, s infatiseze
peste hotare strduintele sociologice si acti-
unea cultural din Romania. Nu revenim decal
pentru a prezenta cateva publicatii aparute
in rstimp, dup intoarcerea d-sale in tara.
SuccesuI conferintelor si comunicrilor
d-lui Prof. Gusti in strainatate a f ost de asa
natur final institutiile in sanul ch.rora au
fost tinute, s'au simtit datoare sa le publice,
pentru a le da, in semn de cinste, o durata
si o rspandire mai mare. Astfel Institutul
de Drept Comparat, care publicA sub directia
44
de Drept din Paris, colectia atat de folositoa-
re Etudes de Sociologie et d'Ethnologie
juridiques", public sub nr. XXIII (Salle de
travail d'Ethnologie juridique) conferintele
despre monografie ale d-lui Prof. Gusti : La
Monographie et L'Action Monographique en
Roumanie (Paris, Les tditions Domat-Mon-
chrestien, 1935); iar Academia de $tiinte
morale si politice, una dintre cele mai de
seam institutii stiintifice ale Frantei, public
in Sances et Travaux de l'Acadmie des
Sciences morales et politiques" (Sept.-Oct.
1935) comunicarea tinuta in salmi 6: Les
Fondations Culturelles Royales de Rouma-
nie. La rindul ei Universitatea din Lipsca, la
care si-a dat cu treizeci de ani in urma d-1
Prof. Gusti doctoratul in filosofie si care 1-a
numit de curand doctor honoris causa, i-a pu-
blicat comunicarea tinut cu prilejul sarb-
toririi, sub titlul lung, dar conform cu obiceiul
german Aus Anlass seiner Ernennung zum
Ehrendoktor der Staatswissensc'iaften der
Philosophischen Fakultt der Universitt Leip-
zig hielt der ehemalige rumanische Unter-
richtsminister Professor Dr. Phil. Dr. Rer. Pol.
I-I, C. Demetrius Gusti am. 2. Februar :935
vor den Mitgliedern der Philosophischen Fa-
kultat den nachvolgenden Vortrag fiber das
Thema Die Kniglichen Stiftungen Rumliniens"
(Leipzig, 1935).
Cele dou conferinte despre monografie
cuprind : I. Expunerea principiilor teoretice
pe cari se intemelaza monografia sociologic,
adica: sistemul personal de sociologic, regu-
lele metodologice ale cercetrilor monogra-
Bee si consecintele acestora din urrn pentru
stiinta l politica natiunii. II. PT:ezentarea
amnuntita a tehnicei de lucru asa cum a fost
urmat in cercetrile monografice romanesti,
incepind cu pregtirea prealabil, continuand
cu partea cea mai important : munca la teren
si sfarsind cu utilizarea stintfc a datelor
culese. Nu numai pentru cititorii din strin-
tate, dar si pentru Romani cele dou confe-
rinte constituesc una din cele mai bune pre-
zentari ale sistemului de slling social a d-lui
Prof. Gusti, fiind rezumatul precis al activi-
tatii d-sale pe acest tram. Se intelege ca
pentru Romani lucrarea d-sale capital, So-
ciologia militans, este un izvor mult mai bogat
de informatie, totusi conferintele de cari ne
ocupam cuprind si Wei pe cari, dac d-sa
le-a sustinut si rspandit oral, nu le-a publi-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOG1E ROMANEAS CA
cat In alt parte. Incat cei cari vor s urm-
reascl direct s cat mai complet gfindirea
stlintifc a d-lui Prof. Gusti, vor trebui 13
recurg si la aceste noi izvoare de informatie.
Celelalte dota comunicari, despre Funda-
title Culturale Regale, infatiseaz amnuntit
istoricul, organizatia, realizrile, metodele de
lucru si scopurile acestor asezminte domnesti,
fcand sa se cunoascal exact rolul lor in desvol-
tarea culturil romanesti. Infatisarea privitoare
la cunoasterea tarii se intregeste fericit prin
cea privitoare la ridicarea cultural a ei. Se
schiteaza astfel o activitate legat steams de
strduintele contemporane ale trii.
Traian Herseni
CONTRIBUTII LA CERCETAREA MENTA-
LITTII SATULUI noIsENI
0 buna parte din viata satului e invluit
intr'o atmosf era' mistic, unde fiinte mAice -
bune i rele, supranaturale- se amesteca me-
reu in imprejurrile concrete din viata indi-
vidual, marturisindu-si existenta la fiecare
pas, prin emotiile pe cari aparitiile lor nea-
steptate le deslntuie in sufletele oamenilor,
prin imprejurarile fantastice in cari aceste
Bilge sunt vzute i prin practicele utilizate
pentru concilierea sau indepartarea lor.
Atentia satului este concentrat asupra
prezentei, actiunii 1 faptelor acestor puteri
supranaturale.
Uneori ele apar fluide, confuze, fr con-
tururi precise, alteori aceste existente spiri-
tuale, imaginare pentru noi, sunt pentru sat
realitti vii, concrete, percepute adeseori ca
forte materiale, cari provoac efecte fizice,
cu trsturi de temperament, caracter i fi-
zionomie distinctive, cu calitati fizice si mo-
rale identice pentru constiinta fiecruia. Ele
nu mai pstreaza ins fluxul perpetuu al re-
prezentrilor sensibile individuate. Printeun
indelungat proces psiho-social, ele au prsit
particularittile perceptiunilor s reprezen-
trile din constiinta individual, pstrand si
adancind cateva trsturi cari contureazi
fiinte distincte. Aceste insusiri revin identice
In actualizrile din experientele concrete ale
fiecrui individ. Obiectivandu-se, ele sunt
echivalente notiunilor s conceptelor de pe alt
plan de mentalitate, sunt ceeace se cheama
reprezentri colective,
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Fi hid forte spirituale active si actuale,
cari determini continua o bura parte din sen-
timentele, Wale sl faptele oamenilor in sa-
tul cercetat, au un interes obiectiv-stiintific.
Fall cercetarea acestor duhuri", multe din-
tre manifestArile psiho-socidie actuale, ne
rmn neintelese. Ornul crede in existenta
acestor fiinte, a cror experient concret,
direct, o are la flecare pas, ca in propriile
lui sensatii. hi orfenteaz1 viata sf adesori
faptele morale, dupg ele.
In studial lor vorn OM rspunsul la o in treag
serie de probleme in legtur cu viata spiri-
tualii a satului. Pe laugh' alte manifestri
spontane, surprinse direct, urmrim acest stu-
diu prin chestionar si convorbire. Pe baza
experientei particulare si a unor imprejurri
concrete, convorbirea. - pe care o drn mai
jos -, a urmrit s degajeze elernentele ge-
nerale, trsturile earl definesc fizionornia si
insusirile morale ale unei prti dintre du-
hurile necurate" cari miscl viata psihic si
social a satulul Moiseni (jud. Satu-mare1).
- Am auzit a Belteanca 2) ar fi inviat de
trei ori pn s-si dea sufletul. Adevrat este?
Mic Nicoard : - Apol, bag sam, o mars
orice fat (fiica) si s'o cantat... S'o scuturat
de cap, s'o inghiet...
Mic Ion a lui Grigor. - S'o plinit amu
sa se duel la hrzobesca, la pmnt, la te-
meteu...
- Am vzut la inmormntarea celui impus-
cat pe granit, rsturnand in groap un sac
cu pmint. Ce era acolo ?
M. I. : - De unde 1-a puscat... ca s nu
umble dup snge, o adus lutu' de-acolo..."
M. N. : - Dac-1 piqcd, apoi zice cei
umbld dupd sage acolo unde I-o omorit...
Trupu omului ii muritor in pmnt si spiritu
se inlteaz la cer... Sngele si carnea, asa
spune Scriptura, nu-i iertat s marg la cer,
1) Provocati si intre(inut de noi, convor-
birea cu Mk Nicoard de 31 ani, avand 6 clase
primare, sotia acestuia, &Ira Mdricutd a lui
Mihai, de 24 ani, analfabet si Mic Ion a lui
Grigor de 55 ani, analfabet, a f ost stenogra-
fiat de studentul in filosofie, Neacsu Du-
mitru, membru in echipa trimis de Funda-
tia Cultural Regal Principele Carol" sd
activeze pentru ridicarea culturall a satului
Moiseni din Tara Oasului,
2) Mois Tithie a Petril Irinci - sotia lui
Balt Grigor.
www.dacoromanica.ro
45
Numat spiritu' inltaz4 la eel.. Trupu' ii p5-
ctoas, peminteasca parte. Acolo la cer se
'nlteazI spiritu'. Eu asa am aflat din Scrip-
tur sells, apoi Scriptura este adevrat..."
0 samd de oameni acolo unde au murit,
si-au vrsat sdngele, fi acolo il poartei noap-
tea duhurile necurate... CA noaptea este a du-
hurilor necurate. Ele au putere in timpu'
noptii. Nu-i nice iertat s amble omu' noap-
tea. Acolo unde'l ajunge sara, s stee pe loc
fi sd-0 &cif foc ori si unde ar hi si dimi-
mineata s porneasc incotro are de mars...
Se 'ntampl cu el oriceva... Vede oriceva".
- Ce vede ?
M. N. : - Apoi unu' de-o murit, o vzut
Omu' noptfi".
- Unde 1-a vzut pe Ornul noptii ?
M, N. : - Nu stiu unde I"
M. I.: - Aid 1-o vzut la Gica lui Co-
but, cum treci balta I"
- La ce or ?
M. N. : - D'api cine stie la catti ora ?
Noaptea I..."
- Cum era ?
M. L : - C'apoi nu putem sti...".
M. N. : Fptura aceea... nu putem sti.
Cum scrie la Scriptura cii saget grozav".
- Dumneata spuneai ea' n'a putut s-i
vad capul ?
M. I. - Da I Asa o fost de'nalt".
M. N.: - Asa o spus ea era de fpura
unui om, dar..."
- Unde 1-a intilnit?
M. N.: - D-Voastr nu cunoasteji, spre
Mare Gheorghe Hodoghii la piatra morii,
lino cgrarea aceia, pe-acolo 1-o intalnit".
- Ce fcea Omul noptil ?
M. N. : - Omul o stat acolo lino piatre.
- De ce ?
M. N. : - Acolo poate o avut mai mare
putere".
M. I.: - Acolo nu-i nice carat"
- Cum, nu-i aid curet ?
M. N. : - 0 fost ceva giuriimat striimb",
,,Unul zice pe-aici, al& zice mai p'aici. Dom-
nul, judecator spune : Faceti giurmnt I" -
Pi da' nu-i drept ?" - Da, dar e drept
pe uncle ziel dumneata ?" Cellalt gindeste
&I e cum spune el st asa se stria treaba".
- Ei, acolo vine Omul noptil ?
M. N. - No, acolo umbl necuratu'
sohan I"
- Pi omul noptil e necurat ?
 46
M. N. : - Se'ntelege I"
- Unde se ducea omul acela ?
M. N. - La moara".
- Si ce-au vorbit ?
M. N. : - El nu vorbqte nimic I Poate
cd-1 omoard dacti vorbe fie !"
M. I. : - Ii lua graiu' !"
M. N. : - Ala-i imputernicit cu duhurile
in timpul noptii, o zas cat ornu' acela care
o mars, ca altadata cind o mai umbla noap-
tea sa ia bota in mina... Era asa ca de-aici
pana'n malai (circa 20 ni.) Omu' venea din
sat, venea spre cas'. Cand o sosit acasd,
omu' cela sta."
- Ce Acea ?
M. N. : - Sta'naintea casii I"
- Cum, venise inaintea lui 7
M. N. : - Pan'n odor (curte)."
- A strigat cumva dup5. el ?
M. N.: - Nu, n'o zbis nimic".
- Dar alicineva nu l-a mai vazut ?
M. N.: - D'apoi altu' nu dect la care
o murit".
B. M.: - Pai nu se spune, nu se ia asa
la besazi. Dac'ai viizut asa, nu spui la ni-
meni".
M. N.: - Eu am vazut, veneam de-aid
dela crasma. Era cam pe la 12 noaptea.
Apoi niciodatd n'am Mizut spairnd ca atunci,
de-atunci n'am avut asa spaim. Cum am
ventt de acolo sunt dou balti. (Se aseaza
in mijlocul drumului si deseneaza cu febri-
htate si emotie situatia locurilor). Am trecut
balta'ntia. Asia e balta intila si aci e alta,
a doua balt. Aici child am sosit, aici era un
porn, un par, aid intre WV. and am agiuns
aici la balt era o carare. Cum am venit eu,
cum am agiuns aici la balt, lang pomul
acesta, era Inca un porn, un nuc. Nu era asa
prea departe, ca pina in gard (4 m.). Acolo
erau doi feciori de oameni, ca dot feciori
tineri, ca aestia cum a fost al Vsiii a Ti-
lichii si Ion a Petrichii. Da' eu am venit pe
carare spre ei. Ce s fac ? Eu vandusem
casa Tomit (?) Gfindesc ca vrea s m lozeasc
pe mine, da' n'am avut nici-o frica. De bun
seam ea vor sa m lozasc, ori sa ma taie 1
Si am mers asa. Cand am fost pornit eu
de-am trecut din dreptu' pomilor, pomii au
ramas cum e aici. Eu am cotat (observat cu
atentie) si mi-am adus aminte ca astea e du-
huri necurate, si imi iau clopu' din cap, da,
cu ochii spre ei, si mi-am fcut cruce de
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
trei ori. Cad am giitat de Meat a treia oard,
o fi pchierit din ochi si nu i-am vazut mai
mult. Apoi arn venit spre casa pe carare.
N'aveam nicio great (team), numai ad m'am
&Ida ea sa nu m lozeascl dac o hi oa-
meni curati. Dupace-am fa:cut semnu' crucii,
c crucea are pasatnii, sabia satanit, dup-
ce-am plecat de-acolo ctiva pasi, mi-o zinit
great, asa el n'am stiut ca viu pe carare,
asa m'am ingretosat (ingrozit). As,. spaim
cum numai Dumnezeu stie I Acasa n'am putut
face nimica pan ce nu s'o dus greata aceia".
- Mull e de-atunct ?
M. N.: - Sunt vreo sapte-opt anti. 0
fost p'in anu, 26-27".
- Ai zis ceva cnd ti-al fcut crude'?
M. N. : - Nu, n'am zisl"
- Catre M. I.: Dar dumneata ce spuneai
de cruce ?
M. I: - Eu zic ca, crucea drept aceia
e cruce, cal crucea it sabia satanii si taie pe
satan acarcind, ori ziva ori noaptea, cand oi
fa' cruce nu te temi. Crucea s'o'ntorci ori-
cum, tot dreapta este. Cum o'ntorci, ori asa
ori asa, tot dreapt este".
- Cum vine asta ?
M. I.: - Pentruca este adevrat. Crucea
lui Dumnazau, a lui Cristos. Si eu am vzut I..."
- Ce-ai vzut ?
M. L : - Am vzut in copilarie asa ca
un cal alb... adica necuratu' o fost I Am fost
asa la lucru, el noi am fost '',Aoi cotingani
(flacaiandri). Noi nu ne-am stiut teme, Eram
ca de 17 ani. Eram pe Corneasca noaptea si
am vzut asa ca un cal alb. Da' n'am stiut
noi de spaima, da' s'o artat asa inaintea
noastra. Noi tti am fugit pe dealuri Oa am
stat asa noaptea cine stie and"-
- AU spus ceva ?
M. I. : - Not n'am zis nimic I"
- Unde-att fugit ?
M. I. : - Am fugit la coliba... Noi am
vrut sa prindem rad. Prins-am multi da' ne
mu$ca. ca era btrni. Noaptea ies racii afar'
la pascut. Era noaptea. Arna n'afi mai mer'e
cat ii lumea r
- De ce ?
M. I. : - Am ma dor chicerele1). Apoi
am vazut asa ceva cum n'am mai vzut si
n'am mai auzit. Am auzit apoi, o venit din
1). Nu s'ar mai duce de groaza.
SO CIOLOGIE ROMANEASCA
varfu' copacului. gandeai ca-s zece chietre
de moara. 0 zinit de-acolo din copaci.
- Unde erai dumneata?
M. I.: - La lucru noaptea. Am talat me-
tere - clof ter 1
- $i ?
M. I.: - Si ne-am spariet si ne-am dus
de-acolo. Am fost mai multi. El o fost cu
coconu lui si eu cu alt cocon (copil). Era
noaptea. Ne-am fost lasat de lucru, ne fceam
de mancare... Apoi o pchicat asa oriceva de
sus... N'o pchicat nirnica, numai ne-o pard
noua, c'o fcut zugt mare, o facut zgomot,
cutramur... Am fugit care'ncotro si am Meld
foc. Mai mult n'am mai auzit."
- De Fata pdurii ce stii ?
M. I. - Tat duh necuratl"
M. N.: - Cel mai tare duh necurat".
M. I.: - Cel mai tare duh necurat '
M. N.: - Aceia dacentalneste pe orn
pe hotara, il duce hat..."
- Cum asa ?
M. N. : - Horeste (canta) fara'nteles..."
- Cum spune ?
M. N.: - Asa, lung, de gandesti ca gla-
sul nu-i de orn: Iuti 1..." ca o masina
(locomotiva)... Se duce pe hotaru' domnesc
pe cercuar. Adic judetu' sta, judetu' Sat-
mar cu judetu' Maramuras-Sighet. Hotartv
asa mer'e cum mer'e drumu' aici, cu holmuri
dese..."
- Ce face Fata padurii acolo ?
M. N.: - Acolo doarme 1... Fata padurii
te-ar omori daca te-ar prinde. Te-ar omori 1..."
-E imbracat ?
M. N.: - Pdi numai am auzit, dar de
viizut n'am viizut-o !"
- N'a vazut-o nimeni de-aici ?
M. N.: - Numai bdtreinii au vzut-o.
Daca v adunati cu cei de 70-80 ani... Am
auzit si eu mai an pe hotar, da'am fugif... Am
vzut Fata padurii venind de la Bixad, cum
fugea n3aptea pe hotar, da' am fugit cd md
temeam cd m'o duce!"
- Unde s te duc ?
M. N. : - Are cas 1 Ori te duce, ori
te afli slut cumva".
- N'a dus pe nimeni?
M. N.: - De-Met nu 1"
- Dar in alte part ?
M. N.: - Am auzit c'o luat pe unu'...
0 adormit, s'o stins focu' si-o venit duhu'.
L-o ornorit, l-o ucis".
www.dacoromanica.ro
47
- Cu ce 1-a ucis?
M. N. : - Pdi are asa putere, ccind cu
genzdu'acela omoard, are oriceva vntos...
Daca d un \Tint peste om, ii gate.-
- Dar cum este casa Fetii padurii 1
M. N.: - PM stanca de piatra. Piatra,
unde cocosii nu cant si nice oamenii nu prea
urnbl... In chietre seci. Asa e duhu' el daca
dormi, te trezesti numai cu o greutate, te
amorteste. Da' D-Voastr poate n'ali vzut
asa ceva. D'apoi se'ntampl ca dac'ar hi
acolo ori om ori dobitoc, apoi acela se
bagen el, ori in mana ori in picere, ori ii
omoara difel. E ca un \rant rau".
- PM vantul rat', e tot una cu Fata
pdurii ?
M. N. : - Tt aceia-i 1"
- Dar Omul noptii ?
B. M. : - Si ala tat necuratu', ca cel
ce-i curat nu umbl noaptea. Duhurile celea
nu slim el cum Dumnezati' lui este. Cum
este necuratu' care iese din mormantl Cine
stie ca. cum 1 ?"
- Care anume duh necurat ?
B. M.: - Acelea simt multe I"...
M. N. : - Acelea se numesc borsocli,
acelea care urnbl cu lumina."
- Este careva orn care a vazut borsocai?
M. N.: - D'apoi dupa ce moare, anume
iese din temeteu, din cimitir, lumina cela
alba. Asa o umblat la podu' acesfa al call
f erate 1 De acas il vedem. Aid ar hi fost
moarte grozavii. 0 vinit cociea (tren mic) si
1-o aruncat sub pod, i-o rupt manurile, 4i
picerile. Era tin copil... Apoi de-atunci umbld
borsoci acolo. Aceia este asa, el tat se
aprinde si se stinge, asa vedere slabanoaga.
and coti (privesti atent), apoi se stinge".
- De unde iese ?
M. N.: - Pal zic cal numai de-acolo, din
mormant".
- Care om este borsocau ?
M. N. - Acea nu se stie, numa femeia
poate 4ti. Noaptea se bagii duke in el".
B. M. : - Ala face din el siece se
poi fa".
M. N. :-Vine asa corn al aprinde spirit
(spirt), ca un f el de benzin, asa forma. Are
puterea diavolului,da' are putere mai mare".
B. M.: - In tt felu' se poate fa': cal,
orn. Duhurile simt de multe feluri, ca dull
necurat este vantte ru, care poate s rumpli
orisice in lume. Acela cand e noaptea in-
48
ourat, chnd ploug, atunci umbl. Atunci e
noaptea gree.
- Ce fac atunci ?
B. M.: - Umbl. eu nu stiu ce cot"...
- Bine, dar ce fac?
B. M.: DacA D-Voastr dormiti de greu,
ori eu, prii suge fringe din orn. Se pune ori
pe mhn, ori pe picere, numai dimineata
aill cA ce ti-o fcut. Da' nu suge asa sA
moarA omu'."
- Altceva nu mai face ?
M. N. : - Te rciteice' teitti noaptea. Asa
o fost cu a lui Oboroc, da' acela n'o avut
mintea'ntreagA. Nu cunosti locu' cA cum este.
Nu te poti orienta.
- Cine s'a f Acut borsocAu de-aid ?
M. N.: - Numai care este adicA lu-
natic."
- PAi stint oameni lunatici?
M. N. : - La noi nu simt. 0 fost unu'
Gica a Grigutii, Ala a fost borsocu, cu Ala
n'o stat 'lid femeia. a n'o stint nici femeia
decht duplice s'o csatorit, atunci s'o desprtit
c'o vzut c e borsocu".
- Cum a vzut ?
M. N.: - 0 vAzut cA n'are"...
- Treste femeia ?
M. N. : - Apoi e Mricuta, sora lu'
Somle Ion".
- Dar am auzit ca sunt in alte sate oa-
meni cad, dupl moarte se fac borsocrti de
foc (Dragus-FgAras) 1
M. N.: - Mci nu, n'am auzit".
- N'o luat foe aid nid o casA ?
M. N.: - Aia, nu I"...
Este evident cA textul poate prezenta la-
cune si obscuritti cari ar ne cesita expli-
catii si completri. Deoarece n'am urmrit
decal sA &Am un exemplu concret ref eritor
la acest aspect al mentalittii satului si la
existenta acestei lumi spirituale - invluit
Inteo atmosfer mistier', fluidA, cu infinite
putinle de transformare, cari depAsesc si con-
trazic legile logice si rationale ale fenome-
nelor naturale, cari provoac si intrefin o
intensA trAire emotional (spaim, groaz) -
ne-am mrginit sA subliniem doar elementele
pe cad aceast convorbire le pune in evi-
dent.
Pe baza acestor elemente, cercetarea
noastr s'a intins la alte imprejurari si ex-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
periente concrete personale, de unde noi
trAsAturi au venit shi adnceasca insusirile
fizice si morale ale acestor fiinte, ca si ro-
lul lor acfiv in viata social a satului. Vom
incerca, intr'un articol viitor, o conturare
mai precis a acestor reprezentAri colecfive,
urmrind problemele pe cari acest plan de
mentalitate - cu rAdAcini adnci in spiritu-
alitatea celor mai indeprtate timpuri din
trecutul existentei noastre umane - le ridic.
Vom face atunci o analizA mai sustinut prin-
teo documentare mai intins, referitoare la :
atmosfera emofional pe care aparitia acestor
fiinte o deslntuie ') ; dualitatea de naturA
si existentele mixte : animal-om, animal-spi-
rit, om-spirit ; fluiditatea acestei lumi si pu-
tintele infinite de transformare in doug sen-
suri ale acestor fiinte sapranaturale; feno-
menele naturale explicate prin interventia
lor, ca si amestecul lor in domeniul faptelor
morale ; formulele, practicele magice si ba-
rierele (apA, foc), utilizate pentru indepr-
tarea lor, pentru neutralizarea efectelor fap-
telor sAvhrsite de ele, sau pentru aservirea
acestor forte intentiunilor, scopurilor si f ap-
telor omenesti. AdicA elemente cari ne pun
in legAturA cu forme de viat primitivA,
constituind totusi fundamentul pe care s'a ri-
dicat mentalitatea noastr civilizat.
GIL Focfa
0 VIZIONAR BUCOVINEAN
Oameni care au avut prilejul sA stea
de vorb cu Dumnezeu, cu sfintii si cu ingerii,
nu sunt atitt de putini, cht s'ar crede, prin sa-
tele romhnesti. Si dacA n'au avut toti parte
de fenomenul Maglavitului", efit de duiosi
nu sunt unii dintre ei I IatA de Oda, Catrina
Ursu din satul Fundul Moldovei, care a avut
trei vedenii", trei lesinuri" si a vAzut Ia-
dul si Raiul I De atunci nu mai are decal o
singurA dorint : sA aiting sfintA si mucenic
si sA nu-i putrezease oasele dupA moarte, ca
sA o cunoasc5. si cei ce astzi nu cred in ade-
vArul spuselor ei. RugAciunile si le incepe in
fiecare zi la ora 6 dimineata si le spune, in
gura mare, bAtnd mAtAnii si plinghnd in ho-
hote, pine' la ora 10. Din gura ei, curg fr
1) Ceace Lvy-Bruhl numeste categoria
afectivA a supranaturalului",
 VOSVggyNOU gIDC170I305
H. H. Stahl : 0 vizionarci bucovineand

cPo
- - ---44411VItt
_
A G2 r
s.

I
clit
i vniy.

.;

'A

r:
o
Att..?,-- o
*, ,j
I -
...a:"
,,,?.,],".i.,,4". %lib - f
t. :,t
.4
-
' A. ),;. ,
.4,
' 2.

- -

.Rt .
t':...*;
- qoe " I

t A !,:
; .r

,
'

--
- ,
-

Catrina Ursu, in fata chiliei ei de rugiciune

www.dacoromanica.ro
ROMANEASCA
H. H. Stahl: 0 vizionard bucovineand

- '

go , o.

,E.I.%.

- 17
,
"

- .

Catrina Ursa In rugciune

www.dacoromanica.ro
socIO LOGIE ROMANEASCA
incetare versuri de o fermecAtoare facturA
popularA. Blnda ei manie religioasA, o face
depozitara nesecatA a intregii vieti religioase
popolare, asa cum este ea in fling in aceastA
parte a tArii, pe temeiul cArtilor" epistolii-
lor" si a tezaurului de legende hagiografice,
cu sau fr influente mai vechi bogomilice.
Catrina Ursu se -roagA pentru ea, pentru
ai ei, pentru impArati si conducAtori de oaste,
pentru oamenii prea fericiti ca sA se giindeascA
singuri la Dumnezen, pentru cei aflati In ne-
norocire, bolnavi si sAraci, pentru vitele omu-
lui si iletuitoarele cfimpului, pentru pAduri,
pentru ape, pentru griul care se trudeste sil
creascA In holde, pentru tot ce vietuieste gi
deci suferA pe acest pAmint. Uneori, frge-
zimea si sfintenia simtAmintelor ei, par a In-
trece chiar si pe aceia a Florilor" Sfintului
din Asisi
IatA un scurt fragment dintr'o rugAciune a
ei, pe care am stenografiat-o cindva, In Au-
gust 1928. Am numai pArerea . de rAu cA ste-
nografierea unui text tArnesc, nu poate reda
credincios dialectal, vorbele spuse, ci numai
vorbele ele insile, in insiruirea lor sintaxic.
Piere astfel din textul acesta al Catrinei Ursu,
ceva din farmecul dulcilor ei cuvinte" spuse
In grai bucovinean.
Am auzit rugAlciunea de trei ori de pe
olaltA. Au venit doi sfinti, imbrAcati in vest-
minte, ea preotii si cu sfintele cArti, cum este
psaltirea. cu semnul sfintei crud pe partea
pe din afarA i o cArticicA, cum este asta de
mare : ca cum ai pune (icing degete : atit de
latA a fost. $i cArticica aceia, o deschidea in-
gerul si mi-a dat-o. Dar In vis. Mi-a dat-o in
mina. Pima ce vorbea cu mine, o tinea In
mina i acele cuvinte Ii leseau din inimA. Din
inimA vorbeste i eu spun din gurA, ce vor-
beste din inimA
Auziti-mi Doamne glasul gurii mele
Rugindu-ml si ieu cu jele,
Dimineata sculfindu-mA,
$i ziva umblnd.
$i sara culcndu-mA,
La cinA cinnd.
Nici-odatA Doamne nu voi uita /
PfinA and capul in sus mi-o sta
*) InsemnAm prin semnul (&) mAtAniile si
prin // hohotele de pliins. RepetArile Intocmal
prin / :).
www.dacoromanica.ro
49
$i viatA mi-eti mai da (&).
CA am cunoscut Doamne mila ta
$1 cunosc Doamne mila ta
SA cunoagte mila ta
CA a fost si este mare 5i n'emarginit si
nemAsurat. IndurA-te si ne iartA si nu
ne scrie la pedeapsA pentru multimea
pIcatelor ce le-am gresit in viata noastrA,
pe pAmint, din tineretele noastre gi pAnA
la bAtrinete si cu cngetul si cu gindul
et cu cuvntul si cu lucrul i cu fapta
si cu stiint si Lea' de stiintA (&).
Sculati-vA Doamne din soma si nu durmiti
Glasu mien de rugAciune ca s mi-1 auziti
$1 in cer ca sA mi-1 primiti (&)
$1 In cer ca sA mi-1 bogosloviti
$1 In cer ca sA mi-1 sfintiti (&)
Cu aista har si cu aista dar sfnt, ca si-mi
petrec viata mea si zilele mele cite
le voi avea pe pinfint
Rugaciune dzicind 51 dzi si noapte (&)
$1 Ora la moarte pentru a tutulora viat si
sAnAtate (&)
$i iertare de pacate
$i dzile delungate (&)
intoarceti-vA Doamne urechile cele sfinte
$i vA plecati-vA urechile cele sfinte
Sub ale mele dulci cuvinte (&)
Care le-am dzis si le dzic si astzi si de
astAzi inainte (&)
OHO pentru cine
Ca si pentru mine.
Intindeti-v Doamne bratele cele nalte si cu-
rate (&)
51 luminati, s mA cuprindeti, de bunA (&)
$i de mucenicA ca s m'aveti
De bunA si de mucenicA ca s mA primiti
Puterea sfintA ca sa mi-o daruiti (&)
Gurile noroadelor ca sA le potoliti
Cum yeti sti i cam yeti indura
CI eu nu mat am Doamne a v invAta
Trimiteli-ne Doamne mult ml pe pAmnt
Pentru al mien dulce cuvnt
$i pentru a mea rugaciune care am InvAtat-o
si o dzic
Trimiteti-ne Doamne spiritul cel sfnt
$i ingerii (&) pe pAmnt
Ca sA ne poarte de &Ind
In viata noastrA cit avem de trait
Care sA n'aibl putere ca sA ne sminteasca
din credint duhurile cele rele (&) c
de n'ar fi umblat, Doamne, de-amult
cei rAi pe plmnt,
50
Norodul in credint nu s'ar fi smintit (&)
Si ar fi Omit legea si credinta phn'n ceasul
de sfrsit.
Demonii cei ri pe pmfint de n'ar umbla,
Norodul nu s'ar insela
Si ar face fiecare voia ta
Si fiecare ar face faptele cele bune (&)
Si lath' ru nu ar mai fi nime.
Iat, m rog, Domnul, ca sa-1 pustiiti
Si impratia cerului ca s'o Irgiti
$i cu sfintul bine, ca &SI indesiti (&)
Trimiteti-mi Doamne pe Sfntul Inger Ar-
hanghel Mihail si pe Sfntul !tiger
Gavril (&) ca s vie la mine png ce
tresc pe lume
S-mi druasc 'ntelepciune (&)
Sa" m invete 'nvlaturi bune
Phn ce sunt in via tit pe lume (&)
Invatati-m Doamne cat sunt desteptat
Si is cu mintea usurat
Ca sa tin minte ce mi-ti spune
Si ce mali invta pe mine
Ca sa !twat norodu de pe lume
Ca sa fac fapte bune
S nu-i gaseasc sarsitul in pcate
Si intr'acele rele fapte.
S-i gaseaschi in faptele cele bune
Pe fiecare dup nume.
a pe cela lume Doamne,
Nu se poate mntui nime de gresele
CA acolo, Doamne, nu este vorbire,
Nice mntuire.
Ake cu tofu( si cu toatele am gresit
Si aice se cuvine de mntuit.
Si aice Doamne gresim
Si aice se cuvine s ne mntuim,
Si aice Doamne dach om gresi,
Ca s ne putem mntui
In viat cht om trai.
Doamne iertati
Cum a-ti prima Doamne rugciunea tutulora
cete de ingeri
Primiti-mi Doamne rugciunea si dcla mine
Pint' ce sunt in viat pe lume
Si yeti indura si-mi yeti drui zile,
Cum a-ti primit Doamne rugclunea tutulora
cete de sfinti (&)
Primiti-mi Doamne rugciunile putintele si
dela mine
In viat pin se trietc pe lume (&)
Cum ai prima Doamne rugciunea tutulora
cete de mucenici (&)
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Primiti-mi Doamne in toat viata mea rugl-
ciunile si de la mine
PAna ce triesc pe lume (&)
Tot de sfinte si de bune
Cnm ati primit Domne rughiciunea tutulora
prooroci pe pmnt
$i noroade in credint'ai druit (&)
Cum ati primit Doamne rugciunea tutulora
osti de-a tale
Care i-ai indreptat pe bun cale (&)
Primi ti-mi Doamne rughiciunile si de la mine
Ping ce triesc pe lume (&)
Cum ati prima Doamne rugciunea tutulora
cete de martiri
Care bine ali voit a ni-i da prieteni
I-ati primit in viat cht a trit (&)
Cum ati prima Doamne rugciunea tutulora
mironositelor
Primiti-mi Doamne si rugciunile putintele
dela mine (&)
Pin ce triesc pe lume
Tot de sfinte si de bune
Cum ati primit Doamne rugciuuea tutulora
cete de fecioare
Care fecioria lor si-au tinut
Pin in ceasu de sfhrsit (&)
$i voia vi-a fcut in vremile de dimineat
Primiti-mi Doamne rugaciunea putintic si dela
mine (&)
In viat cat triesc pe lume
Tot de sfinte si de bune (&)
Cum ati primit Doamne rugciunea tutulora
cete de mucenice (&)
Primiti-mi Doamne rugciunile si dela mine
In viat (&) ping ce triesc pe lume (&)
Tot de sfinte 4i de bune
Cum ati prima Doamne rugciunile tutulora
cete de sfinte,
Prirniti-mi Doamne si ale mele dulci cuvinte
Care le-am dzis si le dzic
$i astzi si de astzi inainte
Si dzi 4i noapte
Pn la moarte
Intr'a tutulora viat s sntate
Si iertare de pcate
Si dzile indelungate.
Cum ati prima Doamne 'rugaciunea Sfintei
Duminici
Si a sfintelor sluibe care s'o facut si se fac
pe la biserici si pe la sfinte mn-
stiri (&)
Din lumea-aiasta si legea aiasta crestineasc.
Cum ati primit Doamne rugciunea Sfintei
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
luni, inceput a sptminii (&) si a tu-
tulor sfintelor dzile chte sunt saptmna
si a sfintilor 1 sfintelor (&) si mucenici
si mucenice
Primiti-mi Doamne rughiciunile si dela mine
In viat pin ce triesc pe lume
Tot de sfinte s de bune.
Cum ati prima Doamne rugciunea mirono-
sitelor
Si a fecioarelor si a celor ce triau in vduvie
Si acelea tinere (&) care au bbigat-o in cup-
toriu cel de foc (&) ca s arda.
Si a celor 44 de sfinti (&)
Primiti-mi Doamne putintica rugciune si de
la mine
In viat pan ce traesc pe lume (&)
Tot de sfinte si de bune.
Cum ati primit Doamne rugciunile curvari-
lor s a tilharilor
$i acei doi ban! ai vduvei
Primiti-mi Doamne rugciunile putintele si
de la mine
Tot de sfinte si de bune (&)
Cum ati primit Doamne rugacinnile vdanei
$i a celora doi feciori a vdanii
$i a luat trimisu lor punga cu banii de
cheltuial (&)
Si le-a hrnit pe dinsele si le-a imbrcat
Si de gand le-ati purtat
Ce s'a cerut de la cer
Acela le-ati dat
CA in cer Doamne sunt toate averile (&)
Si puterile si toate cite o trebuit pe pmnt
Si chte trebuiesc pe pamant
Si chte or trebui pe lume
Iti drui l norodul iar iti drui.
Scoate Doamne robii de la robie
Si scpati-ne Doamne pe noi crestinii si cres-
tinele de la datorii
Aida cat triesc pe pamnt (&)
Maica Domnului ca s miluiasc
Si s ajute sa ne sporeasca
In toat viata noastr (&)
Druiti-mi Doamne si mie
Rugindu-m Maica Domnului tie
Pungl cu bani ca s am s ia oamenii de de
cheltuial, cat traiesc pe lume
Si sa am de unde face bine
La cei ncjti i ncjte de pe lnme.
La vdane, la schiopchl, la orbii care strig
in urma noastr ca s-i milum. La copii
fr de printi care a rmas in lume
schrbiti s se asteapt miluiti (&)
www.dacoromanica.ro
51
D-mi Doame si mie si Malca Domnului sa-mi
dea de unde le da.
Bucur-ma si pe mine ca s am cu ce
bucura (&)
Si cu acele bucurii, ca s pot Doamne ca
s fac s eu voia ta. (plange &&)
Si faptele cele bune ca s fie primite si
a mete rugciune (&)
Tot de sfinte si de bane.
Cum v'ati indurat Doamne si Maica Domnu-
lui si ati trimis la cele doug fecioare
a vAdanii (&) cununa de flori si le-ati
pus pe capu lor (&&)
$i le-ati scos pe dnsele de la gar si de
la ocar s de la rusine (&)
Scoteti-m Doamne si pe mine
Dela gar
Si de la ocara si de la rusine
In viat pin ce triesc pe lume (&)
Vino, ingicut lui Isus Hristos si a noastr,
cum a voit ca s m miluiasc
Si mie dar ca s ma druiasc (&)
Vino te rog la mine pana ce tresc pe lume
$1 imi drueste mult'ntelepciune (&)
Si m invat rugaciunile ale sfinte ca s fie
bnne
51-mi d Maic a Domnului si mie, o
tidulic mititic, scris cu slove de aur
(hohot de plans)
$i mi-o drueste mie ca sa indetesc
cartea ca s invt (&)
Cu gura mea sa pot ceti s cu mna mea
s pot scrie
$i trimite in toate prtile din lume bu-
curie (&)
La tot norodul de pe pamant
Si la tonte ntiile lui Dumnezeu cel sf ttnt
Ca s se minuneze i shi se infioradze
si'n legea lui Isus Hristos (hohot)
Flu lui Dumnezeu ca s se boteze
Ca sa trim tot! i toate
Pima in ceasul cel de moarte
Aiast lege, laolalt s putem petrece
Biserica ca s'o pzim
Pe Isus Hristos ca s-1 cinstim
Pe sfnta Duminec ca s'o omenim (&)
Fericiti s fericite ca s &Aim
51 pe sfintele Miercuri s pe sfintele Vineri
ca sh: le cinstim i sl le omenim,
In viata noastr phn ce trim
Cu post si cu rugaciune
$i cu cuvintele noastre cele bune
In viata noastr cat om tri pe lume,
52
Nu va luati Doamne darurile de la mine
In viata cat traesc pe lume
Niel vedeniile
Niel straluceniile
Nice cununa credintei (&)
Nice poclonul
Nice crucea
De la mine in viata cat traiesc pe lume (&)
CA aieste daruri curate si luminate
M'o adus si ma aduc sl m'or educe la
fapte bune,
De n'asi vedea Doamne darurile tale n'ast.
umbla pe asta buna cale (&)
Pe asta cArare sf Anil
Care pentru mucenici si mucenice a fost
d ruita
Darurile tale Doamne, de nu 1-asi vedea
Uimeste tare credinta mea
Ca bine Doamne ali voit. (&)
La rugaciunile din tinerelile mele m'am
silit (informatoarea plange cu hohote
fail oprire)
$1 cu dragoste in inma mea le-am prima (&)
Si in toata ziva v'arn cinstit dupa cum vi
s'a cuvenit
Si in toata ziva v'oiu cinsti
In viala mea cat voi trai
Dup cum vi s'a cuveni
Ca vedeli Doamne si credeti Doamne :
Ca un stalp neclintit am stat
Si din tinerelele mele m'am rugat (&)
Ca sa scoatem norodu de la pcate si de
la munci si de la iad (nu se aude din
cauza plansului)
Stau dziva si noaptea si m rog
Cu fate Doamne ca s v intorc (&)
Ca un stalp neclatit oi sta
SI in tot una vreme m'oi ruga (&)
Pentru toat zidirea ta
Si pentru cei buni, Doamne si pentru eel ri
CA suntem Doamne Hi UM (&)
Si pentru cele rele si pentru cele bune
CA suntem zidite de tine
Nu ne trimiteli Doamne pedeaps pe lume
Pentru a mele rugaciune
Nu ne trimiteli Doamne scumpete pe pmant
Pentru al meu dulce cuvant
$i pentru a mea rugaciune (&)
Care am invlat-o Doamne si care o dzic
Nu ne triinite Doamne osti pe pmant
Pentru al meu dulce cuvant
Nu ne trimite Doamne holera pe pamant
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Nice ciuma pe Omani
Pentru al mieu dulce cuvant (&)
Si pentru a mea rugiciune care am invatat-o
si care o dzac
CA vedeli Doamne si credeti
Eu la scoal n'am umblat
$i carte n'am invatat
Cu dragostea m'am rugat
De multe ori m'ali ascultat (&)
$i cu dragoste Doamne m rog
Cu fate. ca sa VA 'ntorc
Si cu toata dragostea in toata una vreme
mA inchin (&)
Ca M.' va fac voia deplin (&)
$i dz si noapte
Ca sA vA fac voia pana la moarte.
CA m'afi scos de la betesugurile toate
Si m'ati bucurat cu aiast viata f ericitA si cu
Militate
Isus Hristos fiu lui Dumnezeu la tine imi
este nadejdea
$1 la tine ndjduesc
In viala pima ce traesc
$i la tine ndjduesc viata mea cat om trai
$i te rog ea s vii in toata una vreme
C11 crucea in inim la mine (&)
Pan ce tresc pe lume
Ca sa ma inveli si pe mine rngaciune
Ca crucea ta zi si noapte In inima s fie
Zi si noapte s ma mangae.
Duhul tu s fie in toata viata mea
La inim la mine si intre noroade de pe
lume
Ca s ma inveli pe mine, ca s stiu raspunde,
Cum sAl fac fapte bune (&)
MA rog Doamne ca s ma incongiurati
Si cuvinte sfinte ca sa m invalati
Ca s vestesc invlturile cele bune
La norodul de pe lume
Ca si fac voia lui Isus Hristos si fapte bune
Cat oi avea viala si dzile (&)
Trimiteti-mi Doamne ista dar sfant
Ca sa cunoasc tot norodul de pe pamant
Puterea ce mi-ali drult (Hohot de plans)
Sa cunoasca norodul de pe lume cA dintre
piicatosi si dintre pacatoase m'ati ales
pe mine si m'ali trimas ca s umblu
prin lume (&) ca sa indemn norodul
la fapte bune
De n'ai fi iubit Doamne [hohot) norodul de
pe pmant
Pe mine de acas nu m'ati fi pornit (&)
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
$i in lume nu asi fi calatorit
$t norodul din lume s de pe lume de nu
L'ati iubi
Pe mine de-acasg nu m'att porni (&)
De copii mci nu m'ati desprti (plange)
Niel de sotu mieu care mi o drult Dumnezeu
Nici de frati, nici de surori
Niel de cumnati, nici de cumnate
Niel de neamurile mete toate
Niel de prieteni, nici de prietene (&) de pe
pgmant
Care cu tofu i cu toatele bine am trait
De toti si de toate m'afi despgrtit
pe bung cale m'afi pornit
Ca sg umblu pe pmant
Ca sg 'twat noroadele care sant
Ca sg fac voia lui Isus Hristos pang in ceasul
din sfarsit (&)
Ca sg fie-a tutulora calgtorie pe iast lume
cat or avea viat l dzile (&)
Si pe ceia lume s le primesti sufletele fie-
cgruia, dupa numele fiecruia, la bine.
A fiecgrua la binele imprtiei de acolo ca
s hodineascg si s yeseleascg, totdea-
una si acum si pururea si in vecii vecilor,
amin (&)
H. H. Stahl
CHESTIONAR PRIVITOR LA GRUPARILE
DE COPII
Fiind insrcinat in campaniile monografice
ale Institutului Social Roman cu cercetarea uni-
ttilor sociale stesti, a trebuit sa mg ocup
si cu gruprile de copii. Dupg informatiile
teoretice necesare si cAteva experiente la
teren, am intocmit un chestionar, pe care 1-am
aplicat la Drgus, cu rezultatele pe cari le-am
inftisat in Arhiva pentru Stiinta i Reforma
Social din 1933 sub titul : Observatii socio-
logice privitoare la grupgrile de copii. Re-
dactarea aces tui studiu m'a fcut sa intrevgd
noi probleme si sg simt nevoia unor cerce-
tali mai largi. Astf el am ajuns la hotrirea
sg. imprgstiez chestionarul amintit ca sg obtin
informatii cat mai bogate s din cat mai multe
prti ale grit. M'am adresat in acest scop
Seminarului de sociologie (anul L) din Bucu-
resti, de sub conducerea mea si am obtinut
ping In prezent (1934 si 1935) 335 de rgs-
punsuri, contand in 1936 aproximativ pe ace-
lal !turnip, Publicgm acum acest chestio-
nar ca s-1 punem si la indemana altora cari
www.dacoromanica.ro
53
ar dori sa cerceteze asemenea probleme sau
cel putin sa dea rspunsuri.
Instructiuni Anchetatorul s nu raspunda
din amintire sau din observatii anterioare, sa
cerceteze problema ca si cum n'ar sti nimic
mai dinainte si s-si noteze cele observate
cat mai amanuntit cu puting. Se prefer rgs-
punsurile cuvant cu cuvant ale copiilor.
Rgspunsurile printeo simplg afirmare sau
negare n'au nici o valoare. Prin urmare
anchetatorul, ajutat de chestionar, s observe
copiii direct, sg-i chestioneze cite unul,
apoi mai multi deodatg, despre aceleast ches-
tiuni, notandu-si pe cat se poate cu ei de
fat rgspunsurile. Sg nu se dea decit fapte
precise si intiimplate, nu generalitati sau im-
presii.
In chestionarul de mai jos este vorba
numai despre gruprile de copii si jocurile
strgine de influenta adultilor. Prin urmare se
lash' la o parte toate gruprile constituite sub
influenta invgttoralui sau a preotului, toate
jocurile invtate dela cei maxi. Recreatille s
timpul liber al copiilor dau destule prilejuri
pentru observatiile pe cari le cerem. and e
vorba de chestiuni pe cari copiii nu le pot
spune anchetatorului, s se recurga la un
mijlocitor. Rspunsurile se noteazg fiecare
pe o foaie aparte. Ele vor fi prelucrate de
nol, !neat culegatorul sa nu selectioneze ni-
mic din material si s nu aibg nici grija sti-
lului. Ne multumim cu cateva raspunsuri
bune (un f apt sau dou bine studiate), cleat
cu rgspunsuri vagi la intreg chestionarul.
Fiecare relatare trebue sg cuprind numele,
pronumele, varsta si clasa copilului care a
dat informatia, S se noteze apoi satul s1
judetul In cart s'a fcut aucheta.
Chestionas
I. In ce f el si cu ce prilejuri se adun
eopiii mai multi laolaltg ? (Cete de joc, cete
pentru paza vitelor, cete pentru scald, cete
pentru furt din gradini, cete pentru colin-
dat etc.)
II. Pentru fiecare din cetele aflate sa se
cerceteze s. se noteze mai ales ce spun
copiii in urmgtoarele chestiuni :
1. Dela ce virst si ping la ce varstg iau
parte la grupgri ? (De cind se joacg copiii
impreung si and se socotesc prea mari ca
sg se mai joace ?)
54
2. Unde se aduna (unde se joacA, unde se
intalnesc, unde se duc ?)
3. Timpul In care se aduna (sarbatorile,
zilele in cari nu sunt Intrebuinfafi In gospo-
darie etc.)
4. DupA ce criterii se strang ? De ce unit
Intr In grup, allii nu ? Cum sunt influenfate
gruparile de copii de cAtre rudente, vecinA-
tate, varstA, clasA $colarA, sex, simpatie (dus-
mnie si prietenie), temperament (copiii cari
pang usor si cerarefii sunt primifi in gru-
pare ?), capacitatea personal (jucau$ii. can-
tarefii), frumusefe etc, Cazuri de copii pre-
f erafi si de copii ocolifi de grupari. SA se
arate motivele. (Pentru fiecare din chestiu-
nile de mai sus sa se dea exemple precise
si nominate. De exemplu in satul cutare, pe
ulifa cutare, copilul cutare - numele, pro-
numele. varsta, clasa - se adunA cu cutare s
cutare - numele, pronumele, viirsta, clasa,
vecin, rudA, ce fel de rud etc.)
III. Pentru fiecare din cete sA se noteze
dacA are vreo organizafie, dacA are conducA-
tori. (SA se dea exemple - cutare grupA,
cutare conducatori). Cum ajung conducAtori,
prin ce insusiri ? Cum se comportA ? Dacl
sunt respectafi, ascultafi, temufi etc.
IV. Alte raporturt Intre copii. Prietenii
(cine cu cine, in ce fel se arat, motive ?
etc.) dusmAnii (cine cu cine, in ce fel se a-
ratA, motive ? etc.), bAtAi (la f el), batjocurA
(porecle, nume de ocarA, huidueli), relafii
intre sexe (iubite, tubili, cum se manifestA,
Intalnirt, daruri etc.). SA se arate pentru f ie-
care din chestiunile de mai sus fapte intam-
plate numai intre fete (prietenii etc.), numai
Intre 1340. apoi intre befi si fete.
V. Jocuri de copii cari cer un numAr mai
mare de pArtasi, sau mai multe echipe. SI
se descrte exact jocul cules. (SA se alature
eventual desene). SA se arate pentru fiecare
joc: unde se joacA s cand se joac - dacA
e preferat faf A de alte jocuri si de ce, dad.
e preferat dupA sex si de ce ? Cum se
aleg pentru foe ? Formule de eliminare (cum
e : ala-bala-portocala etc. cat mai mai multe).
Sancfiuni pentru cei cari stricA jocul (batal,
ocari, formule de blestem, boicot etc.)
(In sfarsit sA se noteze oHce fenomen
asemanator celor din chestionar, chiar dacA
nu e amintit de loc, intrucat nu l-am putut
prevedea).
Traian Herseni
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
CHESTIONAR PENTRU STUDIUL
VECINTTILOR
Dam chestionarul pentru studiul vecinA-
tafilor" pe baza &Anita a fost lucrat studiul
publicat in RevistA, in nadejdea cA il vor fo-
losi si alfii,
1. Exis tA in sat vecintatea (Nachbarschaf t-
ul) ?
2. Cate vecinAtAti sunt? Ce nume au, din
cite gospodrii sunt alcAtuite fiecare din ele ?
3. In caz c. satul are o populafie mixtA
(romani, sasi, unguri, etc.) cum sunt alcAtuite
vecinalafile : adicA sunt ele pe neamuri, sasit
avand vecinAtali deosebite de ale romanilor
sau ungurilor, sau sunt vecintAli care cuprind
si sasi si romant ?
Locuinfele sasilor si ale ungurilor sunt
deosebite de ale romanilor? Ce legAturi sun t
intre vecinAtAli, locuinfe si neamuri.
(NotA: sA se alcatuiascA o schernA sumari
a satului in care sA se arate locul de asezare
a neamurtlor si vechaafile. Se procedeazA
astfel : pe schema satului se indica asezarea
casetor prin pAtrate. Se trag limitele vecinA-
afilor, ca sA se vazA cate case cuprinde fie-
care vectnAtate si apoi se coloreazI casele
locuite de romani cu rosu, cele ale sasilor
cu albastru, ale ungurilor cu negru etc.).
4. Ce se inampla and un localnic se mut
pe teritoriul altei vecinAtAli ? Ist pArAseste
vecinatatea sa de originA in favoarea vecinA-
tafii de domicltu? Chiar cand de pit& un
roman se mut intr'o vecinatate de sasi etc.
5. Noll sostft in sat sunt tntegrafi in veci-
natate? In ce mod 1
6. Care este organizarea internA a vecinA-
afilor? Ce conducAtori au? (tatI de vecini,
easier, pasnic etc.) Cand sunt alesi, de cAtre
cine, cum, pe cat timp si se atribufti au ?
Membrii vecinAtAfii au drepturi si datorii ?
Care anume si cum variaz : dupA sex, varstA,
meserie, avere, neam, relgie etc. ?
7, Care e rostul de azt al vecinItAfilor?
Ajutor mutual la ingropare, la incendii, la
munci comune, la impozite, la Biserici, la
bresle etc,
Descrierea complectA a modului de funefi-
onare a vecinatAftlor,
Are vecinAtatea un buget sau un fond co-
mun ? Cum se strange s cum se administreazi ?
Are vecinAtatea adunAri, sfaturi, case de ce-
tire sau de petrecere ? Unde, and, cum 7
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
8. Relatiile vecintatilor intre ele, cu
institutiile satului si administratia comunal.
Se vor arata care sunt prilejurile in care
vecinatatea se am estea sau este folosit in
viata Scolii, Bisericii, Primriei etc.
9. Descrierea istorid a veciattilor. De
and exist si cum erau organizate inainte.
Ce schimbri au intervenit in vremea de azi ?
10. S5 se adaoge in anexl o enumerare a
documentelor, dosarel or, condicilor, insignelor,
emblemelor, steagurilor etc. care exist la
vecintti. Dac se poate s se adaoge cpi
dup cele mai importante acte ale veciattii,
precum $i fotografii din viata ei.
H. H. Stahl
ANCHETE SOCIALE CU STRAJERII
La scoala de condualtori strjeri care a
avut loc in Bucuresti in Noembrie-Decembrie
1935, s'a pus problema strljeriei astf el : edu-
carea intr'un spirit nou a copiilor stajeri,
este numai o parte din intregul program de
muna educativ, care are drept tint final
schimbarea in bine a intregii societti. Ca
atare este locul s ne intrebm de la inceput
daa putem, sau nu putem, folosi pe copiii
strAjeri la aceast actiune cu alte cuvinte
dac un comandant strjer este sau nu dator
st priveghieze, nu numai pe copilul strjer, ci
si familia intreag a strjerului su. La ini-
tiativa Directorului superior al Centrului, d-1
inspector tehnic Colonel V. Panaitescu, toti
elevii acestui curs de comandanti, in numr de
peste 60, invttori $ invttoare din Bucu-
re$ti, au avut deci a-$i pune aceastproblem,
ca temi de prim. important. Si pentru c o
actiune asupra societatii i asupra familiilor
nu se poate face cu folos cleat dad actiu-
nea este precedat de o cunoastere sistema-
Ha a societtii, d-1 Comandant al Scolii, Co-
lonelul Panaitescu, a luat initiative ca s se
fad asemenea anchete demonstrative cu strje-
ni Apeland la d-I Profesor D. Gusti, un numr
de 10 studenti ai Seminarului de Sociologie,
fosti sefi de echip si echipieri in echipele
studentesti ale Fundatiei Principele Carol, sub
conducerea celui care semneaz aceste rnduri,
cum si 6 Domnipare de la scoala de Asis-
tenth' Social si 6 Domnisoare de la Asocia-
fia Crestin a Femeilor Romne, au facut in
zjua de 7 Decembrie cercetri in mahalalele
www.dacoromanica.ro
55
Bucurestilor si anume in Tei, Dude$ti, Ra-
hove si Cramidari.
Planul de lucru a fost urmtorul :
Indicatiuni pentru ancheta de cartier.
1, Vizitcl amiinun(itii a cartierului.
Nu este vorba de o simpl plimbare pe
strzi, ci de un exercitiu de observare siste-
matid. Viata until intreg artier se poate de-
duce si din infti$area lui exterioar.
Fiecare strjer are obligatia sa cerceteze
si s observe al mai atent cartierul din punct
de vedere cultural, biologic, istoric, economic
etc., urmrindu-i problemele sociale de : sa-
atate (higien), mina minte, suflet, religioasc
etc., in legtur cu posibilittile de influen-
tare a vietii de cartier printr'o bun organi-
zare strjereasa.
Lucrare scriscl.
a) Complectarea unei fi$e cu cele obser-
vate.
b) Expunerea in concluzii a unui plan de
lucru potrivit cu realittile observate.
2. Luarea contactului cu instituliunile care ar
putea ajuta in colaborare munca striijeriei.
Strljera lucrnd in legatur cu alte insti-
tutii $i asezminte care au drept scop prive-
gherea famillei $i a copilului, vom auta s5
stabilim pentru fiecare cartier, lista tuturor
institutiilor mai sus pomenite, cari exist in
cartier, precum si a oamenilor de bine cari
ar putea fi folositi in acest sens,
Vizitele pe cari strajerii le vor face la
aceste institutii i oameni de bine, sa aibe un
caracter de lmurire reciprod a muncii care
urmeaz s fie fcut $i in acelas timp o pro-
pagandl pentru ideea strjereasc.
Lucrare scriscl.
a) Complectarea unei fise cu lista institu-
tiilor existente si a celor vizitate.
b) Expunarea unui plan de colaborare cu
ele.
I ndicatii pentru ancheta de familie.
Cea mai bun unealt de influentare in
bine a unei familii este vizita la domiciliu.
Un comandant de strferi este dator sa tie
legtura cu printii strjerilor lui. Far sl
56
facem anchele in sens de descindere polifie-
neasca, ci dimpotriva vizite de castigare su-
fleteasea. Comandantul de strajeri va fi totus
atent la Aga de familie a celor pe cari Ii
viziteaza si va cauta sa infeleag critic prfile
ci bune si rele. Pentru aceasta, vom merge
in cuiburi de ate 6, In familiile pe cari ni le
vor indica insofitorii cuiburilor.
Aici vom asista la alcAtuirea unui model
de fisa familiar, precum i la convorbirile
pe cari insofitorli cuibulul, le vor avea cu
membrii familiel vizitate.
Fiecare strajer, in parte, va fi insa atent
la cele ce se petrec in jurul lui si'si va In-
semna toate observaliile Jai cu privire la ur-
matoarele probleme :
Locuinfa familiei: cum se inffiseazi ?
(construcfil, vecinatli, higien etc.).
Membrii familiei: cfi sunt, de ce virst,
sex, ce sanatate au, cfit s cum muncesc, se
alimenteaza si se odihnesc ?
Vic* sufleteascii a familiei: ce rost are
pentru ei religia, morala, arta ?
Istoricul familiei : de uncle sunt venifi
acesti oameni si ce influenfal are asupra lor
trecutul familiei lor.
Starea economicd : cine si ct citstig in
familie ? fatal, mama, copii ? care este buge-
tul familiei ?
Relatii hare membrii familiei : ce legaturi
sunt intre soli, intre parinfi si copii, si intre
copii.
Ce situalie au copiii in familie ? Cum sunt
vazufi, cum sunt tratall, la ce munci sunt
pusi, ce educafie li se da ? Higiena lor, edu-
cafia lor moral, intelectual si prof esional ?
Relatii intre membrii familiei i alie insti-
tu(ii din cartier.
Cum vd parinfil strjeria ? sunt bucurosi
s fie ajutafi in cresterea copiilor de alte in-
stitufii (scoala, biseric. strajerie etc.).
Ce fac copiii in timpul lor liber?
Sunt supraveghigi de cineva, sau isi pierd
timpul singuri sau impreun cu alfi tovariisi
pe maidane i strzi
Lucrare scrisd.
a) Complectarea unei fise de familie.
b) Concluziile finale asupra celor cerce-
tate, atingfind pe rfind ; medial fizic, biologic.
psihologic si istoric, viafa cultural, economic
religioas, relafiile familiare etc.
c) Expunerea unui plan de lucru pentru
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
ridicarea viefii de familie a cartieralui, prin
exemplul si influenfa direct a copiilor str5.-
ieri, la casele lor.
Observa(ii.
a) Complectarea fiselor sa nu se fac nici
odat In fafa anchetafilor (ar face o impre-
sie rea).
b) La rspunsuri sa nu se mrgineasc la
da, nu, rill, bun etc, ci s se descrie In de-
tali!.
c) Intrebrile din fise sunt necomplecte In
ce priveste viala de cartier. Mai sunt si alte
observafiuni pe earl strjerul le va nota pe
liniile lsate libere.
H. H. Stahl
SECTIA DE DEMOGRAFIE, ANTROPOLO-
GIE SI EUGENIE A INSTITUTULUI SOCIAL
ROMAN.
In cursul lunei Martie 1935, Institutul
Social Romin si-a lrgit domeniul de activi-
tate prin Infiinfarea unei noui sediuni denu-
mit : Sectia de Demografie, Antropologie si
Eugenie".
Aceast sediune reprezint de fapt Aso-
ciafia de cercetri existent, a Institutului
Central de Statistica a Statului, asociafie care
s'a afiliat Institutulai Social Roman si la mis-
carea crea au aderat toff ace! membri ai
Institutului Social, care prin natura preocu-
plrilor lor au activat si activeaz Inca in
domeniul de fapte care intereseaz in deosebi
noua sediune Infiinfat.
In sedinga de constituire a sediei, care a
avut loc in ziva de 14 Martie l la care au
participat un numr impresionant de membri,
prin unanimitate de voturi s'a ales presedin-
ele sectiei In persoana domnului Dr. Sabin
cruia a luat fiinf
Mantilla', din inifiativa
aceast sedie, far secretarul secfiei in per-
soana subsemnatului.
Constituirea el ratificat in sedinfa Comi-
tetului Institutului Social Roman, din 22 Martie
a. c., Sectia de Demografie, Antropologie si
Eugenie sl-a inceput activitatea cu o prima
serie de comunicri publice in ziva de 23
Marti e 1935.
Pentru cetitorii cunosctori ai probleme-
lor i idicate de sociologie, infiintarea acestei
secfiuni reprezint o necesitate. Marea majo-
ritate a opiniei publice s'ar putea intreba Ins,
mai mult sau mai path) legitim, care este
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
rostul unei asemenea sectiuni, cu preocupAri
atit de speciale, in cadrul Institutulul Social
Roman,
In primul rind trebuie precizat c, spre
deosebire de nenumrate alte poztiuni doc-
trinare, $coala sociologicl romineascA initiat
si condusl de domnul Prof esor Dimitrie Gusti,
Presedintele Institutului Social Romin, In
cercetarea fenomenului social, socotit in to-
talitatea lui, acord o deosebit important
elementelor de cadru, condifiunilor necesare
In care faptul social apare si se manifest.
Si fail nici o Indoial cA unul din ele-
mentele fundamentale, atit constitutive di si
determinante ale fenomenelor sociale, este
elementul uman.
Elementul uman considerat Ins nu izolat,
simplu fenomen individual, ci ca fenomen de
mass, s annme in datele lui naturale ultime,
biologice. A neglija sau renunta la cercetarea
populatiei tArii noastre din punct de vedere
biologic, atunci cnd nzuinta scoalei sociolo-
gice romnesti este de a construi o sociolo-
gie a nafiunii, ar insemna o grav si ireme-
diabil scAdere.
Investigatiile de panA acum privind popu-
latia trii noastre sunt putine, izolate si fcute
pe un cmp de cercetare mult prea restrns
pentru a da putinta unei vederi clare asupra
problemelor ridicate. Cu atit mai putin deci
concluziile, eventual trase, pot fi semnifica-
Live si s of ere solutii.
Se intelege prin urmare limpede dece se
impunea creiarea unui organ special de cer-
cetare a popalatiei lArii noastre, care s in-
sumeze toate eforturile izolate In vederea
realizitrii unui scop unic bine definit si tot-
odat se justifici dece acest organ reprezentat
prin Sectia de Demografie, Antropologie $i
Eugenie se incadreaz in chip necesar Insti-
tutului Social Romin.
Pe scurf 'formulat, Sectiunea de Demogra-
fie, Antropologie $i Eugenie a Institutului
Social Romin isi propune sA studieze, cu
mijloacele de care dispune, populatia trii
noastre $i anume sA cerceteze : morfologia,
structura, evolufia, si valoarea biologicil a
acestei populatii, acordndu-se o atentiune
deosebit factorilor de variatie cantitativ si
calitativ.
Ca punct de plecare se va utilize imensul
material cules de Institutul Central de Stall-
stic a Statulut cu prilejul recensmintului
www.dacoromanica.ro
57
general al populatiei din 1930, precum si ma-
terialul demografic adunat periodic si privind
miscarea populatiei.
Pe lingA acestea, sectiunea va prezenta
rezultatele anchetelor efectuate in diferite
regiuni ale tarn si, ori de cite ori se va simti
nevoia si va dispune de mijloacele necesare
va intreprinde cercetri speciale pe teren.
Scopul final al activittii Sectiunii de De-
mografie, Antropologie si Eugenie este dublu.
In primul rnd cunoasterea stiintific a po-
pulatiei romnesti, a elementului uman, substrat
$i conditiune a fenomenulni social si in al
doilea rind s ofere, in ordine practica, da-
tele elementare strict necesare unel politici
rationale a populatiei in cadrul unui Stat
modern.
Desi se afl la inceput si dispune de mij-
loace modeste, nAdAjduim el Sectiunea de
Demografie, Antropologie s Eugenie va isbuti
s ating scopul propus gratie unei colaborAri
strnse si unet metode unitare de lucru, dar
mai ales gratie credintei In eficacitatea efor-
tului colectiv s unui simt comun de rspun-
dere in fate problemelor grave, esentiale, pe
care le ridicA viitorul populatiei tArii noastre.
D. C, Georgescu
MISCAREA SOCIOLOGICA IN 1935
0 inf Atisare pe scurt a sociologiei din 1935,
bilant al unui an care s'a scurs, nu este cu
putint dect dacA lsAm la o parte, pe ling
intimplrile neinsemnate, lucru de la sine In-
teles, si contributiile de amAnunt, oricit de
pretioase, pentru a schita curentele marl, in
deplin desf Asurare, tendintele cari abia apar,
dar se aratA de pe acum trainice si Inteme-
iate s cteva din lucrArile de cAptiiu,
cari, fie prin continutul lor, fie prin numele
celor cari le semneaza, sunt menite sA exer-
cite o puternicA inriurire. Vom apuca altA cale
numai in ce priveste sociologia romineascl.
Pentra tinra noastr miscare sociologicA,
orice contributie e de folos, pentrua se taie
drum pentru o desvoltare mai largA sau se
aseazA temeiuri pentru realizArile de miine.
$coala sociologicA din Bucureeti, care prin
intemeietorul ei, Prof esorul Gusti, este cea
mai veche miscare de strictA specialitate din
tax% a depus In 1935 o activitate care trebue
amintitA printre cele mai Insemnate din $tiinta
58
romaneasca, Chiar la inceputul anului, Pro-
f esorul D. Gusti, raspunzand unor invitatii
mai vechi, si-a infatisat in catcva prelegeri
sistemul de stiinte sociale si metoda de cer-
cetare a realitatii sociale prin monografii so-
ciologice la Paris, Berlin, Lipsca si Mnchen.
Insemnatatea acestui fapt nu este greu de
ghicit. Comunicarile acestea au fost deosebit
de rodnice, facand sa se aprecieze straduintele
sociologiei romanesti ca o contribu tiereala la
stiinta, deopotriva de valabila si pentrua He tari.
Institutul Social Roman, In afara de acti-
vitatea obisnuita in sectii, indreptata spre la-
murirea problemelor de actualitate, a orga-
nizat un ciclu de 18 conferinte pentru public,
la Fundatia Carol, despre Reorganizarea Sta-
tului si viata socialii", din cari una s'a tinut
inca in Dec. 1934. Ca in toti anii, I. S. R. a
ales pentru larnurtre un subiect de interes
actual si s'a adresat celor mai de seam cu-
noscatori in materie ca sa-1 infliseze. In chi-
pul acesta slujeste pregatirea si orientarea
stiintifica a pturilor noastre culte.
Tot la inceputul anului 1935 au aparut
Nr. 3 si 4 din Biblioteca de Sociologie, Eticei
si Politicdpublicat de Institutul Social Ro-
man : D. Gusti: Sociologia militans si Traian
Herseni : Realitatea socialii. Cartea d-lui Prof.
D. Gusti, cu subtitlul Introducere in socio-
logia politicd" (614 pag.), cuprinde toate con-
tributiile d-sale stiintifice in legatura cu pro-
blemele sociale si politice contemporane,
publicate aparte din 1910 incoace. Cine vrea
sh: inteleag pe deplin activitatea de un
sfert de veac a Prof esorului D. Gusti tre-
bue sa citeasca neaprat si Sociologia mi-
titans, cartea d-sale de captaia. Dintre
publicatiile Institutului Social Roman trebue
sa amintim si n-rele 3-4 din Arhiva pentru
Stiinta si Reforma Sociald", cea mai de seama
publicatie de stiinte sociale din tara.. Ea aduce
si insemnate colaborari straine: Gaston Ri-
chard : Les structures sociales et l'insttution
de la proprit, G. L. Duprat : Formes 616-
mentaires de l'conomie sociale si Bessie
Arverne Mcclenahan: Leadership and per-
sonality in the city. Amintim ca Arhiva"
este si organul Federatiei Internationale a
Societatilor si Institutelor de Sociologie, cu
incepere din 1934.
In decursul verii 1935, ca in fiecare an
din 1925 incoace, lnstitutul Social Roman a
intreprins cercetarea monografica a unui sat.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
A fost ales de astdata satul graniceresc Sant
din Jud. Nasaud. In acelasi limp, Institutul
Social Banat-Crisana a alcatutt monografia
sociologica a satului Sarbova, j. Timis, iar
cel din Basarabia, monografia satului Iurceni,
j. Lapusna. In afara de campaniile acestea,
intreprinse cu cercetatori numerosi si avind
ca intentie principala cercetarea satului, s'a
mai cules material, daca nu intotdeauna com-
plet, totusi pretios, de catre cele 24 de echipe
studentesti raspandite in tara de Fundatia
Principele Carol, pentru actiunea culturala.
In sfarsit, &A nu uitam iniliativele particulare,
destul de numeroase astzi, ca sa ne dam
seama de cresterea treptat a miscarii mono-
grafice si roadele pe cari incepe sa le dea.
Nu mai ramane decal Inlaturarea piedicelor
financiare, ca sa se inceapa publicarea acestor
cercetari, insemnate atat pentru stiinta, cat
si pentru actiunea politica.
Alta manifestare a I. S. R. in 1935, care
merit s fie amintit, este participarea prin
opt comunicari de sociologie romaneasca (Prof.
D. Gusti, N. Cornateanu, X. Costa-Foru, St.
Cristescu, D. C. Georgescu, Tr, Herseni, H.
H. Stahl, si G. Vladescu-Racoasa) la Congresul
international de sociologie dela Bruxelles,
preocupat mai ales de problema formelor
elementare ale vietii sociale.
Trecand la celelalte manifesfari sociolo-
gice din tar% trebue sa amintim aparitia unei
noi reviste de specialitate, Insemndri socio-
logice", care apare din Aprilie 1935, lunar,
la Cernauti, sub directia d-lui Traian Briii-
leanu, Profesor de Sociologie la Universi-
tatea de acolo. Au aprut de atunci noua
caiete, cam de eke 32 pag., cu mult material
interesant si instructiv. De retinut in primul
rand activitatea directorului, d-1 Traian
Brdileanu, care a publicat, numar de numr,
studii, cronici, recenzii si insemnari privitoare
la sociologie si politica, in sensul miscrilor
de dreapta, in deosebi al legionarismului. De
altf el revista intreag are acest caracter de
politica militanta, incercand sa lamureasca si
sa indrumeze mai ales tineretul, in semnificatia
si cane unei activitti nationaliste. Dintre co-
laboratorii revistei, amintim pe d-nii Leon
Topa, care a publicat in 1935 si o carte despre
Universitatea traneasca (Teoria si practica ei.
Pref. de Tr. Braileanu), Barbu Slusanschi, G.
Macrin, Gavril Ionescu si Livia Rusu, toti
scriitori de dreapta,
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Pe o Haie ideologica mai mult de stange,
isi continua activitatea cealalta publicatie apro-
pieta de specialitatea care ne preocupa, Re-
vista de Studii sociologice i muncitorefti", in
anul II, de sub directia d-lui N. N. Matheescu.
In 1935 au aprut n-rele 6-7, 8 0 9, in trei
fascicole a cite 40 pg., in cari se desbat mai
ales probleme de politica sociala. Are printre
colaboratori pe d-nii lon Reiducanu, N. Ghiu-
lea, Petre Pandrea, Petre L Ghia Lotar Rii-
cRiceanu, G. Vkidescu-Reicoasa etc. Politica
sociala este o preocupare necesara a vremu-
rilor noastre i fcand abstractie de orice
tendint politica militanta, e bine c se gasesc
oameni cari s o lmureasca.
Printre publicatiile sociologice se situiaza.
si Revista Institutului Social Banat-Crifana,
de sub directia d-lui Dr. C. Grofpreanu. In
1935 a aparut Fascicola IV. anul III. Nr. 13,
in 216 pg. Cuprinde: M. $ora : In amintirea
Episcopului G. Comp ; Al. Nicolescu (epis-
cop): Reflexiuni asupra avortului, prilejuite
de legiferarea in cadrele proectului noului
cod penal ; L. Gabor: Reflexiuni referitoare
la legiferarea avortului ; V. M. Dimitriu : Avor-
tul in noua legiuire penala ; P. Nemoianu:
Banatu-i fruncea ; C. Grofforeanu: Tura in
centrul Europei ; C. Manoliu Industria in ca-
drul Statului agrar ; Gh. Atanasia: Defectivii
fizici mintali; apoi o dare de seama despre
activitatea desfsurat dela data de 20 Mar-
tie 1934 pan la 24 Martie 1935 a Institutului
Social Banat-Crisana s multe insemnri si
recenzii. Institutul banatean se dovedeste pe
zi ce trece mai capabil s raspund nevoilor
regionale din cari a luat fiinta.
Dintre revistele cu un caracter mai cu-
prinzator (filosofic, cultural, ideologic, literar),
au publicat studii sau informatii sociologice
Revista de Filosofie de sub conducerea d-lui
C. Riidulescu-Motru, Revista Fundatiilor Re-
gale, din care retinem pentru 1935 mai ales
studiile d-lor N. Petrescu s E. Speranfia, Viata
Romaneasea, indrumat acum de sociologul
M. Ralea, Societatea de maine, de sub direc-
tia d-lui Ion Clopofel, Randuiala. condusa de
patru dintre tovarsii nostri de muncl mono-
grafica : L Ionia, D. C'. Amzcir, E. Bernea si
L Samarineanu, formati in scoala d-lui Prof.
D. Gusti, cu multi colaboratori porniti tot din
randurile monografice.
Dintre carti, afera de cele publicate de
I, S. R., amintim luerarea deosebit de inte-
www.dacoromanica.ro
59
resanta a d-lui Al. Claudian: Cercetari filoso-
fice i sociologice (Iasi, 255 pg.), in care era-
ditia se imbina cu rare insusiri de scris, apoi
G. Em. Marica: Problema Culturii Moderne
in Sociologic. german (130 pg.), care cuprinde
trei studii serios informate despre F. 'ninnies,
G. Simmel si M. Weber si studiul d-lui C.
Sudefeanu : Opinia publica, strans in brosura
dup ce a fost publicat in cateva numere din
rev. Societatea de maine. Lucrari cu un ca-
racter mai larg, dar interesante si pentru so-
ciologie, au publicat d-nii Tudor Vianu : Este-
tica, vol. I, in care se gasesc remarcabile con-
sideratii de sociologia artei ; M. D. Ralea :
Valori, insemnrile unui sociolog cu netaga-
duite insusiri literare ; Gr. Tufan : Criterii
el evocari, in care se gaseste s o dare de
seama luminoas despre cercetrile mono-
grafice ; P. Pandrea: Filosofia politico-juri-
dical a lui Simion Barnutiu, prin care autorul
se apropie cu caldura si pricepere de str-
duintele intelectuale autohtone. Din lucrarile
Institutului de Psihologie dela Cluj, de sub
conducerea d-lui Prof. Fl. Stefeinescu-Goangd :
unele intereseaza de aproape si sociologia
(cum sunt cele de psihologie juridica, psiho-
logia reclamei etc.). Vom reveni asupra aces-
tei activitti deosebit de insemnate, intre-
prins in cadrele Universitatii ardelene.
Ca sa incheem darea de seen:a despre so-
ciologia romaneasc, mai trebue sa amintim
dou manuale noi de liceu, intitulate Elemente
de Sociologie, unul de d-I Traian Brciileanu,
altul de Profesorul D. Gusti si Traian Herseni.
In ce priveste sociologia din strainatate,
Wile in cari s'a bucurat intotdeauna de cea
mai mare desvoltare sunt Franta, Germania
si Statele-Unite. In al doilea rand, trebuesc
citate Anglia, care da precadere psihologiei
sociale, Belgia, Italia, Spania si altele,
In America apar nenumarate publicatii de
sociologie, reviste, manuale de introducere,
tratate, anchete, studii la teren etc. Cine ras-
foeste odat Bibliographie der Sozialwissen-
schaften", este uimit de contributia imensa a
americanilor in materia noastra. Totusi, in
genere, aceste publicatii nu tree de o valoare
didactical, temporala. Multimea de universi-
tali, uneori cu facultati aparte de sociologie,
si deci marele numar de profesori, produc
anual o bogata literature de specialitate. Se
remarca un larg interes pentru cercetrile
directe, carj adun o sumedie de fapte, pe
60
cari se va construi odata o sociologic mai
aproplat de realitate. In Romania, sociologia
american e foarte putin cunoscut, nu numai
din pricina limbei, dar si din pricina c lip-
seste aproape complet din bibliotecile pu-
blice. In felul acesta lum cunostint in chip
indirect de ce se realizeaz acolo. De aceea
trebue 8 ne mrginim mai mult la Europa,
mai ales la Franta si Germania, despre cari
putem avea informatii mult mai bogate, obti-
nute direct.
Sociologia Francez se desvolt in doul
institutii mai de seam : Institutul Francez de
Sociologie, care cuprinde pe mai toti adeptii
sau cel pan gnditorii mai apropiati scolii lui
Durkheim (Blondel, Bougl, Davy, Fauconnet,
Halbwachs, Hubert, Lvy-Bruhl, Maunier,
Mauss etc.) si Institutul International de So-
ciologie, care grupeaza, in afar de membrii
din strainatate, pe mai tot! sociologii francezi
potrivnici durkheimismului (Richard, Lasbax,
profesorul dela Geneva : Duprat, Achille Ouy
etc.). Mai trebue s amintim Central Interna-
tional de Sintezii de sub directia lui Henri
Berr, care se ocup regulat si de probleme
sociologice,
Prima grupare tine regulat sedinte in cari
se fac comunicari urmate de discutii. Publicl
un mic Bulletin de l'Institut Francais de So-
ciologie" despre activitatea din sedinte. Tot
gruparea aceasta continua activitatea intre-
prinsa de L'Anne sociologique, publicatia
att de insemnat, condus pe vremuri de
Durkheim, sub o form nou mult mai liber,
a unor Annales sociologiques, in cinci serif de
fascicole : A. Sociologie general& sub directia
lui C. Bougl, B. Sociologie religioas, dir.
Mauss, C. Sociologiejuridic, dir. Ray, D.
Sociologie economicti, dr. Simiand (mort in
rastimp), E. Morfologie social& tehnologie pi
estetic, dIr. Halbwachs. Seria A, Sociologie
genera% si-a inceput aparitia in 1934 ; seriile
C. si E. au publicat primele fascicole in 1935,
cu studiile : 1. Morale bergsonienne et socio-
logie, de Albert Bayet, Une nigme de l'ancien
droit romain Partes secantes, de Henri Lvy
Bruhl. II. La nuptialit en France pendant et
depuis la guerre, de Maurice Halbwachs ni
(Mil de seam, analize critice si notite biblio-
graf ice foarte bogate.
Cei dela Institutul International de Socio-
logie se ocup mai ales cu organizarea
congreselor internationale de sociologie i pu-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMAN EAS CA
blic numeroase contributii in legtur cu pro-
blemele cari se discut cu aceste prilejuri. In
special activitatea secretarului general, Pro-
fesorul Duprat, este dintre cele mai intense.
Gruparea aceasta scoate Bibliothque interna-
tionale de Sociologie si Revue Internationale
de Sociologie fondat de Ren Worms 4! con-
dus pn de curind de Gaston Richard, iar
astzi de Emile Lasbax, ajutat de Achille Ouy.
Central International de Sinterd organizeaz
de sapte ani asa zisele saptmni de sintez",
la cari particip prin comunicri savanti din
toate domeniile, incercindu-se pe calea acea-
sta deslegarea integral a problemelor. In 1935
s'a tratat despre statistic. S'a ajuns la con-
cluzia general c statistica nu este o stiinta
propriu zis, ci o tehnic de lucru in serviciul
stiintelor. Aceste comunicri se publicl re-
gulat in volume. Centrul public in continuare
colectia l'Evolution de l'Humanit si Revue de
Synthise I lucreaz -cu mult metod la un
Vocabular istoric.
Se cuvine s amintim printre publicatiile
de limb francez si Revue de l'Institut de
Sociologie i o bibliotec de specialitate scoase
de Institutul de Sociologie Solvay dela Bru-
xelles, Institutul Solvay a organizat impreuna
cu Institutul International, congresul de socio-
logie din 1935 si comemorarea lui Qutelet.
Dintre crtile franceze de sociologie me-
rit o mentiune special Bilan de la socio-
logie franeaise contemporaine, de C. Bougl
(Alcan); La Mythologic primitive, de Lvy-
Bruhl (Alcan); Magie et Religion, de Raoul
Allier (Ed. Berger-Levrault) ; Introduction a.
l'Art de gouverner, de M. Leroy (Libr. du
Recueil Sirey); Elments de Sociologie reli-
gieuse, de R. Bastide (A. Colin) si tomul X.
din Enciclopedia francez publicatii sub direc-
tia general a lui L. Febvre, tratind despre
statul modern i ingrijit de A. de Monzie, H.
Puget 4i P. Tissier.
In Germania, sociologia, in sensul ei tra-
ditional, e aproape desfiintat. Regimul natio-
nal-socialist a inlturat in chip firesc litera-
tura marxista, atit de numeroas mai inainte,
dar a restrins s preocuprile sociologilor din
alte scoli la probleme de imediat actualitate,
menite s ajute tara in strduintele ei de
reconstructie national. In Germania de azi
stiinta a devenit un factor activ al comunittii
nationale. Multe din revistele sociologice de
acum ativa ani, cum sunt de pild Klner
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Vierteljahrshefte fr Soziologie a lui von
Wiese sau Sociologus a lui Thurnwald, nu
mai apar. Mu lte din catedrele de sociologie
au fost desfiintate sau inlocuite cu cele de
filosofie politica. Multi dintre profesorii cu
renume au fost inlturati, fiind socotili ca o
piedica pentru noul drum. Se Intelege de ce,
in anii acestia de rscruce, literatura socio-
logica e foarte scazut. Sociologia veche
marxist, liberala sau chiar a-politica, e Intl-
turata, iar noua sociologie nationala e in
constructie. De aceea nu putem Insemna ca
opere de valoare mondiala din 1935 cleat
vol. IV. Werden, Wandel und Gestaltung von
Staat und Ku ltur im Lichte der Vlkerforschung
(aprut dupa vol. V.) din monumentala Die
menschliche Gesellschaft in ihren ethno-sozio-
logischen Grundlagen" (Berlin-Leipzig, Walter
de Gruyter Co.) de Richard Thurnwald. In
schimb apare o bogata literatura de sociologie
politica, etnica si national, sub numele dif e-
rite de Volkswissenschaft, Volkskunde, Volks-
soziologie etc. Nona onentare a fost schi-
tata mai dinainte de cei doi sociologi legati
dela inceput de noul regim : Gunther Ipsen in
Programm einer Soziologie des deutschen
Volkstums (1933) si Hans Freyer In Gegen-
wartsaufgaben der deutschen Soziologie (Zeit-
schrif t fr die Gesamte Staatswissenschaft, 95.
B. 1. H. 1934). Comunitatea, poporul, natiunea
devin obiectul de cercetare al sociologiei, tar
prin inlaturarea antinomiel dintre stat $1 so-
cietate, sociologia se apropie si ea de politica,
devenind o sociologie luptatoare, In slujba
idealului national german. Dac o astf el de
sociologie intereseaz mai putin celelalte po-
poare, pentru Germania devine un instrument
de inalt valoare politica. Mai notam din
1935, Hans Proesler: Die Anfnge der Gesell-
schaf tslehre (Erlangen, Palm und Enke) si
Psychologie des Gemeinschaftslebens (lucrl-
rile celui de al XIV-lea congres al Societatii
germane de Psihologie, tinut:cu un an in urina),
Problema comunitatii si mai ales a comunittii
etnice, (Volksgemeinschaft), este o preocupare
generala In Germania, (Cf. si Hans R. G.
Gnther : Philosophie der Gemeinschaf t, in
Bltter fr Deutsche Philosophie, 9 B, H. 3.
1935, despre care a tratat si In cadrul
Societtii germane de Filosofie). Tot prin-
tre lucrarile de limba german trebue
sa amintim vol. III. din opera soctologu-
lui olandez Steinmetz : Gesammelte kleinere
www.dacoromanica.ro
61
Schrif ten zur Ethnologic und Soziologie (487
Pg.).
Pe plan international se constata inmulti-
rea relatiilor dintre sociologii diferitelor taxi
si colaborarea lor tot mai intensa prin Insti-
tutul International de Sociologie si Federatia
International a Societtilor si Institutelor de
Sociologie. Congresele internationale sunt
prilejuri nimerite pentru cunoasterea reci-
proca si pstrarea acestor legaturi dintre
savanti.
Semnalam, in ce priveste sociologia $colii
din Bucuresti, l rasunetul ei In rndul cer-
cetatorilor maghiari. Ungurli sunt si ei un
popor cu mult trnime si au o serioasa
tradttie stiintific Indreptata spre cunoasterea
etnografica a satului, dar nu nesocotesc nici
ce se face In alta parte. Cercetarile romanesti
le sunt cunoscute si s'au dovedit dispusi In
unele privinte sa le urmeze. Amintim deo-
camdata numai doul manifestri caracteristice
din 1935, pornite din randul tineretului ma-
ghiar, in stare de o mentalitate mai larg
deaf generatia veche. E vorba de o brosuri
a until tinr scriitor ungur din Ardeal, Ven-
czel Jorsef : A falumunka es az erdlyi falu-
munka-mozgalom (Erdlyi Tudomanyos Fze-
tek, 78 sz.) aprut la Cluj, In care se tra-
teaza monografia sociologica si actiunea
culturala la sate, in spiritul si dupa lucra-
rile I. S. R., cerand aplicarea lor si la
Maghiarii din Romania, propunand In ace-
Iasi timp participarea catorva intelectuali
unguri, pentru specializare, la lucrarile
Seminarului de Sociologie din Bucuresti.
Si un studiu scris de un Unar cercettor
chiar din Ungaria, Lk Gabor A roman
umonogrfistk" falukutat munkja, aprut
Inteo carte asupra careia vom reveni, dedi-
cat cunoasteril tarii: Honismeret knyve,
scoasa in colaborare de Institutul Maghiar
pentru cercetarea satului, din Budapesta.
Lk Gabor, dup ce a vizitat Romania, In-
vtandu-ne limba si participand la lucrarile
I. S. R., expune amanuntit realizrile dela noi,
apreciind ca s'a gsit In sfarsit mijlocul cel
mai temeinic pentru cercetarea satului st pro-
punand aplicarea lui si In Ungaria.
Sociologia de azi, fie ca e constransa de
imprejurarile politice, fie ca asculta propria
ei menire, se apropie tot mai mult de pro-
blemele vii ale timpului, devenind stiintA a
realittii sociale si cautand sa fie de folos
62
pe calea aceasta realizarilor de sine ale fie-
carui popor. Se dovedeste astfel nu numai o
stlinta Inzestrata cu valoare teoretica, dar si
o stiinta cu urmari practice foarte insemnate.
Traian Herseni
INSEMNARI
Primind cu intarziere Raportul de activi-
tate al Institutului Social Roman din Basara-
bia, datorit d-lui prof. T. Al. Stirbu, il vom
publica in numrul viitor al revistei.
Gruparea Gad Romnesc" dela Cluj a
cercetat in 1934, dupa metoda I. S. R., sub
conducerea d-lui Prof. Iuliu Hatieganu, in
cadrele Astrei, satul Mguri din Muntii Apu-
seni. In rstimp materialul a fost completat
si prelucrat, incat e gata de tipar. Monogra-
fia satului Mguri va apare in curand si e
scrisa de d-nii Val. Puscariu (geografie), Tib.
Morariu (etnografie), dr, P. Ramneantu (de-
mografie), dr. I. Fcaoaru (an tropologie), dr.
Ardeleanu si dr. Secrea (frecv. sifilisului s;
indicele biologic de rasa), dr. L. Dank llo (igi-
ena, sanatate, frecv. tuberculozei), dr. G. Be-
netato (alimenta(ia), P. Prodan (istorie), Gh,
Oancea (psihologie), E. Petrovici (limba), O.
Pampu (copilul s scoala), O. Boitos (viala re-
ligioas), V. Velican (agricultura), A. Gociman
(economia forestiera), O. Popa (drept s mo-
ralitate), E. Puscariu (politica si administratie),
Tr. Herseni (sociologie). Va fi cea dintai lu-
crare temeinica despre strile sociale din Mun-
Pi Apuseni, atat de mult desbatute,
Fundatia Rockefeller a trimis doi bursieri
in Romania. pentru studiul sociologiel asa cum
o intelege scoala romaneasca. D-1. Dr. Philip
Mosely, din America, a luat in luna Septem-
brie parte la campania monografica a I. S. R.-
ului din satul Sant, j. iNsaud. In tot timpul
anului 1936, d-sa va studia monografic, la
teren, chestiunea vecinatalilor" din Ardeal.
Dl. H. Haufe, din Germania, care in anul
1930 vizitase, impreun cu o serte de colegi
germani, satul Runc din Gorj, in timp ce se
facea acolo o monografie sociologic, va lucra
in Romania problema popularii Brganului,
precum sl aceea a relatiilor dintre trani si
maxi proprietari, inante si dup expropriere.
D-sa a publicat de curand o lucrare intere-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
santa Deutsches Volkstum in der Bevlke-
rungsentwicklung des stlichen Mitteleuropa
(1935).
In campania monografica a Institutului So-
cial din Bucuresti, facuta asta vara la Sant,
in j, Nasud, s'a filmat un documentar de peste
2000 m., infatisand aspecte din viala acelui
sat : asezri, oameni, munci s ceremonii (o
nunt si o inmormantare). Este al treilea film
al Institutului, adaugfindu-se filmelor Drgus
din Fagaras (1929) si Cornova din Orhel (1931),
Societatea de Filosofie a Dreptului si So-
ciologie din Belgrad avand de find sa in-
ceap o serie de cercetari monograf ice asupra
satelor jugoslave, a cerut I. S. R. ' din Bucu-
resti s-i trimita toate publicatiile sale, che-
stionarele si planurile de munc, precum si
toate sugestiile folositoare.
Institutul Soctal Roman va scoate foarte
curand un volum, in Biblioteca de Sociologie,
Etica s Politica, cuprinzand textele franceze
ale celor opt comunicari fcute la recentul
Congres international de sociologie din Bru-
xeiles.
Fundatia Cultural Regard' Principele Carol
va scoate de sub tipar, zilele acestea, un vo
lum de metoda menografic Cum se alca-
tueste monografia unui sat. pentru folosul
Caminelor Culturale", datorit d-lui H. H,
Stahl. Va cuprinde s o serie de chestionare.
La 17 Dec. 1935 s'a infiintat pe lino ca-
tedra de Sociologie a Uttiversitatii din Bu-
curesti Cercul studentilor in Sociologie" cu
scopul de a adnci cunostintele sociologice,
de a pregati membrii pentru activitatea stiin-
finch' de specialitate si pentru lucrri sociolo-
glee colective. Conducatorul cercului, dele-
gat de d-1 Prof. D. Gusti, este d-I asistent
Traian Herseni.
Anuarul Arhivei de Folklor vol. III. 1935,
de sub directia d-lui Ion Mugea, aduce, ca
si pinfi acum, un material de valoare. Ion
Muflea semneaza doua studii : Ion Bianu si
folklorul nostru, Alte variante romanesti ale
snoavel despre femeea necredincioasa, Ion
Diaconu Psihologie st creatte popuIar, Emil
Petrovici : Folklor din Valea Almajului, V.
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
L. Bologa : RaportuI din 1756 al unui chirurg
german despre credintele Romanilor asupra
moroilor, P. V. $tellinucii: Contributii la
bibliografia studiilor si culegerilord e folklor
privitoare la Romanii din Basarabia si po-
poarele conlocuitoare - publicate in perio-
dicele rusesti. Anuarul mai cuprinde o folo-
sitoare bibliografie a folklorului romanesc
pe anii 1933-34 si un raport de activitate pe
1933-34. Vom reveni.
A aprut vol. II. din Analele de Psiholo-
gie pub]. de Societatea Roman de Cercetri
Psihologice. Director d-1 C. Riidulescu-Moirn,
redactor d-1 I.-M. Nestor. Cuprinde serioase
studii de specialitate (159 pg.), apoi nume-
roase si variate recenzii (136 pg.), printre sem-
natarii crora remarcm cu plcere un nu-
mr mare din studenfii Faculttii de Filoso-
fie din Bucuresti.
Observatorul Social-Economic, revist tri-
mestriall de studil si anchete social-econo-
mice, apare la Cluj, redactat de un grup de
profesori dela Academia de Inalte Sudii Co-
merciale si Industriale Regele Carol II", din
acea localitate, in frunte cu d-1 Prof. George
Moroianu, director si editor. Sunt vrednice
de lauda strduintele acestei grupri, care d
de cativa ani trii o publicafie competent,
de tinut academical si de vie actualitate. Ul-
timele n-re, 2-4, 1935, aduc, ca si cele dinainte,
studii economice, cronici si recenzii nume-
roase si bine scrise.
Nr. 21, 1935, din publicatiile Institutului
de Cercetri agronomice al Romaniei, inf-
tiseazi o Dare de seam de activitatea Ins-
titutului in anul 1934" prin care se dove-
deste cu prisosint rostul si insemntatea
deosebit a acestei institutii de stiinf apli-
cat. Institutul a cutat s valorifice intr'o
msur din ce in ce mai mare, pentru agri-
cultura practic, rezultatele obfinute in cam-
purile de experient s laboratoarele sale.
Isi indeplineste aceasta misiune : a. pe cale
direct, punand la indemana agricultorilor
produsele, instalatiile s munca colaboratorilor
si, b. difuzand prin publicatiile sale sau prin
sfaturi date direct celor ce le cer, indrumri
www.dacoromanica.ro
63
spre o agricultur mai rational si mai ren-
tabil.
D-1 Dr. A. G. Galan, directorul Serviciu-
lui de Studii s StatisticA din Oficiul National
al Coop eratiei Romane, a publicat o pretioas
lucrare Monografia Cooperatiei de Credit
din Romania, 1906-1935, - cu 377 tabele sta-
tistice in text (Buc. Imprimeria National,
1935, 303 pag.), Autorul adaug un nou titlu
de merit la bogata sa activitate cooperatist.
Bibliografie. C. Narly : Istoria Pedagogiei,
vol. I Crestinismul antic, Evul mediu, Rena-
sterea (Publicatiile Institutului Pedagogic, Cer-
nuti, 1935, 376 pg.). Util pentru profesori,
invttori si studentii in filosofie. Ilie Sulea-
Firu: Functiunea biologic a educafiei (Car-
tea Rom., Buc. 1935, 16 pg.) utila tot catego-
riilor amintite. Ion Chelcea : Literatur po-
pular contra dominafiei maghiare in Ardeal
Extras din Gazeta Ilustrate. Cluj, (1935) si
Tipuri de cranii romanesti din Ardeal (Aca-
demia Roman, Buc. 1935). Autorul este un
cercettor harnic s meritos dela Muzeul Et-
nografic din Cluj. Augustin Venturino: S cio-
logia general : La interdependencia (1935),
cu o prefat in 1. francez de Gaston Richard
Luigi Sturzo : Essat de sociologie. Trad. de
Fitalien par Juliette Bertrand (Cahiers de la
Nouvelle Journe, 32, 1935). R. Aron: La
Sociologie allemande contemporaine (Alcan.
1935). Andr Jousain : La Sociologic, ethno-
logie compare et histoire compare (Poiters,
1935). Alex. Tillmann: L'organisation cono-
mique et sociale du III-e Reich (Paris, Libr,
du Recueil Sirey, 1935), prefatat de Henri
Truchy. 0 carte bine documentata. LaYougo-
slavie d'Aujourd'hui (publi6 par la Section de
la presse au.Ministere des Affaires Etrangres,
Belgrade, 1935, 439 pg ), cuprinde informatii
pretioase despre Jugoslavia : Familia regal,
I. generalitti, populatie, formatia statului,
legi organice, armat, politica extern, culte,
instructie public. arte frumoase, monumente
istorice si muzee. pres, II. resurse naturale
&Ai de comunicafie, agricultur, comert s in-
dustrie, finante publice, - bibliografie si o
hart a Writ.
Redacfia
www.dacoromanica.ro