1348 Florenta vine ciuma spre a curati omenirea.

Oamenii incep sa aiba inchipuiri si temeri

1 viaţă cumpătată si înlăturarea a toate cîte îţi prisosesc oprea

boala
fugind de orice desfrînare

2 băutura multă, îndestularea poftelor ajuta la oprirea bolii

Toti se fereau de bolnavi.

puterea vrednică de cinste a legilor divine si omeneşti se prăbuşise,

destră-mîndu-se cu totul, , cei responsabili cu asta erau si ei morti
sau bolnavi, asadar fiecare facea ce poftea. Biserica era depasita.

3.Mulţi alţii în schimb urmau o cale de mijloc. Umblau cu flori in

mana crezand ca mirosul e tamaduitor.

4. Sa plece din cetate ca numai acolo e rau.

Pana si rudele se ocoleau ( nevasta cu sot, frate cu frate, parintii si

copii etc) rezulta : oamenii ajungeau al mila prietenilor sau ale
slugilor.

Inainte era obiceiul bocitului ( vecini, femeile din familie ) .Oamenii

mureau nu numai fără să aibă în preajmă femei care să-i bocească,
dar erau mulţi şi dintr-aceia care se petreceau din viaţă fără de nici
un martor, se alegeau cu rasetele si petrecerea celorlalti. Oamenii
erau dusi la mormant cu foarte putini oameni. Chiar si cei bogati
se aruncau repede in groapa fara slujba. ,, mai lunga sau mai
aleasa'' Ciocli = aia care duceau la groapa mortul. Oameni saraci

Cu cei saraci era mai neomenesc. cădeau loviţi de boală cu miile pe

zi şi, nefiind nici slujiţi, nici ajutaţi de nimeni, mureau ca muştele cu
toţii, fără putinţă de scăpare
Oamenii erau pusi mai multi in cosciug.
sută de mii de făpturi omeneşti au murit in Florenta.

7 femei, unele singure, ramase fara sot : Pampineea (cea mai

varstnica), Fiammetta, Filomena, Emilia, Lauretta, Neifile, Elisa.
Intre 28 si 18 ani.

Talharii erau in strada, cadavre, ciocli ( drojdia orasului) invinuiau

pe ceilalti pentru nenorocile care se intampla.
Oamenii neglijeaza legea supunerii.

Filomena e inteleapta, propune sa nu plece doar ele, caci femeile

sunt : schimbatoare, indaratnice etc..

Elisa: barbatii sunt intotdeauna cap femeii, rar reusesc sa faca ceva
ele fara ei.

3 tineri peste 25 de ani : Pamfilo , Filostrato, Dioneo

Pampineea: se cade sa fim veseli, caci tocmai de aceea am fugit de

suparare.

1 poveste Pamfilo : calugarul facut sfant ,, preaiubite doamne''

Orice lucru trebuie facut in numele Domnului. Sa ne intarim
credinta. Spre a fi feriti de ciuma sa L slavim, sa fim smeriti.

2 a povestea Neifile ( frumoasa si aleasa in purtari) : Evreul

Abraham convertit la crestinism
Dumnezeu nu ia in seama pacatele care sunt facute din nestiinta..

3 Filomena: Melchisedec evreul reuseste sa i faca fata lui Saladin cu

povestea despre 3 inele

4 Dioneo : calugar preacurveste si reuseste sa scape

Ne am adunat aici ca povestind sa ne petrecem vremea cu rasete
si desfatare. Trebuie sa spunem povestea cea mai plina de haz pe
care noi o stim. Povestea lui Dioneo starneste rusine in inimile
doamnelor, ele rosesc la fata. Se uita una la alta si se abtin sa nu
rada. Il dojenesc cu vorbe dulci, arata ca asemenea povesti nu ar
trebui spuse de fata cu femei.

5 Fiammetta Marchiza care l potoleste pe rege cu mancare

6 Emilia om de rand ironizeaza fatarnicia, falsa milostivire a

preotilor. Calugarii impart saracilor laturi care s numai bune de
aruncat.

7 Filistrato zgarcenia lui messer Cane della Scala fata de

Bergamino. Primasso si abatele din Cluny

8 Lauretta Erminio zgarie branza. Il schimba Guiglielmo

Borsiere : ,,pune sa ti zugraveasca darnicia''

9 Elisa : Regele din Cipru, femeia abuzata il face puternic

,, Caci orice poveste, de i vrednica, foloase aduce si ca atare se

cuvine s o asculti cu luare aminte oricare ar fi povestitorul''

Peste tot apare des ,, frumoase doamne''. Se judeca mult

preotimea. Niciunul nu asteapta porunca reginei. Toti incep
entuziasmati sa vorbeasca. Ei intaresc morala povestii anterioare.
Se intaresc intre eie in a deprinde anumite valori. Apare ideea ca
cel certat se imbunatateste.

10 regina doctorul batran care se indragosteste de o vaduva. Ea

face misto impreuna cu prietenele ei de el. Ajunge de fapt ea se se
faca de ras. El ii raspunde cu dibacie. Iubirea ar putea fi doar la cei
tineri.
O vorba iscusita este podoaba a purtarilor alese ale povestilor ale
petrecerilor. Vorba iscusita e scurta, deci e mai mult pentru femei
decat pentru barbati. Vorba lunga in gura femeii sade mai rau ca in
a barbatului. Sunt putine femei intelepte, sa inteleaga vorbe de
duh. Se resfrange asupra tuturor femeilor rusinea. Ce era inainte
virtute, tinuta cu discretie, acum e podoaba, opulenta. Femeile se
scuza pentru saracia de duh prin faptul ca sunt nevinovate. Au
transformat rusinea in cinste. Feriti va de asemenea intamplari,
doamnele mele.

Trebuie sa tii seama cu cine vorbesti. Oamenii pe care tu vrei sa i

rusinezi cu ce le spui te vor face ei sa te rusinezi. . Trebuie evitate
situatiile astea

Regina vrea sa povestea ei sa fie invatatura.

A doua zi

Filomena e regina. Tema povestilor: cei incercati reusesc sa scape

cu bine.

1 poveste : Neifile Moastele lui Arrigo, cei trei florentini

2 Filostrata rinaldo din asti e jefuit lasat sa moara si ajunge la o

vaduva. Cea mai frumoasa poveste de pana acum. E f credincios
Rinaldo, se roaga Sf Iulian. Femeile n o considera proasta pe
vaduva pentru faptul ca s a culcat cu Rinaldo. A profitat de darul
trimis de Dumnezeu.

3 trei tineri bogati saracesc, un nepot ii ajuta casatorindu se cu fiica

regelui Angliei

4 Gingase doamne, soarta nu si dezvaluie in nimeni mai stralucit

puterile decat in aceia care saraci ca vai de lume ajung sa urce
treptele domniei. Landolfo Ruffolo se face pirat e prins de genovezi
scapa de la inec pe o lada plina cu pietre scumpe. E ajutat de o
femeie si se intoarce acasa. E recunoscator. Chibzuit.

5.Andreuccio din Perugia, venind la Napoli sa cumpere cai scapa din

trei primejdii intr o singura noapte. E mintit de ,, sora lui''.

6.Femeia care si pierde sotul si copii, ajunge sa aiba grija de

caprioare pe o insula.

Ziua a treia
Regina e Neifile. Tema povestilor este dobandirea sau recastigarea
prin iscusinta unui lucru mult dorit

1.Gradinarul care se culca cu toate femeile din manastire.

Doamnele rosesc.

10 Pustnicul si cu fata ratacita. Apare ideea ca e bine sa faci

desfranare, ca si cum Dumnezeu nu ar avea nimic impotriva. Unii
cred ca un porc e mai valoros decat o fata, altii cu o parere
profunda.

Ziua patru Iubirile neimplinite

Rege Filostrato

F incearca sa le faca pe plac doamnelor, le admira f f mult.

2.Pampineea face o intreaga pledoarie contra preotilor. Fatarnicia,

falsitatea lor

Ziua 5
tema : indragostiti care ajung pana la urma sa aiba parte de noroc

Ei canta, fac cununi de flori, danseaza, sa scalda in rau. Toti incep

povestile rapid, fara zabava, cu bucurie, cu entuziasm.
 Yvain sau Cavalerul cu Leul

Este un fel de poveste de dragoste sau de fapt o poveste de ura, de

moarte.
Adanc in padurea bantuita care se numeste Brittany, Franta un
cavaler curios descopera a piatra magica in spatele unui lac
oricine pune apa pe aceastra piatra o sa cauzeze o furtuna teribila
cu vant si ploaie distrugand satele si castele.

Acest cavaler Yvain cautand gloria dezlantuie furtuna si asa lantul

evenimentelor e inceput ajungand sa l lase fara casa si pe jumatate
nebun intr o lume de monstrii si demoni si vrajitori.

L a condus in curtea unei remarcabile doamne Laudine si a

vrajitoarei sale preferate misterioasa ....

Aici el se va indragosti va comite o crima si va descoperi ca nu e

mare diferenta intre dragoste si iubire.

Desi in perioada aia nu se acorda multa atentie femeii si

sentimentele ei autorul a scris asta tocmai pentru un grup de
colectiv. El a adunat multe povesti celtice ce au fost scrise si
ilustrate in manuscrise. Deci are sens sa fie introduse intr un roman
medieval.

Viata emotionala a femeilor, ce e interesant e ca de fapt el scria

Se descopera ca fantana magica pe care o viziteaza Yvain e reala

2.
Povestea este despre un cavaler care este respins de sotie pentru
ca a rupt o promisiune si el tot incearca prin fapte sa i recastige
increderea. Timp de un an, un nebun Yvain merge gol prin padure
doar pentru ca si a pierdut iubirea dupa ce a incalcat o promisiune.

El pleaca intr o aventura cavalereasca si promite sa se intoarca

dupa un an dar nu reuseste si astfel e respins de sotie.

Intr o zi contesa si servitorul ei il descopera inconstient in padure.

Contesa vede ca a ajuns nebun si i e mila de el. Se intoarce la
castel pentru un leac de la Morgan La Fey care putea vindeca
nebunia. Le spune servitoarelor sa l ia pe Yvain, sa i dea haine si
un cal si sa foloseasca leacul cumpatat. Ele il duc la castel unde el
va ramane oaspete al contesei pana isi recapata puterile.

Yvain are de castigat o lupta puternica pana sa paraseasca castelul

Yvain se plimba prin padure contempland daca sa se sinucida cand

deodata a auzit sunetul unei lupte. S a dus sa investigheze si a
gasit un dragon atacand un leu alb. Yvain ataca dragonul si ajuta
leul sa omoare dragonul. Leul ii este recunoscator si incepe sa l
insoteasca peste tot. Ivain a crezut ca a innebunit din nou cand a
vazut leul ca i tine companie . Leul vana pentru el si i tinea de cald
cand dormea. Yvain si leul calatoresc pana cand gasesc o fata de la
curte- Lynette . Ea il cauta pe Yvain, era o servitoare de a sotiei lui
Yvain.

Ea a fost acuzata de tradare impotriva doamne din fantana de

Laudinne bucatarul. Bucatarul si cei doi frati o acuza ca i a creat
neplaceri lui Laudine si daca va fi gasita vinovata va fi arsa pe rug.
Ivain isi descopera identitatea in fata ei si ii promite ca o va apara
in fata alora. Se duce sa gaseasca un loc de odihna in orasul
apropiata care e partial distrus. Gazda lui ii spune ca exista un
gigant pe nume Pina al muntelui si ca a omorat doi dintre fii regelui
si ca i va omori si pe ceilalti patru daca nu i o va da pe fiica lui.

Ivain promite ca l va infrunta pe gigant daca gigantul va veni

dimineata in oras, daca nu el va trebui sa plece s o apere pe
Lynette de executie.

Desigur ca gigantul ajunge in oras cateva ore inainte de amiaza asa

ca ivain provoaca si l ataca imediat pe Pina. Leul alb il ajuta sa l
infrunte.
Gigantul se plange ca a fost nedrept ca a trebuit sa se lupte cu doi
deodata, asa ca Ivain inchide leul in castel.

Gigantul iese avantajat. Leul si a dat seama ca are probleme si

refuza sa l lasa sa moara. Se suie pe metereze si sare de pe zid si l
ajuta pe Ivain sa l omoare pe gigant. Ivain ajunge chiar la timp
cand bucatarul si fratii lui o conduceau pe Lunette spre rug. Ivain ii
provoaca dar ei nu l recunosc in armura sa. Desi nu avea prrea
multe sanse impotriva tuturor trei, leul il ajuta din nou.
Amandoi ii inving pe cei trei si ii ard de vii pentru ca asta aveau de
gand sa i faca lui Lunette.

Laudine nu si recunoaste sotul cu coiful si urmareste lupta si i ofera

leacuri ca sa si vindece ranile si ale Leului. Ivain refuza politicos si
ea il intreaba cum se numeste iar el ii spune ca e cavalerul cu leul.

El pleaca in alt oras pentru a se vindeca Lunette il urmeaza si i

promite ca i va face tot ce sta in putinta ca sa se impace cu sotia
lui.

In final, cei doi se impaca si asta e sfarsitul povestii.

Revolutia literara, inceputa cu Dante Alighieri, care ridica

ratiunea si cunoasterea impotriva autoritatii religioase si a
scolasticii si sustine imperiul laic impotriva autoritatii
temporare a bisericii, este desavarsita de Giovanni
Boccaccio, care opune realismul bunului-simt uman al
naturii, ipocriziei clericilor, criticand si Biserica si Imperiul

Lumea aceasta exista si inainte de Decameron. In Italia circulau din

abundenta romane, nuvele si “cantone latinesti”, cantece
licentioase. Femeile citeau pe ascuns cartile profane, iar nuvelistii
distrau societatea vesela cu povestiri placute si libertine. Fondul
comun al romanelor erau aventurile cavalerilor Mesei rotunde

Stilul sau se distinge prin maniera de a spune simplu si direct, intr-

o forma artistica aparent distractiva niste adevaruri grave si
esentiale despre viata. El nu s-a multumit insa doar sa distreze cu
„povestiri placute si libertine” o societate vesela, ci a si faurit o
noua specie, nuvela,
Mecanismul lumii descrise de Boccaccio este miraculosul,
neprevazutul, fortuitul si extraordinarul; interesul povestirii nu sta
in moralitatea actiunilor, ci in caracterul neobisnuit al cauzelor si
efectelor. Autorul si povestitorii lui de nuvele apartin clasei culte si
inteligente. Ei il invoca adeseori pe Dumnezeu, vorbesc despre
biserica cu respect, respecta toate formele religioase. Personajele
canta cantece platonice si alegorice si duc o viata vesela, dar cu
bune deprinderi, asa precum se cuvine oamenilor nobili.

In fiecare zi tinerii aleg un rege sau o regina si in fiecare dupa-amiaza spun

fiecare cate o poveste care se incadreaza in tema fixata de suveranul sau
suverana zilei. (- originea greceasca a titlului cartii este deka, zece, si hemera,
zi; 10 zile, in fiecare zi cate 10 nuvele si o balada, iata justificarea titlului,
„Cartea celor 10 zile”):

In ziua a treia nuvelele arata cum se castiga lucruri pierdute sau mult dorite.
Actiunea acestor nuvele implica in primul rand castigarea dragostei prin
istetime. Actiunea e redusa, in general, la manevrele de cucerire, care implica
indrazneala, hotarare, perseverenta. Nuvelele zilei a patra sunt destinate
sfarsiturilor nefericite ale unor povesti de dragoste. Autorul nu insista prea
mult asupra desfasurarii povestii de dragoste, concentarndu-se asupra
mobilurilor care o imping la nenorocire si asupra descrierii nenorocirii, a mortii
din final. Ziua a cincea prezinta situatii de dragoste cu final fericit, avand ca
sfarsit recunoasterea identitatii personajelor in ultimul moment.
Ziua a sasea prezinta salvarea protagonistilor dintr-un pericol printr-o vorba de
duh. Nuvelele sunt mai scurte, mai putin complicate ca actiune, interesul
principal fiind replica in sine si motivul care a determinat-o. Interesul e trezit
de reactia personajelor, situatia lor contand mai putin si fiind banala (replica
unui bucatar care vrea sa scape de bataie fiindca a oferit un picior de pasare
iubitei sale, a Monnei Filippa ce se apara de cauzatia de adulter etc.)
Tema farsei, a glumei, revine in ziua a saptea ce prezinta farse facute de femei
barbatilor lor, precum si in ziua a opta care prezinta glume facute reciproc.
Actiunea in sine are un rol foarte important, interesul fiind indreptat asupra
capacitatii de a nascoci situatii comice, de pacaleala, desi uneori gustul glumei
poate duce si la situatii destul de grave. Autorul acorda mai multa atentie
punerii la cale a pacalelii, desfasurarea acesteia fiind punctul culminant al
nuvelei. De obicei, pacalelile pe care le trag femeile barbatilor sunt expresia
unei razbunari. Ele ii pun pe acestia in situatia unor prosti si a unor creduli,
nesfiindu-se sa-i insele chiar in prezenta lor. Dar nu numai dragostea e prilej
de pacaleala, ci si dorinta de amuzament a istetilor pe seama celor mai slabi cu
duhul, speculandu-se vanitatea, infumurarea, credinta in superstitii,
simplitatea spirituala.

În total, sub forma unui roman în ramă, sunt însumate o sută de povestiri despre ”aceia
care, loviţi de cine ştie ce năpaste, izbutesc până la urmă să scape cu bine, împotriva
oricăror aşteptări”, ”despre aceia care dobândesc prin iscusinţa lor un lucru mult dorit
sau îl câştigă iar, de cumva l-au pierdut”, ”despre aceia ale căror iubiri au avut un sfârşit
nenorocit”, ”despre acei îndrăgostiţi care ajung, până la urmă, după întâmplări
nenorocite, să aibă parte de noroc”, ”despre aceia care, fiind îmboldiţi cu zeflemele,
răspund pe dată înţepând, ori scapă de vreo pagubă, primejdie sau batjocură printr-un
răspuns bine ţintit sau printr-o viclenie”, ”despre păcălelile pe care nevestele, ori că erau
îndrăgostite, ori ca să scape de bucluc, le-au tras bărbaţilor, cu ştiinţa sau fără ştiinţa
acestora”, ”despre acele păcăleli pe care zilnic şi le trag fie bărbaţii între ei, fie femeile
bărbaţilor, fie aceştia femeilor” ori”despre aceia care mânaţi de dărnicie ori de
mărinimie, au săvârşit lucruri de seamă în dragoste ori în alte cele”.

Finalul romanului este ciclic – cei zece întorcându-se la aceeaşi biserică Santa Maria
Novella, de unde plecaseră în urmă cu câteva zile.