Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Decameronudsa Odt
Decameronudsa Odt
Elisa: barbatii sunt intotdeauna cap femeii, rar reusesc sa faca ceva
ele fara ei.
A doua zi
Ziua a treia
Regina e Neifile. Tema povestilor este dobandirea sau recastigarea
prin iscusinta unui lucru mult dorit
Ziua 5
tema : indragostiti care ajung pana la urma sa aiba parte de noroc
2.
Povestea este despre un cavaler care este respins de sotie pentru
ca a rupt o promisiune si el tot incearca prin fapte sa i recastige
increderea. Timp de un an, un nebun Yvain merge gol prin padure
doar pentru ca si a pierdut iubirea dupa ce a incalcat o promisiune.
In ziua a treia nuvelele arata cum se castiga lucruri pierdute sau mult dorite.
Actiunea acestor nuvele implica in primul rand castigarea dragostei prin
istetime. Actiunea e redusa, in general, la manevrele de cucerire, care implica
indrazneala, hotarare, perseverenta. Nuvelele zilei a patra sunt destinate
sfarsiturilor nefericite ale unor povesti de dragoste. Autorul nu insista prea
mult asupra desfasurarii povestii de dragoste, concentarndu-se asupra
mobilurilor care o imping la nenorocire si asupra descrierii nenorocirii, a mortii
din final. Ziua a cincea prezinta situatii de dragoste cu final fericit, avand ca
sfarsit recunoasterea identitatii personajelor in ultimul moment.
Ziua a sasea prezinta salvarea protagonistilor dintr-un pericol printr-o vorba de
duh. Nuvelele sunt mai scurte, mai putin complicate ca actiune, interesul
principal fiind replica in sine si motivul care a determinat-o. Interesul e trezit
de reactia personajelor, situatia lor contand mai putin si fiind banala (replica
unui bucatar care vrea sa scape de bataie fiindca a oferit un picior de pasare
iubitei sale, a Monnei Filippa ce se apara de cauzatia de adulter etc.)
Tema farsei, a glumei, revine in ziua a saptea ce prezinta farse facute de femei
barbatilor lor, precum si in ziua a opta care prezinta glume facute reciproc.
Actiunea in sine are un rol foarte important, interesul fiind indreptat asupra
capacitatii de a nascoci situatii comice, de pacaleala, desi uneori gustul glumei
poate duce si la situatii destul de grave. Autorul acorda mai multa atentie
punerii la cale a pacalelii, desfasurarea acesteia fiind punctul culminant al
nuvelei. De obicei, pacalelile pe care le trag femeile barbatilor sunt expresia
unei razbunari. Ele ii pun pe acestia in situatia unor prosti si a unor creduli,
nesfiindu-se sa-i insele chiar in prezenta lor. Dar nu numai dragostea e prilej
de pacaleala, ci si dorinta de amuzament a istetilor pe seama celor mai slabi cu
duhul, speculandu-se vanitatea, infumurarea, credinta in superstitii,
simplitatea spirituala.
În total, sub forma unui roman în ramă, sunt însumate o sută de povestiri despre ”aceia
care, loviţi de cine ştie ce năpaste, izbutesc până la urmă să scape cu bine, împotriva
oricăror aşteptări”, ”despre aceia care dobândesc prin iscusinţa lor un lucru mult dorit
sau îl câştigă iar, de cumva l-au pierdut”, ”despre aceia ale căror iubiri au avut un sfârşit
nenorocit”, ”despre acei îndrăgostiţi care ajung, până la urmă, după întâmplări
nenorocite, să aibă parte de noroc”, ”despre aceia care, fiind îmboldiţi cu zeflemele,
răspund pe dată înţepând, ori scapă de vreo pagubă, primejdie sau batjocură printr-un
răspuns bine ţintit sau printr-o viclenie”, ”despre păcălelile pe care nevestele, ori că erau
îndrăgostite, ori ca să scape de bucluc, le-au tras bărbaţilor, cu ştiinţa sau fără ştiinţa
acestora”, ”despre acele păcăleli pe care zilnic şi le trag fie bărbaţii între ei, fie femeile
bărbaţilor, fie aceştia femeilor” ori”despre aceia care mânaţi de dărnicie ori de
mărinimie, au săvârşit lucruri de seamă în dragoste ori în alte cele”.
Finalul romanului este ciclic – cei zece întorcându-se la aceeaşi biserică Santa Maria
Novella, de unde plecaseră în urmă cu câteva zile.