Referat Pragmatica

Constantinescu Alina Ștefania, LLR-LLS, an II, grupa III

Optional: Pragmatica
Profesor: Ariadna Ștefănescu

Logica conversației

În articolul său, publicat în 1975, filozoful Paul Grice se referă la "logica conversației".
Acest articol corespunde unei dezvoltări a noțiunii de semnificație nonnaturală. Grice introduce
două noțiuni importante: una este aceea de implicatură, iar cealaltă, principiul de cooperare.
După cum o arătau deja implicit si exemplele de semnificație nonnaturală pe care le dădea în
articol, Grice înțelesese că interpretarea unei fraze depăseste în general cu mult semnificația ce i
se atribuie în mod convențional. De aceea şi putem face o distincție între frază şi enunț: fraza
este un şir de cuvinte pe care Paul, Petre sau Jacques le pot pronunța în împrejurări diferite, şi ea
nu se schimbă în funcție de aceste împrejurări; enunțul, în schimb, este rezultatul rostirii unei
fraze, iar acest rezultat este variabil în funcție de împrejurări şi locutori.
Dacă Petre spune: "Fiul meu cel mare este primul din clasă!", vorbind despre fiul sau
Aristide în 1 iunie 1947, iar Paul zice: "Fiul meu cel mare este primul din clasă!" atunci când
vorbeste despre fiul său Teodor în 30 decembrie 1956, iar Jacques spune: "Fiul meu cel mare este
primul din clasă!" referindu-se la fiul său Alexandre în 15 august 1997, Petre, Paul şi Jacques au
rostit aceeaşi frază, dar au produs trei enunțuri diferite, a căror interpretare nu este neaparăt
aceeaşi, pe când semnificația conventionala a frazei: "Fiul meu cel mare este primul din clasă!"
ramâne stabilă.
 Principiul de cooperare şi notiunea de implicatura

Grice presupune că interlocutorii care iau parte la o conversație obişnuită

respectă principiul de cooperare: participanții se așteapta ca, pentru a ușura interpretarea
enunțurilor pe care le emit, fiecare dintre ei să contribuie la conversație în mod rațional şi
cooperativ. Grice expliciteaza acest principiu propunând patru maxime care decurg din el,
presupuse a fi respectate sau exploatate de interlocutori: maxima de cantitate impune ca
interventia unui vorbitor să conțină cantitatea de informație necesară în situația respectivă şi nu
mai mult; maxima de calitate presupune sinceritatea locutorului, care nu trebuie să mintă şi
trebuie să dețină motive serioase pentru a afirma ceea ce afirmă; maxima de relație (sau de
pertinență) impune să se vorbeasca la subiect (în legatura cu propriile enunțuri precedente sau
cu cele ale celorlalti); maxima de mod cere să ne exprimăm clar şi, pe cît posibil, fară
ambiguitate, respectînd ordinea în care trebuie date informațiile pentru a fi întelese (de exemplu,
ordinea cronologică dacă ne referim la o suită de întîmplari).

Nu e nimic nou în toate acestea. Dar interesul principal al maximelor lui Grice nu constă într-
atât în faptul că ele trebuie să fie respectate de interlocutori; partea lor cea mai novatoare constă
mai degrabă în ideea că ele să poată fi exploatate de către interlocutori. O altă noțiune importantă
care ar trebui introdusă in discuție este aceea de implicatură.

Noțiunea de semnificație nonnaturală prevede că interpretarea unui enunț nu se reduce

întotdeauna la semnificația lingvistică conventională a frazei corespunzătoare. Există, așadar, o
diferență între ceea ce se spune (semnificația lingvistică conventională a frazei) şi ceea ce
se transmite sau se comunică(interpretarea enunțului). Notiunea de implicatură corespunde
tocmai acestei deosebiri. Semnificația este ceea ce se spune, implicatura este ceea ce se comunică,
iar ceea ce se comunică este diferit de ceea ce se spune.

Maximele conversației sunt nu atât norme pe care trebuie sa le respecte interlocutorii, cît
mai degraba așteptari pe care le au aceştia față de vorbitori.

Discursul politic
 Discursul politic poate fi performat în spațiul public sau privat, este de interes larg şi
reflectă, respectiv formează opinia publică. Este totalitatea formelor de comunicare verbală din
sfera politicii.

Foucault descrie realitatea socială ca fiind formata din practici discursive.

Activitatile limbajului politic: dezbatere, deliberare, negociere, apel, îndemn etc.

Citate: Edelman : political language is political reality

Bayley: politics and language are inextricably linked

Limbajul politic are o functie conativă (persuasivă); vizează să modifice opinia sau să
determine actiunea unui destinatar (grup).

Limbajul politic nu are, din perspectiva stilisticii funcţionale, o individualitate clar marcată:
se identifică în bună măsură cu limbajul standard, seamănă foarte mult cu limbajul jurnalistic –
care îl preia, dar îl şi influenţează –, utilizează un inventar de termeni specifici, dar nu o
terminologie riguroasă, interferează cu limbajul juridic (mai ales în activitatea parlamentară) şi
cu cel administrativ (în guvernare, în administraţie).
Am ales să analizez discursurile politice, respectiv dezbaterea a doi lideri politici: Traian
Băsescu şi Mircea Geoană. Contextul acestor discuții a fost dat de alegerile prezidențiale din 2009,
încheiate cu victoria lui Traian Băsescu.

Dezbaterea

Locul comunicarii: Palatul Parlamentului

Participanți: 3 locutori; cei doi adversari politici- Mircea Geoană și Traian Băsescu și
moderatorul dezbaterii publice
 Pentru o ușurință în analiză, am ales sa numerotez fiecare replică, altfel ar fi fost dificil de
identificat în comentariul meu fraza la care mă refer. I-am numit pe participanții Mircea Geoană
si Traian Băsescu cu M, respectiv T.
Textul reprezintă un dialog, o succesiune ordonată de acte de vorbire directe, între cei trei
locutori.

Conversația este vorbită, se desfășoară într-un cadru institutional, public. Relația dintre cei doi
este de opoziție. Ea este mediată uman. Această conversație are în principal o funcție conativă.
Prin acesta funcție se urmărește un anumit răspuns de la receptor.

Funcţia conativă se concentrează pe strategia lingvistică a contactării receptorului, bazată pe mărci

ale vocativului (la substantive, pronume, numerale şi adjective) şi imperativului (mod verbal personal), de
propoziţii imperative, exclamative, afirmative şi negative. Constructia mesajului este la modul imperativ prin
excelenţă.
Partenerii de discuție își decodează bine intențiile ilocuționale, însă de multe ori dau
impresia că nu fac asta, tocmai din dorința de a evita un răspuns nefavorabil propriei persoane.
Formalismul necesar acestei situatii este doar de fațadă, ei își vorbesc cu pronumele de politețe,
dar nu se respectă reciproc. Se întrerup, se ironizează, se acuză etc.

Elementele paraverbale (intonaţia, tonul vocii, debitul verbal, emfază) se regăsesc foarte
mult în acest fragment. Ele disting între o aserţiune, o promisiune, o ameninţare, un reproş, etc.
Elemente nonverbale (gesturi, mimică) care se pot vedea in video-ul dezbaterii sunt prezente de
asemenea foarte mult; ele modifică forţa ilocuţionară.

Forţa ilocuţionară a actelor de vorbire este marcată prin diverse elemente lingvistice:

-verbe performative: folosite în anumite condiţii gramaticale – indicativ prezent, activ, persoana
I, singular – numesc actul de vorbire performat de locutor.

-modurile verbale: disting între tipuri de acte de vorbire – indicativul corespunde actelor de
vorbire asertive , imperativul – actelor de vorbire directive.

- elementele paraverbale (intonaţia, tonul vocii, debitul verbal, emfaza) pot distinge între o
aserţiune, o promisiune, o ameninţare, un reproş etc
- elemente nonverbale (gesturi, mimică) modifică forţa ilocuţionară.

1. T: Domnule Mircea Geoană, la confruntarea trecută la care participa şi domnul Crin

Antonescu una din întrebarile mele a fost legată de faptul că nu vă găseam când aveam nevoie de
dvs. la un moment dat, pe urmă am aflat ca erați la domnul Vântu şi n-ați putut să-mi raspundeti.
Răspunsul dumneavoastra a fost..

2. Mircea Geoană: De unde ați aflat?

3. T. : Răspunsul dumneavoastră a fost că nu ați fost la domnul Vântu în acea perioada de când
vă știți s.a.m.d. La câteva zile, dl Vântu a ieşit pe televiziunea proprie şi a spus că v-a chemat de
câteva ori în Deltă. Nu astept un răspuns, ci aștept scuzele dumneavoastră că într-o confruntare
prezidentială ați mintit, dar nu către mine scuzele ci către români.

4 Mircea Geoană: Nici mie nu îmi mai place domnul Vântu așa cum se pare ca nu vă mai place
nici dvs.....

5.Traian Băsescu: Nici azi noapte nu v-a plăcut?

6.Mircea Geoană: Și în conditiile în care...

7. T: Domnule Geoană, nici azi noapte nu v-a plăcut întâlnirea cu domnul Vântu?

8. M: Dar în.. în condițiile acestea..

9 T: Azi noapte când a aflat ca e arestat domnul Popa Nicolae, cel cu FMI-ul, nu v-a plăcut.

10 M: Nu știu ce se întâmplă cu domnul Nicolae .. presupozitie...

11 T: V-a chemat în urgență.

12 M: Domnu' Băsescu!

13 T.B. V-a chemat in urgență?!

14 M.G. Pe dumneavoastră..?

15 T.B. Domnul Geoană?!

16 Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, este o rubrică cu întrebare şi răspuns . Cred că
domnul Mircea Geoană a înțeles întrebarea. Vă rog, domnule Geoană, răspundeți.

17 T.B. : Deci azi noapte v-a plăcut întâlnirea?

18 R.T : Vă rog, domnule Geoană.

19 M.G. Am avut aseară o întalnire cu domnul Vântu...

20 T.B : Azi-noapte, da?

21 M.G: Da!

22 T.B. Eu am văzut-o pe hotnews.

23 M.G : Așa cum ați avut şi dumneavoastră zeci de întâlniri cu acest domn în anii în care erați
apropiați...

24 T.B. Domnul Geoană, hai să lasăm totul rezonabil...

25 M.G : Și cred că a fost un lucru decent pentru că m-a sunat..

26 T.B. Dar azi noapte care a fost problema?

27 M.G. M-a sunat după ce într-un interviu, într-o gazetă de sport, i-am spus că este malefic şi
usor turbulent...

28 T.B Și v-ați dus la dânsul acasă să-i explicați că ați greşit ? ( ironie)

29 M.G. ..şi am avut o discuție despre ceea ce reprezintă o relație corectă între doi oameni...

30 T.B. La dânsul acasă?!

31 M.G. : La dumneavoastră acasă şi la dânsul acasă de câte ori ați băut whisky cu domnul
Vântu, în anii precedenți?

32 T.B. : Niciodată!

33 M.G. : Cu cuburi sau fară cuburi?

34 T.B.: Niciodată!

35 M.G.. : Vreti să-l sunăm pe domnul Vântu să-l întrebăm de câte ori v-ați întâlnit cu domnia
sa?

36 T.B. Vă rog!

37 M.G.: Haideți să facem o legatură cu domnia sa.

38 T.B. Vă rog!
39 M.G. Atunci nu am niciun fel de relație cu niciun om, mogul sau nemogul din țara asta care să
fie in afara principiilor şi a lucrurilor in aceasta tara.

40 T.B. Domnul Geoană, eu vă întreb un lucru. Ieri s-a întamplat un lucru dificil. Popa Nicolae,
cel care a fraudat Gelsor şi FNI ul..
41 M.G. Dar cine este acesta?
42 T.B. Iti spun eu! Popa Nicolae, cel care a gestionat FNI condamnat 15 ani...
43 R. Turcescu: Domnule Băsescu, veți avea ocazia dacă vreti să faceti aceste precizari
44 T.B. 15 ani in România...
45 R.T Insă vă rog..
46 T.B. Vă rog mult, nu întrerupeti această dezbatere..
47 R.T. : Nu vă intrerup, dar vreau să respectați formatul pe care l-am făcut împreună
48 T.B. Îl respect, dar trebuie lămurit..
49 R.T. O veți lămuri imediat pentru că veți primi o întrebare de la domnul Mircea Geoană. Aveți
la dispozitie două minute. Dacă le gestionați cum trebuie, veti avea timp inclusiv să dați şi
această informație. vă rog!
50 T.B. : Da, hai să dăm..
51 R.T Vă rog foarte mult, vă multumesc! Domnule Geoană, o întrebare.
52 M.G. Eu am o intrebare care este mult mai relevanta pentru dezbaterea din seara aceasta.
53 T.B.: Da!
54 M.G Ce ați facut în cinci ani de mandat?
55 T.B. Foarte multe.. Se află pe Site. Pot să vă spun ca în timpul meu a intrat România in UE, în
timpul meu s-a respectat angajamentul de a se introduce cota unica de 16 %. In timpul meu, şi
va amintesc ca m-am dus la guvern pentru ca educația să primeasca 15, apoi 16 la suta. În timpul
meu s-a dezvoltat un sistem de protectie împotriva inundațiilor. În timpul meu s-au condamnat
crimele comunismului. In timpul meu două milioane de dosare ale fostei securitați au fost puse
pe rol.
56 M.G. Dacă se aplică la Timișoara astăzi n-ați mai fi fost aici pentru că erați pe legea lustrației,
domnule..
57 T.B Eram aici şi eram de doua ori mai aici decât credeti, dacă era legea lustrației pe care ați
blocat-o in parlament dumneavoastră.
58 M.G. Cabinetul doi
59 T.B. Dar revin la întrebarea mea, ieri a fost arestat Popa Nicolae, cel care a devalizat in
numele domnului Vântu Gelsor şi FNI alaturi de doamna Vlass, celei care îi cară banii cu sacoșa.
Domnul Vântu are o mare problemă. Unul din martori a fost arestat la Jakarta. Îmi este cunoscută
panica în care un om care se teme şi care, probabil,probabil, l-a sprijinit să dispară din țara ..deci
panica în care un astfel de om intră ..
60 M.G Când s-a intamplat asta?
61 T.B : ...intră când martorul principal apare şi autoritațile românesti îl prind.
62 M.G. când s-a intamplat asta ca să știm?
63 T.B. Ieri! Este in legătură chemarea pe care v-a facut-o domnul Vântu azi noapte cu arestarea
lui popa Nicolae?
64 R. T. : Aceasta este a doua întrebare..
65 M.G. Domnule Băsescu!
66 R.T. Considerăm o a doua întrebare, vă rog!
67 T.B. Este..
68 R.T Domnule traian Băsescu, o considerăm?
69 T.B. Aceasta este a doua intrebare.
70 Mircea Geoană: Este o uriașă minciună şi este..
71 Traian Băsescu: Ați fost sau nu azi-noapte la Vântu?

72 Mircea Geoană: şi este, este penibil din partea unui candidat la președinția României să facă
aceste aluzii. Sunteți disperat şi veniti cu minciune scontate, domnule Traian Băsescu.

73 T.B Nu mi-ați raspuns..

74 M.G. Nu stiu cine este Popa, nu stiu ce se întamplă cu oamenii aceştia, nu mai inventați şi nu
mai creați false discuții!

75 T.B. Nu mi ați raspuns la intrebare.. ați fost azi noapte la Sorin Ovidiu Vântu?

76 M.G. Am spus ca da. Nu e nicio discuție, nu cunosc niciun Popa, dumneavoastra..

77 T.B. Domnule..

78 M.G îi cunoasteti pe toti cei care au probleme cu aceste chestiuni.

79 T.B. In miezul noptii vă cheamă şi vă duceti, domnul Geoană?

80 M.G. Domnu' Băsescu?

81 T.B. Mă indrept către concluzia..

82 M.G. Eu mă indrept către concluzia ca sunteți disperat..

83 T.B. Pe care voiam s-o spun încă de la inceput..

84 M.G. ..în aceasta campanie.

85 T.B. Nu! Fiți linistit! Nu eu sunt cel disperat.......

Prima replica este un act de vorbire asertiv. Replica urmatoare ( a lui G) este un act de
vorbire directiv. Replica 3 este un act de vorbire asertiv dar si directiv ( T. îl presează pe
interlocutor să declare ceva) ;se introduce un referent . Replicile 4 si 5 sunt ironice, asertive dar
si directive ( în cazul întrebării). In replica 4 avem o presupoziție: și T a avut legatura cu acel
personaj
Replica 6 este intrerupta brusc de interlocutor, acesta încălcând principiul politeții, dând
dovadă de lipsă de răbdare și respect( de altfel, G va fi intrerupt deseori de T)
Replica urmatoare(7) este ironica dar si interogativă, cu o oarecare notă de retorism,
emițătorul ei neașteptând neapărat un răspuns, ci căutarea unei învinuiri.
G repeta propoziția începuta anterior, dar nu este lăsat, fiind întrerupt permanent (8)
Replica 9 este un act asertiv se oferă informații precise, se înclude în discuție un alt referent, un
personaj care, alăturat oponentului, îl învinuiește pe G. , îl pune într-o lumină negativă. M. Se
dezice de insinuarea lui B. În Replica 11, T realizeaza un act directiv, redand o situatie.
În replicile 12-15 cei doi comunică prin exclamații, afirmații retorice, interogații ce arată
dorința fiecăruia de a-l incrima pe celălalt.
Replica 16 este intervenția moderatorului care îi atrage atentia lui T, vrând să introducă puțină
disciplină în conversație îi redă dreptul la replică celuilalt participant, G.
Replica 17 este un act de vorbire ironic. Se insistă pe același subiect. Replica 18 este un act
directiv. Replica 19 este un act asertiv.
20 este un act asertiv ( o insistență) dar si directiv ( o întrebare). 21, 22- asertive.
23,24 sunt replici ironice, asertive. 25- act asertiv 26 directiv 27 asertiv
28 conține multă ironie 29 asertiv 30- directiv dar si expresiv 31 directiv
32 asertiv 33 directiv 34 asertiv35 directiv 36 directiv 37 directiv
38 directiv 39 asertiv 40 asertiv 41 directiv apare deicticul ,,acesta'' 42 asertiv
43, 45, 47, 49, 50 asertiv, directiv, dar si expresiv
44 ,45, 48 asertiv 46 directiv
51 act directiv 52 Presupozitie T a vorbit lucruri irelevante, deranjante.
În acest enunt se spune indirect despre încălcarea maximei manierei de către alocutor 53
asertiv 54 directiv Presupoziția= T nu a făcut nimic cât a fost președinte 55 asertiv 56 asertiv ( e
un reproș sugerat) deictic temporal deictic spațial 57, asertiv, conține un deictic spațial,58 asertiv
59 asertiv T se sustrage de la subiect, îl evita 60 directiv Deictic de obiect61 asertiv 62 directiv
63 asertiv 64asertiv 65 asertiv 66 directiv 67 asertiv 68 directiv 69 asertiv 70 expresiv, asertiv 71
directiv 72 expresiv, asertiv 73 asertiv ( repros) 74, 75 directiv 75, 76 asertiv 77,78 asertiv

79 asertiv plus directiv 80 directiv 81-85 asertiv

În replicile lui G cu numărul 70, 72, 74, 82, se renunță la politețe; se aduc injurii lui T.

Maxima relavanței este încălcată de T prin faptul ca mută actul comunicării in afara subiectului
asumat- acela al dezbaterii.

Maxima cantității si cea a manierei sunt aproape tot timpul încălcate de T pentru că
monopolizează discuția și nu-i oferă interlocutorului său răgazul de a răspunde întrebărilor.
Această încălcare afectează, implicit, fluența și buna desfășurare a actului de comunicare.

T are un fel foarte ferm de a vorbi. Este foarte sigur când vorbește, cu un ton relativ ridicat.
Face multe pauze între cuvinte, dar nu într-un sens nefavorabil lui, ci din contră; ele accentuează
anumite puncte din discurs. Are o gestică complexă când vorbește, se mişcă mult, e degajat.

În cadrul primei replici a acestuia există o mică întrerupere a lui G, (de altfel singura pe care
o va face) care nu este deloc luată in atentie de domnul T. Acesta din urma işi va continua
discursul, deloc stânjenit de întrerupere. Diferența esențială aici este faptul că G va fi de foarte
multe ori întrerupt, este persuadat până când raspunde. Nu poate ocoli din cauza abilității de
persuasiune stringentă a lui T.
 Prima replică a lui G ,,cum nu vă mai place nici dumneavoastra'' este un atac direct la faptul
că, în vremurile trecute, T simpatiza persoana pe care acum o are in dizgratie. ( implicatura)

T se simte ,,încoltit'' şi imediat îi întrerupe fraza domnului Geoană, replicând : Nici azi
noapte nu v-a plăcut? Replica este mai mult decât tăios de ironică, este chiar cu doză de glumă.
Băsescu iese puțin din cadrul oficial şi se îndreaptă spre cel colocvial, de parcă ar fi adus in
discuție o chestiune indecentă, cu aluzie erotică. El însuşi nu se poate abține şi aproape că râde
când zice aceasta replică.

G încearcă să-şi reia fraza dar este din nou intrerupt cu aceeaşi intrebare. Domnul Băsescu
efectiv nu îi ofera acestuia prilejul de a şi expune punctul de vedere. Repetă in cadrul a 30 de
secunde de 3 ori cu glas tare ,, azi noapte''. Vrea să creeze un mediu periculos pentru G. Este
foarte angrenat în a-l face să mărturiseasca. Este clar că nu faptul că Geoană ar fi fost sau nu
acasă la Vântu îl intereseaza pe Băsescu, ci consecința acestui fapt, implicatura -legatura care îl
incriminează. Întrebarea urmarește nu un simplu ,,da, am fost'' ci mărturisirea legăturii bazate pe
favoruri materiale, ilegale între Vântu şi Geoană. Aici am putea sa observăm notiunea de
implicatură la care se referă Grice.

Băsescu introduce o terță persoană în discuție, un anumit Popa Nicolae, despre care Geoană
afirmă că nu-l cunoaște.

Geoană spune că nu știe ce se întâmplă cu acest individ, dar se vede clar că nu reușește să
disimuleze. Este intimidat vizibil. Cu multă diplomație încearcă să comunice cu T. I se adresează
pe nume, în timp ce celălalt îl exaltează cu întrebări scurte, precise şi de care nu poate
scăpa : ,,V-a chemat in urgență? Atenție!'''

Geoană găseste un moment pentru a-i oferi o ironie adversarului. Îl întreabă retoric, îi atrage
atenția că şi el a mers să bea whisky cu Vântu şi ironizează felul în care au băut whiskyul, cu
cuburi sau fără.
Moderatorul intervine încercând să-l disciplineze pe Băsescu; reușește, însă nu pentru mult
timp. Obține respectarea timpului alocat lui Geoană, după care din nou Băsescu întrerupe
discursul.
Geoană nu se fereşte de a recunoaşte public că a avut o vizita în noaptea precedentă la Vântu.
 E remarcant faptul că T aproape tot timpul îşi construiește enunțurile pe ironie, nu pare să ia
în serios lucrurile, ci doar încearcă să-l ridiculizeze pe adversar. Se vede clar faptul că îl trateaza
pe acesta ,,de la înălțime''. Zâmbește ironic des, în timp ce Geoană are o postura exact opusă- e
relativ sobru, foarte serios şi calculat.

Traian Băsescu este întrerupt la un moment dat de Robert Turcescu care insista foarte mult în
a-i atrage atenția. Traian Băsescu aproape că-l sfidează şi pe el. Urmează întrebarea lui Geoană.
Îl intreaba pe oponent ce a facut in ultimii 5 ani de mandat,
Legea lustratiei reprezintă un punct sensibil între cei doi, dat fiind faptul că T afirma cum a luptat
împotriva crimelor comunismului. T continuă să prezinte o situație aparent din exterior ( cea a lui
Vântu şi a aliatilor săi) tocmai pentru a-şi crea un teren perfect de atac. Tot ce urmarește este să
arate că Geoană este implicat ilegal cu aceşti oameni.
Geoană, învinovătit, reacționează previzibil: îi spune că este penibilă atitudinea lui T, îi spune
că este disperat şi, indirect, mincinos. ( implicatura)
Traian Băsescu revine cu intrebarea pusă deja obsesiv, dacă a fost sau nu la Vântu. Geoană din
nou este încolțit, din nou îşi asumă că l-a vizitat dar declară cu un ton mult mai ferm decât până
acum că nu are legatura cu Popa Nicolae. Concluzia acestuia este că Băsescu este disperat.
Din punctul meu de vedere, aceşti doi candidați sunt exact opuşi în a-şi construi discursul. T
este cu mult mai multe șanse în a câștiga publicul prin persuasiune, în timp ce G este mult mai
slab. Se observă clar cine domină discuția. Consider, în urma acestei analize, că T nu respectă
principiul de cooperare al lui Grice şi, implicit, cele patru maxime care decurg din acest
principiu.