Sunteți pe pagina 1din 17

TEORIE ȘI PRACTICĂ

BANCARĂ
AAMM

http://www.free-powerpoint-templates-design.com
C2. Organizarea și funcționarea
băncilor

Băncile comerciale și
01 băncile centrale

02 Structura organizatorică a
băncilor

Clasificarea și descrierea
03 operațiunilor bancare
C2 BĂNCILE COMERCIALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Din punct de vedere ierarhic, banca este organizată din:

Adunarea Generală a Acţionarilor – organ de conducere care îi reprezintă pe acţionarii băncii


şi care hotărăşte problemele generale ale activităţii băncii

Consiliul de Administrație – realizează conducerea şi administrarea societăţii bancare

Comitetul de direcţie sau de conducere – realizează conducerea operativă a băncii

Şefii de divizii, departamente şi direcţii funcţionale – răspund de activitatea structurilor pe


care le conduc, în conformitate cu reglementările bancare în vigoare şi cu regulamentele
interne
C2 TIPURI DE OPERAȚIUNI COMERCIALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

După tipul de activitate


operaţiuni de atragere a excedentelor monetare din economie (depozite)
operaţiuni de distribuire a excedentelor monetare din economie (credite)
operaţiuni de gestionare a mijloacelor de plată
operaţiuni de furnizare de servicii financiare diverse
operaţiuni de consultanţă financiar-bancară
operaţiuni de gestiune a trezoreriei pe pieţele monetare
operaţiuni de natură comercială (schimb valutar, vânzare-cumpărare de metale preţioase,
bunuri mobile şi imobile în contextul recuperării creanţelor etc.)

După monedă
operaţiuni în monedă naţională
operaţiuni în valută (devize)

După scadență
operaţiuni la termen
operaţiuni la vedere
C2 TIPURI DE OPERAȚIUNI COMERCIALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Înregistrări contabile
operaţiuni bilanţiere
operaţiuni active (prin care se generează mijloace aducătoare de profit): operaţiuni de
creditare a firmelor/ persoanelor fizice, operaţiuni de plasament
operaţiuni pasive (de constituire a resurselor): constituirea depozitelor, reescontul şi
lombardarea, formarea capitalului propriu, a rezervelor şi provizioanelor

operaţiuni extrabilanţiere
operaţiuni comerciale
operaţiuni de comision (remiteri, acreditive, incasso etc.)
operaţiuni de mandat (administrarea de titluri de valoare, administrarea de patrimonii,
executări testamentare etc.)

operaţiuni de exploatare
operaţiuni vizând cheltuielile băncii
operaţiuni vizând veniturile băncii
C2 TIPURI DE OPERAȚIUNI COMERCIALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Natura Activului
operaţiuni cu monedă
operaţiuni cu active financiare

Obiectul bancar sau financiar utilizat


operaţiuni vizând produse
operaţiuni vizând servicii
operaţiuni vizând produse asociate cu servicii

Natura Clientelei
operaţiuni cu persoane fizice şi operaţiuni cu persoane juridice
corporate banking (wholesale banking) şi retail banking (consumer banking)
operaţiuni cu corporaţii, operaţiuni cu IMM-uri şi operaţiuni cu populaţia
C2 PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Care este diferenţa dintre produse şi servicii?


PRODUSUL
obiect palpabil care poate fi oferit pe piaţă pentru satisfacerea unei dorinţe sau
necesităţi
însuşiri concrete: conţinut, ambalaj, design – contribuie la crearea unei imagini a
produsului

PRODUSULUI BANCAR este un instrument ce presupune efectuarea unui anasamblu de operaţiuni


bancare şi nebancare

SERVICIUL
activitate prestată sau un beneficiu intangibil oferit consumatorului

SERVICIUL BANCAR reprezintă o componentă însoţitoare a produsului

PRODUSELE BANCARE ÎNGLOBEAZĂ UN ANSAMBLU DE SERVICII BANCARE


C2 PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

De Economisire De Plăţi
depozite transferuri de sume utilizând numerar
conturi curente prin virament
conturi de economii etc. prin cec
card bancar
debit direct etc.
De Creditare
credite pentru persoane fizice De Afaceri
ipotecare leasing
de consum factoring
nevoi personale etc. forfetare
credite pentru persoane juridice emiterea scrisorilor de garanţie bancară
credite pentru investiţii etc.
credite pentru finanţarea capitalului
circulant
C2 BĂNCILE CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Pentru a menţine stabilitatea financiară, autorităţile publice:

stabilesc scheme de siguranţă care să asigure încrederea în instituţiile bancare

scheme de garantare a depozitelor


functia de împrumutător de ultimă instanţă a băncii centrale
intervenţia asupra băncilor care se confruntă cu probleme prin:

supraveghere specială – o comisie de supraveghere din partea autorităţii de


supraveghere asistă şi sprijină banca aflată în dificultate în vederea reluării activităţii
administrare specială – echipa managerială a băncii aflate în dificultate este
suspendată şi înlocuită cu un colectiv de specialişti numit de autoritatea de
supraveghere care administrează banca temporar cu scopul de a redresa activitatea
acesteia
declararea falimentului şi lichidarea băncii, dacă aceasta nu poate fi redresată şi
devine un pericol pentru sistemul bancar
C2 BĂNCILE CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Pentru a menţine stabilitatea financiară, autorităţile publice:

reglementează activitatea financiar bancară prin stabilirea unor reguli, monitorizează


aplicarea acestora (supraveghează) şi raportează rezultatele monitorizării:

reglementare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor în mod individual

reglementare şi supraveghere sistemică (sistemul financiar în ansamblu)

protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-bancare împotriva practicilor


necinstite şi a lipsei de informare completă şi corectă

asigurarea unei competiţii corecte, fără practici anticoncurenţiale în sistem


C2 BĂNCILE CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Procesul de supraveghere bancară presupune două etape:

autorizarea instituţiilor bancare – eliberarea autorizaţiei de constituire şi functionare

supravegherea propriu-zisă – monitorizarea activităţii băncii care vizează evoluţia băncii în


economie şi îndeplinirea criteriilor de prudenţialitate şi performanţă bancară – urmărirea
unor indicatori de prudenţă bancară, cum ar fi:

nivelul minim al capitalului social


constituirea rezervelor minime obligatorii şi a rezervelor legale
îndeplinirea unui nivel minim de solvabilitate şi lichiditate bancară
clasificarea sistematică a portofoliului de credite
crearea de provizioane bancare
respectarea nivelurilor maxime de expunere etc.
C2 BĂNCILE CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Supravegherea bancară se realizează printr-o serie de instrumente cum ar fi modelele de rating,


sistemele de avertizare timpurie etc.

În România este utilizat sistemul de avertizare timpurie CAAMPL:

evaluează băncile cu scopul de a le identifica, într-o fază incipientă, pe cele ineficiente (dpvd
financiar, operaţional etc.)
se bazează pe evaluarea a 6 componente ce reflectă performanţele băncii, în conformitate cu
legislaţia şi reglementările bancare în vigoare:
adecvarea capitalului (C)
calitatea acţionariatului (A)
calitatea activelor (A)
management (M)
profitabilitate (P)
lichiditate (L)
C2 BĂNCILE CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Stress testul – ansamblu de tehnici statistice care evaluează vulnerabilităţile ce rezultă din
legăturile macrofinanciare de la nivelul economiei şi apreciază capacitatea sistemului bancar de a
absorbi şocuri în condiţiile unor evenimente excepţionale, dar plauzibile

studiază rezistenţa sistemului financiar la şocuri extreme

cuantifică riscul sistemic

identifică băncile vulnerabile

nu are funcţie predictivă!


C2 FUNCȚIILE BĂNCII CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

1/ Funcţia de emisiune – reprezintă funcţia tradiţională a băncii centrale: banca centrală este unica
instituţie autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote şi monede metalice

2/ Funcţia de bancă a băncilor

autorizează instituţiile de credit

emite reglementări bancare (regulamente, circulare, norme, ordine etc.) pe care instituţiile
de credit trebuie să le aplice

supraveghează îndeplinirea reglementărilor de către instituţiile de credit, fiind aplicate


contravenţii dacă sunt constatate nereguli
C2 FUNCȚIILE BĂNCII CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

3/ Funcţia de bancă a statului


banca centrală ţine în evidenţele bilanţului său contul curent al Trezoreriei statului
în anumite state, banca centrală poate acorda credit direct statului; în România şi ţările
membre UE, banca centrală poate doar să cumpere titluri de stat de la instituţiile de credit,
acordându-le acestora credite prin operaţiuni repo şi prin facilităţi de credit
banca centrală este consilier al emisiunilor de titluri de stat

4/ Funcţia de elaborare şi implementare a politicii monetare


stabileşte rata dobânzii de politică monetară
stabileşte instrumentele de implementare a politicii monetare şi le pune în aplicare
gestionează lichiditatea din sistemul bancar
acordă credite în mod extraordinar (rar, în situaţii speciale, cum sunt crizele financiare) unor
instituţii nebancare din economie, dar care au impact sistemic
reglementează şi supraveghează piaţa monetară interbancară
C2 FUNCȚIILE BĂNCII CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

5/ Funcţia de elaborare şi implementare a politicii valutare

reglementează şi supraveghează piaţa valutară interbancară


supraveghează evoluţia cursului de schimb
intervine pe piaţa valutară interbancară prin vânzări şi cumpărări de valute
administrează rezerva internaţională a ţării (aur şi valute)
monitorizează datoria externă a ţării
elaborează balanţa de plăţi a ţării şi analizează evoluţia acesteia

6/ Funcţia de reglementare şi supraveghere a sistemului de plăţi – reglementează sistemul electronic


de plăţi al sistemului bancar şi urmărește buna funcţionare a acestuia

7/ Funcţia de asigurare a stabilităţii financiare – banca centrală asigură, prin îndeplinirea celorlalte
şase funcţii, stabilitatea financiară în economie prin stabilitatea financiară a sistemului bancar
C2 FUNCȚIILE BĂNCII CENTRALE TEORIE ȘI PRACTICĂ BANCARĂ

Pentru a realiza aceste funcţii într-un mod eficient, banca centrală trebuie să fie o instituţie
independentă faţă de alte instituţii ale statului

Potrivit Legii statutare a Băncii Naţionale a României, aceasta are un grad ridicat de independenţă

Banca Centrală nu trebuie să urmărească maximizarea profitului, ea fiind în esenţă un organism


non-profit (instituţiile de credit urmăresc maximizarea profitului)

S-ar putea să vă placă și