Sunteți pe pagina 1din 58

DOCUMENTATIE DE AVIZARE

1.INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1 Denumirea obiectivului de investitii: “EXTINDERE CU PATRU SALI DE CLASA,


GRUP SANITAR SI REABILITARE SCOALA GIMNAZIALA GAGESTI”

1.2. Ordonatorul principal de credite/investitor: COMUNA BOLOTESTI

1.3. Ordonatorul de credite secundar/tertiar COMUNA BOLOTESTI

1.4. Beneficiarul investitiei: COMUNA BOLOTESTI

1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de investitii : SC INGINERII


PROIECT SRL”, Strada Eternitatii nr. 10, cartier Mindresti, municipiul Focsani,
judetul Vrancea

2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE


INTERVENTII
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structure
institutionale si financiare
Comuna Bolotesti este persoana juridical de drept publica. Are capacitate
juridical deplina si patrimoniu propriu. Comuna Bolotesti este subordonata Consiliului
judetean Vrancea.
2.2 Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor
La momentul de fata in comuna Bolotesti, satul Gagesti functioneaza o scoala
care are regim de inaltime parter +etaj si in care isi desfasoara activitatea un numar de
420 de copii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, si un numar de 40 de cadre dintre care
doar 32 sunt cadre didactice, iar 8 sunt cadre auxiliare.
Din cauza numarului mare de elevi, programul in aceasta scoala se desfasoara in
doua schimburi.
Pe terenul aferent scolii exista exista, conform cartii funciare un numar de 5
corpuri de constructii: C1, C2, C3, C5, C6.
In corpul C1 care are o suprafata def 838.14mp functioneaza cea mai mare parte
a scolii din satul Gagesti.

0
In corpul C2, care are o suprafata de 196.00 mp functioneaza o alta parte a scolii,
dar aceasta parte este intr-un stadiu avansat de deterioarare, si desi salile de clasa
adapostite in acest corp sunt absolut necesare, aceasta constructie nu mai prezinta
siguranta din punct de vedere al rezistentei.
In corpul C3 care are o suprafata construita de 1193.90mp, functioneaza o alta
parte a salilor de clasa, dar acest corp are o problema care consta in lipsa grupurilor
sanitare.
In corpul C5 care are o suprafat aconstruita de 42.25 mp functioneaza o anexa.
In corpul C6 care are o suprafata construita de 78.00mp, functioneaza centrala
termica.

2.3 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice


Prin realizarea acestui proiect se doreste cresterea cresterea calitatii procesului
educational in mediul rural.
3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE
3.1 Particularitati ale amplsamentului
a) Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan, suprafata terenului,
dimensiuni in plan)
Este situată la poalele de sud-est ale Măgurii Odobești, pe râul Putna, la 15 km
de Panciu. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu 
Secuiesc. Din acest drum se ramifică la Putna șoseaua județeană DJ205P care duce spre 
est la Garoafa (unde se termină în DN2); la Bolotești, DN2D se intersectează cu șoseaua 
județeană DJ205B, care duce spre sud la Odobești (unde se termină în DN2M) și spre 
nord la Țifești și Panciu (unde se termină în DN2L). 
Terenul este situate in intravilanul satului Gagesti,comuna Bolotesti, judetul Vrancea,
T 36, P2273 Conform cartii funciare. Suprafata terenului este de 7874.00mp.

b) relatiile cu zonele invecinate, accesuri existente si/ sau cai de acces posibile
Constructia in care isi desfasoara activitatea educational-sociala este amplasata
in centrul satului Gagesti. Vecinatatile sunt urmatoarele:
- Nord- drum comunal;
- Sud – Moisa Toader
- Est- Drum DN2D
- Vest – Drum
c) datele seismice si climatice;
datele seismice:

1
Pentru proiectarea constructiei la actiunea seismica, teritoriul Romaniei este
imartit in doua zone de hazard seismic in concordanta cu STAS 11100/93. Nivelul de
risc seismic pentru fiecare zona, pentru simplificare se considera a fi constant.
Se recomanda evaluarea corecta a riscului seismic pentru orice constructive cu
regim special. Valorile riscului seismic pentru acest raport sunt considerate minime din
punct de vedere al proiectarii.
Hazardul seismic pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic
corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Conditiile
geologice locale sunt descries utilizand perioada de control (de colt)a spectrului de
raspuns TC in secunde.
Parametrii seismici ai zonei, stability conform normativului P100-1-2013 au
urmatoarele valori:
- acceleratia maxima a terenului pentru proiectare ag = 0.40g;
- perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,00s

Datele climatice generale:


Situat pe cele trei mari trepte de relief ale tarii, jud Vrancea apartine in proportie
de cca. 40% sectorul cu clima continental-moderata (tinut climatic al muntilor) si in
proportie de cca 60% sectorului cu clima continental(tinutul climatic al Subcarpatilor
si tinutul climatic al Campiei Romane). Regimul climatic general se diferentiaza
substantial in functie de altitudinea reliefului. Sectorului cu clima de munte ii sunt
caracteristice verile racoroase cu precipitatii destul de bogate si iernile friguroase, cu
strat de zapada stabil si de lunga durata. In sectorul cu clima continental verile sunt
foarte calde si uscate, iar iernile reci, punctuate, din cand in cand cu viscole puternice,
dar si cu interval de incalzire care determina topirea stratului de zapada. O
caracteristica importanta a regimului climatic o constituie prezenta de tip fohn
favorizate de faptul ca versantii estetici ai Muntilor Vrancei sunt adapostiti fata de
vanturile de vest.
d) studii de teren
Se va atasa documentatiei studiul topografic
i) studiul geotehnic pentru solutia de consolidare a infrastructurii conform
reglementarilor tehnice in vigoare
Se va atasa documentatiei studiul geotehnic.
ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice de stabilitate a
terenului , hidrologice, hidrotehnice, dupa caz;
e) situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente;
Zona in care este amplasata scoala are retea de alimentare cu apa potabila, are
retea de energie electrica, retea de telefonie, cablu si internet.

2
f) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factorii de risc, antropici si naturali, inclusive de
schimbari climatice ce pot afecta investitia;
NU ESTE CAZUL!
g) informatii privind posiblile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau
situari arheologice pe amplasamentul sau in zona imediat invecinata; existent
conditionarillor specific in cazul existentei unei zone protejate.
NU ESTE CAZUL!
3.2 Regimul juridic:
a) natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusive servituti, drept
de preemtiune;
Terenul se afla in intravilanul comunei Bolotesti, satul Gagesti, T36, P2273. Nr.
Cadastral 54366, cf 54366. Terenul est eproprietate a publica a comunei Bolotesti,
conform HCL nr. 22 din 22.05.2009
b) destinatia constructiei existente;
Conform certificatului de urbanism, destinatia actuala a constructiei este de
scoala.
c) includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice,
arii natural protejate, ale acestora si in zone construite protejate, dua caz;
NU ESTE CAZUL, cladirea nu face parte din lista monumentelor istorice,
siturilor arheologice si nici nu este incadrata in arii natural protejate.

d) informatii/obligatii/constrangeri exstrase din documentatia de urbanism


Documentatia va fi intocmita in conformitate cu prevederilelegii nr 50/1991 cu
modificarile si completarile ulterioare a ordinului 1867/16 iulie 2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a legii 50.1991,privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructive, aprobate prin Ordinul Ministrului
Dezvoltarii regionale si locuintei nr. 839/2009 a Legii nr. 10/1991 si va respecta
legislatia in domeniu.

3.3 Caracteristici tehnice si parametrii specifici


a) categoria si clasa de importanta
Categoria de importanta “C”, clasa de importanta “III”
b)cod in lista monumentelor istorice, dupa caz;
NU ESTE CAZUL!!!
c) an/aniperioade de construire pentru fiecare corp de constructive;
- Achizitii servicii proiectare 2luni,
- Achizitie servicii asistenta 1 luna,
- Achizitie lucrari constructii 3 luni,
- Executie lucrari si dotare 12 luni.

3
d) suprafata construita;
Corpul C1 care are o suprafata def 838.14mp
Corpul C2, care are o suprafata de 196.00
Corpul C3 care are o suprafata construita de 193.90mp
Corpul C5 care are o suprafat aconstruita de 42.25 mp
Corpul C6 care are o suprafata construita de 78.00mp
Toate aceste constructii sunt existente, dar se va propunne pentru demolare
corpul C2.
In urma extinderii situatia va sta astfel:
Corpul C1 care are o suprafata def 838.14mp
Corpul C3 care are o suprafata construita de 244.63mp
Corpul C5 care are o suprafat aconstruita de 42.25 mp
Corpul C6 care are o suprafata construita de 78.00mp
Corpul C7 (constructie noua propusa) va avea o suprafata construita de
310.00mp

e) suprafata construita desfasurta


Suprafata desfasurata totala este de 1749.13mp
f) valoarea de inventar a constructiei;
Valoarea de inventar a constructiei este de 754867.85
g) alti parametrii, in functie de specificul si natura constructiei existente.
Corpul C1 are urmatoarele caracteristici geometrice
‐ suprafata construita de 838.14mp
‐ suprafata desfasurata de 838.14mp
‐ Suprafata utila de 782.07
‐ Inaltimea libera 3.25ml
Corpul C2, are urmatoarele caracteristici geometrice
‐ Suprafata construita de 196.00 mp
‐ Suprafata desfasurata de 196.00mp
‐ Suprafata utila de 162.24mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml
MENTIONAM CA ACEASTA CONSTRUCTIVE SE VA DEMOLA
Corpul C3 are urmatoarele caracteristici geometrice
‐ suprafata construita existenta de 193.90mp
‐ Suprafata desfasurata existent de 193.90mp
‐ Suprafata utila existent este de 156.15mp

4
‐ Suprafata construita propusa este de 283.92mp
‐ Suprafata desfasurata propusa este de 283.92mp
‐ Suprafata utila propusa este de 193.64mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml
Corpul C5 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ Suprafata construita de 42.25 mp
‐ Suprafata desfasurata de 42.25mp
‐ Suprafata utila este de 37.00mp
‐ Inaltimea libera este de 2.80mp
Corpul C6 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ suprafata construita de 78.00mp
‐ Suprafata desfasurata de 78.00mp
‐ Suprafata utila de 70.00mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml
Corpul C7 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ suprafata construita parter de 310.00mp
‐ Suprafata construita etaj este de 283.51mp
‐ Suprafata desfasurata de 548.00mp
‐ Suprafata utila parter de 266.690mp
‐ Suprafata utila etaj este de 206.06mp
‐ Inaltimea libera parter este de 3.22ml
‐ Inaltimea libera este de 3.22

3.4 Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/ sau ale
auditului energetic. Se vor evidentia degradarile, precum si cauzele principale ale
acestora, de exemplu: degradariel produse de cutremure, actiuni climatice, tehnologice,
tasari differentiate, cele rezultate din lipsa de intretinere a constructiei, conceptia
structural initiala gresita sau alte cauze identificate prin expertiza tehnica.
Pentru analiza starii constructiei s-au efectuat expertize tehnice si audit energetic
pentru fiecare corp de cladire in partea.
Acestea vor fi anexate prezentei documentatii.

5
3.5 Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punct de
vedere al asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile potrivit legii.
Corpul C1
Construcţia în care în prezent funcţionează scoala are regim de înălţime parter,
cu amprenta la sol in forma literei „L”. Structura de rezistenţă a clădirii este rezolvată
în varianta cu cadre din beton armat monolit cu pereți de umplutură din zidărie de
cărămidă de 35 cm (pereții interiori), 35 cm (pereții exteriori), pe fundații din beton
armat ce au o adâncime de 1,00 m față de cota terenului amenajat, cu planșeu din lemn
peste parter .Acoperișul este de tip șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă zincată.
Suprafata construita a scolii este de 915.53mp, aici fiind inclusa si Cladirea C6(centrala
termica).
Corpul C2
Construcţia în prezent nu mai funcţionează scoala din cauza starii avansate de
degradare. Constructia are regim de înălţime parter, cu forma dreptunghiulara si
dimensiunile in plan de 6.40x 26.25m. Cladirea este realizata din paianta pe talpa din
piatra. Sarpanta este din lemn si invelitoarea din tabla.Aceata constructie are o
suprafata construita de 196.16mp, si este propusa spre demolare.
Corpul C3
Construcţia în care în prezent funcţionează o parte a scoalii are regim de înălţime
parter, cu amprenta la sol in forma dreptunghiulara si dimensiunea in plan de 6.47x
25.36m. Structura de rezistenţă a clădirii este rezolvată în varianta cu cadre din beton
armat monolit cu pereți de umplutură din zidărie de cărămidă de 35 cm (pereții
interiori), 35 cm (pereții exteriori), pe fundații din beton armat ce au o adâncime de 1,00
m față de cota terenului amenajat, cu planșeu din lemn peste parter .Acoperișul este de
tip șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă zincată. Suprafata construita a scolii este
de 193.90mp.
Aceata constructie este propusa spere a fi extinsa.
Corpul C5
Constructia are functionalitatea de grup sanitar uscat, cu forma patrata in plan.
Are o suprafata construita de 42.25mp si este dezafectat.

3.6 Actul doveditor al fortei majore, dupa caz.


Lucrarile majore care se vor face prin aceasta investitie sunt urmatoarele:
‐ Demolarea corpului C2;
‐ Extinderea corpului C3;
‐ Construirea corpului C7
‐ Reabilitarea corpului C1 si a corpului C3 existent.

6
Demolarea corpului C2 se impune, deoarece acesta reprezinta un pericol pentru
elevii care isi desfasoara activitate a in incinta scolii din satul Gagesti. Cladirea este
intr-o stare avansata de degradare, ea nemaifiind functionala de mai mult timp.
Extinderea corpului C3 este necesara deoarece aces corp nu dispune de grupuri
sanitare, elevii care isi desfasoara activitatea aici fiind nevoiti sa mearga la grupul
sanitar uscat sau in celalat corp al scolii.
Construirea corpului C7 este necesara deoarece odata cu inchiderea corpului
C2, scoala nu mai dispune de suficiente Sali de clasa, numarul de copii fiind foarte mare.
Reabilitarea corpului C1 si a corpului C3 existent este necesara deoarece la
aceste corpuri nu s-au mai facut interventii majore, ci doar reparatii curente.

4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI


ENERGETIC:
a) clasa de risc seismic;
Clasa de risc seismic este Rs III
b) prezentarea a minimum doua solutii de interventie;
Solutiile adoptate vor fi prezentate in exxpertizele tehnice si auditele energetice
care se vor anexa prezentei documentatii.

c) solutii tehnice si masuri propuse de catre expertul tehnic si, dupa caz auditorul
energetic spre a fi dezvoltate in cadrul DALI
Corpul C1
Corpul C1 are urmatoarele caracteristici geometrice
‐ suprafata construita de 838.14mp
‐ suprafata desfasurata de 838.14mp
‐ Suprafata utila de 782.07
‐ Inaltimea libera 3.25ml
Spatiile functionale sunt urmatoarele:
Acces in suprafata utila este de 5.50mp
Hol in suprafata utila este de 79.72mp
Hol in valoare utila de 7.01mp
Sas, in suprafata utila de 7.90mp
Hol, in suprafata utila de 5.39mp
Hol in suprafata utila de 9.10mp
Hol in suprafata utila de 60.06mp
Hol in suprafata utila de82.58mp

7
Director in suprafata utila de 6.26mp
Cancelarie in suprafata utila de 28.83mp
Sala de clasa in suprafata utila de 48.06mp
Sala de clasa in suprafata utila de 50.90mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.21mp
Material didactic, in suprafata utila de 16.32mp
Sala de clasa in suprafata utila de 41.98mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.11mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.11mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.11mp
Magazie in suprafata utila de 22.03mp
Magazie in suprafata utila de 30.65mp
Centrala termica, in suprafata utila de 10.91mp
Hol in suprafata utila de 7.10mp
Grup sanitar in suprafata utila de 15.60mp
Grup sanitar in suprafata utila de 16.09mp
Grup sanitar in suprafata utila de 15.50mp
Asupra cladirii nu s-au facut interventii de reabilitare la nivelul elementelor
interioare si exterioare, astfel in perioada de exploatare acestea au suferit degradari.
S-au identificat degradari accentuate la nivelul invelitorii si sarpantei, care nu mai
asigura etanseitatea si totodata protectia hidrofuga a cladirii. Sistemul pluvial este
degradat si apele meteorice se scurg pe fatade, producand infiltratii la nivelul
tencuielilor, care in unele zone au produs exfolierea tencuielii exterioare.
Pentru protectia constructiei se impune o interventie cat mai rapida pentru
remedierea acestor probleme care in timp vor afecta structura de rezistenta a cladirii.
Se impune inlocuirea invelitorii existente din tabla zincata, cu invelitoare noua
din tabla tip tigla. Odata cu inlocuirea invelitorii se va înlocui atât șarpanta cât și
planșeul din lemn al clădirii. Termoizolarea planșeului se va face cu vată minerală
bazaltică de 20 cm grosime.
Invelitoarea va fi echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din tabla
vopsita în câmp electrostatic.
La nivelul fatadelor se va executa un termosistem din vata minerala bazaltica cu
grosimea de 10cm.
Deasemenea pentru asigurarea confortului termic necesara pentru buna
funcționare atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară se va dota clădirea cu centrală
termică proprie cât și cu sistem specializat pentru condiționarea aerului echipat cu filtru
antibacterian.
Se vor înlocui instalațiile sanitare, termice și electrice.

8
Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina infiltrațiile de
la nivelul fundațiilor.
Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereți și tavane,
pardoseli calde din parchet de lemn în sălile de clasă și de activități, pardoseli cu vopsea
epoxidică pe holuri și spațiile comune.
Corpul C2
‐ Suprafata construita de 196.00 mp
‐ Suprafata desfasurata de 196.00mp
‐ Suprafata utila de 162.24mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml
Corpul C2 este propus spre demolare.
Corpul C3
Corpul C3 are urmatoarele caracteristici geometrice
‐ suprafata construita existenta de 193.90mp
‐ Suprafata desfasurata existent de 193.90mp
‐ Suprafata utila existent este de 156.15mp
‐ Suprafata construita propusa este de 283.92mp
‐ Suprafata desfasurata propusa este de 283.92mp
‐ Suprafata utila propusa este de 193.64mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml

Spatiile functionale sunt urmatoarele:


‐ Terasa acces in suprafata utila de 4.53mp
‐ Hol in suprafata utila de 14.40mp
‐ Sala de clasa in suprafata utila de 39.78mp
‐ Sala de clasa in suprafata utila de 48.72mp
‐ Sala de clasa in suprafata utila de 48.72mp
Asupra corpului C3 se vor face atat lucrari de reabilitare cat si de extindere.
Asupra cladirii nu s-au facut interventii de reabilitare la nivelul elementelor interioare
si exterioare, astfel in perioada de exploatare acestea au suferit degradari. Si aici s-au
identificat degradari accentuate la nivelul invelitorii si sarpantei, care nu mai asigura
etanseitatea si totodata protectia hidrofuga a cladirii. De asemenea sistemul pluvial este
degradat si apele meteorice se scurg pe fatade, producand infiltratii la nivelul
tencuielilor, care in unele zone au produs exfolierea tencuielii exterioare.
Pentru protectia constructiei se impune o interventie cat mai rapida pentru
remedierea acestor probleme care in timp vor afecta structura de rezistenta a cladirii.

9
Se impune inlocuirea invelitorii existente din tabla zincata, cu invelitoare noua
din tabla tip tigla. Odata cu inlocuirea invelitorii se va înlocui atât șarpanta cât și
planșeul din lemn al clădirii. Termoizolarea planșeului se va face cu vată minerală
bazaltică de 20 cm grosime.
Invelitoarea va fi echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din tabla
vopsita în câmp electrostatic.
La nivelul fatadelor se va executa un termosistem din vata minerala bazaltica cu
grosimea de 10cm.
Se vor înlocui instalațiile sanitare, termice și electrice.
Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina infiltrațiile de
la nivelul fundațiilor.
Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereți și tavane,
pardoseli calde din parchet de lemn în sălile de clasă și de activități, pardoseli cu vopsea
epoxidică pe holuri și spațiile comune.
Extinderea constructiei se va face pentru a asigura necesarul de grupuri sanitare.
Extinderea se va face cu urmatoarele spatii functionale :
‐ Acees in suprafata utila de 2.98mp
‐ Hol in suprafata utila de 10.87mp
‐ Material didactic in suprafata utila de 4.95mp
‐ Lapte si corn in suprafata utila de 4.93mp
‐ Grup sanitar fete in suprafata utila de 9.19mp
‐ Grup sanitar baieti in suprafata utila de 9.19mp
Constructia va avea structura de rezistenta din zidarie cu stalpisori si centuri.
Sarpanta va fi din lemn, invelitoarea va fi din tabla tip tigla. Tamplaria interioara si
exterioara va fi din PVC cu geam termoizolant. Peretii vor fi zugarviti in var lavabil pe
glet de ipsos, dar in grupurile sanitare peretii vor fi faiantati pana la 1.80m. Pardoseala
va fi din pvc termosudabil in spatiile de acces, material didactic, carn si lapte si din
gresie antiderapanta si antigeliva in grupurile sanitare.

Corpul C5
Corpul C5 este un grup sanitar uscat si are urmatoarele caracteristici
geometrice:
‐ Suprafata construita de 42.25 mp
‐ Suprafata desfasurata de 42.25mp
‐ Suprafata utila este de 37.00mp

10
‐ Inaltimea libera este de 2.80mp
Asupra acestui corp nu se fac interventii.

Corpul C6
Corpul C6 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ suprafata construita de 78.00mp
‐ Suprafata desfasurata de 78.00mp
‐ Suprafata utila de 70.00mp
‐ Inaltimea libera este de 3.25ml
Acest corp a fost tratat in descrierea corpului C1, deoarece este centrala
termica a acestui corp al scolii.

Corpul C7
Acest corp este propus spre a se executa. VA avea in plan forma
dretunghiulara cu dimensiunile de 8.80 x 30.27mp si are regim de inaltime Parter
+etaj.
Corpul C7 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ suprafata construita parter de 310.00mp
‐ Suprafata construita etaj este de 283.51mp
‐ Suprafata desfasurata de 548.00mp
‐ Suprafata utila parter de 266.690mp
‐ Suprafata utila etaj este de 206.06mp
‐ Inaltimea libera parter este de 3.22ml
‐ Inaltimea libera este de 3.22

Scoala va avea urmatoarele spatii functionale:


Parter:
Sas in suprafata utila de 3.00mp
Hol, in suprafata utila de 13.19mp
Hol si casa scarii in suprafata utila de 68.87mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.31mp
Sala de clasa in suprafata utila de 50.76mp
Secretariat in suprafata utila de 11.54mp
Director in suprafata utila de 11.06mp
Grup sanitar cadre, in suprafata utila de 5.02mp
Corn si lapte, in suprafata utila de 5.28mp
CT in suprafata utila de 10.81mp
Grup sanitar fete, in suprafata utila de 15.51mp

11
Grup sanitar baieti, in suprafata utila de 15.55mp

Etaj:
Hol si casa scarii, in suprafata utila de 18.40mp
Hol, in suprafata utila de 46.31mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.28mp
Sala de clasa in suprafata utila de 50.76mp
Grup sanitar dissabilitati, in suprrafata utila de 5.49mp
Materiale de curatenie, in suprafata utila de 2.76mp
Grup sanitar fete in suprafata utila de 15.51mp
Grup sanitar baieti in suprafata utila de 15.55mp

Infrastructura este reprezentata de fundatii izolate din beton armat legate


cu grinzi de echilibrare la nivelul cuzinetului. Fundatiile vor avea adancimea de
90 cm fata de cota de referinta.
Suprastructura este reprezentata din cadre ortogonale din beton armat
compuse din stalpi si grinzi. Planseul peste parter sic el peeste etaj este din beton
armat.
Sarpanta este din lemn si invelitoarea din table tip tigla.
Termosistemul va fi executat din polistiren extrudat cu grosimea de 5cm la
soclu si din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm pe fatada.
Tamplaria interioara si exterioara este din PVC cu geam termoizolant
Peretii vor fi zugraviti in var lavabil pe glet de Ipsos, iar in grupurile
sanitare vor fi faiantati pana la inaltimea de 1.80m.
Tavanele vor fi tencuite, gletuite si zugravite cu var lavabil.
Pardoselile in holuri hor fi din PVC termosudabil, parchet in salile de
clasa si gresie de trafic antiderapanta si antigeliva in grupurile sanitare.
Constructia va fi racordata la reteaua publica de alimentare cu apa.
Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare se va face la un bazin
betonat vidanjabil, propus a se executa.
Incalzirea acestui corp se va face in sistem centralizat, cu centrala termica
pe combustibil solid.
d) recomandarea interventiillor necesare pentru asigurarea functionarii conform
cerintelor si exigentelor de calitate.
Din examinarea vizuală exterioară a constructiilor expertizate nu se constată alte
lucrări de intervenţie care să afecteze rezistenţa şi stabilitatea acestora.

12
Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare, consolidare a clădirilor cu
respectarea condiţiilor descrise în prezenta expertizele tehnice, nu afectează rezistenţa
şi stabilitatea construcțiilor existente.

5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE


(MINIMUM DOUA) SI ANALIZA DETALIATA A ACESTORA
5.1 Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructive, tehnic, functional-
arhitectural si economic, cuprinzand:
a)descrierea principalelor lucrari de inervente pentru:- consolidarea elementelor,
subansamblurilor sau a ansamblului structural;
NU SE VOR EFECTUA LUCRARI DE CONSOLIDARE
- protejarea, repararea elementelor nestructurale si/sau restaurarea elementelor
arhitecturale si a comprtimentelor artistice, dupa caz;
NU ESTE CAZUL!
- interventii de protejare/conservare a elementelor natural si antropice valoroase, dupa
caz;
NU ESTE CAZUL!
- demolarea partiala a unor elemente structurale/ nestructurale cu/fara modificari ale
configuratiei si /sau a functiunii existente a constructiei;
Se va demola doar corpul C2 care este independent de celelalte corpuri,
demolarea acestuia neafectand din punct de vedere structural si functional celelalte
corpuri.
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
NU SE VOR INTRODUCE ELEMENTE STRUCTURALE SUPLIMENTARE
- introducerea de dispositive antiseismice pentru reducerea raspunsului seismic al
constructiei existente.
b) descrierea, dupa caz, si a altor categorii de lucrari incluse in Solutia tehnica de
interventie propusa, respective termoizolatii, hidroizolatii, repararea/inlocuirea
instalatiilor/echipamentelor aferente consructiei, demontari/montari,
debransari/bransari, finisaje la interior/exterior, dupa caz, imbunatatirea terenului

Corpul C1
Asupra cladirii nu s-au facut interventii de reabilitare la nivelul elementelor
interioare si exterioare, astfel in perioada de exploatare acestea au suferit degradari.
S-au identificat degradari accentuate la nivelul invelitorii si sarpantei, care nu mai
asigura etanseitatea si totodata protectia hidrofuga a cladirii. Sistemul pluvial este
degradat si apele meteorice se scurg pe fatade, producand infiltratii la nivelul
tencuielilor, care in unele zone au produs exfolierea tencuielii exterioare.

13
Pentru protectia constructiei se impune o interventie cat mai rapida pentru
remedierea acestor probleme care in timp vor afecta structura de rezistenta a cladirii.
Se impune inlocuirea invelitorii existente din tabla zincata, cu invelitoare noua
din tabla tip tigla. Odata cu inlocuirea invelitorii se va înlocui atât șarpanta cât și
planșeul din lemn al clădirii. Termoizolarea planșeului se va face cu vată minerală
bazaltică de 20 cm grosime.
Invelitoarea va fi echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din tabla
vopsita în câmp electrostatic.
La nivelul fatadelor se va executa un termosistem din vata minerala bazaltica cu
grosimea de 10cm.
Deasemenea pentru asigurarea confortului termic necesara pentru buna
funcționare atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară se va dota clădirea cu centrală
termică proprie cât și cu sistem specializat pentru condiționarea aerului echipat cu filtru
antibacterian.
Se vor înlocui instalațiile sanitare, termice și electrice.
Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina infiltrațiile de
la nivelul fundațiilor.
Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereți și tavane,
pardoseli calde din parchet de lemn în sălile de clasă și de activități, pardoseli cu vopsea
epoxidică pe holuri și spațiile comune.

Corpul C3
Asupra corpului C3 se vor face atat lucrari de reabilitare cat si de extindere.
Asupra cladirii nu s-au facut interventii de reabilitare la nivelul elementelor interioare
si exterioare, astfel in perioada de exploatare acestea au suferit degradari. Si aici s-au
identificat degradari accentuate la nivelul invelitorii si sarpantei, care nu mai asigura
etanseitatea si totodata protectia hidrofuga a cladirii. De asemenea sistemul pluvial este
degradat si apele meteorice se scurg pe fatade, producand infiltratii la nivelul
tencuielilor, care in unele zone au produs exfolierea tencuielii exterioare.
Pentru protectia constructiei se impune o interventie cat mai rapida pentru
remedierea acestor probleme care in timp vor afecta structura de rezistenta a cladirii.
Se impune inlocuirea invelitorii existente din tabla zincata, cu invelitoare noua
din tabla tip tigla. Odata cu inlocuirea invelitorii se va înlocui atât șarpanta cât și
planșeul din lemn al clădirii. Termoizolarea planșeului se va face cu vată minerală
bazaltică de 20 cm grosime.
Invelitoarea va fi echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din tabla
vopsita în câmp electrostatic.
La nivelul fatadelor se va executa un termosistem din vata minerala bazaltica cu
grosimea de 10cm.

14
Se vor înlocui instalațiile sanitare, termice și electrice.
Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina infiltrațiile de
la nivelul fundațiilor.
Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereți și tavane,
pardoseli calde din parchet de lemn în sălile de clasă și de activități, pardoseli cu vopsea
epoxidică pe holuri și spațiile comune.
Extinderea constructiei se va face pentru a asigura necesarul de grupuri sanitare.
Extinderea se va face cu urmatoarele spatii functionale :
‐ Acees in suprafata utila de 2.98mp
‐ Hol in suprafata utila de 10.87mp
‐ Material didactic in suprafata utila de 4.95mp
‐ Lapte si corn in suprafata utila de 4.93mp
‐ Grup sanitar fete in suprafata utila de 9.19mp
‐ Grup sanitar baieti in suprafata utila de 9.19mp
Constructia va avea structura de rezistenta din zidarie cu stalpisori si centuri.
Sarpanta va fi din lemn, invelitoarea va fi din tabla tip tigla. Tamplaria interioara si
exterioara va fi din PVC cu geam termoizolant. Peretii vor fi zugarviti in var lavabil pe
glet de ipsos, dar in grupurile sanitare peretii vor fi faiantati pana la 1.80m. Pardoseala
va fi din pvc termosudabil in spatiile de acces, material didactic, carn si lapte si din
gresie antiderapanta si antigeliva in grupurile sanitare.
Corpul C7
Acest corp este propus spre a se executa. VA avea in plan forma
dretunghiulara cu dimensiunile de 8.80 x 30.27mp si are regim de inaltime Parter
+etaj.
Corpul C7 are urmatoarele caracteristici geometrice:
‐ suprafata construita parter de 310.00mp
‐ Suprafata construita etaj este de 283.51mp
‐ Suprafata desfasurata de 548.00mp
‐ Suprafata utila parter de 266.690mp
‐ Suprafata utila etaj este de 206.06mp
‐ Inaltimea libera parter este de 3.22ml
‐ Inaltimea libera este de 3.22

Scoala va avea urmatoarele spatii functionale:


Parter:
Sas in suprafata utila de 3.00mp
Hol, in suprafata utila de 13.19mp

15
Hol si casa scarii in suprafata utila de 68.87mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.31mp
Sala de clasa in suprafata utila de 50.76mp
Secretariat in suprafata utila de 11.54mp
Director in suprafata utila de 11.06mp
Grup sanitar cadre, in suprafata utila de 5.02mp
Corn si lapte, in suprafata utila de 5.28mp
CT in suprafata utila de 10.81mp
Grup sanitar fete, in suprafata utila de 15.51mp
Grup sanitar baieti, in suprafata utila de 15.55mp

Etaj:
Hol si casa scarii, in suprafata utila de 18.40mp
Hol, in suprafata utila de 46.31mp
Sala de clasa in suprafata utila de 51.28mp
Sala de clasa in suprafata utila de 50.76mp
Grup sanitar dissabilitati, in suprrafata utila de 5.49mp
Materiale de curatenie, in suprafata utila de 2.76mp
Grup sanitar fete in suprafata utila de 15.51mp
Grup sanitar baieti in suprafata utila de 15.55mp

Infrastructura este reprezentata de fundatii izolate din beton armat legate


cu grinzi de echilibrare la nivelul cuzinetului. Fundatiile vor avea adancimea de
90 cm fata de cota de referinta.
Suprastructura este reprezentata din cadre ortogonale din beton armat
compuse din stalpi si grinzi. Planseul peste parter sic el peeste etaj este din beton
armat.
Sarpanta este din lemn si invelitoarea din table tip tigla.
Termosistemul va fi executat din polistiren extrudat cu grosimea de 5cm la
soclu si din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm pe fatada.
Tamplaria interioara si exterioara este din PVC cu geam termoizolant
Peretii vor fi zugraviti in var lavabil pe glet de Ipsos, iar in grupurile
sanitare vor fi faiantati pana la inaltimea de 1.80m.
Tavanele vor fi tencuite, gletuite si zugravite cu var lavabil.
Pardoselile in holuri hor fi din PVC termosudabil, parchet in salile de
clasa si gresie de trafic antiderapanta si antigeliva in grupurile sanitare.
Constructia va fi racordata la reteaua publica de alimentare cu apa.

16
Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare se va face la un bazin
betonat vidanjabil, propus a se executa.
Incalzirea acestui corp se va face in sistem centralizat, cu centrala termica
pe combustibil solid.

c) analiza vulnerabilitatii cauzate de factorii de risc, antropici si naturali, inclusive


climatice ce pot afecta investitia;
Investitia poate fi afectata de cutremure, incendii si inundatii. Se recomanda
asigurarea acesteia.
d) informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/ de arhitectura sau
situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existent
conditionarii specific in cazul existentei unor zone protejate;
NU SUNT POSIBILE interferente cu monumente istorice/ de arhitectura sau
situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existent conditionarii
specific in cazul existentei unor zone protejate;
e) caracteristicile tehnice si parametrii specifici investitiei rezultate in urma realizarii
lucrarilor de interventie.
NU SE VOR ADUCE MODIFICARI CARACTERISTICILOR TEHNICE SI
PARAMETRILOR SPECIFICI INVESTITIEI.
5.2 Necesarul de utilitati rezultate, inclusive estimari privind depasirea consumului de
utilitati initiale si modul de asigurare a consumurilor suplimentare.
Consumul de utilitati initiale nu va fi depasit, din contra putem spune ca acest
consum poate fi usor diminuat datorita schimbarii invelitoarei si a realizarii
terosistemului.
5.3 Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazute in graficul
orientativ de realizarea ainvestitiei, detaliat pe etapele principale;
Durata de realizare a investitiei este de 18 luni, incluzand atat achizitia cat si
executia si dotarea.
5.4 Costurile estimative ale investitiei:
Valoarea totala a investitiei, inclusiv TVA este de 3.138,495 ron (695,111 euro la
pretul euro din data de 21.02.2017, 1 euro = 4.5151) si C+M, de 2.703,889 ron (598,855
euro la pretul euro din data de 21.02.2017, 1 euro = 4.5151)
5.5 Sustenabilitatea realizarii investitiei:
a) impactul social si cultural;

17
Analiza
Cost-Beneficiu
“ –EXTINDERE CU 4 SALI DE CLASĂ, GRUP
SANITAR ȘI REABILITARE ȘCOALA GIMNAZIALĂ
GĂGEȘTI, SAT GĂGEȘTI, COMUNA BOLOTEȘTI,
JUDEȚUL VRANCEA–”

18
1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv
specificarea perioadei de referinţă;

1.2 Scop si elemente informative


Analiza cost-beneficiu este realizata conform “Ghidului pentru
analiza costuri-beneficii a proiectelor de investitii” emis de Comisia
Europeana, precum si conform HOTĂRÂRE nr. 907 din 26 noiembrie 2016
privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice
aferente investitiilor publice.

Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina daca este oportuna


finantarea unui anumit proiect si daca este necesare implicarea fondurilor
publice in realizarea acestuia.
Obiectivele analizei cost-beneficiu vor fi:
- de a stabili măsura în care proiectul contribuie la politica de
dezvoltare regională (obiectivele PNDL) şi în mod special la
atingerea obiectivelor axei prioritare în cadrul căreia se solicită
fonduri;
- de a stabili măsura în care proiectul are nevoie de co-finanţare
din fonduri publice pentru a fi viabil financiar.

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu


financiara) este de a calcula indicatorii performanţei financiare a
proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este dezvoltata, în mod
obişnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau administratorului
legal) al infrastructurii.

19
Metoda utilizată în dezvoltarea analizei cost-beneficiu financiara este
cea a „fluxului net de numerar actualizat”. În această metodă fluxurile non-
monetare, cum ar fi amortizarea şi provizioanele, nu sunt luate în
consideratie. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu
vor fi luate în calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile
eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate în calcul în determinarea
necesarului de finanţat, atât timp cât ele nu constituie o cheltuială efectivă,
ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

1.3 Identificarea investitiei

Identificare proiect
EXTINDERE CU 4 SALI DE CLASĂ, GRUP SANITAR ȘI
REABILITARE ȘCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI, SAT
Nume proiect GĂGEȘTI, COMUNA BOLOTEȘTI, JUDEȚUL VRANCEA
Amplasament Sat Gagesti, Comuna Bolotesti, judetul Vrancea
Denumire beneficiar U.A.T. Comuna Bolotesti

Curs BCE RON/EUR 4.5151


Data Curs RON/EUR 21.02.2017

1.4 Definirea obiectivelor.

La momentul de fata in comuna Bolotesti, satul Gagesti functioneaza o scoala care


are regim de inaltime parter +etaj si in care isi desfasoara activitatea un numar de 420
de copii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, si un numar de 40 de cadre dintre care doar
32 sunt cadre didactice, iar 8 sunt cadre auxiliare.

Din cauza numarului mare de elevi, programul in aceasta scoala se desfasoara in doua
schimburi.

20
Pe terenul aferent scolii exista exista, conform cartii funciare un numar de 5 corpuri
de constructii: C1, C2, C3, C5, C6.
In corpul C1 care are o suprafata def 838.14mp functioneaza cea mai mare parte
a scolii din satul Gagesti.
In corpul C2, care are o suprafata de 196.00 mp functioneaza o alta parte a scolii,
dar aceasta parte este intr-un stadiu avansat de deterioarare, si desi salile de clasa
adapostite in acest corp sunt absolut necesare, aceasta constructie nu mai prezinta
siguranta din punct de vedere al rezistentei.
In corpul C3 care are o suprafata construita de 1193.90mp, functioneaza o alta
parte a salilor de clasa, dar acest corp are o problema care consta in lipsa grupurilor
sanitare.
In corpul C5 care are o suprafat aconstruita de 42.25 mp functioneaza o anexa.
In corpul C6 care are o suprafata construita de 78.00mp, functioneaza centrala
termica.

Prin realizarea acestui proiect se doreste cresterea cresterea calitatii procesului


educational in mediul rural.

Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la


seviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in
vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Obiectivul specific:
Cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii
educationa imbunatatite.
b)Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi
atinse:
Scenarii propuse:
Varianta I
Prima varianta luata in calcul de catre Primaria Bolotesti a fost reabilitarea
cladirii existente dar aceasta varianta nu oferea toate spatiile si utilitatile necesare
pentru a obtine autorizatia de functionare .

21
Varianta II
A doua varianta de realizare a obiectivului propus este:

‐ Demolarea corpului C2;


‐ Extinderea corpului C3;
‐ Construirea corpului C7
‐ Reabilitarea corpului C1 si a corpului C3 existent.

Demolarea corpului C2 se impune, deoarece acesta reprezinta un pericol pentru


elevii care isi desfasoara activitate a in incinta scolii din satul Gagesti. Cladirea este
intr-o stare avansata de degradare, ea nemaifiind functionala de mai mult timp.
Extinderea corpului C3 este necesara deoarece aces corp nu dispune de grupuri
sanitare, elevii care isi desfasoara activitatea aici fiind nevoiti sa mearga la grupul
sanitar uscat sau in celalat corp al scolii.
Construirea corpului C7 este necesara deoarece odata cu inchiderea corpului
C2, scoala nu mai dispune de suficiente Sali de clasa, numarul de copii fiind foarte mare.
Reabilitarea corpului C1 si a corpului C3 existent este necesara deoarece la aceste
corpuri nu s-au mai facut interventii majore, ci doar reparatii curente

Scenariul recomandat ce către elaborator:


Dupa analizarea celor doua variante de atingere a obiectivului, elaboratorul
proiectului a recomandat beneficiarului varianta a doua care este de a moderniza si
extinde cladirea existenta a scolii..
Avantajele scenariului recomandat:
Avand in vedere prevederile Programului naţional de dezvoltare locală, subprogramul
"Modernizarea satului românesc", se va alege a doua varianta care desi necesita o
sustinere financiara care nu este cu mult mai mare si va oferi copiilor tot confortul si
toate conditiile igienico sanitare optime pentru desfasurarea activitatii educative.
Scoala va avea spatiu suficient pentru desfasurarea activitatilor educative, va avea un
spatiu pentru profesori, un grup sanitar diferentiat pentru copii si pentru cadre, si un
spatiu pentru “corn si lapte”.
Avand toate aceste functionalitati scoala a va respecta toate cerintele specificate
in normativele in vigoare.

22
1.5 Specificarea perioadei de referinta

Proiectul are in vedere un orizont de timp de 20 de ani.

Durata de realizare a proiectului este de 18 luni din care 12 luni


executie efectiva.

Perioada de referinta pentru preturi este luna februarie a anului


2017.
Toate activitatile proiectului se vor derula intr-o perioada de maxim 18 luni
de la aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare.

In vederea evaluarii eficacitatii financiare a proiectului s-a avut in


vedere un orizont de timp de 20 ani .

1.6 Ipoteze de lucru


- Cursul de schimb utilizat pentru evaluarea in EUR a sumelor
calculate in moneda nationala a fost de 4,5151 RON pentru un EUR stabilit
la data de 21.02.2017.

- Rata de actualizare utilizata pentru fluxurile de numerar viitoare a


fost stabilita la 5%, iar cea socio-economica de 5.5%.

- S-a optat pentru utilizarea de preturi constante pentru realizarea


analizelor financiare si economice ele avand avantajul ca sunt ajustate
tinand cont de inflatie si sunt fixate la anul de baza. Atat utilizarea de valori
reale sau valori nominale conduc la acelasi rezultat daca sunt utilizate
ratele de actualizare corespunzatoare, rata de actualizare reala respectiv

23
rata de actualizare nominala legatura dintre cele 2 rate fiind aratata in
literatura de specialitate.

- Cheltuielile diverse si neprevazute au fost considerate cheltuieli


eligibile deoarece analiza de risc a proiectului analizat este considerata
completa.

- Veniturile si costurile recurente se vor actualiza pe intregul an.

1.7 Analiza opţiunilor

Avand in vedere "Ghidul de analiza cost-beneficiu a proiectelor de


investitii" elaborat de Comisia Europeana, in cadrul prezentului studiu de
fezabilitate se vor lua in calcul cel putin trei alternative:

• Fara investitie - "Do nothing", care reprezinta scenariul in care nu

se intreprinde nimic;

• Cu Investititie Minima - "Do minimum", care are in vedere


realizarea proiectului cu costuri de investitie minime;

• Investitie cu Impact Major - "Do something", care reprezinta


varianta de proiect considerata a fi optima atat pe termen scurt cat si mediu
si lung.

Analiza financiara si analiza economica utilizeaza principiul


incremental, pentru evaluarea investitiei. Principiul incremental presupune
utilizarea a doua, respectiv trei scenarii in situatia in care exista suficienta
informatie financiara. In vederea determinarii indicatorilor financiari se
vor evalua incremental doua scenarii, Varianta “Fara Investitie” – “Do
Nothing” cu valoare 0 (situatia actuala, care presupune ca la nivel local nu

24
exista investitii similare) si varianta “Investitie cu Impact Major” – “Do
Something”. Analiza incrementala va urmari numai modificarile survenite
ca urmare a implementarii proiectului.

Varianta “Fara Investitie” – “Do Nothing”


- Ramane spatiul la nivelul existent supraaglomerata si neamenajata.
- In comuna nu va exista o instituite de invatamant adecvata. Copii din
zona vor trebui sa invete in schimburi, sa se deplaseze intr-o alta
localitate sau sa beneficieze de un invatamant precar din lipsa de spatii
adecvate pentru activitatile didactice.

Acest scenariu reprezinta mentinerea situatiei prezente, situatie in


care nu exista o infrastructura corespunzatoare din punct de vedere
cantitativ si calitativ pentru instruirea populatiei in conformitate cu
cerintele noi ale pietii si vietii.

Astfel se apreciaza ca vor exista doar costuri sociale, si deci o rata


economica de rentabilitate interna mai mica de 5,5%.

Varianta “Cu Investitie Minima” – “Do Minimum”

Proiectul ar fi implementat la costuri minime si vor fi realizate


urmatoarele:

1. Reabilitarea scolii existente .

Aceasta varianta, desi cea mai ieftina din puncte de vedere al nivelului
investitional, este dezavantajoasa din urmatoarele motive:
- Amenajarea claselor va fi minima, constand in lucrari de igienizare,
si finisaje usoare.

25
- Scoala nu va fi prevazuta cu dotarile necesare pentru desfasurarea in
bune conditii a activitatilor didactice.

Aceasta optiune nu este fezabila si se fundamenteaza pe faptul ca


realizarea unor investitii minimale vor avea doar efect pe teremen scurt si
generarea unor costuri mari de intretinere iar calitatea activitatilor de
invatamant vor fi mai scazute.

Varianta “Investitie cu Impact Major” – “Do Something”

Este considerata varianta optima deoarece proiectul ar fi implementat


cu avantaje majore pe termen lung:

Principiul modernizarii, reabilitarii si extinderii scolii a constat in a


asigura atat cerintele functionale ale beneficiarului, cat si de a realizarea
unui spatiu de invatamant la standardele UE.
Beneficiarul doreste modernizarea si extinderea scolii pentru obtinerea
unor spatii de invatamant adecvate pentru desfasurarea activitatilor didactice.

In situatia existenta in care necesitatea reabilitarii si extinderii scolii


din Gagesti este ridicata, identificarea variantei optime de investitie se
bazeaza pe comparatia a doua tipuri de investitie, una minima cu
atractivitate scazuta pentru copii si o a doua varianta cu investitie cu impact
major cu costuri mai mari de implementare dar cu o durabilitate si o utilitate
sporita.

Varianta propusa este varianta “Investitie cu impact major” deoarece


avantajele implementarii acestei variante pe termen lung arata recuperarea
costurilor cu investitia, un grad de satisfactie ridicat. Analiza incrementala

26
va urmari numai modificarile datorate implementarii proiectului fata de
varianta fara proiect.
2. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă,
rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
2.1 Investitia de capital

In concordanta cu analiza tehnica a lucrarii propuse costurile totale


necesare pentru realizarea proiectului au fost estimate la 867.640 lei
(valoare cu TVA), echivalentul a 196.760 euro.

Tabelul nr. 1. Prezentarea costurilor necesare realizarii proiectului


Nr.crt Denumirea elementelor de cheltuieli Valoarea in Valoare in
mii lei cu mii euro cu
TVA TVA
1. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare 0,00 0,00
obiectivului
2. Cheltuieli pentru proiectarea si asistenta tehnica: 269,027 57,928

Studii de teren; 2,38 0,52

Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii; 0,50 0,11


Expertize tehnice si audit energetic 7,448
Proiectare si inginerie; 225,029 49,839
Organizarea procedurilor de achizitie publica; 0,000 0,00
Consultanta; 6,760 1,497
Asistenta tehnica; 26,911 5,96
3. Cheltuieli pentru investitia de baza: 2691,053 596,012
Constructii si instalatii; 2691,053 596,01
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj; 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale fara montaj; 0,00 0,00
Dotari; 0,00 0,00
4. Alte cheltuieli: 178,415 39,515
Organizare de santier; 13,478 2,99
Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare; 29,743 6,59

27
Cheltuieli diverse si neprevazute. 135,194 29,94
VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI 3.138,495 695,111

Cheltuielile cu executia lucrarilor se vor realiza pe o perioada de 12


luni, la care se adauga o perioada de 6 luni, necesara pentru intocmirea si
pregatirea documentatiei cu privire la proiectarea si executia lucrarii si a
celei necesare procedurii de achizitie a lucrarii.

Valoarea cheltuielilor cu proiectarea, consultanta si asistenta tehnica


reprezinta 9,98 % din valoarea constructiilor si montajului aferente
proiectului, incadrandu-se in limita de 10% din totalul cheltuielilor eligibile.

Taxele si comisioanele sunt calculate potrivit legislatiei in vigoare si


reprezinta 1,10 % din totalul investitiei, modul de calcul al acestora fiind
detaliat in deviz.

 Strategia de contractare. In aceasta etapa sunt revizuite,


validate si stabilite zonele strategice ale procesului de achizitii. Pentru a se
executa in timp util studiu de fezabilitate, acesta a fost incredintat direct
conform articolului 7 alin. 5 din Legea 98/2016 avandu-se totusi in vedere
experienta in proiecte .

Pentru perioada de implementare a proiectului sunt


necesare urmatoarele contracte ce vor fi atribuite in urma aplicarii
procedurilor de achizitie publica corespunzatoare.

Tabelul nr.2. Contractele necesare


Nr. Obiectul contractului Procedura aplicata Luna estimata Luna estimata
de inceput de sfarsit

28
Crt Valoarea Valoarea
estimata in lei estimata in euro
(fara TVA) (fara TVA)
1 Proiectare(PT,DDE.VT) 181,475 41,154 Incredintare directa Luna 1 Luna 2
2 Consultanta 5,452 1,236 Incredintare directa Luna 1 Luna 2
3 Executia lucrarii 2.290,101 519,333 Cerere de oferta Luna 2 Luna 4

4 Asistenta tehnica 21,702 4,922 Incredintare directa Luna 2 Luna 3

Procedurile de contractare pentru realizarea investitiei se vor derula


conform legislatiei in vigoare. Legislatia care sta la baza derularii
procedurilor de contractare este: Legea 98/2016; HG 395/2016; Legea
nr.337/2006 pentru aplicarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune
de servicii; Ordinul 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica;.

Pentru serviciile de proiectare s-a avut in vedere Legea 98/2016


privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii,
modificata si completata.

Serviciile de asistenta tehnica, avand in vedere estimarea rezultata din


devizul Studiului de Fezabilitate din care rezulta suma de 22.614 lei (valoare
fara TVA) se vor efectua prin procedura de incredintare directa, avand in
vedere ca timpul derularii licitatiilor deschise si celor restranse pot ajunge
si la 2 luni, iar in cazuri extreme (de contestatie a rezultatului procedurii si
a admiterii acesteia) chiar la 4-5 luni afectand insasi eficienta intregului
proiect.

29
Executia de lucrari, avand in vedere estimarea rezultata din devizul
Studiului de Fezabilitate din care rezulta suma 2.261.389,00 de lei (valoare
fara TVA) se vor efectua prin procedura de cerere de oferte.

Contractantii au deplina libertate dea-si prevedea in oferta de


achizitie a lucrarii, propriile consumuri si tehnologii de executie precum si
sursele de aprovizionare pe care le agreeaza cu respectarea insa a
exigentelor calitative si cantitative prevazute in proiectul tehnic, in caietele
de sarcini, in actele normative in vigoarele, in avizele si acordurile obtinute
pentru realizarea investitiei conform legii.

Au fost identificate urmatoarele activitati minime, necesare


implementarii proiectului investitional:

 realizarea obiectivului de investitii, si anume modernizarea si


extinderea scolii. Aceasta etapa in implementarea proiectului cuprinde doua
faze: organizarea licitatiei propriu-zise si realizarea lucrarilor efective a
obiectelor de investitie. Obiectivul acestei activitati este desemnarea prin
licitatie publica a antreprenorului general care va asigura lucrarile de
constructie, iar operatiunile care se vor desfasura au in vedere verificarea
si consolidarea documenetelor de licitatie preluate de la asistenta tehnica
angajata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice:
aprobarea de catre achizitor a documentatiei necesare; publicarea oficiala
a anuntului de cerere de oferta; diseminarea documentelor de licitatie prin
prezentarea acestora catre potentialii ofertanti care raspund anuntului
public; clarificare pe parcursul elaborarii ofertelor (daca acestea sunt
solicitate oficial de catre potentialii ofertanti); primirea si inregistrarea
ofertelor; stabilirea comisiei de licitatie si a programului licitatiei propriu-

30
zise, evaluarea ofertelor; adjudecarea lucrarilor de constructii-montaj,
incheierea lucrarilor de constructii-montaj; derularea lucrarilor conform
graficelor de executie aprobate.

Dupa predarea-primirea lucrarilor dintre antreprenorul


general si beneficiarul lucrarilor se va proceda la punerea in functiune a
lucrarilor, care se poate face partial sau total pe masura ce se finalizeaza.

Punerea in functiune a obiectivelor de investitiie se poate


face partial sau total pe baza proceselor verbale de receptie partiala sau
finala si a procesului de predare-primire a obiectivelor de investitii, in
functie de cerintele beneficiarului, care vor fi clar specificate in
instructiunile pentru ofertanti. La punerea in functiune vor participa toate
partile implicate in proiect: beneficiarul, proiectantul, consultantul,
antreprenorul general, inspectia de stat in constructii, operatorul local si
autoritatile locale reprezentative interesate de proiect. La momentul punerii
in functiune, proiectul va fi finalizat si obiectivele de investitie vor fi
exploatate, numai conform regulamentelor de functionare, exploatare si
intretinere.

Activitatea de constructii-montaj concentreaza valorile


investitiei de proiect. Dimensionarea acestei activitati la 16 luni asigura
realizarea fiecarei faze mentionate anterior avand in vedere ca proiectantul
va planifica lucrarile pe flux tehnologic. Au fost considerate de asemenea
14 de zile necesare Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizarea
Achizitiilor Publice pentru aprobarea documentatiei de achizitie de lucrari.

Riscurile ce pot aparea se pot datora in mare parte


nerespectarii procedurilor de achizitie publica si neaprobarea la nivelul

31
Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizarea Achizitiilor Publice
a documentatiei de achizitie publica a lucrarilor dar si constructorului, in
perioada de implementare.

In majoritatea cazurilor, proiectele care au componenta de


constructii-montaj antreneaza intarzieri si modificari ale programului de
lucru si datorita constructorului din diverse motive imputabile sau nu
acestuia. Echipa de lucru constientizeaza acest lucru si a luat in considerare
alaturi de proiectant un interval de timp suficient pentru finalizarea in timp
util a lucrarilor astfel incat sa se foloseasca optim sezonul de constructie. Se
mentioneaza si riscurile ce pot aparea ca urmare a viciilor de proiectare
astfel ca orice intarzieri in dezvoltarea documentatiei tehnice, lipsa detaliilor
pot influenta negativ activitatea de reabilitare.

 monitorizarea si supervizarea. Se refera la asigurarea serviciilor


de consultanta de specialitate pe durata implementarii proiectului. Serviciile
de consultanta vor fi solicitate de regula numai pentru activitatile si ariile
de expertiza pentru care solicitantul nu dispune de forte proprii (experti
tehnici, verificatori de proiect, expert in achizitii publice si evaluarea
proiectelor, consultanti tehnici si financiari, etc.)

Activitatea de Asistenta tehnica de specialitate se refera la clarificarea


anumitor solutii date de proiectant, punerea in practica si urmarirea
modificarilor proiectului survenite pe parcurs din anumite motive obiective,
etc.

 ipoteze la diferite niveluri

Principalele ipoteze luate in considerare la elaborarea analizei


proiectului, sunt urmatoarele:

32
 scopul proiectului

Apreciind proiectul in ansamblul sau, putem spune ca exista factori


si conditii exterioare proiectului, dar care sunt necesare pentru atingerea
scopurilor propuse.

 mentinerea nivelului de dezvoltare actuala ca valoare minima.

Deoarece prognozele si estimarile se bazeaza in mare parte pe


evaluarea situatiei actuale este necesar ca aceasta ipoteza sa fie validata in
perioada de exploatare a proiectului. Avandu-se in vedere evolutiile recente
si intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, este rezonabil a se
presupune ca ritmul actual de crestere economica se va mentine.

 disponibilitatea resurselor financiare

In scopul atingerii obiectivului vizat pe termen lung prin


implementarea proiectului analizat, este important ca promotorul
proiectului, prin intermediul departamentelor specializate, sa poate mentine
infrastructura la parametri tehnico-functionali adecvati. Prin urmare,
putem presupune ca promotorul va aloca atat fondurile, cat si resursele
umane necesare indeplinirii acestui obiectiv.

 existenta unui mediu economic, social si politic stabil

Avand in vedere evolutia contextului socio-economic si politic din


ultimii ani, putem spune ca proiectul propus nu va fi afectat in viitor de
evenimente de mare amploare avand o influenta negativa.

 rezultate estimate

Obtinerea rezultatelor estimate este inevitabil legata si de


concretizarea unor factori si conditii in afara controlului direct al

33
proiectului. Printre acestea se numara: utilizarea echipamentelor si
materialelor adecvate, precum si solutiilor tehnice si de proiectare in
conformitate cu normele existente in domeniu; respectarea normelor de
proiectare si de protectie a mediului inconjurator; alocarea resurselor
necesare in timp util.

 ipoteze privind analiza financiara si analiza economica

Orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de


implementarea proiectului, prezumat la evaluarea rentabilitatii financiare
si economice, este de 20 de ani, din care o perioada de 10 luni este destinata
procesului de construire si dotare aferenta.

Rata de discount (actualizare) folosita in estimarea rentabilitatii


proiectului a fost de 5 conform recomandarilor economice .

2.2 Costurile de exploatare (recurente)

Analiza incrementala presupune cuantificarea costurilor


operationale generate numai de implementarea variantei “cu proiect”,
tinand cont de faptul ca in momentul actual costurile operationale a
variantei “fara proiect” sunt egale cu zero.

Ca urmare a implementarii proiectului costurile de exploatare sunt


acele costuri generate in cursul activitatii curente. Au fost luate in calcul
costuri cu energia electrica, costuri cu apa, costuri de intretinere, costuri cu
reparatiile, costuri de inlocuire – costurile de inlocuire a echipamentelor
montate in urma implementarii proiectului, costuri diverse si neprevazute.

34
TABEL nr. 3 Evolutia costurilor

Nr. ANI
Elemente de
Crt cost 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cheltuieli cu
1 personalul 0 142300 143723,00 145160,23 146611,83 148077,95 149558,73 151054,32 152564,86 154090,51
Cheltuieli cu
2 energia electrica 0 12000 12120,00 12241,20 12363,61 12487,25 12612,12 12738,24 12865,62 12994,28
Cheltuieli de
reparatii si
3 intretinere 0 2300 2323,00 2346,23 2369,69 2393,39 2417,32 2441,50 2465,91 2490,57

156600 158166 159747,66 161345,14 162958,59 164588,17 166234,06 167896,40 169575,36

Nr. ANI
Elemente de
Crt cost 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Cheltuieli cu
1 personalul 155631,41 157187,73 158759,61 160347,20 161950,67 163570,18 165205,88 166857,94 168526,52 170211,79
Cheltuieli cu
2 energia electrica 13124,22 13255,47 13388,02 13521,90 13657,12 13793,69 13931,63 14070,94 14211,65 14353,77
Cheltuieli de
reparatii si
3 intretinere 2515,48 2540,63 2566,04 2591,70 2617,61 2643,79 2670,23 2696,93 2723,90 2751,14

171271,11 172983,82 174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74 183625,82 185462,07 187316,69

2.3 Venituri din exploatare (recurente)

Proiectul isi propune imbunatatirea infrastructurii sociale publice rurale


prin modernizarea si extinderea scolii din comuna Bolotesti. Necesitatea acestui
proiect este justificata de caracteristicile zonei,de situatiei infrastructurii publice,
de nevoile grupurilor tinta, a indeplinirii obiectivelor strategice, de indeplinirea
problemelor de mediu.

35
In acest context, implementarea acestui proiect va raspunde problemelor
de coeziune sociala si interactiune umana si a problemelor de mediu identificate
in acest areal.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

a)îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea serviciilor sociale la standarde


europene

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:


a ) imbunatatirea calitatii infrastructurii de educatie, a dotarii scolilor, a
structurilor de cazare pentru studenti si a centrelor pentru formare profesionala
pentru asigurarea unui proces educational la standarde europene si a cresterii
participarii populatiei scolare si a adultilor la procesul educational,

b) creşterea numărului de copii şi tineri care vor beneficia de spatii


educationale la standardele europene,
In acest context, implementarea acestui proiect va raspunde problemelor de
coeziune sociala si interactiune umana si a problemelor de mediu identificate
in acest areal. Proiectul nu este generator de venituri.
2.4 Analiza cost - beneficiu

 Analiza financiara

Scopul analizei financiare este de a determina fluxurile de numerar


generate de proiect, actualizate la o rata de actualizare si de a identifica daca
un proiect este viabil din punct de vedere financiar. Modelul teoretic aplicat
cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe
durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de

36
actualizare, operatiune necesara pentru a aduce o valoare viitoare in
prezent, la un numitor comun.

Inainte de a efectua analiza financiara, trebuie mai intai sa prezentam


fundamentarea acestei analize, tinand cont de urmatoarele elemente:
modelul financiar, proiectiile financiare si sustenabilitatea proiectului.

 Modelul financiar.

Scopul analizei financiare este acela de a identifica si


cuantifica cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului, dar si a
cheltuielilor si veniturilor generate de proiect in faza operationala. Modelul
teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat, care cuantifica diferenta
dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare,
operatiune necesara pentru a aduce o valoare viitoare in prezent la un
numitor comun.

 Proiectiile financiare.

Proiectile financiare vizeaza principalele cheltuieli implicate


in implementarea proiectului propus: costurile de investitie si costurile de
operare si intretinere. Costurile investitionale au fost estimate pe baza
solutiei tehnice identificate si a evaluarilor prezentate in capitolul alocat
devizului general al investitiei. Toate costurile sunt indexate cu evolutia
ratei inflatiei de la o perioada la alta.

Tabelul nr.4 Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii, a Valorii Actualizate Nete si a


Raportului Cost-Beneficiu.

37
Nr. Valoare RON cu TVA

Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli I II III IV V VI VII VIII IX X

1 TOTAL INVESTITIE 3138495 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Costuri de operare intretinere si reparatii

2,3 Costuri de reparatii si intretinere 0 156600 158166 159747,66 161345,14 162958,59 164588,17 166234,06 167896,40 169575,36
TOTAL COSTURI DE OPERARE 0 156600 158166 159747,66 161345,1366 162958,588 164588,1738 166234,0556 167896,3961 169575,3601

3 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,00

TOTAL VENITURI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- - - -
Flux de numerar -3138495 -158166 -159747,66 161345,1366 -162958,588 164588,1738 166234,0556 167896,3961 -169575,36
- - - - -
Flux de numerar cumulat -3138495 3138495 -3296661 -3456408,66 3617753,797 3780712,385 3945300,558 4111534,614 -4279431,01 -4449006,37
-
2989042,857 0,00 136629,74 -131424,80 -126418,14 -121602,21 -116969,74 -112513,75 -108227,51 -104104,56

Nr. Valoare RON cu TVA


Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Crt. XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX

1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Costuri de operare intretinere si reparatii

2,3 Costuri de reparatii si intretinere 171271,11 172983,82 174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74 183625,82 185462,07 187316,69

TOTAL COSTURI DE OPERARE 171271,11 172983,82 174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74 183625,82 185462,07 187316,69

3 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL VENITURI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-
Flux de numerar 171271,11 -172983,82 -174713,7 -176460,8 -178225,41 -180007,66 -181807,74 -183625,82 -185462,074 -187316,69
- - -
Flux de numerar cumulat 2349422,5 -2522406,3 -2697120 -2873580,8 -3051806,2 3231813,84 -3413621,6 -3597247,4 -3782709,47 3970026,16
-
100138,67 -96323,87 -92654,39 -89124,69 -85729,47 -82463,58 -79322,11 -76300,32 -73393,64 -70597,69

38
VAN ‐2630262,69  ≤0

RIR 0% ≤ 5% ≤ 1
Raportul COST/ BENEFICIU 0
 

39
Calcul indicatori:

a) Fluxul de numerar cumulat - prin acesta se reflecta disponibilitatile de


care se dispune in fiecare an, atat pentru investitie cat si pentru intretinerea
obiectivelor construite.

Formula de calcul folosita este :

Fh=Vh-(Ih+Ch) , unde

Fh –fluxul de numerar pentru anul h;

Vh-venitul\incasarea anului h;

CH si Ih –cheltuiielile, respectiv investitiile pentru anul h.

Calculele numerice pentru acesta sunt facute in Tabelul 4.

b) Valoarea actualizata neta -permite a se stabili diferenta intre volumul


total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si
costurile totale (cu investitiile si intretinerea\reparatiile), in cazul in care toate
valorile sunt actualizate.

VAN=Σ Vh (act)-Σ (Ih+Ch) (act), unde:

Vh(act) –veniturile actualizate cu factorul de actualizare la o rata de 5%;

Ih\Ch (act)–investitia\cheltuielile actualizate la o rata de actualizare de 5%;

In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai


variantele la care valoarea actualizata neta este mai mica decat 0. Acesta este un
indicator de volum, care cuantifica numai efectele nete, nu poate fi considerat
indicator de eficienta economica deoarece nu asigura si comparabilitatea cu

40
eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. Valoarea VAN a proiectului
nostru este negativa, deci proiectul se poate implementa.

c) Rata interna de rentabilitate- exprima rata de discontare pentru care


veniturile brute totale actualizate sunt egale cu costurile totale (de investitii si de
intretinere) actualizate, ambii indicatori fiind calculati pe intreaga viata economica
a proiectului. Altfel spus , rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare
pentru care valoarea actualizata neta este 0.

Calculul a fost efectuat in cadrul tabelului nr.4, cu ajutorul formulei Excel


=IRR(∑Flux numerar).

Aceasta rata este mai mica decat rata de actualizare de 5% pentru care s-au
calculat datele economice actualizate ale proiectului=> proiectul este eligibil si din
punctul de vedere al acestui indicator.

d) Raportul cost / beneficii, unde costurile se refera la costurile de


exploatare pe perioada de referinta, iar beneficiile se refera la veniturile obtinute din
exploatarea investitiei.

Conform datelor din Tabelul 4 cheltuielile si veniturile pe perioada exploatarii


sunt diferite.

Raportul Cost/Beneficii aferent proiectului nostru este = 0 <=1, rezulta ca si


acest indicator reflecta ca proiectul este eligibil pentru a fi finantat.

Printre indicatorii care evidentiaza atingerea obiectivelor amintim: asigurarea


distributiei uniforme in comunitate a efectelor pozitive generate de proiect; beneficii
aparute ca urmare a imbunatatirii conditiilor de microclimat; castiguri sociala ca
urmare a informarii populatiei; etc.

Beneficiile economice cuantificabile previzionate sunt:

41
 crearea unui numar de locuri de munca ceea ce duce la o scadere a ratei
somajului la nivel local;

 cresterea nivelului de educatie si de socializare a copiilor;

 cresterea interesului pentru dezvoltarea locala a zonei.

Beneficii economice noncuantificabile:

 reducerea somajului la nivel local;

 atragerea de venituri suplimentare la bugetul local prin cresterea


cuantumului taxelor si impozitelor locale;

 cresterea gradului de civilizatie a membrilor comunitatii.

Costul total de investitie considerat la analiza cost beneficiu este valorea totala
a investitiei. De asemenea, costurile economice de intretinere si operare au fost
preluate din cash-flowul-ul financiar al proiectului, transformati in valori economice
folosind factorul de conversie.

Durabilitatea financiara este data de proportia de grant acordata


administratorului scolii studiate, precum si veniturile financiare generate de
implementarea proiectului.

Tabelul nr. 5. Durabilitatea financiara (lei)

ANI 
Elemente de calcul  1  2  3 4 5 6 7 8  9 10
Total resurse financiare  3138495 0 0  0  0  0  0  0  0  0 

Imput financiar  0  156600  158166,00 159747,66 161345,14 162958,59 164588,17 166234,06  167896,40 169575,36
Total intrari de numerar  3138495  156600  158166,00  159747,66  161345,14  162958,59  164588,17  166234,06  167896,40  169575,36 
Total costuri de operare  0  156600  158166,00  159747,66  161345,14  162958,59  164588,17  166234,06  167896,40  169575,36 
Total costuri de investitie  3138495  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Dobanda  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

42
Plati compensatorii  0  0  0 0 0 0 0 0  0 0
Rambursarea 
imprumutului  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Taxe  0  0  0 0 0 0 0 0  0 0
Total iesiri de numerar  3138495  156600  158166,00  159747,66  161345,14  162958,59  164588,17  166234,06  167896,40  169575,36 
Total fux de numerar  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Fux de numerar cumulat  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Elemente de  ANI 
calcul  11  12  13 14 15 16 17  18  19 20
Total resurse financiare  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Imput financiar  171271,11  172983,82  174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74  183625,82  185462,07 187316,69
Total intrari de numerar  171271,11  172983,82  174713,66  176460,80  178225,41  180007,66  181807,74  183625,82  185462,07  187316,69 
Total costuri de operare  171271,11  172983,82  174713,66  176460,80  178225,41  180007,66  181807,74  183625,82  185462,07  187316,69 
Total costuri de investitie  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Dobanda  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Plati compensatorii  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Rambursarea 
imprumutului  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Taxe  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 
Total iesiri de numerar  171271,11  172983,82  174713,66  176460,80  178225,41  180007,66  181807,74  183625,82  185462,07  187316,69 
Total fux de numerar  0,00  0,00  0,00 0,00 0,00 0,00 0,00  0,00  0,00 0,00

Fux de numerar cumulat  0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

 Analiza economica

Analiza financiara luata ca si element singular nu este suficienta pentru a


identifica daca un proiect este eficient din toate punctul de vedere al finantarii. Avand
in vedere ca majoritatea proiectelor cu caracter de utilitate publica, trebuiesc
identificate toate aspectele financiare sau cele cuantificabile din punct de vedere
financiar, legate de implementarea lor.

Metoda incrementala presupune determinarea costurilor si a beneficiilor


economice generate de implementarea proiectului prin analiza variantelor fara
proiect, respectiv cu proiect conform analizei optiunilor. Presupune calcularea

43
indicatorilor de eficienta economica avand la baza doar cresterile de costuri sau
veniturile suplimentare generate de proiect.

Pentru a identifica aceste aspecte trebuie realizata o analiza economica a


proiectului. Aceasta analiza economica identifica toate elemenetele care duc la
bunastarea regiunii si incearca o cunatificare in bani a implicatiilor sociale, de
mediu,etc.

Analiza economica are la baza analiza financiara aplicata asupra fluxurilor


de numerar si presupune aplicarea unor corectii pentru identificarea tuturor
aspectelor.

Aceste corectii sunt de trei tipuri:

1. Corectii fiscale – avand in vedere ca institutiile publice obtin bani din


taxe corectiile fiscale sunt absolut necesare deoarece reprezinta mutarea unor sume
in cadrul aceluiasi buget. Astfel trebuie eliminat TVA-ul si alte taxe care genereaza
fluxuri de iesiri de bani pe de o parte dar si de intrari pe de alta parte.

2. Corectii ale externalitatilor – presupune identificarea beneficiilor si


costurilor externe receptionate de ceilalti participanti din viata sociala, altii decat
autoritatea solicitanta

3. Convesia preturilor de piata in preturi contabile - asemenea conversie


se impune datorita faptului ca preturile curente ale nu pot reflecta valoarea lor
sociala datorita distorsiunilor pietei (regim de monopol, bariere cornerciale etc.)
afectand rezultatele analizei. Preturile contabile vin sa rezolve aceasta problema,
deoarece elimina asemenea distorsiuni reflectand costurile de oportunitate sociala
ale resurselor. Aceste elemente de distorsionare a pietei se pot corecta cu ajutorul

44
preturilor umbra. Preturile umbra trebuie sa reflecte costul de oportunitate si
disponibilitatea de plata a consumatorilor pentru bunurile si serviciile oferite de
infrastructura respectiva.

In determinarea impactului economic au fost identificate urmatoarele tipuri


de corectii:

1 . Corectii fiscale

Costul cu investitia este afectat de mai multe taxe, TVA, taxe privind avizele,
taxe ISC. Valoarea investitiei dupa aplicarea corectiei fiscale este urmatoarea:

Valoare investitie = 3.138.495 lei

Eliminare TVA =501.104 lei

Eliminare Taxe =24.994 lei

Suma corectii = 526.098 lei

Valoarea corectata = 2.612.397 lei

In ceea ce priveste corectia costurile de intretinere anuale, acestea se vor


considera fara TVA.

2. Corectii ale externalitatilor

Acestea pot avea:

Influente negative, ce se includ în analiza ca si costuri economice. Putem avea


astfel de costuri:

- Pe perioada constructiei.

45
- Pe perioada de viata a proiectului.

Influente pozitive, ce se includ în analiza ca si beneficii.

Putem avea astfel de beneficii:

- Pe perioada constructiei.

- Pe perioada de viata a proiectului.

Toate aceste influente se vor impartii dupa natura lor:

- economice

- sociale

- de mediu

Costuri de mediu

Impactului asupra mediului este unul pozitiv. In perioada de executie, nu se


vor inregistra poluari semnificative ale mediului, nivel important al zgomotului sau
perturbari ale traficului.

Costul de oportunitate al terenului,

Costul de oportunitate poate fi definit ca fiind valoarea celei mai bune dintre
sansele sacrificate. Cu alte cuvinte, el masoară cea mai mare pierdere dintre
variantele sacrificate, considerandu-se ca alegerea facută constituie „castigul”. În
cazul proiectului de fata sansele sacrificate pot fi considerate: vanzarea terenului sau
concesionarea acestuia.

46
Beneficii sociale

Un impact pozitiv ce este inregistrat in perioada de implementare a investitiei


sunt locurile de munca temporare (sezoniere) create de antreprenor.

Imediat dupa implementare se vor creea locuri de munca pentru educatoare,


suplinitori si personal administrative.

Exista o serie de beneficii sociale foarte greu sau chiar imposibil de


cuantificat.

Estimarea beneficiilor unitare corespunzatoare numarului de locuri


permanente sau temporare generate de implementarea proiectului a tinut seama de
costurile sociale

Tabelul nr. 6. Cuantificarea beneficiilor generate de crearea de locuri de


munca (lei)

Nr. ANI
Elemente de
Crt venit 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Total salarii 0 142300 143723 145160,23 146611,83 148077,95 149558,73 151054,32 152564,86 154090,51

2 Ajutor somaj 1423 1437,23 1451,60 1466,12 1480,78 1495,59 1510,54 1525,65 1540,91
Contributii
3 sociale 39688 63238,12 63870,50 64509,21 65154,30 65805,84 66463,90 67128,54 67799,82
Beneficii
4 salariale 41512,5 64675,35 65322,104 65975,32 66635,078 67301,429 67974,44 68654,19 69340,73
Total
beneficii 82623,5 129350,7 130644,21 131950,6 133270,16 134602,86 135948,9 137308,4 138681,5

TOTAL 183411,00 208398,35 210482,33 212587,16 214713,03 216860,16 219028,76 221219,05 223431,24

Nr. ANI
Elemente de
Crt venit 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Total salarii 155631,41 157187,73 158759,61 160347,20 161950,67 163570,18 165205,88 166857,94 168526,52 170211,79

47
2 Ajutor somaj 1556,31 1571,88 1587,60 1603,47 1619,51 1635,70 1652,06 1668,58 1685,27 1702,12
Contributii
3 sociale 68477,82 69162,60 69854,23 70552,77 71258,30 71970,88 72690,59 73417,49 74151,67 74893,19
Beneficii
4 salariale 70034,14 70734,48 71441,82 72156,24 72877,80 73606,58 74342,65 75086,07 75836,93 76595,30
Total
beneficii 140068,27 141468,96 142883,65 144312,48 145755,61 147213,16 148685,29 150172,15 151673,87 153190,61

TOTAL 225665,55 227922,21 230201,43 232503,44 234828,48 237176,76 239548,53 241944,01 244363,45 246807,09

Costul total de investitie considerat la analiza socio-economica este


valorea totala a investitiei, ajustat cu factorul de conversie de la valori
financiare la valori economice. De asemenea, costurile economice de intretinere
si operare au fost preluate din cash-flowul-ul financiar al proiectului,
transformati in valori economice folosind factorul de conversie.

In urma calculelor efectuate au rezultat urmatorii indicatori de analiza


economica:
Tabelul nr.7 Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Economice, a Valorii
Actualizate Nete si a Raportului Cost-Beneficiu

48
Nr. Valoare RON cu TVA

Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli I II III IV V VI VII VIII IX X

1 TOTAL INVESTITIE 3138495 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Costuri de operare intretinere si reparatii 0

2,3 Costuri de reparatii si intretinere 0 156600 158166,00 159747,66 161345,14 162958,59 164588,17 166234,06 167896,40 169575,36

TOTAL COSTURI DE OPERARE 0 156600 158166,00 159747,66 161345,14 162958,59 164588,17 166234,06 167896,40 169575,36

3 Venituri - beneficii 0 82623,5 129350,70 130644,21 131950,65 133270,16 134602,86 135948,89 137308,37 138681,46

Alte beneficii 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000

TOTAL BENEFICII 0 457623,50 504350,70 505644,21 506950,65 508270,16 509602,86 510948,89 512308,37 513681,46

Flux de numerar -3138495 457623,5 346184,70 345896,55 345605,51 345311,57 345014,68 344714,83 344411,98 344106,10

Flux de numerar cumulat 457623,5 803808,2 1149704,747 1495310,259 1840621,827 2185636,51 2530351,34 2874763,32 3218869,417

Nr. Valoare RON cu TVA


Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Crt. XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX

1 TOTAL INVESTITIE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Costuri de operare intretinere si reparatii

2,3 Costuri de reparatii si intretinere 171271,11 172983,82 174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74 183625,82 185462,07 187316,69

TOTAL COSTURI DE OPERARE 171271,11 172983,82 174713,66 176460,80 178225,41 180007,66 181807,74 183625,82 185462,07 187316,69

4 Venituri - BENEFICII 140068,27 141468,96 142883,65 144312,48 145755,61 147213,16 148685,29 150172,15 151673,87 153190,61

Alte beneficii 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000 375000

TOTAL BENEFICII 515068,27 516468,96 517883,65 519312,48 520755,61 522213,16 523685,29 525172,15 526673,87 528190,61

Flux de numerar 343797,16 343485,13 343169,98 342851,68 342530,20 342205,50 341877,56 341546,33 341211,79 340873,91

Flux de numerar cumulat 3562666,58 3906151,707 4249321,689 4592173,371 4934703,57 5276909,07 5618786,626 5960332,957 6301544,752 6642418,66

VAN ≥ 0 este pozitiva aratand ca proiectul este fezabil din punct de vedere economic

49
90188,99 

RIR 6,72% ≥ 5,5% deci proiectul este viabil din punct de vedere economico social

2,990133845  ≥ 1    este supraunitar aratand ca proiectul trebuie finantat 
Raportul BENEFICIU/COST
   

50
3. Analiza de risc

Managementul riscului presupune urmatoarele etape:

 Identificarea riscului

 Analiza riscului

 Reactia la risc

Identificarea riscului - se realizeaza prin intocmirea unor liste de


control.

Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii


asteptate, simularea Monte Carlo şi arborii decizionali.

Reactia la Risc - cuprinde masuri şi actiuni pentru diminuarea,


eliminarea sau repartizarea riscului.

Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se


poate referi la probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta,
la efectul unui eveniment în cazul în care acesta se produce. Riscul apare
atunci cand:

― un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e


nesigur;

― efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia


evenimentului este nesigura;

― atat evenimentul cat şi efectul acestuia sunt incerte

51
In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice,
geofizice, hidrologice, hidrogeologice, studii referitoare la clima zonala. Au
fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si de
implementare.

Riscurile care pot duce la neatingerea obiectivelor proiectului pot sa


apara atat inainte de demararea implementarii cat si in perioada de
implementare a proiectului. Riscuri asociate proiectului :

 Riscuri inainte de inceperea proiectului:

o Neobtinerea fondurilor pentru implementarea proiectului: in


cazul in care contractul de finantare nu va fi semnat, din diferite motive,
proiectul nu va putea fi implementat. Beneficiarul va lua toate masurile
pentru a indeplini conditiile obtinerii fondurilor necesare;

 Riscuri in perioada de implementare:

o Neincadrarea efectuarii lucrarilor de catre antreprenor in


graficul de timp aprobat si in cuantumul financiar stipulat in contractul de
lucrari;

o Intarzieri in derularea procedurilor de atribuire a contractelor


de servicii si lucrari;

o Interes scazut pentru locurile de munca create prin proiect;

o Cresterea costurilor de operare;

o Proasta executie a lucrarii;

o Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii;

52
o Gestionarea necorespunzatoare a resusrselor umane si
materiale

o Riscul de aparitie a unui eveniment care genereaza costuri


suplimentare de intretinere datorita executiei lucrarilor

o Riscul ca solutiile tehnice sa nu fie corespunzatoare din punct


de vedere tehnologic

Tabelul nr. 8. Analiza calitativa a riscurilor


Impact Portabilitate SCAZUT MEDIU RIDICAT

Interes scazut pentru


locurile de munca
create prin proiect;

SCAZUT
- Cresterea costurilor
de operare;

 
 
 
Neincadrarea
efectuarii
lucrarilor de
catre
Gestionarea Intarzieri in derularea
antreprenor in
necorespunzatoare a procedurilor de
MEDIU graficul de timp
resurselor materiale atribuire a contractelor
aprobat si in
si umane.; de servicii si lucrari;
cuantumul
financiar stipulat
in contractul de
lucrari.;

Neincadrarea efectuarii
lucrarilor de catre
Lipsa unei
RIDICAT antreprenor in graficul
supervizari bune.
de timp aprobat si in
cuantumul financiar

53
stipulat in contractul de
lucrari;

Un rol esential in eliminarea riscurilor il are si sistemul de


monitorizare. Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei
de fapt cu planul existent: evolutie fizica, cheltuieli financiare, evolutia
calitativa (si anume daca obiectivele proiectului sunt congruente cu activele
create). O abatere indicata de sistemul de monitorizare conduce la un set de
decizii a managerilor de proiect cu privire la posibilitatea implementarii unor
masuri de remediere.

Sistemul de monitorizare trebuie sa fie sprijinit de sistemul


de control in situatia in care s-au constatat abateri. Comunicarea dintre
aceste doua sisteme se realizeaza prin intermediul sistemului informational
care ajuta la circularea informatiilor strict necesare, precum: masurarea
evolutiei fizice si financiare, controlul calitatii, urmarirea evolutiei
fondurilor, compararea abaterilor dintre plan si realitate, impedicarea
evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timp,etc.

4.Analiza de senzitivitate

Analiza de sensitivitate este o tehnica prin care se investigheaza


impactul modificarii unor factori asupra principalilor indicatori ai

54
proiectului. In mod normal, se analizeaza numai variatiile nefavorabile ale
acestor variabile critice.

Scopul analizei de sensitivitate este de:

1. A contribui la identificarea variabilelor cheie cu influenta


importanta asupra costurilor si beneficiilor generate de proiect

2. A investiga consecintele unor modificari nefavorabile ale acestor


variabile-critice

3. A evalua daca deciziile ce vor fi luate in cadrul proiectului pot fi


afectate de aceste schimbari

4. A identifica actiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte


nefavorabile asupra proiectului.

Analiza de senzitivitate consta in determinarea intervalului de evolutie


a indicatorilor de profitabilitate, considerati pentru diferite scenarii de
evolutie ai factorilor cheie, in scopul testarii soliditatii rentabilitatii
proiectului si pentru a-i ierarhiza din punct de vedere al gradului de risc.

Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau


parametrii critici ai modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau in sens
negativ, comparativ cu valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele
mai semnificative variatii asupra principalilor indicatori ai rentabilitatii.

Considerand datele prezentate in tabelul nr. 6, prin efectuarea unei


analize de senzitivitate ajungem la concluzia ca investitia are o rentabilitate
buna, nefiind afectata de variatiile individuale semnificative ale variabilelor
cheie ale modelului.

55
6. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Se alege scenariul 2 – cu investitie prezentat in DALI

6.2 .Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomand at(e)


Se alege scenariul 2 – cu investitie prezentat in DALI

Scaderea timpului de functionare de la doua 420de elevi cu varste cuprinse intre 6


schimburi la un singur schimb si 14 ani, vor invata intr-un singur
schimb, comparativ cu acelasi numar
de elevi care vor invata in doua
schimburi
VNA < 0 3.138,495 lei
RIRF < 5% -75%
Suprafata construita 1749.13 mp
Suprafa construita desfasurata 1749.13 mp
Suprafata utila parter 1728.43 mp
Suprafata utila etaj 206.06 mp

6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările


specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor
cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere
al propunerilor tehnice
Conformitatea se va asigura in conformitate cu prevederile obtinute la faza DALI

6.5.Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a


analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la
bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat,
fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
Lei Euro
Valoarea totala 3.138,495 695,111
Valoarea eligibila 2.985,453 661.215
Valoarea neeligibila 153,042 33,896

56
Ajutor Public 2.985,453 661.215
Nerambursabil
Cofinantare - Buget Local 153,042 33,896

7.Urbanism, acorduri şi avize conforme


7.1.Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de
construire
7.2.Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară
7.2.1 Studiu geotehnic
7.2.2 Audit energetic
7.2.3. Expertiza tehnica
7.3.Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres
prevăzute de lege

7.4.Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii


existente – NU ESTE CAZUL
7.5.Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului,
măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de
integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia
tehnico-economică – FAZA PAC
7.6.Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile
tehnice, precum:
a)studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă
ridicată pentru creşterea performanţei energetice; - NU ESTE CAZUL
b)studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz; - NU ESTE CAZUL
c)raport de diagnostic arheologic. în cazul intervenţiilor în situri arheologi ce;
- NU ESTE CAZUL
d)studiu istoric, în cazul monumentelor istorice; - NU ESTE CAZUL
e)studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei,

Intocmit,
S.C. INGINERII PROIECT S.R.L.

57

S-ar putea să vă placă și