Tema: Măsurile de asigurare a siguranței circulației pietonilor

1.Statistica accidentelor rutiere în Republica Moldova

Pe parcursul anului 2013 pe teritoriul republicii au fost înregistrate 2.603

accidente rutiere, în rezultatul cărora au decedat 295 persoane, iar altele 3.221 au
fost traumatizate.
În comparaţie cu anul precedent (an.2012), numărul total al accidentelor
rutiere s-a redus cu 4,1%, al persoanelor decedate s-a micşorat - cu 33,3%, iar al
persoanelor traumatizate a scăzut - cu 8,2%.
De asemenea au fost înregistrate 10.536 accidente soldate cu pagube materiale.
4000 3747
3511 3535 3510
3500 3216 3297 3221
2887 29842875 2930
3000 2672 2770 2807 2755 2826 2713 2603
2447 2437
2500 2289 2298 Accidente

2000 Decedati

Traumati
1500

1000
425 406 464 508 487 452 443 442
391 382 295
500

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Frecvenţa accidentelor rutiere (anii 2003-2013)

În municipiul Chişinău s-au produs 1.102 (-9.4%, a.p.1.216) accidente rutiere,

soldate cu 46 (-6.1%, a.p.49) persoane decedate şi 1.331 (-16.7%, a.p.1.598)
traumatizate.

Din numărul total de accidente, cea mai mare parte o constituie:

tamponarea pietonilor – 980 accidente (37,7% din numărul total de accidente
comise în perioada respectivă);
ciocnirea mijloacelor de transport - 800 (30,7%);
tamponarea obstacolelor – 359 (13,8%);
inversiunea mijloacelor de transport - 245 (9,4%);
tamponarea cicliştilor – 79 (3,0%);
ciocnirea cu vehicule staționate – 31 (1,2%);
căderea pasagerului în vehicule – 29 (1,1%);
tamponarea hipomobilelor – 25 (1,0%);
căderea pasagerului din vehicule – 19 (0,7%);
ciocnirea vehiculelor cu locomotive – 6 (0,2%).
 25
980 84

Ciocnire

Tamp.MT stationat

Inversiune

Tamp.ciclist

Tamp.obstacol

Tamp.pieton
800
Tamp.hipomobil

Alte accidente

359

79 31
245

Frecvenţa accidentelor rutiere după categorii (an.2013)

După lunile anului, accidentele se repartizează astfel:

septembrie - 281 (10.8% - din numărul total de accidente),
august - 269 (10.3%),
noiembrie - 261 (10.0%),
iulie - 258 (9.9%),
octombrie - 256 (9.8%),
mai - 239 (9.2%),
iunie - 232 (8.9%),
decembrie - 222 (8.5%),
aprilie - 198 (7.6%),
martie - 134 (5.2%),
februarie - 127 (4.9%).
ianuarie - 126 (4.8%),

2
 400

347 352
350 332
320
300 297
300 281 281 287
269 261
258 256
250 235 239 232
222
198
200
158 154 158
150 126 127 134

100

43
50 31 28 32 32
15 16 23 19 21 23
12
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Accidente Decedati Traumati

Frecvenţa accidentelor rutiere după lunile perioadei (an.2013)

Repartizarea accidentelor după zilele săptămînii arată că cele mai periculoase

din punctul de vedere al circulaţiei rutiere au fost zilele de:
vineri - 403 accidente (15.5% din numărul total de accidente),
apoi urmează zilele de:
duminică - 402 (15.4%),
miercuri - 371 (14.3%),
luni - 363 (14.0%),
joi - 352 (13.5%),
marţi - 351 (13.5%),
sîmbătă - 351 (13.5%).

Frecvenţa accidentelor rutiere după zilele săptămînii (an.2013)

După ora comiterii, accidentele se repartizează astfel, între:

18 - 20 - 368 accidente (14.1% din numărul total de accidente),
16 - 18 - 348 (13.4%),
20 - 22 - 305 (11.7%),
14 - 16 - 266 (10.2%),
12 - 14 - 243 (9.3%),
22 - 24 - 232 (8.9%),
08 - 10 - 212 (8.1%),
10 - 12 - 193 (7.4%),
06 - 08 - 121 (4.7%),
00 - 06 - 303 (11.6%
Frecvenţa accidentelor rutiere după orele zilei (an.2013)
3
 Din numărul total de accidente, cea mai mare parte o constituie tamponarea
pietonilor – 980 accidente (37,7%), soldate cu decesul a 103 şi traumatizarea altor
931 persoane.
Un număr sporit de accidente rutiere cu implicarea pietonilor s-au înregistrat în
municipiile şi raioanele: Chişinău – 519 accidente (53,0% din toate accidentele cu
implicarea pietonilor), Orhei - 39 (4,0%), Bălţi - 32 (3,3%), UTA Găgăuzia – 30
(3,1%), Cahul și Ialoveni - 29 (3,0%) și Ungheni – 21 (2,1%).
După ora comiterii, tamponările de pieton se repartizează astfel, între:
18 - 20 - 169 accidente (17.2% din numărul total de accidente cu
implicarea pietonilor),
16 - 18 - 154 (15.7%),
20 – 22 - 132 (13.5%),
12 - 14 - 106 (10.8%),
10 - 12 - 87 (8.9%),
14 - 16 - 87 (8.9%),
08 - 10 - 81 (8.3%),
22 - 24 - 71 (7.2%),
06 - 08 - 38 (3.9%),
00 – 06 - 50 (5.1%).
Numărul accidentelor în care au suferit copiii, în comparaţie cu aceeaşi
perioadă a anului precedent, s-a redus cu 12,9%, fiind înregistrate 485 asemenea
accidente, în rezultatul cărora şi-au pierdut viaţa 21 (-52,3%) şi au fost traumatizaţi
545 (-10,7%) copii.
Din culpa proprie a copiilor s-au produs 80 (-12,1%) accidente, în care au
decedat 4 (-42,9%) şi au fost traumatizaţi 76 (-9,5%) copii.
Elevii au suferit din vină proprie în 63 (-21,3%) accidente.
600 545
485
500

400 Accidente

Decedati
300
Traumati
200

80 76 63
100 60
21 4 3
0
Total Din vina proprie Vina proprie
elevi

Copii care au suferit în accidente rutiere (an.2013)

Analiza statistica a accidentelor rutiere cu implicarea pietonului în dependență

de sexul victimei în anul 2013
4
 Sexul victemei.
Femenin
26%

Masculin
74%

Statistica accidentelor in dependență de sexul victimei.

Victimele in marea majoritate, adica 74% a cazurilor sunt barbati. Femeile sunt mult
mai prudente atat la volan cat si ca pietoni, asigurandu-se inainte de traversarea
printr-un loc nepermis.

2. Cauzele accidentelor rutiere

Cauzele accidentelor rutiere au la bază trei factori:

1. Omul
2. Automobilul
3. Drumul
În majoritatea lor, adică 93% din cazuri, accidentele au ca principal vinovat
factorul uman, 80% dintre acestea fiind cauzate de pierderea atenţiei şoferului chiar şi
pentru câteva secunde (în medie este vorba despre 3 secunde, potrivit unui studiu).
1. Accidentele datorate factorului uman au următoarele cauze:
- excesul de viteză,
- neatenţia pietonilor,
- depăşirea neregulamentară şi neasigurarea priorităţii de trecere,
- conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice
- conducerea imprudentă;
- nesemnalizarea la schimbarea direcţiei de mers;
- neasigurarea la trecerile de nivel cu calea ferată;
- oboseala,
- boala,
- adormirea la volan;
- nerespectarea semnalelor semaforului sau a semnalelor agentului de circulație;
- conducerea fără permis etc.

Conform statisticii, cea mai mare parte din numărul de accidente rutiere în
a.2013 s-a produs din vina conducătorilor auto: 2.281 (87.6% din toate accidentele
comise în republică).
5
 Efectuînd o analiză a încălcărilor regulilor de circulaţie comise de
conducătorii auto, care aduc la săvîrşirea accidentelor rutiere, aceste încălcări se
repartizează astfel:
* viteză neadecvată vizibilităţii, condiţiilor, situaţiei rutiere – 563 accidente
(24,7% din toate accidentele comise din vina conducătorilor auto),
* de trecere a pasajelor pentru pietoni – 372 (16,3%),
* depăşirea vitezei stabilite – 329 (14,4%),
* de începere a deplasări, manevrare - 317 (13,9%),
* nerespectarea priorităţii la trecerea intersecţiilor – 231 (10,1%),
* conducerea transportului sub influenţa alcoolului - 158 (6,9%),
* nerespectarea distanţei, intervalului lateral – 147 (6,4%),
* alte încălcări a regulilor de circulaţie – 164 (7,3%).

Tinerilor conducători auto cu stagiul de conducere de până la un an le revin

5,6% (total – 128 accidente) din numărul accidentelor comise din vina
conducătorilor auto, în rezultatul cărora 21 persoane au decedat şi 181 au fost
traumatizate. De către conducătorii auto cu stagiul de conducere de la 1 până la 3
ani, au fost comise 174 accidente sau 7,6% (21 persoane au decedat şi 231 au fost
traumatizate). Iar de către conducătorii cu stagiul de la 3 ani până la 5 ani au fost
comise 123 accidente sau 5,4% din totalul accidentelor rutiere (18 persoane au
decedat şi 164 au fost traumatizate).

Pentru pieton, principalele cauze responsabile de producerea AR sunt:

 influența băuturilor alcoolice,
 neatenţia,
 nerespectarea regulilor de circulaţie,
 ignorarea pericolului în condiţii de risc,
 vârsta,
 afecţiunile patologice
 organizarea incorectă a circulaţiei pe străzi;
 aglomerarea mijloacelor de transport care traversează localitatea dată;
 cunoaşterea insuficientă a regulilor de circulaţie de către pietoni.
În a.2013 în circa 804 accidente sau 82,0% pietonii au suferit din vina
conducătorilor de vehicule, inclusiv în 538 cazuri pietonii se aflau pe spaţiile
destinate circulaţiei acestora (trotuare, pasaje pietonale, insule, etc.).
Concomitent, din vina pietonilor care au încălcat regulile de traversare a părţii
carosabile în a. 2013 au fost înregistrate 176 accidente rutiere, sau 18,0% din
numărul tamponărilor de pieton, soldate cu decesul a 25 şi traumatizarea altor 155
persoane.
Efectuînd o analiză a încălcărilor regulilor de circulaţie comise de pietoni,
aceste încălcări se repartizează astfel:
 traversarea străzii fără a se asigura în prealabil – 107 accidente (60,8% din
toate accidentele comise din vina pietonilor);

6
  traversarea străzii în locuri interzise – 45 (25,6%);
 ieşirea pe neaşteptate de după vehicule, obstacole – 10 (5,7%);
 deplasarea neregulamentară pe carosabil – 9 accidente (5,1%).
 alte încălcări a regulilor de circulaţie – 5 (2,8%).
Statistica confirmă că 81% din toate cazurile de traumatism rutier la copii sunt
rezultatul nerespectării de către ei a regulilor de circulaţie:
 ieşirea pe neaşteptate în faţa mijloacelor de transport în mişcare;
 jocurile organizate pe partea carosabilă a străzilor şi drumurilor;
 ieşirea şi urcarea în mijloacele de transport în timpul mişcării acestora.
2. Accidentele datorate factorilor tehnici au drept cauze:
a) defecţiuni ale:
-sistemului de frânare,
- sistemului de direcţie,
- sistemului de rulare
- sistemului de iluminare şi de semnalizare.
b) echiparea insuficientă a vehiculelor cu dispositive de siguranță

3. Accidentele datorate factorilor rutieri pot ţine de:

- indicatoare,
- marcaje
- refugii,
- spatii verzi,
- intersecţii,
- poduri înguste,
- curbe
- drumuri neiluminate,
- monotonia unor căi rutiere
- starea carosabilului
- intensitatea circulației
- viteza medie de circulație
- condițiile meteorologice defavorabile (ceață, ploaie, ninsoare etc ).

Cercetările de specialitate au relevat o serie de factori psihici generatori

de accidente:
* deficienţe în sfera atenţiei (concentrare redusă, instabilitate );
* operativitate redusă a funcţiilor decizionale ( slabă anticipare,deficit de informaţie
etc.);
* slaba rezistenţă afectivă în situaţii critice (emotivitate, frică);
* impulsivitatea şi agresivitatea (nesocotirea pericolului, a regulilor de circulaţie şi a
prezenţei celorlalţi participanţi la trafic);
* reactivitatea motorie scazută (timp de reacţie mare);
* slabul autocontrol (dezorganizarea generală a comportamentului în situaţiile
critice);
* nivelul scăzut al capacităţii de anticipare a evenimentelor în spaţiul rutier
7
* simţ de răspundere scăzut;
* ambiţia;
* indisciplina (încalcarea regulilor de circulaţie);
* supraestimarea propriului nivel de competenţă ;
* vitezomania, „beţia vitezei" şi plăcerea pe care o resimte cel în cauză;
* nervozitatea;
*oboseala.
În nici unul din cazurile analizate nu a fost prezent doar un singur factor
dintre cei enumeraţi; cel mai frecvent s-au conjugat 3-4 asemenea factori. Se
confirmă astfel că accidentul de circulaţie este multicondiţionat, neputând fi explicat
printr-o singură variabilă psihofiziologică.

3.Reguli de circulaţie a pietonilor

113. 1) Pietonii trebuie să se deplaseze pe partea dreaptă a trotuarelor, pistelor pentru

pietoni sau pe potecile alăturate drumului public, iar în lipsa acestora − pe
acostament. Pietonii se pot deplasa şi pe pistele pentru biciclişti, cu condiţia că nu
stînjenesc circulaţia bicicliştilor şi a conducătorilor de ciclomotoare.
2) Pietonii care transportă sau duc obiecte voluminoase, precum şi persoanele care
rulează în cărucioare pentru invalizi, în lipsa trotuarelor, pistelor pentru pietoni şi
acostamentelor, se pot deplasa pe marginea dreaptă a carosabilului, fără să
stînjenească circulaţia vehiculelor, dînd dovadă de prudenţă sporită.
3) În cazul în care pietonii sînt impuşi, din cauza lipsei trotuarelor şi a
acostamentelor, să se deplaseze pe carosabilul drumului amenajat cu o bandă de
separare, ei trebuie să meargă unul după altul pe marginea dreaptă a carosabilului.
4) În afara localităţilor, pietonii trebuie să circule pe acostamentul din partea stîngă
a drumului, iar în lipsa acestuia, cît mai aproape de marginea stîngă a carosabilului, în
întîmpinarea fluxului de vehicule. Persoanele care rulează în cărucioarele pentru
invalizi, împing bicicleta, ciclomotorul sau motocicleta trebuie să se deplaseze în
aceeaşi direcţie cu vehiculele.
5) În cazul deplasării pe carosabil sau pe acostament, pe timp de noapte sau în
condiţii de vizibilitate redusă, pietonii trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente
fluorescent-reflectorizante.
114. 1) Pietonii trebuie să traverseze drumul numai pe la trecerile semnalizate,
8
inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora la intersecţii − pe linia trotuarelor
sau acostamentelor.
2) În cazul în care în limitele vizibilităţii (100-150 m) nu sînt treceri pentru pietoni
sau intersecţii, ei pot traversa drumul numai după ce s-au asigurat că nu se apropie
nici un vehicul, efectuînd trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea
carosabilului.
3) Odată angajaţi în traversare, pietonii nu trebuie să încetinească mersul sau să se
oprească fără motiv.
115. 1) La trecerile cu circulaţia dirijată, pietonii trebuie să se conducă de
semnalele semafoarelor destinate pietonilor, iar în lipsa acestora − de semnalele
semafoarelor care dirijează circulaţia vehiculelor sau de semnalele agenţilor de
circulaţie.
2) La trecerile cu circulaţia nedirijată, pietonii au prioritate în trecere, în raport cu
conducătorii de vehicule, însă ei vor ieşi pe carosabil numai cînd vor fi convinşi de
siguranţa traversării.
116. 1) Pietonilor li se interzice să se angajeze în traversarea drumului:
[Pct.116 subpct.1) preambul modificat prin HG494 din 08.07.13, MO146-
151/12.07.13 art.589]
a) nemijlocit prin faţa sau spatele unui vehicul de rută oprit în staţie ori a altor
vehicule oprite sau staţionate pe drum;
b) pe sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat;
c) prin spaţiul intersecţiilor în afara trecerilor pentru pietoni;
d) în cazul în care se apropie un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, care emite
semnale luminoase şi sonore.
2) Pietonilor li se interzice să traverseze căile la trecerile la nivel cu calea ferată
cînd semnalul luminos sau poziţia barierei interzice trecerea.
3) Pietonii trebuie să aştepte vehiculele de rută în staţie, pe trotuar, acostament sau,
după caz, pe refugiu.
117. 1) Părinţii, educatorii şi persoanele care însoţesc copii nu trebuie să admită
ieşirea nesupravegheată a acestora pe carosabilul drumului.
9
 2) Persoanele adulte care se deplasează cu copii în vîrstă de pînă la 7 ani trebuie
să-i conducă numai pe partea exterioară a trotuarului, iar în lipsa acestuia − pe partea
exterioară a acostamentului.
3) Grupurile de copii pot să circule, sub supravegherea persoanelor adulte, pe
trotuare şi pistele pentru pietoni în coloană cîte doi, iar în lipsa acestora − pe
acostament, dar numai pe timp de zi.

4.Măsuri de combatere a accidentelor rutiere cu pietoni

1. Promovarea studierii mai aprofundate a problemei siguranţei rutiere în şcoli şi

mărirea numărului de lecţii de siguranţă rutieră, precum şi elaborarea
materialelor didactice special destinate elevilor.
2. Organizarea sistematică a raidurilor de profilaxie a încălcărilor
Regulamentului circulaţiei rutiere atât în rândurile conducătorilor auto, cât şi
în rândurile pietonilor, în locurile aglomerate.
3. Temperarea tendinţelor de publicitate, mai ales la intersecţii, în curbe, etc.
4. Implicarea mass-media în soluţionarea problemelor de siguranţă rutieră prin
promovarea intensivă a necesităţii respectării regulilor de circulaţie şi
difuzarea spoturilor tematice .
5. Iluminarea drumurilor publice.
6. Organizarea și amenagarea trecerilor pentru pietoni.

La organizarea trecerii pentru pietoni trebuie de luat în cosiderație factorul

psihologic care constă în dorința omului de a se deplasa pe calea cea mai scurtă și
de micșorat timpul așteptării cu răbdare în caz de obstacole pentru circulația lui
(semnalul de interzicere al semaforului, flux continuu de transport). Cercetările au
arătat, că limita așteptării cu răbdare este de 30 s. La depășirea acestei limete crește
considerabil numărul de persoane care încearcă să traverseze carosabilul, indiferent
de semnalul semaforului sau intensitatea fluxului de transport. Se consideră
necesară includerea semnalului semaforului care permite circulația pietonilor nu
mai rar de o dată în 60 s.
După modul aranjării față de carosabil trecerile pentru pietoni se clasifică:
- aranjate la nivel cu carosabilul
- denivelate (subterane sau deasupra carosabilului)

Siguranța maximă și posibilitatea pietonului să traverseze carosabilul fără opriri o

asigură numai trecerile pentru pietoni denivelate, dar în acest caz lungimea trecerii
se mărește, iar urcarea și coborîrea necesită cheltuieli adăugătoare de energie de
către pietoni, atunci cînd trecerea nu este utilată cu escalator și taversarea
carosabilului poate fi dificilă mai ales pentru bătrînî și pietonii care duc greutăți.

10
 După caracterul dirigării circulației trecerile pentru pietoni aflate la nivel cu
carosabilul se clasifică:
- nedirigate
- parțial dirigate
- dirigate
- cu dirigare manuală a circulației.

Principalele condiții de organizare a trecerilor pentru pietoni nedirijate sunt:

- alegere corectă a locului trecerii
- marcarea clară și evidențiată a trecerii (indicatoare, marcaje)

La alegerea locului trecerii pentru pietoni nedirijate se iau în considerație două

condiții principale:
- direcția fluxului de pietoni constantă și cu intensitate maximă
- asigurarea siguranței pietonilor la trecere

Pentru asigurarea siguranței pietonilir la trecerea nedirigată trebuie să se respecte

condițiile:
- asigurarea condițiilor bune de observare din timp a trecerii de către
conducătorii vehiculelor care se apropie de trecere din toate direcțiile.
- asigurarea condițiilor bune de observare din timp de către pietoni a vehiculelor
care se apropie de trecere din toate direcțiile.
- asigurarea lungimii minime a trecerii pentru a micșora durata de aflare pe
carosabil a pietonilor (perpendicular pe axa drumului).
7. Aducerea în starea corespunzătoare a trecerilor subterane pentru pietoni.
8. Restabilirea sistematică a marcajului şi indicatoarelor rutiere la trecerile pentru
pietoni.
9. Instalarea parapetului de siguranţă pentru pietoni pe sectoarele de drum cu
nivel înalt de accidentare a pietonilor.

Parapetul de siguranţă pentru pietoni trebuie de instalat numaidecît atunci cînd

intensitatea circulației pietonilor depășește 750 om/oră pe o bandă
convențională a trotuarului (lățimea – 0,75 m).
Indiferent de intensitatea circulației pietonilor, trebuie de instalat numaidecît
parapetul de siguranţă paralel cu trotuarul în fața ieșirilor din centre mari
(teatre, magazine, cinematografe, centre comerciale, instituții de învățămînt),
dacă ele se află în apropiera carosabilului.

10.Limitarea regimului de viteză a circulaţiei în locurile aglomerate.

Această măsură micșorează probabilitatea de comitere a accidentelor rutiere cu

pietoni și reduce gravitatea consecințelor în caz de accident.

11
 Pobabilitatea de deces a pietonului la tamponarea lui de către un automobil, %

Viteza automobilului, km/h

11.Datoria societăţii este de a lupta permanent cu persoanele care conduc Efectuarea inspecțiilor
tehnice periodice la toate tipurile de autovehicule.
12.Crearea și dezvoltarea unui program de reînoire a parcului național de
autovehicule , echipate cu dispositive de siguranță.
13.Amenajarea staţiilor transportului public de călători în conformitate cu
standardele existente.
14.O semnificaţie deosebită în profilaxia traumatismului rutier îl au amenajarea şi
întreţinerea în ordine a străzilor. Pe timp de noapte ele trebuie să fie bine
iluminate, să fie închise cu capace fântânile de canalizare, deoarece fără
capace, ele prezintă un mare pericol pentru mijloacele auto în mişcare și
pentru pitoni.
15.mijloacele de transport în stare de ebrietate. În acest scop este necesar ca la
toate întreprinderile de transport auto să funcţioneze puncte medicale, unde
şoferii înainte de a ieşi pe rută să fie supuşi unui control special.
16.Pentru posesorii maşinilor particulare nu există un control special. Pentru ei
examenul cel mai sever este autocontrolul, propria conştiinţă, fiind lucru ştiut
că aşezarea la volan în stare de ebrietate pune în pericol atât viaţa personală,
cât şi acelor din jur.
17.Semnalizarea rutieră omogenă, vizibilă şi uşor inteligibilă, care să producă
conducătorilor auto reflexe instantanee şi să fie eficientă, fără a deveni
supraabundentă.
18.Iluminarea indicatoarelor și a trecerilor de pietoni.

12
19.Organizarea refugiilor pietonale .
20.Construirea podurilor pentru pietoni.
21.Instalarea panourilor LED inaintea trecerilor de pietoni.
22. Instalarea panourilor LED inaintea trecerilor de pietoni.
23. Echiparea autovehiculelor cu sitemul APPLE.
24. Echiparea autovehiculelor cu pernă de protecție pentru pietoni.
25.Amenajarea drumurilor cu indicatoare, marcaje rutiere și semafoare în
conformitate cu standardele existente.

13