Relu Adrian Coman Magdalena Lixandru Ilustratii de Paul Cristian Ionita DREPTURILE COPILULUI IN POVESTIRI SI IMAGINIAceasta carte a fost realizata cu sprijinul colectivului SIRDO Tirgoviste in cadrul Programului de Promovare a Educafiei Drepturilor Omului, sustinut financiar de Guvernul Olandei prin intermediul Comitetului Helsinki. Adresa SIRDO Tirgoviste: Str, Tudor Vladimirescu nr. 168, Et.3, Camera 18, Loc. Tirgoviste, Cod 0200, Jud. Dimbovita, Tel: 045 / 62.06.12 Adresa SIRDO Bucuresti: Str. Anghel Saligny nr.8, Et.4, Camera 4, Sector 5, Bucuresti, cod 70623 ‘Tel: O1 / 614.43.95, 312.24.84Sugestii pentru utilizarea manualului Tematica programelor de reformd in invajémant, pe Inga imbundtatirea unor obiecte de studiu deja existente, prevede si educatia drepturilor omului. Prezenta acestui nou subiect este necesaré in invajaméntul roménese deoarece cu totii dorim ca elevii de astizi si fie participanti activi la viata democraticd a societatii de mine, insé, inainte de a le cere si-si asume responsa- bilit&{i, trebuie s#-i educdm in spiritul legii $i protejarii drepturilor omului ca recunoastere $i garantie a demnitétii umane. Pentru aceasta elevul trebuie sé fie un partener egal al profe- sorului in procesul de educatie. Acest material se adreseaza elevilor din clasele III - VIII si urmareste initierea aces- tora in educagia drepturilor omului. Manualul cuprinde 10 povestiri ce prezinta situafii in care sunt incaleate drepturi ale copilului, mentionate in doud instrumente internationale - Declaratia Drepturilor Copilului (1959) si Conventia cu privire la Drepturile Copilului (1989). Fiecare povestire se opreste la punctul culminant al actiunii, elevii urmand s& con- tinue povestirea asa incat sa se respecte principiul din Declaratia Drepturilor Copilului pe baza caruia aceasta este construita, Pentru facilitarea intelegerit actiunii, in special pentru elevii din clasele primare, fiecare text este insofit de un desen (ce poate fi colorat) in care este reprezentatd sugestiv actiunea povestiri. La sfarsitul fiecareia se aflé una sau doud intrebari ce solicita elevii si descopere articolele din Conventia cu privire la Drepturile Copilului (ce se gaseste la sférsitul manualu- Jui) la care se referé textul, Se urméareste stimularea elevilor in vederea: - solutionarii teoretice a unei probleme cu care s-ar putea intélni in viata; -identificarii drepturilor mentionate fn cele doud instrumente internationale; - dezvoltirii creativitatil si imaginatici. Acest manual abordeazé doud instrumente internationale fundamentale referitoare Ja drepturile copilului. Datorita vulnerabilitatii copiilor a fost necesar& elaborarea unor docu- mente speciale care si precizeze drepturile acestora. Declaratia Drepturilor Copilului, adopta- 18 de Adunarea Generali a ONU in anul 1959, s-a sprijinit doar prin autoritatea sa morala. Abia treizeci de ani mai térzia Conventia cu privire la Drepturile Copilului a impus statelor semnatare sé-si adapteze legile pentru protejarea si respectarea drepturilor copilului. Testarea acestui material a fost realizata in mai multe forme pe care vi le propunem ca metode de utilizare a manualului. Dupé ce alegeti povestirea in functie de nivelul de infele- gere al clevilor dumneavoastrd puteti aplica una din metodele urmatoare: 1. Un elev (sau educatorul) citeste povestirea dupa care elevii continua compunerea in seris, Se poate lucra individual sau pe grupe de 4 - § elevi. Daca se lucreazé pe grupe rezultatul va fi prezentat ca lind al grupei $i in cadrul acesteia se urmareste participarea activ a fiecdrui elev la munca in echipa. Prin urmare este recomandabilé stabilirea de roluri fn grupé: + cel care serie (seribul); - moderatorul discuiilor; + cel care prezinta rezultatul final (raportorul grupei); + cel care urmareste incadrarea in timpul acordat (timer).2. Continuarea povestirii se poate face in cadrul unei dezbateri cu elevii. Incercafi sd tineti cont de toate sugestiile primite de la acestia. 3. Elevii isi aleg spre interpretare rolurile personajelor din povestire $i regizeaz& un spectacol de teatru care va fi prezentat colegilor lor. Rolurile pot fi chiar citite. Indiferent care este metoda pe care o folositi cu elevii dumneavoastri urmériti ca sfargitul povestirii sé fie compus in spiritual respectivulut principiu din Declaratia Drepturilor Copilulu, Timpul necesar unei astfel de activitafi este de o ord iar disciplinele la care poate fi utilizat manualul sunt: Educatie moral - civied (clasele a III - a si a IV Cultura civicé (clasele aVI - a si a VIII - a), Dezvoltarea vorbirii si Lectura (ciclul primar), Dirigentie. Speriim ca aceastd carte va veni in sprijinul invitatorilor si profesorilor pentru initierea elevilor in educatia drepturilor omului. ‘Asteptim cu mult interes opiniile, observatiile si sugestiile referitoare la acest material.Introducere pentru elevi De-a lungul istoriei au existat multe cazuri in care copiti au fost persecutati, pedepsiti pe nedrept, copii care n-au stiut ce este joaca, ndscandu-se si trdtind in suferintd. De multe ori copiii au fost tratafi discriminatoriu de catre autoritati pentru e& provencau din familii de negri sau pentru apartenenta lao anumitd religie. Pentru ca istoria si ‘nu mai consemneze ascmenea situafii, Organizatia Natiunilor Unite care promoveazd Pacea $i Libertatea pentru toti oamenii de pe acest pamant a adoptat Declaratia Drepturilor Copilulut in anul 1939 si, treizeci de ani mai térziu, Conventia cu privire la Drepturile Copilului. Aceste documente internationale cuprind drepturile pe care trebuie si le aveti voi, copiit acestet lumi, Fira nici o deosebire de rasa, culoare a pielii, sex, religie, limba, opinii, avere sau de orice alti natura. Daca Declaratia Drepturitor Copilului (1959) recomanda statelor lumii sé-si adap- teze legile pentru a asigura respectarea drepturilor copilulut, Conventia cu privire la Dreptu- rile Copilului (1989) impunea acest lucru statelor semnatare. In ficcare tard autoritatile trebuie sa acorde copiilor o atenjie deosebité pentru a nu mai exista copii care trdiese in conditii dilicile. Voi trebuie s& erestefi in pace si libertate, inconjurati de dragoste si prietenie. Cunoscand si infelegdnd drepturile omului, fiind educati pentru a deveni participant activi la viata societétii si a comunitafit in care trditi, va veti descoperi personalitatea, veti sti cine sunteti si ce va poate oferi viitorul ‘Aceastd carte va Incerca sd va familiarizeze cu drepturile copilului.Fratele mai mare C igittoml penei mele 3! imaginatiei voastre vom patrunde fntr-un cémin de copii orfani. Prima usa pe care o deschidem este cea de la camera lui Florin, un b&iat inalt, cu un chip minunat, in ai c&rui ochi se citeste tristetea. Florin este un copil pirisit care nu siva cunoscut niciodat& parintii, un elev foarte bun al cdrui vis este si ajung’ fizician. L-am gasit fAcandu-si bagajele. Pe Kinga noi intra ca 0 2varluga o fetita de nous ani pe nume Mioara, a carei mami a pardsit-o la varsta de trei ani. Vocea ei vesel’ risund ca un clinchet de clopotei in mintea lui Florin, absorbit de bagajele sale, ~ Ce faci Florin? Am venit si-ti spun cd fn dou’ zile plec din cémin, Am fost infiaté. De ‘acum fnainte voi avea mami gi tat. Tu unde pleci? ~ Acelasi lucru mi se intampla si mie, Mioara, ~ Doamne, ce mult ma bucur! Noi doi vom avea familiile noastre - Nu numai noi. - Mai stii pe cineva? - Da, au fost infiati David si Mircea. - Tu stii c& David este evreu!? Pe el cine fl infiaza? - O familie de evrei. - Unde i-a gisit? - Nu i-a giisit el, I-au gasit ci dupa céte am inteles de la directoare. Sunt un fel de rude mai indepirtate care abia acum au aflat de soarta lui. - $i daca nu erau evreii, il infia cineva? - Trebuie si stii cd oamenii sunt egali in drepturi de cAnd se nase si pana mor. Faptul c& sunt evrei, tigani, sarbi sau orice altd ras& nu are nici un fel de important. Ei sunt oameni si trebuie iubiti de cei din jur. - Dar stii c& pe Mirc i vor lua chiar parintii sii? Eu n-as accepta in locul lui, ~ Mioara, Mioara, sunt momente in viata cand oamenii nu fae ce le place gi, fiindea esti asa de bine informata gi iti place si le stii pe toate, vreau si-fi mai spun c& parintii lui Mircea au trecut printr-o situatie foarte grea, = Ce situatie? - Mircea mai are inci doi frati mai mari pe care au fost de acord si-i intretind rudele timp de doi ani in care tata lor a fost plecat din fara. Acum, cd reuneasci pentru ca un copil se simte cel mai bine Kanga parintii sai. ~ Dupa pirerea ta, Mircea trebuie si uite cd a fost parasit si trimis intre straini? ~ Te rog sa nu géndesti asa. Esti inca prea mic& pentru a pricepe viata si necazurile ei. - Bine, bine, filosofule. Mie s8-mi spui unde pleci tu! - Eu voi merge la o familie care sia pierdut copilul in urma cu doi ani si care doreste si nu aiba o batrénete insingurata. ~ $i tu crezi cd il vei inlocui pe fiul lor? - In inima lor...niciodata, insd in suflet voi face tot ce pot pentru a le aduce alinarea. + Si dacdi n-ai sf reusesti? - Voi fi tot un strain printre straini. $i acum gata cu intrebarile, Du-te la jucdrile tale iar pe mine lasd-md si termin ce am ineeput. Dupi plecarea ei gandurile lui Florin zburard spre Ana, fetija mulatra care, ca si el, nu-si cunoscuse parintii. Dupa parerea lui, cei care au venit sa o fnfieze nu erau de loc oamenii care s& o inteleaga. Oricum, se hotirase si nu piarda legatura cu fratii lui adoptivi. De aceea, a doua zi inainte de plecare, va da la fiecare adresa sa si fi va ruga si-l tind la curent cu viata lor fn noile familii intors, familia trebuie sDin ziua in care s-au despartit si pana in prezent s-au scurs doi ani. Noua familie a lui Florin este minunat. Aici a gasit tot.ce cdutase pana la treisprezece ant - dragoste, intelegere {i mmulté céldura sufleteasca. Din sorisorile primite a aflat c& celal au avut mai mult 60 1h putin noroe. Cei care au fafiat-o pe Mioara aveau acum un copil dar nu faecau jntre cei doi frati nici un fel de diferem. Erau la fel de iubiti si ingrijit David plecase cu noua familie in tara de basting unde a foSt primit si acveptat ca Un copil natural, Pentru Mircea revederea cu fratii lui a fost 0 adevarata sarbatoare. ‘Fimpul in care au fost despartiti i-a invajat pe fiecare 4 fie mai intelegator gi s8 se iubeascd mai mult. Din cele serise de el se vedea foarte clar cd familia pe care si-o regasise cra lucrul cel mai sfant. Scrisorile cele mai triste veneau din partea Anei care ti explica suferintele prin care trecea datorita lacomiei parintitor adoptivi. N-o mai lasat Ja scoala motivand cA tot satul rade dje ca pentru ed este neagr sio fortau si munceascd zi lumind la o fermé din apropier® pentru se aeyetine. Adevarul era c& plrinji strangeau bani pentru a-i face zestre unei neposte Dupa munca pe care o ficea era obligatd s8 doarma intro camerd, mai mult magaZie, sise Pate et hueruri capitate de la oamenii milostvi din sat. Scrisorile Anei erau ca un Stigst de ajutor. In inima si géndul lui Florin igi facea Joc incet, incet ideca de a a o ajuta s familia care o folosea ca slug fara simbrie. De aceea s-a hotarat sa stea de vorba cu parintii sai si, cu ajutorul acestora, sé resolve situatia incerté a Ane De acum incolo vi rugim pe voi s& continuati povestirea gdndindu-va tn ce [el se va rezolva cazul Anci si ce-i vor mai scrie lui Florin ceilalti copii. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUL PRINCIPIUL 1 sti copii sunt egali in drepturi_ indiferent de rasi, culoarca piel, sexu religia, opiniile $i Fea inditerent de local unde e-au ndscut ei sau parintii for. Prin urmare, mu exist capt cu mai multe drepturi decat alti copit. Rispundeti la urmatoarele intrebari utilizdind Conventia cu privire la Drepturile Copilului 1, Care articole ale Conventiei sunt incdleate in cazul Anei? 2. Pe baza ciror articole se poate verifica periodic plasamentul copilului si se Pot ancheta si Urmiri cazurile de rele tratamente aplicate copiilor plasati? 8Eu ce vina am ca nu sunteti doi? Cc ca mai mare parte a copilariei, Catalin gi-a petrecut-o in casa bunicilor. fn sufletul lui cexista o nesfargité dragoste pentru bunicul, un om minunat pe care jl respectau toti cei din sat. De la el a invajat ce inseamna si fii drept, curajos gi om de cuvant. De cand bunicul nu mai este, copiliria lui s-a schimbat. A fost adus la orag la p&rintii lui si pentru prima oa1 a simtit ci nimeni nu avea grija de el. {n familie tot timpul sunt discutii; zilele se scurg intr-un continuu conflict. Necazurile au culminat fn ziua in care tatal i-a parasit luand din casa aproape totul. fn urma lui au ramas cteva lucruri si telefonul. Nimeni nu i-a dat nici o explicatie. Probabil c& dacd nu s-ar fi migcat din loc in loc, |-ar fi fne&rcat gi pe el ca pe o mobili oarecare. Seara, cand mama s-a intors acasi, fn locul unui cuvant cald sau a unei mangaieri a primit o palma pentru cA n-a fost in stare s4 opreasca cele intémplate. Din suvoiul de vorbe care se revarsau de pe buzele sale, a injeles c& nu este decdt un “incurc lume”, un hot pe care ea nu vrea si-l mai creased, c& el a uneltit cu tatal sau pentru a o lisa stracd, [apt pentru care va pleca si ea lisandu- si se descurce cum o sti. Timp de o siptimana, Catalin a tit singur fra nici o veste de la cei care fi erau parinti. Zi de zi méncarea era tot mai putind iar vecinii din ce in ce mai curiosi. intr-o dimineatd se trezi aldturi cu cea care i-a dat viata. - Incepand din aceasta clipa nu mai ai ce cauta aici! - Bine... dar unde o s& ma duc? ~ La taicd-tu! ~ Nu mi va primi - Nu mii intereseaza, I-am spus c& nu mai ai ce cduta aici si c& rispunzi de viata ta. - Nu pot s& te las singura as vrea si rimén cu tine, - Nu este nevoie. - Crezi cd poti sedipa aga usor de mine? Sunt copilul tau si locul meu este Kingi tine. - Nu sunt obligati si te erese singura! Nu te-am facut singura si pentru a creste un copil ste nevoie de doi ~ Eu ce vind am cd nu sunteti doi? - Nu te priveste. fgi lua geanta gi iesi pe us’. Lacrimi amare curgeau pe obrajii lui Catalin. Singurul om la care mai putea apela era bunica. Trebuia sd calce promisiunea pe care si-o facuse, aceea ci n-o va supra niciodaté cu necazurile lui. fi era mili de bunica. La varsta ei suportase destul de greu moartea bunicului. Cu mana tremuranda forma numérul ei de telefon. Hohote de pléns ii ineeau vorbele si cu chiu cu vai buniea a injeles despre ce era vorba. Vocea obosité si caldi de la cellalt capat al firului 41 mai linisti putin. fn cateva ore va fi langd el. Sia fost. Abia atunci i-a povestit tot necazul. crestet, i-a spus: ~ Nu dispera dragul mamei, Timpul le rezolva pe toate. Parintii ti nu s-au inteles niciodati, Cred c& pe undeva am gresit Iuandu-te la noi. Cand erai mic asa, ei au uitat de indatoririle unui parinte fata de copilul su, Daca ei nu vor si-si aduci aminte cA au un copil nu avem altceva de Ficut decat si ne adrestim legii = Bine dar ce amestec are aici legea? Eu sunt copilul lor iar ci trebuie si ma iubeasca. existii pe lume o lege care si te oblige s&-ti iubesti copilul. La cei cinsprezece ani ai tdi ar trebui si te gandesti c& sunt momente in care esti obligat si apelezi la judecata altuia pentru a rezolva un conilict. - Bunico dar eu fi iubese pe ei si nu pot s& las pe altcineva si se amestece in viata noastra, Poate, cu timpul, voi reusi si-i impac gi sa fim din nou o familie. Batrana L-a ascultat si, mngdindu-l pe 10- Fiecare in viata suntem datori sd incercm. Ce doresti tu este un lucru normal. P&rintii ti ar trebui s& te iubease’, sd te ocroteasca si si-ti ofere tot ce este mai bun pe lume. - Incearcd totusi sa vorbesti cu ei, - Am mai incercat si 0 si mai ineere, - [mpreuna poate vom reusi. 2. Si noi, impreun’, vom reusi si continuam aceasté poveste pentru a-i reda lui Catalin demnitatea si protectia de care are nevoie. Care va fi deznodamntul? fl va ajuta legea, bunica sau el singur igi va reuni familia’? DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 2 Copii trebuie si crease in libertate, sd fie sdndtosi, sd meargd la scoalll, si se joace, si se dezvolte fizic $i intelectual, sd-si cultive talentele. Oamenii mari vor proteja copii si vor avea Enija de toate acestea pentru ek Réspundeti la urmatoarele intrebari utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: 1. Care articole ale Conventiei sunt ine&leate in cazul lui Catalin? 2. Poate fi separat C&talin de p&rinfii sai datorité neglijentei acestora? Ce articole ale Conventiei se referd la aceasta situatie? uCasuta din padure ra 0 zi obignuita de vari. Razele soarelui se jucau nepsitoare pe oglinda lacului. Linistea naturii te indemna la somn. Parca gi timpul dormea. Un ipa scurt, o pasare speriat’ si vraja se sparse. Din casuta de Kang’ lac aparu o femeie speriatd gi ea de acel tipat. Doar céteva secunde de técere si un scdncet ugor o ficu si tresard. Cu pasi grabiti se indrepta spre tufa de trandafiri de unde venea scéncetul. Acolo, la umbra tufei, ea gési un prune pe care, cu gesturi tandre, il lud in brate. In pustietatea in care locuia, atét de aproape de granita, un copil nu putea ajunge decit abandonat de cineva. Dar pana cdnd cel care a lasat copilul va fi hotarat dacd sa revind sau nu asupra gestului sau, acesta trebuia schimbat si hranit. Cu pasi hotrati Maria il duse pe micut in casuta ei unde desfécu cu multi indeménare scutecele zdrentuite si cut cu infrigurare un bilefel sau un semn care s-o facd s infeleagd macar ce nume are copilul. N-a gisit nici o bucata de hartie, in schimb, in acel moment si-a dat scama cd si-a gsit un sprijin pentru batranete. fl va chema Radu. Cand va veni vremea, il va cfestina, Pana atunci, ins, va ‘incerca s4 vorbeasc’ cu preotul si cu cei in drept pentru a-i incredinta legal copilul Una dupa cealalta zilele igi urmau cursul iar Radu si Maria erau fericiti. Cu fieca micuul isi recunostea mama si fi marturisea dragostea. La pieptul cald al Mariei fs linistea si visele blande ale copiliriei. Primele cuvinte rostite de Radu au fost pentru Maria ceva divin. De atunei s-au seurs anii, iar micutul ori de céte ori se ivea ocazia fi aducea numai bucuri intr-o diminea\a, pentru Maria, linistea si fericirea si-au pierdut strélucirea. Venise vremea s& discute cu Radu. Nu mai putea amana. fn mai putin de o luna de zile, copilul trebuia si meargii la scoali, Din génduri o intrerupse Radu care intra in cas cu un buchet de flori. + Mama, {i-am adus flori! Sunt un pic vestejite, dar stii si tu c& toamna stric& intotdea- una florile. ~ Multumese dragul mamei. Ma bucur. Ag vrea... si stim putin de vorba, - Nu, te rog, nu ma mai certa. Am fost deja sk duc mancare prictenilor mei din p&dure. Stii cd nu se poate intampla nimic ru atata timp cat Didi este cu mine. = De ce nu intelegi ci Didi este doar un cdine ciobanese a cArui fort nu poate opri toate capeanele padurii? - Nuri adevairat! Didi este prietenul meu gi este foarte curajos. Are niste colti enormi si nu odata i-a pus pe fuga pe cei care au incercat si ne facd vreun réu mie sau prietenilor mei din padure. - Bine, bine. Asta vom discuta mai tarziu. Acum avem ceva mult mai serios de vorbit - Ce anume? - Este vorba despre tine. - Bine, despre mine, dar ce? ~ A venit timpul si mergi la scoala, - Mi-ai mai spus. De ce crezi ca ma sperie acest gand? De abia astept si cunose copii de varsta mea si si invat atdtea lucruri minunate pe care acum nu le stiu. - Nu despre asta este vorba, fi-am spus de atatea ori cd vreau si mi fac doctor de animale si poti fi sigur cd cei $ km pe care ii am de facut pana in sat nu mé sperie. - Radu, ma lasi si pe mine sé vorbese? Este vorba de nasterea ta. - Vrei s& spui c& s-a intors tata?” Eram sigur ci o sd vind intr-o zi, N-avea cum si ne gest gsi B- Radu! - Da, mam, ascult gi nu mai spun nimic. - Bine! Fii atent si ajut-ma sd iesim din acest necaz. Tu nu esti copilul meu. Tu esti un copil pariisit pe care I-am gisit in tufa de trandafiri... Nu aveai nici un act de identitate. Vei ‘merge la scoala si probabil colegii te vor intreba despre parinti. Radu privea spre mama sa neputdnd sd infeleaga sensul acelor cuvinte, Dupi céteva clipe, cu lacrimi in ochi, intreba cu voce slab&: ~ Cine sunt parintii mei? ~ Nu stiu. - De unde sunt ei? = Nici asta nu stiu. ~ Tu i-ai vazut vreodata? -Nu. - Vor veni vreodata sa ma ia? Eu nu plec de Langa tine. = Eu nu-i cunose pe ei, iar ei nu ne cunose pe noi. ~ Deci ramn cu tine! = Cel putin pana cdnd vor reveni ci. ‘A actionat Maria in spiritul Declaratiei Drepturilor Copilului? Explicati ce drept i-a asigurat ea copilului gasit, DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 3 Toti copiii au dreptul de a avea un nume si o nationalitate. Fi ce trebuie respectat de toate celelalte popoare ale lumii. sare copil apartine unui popor Raspundeti la urm&toarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: Care articole din Conventiei sunt ilustrate de demersul Mariei in legdtura cu copilul par’ 4Ina ufletul unei mame este intotdeauna alaturi de copilul s iu. Toate g&ndurile, bucuriile, lacrimile gi tot ce este legat de copil o mama simte cu inima. in viata familiei despre care Va vom povesti suferinta si greutatile au umbrit bucuria si fericirea care domnisera pana atunci. O mama ‘si {ramanta mainile si gandul pentru a gisi o cale de rezolvare a neajunsurilor c incepeau sa bata la ud. Singurul sprijin pe care il avea era Ina, fetita blonda cu ochi albastri ca de inger. Pentru acest copil minunat vor veni zile grele pe care ea nu le putea opri. Tristetea si nefericirea, pentru a putea fi mai ugoare, trebuie explicate pe intelesul copilului. De aceea isi lud inima in dinti si_o chema pe Ina pentru a discuta. - Ina, esti destul de mare pentru ca noi doua sa putem discuta despre lucruri foarte serioase. Imi pare ru c& nu pot sd te scap de cele ce vor veni dar tu esti singura care ma poate ajuta, - Mamico, ma sperii. - Nu asta vreau, = Atunci spune-mi mai repede, ce este? - Am doua vesti pentru tine, Una bund gi alta rea. Cu care sa ince - Cu cea rea mamico pentru cd cele rele lasd rini in suflet pe care cele bune le panseaza. - Bine, cum vrei. Tatal iu a avut un accident grav. ~ A murit? intreba Ina cu glas tremurand. - Nu, puiul mamei, n-a murit, dar va dura mult pana se va face bine. = Ca? ~ Aproape un an, = Ma voi descurea, ~ Unul din lucruri este timpul tau liber. - De ce? - A doua veste este ca vei avea un frate sau 0 sora. - Nu te inteleg ~ Din ziua in care micutul va veni pe lume, tu vei fi cea care ma va ajuta sa-I erese. ~ Este minunat cd voi avea gi eu un fratior. [n loc sé ma joe cu copii m voi juca cu el. Nu este atat de rau pe eat am erezut. = Odat cu accidentul tatlui tau noi vom rémane cu bani putini. Tata, fiind bolnay, nu va mai putea munei, iar pensia sa de boali abia dacd ne va ajunge si-i platim medicamentele. MA ingrijoreaz ca tu va trebui s& te inealti si si te imbraci cu lucrurile pe care le ai, Nu-ti mai pot cumpiira nimie nou, Nici macar eaiete. imp in care tu va trebui sa renunti la multe. - Ce am eu este ined destul de bun, iar caiete mi-au mai rimas de anul trecut - Este foarte greu si nu ai dintr-o dat nimic. Pénd céind voi naste voi incerca si gases ceva de lucru. Tu vei fi cea care va avea grija de tata, - Mai voi descurea. - Sunt sigur dar gandul c& iti vei pierde copilaria, iar cei mai frumogi ani ai t vei grijind de ceilalyi, ma face s& ma simt trista. ~ Nu ai de ee. Vei vedea cd voi fi in stare si fac tot ce este nevoie. Ina icsi din camer speriata. Toata parada de curaj pe care o facuse era praf aruncat in ochii mamei. De fapt era dezorientata si nu realiza ce se intamplase. Singurul Iucru pe care la infeles era c& nu are voie 4 dea inapoi. fn camera ei Ina ingenunche si incepu s& se roage. Ochii ei frumoyi zébovir’ eéteva clipe asupra Lunii care asculta nemigcat durerea muritorilor. Pentru ea nimic nu era nou. fn lunga ei vial vazuse mii de ani de durere si oceane de lacrimi varsate de oameni. Ina nu petresinjelegea mesajul mut al Lunii si nici neclintirea sa rece. Toate tainele suferintei fi erau necunoscute, Din scara fn care Ina aflase aceste necazuri s-au scurs cfteva luni bune. Mama nascuse ‘un baie{el minunat dar foarte plapand. Nu reusise sa-si ia serviciu sau, mai bine zis, cei care au dorit si 0 angajeze, cand au aflat c& este insdrcinata, au refuzat-o categoric. Nu vroiau s& plitease un concediu prenatal si post natal unei femei care nu putea munci mult timp. Tata ¢i, care acum era acasi, fi aducea tot timpul durerea in syflet. Neputinta si suferinta lui au facut-o de multe ori pe Ina s4 planga. $i pentru c& soarta hotarase probabil c& nu era destul, a venit si ziua in care n-au mai putut plati chiria casei, iar hrana lor sa redus la minimum. Cu toate cforturile feute de Ina si familia ei, sArdcia fyi ardta tot mai insistent coltii. La scoali orele deveneau din ce in ce tot mai apasdtoare si parcdmai lungi. Foamea si oboseala pusesera stipnire pe trupul fetei. La cei unsprezece ani ai sii, ea era unul din stalpii de nadejde ai familiei. Toate au luat sfargit intr-o zi cand Inei i facut rau la scoala. Abia atunci profesorii si colegii si-au dat scama de situatia grea in care se afla, Nimeni n-a rimas indiferent in fata necazurilor ce-i schimbasera au hotarat ca fiecare sé dea o mana de ajutor acestei familii greu ineercate. Povestea Inei este foarte trist aga cum poate sunt multe altele. Haideti sé continuim povestea si si 0 ajutdim pe Ina si depageased aceste greutati si si-si recapete surdsul, DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUT PRINCIPIUL 4 Copiti trebuie si aiba conditii bune de via(a, locuinta, hrand, sd poatd si se joace. Trebute si aibe asigurate un ajutor $i 0 protectie sociald speciale, iar mama trebuie sé benelicieze de 0 atenta ingnijire prenatalé si post natala. Daca esti bolnav, trebuie s3 fii ingrijit de un medic $i si ai tot ce este necesar pentru a te face bine, indiferent daca esti bogat sau sirac. ‘opilului: Rispundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile C Ce articol al Conventiei se referd la munea copilului 7Prima zi de scoala E ra prima zi de scoala si Robert avea emotii. Era prima oari cand isi intalnea noii colegi. Nimic nu pare mai nou si mai deosebit decdt intélnirea cu “necunoscutul™. Clasa unde avea si invete urmatorul an, era 0 clasti mare, la geamul c&reia se giseau multe ghivece cu flori, Diriginta il intmpin& cu glasul ei melodios, invitndu-l sd ia loc fn banca a cincea de la geam, cerandu-le totodata colegilor lui s& fl ajute s& se integreze in noul colectiv. Se simtca bine fn clas. Toti copii pareau a fi veseli si prietenosi. Cand va ajunge acasé, va putea, in sfaryit, si-1 contrazicd pe tatlil sau pe care parc’ fl auzea spundnd: “ Toti oamenii sunt la fel cfnd fi intlnesti prima data. Abia dupa ce-i cunosti ‘mai bine iti dai seama c& fnvelisul nu este ca interiorul “.Dorinta tatalui siiu de a-l convinge c& oamenii nu sunt ceea ce par este, probabil, o deformatie profesional. Ca medic, vrei nu vrei, studiezi omul. Din gandurile sale il trezira primele sunete ale clopotelului. lesira cu totii pe coridor si abia acum Robert avea si faci cu adevarat cunostinté cu colegii sii. Primul care i-a intins mana a fost Paul, “ liderul “ clasei. Dup’ aceasta, venir’ si ceilalti baieti si hotérara sa facd si el parte din echipa de fotbal a scolii. Dupi spusele lor aveau o echipa puternica si bine pusi la punct. Fiecare incerca si-1 convinga cat de buni erau. fin toiul acestei discutii trecu pe lang ei un alt coleg al c&rui mers era foarte greoi. Pentru fiecare pas pe care fl facea, avea nevoie de bastonul de care nu se despartea niciodata. Pe fata lui nu se vedea fericirea de pe fefele celorlalti. Paul se stramba in spatele lui imitandu-i mersul, iar ceilalti pufnira intr-un ras batjocoritor find foarte inedntati de gestul “Marelui Sef”. Pentru Robert, totul a fost ca un dus rece. Nu intelegea cum pot colegii lui si réda de un copil infirm, Cu 0 manie prost mascata i se adresi lui Pa ~ Ce gisesti tu de rés? ~ Ce, tu nu veri? Trece Marian, schiopul clasei, de fapt al scolii. Merge de parca ar fi 0 rata sleampatd de la care te astepti, din clipa in clip, sé vina-n cioc. Ceilalti au fnconjurat pe Marian si incercau, care mai de care, sil loveascé inghesuindu-| in peretele coridorului. Vazind gesturile colegilor sti, Robert se repezi intre ceilalti, aparandu-l pe cel neajutorat cu corpul su. - Nu vise pare cé ajunge? Va purtati de parc’ ati fi nigte silbatici. Sau sunteti multumiti c& el nu se poate apara? ~ Vrei si spui c& nu-ti place spectacolul? fl intrebii plin de important Paul. - Asta nu este un spectacol. Este o mascarada. - Te pomenesti c& ti-o fi mil. - Aici nu este vorba de mila. Este vorba de omenie. - Cuce se mandnca asta? = Cu cei 7 ani de acasa pe care voi nu fi aveti. = N-ai vrea tu si ne fnveti cum sé ne purtim? - Nu cred si am vreo sansa. - Atunei lasi c& va invatm noi minte pe tine si pe schilodul tau. Marian, cu gesturi incete dar hotarate, il didu la o parte pe Robert incercénd si-si fac& Joe pentru a pleca. Unul dintre baieti il apucd de umar gi, cu un gest brutal, fl tranti la pamant, Pentru Robert aceasta a fost picdtura care a umplut paharul. Se repezi cu toata forta de care cera in stare si-l loveascdi pe cel care il imbrancise pe Marian, ins& vorbele acestuia fl oprira la timp. = Te rog, lasé-l, nu este pentru prima oara. M-am obisnuit. Eu sunt pentru ei un bufon. Dacd asa se simt ei bine, n-are rost si-i opresti. 19