Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra: Marketing și Turism

Lucrul individual

Studiu de caz
la disciplina ”Analiza economico-financiară”

TEMA: Analiza activității de producție și comercializare a entității

economice

A efectuat: Lipcean Nadejda

gr. MK1503

Coordonator: Tcaci Natalia,

doct. şt., lector universitar

Chişinău - 2017
 CUPRINS

1. Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea de producție și comercializare ......................3

2. Analiza îndeplinirii programului de producție după structură și sortimente ..............................6

3. Analiza calității producției.........................................................................................................10

4. Analiza ritmicității producției ...................................................................................................12

5. Analiza valorii adăugate ...........................................................................................................15

6. Analiza veniturilor din vânzări..................................................................................................19

7 Inchiere ......................................................................................................................................21

8. Bibliografie ...............................................................................................................................22

9. Anexe ........................................................................................................................................23

2
 1. Sistemul indicatorilor valorici privind volumul programului de producţie şi

comercializare
Desfăşurarea activităţii de producţie şi comercializare necesită o examinare a rezultatelor
obţinute de întreprindere prin prisma unui sistem de indicatori valorici ce permit comensurarea
unor aspecte definitorii privind evaluarea potenţialului productiv. În practica analitică se
utilizează un sistem larg de indicatori rezultativi ce aderă la programul de producţie şi
comercializare. După conţinut ei reflectă volumul activităţilor desfăşurate de întreprindere şi din
aceste considerente capătă sensul ca indicatori de volum. Cei mai principali indicatori din acest
sistem sunt:
1. Valoarea producţiei globale (VPG);
2. Valoarea producţiei fabricate (VPF);
3. Valoarea producţiei vândute (VPV);
4. Veniturile din vânzări (VV);
5. Valoarea adăugată (VA).

Valoarea producției globale - reflectă în expresie valorică volumul total al activităţii de

producţie desfăşurate de către unităţile productive unde ciclul de producţie este mai mare de 30
de zile. De exemplu, întreprinderile agricole unde ciclul de producţie durează aproape un an.
In întreprinderile agricole acest indicator poartă denumirea „Valoarea producţiei agricole
globale” şi include producţia vegetală şi animalieră, sporul în valoare a plantaţiilor multianuale şi
sporul producţiei neterminate.
În întreprinderile industriale producţia globală se utilizează în unităţile cu ciclu lung de
fabricaţie, unde producţia neterminată ocupă o pondere semnificativă. Astfel, producţia globală
este formată din valoarea producţiei fabricate (VPF) şi producţia neterminată (Qnt), conform
formulei:

VPG = VPF + Qnt (1)

Valoarea producţiei fabricate - reprezintă rezultatul util al activităţii întreprinderilor

industriale (valoarea produselor fabricate) şi prestatoare de servicii (valoarea lucrărilor executate
şi serviciilor prestate) în cursul unei perioade de timp (an, trimestru etc.).
Legătura dintre valoarea producţiei fabricate şi cea a producţiei globale pentru întreprinderile
industriale poate fi redată după relaţia:

3
 VPF = VPG-Qnt (2)
Pentru întreprinderile productive valoarea producţiei fabricate se consideră cel mai util indicator
pentru estimarea rezultatului activităţii de producţie, deoarece oferă cea mai bună corelare cu
indicatorii de efort.

Valoarea producției vândute - este acea parte a producţiei fabricate care a fost vândută
consumatorului sau expediată organizaţiei comerciale. Se calculează potrivit relaţiei:

VPV = VPF ± Sp (3)

unde S p — soldul producţiei în

Veniturile din vânzări - exprimă suma veniturilor din vânzarea produselor finite şi a altor
venituri din vânzări care reprezintă pentru întreprindere activitatea operaţională. Corelaţia dintre
veniturile din vânzări şi valoarea producţiei vândute poate fi exprimată după formula:
VV = VPV + VAV (4)
unde VAV- veniturile din alte vânzări ce reprezintă pentru întreprindere activitatea
operaţională.

Valoarea adăugată - reflectă valoarea nou creată a agentului economic, prin valorificarea
resurselor umane, materiale, tehnice şi adăugată la valoarea materialelor consumate şi serviciilor
procurate. Se calculează după relaţia:

VA = VPF - Ci (5)

Unde Ct - consumurile şi cheltuielile intermediare provenite de la terţi care se calculează prin

însumarea consumurilor şi cheltuielilor materiale ale întreprinderii şi cheltuielilor pentru
serviciile prestate de terţi.
Între indicatorii menţionaţi există legături reciproce care pot fi exprimate sub aspectul
inegalităţii dintre indicii de creştere. Astfel, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

a) IVPF > IVPG

Această situaţie reflectă creşterea mai rapidă a producţiei fabricate (IVPF) faţă de creşterea
producţiei globale (IVPG), ceea ce se apreciază pozitiv ca rezultat al reducerii stocurilor producţiei
neterminate şi a consumului intern până la un anumit nivel care să nu afecteze desfăşurarea
normală a activităţii de producţie.

4
 b) IVPV ≥ IVPF
Egalitatea dintre indicele producţiei vândute (IVPV) şi indicele producţiei fabricate (IVPF)
semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite. Inegalitatea este
consecinţa tendinţei ce reflectă reducerea produselor stocate şi respectiv creşterea gradului de
valorificare a producţiei fabricate.

c) IVA > IVPF

Inegalitatea dintre indicele valorii adăugate şi indicele producţiei fabricate reflectă reducerea
ponderii consumurilor provenite de la terţi în volumul total al producţiei fabricate, ceea ce
semnifică creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale.

La modul general legătura reciprocă dintre indicatorii de volum poate fi redată cu ajutorul
formulei „Balanţa producţiei” exprimată în două variante :

Si+VPF+Ri(+) = VPV+Sf+Ri(-) (6)

Si+VPF = VPV+Sf (7)
unde Si şi Sf - soldul producţiei în stocuri, respectiv la începutul anului (Si) şi sfârşitul anului
(Sf).
Ri - rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitul întreprinderii, în care Ri(+) - surplus,
Ri(-) – lipsuri.
În baza relaţiilor 4.6 şi 4.7 poate fi determinat orice indicator. De exemplu:

VPV = Si+VPF+Ri(+) - Sf - Ri(-) (8)

VPF = VPV+Ri(-) + Sf - Si - Ri(+) (9)

Analiza generală a programului de producţie se efectuează prin comparaţia indicatorilor valorici

în dinamică şi faţă de nivelul programat. Comparaţia ritmurilor de creştere dintre diferiţi
indicatori permite a evidenţia cauzele care au provocat modificările respective. în acest caz se
întocmeşte tabelul analitic nr1

Tabelul 1 Aprecierea generală a dinamicii programului de producţie şi Comercializare

Date inițiale din Anexa 1

5
 . Tabelul 1 Mii lei
Anul Anul de gestiune % de Ritmul de creștere
Indicatori precedent îndeplinire a
planificat efectiv planificat efevtiv
planului (%)
A 1 2 3 4 5 6
1. Valoarea producției
fabricate
1.1 In prețuri 4113,5 5937,6 3984,7 67,11 144,34 96,87
comparabile
1.2 În prețuri curente 3826,4 5937,6 4075,8 68,64 155,17 106,52
2 . Valoarea producției
vândute
2.1 In prețuri 4964,2 6235,0 7985,3 128,07 125,6 160,86
comparabile
2.2 În prețuri curente 5209,0 6415,0 6112,0 95,28 123,15 117,34
3Venituri din vânzări 5448,8 7288,7 6481,5 88,93 133,77 118,95
în prețuri curente
4. Valoarea adăugată 1059,7 1913 1728,9 90,38 180,52 163,15
Calculele efectuate în tabelul 1 ne atestă că întrepriderea în anul de gestiune a depășit nivelul
anului precedent după toti indicatorii valorici. Astfel VPF în prețuri curentes-a majorat cu 6,52
% , VPV în prețuri curente cu 17,34 % și Va cu 63,15 % , iar VV cu 18,95 % .
Însă nivelul planificat nu a fost atins ceea ce înseamnă că planul dupa toți indicatorii valorici nu
a fost indeplinit.
Comparînd ritmul de crestere a VPF în prețuri comparabile cu cel în prețuri curente observam ca
la întreprindere a avut loc reducerea prețurilor la produsele finite (deoarece VPF în prețuri
curente depășește VPF în prețuri comparabile).
Cauza principală este scăderea calității produselor finite și cererea scăzută pe piața de desfacere.
Comparînd ritmul de creștere a VPF în prețuri curente cu ritmul de creștere a VPV observăm un
ritm mai înalt al VPV ceea ce semnifică că la întreprindere se constată majorarea stocurilor
producției finite fapt apreciat negativ.

6
 2. Analiza îndeplinirii programului de producție după structură și sortiment.

2,1 Analiza îndeplinirii programului de producție după structură

Prin structura producţiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau grup de
produse) în volumul total al producţiei fabricate.
Apariţia modificărilor structurale în componenţa producţiei fabricate influenţează asupra
consumurilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare.
Pornind de la aceasta, obiectivul de bază al analizei constă în determinarea gradului de
respectare a structurii programate şi a consecinţelor, care pot apărea în urma nerespectării
acesteia.
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură se efectuează în baza
coeficientului mediu de structură (Kst) care se determină după formula:

(10)

Calculul parametrilor coeficientului mediu de structură.

Valoarea recalculată a producţiei fabricate se determină astfel: valoarea programată a fiecărui

produs în parte se înmulţeşte cu procentul de îndeplinire a planului pe volumul total al producţiei
fabricate şi rezultatul obţinut se împărţeşte la 100%.
Valoarea producţiei fabricate în limitele structurii programate se determină prin selectarea
cifrei minime dintre valoarea efectivă a producţiei şi valoarea recalculată.
Dacă coeficientul mediu de structură este mai mic decât 100%, atunci se calculează volumul
producţiei care n-a fost obţinut din nerespectarea structurii programate ca diferenţa dintre
numărătorul şi numitorul coeficientului mediu de structură.

În baza datelor iniţiale din anexa 2 să se aprecieze îndeplinirea programului de producţie

după structură.

7
Tabelul 2.1 Aprecierea modificărilor structurale în componenţa producţiei fabricate
Valoarea producţiei fabricate îndeplinirea Valoarea Producţia
Programat efectiv obţinută în
programului recalculată a
ponde limitele
Feluri de produse suma, mii suma, ponde producţiei fabri-
de produc- structurii
lei rea, mii lei rea, cate, programate,
ţie, % mii lei
% % mii lei
A
1 2 3 4 5=3/1*100 6=T.5*1/100 7=min(3,6)
1. pîne de secară 320,2 5,39 133,3 3,27 41,63 1084,49 133,3
2. pîne de grîu 2408,6 40,57 2013,6 49,4 83,6 8157,69 2013,6
3. pîne de tărîță 56,7 0,95 24,1 0,59 42,5 191,99 24,1
4. chifle 219,8 3,7 106,2 2,61 48,32 744,44 106,2
5. torte 1590,7 26,79 978,3 24,0 61,5 5387,54 978,3
6. biscuiți 1341,6 22,6 820,3 20,13 61,14 4543,87 820,3

TOTAL 5937,6 100 4075,8 100 338,69 20110,02 4075,8

Rezolvare :

Conform datelor prezentate în tabelul 2 , vom demonstra consecutivitatea calculelor:

1. Valoarea recalculată pentru produsul ,, pîne de secară” constituie:

Vrec= 320,2*338,69 =2100,56 mii lei

100

2. Producţia obţinută în limitele structurii programate pentru „pîne de secară” constituie 2100,56
mii lei, deoarece ea reprezintă cifra minimă dintre valoarea efectivă şi cea recalculată.

3.Coeficientul mediu de structură:

str = 4075,8 =20,27%

20110,02
4. Volumul producţiei fabricate care n-a fost obţinut din cauza nerespectării structurii programate
(deoarece Kstr < 100%):

VPF = 4075,8-20110,02= -16034,22 mii lei.

8
 Calculele efectuate ne demonstrează faptul că la întreprindere planul după structura
producţiei fabricate n-a fost îndeplinit. Neîndeplinirea constituie 79,73% . Aceasta a cauzat
reducerea volumului producţiei fabricate cu 16034,22 mii Iei. Cifra obţinută poate fi considerată
ca rezervă internă de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.

2,2 Analiza îndeplinirii programului de producție după sortiment

Prin sortiment se subînţelege varietatea produselor fabricate, care se deosebesc după fel,
categorie de calitate şi se exprimă în unităţi naturale.
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie pe sortimente se efectuează în baza
coeficientului mediu pe sortimente :

s = × 100%

(11)
Valoarea producţiei fabricate în limitele sortimentului programat se determină prin selectarea
cifrei minime dintre valoarea efectivă şi cea programată a producţiei fabricate.
Dacă Ks este mai mic de 100%, atunci se determină valoarea producţiei care n-a fost obţinută
din nerespectarea sortimentului programat - ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul formulei
11.
In baza datelor iniţiale din anexa 2 vom aprecia îndeplinirea programului de producţie pe
sortimente.
Tabelul 2,2 Aprecierea îndeplinirii programului de producţie pe sortimente

Valoarea producţiei Obţinut în limitele sor-

Feluri de produse fabricate, mii lei timentului programat, mii lei
programat efectiv
A 1 2 3 = min(1,2)
1. Pîne de secară 5873515,3 5804424,8 5804424,8
2. pîne de grîu 11595834 12930084 11595834
3. pîne de tărîță 5130159,4 5038333,6 5038333,6
4. chifle 8742613,8 9639084,3 8742613,8
5. torte 4368858,7 4213165 4213165
6. biscuiți 14179453 15701952 14179453
TOTAL 49890432 53327042 49573822

1. Utilizând mediu pe sortimente :

s= 49573822 . 100% = 99,37

49890432
2. Volumul producţiei care n-a fost obţinut din cauza nerespectării sortimentului programat

9
 VPF = 49573822-49890432= -316610 mii lei
Din calculele efectuate rezultă că la întreprinderea analizată programul de producţie pe
sortimente a fost îndeplinit doar la nivel de 99,37%. Această situaţie a cauzat reducerea
volumului producţiei fabricate CU 316610 mii lei, ceea ce se consideră ca fiind o rezervă
internă de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.

3 Analiza calităţii şi competitivităţii producţiei

Prin calitatea producţiei se subînţeleg proprietăţile particulare ale fiecărui produs fabricat
care corespund unor cerinţe strict determinate de piaţa de desfacere sau satisfac anumite
necesităţi ale consumatorului.
Prin competitivitate se subînţelege corespunderea produsului fabricat cerinţelor pieţei de
desfacere.
Calitatea produselor depinde de particularităţile ramurale. De exemplu, calitatea laptelui
conform cerinţelor standardului SM-104 se caracterizează după categorii:
- categoria superioară (grăsimea de bază 3,5%);
- categoria întâi (grăsimea de bază 3,5%);
- categoria doi (grăsimea de bază 3,5%).
Calitatea tutunului se apreciază după clasele de calitate: superioară, I, II, III, IV.
Analiza calităţii producţiei se efectuează în mai multe etape:
La prima etapă se apreciază ponderea produselor care deţin certificate de calitate în volumul
total al producţiei fabricate sau producţiei vândute.
Dacă în dinamică creşte ponderea produselor ce deţin certificat de calitate, aceasta semnifică
că la întreprindere s-a îmbunătăţit calitatea producţiei.
La etapa e doua se apreciază îndeplinirea programului de producţie după calitate în baza
prețului mediu ponderat ca indicator de calitate.
Prețul mediu ponderat se calculează după formula :

(12)
unde: Q1, Q2 , Qn - cantitatea produsului vândut de calitatea respectivă;
⅀ Q - volumul total al produsului vândut în unităţi fizice;
P1 , P2 , Pn — preţul pe unitate de produs al calităţii respective.
In acest caz aprecierea îndeplinirii planului după calitate se va efectua :

10
%calitate = × 100% (13)

Unde : - prețul mediu ponderat efectiv;

-prețul mediu ponderat după plan.

în baza datelor din tabelul anexa 3 să se aprecieze îndeplinirea programului vizând calitatea
ţigărilor cu filtru.

Tabelul 3. Date iniţiale pentru aprecierea programului de producţiepe calitate

Produse, categorii de calitate Prețul Programat Efectiv
unitar, lei Cantiatatea Venitul din Cantiatatea Venitul din
vândută, buc. vânzări, lei vândută, buc. vânzări, lei

Pîne de grîu X 395,1 2408,6 330,3 2013,6

Inclusiv :
-Categoria superioară 7085,73 216,1 1463,5 149,3 1057,9
-Categoria întâi 5280,11 179 945,1 181 955,7

Rezolvare:
1. Calculăm preșul mediu ponderat efectiv:

0= lei 1= = 6,0962 lei

2. Calculăm procentul mediu de îndeplinire a planului după calitate:

%calitate = × 100 %= ×100% = 97,5%

Deci planul după calitate a pînei de grîu nu a fost îndeplinit cu 2,5% (97.5% - 100%).
3. Calculăm volumul care nu a fost obținut din nerespectarea calității programate:
33198 -33553 = 355 lei.
Această cifră se consideră rezervă internă de privind majorarea producției pe seama calității
pîneii de grîu.
La etapa a treia de analiză se calculează influenţa factorilor, în primul rând al calităţii, prin
intermediul preţului mediu ponderat la modificarea venitului din vânzarea produsului (D).
în acest caz formula dependenţei factoriale se va exprima :

D=Q× (14)
14.1 ∆ DQ = (Q1 – Q0) × 0

∆DQ = (330,3 – 395,1) × 6,1 = -395,28 lei

11
 14.2 ∆ DP = Q1 × ( 1- 0)

∆ DP = 2700 × (12,3 – 12,62) = - 879 LEI

Balanța de verificare: BIF: ∆D = ∆ DQ + ∆ DP

1645 = 2524 – 879

1645 = 1645 LEI

Calculele efectuate ne permit să constatăm că venitul din vânzarea pînei de grîu s-a majorat cu 1645 lei .
Majorarea a fost influențată de influența pozitivă cantității vândute, care a contribuit la majorarea
indicatorului rezultativ cu 2524 lei . Concomitent sub influența negativă a prețului mediu ponderat (factor
calitativ) venitul din vânzarea pînei a diminuat cu 879 lei .

Ca rezervă internă de majorare a venitului din vânzarea pînei de grîu se consideră creșterea calității
produsului pentru a atinge nivelul prețului programat, cea ce va asigura obținerea suplimentară a 879 lei.

La etapa a patra de analiză se apreciază calitatea produselor după coeficientul mediu al

categoriei de calitate.
La această etapă se determină influenţa categoriei de calitate după formula:

= ( c(1) - c(0)) × ( 1× Pc.s. ) (15)

Unde: c(1) , c(0) - coeficientul mediu al categoriei de calitate efectiv şi planificat;

1 - volumul total al producţiei vândute efectiv;

Pc.s - preţul unitar al produsului la categoria superioară.

c(1)= 149,3*7085,73 +181*5280,11 = 0,8604

330,3*7085,73
c(0) = 216,1*7085,73+179*5280,11 = 0,8846
395,1*7085,73

= (0,8604-0,8846) × 2013,6 = -48,729 lei

Coeficientul mediu al categoriei de calitate se calculează:

12
 c= (16)

4. Analiza ritmicităţii producţiei

Prin ritmicitate se subînţelege îndeplinirea programului de producţie conform graficului stabilit.
Analiza ritmicităţii se efectuează pe decade, luni şi trimestre.
Pentru aprecierea programului de producţie după ritmicitate se utilizează mai multe metode.
După prima metodă se calculează procentul îndeplinirii graficului stabilit (% ritmicităţii) pe
fiecare lună conform formulei:

%ritmicității = (17)
Unde : Zf — numărul efectiv de zile în care graficul de producţie a fost îndeplinit;
Zp - numărul de zile calendaristice de lucru pe lună.
A doua metodă prevede estimarea coeficientului mediu de ritmicitate, care se calculează după
formula:
Kritm =

(18)
Valoarea producţiei fabricate în limitele ritmicităţii programate se determină prin selectarea
cifrei minime dintre valoarea programată şi cea efectivă a producţiei.
Dacă coeficientul mediu de ritmicitate este mai mic decât 100%, atunci se calculează valoarea
producţiei care n-a fost obţinută din cauza nerespectării ritmicităţii programate.
Această metodă se aplică la aprecierea ritmicităţii pe trimestre.

Să se aprecieze îndeplinirea programului de producţie după ritmicitate, utilizând informaţia

din anexa 4.

Tabelul 4 Aprecierea ritmicităţii producţiei fabricate pe trimester

Trimestre Valoarea producţiei fabricate

13
 Programat Efectiv Obţinut în limitele ritmicităţii
programate
suma, mii lei ponderea,% suma, mii lei ponderea,% suma, mii lei ponderea, %
A 1 2 3 4 5=min(l,3) 6
Trimestrul I 1790,8 30,16 1175,5 28,84 1175,5 28,84
Trimestrul II 1073,5 18,08 972,9 23,87 972,9 23,87
Trimestrul III 993,4 16,73 771,1 18,92 771,1 18,92
Trimestrul IV 2079,9 35,03 1156,3 28,37 1156,3 28,37
TOTAL 5937,6 100.00 4075,8 100.00 4075,8 100.00

În baza datelor din tabelul 4 calculăm :

- Coeficientul mediu de ritmicitate

Kritm = 4075,8 . 100% = 100%

4075,8

Din calculele efectuate rezultă că la întreprindere programul de producţie privind ritmicitatea

a fost îndeplinit. Realizarea planului a constituit 100%.

5. Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost

14
adăugată la valoarea mărfurilor, materialelor şi serviciilor procurate.
Calculul valorii adăugate se efectuează după 2 metode:
1. Sintetică;
2. Analitică.
Conform metodei sintetice, valoarea adăugată se calculează aferent producţiei fabricate şi
aferent producţiei vândute. În acest caz se aplică formulele:

VAVPF = VPF - Ci (19)

VAVPV = VPV - Ci (20)

unde: Ci-consumurile şi cheltuielile intermediare ale întreprinderii.
Această metodă se mai numeşte substractivă. Potrivit metodei substractive, valoarea adăugată
se modifică sub acţiunea a 2 factori: al valorii producţiei fabricate (sau vândute); al consumurilor
şi cheltuielilor intermediare.
Calculul influenţei factorilor se efectuează după metoda balanţieră:

∆VAVFF = VPF1 - VPF0 (19.1)

∆VAci = -(Ci(1) – Ci(0)) (19.2)

Conform metodei analitice (aditive), calculul valorii adăugate se efectuează prin însumarea
elementelor componente ale acesteia după formula:

VA=Crm+Umf+Ac+Rn (21)

unde: Crm - consumuri şi cheltuieli privind retribuirea muncii, inclusiv cu contribuţii pentru
asigurările sociale şi medicale obligatorii;
Umf- uzura mijloacelor fixe;
Ac - alte consumuri şi cheltuieli;
Rn - rezultatul net din producţia fabricată (profit sau pierdere), care se calculează ca diferenţa
dintre valoarea producţiei fabricate şi suma consumurilor şi a cheltuielilor de producţie.
Deoarece în formula (23) factorii sunt legaţi prin semnul algebric “+”, calculul influenţei
acestora la modificarea valorii adăugate se va efectua după metoda balanţieră:

21.1 ∆VACrm = Crm(1) - Crm(0);

21.2 ∆VAUmf = U m f ( 1 ) - Umf(0) ;
21.3 ∆VAAC = AC(1) – Ac(0);
21.4 ∆VARn = Rn(1) - Rn(0);

La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a valorii adăugate după

următorul tabel (tabelul 5), cu datele inițiale din anexa 5.
15
 Tabel 5. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate
Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
Indicatori suma, mii ponderea. suma, mii lei ponderea,
lei % % mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Costuri cu personalul
459,2 43,33 403,2 23,32 -49,0 -20,01
Contribuții pentru asigurări sociale
și medicale obligatorii 178,6 16,85 118,9 6,87 -59,7 -9,98
Cas Cas
Uzura mijloacelor fixe Umf 152,7 14,41 166,9 9,62 +13,6 -4,79
Alte costuri și cheltuieli de producție 196,3 18,52 291,3 16,85 +95,0 -1,67
Rezultatul net Rn 72,9 6,88 749,2 43,33 +676,3 +36,45

1059,7 100.0 1728,9 100.00 +669,2 X

Valoarea adăugată VA

f.d.f : VA=Crm+Cas+Umf+Ac+Rn

Conform calculelor efectuate în tabelul 5, se constată că la întreprindere valoarea adăugată a

înregistrat o creştere de 669,2 mii lei sau cu 63,15%.. Examinând structura valorii adăugate,
observăm că cota preponderentă în anul de gestiune îi revine rezultatului net din activitatea de
producţie care în anul de gestiune a constituit 16,85%, datorită creșterii esențiale , față de anul
precedent cu 1,67 p.p.. Rezultatul net ocupă o pondere semnificativă. Astfel, în anul de gestiune
ponderea acestora a alcătuit 43,33%, înregistrând o majorare faţă de anul precedent cu 36,45
p.p., fapt apreciat pozitiv.
Analizând influenţa elementelor componente, observăm o acţiune pozitivă a uzurii mijloacelor
fixe,altor costuri și cheltuieli de producție și rezultatului net. Sub acțiunea rezultatului
net,valoarea adăugată a sporit cu 676,3 mii lei. Alte costuri și cheltuieli de producție a contribuit
la creșterea VA cu 95,0 mii lei și uzura mijloacelor fixe a contribuit cu 13,6 mii lei.
La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea valorii adăugate în baza J ; metodei
ratelor. în acest scop se calculează următoarele rate:
1. Rata de creştere a efortului propriu al întreprinderii la îndeplinirea programului de producţie:

Re.pr. = ×100% (22)

Creşterea în dinamică se apreciază pozitiv,ceea ce semnifică majorarea efortului întreprinderii în

creşterea valorii adăugate.

16
Re.pr. = 1728,9-1059,7 x 100% =63,15%
1059,7
2. Ponderea valorii adăugate în componenţa veniturilor din vânzări:

RVA/VV = × 100% (23)

Această rată exprimă câţi bani ai valorii adăugate revin la fiecare leu al veniturilor din vânzări.

RVA/VV(0) = 1059,7 x 100% = 19,45 bani

5448,8
RVA/VV(1) = 1728,9 x 100% =26,67 bani

6481,5
3. Rata aportului forţei de muncă la formarea valorii adăugate:

Rcrm = (24)

Rcrm(0) = 637,8 x 100%= 60,19%

1059,7

Rcrm() = 522,1 x 100% = 30,2 %

1728,9

4. Rata aportului sumei uzurii mijloacelor fixe la formarea VA:

RUmf = (25)

RUmf(0) = 152,7 x100 % =14,41%

1059,7

Rumf(1) = 166,3 x 100%=9,62%

1728,9

A treia şi a patra rate caracterizează ponderea consumurilor de muncă şi a uzurii mijloacelor fixe
17
în componenţa valorii adăugate, sau contribuţia resurselor umane şi a capitalului la formarea
valorii adăugate.

La etapa a treia de analiză se calculează influenţa factorilor asupra modificării valorii adăugate.
Aceşti factori sunt:
-modificarea valorii producţiei fabricate
-modificarea valorii adăugate la un leu de producţie fabricată
Legătura indicatorului rezultativ cu aceşti factori se exprimă după formula:

VA = VPF × (26)

Calculul influenţei factorilor se efectuează după relatiile :

26.1 ∆VAVPF = (VPF1 – VPF0) × (0)

26.2 ∆VAVA/VPF = VPF1 × ( (0))

∆VAVPF = 9355 ×0,161 = +1506,15 mii lei

∆VAVA/VPF = 85343 × (0,268 - 0,161) = 85343 × 0,107 = +9131,7 mii lei

6. Analiza veniturilor din vânzări

Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile din vânzări (VV) reflectă suma totală a
veniturilor din vânzarea produselor finite, mărfurilor, serviciilor prestate şi a altor vânzări ce
18
reprezintă activitatea de bază a întreprinderii, în mod analitic formula de calcul a veniturilor din
vânzări poate fi exprimată:

VV = VPV+VMV+VSP+VCC+VAV (27)

unde: VPV — venituri din vânzarea produselor finite;

VMV — venituri din vânzarea mărfurilor;
VSP - venituri din prestarea serviciilor;
VCC - venituri din contracte de construcţie;
VAV — venituri din alte vânzări ce constituie pentru întreprindere activitatea operaţională.

La prima etapă de analiză se apreciază modificările în componenţa şi structura veniturilor din

vânzări după următorul tabel (tabelul 6), cu datele inițiale din anexa 6.
Tabelul 6. Analiza componenţei şi structurii veniturilor din vânzări în dinamică
Mii lei
Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
Indicatori Suma Ponderea,% Suma Ponderea,% Mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
VPV 5209,0 95,60 6112,0 94,30 +903 -1,3
VMV 84,3 1,52 45,4 0.70 -38,9 -0,82
VSP 155,5 2,85 324,1 5,00 +168,6 +2,15
VV(1+2+3) 5448,8 100 6481,5 100 +1032,7 X

Formula dependenței factoriale: VV=VPV+VMV+VSP.

Calculele influenței factorilor sunt efectuate prin metoda bilanțieră .

Conform calculelor efectuate în tabelul 6, rezultă că la întreprindere veniturile din vânzări au
înregistrat o descreştere de 1032,7 mii lei sau cu 18,95%. Creșterea VV se datorează majorării
următorilor factori:
1. Venitul din prestarea serviciilor cu 903 mii lei
2. Sub influența indicatorului venitului din vânzarea mărfurilor venitul cu 168,6 mii lei.
Însă VMV a cauzat reducerea VV.
Analizînd structura VV,observăm că atît în anulprecedent,cît și în anul de gestiune ponderea
decisivă revine VPV. În anul de gestiune ponderea acestui compartiment constituie 94,30%.
La etapa a dou a de analiză se calculează influenţa factorilor la modificarea VPV. Aceşti
19
factori sunt:
- modificarea VPF - factor cu acţiune directă;
- modificarea stocurilor produselor finite - factor cu acţiune indirectă;
modificarea preţurilor la produsele finite - factor cu acţiune directă

Incheiere
În cadrul acestui studiu de caz am efectuat analiza activității de producție și comercializare a
entității economice, în baza anexelor prezentate.
Din calculele efectuate putem trage următoarele concluzii referitoare la desfășurare activității de
producție și comercializare a întreprinderii analizate :
20
1. Nivelul planificat , a indicatorilor generali (VPF, VPV, VV , VA), nu a fost îndeplinit după
toți indicatorii valorici. Neîndeplinirea la VPF în prețuri curente constituie 3,37 %.
2. Comparînd ritmul de creștere a VPF în prețuri comparabile și ritmul de creștere în prețuri
curente observăm că a avut loc creșterea prețurilor la producția finită , deoarece 108,57 % este
mai mic decât 112,31%.
3. Un factor pozitiv este micșorarea consumurilor și cheltuielilor intermediare , cea ce se
reflectă prin faptul că ritmul de creștere a valorii adăugate este mai mare decât ritmul de
creștere a VPF în prețuri curente (186,74% > 112,31%).
4. Neîndeplinirea planul după structura producţiei fabricate constituie 17,71% (82,29%-100%).
Aceasta a cauzat reducerea volumului producţiei fabricate cu 15114 mii Iei.
5. Realizarea planului de producţie privind ritmicitatea a constituit 76,98 %. Această situaţie a
cauzat reducerea volumului producţiei fabricate cu 20117,5 mii lei sau cu 23,02%(76,98% –
100%).
6. la întreprindere valoarea adăugată a înregistrat o creştere de 10611 mii lei sau cu 86,74%. La
fel ca și în calcul la un leu de producţie fabricată,valoarea adăugată are o tendinţă de creștere cu
10,67 bani sau cu 66,27%. Aceasta înseamnă diminuarea cu 66,27% a ponderei consumurilor
de Ia terţi în volumul activităţii totale.
7. Examinând structura valorii adăugate, observăm că cota preponderentă în anul de gestiune
îi revine rezultatului net din activitatea de producţie care în anul de gestiune a constituit
44,32%, datorită creșterii esențiale , față de anul precedent cu 37,83 p.p..
8. La întreprindere veniturile din vânzări au înregistrat o descreştere de 2096 mii lei sau cu
2.39%[(2096 / 87735)xl00%].
Din toate acestea putem trage concluzia că întreprinderea în anul de gestiune nu a atins nivelul
programat după indicii principali ai activității, după structură și sortimente, însă valoarea
adăugată a crescut semnificativ.

Bibliografia
1. TCACI Natalia. „Analiză gestionară”. Chișinău: USM, 2013.

21
Anexe:

Anexa1.
22
Extras din Raportul privind indicii principali ai activității entității.
(mii lei)
Anul precedent Anul de gestiune
Indicatori planificat efectiv
A 1 2 3
1. Valoarea producției fabricate

1.1 In prețuri comparabile 4113,5 5937,6 84447

1.2 În prețuri curente 3826,4 5937,6 85343
2 . Valoarea producției vândute

2.1 In prețuri comparabile 4964,2 6235,0 83172

2.2 În prețuri curente 5209,0 6415,0 84334
3Venituri din vânzări în prețuri 5448,8 7288,7 85639
curente
4. Valoarea adăugată 1059,7 1913 22844

Anexa2.
Extras din cercetarea statistică anuală ,,PROMOLD-A”

Valoarea producției fabricate , mii lei

23
Indicatori programat Efectiv
A 1 2
1. pine de secară 320,2 133,3
2. pine de grîu 2408,6 2013,6
3. pîne de tărîță 56,7 24,1
4. chifle 219,8 106,2
5. torte 1590,7 978,3
6. biscuiti 1341,6 820,3
TOTAL 5937,6 4075,8

Anexa 3.
Date inițiale privind calitatea produselor
Produse, categorii de Prețul Programat Efectiv
calitate unitar, Cantiatatea Venitul din Cantiatatea Venitul
lei vândută, vânzări, lei vândută, din
buc. buc. vânzări,
lei
Vin de desert - total X 395,1 2408,6 330,3 2013,6
Inclusiv :
-Categoria superioară 7085,73 216,1 1463,5 149,3 1057,9
-Categoria întâi 5280,11 179 945,1 181 955,7

Anexa 4.

24
 Date initiale pentru aprecierea calității producției
Valoarea producției fabricate , mii lei
Trimestre programat Efectiv
A 1 2
Trimestrul I 1790,8 1175,5
Trimestrul II 1073,5 972,9
Trimestrul III 993,4 771,1
Trimestrul IV 2079,4 1156,3
TOTAL 5937,6 4075,8

Anexa 5.
Componența valorii adăugate
Indicatori Anul precedend Anul de gestiune
A 1 2
Consturi cu personalul 459,2 403,2
Contribuții pentru asigurări sociale si medicale
obligatorii 178,6 118,9
Uzura mijloacelor fixe Umf 152,7 166,3
Alte costuri și cheltuieli Ac 196,3 291,3
Rezultatul net Rn 72,9 749,2
Valoarea adăugată VA 1059,7 1728,9

25
 Anexa 6.
Componența venitului din vânzări
(mii lei)
Indicatori Anul precedend Anul de gestiune
A 1 2
1. Venitul din vânzarea produselor finite VPV 5209,0 6112,0
2. Venitul din vânzarea mărfurilor VMV 84,3 45,4
3. Venitul din prestarea serviciilor VSP 155,5 324,1
4. Venitul din vânzări VV(1+2+3) 5448,8 6481,5

26