Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă
(în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care
formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte
de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic
domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost
recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important
jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel
voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se
realizeze în secolul al XX-lea.
La vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul
din Vâlcăneşti şi nepoata lui Dobromir, mare ban al Olteniei. Stanca a mai avut doi
fraţi, pe Dragomir, fost mare postelnic al lui Alexandru Vodă, şi pe Ioan Monahul.
Mihai şi Stanca au avut doi copii: pe Nicolae (uneori apare sub numele de Nicolae-
Pătraşcu) şi pe Florica. Mihai a mai avut o fiică, nelegitimă, Marula, de la o femeie
cu numele de Tudora din Târgşor.Fiul lui Mihai, Nicolae, s-a căsătorit cu Ancuţa,
fiica voievodului Radu Şerban, cu care a avut o fiică, Ilinca.Fiica lui Mihai, Florica,
s-a măritat în anul 1603 cu cu Preda postelnicul.Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, a
murit de ciumă în anul 1603 şi a fost înmormântată în biserica episcopiei din
Râmnicu Vâlcea.
Mihai a învăţat să scrie şi să citească şi, pe lângă limba română, a învăţat limba
turcă şi greacă.În tinereţe a fost negustor.Cariera de boier a început-o pe lângă
unchiul său, Iane. Pe vremea când acesta era mare ban al Olteniei, Mihai a ajuns
ban mic (bănişor) al judeţului Mehedinţi. În anul 1558 el deţinea deja această
funcţie. În anul 1590 ajunge mare stolnic, între 1591-1592 devine mare postelnic,
iar apoi, în scurt timp, mare agă. În tot acest timp, pentru că banul Olteniei locuia
de fapt la Constantinopole, e posibil ca Mihai să fi fost şi ispravnic în locul
acestuia, la Craiova.Între 1592-1593 Mihai a ajuns ban al Olteniei.Birurile grele
impuse de Alexandru cel Rău au provocat un complot boieresc, fiind pârât la
Poarta Otomană, în vara anului 1593, fără consecinţe pentru el. E posibil ca Mihai
să fi fost implicat şi el în acest complot, însă nu e sigur. Ce e cert însă, e că în
această perioadă Mihai fuge în Ardeal, din cauza lui Alexandru cel Rău.
Mihai a fost numit domn al Munteniei în luna septembrie 1593. În luna octombrie
a aceluiaşi an a ajuns la Bucureşti. Aici îl aşteptau şi creditorii fostului domn, care
îşi cereau banii înapoi. Din acest motiv, în primul an de domnie, supuşii lui Mihai
au fost obligaţi să plătească, pe lângă birul obişnuit, şi un număr mai mare de alte
biruri, ceea ce a făcut ca apăsarea fiscală să devină insuportabilă.Împreună cu
boierii mari şi mici, Mihai a decis ridicarea împotriva Porţii Otomane. Momentul
era favorabil, pentru că Papa Clement al VIII-lea cerea cu stăruinţă monarhilor
creştini să pornească lupta împotriva turcilor.
Generalul Basta ştia că imperialii nu doreau ca Transilvania să fie condusă de o
personalitate puternică precum Mihai Viteazul. Mai mult, Basta ar fi dorit pentru
sine puterea, ca reprezentant al împăratului.La 9/19 august 1601, în dimineaţa în
care Mihai se pregătea să plece din tabăra de la Turda spre Făgăraş, un
detaşament de 300 mercenari au fost trimişi să îl aresteze pe Mihai. Acesta s-a
opus arestării, moment în care un mercenar valon l-a împuşcat, un altul l-a
înjunghiat în piept, iar alţii l-au lovit cu halebardele, după care i-au tăiat capul.