Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gheorghe VOICU
Dr. ing, Mihaela-Florentina DAVID
INSTALATIi §1 TEHNOLOGII IN
INDUSTRIA DE PRELUCRARE
A LAPTELUI
MATRIX ROM
BUCURE§TI 2008
tii §i tehnologii in industria de prelucrare a laptelui
Gapitolul 1
ELEMENTE GENERALE §1 TRATAREA PREV1ARA A LAPTELUI
Opera^ia de racire se aplic^ laptelui cat mai repede dupa colectare §i se executa
cu ajutorul racitoarelor de douatipuri, dupa modul de func|ionare;
- rezervoare speciale (tancuri izoterme);
- racitoare ca functionare continue
Racitoarele cu fiinctionare continue pot lucra in echicurent, in contracurent, in
curent incruci§at sau in curent mixt, a§a cum se prezintS in fig.LI, [2-6].
i UllCUll
i circuit 1 -fc— N agent-.
! agent | circui N
| racire 1 agent ~*
i i racire
i
•\
' X
1 - w circuit ^ ' \e
cir oat laPte
1 r 1 1f lapte
circuit
lapte
Fig. 1.1. Scheme de circulate a laptelui §i lichidului de rScire la r&cirea laptelui
lapte
catd
(50...
iar d
in m
intrare
agent raclre
lapte
" recc
o 10 15 20 25 30 35
tpq
b. Calcululdebitului de lapte pentru un raeitor dat, [1;6,12]
sup
est
iestre
saranura
fui
COl
est
intrare
V////////J//////////// saranura
Caracteristici
Tipul
TTI-5 TTI-10 TTI-15
Capacitatea, I 5000 10000 15000
Puterea electromotor, kW y 1,1 1,1
Racord de alimentare, mm DN50 DN50 DN50
Racord de evacuate, mm DN50 DN50 DN50
[Masaneta,kg _ _ 1790 2440 2875
Dimensiuni de gabarit, mm 3190x1858x2500 4630x2158x2900 4620x2552x3200
rea R&citorul cu functionare continuft plan - tubular este constrait din mai multe
$evi dispuse orizontal si paralel, una fata de alta, astfel incat racirea se realizeaza in
are doua trepte si cu agenfi de racire diferifi: cu apa (in partea superioara) §i cu apa racita
ite sau saramura in partea inferioara a racitoruiui.
Deoarece racitoral res sistemul d rSeire este de tip deschis, permite
aerarea laptelui, tn schimb prin contactul pe care il realizeaza cu exteriorul , da
posibilitatea contaminarii laptelui cu microorganisme. In acest caz se produc §i
pierderi prin evaporare.
Laptele destinat racirii trece din distribuitorul mecanic, a^ezat ia partea
superioara a aparatului, sub forma de pelicula pe suprafafa ondulata a racitoruiui §i
este colectat dupa racire mtr-o tava existenta in partea inferioara.
R&citorul multitubular este un utilaj care prezinta un sisterh uichis de
iuncjionare astfel incat laptele sa fie racit fara a intra in contact cu aerul. Este
confecjionat din o|el inoxidabil cu o izolafie termica la exterior. Agentul de
este apa r^cita sau saramura, [6].
c
ir
si
12
ptelui instalatii §i tehnologii in indostria de prelucrare a lapteltii
13
Igienizarea. Pasteurizarea lapt
Instalatia, numita vacreator (fig.2.1), se utilizeaza atat pentru pasteurizare
pentru dezodorizare. Este prevazuta cu trei compartimente care func^oneazS sub vj<
In compartimentul 1 se realizeaza pasteurizarea prin injectia laptelui in abur (la 92 serpe:
95°C), cu ajutorul pompei 6, efectuandu-se, totodatS, §i o diluare parfiaia a acestui? laptel
Vacuumul din acest compartiment este de 500-600 mm Hg. Din compartimentul curge
laptele trece in compartimentul 1, unde depresiunea de lucru este de circa 340
Hg, corespunzatoare unei temperaturi de 75-80°C. Din compartimentul 2, laptel
trece in compartimentul 4 care lucreaza la o depresiune de 90 mm Hg §i temperatui
de circa 45°C. In compartimentele 2 §i 4 se realizeaza §i racirea (parfiala) a lapteli
curgt
(smantanii) cu apa care circuit prin mantaua compartimentelor, vaporii de apS
substance volatile de miros fiind dirijate spre compartimentul 3, aflat §i el
depresiune prin distribuitorul 7. Vaporii de apa si substantele volatile di
compartimentul 3 sunt preluate de apa trimisa cu pompa 9 si evacuate din sistem ci
ajutorul unei pompe de vacuum cu inel de ap£ prin conducta 5. Laptele pasteurize intr-
din compartimentul 4 este evacuat cu ajutorul pompei 8, [2].
par;
ava
prii
ast
ate
15
Igienizarea. Pasteurizarea
Canalele pljicilor executate din otel inox au adancimea de 3-4 mm §i imprei
cu garniturile de cauciuc (care asigura etan§area) determina grosimea peliculei d(
lapte. Sunt asernanatoare cu riicitoarele cu placi, avand orificii de colectare
alimentare in colturile piacilor. Suprafafa piacilor prezinta sicane pentru prelungire| lapte i
drumului parcurs de lichid s_i cre§terea suprafefei de schimb de caldura. Unul dintr| saua|
lichide circula pe un canal colector de sus, strabate spafiile dintre placi §i se scurge pej
canalul de jos (in diagonala), in timp ce al doilea lichid circula pe cealalta duratJ
piacilor, in contracurent cuprimul lichid, [2,5,13,14].
Placile intalnite in constnicfia pasteurizatoarelor sunt de mai multe feluri: piacj
curente de lucru; placi intermediare; placi de menfinere a temperaturii (depozitare pi
termen scurt); placi de capat (finale).
Placile curente de lucru sunt din o|el inox cu grosimea de circa 1 mm. Pe
placii sunt impnmate prin presare o serie de nervuri care maresc suprafa^a de schiml paste
de caldura, ajuta la dirijarea curgerii fluidului sub forma de pelicula §i intensifici seref
turbulenfa necesara manrii coeficientului de transfer termic. estet
Intre zone se monteaza placi intermediare care au rolul de a permite divizare;
pachetelor de placi §i permit intrarea §i ie§irea fluidelor din zona sau trecerei
acestora. Mai pot exista §i placi cu rol de menjinere a temperaturii, care au nums
doua canaie colectoare, precum §i 1 - 2 placi de capat care servesc la strangerei
pachetelor de placi printr-un sistem cu §uruburi sau hidraulic pana la presiunej
necesara etans.arii corecte a spajiului dintre placi.
Placile intermediare permit, de asemenea, schimbarea sensuiui de circulate
fluidului, de a dirija lichidele de la o zona la alta §i de a realiza introducerea gi/sai
evacuarea lor din aparat. Grosimea piacilor intermediare este mai mare deci
diametrul orificiilor de colt pentru a permite montarea racordurilor externe,
Placile de capat sunt mai groase s,i au numai una din fe{e prevazuta cu nervuri.
Toate placile pasteurizatorului sunt notate de la 1 la n astfel incat sa poata fi realizati
ordinea de montaj necesara circulatiei corecte a fluidelor. La construe^!
pasteurizatoarelor trebuie sa se fina seama de asigurarea unor condi^ii de baza, [2]:
- spatiul prin care circula laptele sa fie ermetic inchis §i sa nu permita spumare;
fiind indicat sa se lucreze chiar sub vid lejer pentru a se favoriza dezodorizarea;
- circulatia lichidelor se va face uniform pentru a se evita formarea de depozite;
- diferenta de temperatura dintre agenjii de focaizire §i lapte sa fie cat mai mid
pentru a se evita brunificarea laptelui;
- pierderile de presiune sa fie cdt mai mici, pentru a se evita consumul mare
energie;
- materialul din care este confectionat pasteurizatorul sa fie inert fa$ de lapte;
- stratul de lapte in ckculafie s& fie cat mai sub|ire, pentru ca durata de contact
laptelui cu suprafata metalica incalzita sa fie cat mai scurta;
- schimbul de caldura §i recuperarea acesteia sa fie cat mai eficient.
De reguia, pasteurizatoarele sunt echipate cu boilere de preparare a apei
§i cu sistem hidraulic de automatizare format din termometre cu rezisten|a car^
comanda valva de reglare pentru recircularea laptelui si valva de reglare a debitultf*
de abur in functie de temperatura apei din boiler.
TTlct3latii si tehnologii in industria de preiucrare a Iapteiuj_
2.3. Eiemente de calcul ai pasteurizatoarelor
iri.
ttfi
fia
kmin
17
Igienizarea. Pasteurizarea laptelui.Tnc
At = A(a - Af, ft, ta - temperatura laptelui, respectiv agentului de incaizire)
Rezulta:
(2.6)
A/.mm
Astfel, debitul de lapte prin pasteurizator este:
(2.7)
In
co
unde: C este constant.
Se observa ca debitul de lapte este produsul dintre constanta C §i suprafa|a
pasteurizatomlui, astfel ca pentru doua pasteurizatoare de aeelas.1 tip, care Iucreaza cu
acela§i agent termic, debitul de lapte depinde numai de suprafafa de incaizire S.
Astfel:
ur
tn
Consumul de abur la pasteuhzare se determina din egalitatea cantitafii de ef
caldura cedata de agentul de incaizire Qc cu cantitatea de caldura primita de lapte Qp,
avand in vedere caldurile specifice ale celor doua fluide, [1,3,6,8,10,12].
Cantitatea de caldura primita de lapte Qp de la abur este data de relajia:
,4 (2.12)
unde: k^ = (0,75 - 0,80)-k este coeflcientul total de transfer termic; Atraed - diferenfa
medie logaritmica pe zone.
Coeficientul de transfer termic se calculeaza cu relatia:
k= 1 (2.13)
1 £ J.
/I a*
in care: cti, a2 sunt coeficienjii par^iali de transfer termic prin convene; X -
conductivitatea termica a fluidului, in W/m-K; 5 - grosimea unei placi, in m.
Numarul de piaci (n) pentru o zona a pasteurizatorului se determina cu relafia:
a|a n=— (2-14)
cu 4,
iar numarul de pachete (Zi) pe zone (pentru fiecare fluid din zona) cu relatia:
3-5^ (2.15)
2-m
unde: A este aria suprafetei de transfer termic pentru zona calcuiata; AO - suprafata de
transfer termic a unei placi (data in tabele sau calcuiata pe baza dimensiunilor
de efective ale placilor); m - numarul de canale.
Viteza de circulate se determine considerand un numar intreg de canaie (m),
din ecuatia de continuitate a debitului de produs.
^ (2.17)
Q
astfel ca:
__ , _ A t
(2. IS)
unde: tip este temperatura lapteJui la intrarea in pasteurizator (egala cu cea de ie§
din recuperator).
; lapte /nit/at
abur
tu
u condenset
3
*~>
lapte radt •if
2-4 °C 1 r
apa glaciara , abur
Fig.2.4. Recuperator de c&dura" la pasteurizare, [5,6]
i / IH^
tii i i
ti
t /
lapte raclt
I
A
I
\ 1
".t
%
\ gl fc. t
\
\\ /
/ \ %
^
—W
ii
ti
/
t * \_ : t
90°C
2-4 °C
i
*P
'1
I
1
aci<xra
-•"» /™~
?
i abur
i
?
snantana tapte degresat
Capitolul 3
DEZODORIZAREA LAPTELUI
Dezodorizarea lapteiui este opera^ia prin care se indeparteaz£ din lapte unele
substante volatile in scopul imbunatafirii calitafilor senzoriale.
In prezent exista instala^ii de pasteurizare - dezodorizare, precum §i instala^ii
separate de dezodorizare.
In instalatia de dezodorizare prezentata in fig.3.1, laptele (smantana) incalzit la
80 - 85°C este trimis sub presiune prin intermediul capului de pulverizare 1 in vasul 2
aflat sub vid partial. Laptele (smantana) dezodorizat este evacuat cu pompa 3 §i
condus la rScire §i depozitare prin conducta. Gazele necondensabile §i vaporii de apa"
tree in condensatorul 5 fiind aspirate de pompa cu inel de apa 6 care creeaza §i vidul
partial din vasul 2, Gazele §i vaporii tree apoi prin separatorul de gaze 7 de unde sunt
evacuate in atmosfera prin conducta 8, apa condensata fiind evacuata prin conducta 9.
Apa de racire a condensatorului intra in acesta prin conducta 10. Condensatorul mai
este prevazut cu un ventil de siguranp 11 sji un manometru 12. Instalafia lucreaza la o
presiune de 380 mm Hg, timpul de mentinere a laptelui in vasul 2 fund de 40 - 300 s.
cire Legatura dintre vasul 2 §i condensatorul 5 se realizeaza" prin conducta 4, [2,5].
pasteuHzata
sau lapte pasteurizat
de
at
21
Igienizarea laptelui prin
Capitolul 4
IGIENIZAREA LAPTELUI PRIN STERILIZARE
23
Igienizarea laptelui prin sterili
Incalzirea directs se poate realiza prin injectare de abur in lapte (uperizare)
prin injectare de lapte (pulverizare) intr-o incintS cu abur. ,
Astfel, la condensarea aburului utilizat are loc o diluare cu circa 10% a laptelui
ceea ce impune o evaporare partial^ pentru a elimina surplusul de apa. Pentni" He
tratamentul UHT direct, laptele adus la temperatura de sterilizare si mentinut intr-
incinta circa 2 s este trimis apoi in alta incinta care iucreazS sub vid, in care
temperatura scade brusc, avand loc, in aceiasj timp, evaporarea aproape instantanee a
unei cantita^i de ap£ (aproximativ egala cu cea de condens) dac£ vidul §i temperaturi ana
sunt reglate corect. apte
Pe plan mondial se utilizeaza instalajii de sterilizare UHT cu incalzire indirect a o
(ex. instala|ia APV - Ultramatic) si cu incalzire directa (instalafia Vacutherm VTIS).
Instalafia de sterilizare APV-Ultramatic (fig.4.2.) este o instalajie cu incaizirea
indirecta a laptelui. Laptele din rezervorul 1 este pompat in secfiunea de recuperare 2
a pasteurizatorului, pentru preincalzire, dupa care trece in sectiunea 3 de incalzire cu ep
abur unde este adus la temperatura de 80-85°C fund coiectat in bazinul 4 pentru
men^inere la aceasta temperatura circa 6 minute. Din bazinul intermediar 4 laptele
este trimis la omogenizatorul 5 in vederea omogenizarii dimensiunilor particulelor de
grasime §i de aici in secfiunea 6 de recuperare II a pasteurizatorului. Din secfiunea 6,
laptele trece in sec£unea 7 a pasteurizatorului pentru sterilizare la temperatura d
135°C. De aici, laptele trece prin secpunile de recuperare 6 s_i apoi 2, unde cedeaza o
parte din caliura laptelui care trebuie sterilizat. In final, laptele trece prin sec^iunea
r^cire 8 unde este racit la temperatura de 10~15°C cu ajutorul apei reci, fiind trimis
apoi catre zona de ambalare aseptica, [2,5].
Lapte sterlllzat
nentlncre ca
lapte
80-85 °C
tr
ex
iizare j^talatii §i tehnologii fo industria de prelucrare a laptelm
1 sau Instalafia de sterilizare Vacutherm - VTIS (rig. 4.3) este o instalajie cu
iiicalzirea directa" a laptelui prin injec^ie in abur. Laptele din rezervorul de receptie 1
telui este trimis cu o pompa centrifugala" la schimbatorul de caldurS cu placi, zoaele 2, 3, 4
;ntru unde este incalzit cu aburul secundar care provine de la corpurile 6 si 7, fiind incalzit
itr-o panS la 75°C. De aici, laptele este trimis cu o pompa" de inalta presiune (4 bar) in
care injectorul 8 unde se incalzeste direct cu abur pana la 140°C, fiind menjinut la aceasta
.ee a temperatura 3 - 4 s, dupil care intra in camera de detenta sub vid 6 unde se race§te
lura panS la 76-77°C. Prin destindere, presiunea scade de la 4 bar la 0,4 bar. In continuare,
laptele este preluat de o pompa aseptica §i trimis la omogenizatorul 9 unde este tratat
ecta la o presiune cuprinsa intre 180-250 bar in vederea omogenizarii globulelor de
S). gra"sime. De aici, laptele este trimis in zona de rScire 5 a pasteurizatorului cu placi,
irea fiind rScit la 20-25°C pe seama condensului din camera aseptica 7, dupa" care ajunge
re 2 in racitorul cu pl&ci 10, pentru o racke finals. Urmeaza" apoi stocarea sau ambalarea
2 CU aseptica, [2].
atru
tele
rde
a 6,
i de
wo
ide
tnis
25
Igienizarea laptelui prin bactofugare gi cu
Capitolul 5
IGIENIZAREA LAPTELUI PRIN BACTOFUGARE §1 CU MICROUNDj
Abur
Generator de
nterouncte
27
Tehnologia laptelui de
Capitolul 6 cantit
depo;
TEHNOLOGIA LAPTELUI DE CONSUM
Laptele de consum este produsul obfinut prin prelucrarea laptelui de vaca sal ^
de bivolita. Dupa continurul de grasime laptele de consum poate ft, [2,5]:
- lapte normaiizat cu confinut de grasime de 1,5; 1,8; 2,5; 3,0; 3,5%; de si
grasi
- lapte smant&iit cu contmut de grasime de maxim 0,1%;
extra
- lapte hiperproteic cu confinut de grasime de maxim 0,3% si continut de protein
de minim 5,4%.
Laptele de consum se prezinta ca un lichid omogen, lipsit de impuritati vizibil tprivi
§i sedimente, de consistenfa fluida, cu gust §i miros placut, dulceag, caracteristiraj t
laptelui, cu un gust u§or de fieri, fM gust §i miros strain, culoare alba cu nuanfa uso*
galbuie, uniforma pentru laptele normalizat, culoare alba cu nuanfa usor albastraie;
uniform! pentru laptele smantanit si culoare alb-galbuie, uniforma pentru c
laptelui hiperproteic. Fiecare tip de produs se caracterizeaza prin aciditate, densitat
relativa, substanJS uscata, substance proteice. und>
Din punct de vedere microbiologic,
o
laptele de consum trebuie sa contin* £^B 1
maxim 300000 germeni la 1 cm produs s.i maxim 10 bacterii coliforme la 1 cmi|ve<il
produs. Laptele confine in medie 3,9% grasime, 3,5% substanfe proteice, 87% api
4,9% lactoza §i 0,7% substanfe minerale, [2,3,12]. Viti
Dintre proteinele din lapte cea care predomina este cazeina, o fosfoproteina cej
reprezinta 80% din totalul proteinelor din lapte.
Cazeina se gase§te sub forma unor particule complexe ce contin fosfat
colina. Cazeina are un efect protector asupra celorlalte proteine din lapte si nu! sep
coaguleaza la fierbere.
Lactoza sau zaharul din lapte este un dizaharid ce nu poate fi fermentat dej
drojdia de paniflcafie.
In general, laptele de consum se prezinta sub forma pasteurizata, ambalat fie in]
pungi, fie in cutii de carton, prin ambaiare aseptica.
Procesul de obtinere
' a laotelui
* de consum cuprinde
— mai multe operatii:
-*•
Receptia calitatfva a laptelui se face pe baza aprecierilor senzoriale (gra<
impurificare, culoare, vascozitate, miros, gust) §i a analizelor de laborator (densitate,
grad de impurificare, aciditate, confinut de grasime §i proteine). Se controleaza si
temperatura care nu trebuie sa depa§easca 10-12°C la sosirea in fabrica,
Laptele de prelucrat trebuie sa prezinte proprieta|i senzoriale normale, sa aiba
mi grad de prospefime ridicat cu aciditate de maxim 20°T, pentru a rezista la
tratamentele tennice care urmeaza, sa corespunda normelor legate de compozifia
chimica, sa nu contina substanfe conservante, neutralizante sau straine.
Recepfia cantitativa se realizeaza prin metode gravimetrice sau volumetrice,
discontinuu sau continuu (cu ajutorul gaiactometrelor).
Curatirea laptelui se face in scopul eliminarii impuritaplor ramase in lapte
S
dupa filtrarea acestuia in zona de producere §i la colectarea lui in centrele respective.
g
Procedeul eel mai eficace de curatire a laptelui este curafirea centrifugala pe baza
diferenfei intre greutatea specifics a laptelui §i a rmpuritafilor,
28
§i tehnologii fo industria de prelucrare a laptelui
onsuiri
Racirea laptelui, atunci cand nu se prelucreaza imediat dupa recep^a
cantitativa /calitativa s.i filtrare, trebuie efectuata la temperatura de 2 - 4°C cu
depozitarea lui in tancuri izoterme orizontale sau verticale.
Normalizarea (standardizarea) laptelui reprezinta operafia prin care acesta este
adus la procentul de grasime dorit, fie prin cresterea confinutului de grasime fie prin
a sati micsorarea acestuia. Cresterea continutului de grasime se poate realiza prin adaugarea
de smantana proaspata in lapte sau prin amestecarea cu un lapte cu continut de
srasime rnai mare, in timp ce scaderea continutului de grasime se efecrueaza prin
extragerea unei cantitafi de grasime din lapte sau prin amestecare cu un lapte cu
teine con£inut mai mic de grasime.
Jn vederea normalizarii iaptelui, trebuie efectuate analize de laborator cu
privire la confinutul de grasime din lapte. Pentru determinarea cantita^ilor necesare de
istic laote la normalizare se pot utiliza relafiile lui Rukosuev sau patrarul lui Pearson:
u§or / \ i_—U (%) - pentru componenta A cu con{inutul de grasime ai;
rule,
azul
itate x2 -100 - xl (%) - pentru componenta B cu confinutul de grasime a2,
unde a este conjinutul de grasime al laptelui normalizat.
Normaiizarea laptelui implica utiiizarea unor utilaje de separare a grasimii in
cm vederea obfinerii de lapte smantanit care sa se amestece cu laptele integral.
Separatoarele de grasime au rotoare prevazute cu talere tronconice cu oriflcii.
Viteza de sedimentare in camp centrifugal se exprimS prin relafia, [2-4,7,9,12]:
ace
(rn/s) (6.1)
18
de in care: d este diamerrul globulei de grasime (m); o> - viteza unghiular^ a rotorului
nu
separatorului (s"1); Pp, pg ~ densitatea plasmei, respectiv grasimii, din lapte (kg/m3); R
de - raza medie a rotorului (m); rj - v&scozitatea dinamica a laptelui (kg-s/m2).
3 in 0,QSX 3%
I — ». —
"_~"_~_
™
~
iii -I-
**"
_— — "".
,—
Lapte standardizat
rad
ite, 90,1 t< g r^
• + •* 97 3 <FI
. §i 1
i
~_~_* 40X
2 7 <9
fia 9,9
29
Tehnoiogia lapteiui de const
istab
Marunjirea globulelor de grasime impune aducerea acestora de la diametre
5-9 jim la diametre cuprinse intre 0,75-1 um (maxim 2 jim), ceea ce conduce
scaderea de aproape 100 de ori a vitezei de sedimentare deoarece:
v =—, (6.2)
s 18 il
unde g este acceleratia gravitationaia, [1,2,10].
Mamntirea globulelor de grasime are loc prin alungirea acestora la intrarea
omogenizator, ca o consecin^a a vitezei de intrare a laptelui, urmata de gatuirea
fragmentarea lanfului de grasime la trecerea prin capul de omogenizare. Dispersi
globulelor nou formate in plasma laptelui are loc la ie§irea laptelui din capul
omogenizare.
Omogenizarea laptelui are loc la temperatura de 60-80°C (sub temperatura ;on1
pasteurizare) si presiunea de 120-180 at, mai eficienta find omogenizarea in doi >rinft.
trepte (200 at / 50 at), [2,10]. a i]
Estimarea rapida a gradului de omogenizare se face pe baza presiunii
sahi
omogenizare, utilizand relafia:
12 ( . \w
4.= (ujn) (6.3)
30
ii §i tehnologii in industna de prelucrare a laptelui
re de
ce la Capitolul 7
TEHNOLOGIA PRODUSELOR LACTATE CONCENTRATE
Laptele concentrat este laptele din care s-a indepartat o anumita cantitate de
ea in
ea sj apa, prin evaporare in coloane de concentrare. De regula, laptele concentrat este
dulce Laptele deshidratat este laptele din care s-a evaporat toata apa, prin procese
ersia
il de complexe de evaporare.
Laptele concentrat se obfine prin eliminarea a doua treimi din apa pe care o
:a de confine. Intre laptele pasteurizat §i eel crud nu exista diferente in ceea ce prives.te
doua principiile active. In schimb, laptele crud, daca este fiert in mod obis.nuit (adicS pana
da in clocot), este saracit de aproape toate vitaminele.
Laptele concentrat poate fi de mai multe categoni* iara zahar; cu zahar; fara
ii de
zahar, dar aromatizat; caramelizat; fermentat.
In funcfie de schema tehnologica adoptata, principalele opera|ii din cadrul
fluxului tehnologic de obfinere a laptelui concentrat sunt, [2,3,12]:
Recepfia calitativa se efectueaza pentru a determina calitatea laptelui; se
a de utilizeaza, in general, lapte de calitate buna.
Clariflcarea laptelui cu separatoare centrifugale se efectueaza in scopul
a de indepartarii din lapte a impurita'tilor mecanice pe care acesta le confine.
Racirea laptelui la circa 4°C se face cu ajutorul schimbatoarelor de caldurS cu
placi, urmand depozitarea in tancuri izoterme, atunci cand prelucrarea acestuia se
realizeazS ceva mai tarziu.
care Stdndardizarea (normalizarea) laptelui se efectueaza avandu-se in vedere
;re o confinutul de grasime care se dores,te a se obfine in produsul final.
Tratamentul termic preliminar are scopul de a reduce microorganismele din
lapte lapte, scaderea tendinfei de separare a grasimii (mai ales daca nu se face
omogenizarea, a§a cum este cazul laptelui concentrat cu zahar), inactivarea
lese enzimelor, stabilizarea laptelui pentru sterilizare. Acesta se realizeazS in
or. schimbaioare cu placi la 93~IOO°C timp de 25-10 min sau la 115-I28°C tinip de 6-1
sau min, pentru laptele concentrat fara zahar §i 110~120°C cateva secunde, pentru laptele
i din concentrat cu zahar.
ratal Concentrarea laptelui se realizeaza eel mai bine in concentratoare cu placi sa
ack) concentratoare tubulare cu fim descendent daca se utilizeaza in sisteme de
concentrare cu efect multiplu pentru a scadea consumul de abur/apa evaporata (la un
icter concentrator simplu consumul de abur este de circa 1,2 kg abur / kg apa evaporata).
a de Temperatura minima de concentrare trebuie sS fie mai mare de 45°C, diferenfa
de temperatura intre doua corpuri de evaporare fund de 5 - 7,5°C. Pentru o
temperatura de fierbere de circa 70°C §i At = 5°C, presiunea absoluta din sistem
trebuie sa fie de circa 230 mm Hg.
Omogenizarea se efectueaza numai pentru laptele concentrat fara zahar si are
rolul de a imbunatafi stabilitatea emulsiei de grasime din lapte prin micsorarea
diametrului globulelor de grasime de la 3 - 5 jam la mai pufin de 2 urn. Efectul
31
Tehnologia produselor lactate concent
stalatii
omogenizarii laptelui mai consta §i in cres_terea vascozitatii laptelui, cre§tei .—- —
tensiunii de interfata, scaderea capacitatii de coagulare, modiflcarea punctului iptele
congelare §i a presiunii osmotice, scaderea capacitatii de oxidare a grasii istalafi
imbunatafirea digestibilitatii grasimii. P
Omogenizarea lapteiui se face in doua trepte de presume: 15-25 Mpa $i lodific
10 MPa, la o temperatura a laptelui de circa 65°C. je ajunj
Vahra de presiune
I
Produ*
;vapori
Inal de Impact
omogenlrat jvapor;
Spatiu infra
vatuade j
presfunesj **
I Vahn de ajustare manuala
supnrt * ;emai
kn»>v ici
>artea
;oncer
0o
Produs neomogenizai lupraf;
om 9:
Fig. 7.1. Principii de omogenizare a laptelui, [5] tegaja
;oncei
Standardizarea finala a laptelui presupune stabilirea exacta a raportuli jepan
grasime / substanta uscata negrasa, efectuandu-se prin adaugare de apa, lapt
degresat, lapte degresat concentrat, smantana omogenizata, Acum se adauga §i si
de stabilizare (carbonati §i bicarbonati), acid citric, citrafi, fosfati, efectul :distril
stabilizare a sarurilor depinzand de pH-ul laptelui. ;scurg
Ambalarea laptelui concentrat, cu §i fEra zahar, se efectueaza, in general, dintrc
cutii metalice de 400 ml pana la ca£va litri, umplerea i^candu-se la tempera! caldu
scazute pentru a evita spumarea. grosi
Sterilizarea cutiilor, dupa inchiderea etansA se reaiizeaza numai pentru laptel^ sub
concentrat rara zahar la 100 - 120°C timp de 20 - 15 min. Se poate utiliza sj cone-
sterilizarea in vrac UHT la 130°C timp de 3 s, urmata de ambaiare aseptica. disp\t
Adaugarea de zahar se efectueaza in cazul laptelui concentrat cu zaharj
conservabilitatea fiind asigurata &a a se rnai face sterilizarea, cantitatea de zahi!
adaugata trebuind sa asigure o concentratie a acestuia de circa 62,5 — 64.5%, Adao^
de zahar se reaiizeaza dupa concentrarea laptelui pentru a nu conduce la consecinl
negative in calita£le laptelui concentrat. sepa
Racirea laptelui cu adaos de zahar se face in scopul cristalizarii lactozei
Pentru cristalizare, in laptele racit la 30 - 32°C se inoculeaza lactoza sub forma d(
solute din cristale pudra prin agitare continua astfel incat sa se asigure o concentra^
de O^/oo, dupa care laptele se race§te in continuare la 10°C. Cristalizarea lactozei s(
efectueaza in cristalizatoare racite in manta, prevazute cu palete de razuire. de ;
dire
7.2. Tnstalatii de obtinere a laptelui concentrat sup
- sernibarometrice, atunci cand apa calda din condensator este extrasa" de o poojfconduce
centrifugala, iar gazele §i aerul cu ajutorul unei pompe de vid sau cu ejectoare. ¥m corp
Concentrarea laptelui poate sa" aiba loc intr-o singura" treapta sau in mai matin corp
trepte, caz in care randamentul instalatiei se imbunatates, te.
[vapori
Fig.7.3. fnstalafie de concentrare cu simplu efect, [2]
l.rezervor de recepjie; 2,9.pompe de lichid; 3.pretncalzitor cu abur; 4.evaporator multitubular; levapo
5.separator de vapori; 6.condensator; 7.vas colectare condens (ap&calda); S.pompa de vacuum
mai i
tnstaia|ia se utiiizeaza in special pentru obfinerea de produse lacta
concentrate utilizate ca furaj. Produsul din rezervorul de recep|ie 1 este pornpat (
pompa 2 in preincalzitorul 3 unde este incalzit cu abur la o temperatura pes
temperatura de fierbere din evaporatorul 4, unde este adus la fierbere sub vid, su
forma de peiicula descendenta. Cu cat diferenta dintre temperatura aburului §i cea
produsului este mai mare cu atat deplasarea turbulenta este mai bunS (de regula 1
15°C). Vaporii de apa degaja{i in evaporator ajung in separatorul 5, asemanator unu
ciclon, unde sunt separaji §i evacuati printr-o conducta in condensatorul 6 und
condenseaza prin amestec cu apa rece. In schema este utilizat un condensato:
barometric, dar poate fi utilizat s_i un condensator semibarometric. Apa calda di
rezervorul de colectare 7 este evacuata cu pompa 9, in timp ce laptele concentra
colectat la partea de jos a separatorului 5 este evacuat cu o alta pompa de lichid.
Pompa de vacuum 8 are rolul de a prelua gazele necondensabile §i aerul, dar
pentru a mentine nivelul de depresiune in instalatie. Concentrarea laptelui §i
produseior lactate lichide (zer, zara) intr-o singura treapta este neeconomica din]
cauza consumului mare de caldura §i apa de racire si, de aceea, in industria laptelui se
utihzeaza instalatii de concentrare in mai multe trepte (efecte) a§a cum se prezinta §i
la instalatia din fig.7,4.
Concentrarea in mai multe trepte are la baza principiul recuperarii entalpiei
aburului secundar format in evaporatorul precedent §i utilizarea lui ca agent termic in
evaporatorul imediat urmator. Presiunea de lucru scade cu fiecare treapta ceea ce
34
lcentrS!lnstalati? §i tehnologi* in industria de prelucrare a laptelui
pomn'conduce la scaderea temperaturii de fierbere a laptelui, diferema de temperatura de la
un corp la altul fiind de 10 - 25°C. Scaderea temperaturii de fierbere a laptelui de la
i rnultfUn corp la altul contribuie la protejarea laptelui, care i§i pastreaza in mare masura
inifiale.
Produs
Afour
V
85 °C
Vftporf la
condensetor
Condense, t
Concentrat
dar§i
§i a
I din
[uise
35
Tehnologia fabricarii smantanii de consum
Capitolul 10
56
m mdustria de prelucrare a laptelui
pasteurizarea smantanii se poate realiza la temperaturi de 92 - 95°C / 20 - 30 s,
-
de gradul de prospefime.
jnstalatia de pasteurizare a smantanii TIPS-20 (Tehnofhg) este alcStuita din
parfi componente (vezi fig.):
vas de alimentare de 100 1 din inox;
fQtru cu sita pentru re|inerea impuritatilor mecanice;
pompa centrifugaia de 50001/h §i presiunea de 25 mm H2O;
pasteurizator cu cinci sec^iuni;
condensator cu talere pentru condensarea vaporilor proveniji de la dezodorizator,
torul prevazut cu pompa de vid cu inel de lichid la presiunea de lucru 0,2 - 0,25
daN/cm , reglabila printr-un ventil de presiune; condensarea vaporilor se face prin
pulverizarea de apa de racire in condensator;
iarea _ instala^ie de automatizare pentru reglarea debitului de abur, reglarea ventilului de
u un recirculare a smantanii atunci cand aceasta nu a atins temperatura de pasteurizare,
inregistrarea regimului de pasteurizare;
rtde _ sistem de alimentare cu abur (filtru, regulator de presiune, ventil reglare debit,
0. manometre);
tatea - electrocompresor de aer pentru acfionarea ventilelor instala{iei de automatizare.
oasS Racirea smantanii pasteurizate se efectueaza imediat dupa pasteurizare pana la
temperatura de maturare, in func$ie de procedeul utilizat. Consistent grasimii din
;ene, smantana este mfluen|ata de durata §i temperatura de racire.
; ale Maturarea smantanii se realizeaza in functie de tipul de smantana. Pentru
anil smantana dulce se efectueaza numai maturarea fizica in vana la temperatura de 4 -
6°C / circa 4 ore, cu agitare periodica in primele ore, urmata de ambalarea acesteia si
continuarea maturarii in depozit, la aceeagi temperatura, circa 20 ore.
La smantana fermentata, dupa pasteurizare se efectueaza racirea la 18 - 22°C,
depozitarea rn vane §i insamanjarea cu culturi lactice de produce (3-5%), cu agitare
u§oara in primele 3 ore pentru o maturare biochimica §i formarea compu§ilor de
aroma. La aciditatea de 50 - 60°T se efectueaza racirea la 10 - 14°C, ambalarea si
maturarea smatitanii ambalate la 5 - 6°C, tinip de 24 ore.
Ambalarea smantanii de consum se poate face in pahare cu capacitatea de 50 -
250 g din material plastic, carton sau sticla. Depozitarea se face in spajii bine
igienizate, aerisite la temperatura de 2 - 5°C.
Gaze Sortimentele de smantana difera in functie de utilizare si con^inut de grasime.
Exista, astfel: smantana dulce pentru frisca cu un con^inut de grasime de 32%
§i aciditate 20°T; smantaria dulce cu cominut redus de grasime 10%, desrinata ca
adaos la cafea sau preparate culinare; smantana fermentata de consum cu 30% sau
25% grasime.cu aciditate de 90°T.
Se poate obfine §i smantana plastica din smantana dulce cu 41-48% grasime §i
aciditate 20°T, prin pasteurizare la 90 - 95°C, racire la 50°C, omogenizare la 150
<laN/cm2, racire in continuare la 30°C §i insamantare cu 7% culturS starter de
streptococi. Fermentata la 27 - 28°C? timp de 18 ore, racita la 4 - 5°C si maturata la
n aceasta temperatura circa 4-5 ore, smantana obfinuta are o consistent foarte mare.
57
Tehnologia fabricarii smantanii de consum
10.2. Separatorul centrifugal de smantanS
10.2.1. Constructia separatorului centrifugal pentru smantana timp1
intre
In lapte, grasimea se gase§te sub forma de globule de dimensiuni 0,2 - 15 um incat
(majoritatea cu dimensiuni intre 1-10 um), continutul de grasime fiind cuprins, in
general, intre 3 - 6%. Smantana cu concentrate mare de grasime poate fi prelucrata" ocupi
in unt, in timp .ce smantana cu concentrate mica de gr&sime este fris.ca. In cazul fiecai
laptelui de vaca, continutul mediu de gr&sime este de circa 3,7% si se prezintl sub lichic
forma de globule sferice inconjurate de o membranS lipoproteica, [2,5,6]. vertic
Datorita diferenfei de densitate, cele doua componente ale laptelui pot fi
separate atat pe cale natural^ cat §i mecanicl Separarea pe cale natural^ se desias_oar&
in camp gravitational, cand laptele se gaseste linistit intr-un recipient, prin ridicarea la este]
suprafa^a a globulelor de grasime cu o viteza de circa 2,5 mm/h. carei
Viteza de separare a grasiraii creste daca laptele este supus unui proces de
centrifugare. La separarea pe cale mecanicS se utilizeaza separatoare prevazoite cu axac
talere, dispuse in cadrul unui rotor centrifugal. In cadrul rotorului separatorului,
separarea are loc prin acjiunea diferemiata a campului centrifugal asupra fazelor de faze
campuri diferite ale laptelui: grasimea din lapte cu densitate mai micS (pg - 0,935 - sepai
0,947 kg/dm3), si plasma laptelui cu densitate mai mare (pp = 1,029 - 1,034 kg/dm3). dens
SmintanS
.* Lapte separst lapte
Ill Canal pertru fapte
ascendent
Capac
separator
, Disc superior
Disc
intermediar
Suport cu orificiu
de atimentare
OJ
58
-j gj tgh"Ql°gii in industria de prelucrare a lapteiui
3000-g- ^a separatoarele de capacitate mare, turafia este de circa 6000 rot/min, in
ce la separatoarele de capacitate mica, turatia rotorului tinde spre 12000 rot/min.
Mumarul talerelor rotorului depinde de capacitatea separatorului sj se situeaza"
40 - 120 talere. Rolul talerelor este de a separa in straturi sutyiri laptele, astfel
/*.
£c&sa se ^P1"^6 ttaiectorii diferite grasimii si plasmei, [5,6,15].
. in De la Mecanica fluidelor se § tie ca, in stare de echilibru, suprafa|a unui lichid
•ata Ociipa o pozitie perpendicular^ pe direcfia for|ei rezultante care actioneaza asupra
zul ftecarui element al suprafe|ei, Astfel, in cazul unui recipient aflat in repaus, suprafafa
mb lichidului din recipient este orizontala, deoarece forja de gravitate are direc^e
vertical^,[6,19].
: fi Prin analogie, suprafaja lichidului din interiorul rotorului centrifugal aflat in
ara" mi§care de rotate are o astfel de pozifie incat fiecare element de suprafa^a a lichidului
i la este perpendicular pe direc|ia rezultantei dintre forfa de greutate §i forta centrifugala
care acfioneaza asupra lui.
de In cazul separarii grasimii din lapte, globulele de grasime se vor aglomera catre
cu axa de rotafie, in timp ce plasma se va deplasa catre exterior, [5,6,11,19].
ui, Separarea grasimii din lapte este influen|at£, atat de proprieta£ie celor doua
de faze ale acestuia, cat §i de caracteristicile geometrice §i funcponale ale rotorului
separatorului. Astfel, procesul de separare este influenjat de diferenfa dintre
densitS{ile plasmei §i grasimii, vascozitatea amestecului care influenfeaza regimul de
curgere a laptelui prin canale, aciditatea laptelui, continutul initial de grasime a
laptelui, continutul de impurita|i mecanice §i microorganisme, etc.
Vascozitatea plasmei laptelui influenteaz£ direct procesul de deplasare a
globulelor de grasime prin aceasta, vascozitatea laptelui fiind influen|at£ de
confinutul de grasime §i de gradul de divizare a globulelor. La acela§i continut de
grasime, vascozitatea create cu cres.terea gradului de divizare §i, de aceea, este
necesara filtrarea imediat dupa recoltare cu un numar redus de treceri pentru a nu se
produce divizarea globulelor de grasime. Vascozitatea plasmei scade cu cre§terea
temperaturii ceea ce favorizeaza procesul de separare, [6,19].
Separarea trebuie s& se facS cat mai aproape de momentui recoltarii deoarece
ICiU
pH-ul influenleaza negativ procesul de separare.
Variafii ale confinutului de grasime in laptele initial intre 3 - 6% nu
influenteaza procesul de separare, dar la cre^terea con|inutului de grasime la peste
15%, procesui de separare nu mai are loc. De aceea, procesul de separare a grasimii
din lapte nu se face prin mai multe treceri, reglajul separatorului facandu-se astfel
iacat s& se obtina smantana cu con|inut de grasime de 40 - 60%.
Cominutul de impurita|i mecanice §i de microorganisme din lapte influenfeaza
negativ procesul de separare a grasimii, deoarece acestea se deplaseaza in sens
re contrar globulelor de grasime, avand densitatea mai mare deca"t densitatea plasmei
ul laptelui. O parte din aceste impurMti se depun pe pere^ii carcasei rotorului care poate
le face ca separarea sa inceteze sau laptele degresat s^ iasa tulbure.
te
^i
le
59
Tehnologia fafaricarii smantanii de
Inst
10.2.2. Teoria procesului de separare a grasimii din lapte
;
Separarea prin centrifugare se poate explica pe baza teoriei sedimentarii
camp gravitational intrucat separarea prin centrifugare poate fi considerata ca o unc
sedimentare intr-un camp de accelerate diferita mult mai intensa decat cea
gravita^onaia, [5,6,11,19]. con
Sedimentarea reprezinta" separarea 18,
in faze a Iaptelui prin ac^iunea diferen^iata pes
a gravitafiei asupra fazelor de densitafi
diferite ale acestuia. d vite
Viteza de sedimentare este viteza de se(
deplasare a globulelor de grasime prin
plasma Iaptelui, corespunzatoare realizarii
echilibrului dinamic asupra forfelor ce
ac£oneaz& asupra acestuia.
Astfel, urmarind figura s_i cunosc&id caracteristicile celor doua faze ale
Iaptelui, grasimea si plasma, se pot scrie relatiile de calcul pentru greutatea globulei
de grasime G s,i forja arhimedica' FA care ac|ioneaza asupra globulei, respectiv pentru
din.
rezisten^a hidraulica la deplasare Fr;
(10.1)
(10.3)
un<
unde: d este diametrul globulei de grasime; pp, pg - densitatea plasmei, respectiv
grasimii din lapte; £ - coeficient de rezisten^a hidraulica la deplasare; v - viteza cu rap
care se deplaseaza globuia fa{& de plasma; S - aria proiecfiei conturului globulei pe ast
un plan perpendicular pe directia vitezei v, [6,19].
A§adar, pentru pp > pg, rezuM FA > G5 diferenta dintre acestea fiind denumitS
forta motoare:
Ullf
G UH:
(10.4)
Viteza maxima de deplasare este numita viteza de sedimentare (aproximativ
constant^) si'se obtine pentru cazul FI ~ Fr:
nc n
(10.5)
(10.6)
60
i tehnologii in industria de prelucrare a laptclui
(10.7)
V
je- y este vascozitatea cinematica a plasmei.
pentru Re = 10"4 - 2, regimul de curgere este net laminar, astfel ca se poate
Onsidera ; Pentru Re = 2 - 500, regimui de curgere este tranzitoriu
; Pentru Re = 50° ~ 2-105, regimul de curgere este turbulent iar £ = 0,45;
Re > 2-105 apare compresibilitatea, [6,39].
Singurul regim de curgere care asigurS separarea este regimul net laminar, iar
de separare se determina pentru acest caz, astfel ca inlocuind £ in relatia iui vs,
se
(10.8)
1
(10.9)
tie 18
ei Cunoscand relatia de legatur§ dintre vascozitatea cinematic^ $i vascozitatea
ru
= v-pp, se poate scrie retatia vitezei de sedimentare in camp gravitational:
8 (10.10)
v, = — d
18 Tj
DatorM dependen^ei vascozitalii de temperatura, in relafia vitezei de
sedimentare a grasimii din lapte se cunoa§te:
Pp-»
pentru t = 10 -70°C (10-11)
n
unde t este temperatura laptelui la separare (nitre 40 - 60°C), [6,19].
IV In camp centrifugal, viteza de sedimentare este cu atat mai intense cu cat
u raportul dintre accelera|ia centrifugala §i accelera|ia gravitationala este mai mare,
astfel ca viteza de sedimentare in camp centrifugal poate fi scrisa sub forma:
ro) (10.12)
IS ri
unde: r este distan|a de la globula de grasime la raza de rotate, iar co - viteza
unghiulara de rotatie.
Prin analogic, daca, la separarea gravitaJionalS, viteza de sedimentare are sens
contrar for|ei de greutate, atunci, in camp centrifugal, viteza de sedimentare va avea
sens contrar for^ei centrifugale, astfel ca grasimea se va aglomera catre axa de rotate.
Rolul talerelor este de a diviza masa de lapte in straturi de grosime mica, astfel
incat prin efect centrifugal sa se realizeze separarea globulelor de grasime.
Procesul de separare a grasimii in spafiul dintre talerele rotorului are loc in
douafaze, [6,19]:
61
Tehnologia fabricgrii smantanii de
1. faza de sedimentare in care globulele de grasime strabat grosimea peliculelor
de lapte dintre talere, ajungand pe suprafa^a superioara a talerelor inferioare; ap
2, faza de deplasare a globulelor sedimentate spre axa de rotatie. doua cc
In volumul de lichid dintre doua talere, sectiunea circulars prin care curge
lichidul nu este constant^, datorita modificarii razei de dispunere, astfel ca la la 1
periferia rotorului secjiunea de curgere este mai mare, in tinip ce in zona central^
langa axa de rotate, sectiunea de curgere este mai micS, [19]: I
S^lnSth Sj=2xrth (10.13) eparat
unde: h este distanfa dintre talere pe verticala.
Considered c& debitul de lichid care circula prin spafiul dintre talere este
constant, pe baza legii continuita|ii debitului, atunci: :oatait>
Qv =seve = $i vf- - const. (10.14)
In aceste condijii, pe masura ce se departeaza de axa de rotate, viteza de ;i depl
sedimentare a globulei de grasime creste, in timp ce viteza de curgere intre talere la lim
scade (vezi fig.l0.3,a).
Fig. 10.3. Vitezele de deplasare a globulelor de grasime in spafiul dintre talere, [6]
62
-•-• —- _____
d5
(10.18)
Ul
PP
(10.22) sep
18 cap
Prin integrate:
Inhzd2®2
(dr) (10.23)
se obfine: tim
nhzd2co2 Pr>~ Pg
(10.24)
27 Qv v
Determinand debitul de lapte din rela^ia de mai sus rezulta:
0 n \ ~rtJ8 (10.25)
27
im
Unde: -A (10,26)
8
In analiza efectuata, s-a considerat ca globulele de grasime sunt perfect sferice,
s-a neglijat existence celor doua circuite in spatiul dintre talere, iar toate spafiile sunt
uniform incarcate. Din aceste considerente rezultatele determinate cu rela|ia de calcul
obtinuta sunt mai mari. Pentru corectie se introduce tin coeflcient de corectie p = 0,6
-0,7, [6,11,19].
Rezulta:
ui
(10.27)
Distanta optima dintre talere. Experimental s-a stabilit ca exista un domeniu
foarte restrans al valorilor distantei dintre talere pentru care procesul de separare a tr
grasimii din lapte se desfa^oara in conditii optime. in afara acestui domeniu procesul
de sedimentare se inrauta^este. Aceasta distan^a depinde de diametrele minime ale
globulelor de grasime, [5,6,11,15,19].
Daca di este diametrui globulelor de grasime separate in faza I (de
sediraentare), cele cu diametre rnai mic nu vor sedimenta in aceasta fazS, ci vor fi
antrenate de laptele degresat in afara talerului. Pentru faza a doua a procesului de
separare (de deplasare catre axa de rotate) diametrui minim al globulelor separate
este d2. In func^ie de raportul dintre di §i dj, separarea globulelor de grasime va fi mai
buna sau mai rea. Daca di < d2? se vor separa numai globulele cu dimensiuni mai mari
decat d2, deoarece cele cu diametru mai mic vor ft antrenate in curenrul de lapte
degresat. Pentru di > d2, globulele cu dimensiuni tore di §i d2 nu se vor separa pentru
ca nu au avut timp sa sedimenteze, [6,19].
Distant^ optima dintre talere poate fi calculata cu rela^ia:
(10.28)
no' zRt(pP-Pg] Cos2 «
64
ii fi tehnologii in industria de prelucrare a laptelui
Receptie calitativa
• gravimetnc sau
• volumetric
nai
filtrare
centritugare
Oraogenizare (facultativ)
de
Depozitare in tancuri
Ambalare
Depozitare rrigorifica
Expediere
97
Scheme tetmologice de fabricare a unor produse specifice industriei lapteto
Lapte
Filtrare
Normalizare
Pasteurizare
Racire
Livrare
c
98
**jjr^
;i tehnologii in industria de prelucrare a laptelui
Racirela24°C
Smantanire
Preincalzire
RacirelalO°C
Omoeenizare
Depozitare la 4-8 °C
Pasteurizare-dezodorizare
Cultura starter de
productie (primara)
Ambalare
Ambalare
Normalizare
Pasteurizare
RScire
Maturare biologica
Maturare biologica
Racire
Maturare fizica
Livrare
100
Scheme tehnologice de fabricare a unor produse specifice industriei [05
Pasteurizarea laptelui
\a secundara
Past*
Racire sj pastrare la Racire si pastrare la Racire si pastrare la apar
1-2°C/24ore 1-2°C/24ore 10-14°C/24ore la
M
v
Insamantare la 45°C cu Insamantare la 26-28°C cu Insamantare la 45°C cu J95°(
cultura primara 1-1,5% cultura primara 2-5% cultura primara 1 %
1'
Termostatare la 40-45°C Termostatare la 24-26°C Termostatare la 37-40°C
3 ore 10-12 ore 12-16 ore
;r
Racire §i pastrare la Racire si pastrare la RScire si pastrare la
l-2°C/24ore 1-2°C/24ore 10-14°C/24ore
Insamantare in
Premcalzirela50-65°C lapte pasteurizat la
90-95°C/30min §i
racit!a45°C
Distribuire in ambalaje
de desfacere
Termostatarea 43-
45°C/2.5-3 h
1 Preracirelal8-20°C
Racirela2-8°C
Depozitare la 2-
Livrare IAURT
109
tehjlolQgii fo industria de prelucrare a laptelui
Termostatare la 25-
Pasteunzare m vana la 26°C/12-14 h
85-95QC/20-30 min
Rs,,™ ir, i
at-li ^ la i
Racire lapte
Depozitare
Lapte batut - 1, Lapte batut - 2, lal-2°C/24h
la 30-32°C la 26-28°C
1,5-3%
Cultura starter de
Insamantare
productie de tip
1,5-3%
cuaternar
Distributie In ambalaje
de desfacere
Termostatare
Preracirelal8-20°C
Racire la 2-8°C
Depozitare (2-
8°C/min.6 h
Termostatare
111
Notiuni specifice sj definitii in industria laptelui
Lapte - emulsie de grasime intr-o solutie apoasa care confine si alte substance, unele sub &
forma coloidala (substance proteice), iar altele in stare dizolvat£ (lactoza", sa~ruri, vitamine).
Lapte anormal - orice lapte ale c&rui proprietafi organoleptice, fizico-ctdmice §i
bacteriologice prezinta modificari facandu-1 impropriu prelucriirii.
Standardizare (normalizare) = operafia prin care laptele este adus la continutul de grasime &
dorit, fie prin cre§terea fie prin mic§orarea conjinutului de grasime.
Igienizarea laptelui = transformarea laptelui intr-un produs corespunzator din punct de m
vedere igienico-sanitar.
Pasteurizarea - tratament termic cu efeot bactericid care consta in incalzirea laptelui la o dt
anumita temperatura (de obicei, sub 100°C) o perioada determinate de timp, di
Pasteurizare HTST = pasteurizare la temperaturi inalte, timp scurt, in pasteurizatoare cu
placi sau in serpentina de mentinere a acestora. o
Vacreafie = pasteurizare sub vid, concornitent cu dezodorizarea laptelui sau smant^nii.
Sterilizarea - tratament termic in vederea asigurarii stabilitafii de durata a laptelui, prin lu
distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor si a sporilor. U
Sterilizarea UHT - Sterilizarea laptelui la temperaturi inalte, timp scurt, pentru pastrarea
acestuia o perioada" mai mare de timp, de obicei, in ambalaje etanse, aseptice. dt
Bactofugarea - eliminarea microorganismelor din lapte cu ajutorul unor separatoare fe
centrifugale cu turatie foarte mare.
Bactoepura(ia spontana = concentrarea sporilor bacteriilor butirice in stratul superior ai pi
laptelui depozitat, aflat in stare de repaus, acolo unde se separa si smantana.
Cazeina = component proteic de baza (fosfoglicoproteina), care reprezinta circa 80% din nt
totalul substanfelor proteice din lapte, continand aminoacizi, fosfor si sulf. m
Lactalbumina = proteina u§or asimilabila, confine aminoacizi esenfiali, sulf si nu contine st
fosfor.
Lactoglobulina = proteina cu valoare nutritiva si digestibilitate sporitS, care confine sulf. a;
Proteine serice = lactalbumina si lactoglobulina, proteinele care se regasesc in zer. pi
Gliceride - esteri ai glicerinei cu acizii grasi. zt
Fosfolipide = gliceride ce confin in molecula lor acid fosforic si baze azotoase.
Lactoza = zaharul din lapte, diglucid format dintr-o molecula de glucoza si una de galactozS. li
Enzime = compusi de natura proteica cu rol catalitic in reactiile biochimice.
Aciditate titrabila - aciditatea totala a laptelui, care se determina prin titrarea unui volum de p:
lapte cu o solufie de NaOH 0,1 N in prezenfa de fenolftaleM ca indicator.
Lactobacili - bacterii de forma unor bastonase si marime variabila, reunite adeseori doua ai
cate doua sau formSnd lanfuri.
Streptococi lactici - bacterii lactice de forma sferica. k
Substanfe inMbatoare = substanfe care impiedica dezvoltarea bacteriilor lactice.
Faza bactericida^ intervalul de timp in care actioneaza substanfele cu efect bactericid ci
Bacteriofagi = virusuri parazifi ai bacteriilor. fi
Tancuri izoterme = rezervoare din tabla sau ofel care asigura pastrarea laptelui in bune
condifii pe o durata de timp mai indehmgata. P
Receptie cantitatM ~ masurarea volumetric^ sau gravimetrica a laptelui.
Recepjie calitativa = determinarea caracteristicilor organoleptice, fizico-chimice si . c
microbiologice ale laptelui.
Patratul lui Pearson = metoda de rezolvare a problemelor de Standardizare. p
Omogenizarea laptelui = operafie care consta in marunfirea globulelor de grasime, cu efect
de stabilizare a emulsiei de grasime, evitandu-se separarea grSsimii la suprafa|a laptelui in cursul
depozitarii acestuia.
124
Tostalatii si tehnologii inindustriade prelucrarea
125
Notiuni specifice $i definitii in industria laptelui
Maturarea fizicS a smantanii = menjinerea smantanii la o anumita temperature!, o perioada
anumita de timp, in scopul formarii substanjelor de aroma §i obfinerii unei anumite consistente.
Zara = subprodus lactat lichid obtinut in urma extragerii untului din smantana duice say
fermentata, confinand peste 90% apa, circa 9% s.u., 0,3-0,6% grasime, 3,2% substante proteice,
peste 4,5% lactoza", 07-0,8% saruri minerale.
Mix de inghetatS = amestecul de materii prime §i auxiliare, de origine lactata sau nelactata,
obfinut prin amestecarea acestora intr-o vana cu agitator §i Incalzire in manta. 1.
Calirea inghetatei - tratament termic efectuat pe mixul de inghejata care iese de la 2.
freezerare, realizat la temperaturi sub -30°C, tn camere sau tunele racite cu aer, pentru asigurarea
3.
unor calitafi specifice, unei depozitari mdelungate si pentru a asigura transportul gi consumul de
masa al inghefatei.
Branzeruri = produse lactate, nefermentate sau fermeatate, alcSluite, In principal, din cazeina 4.
in care sunt inglobate grSsime, lactoza, saiuri minerale si vitamine,
Coagulare = Inchegarea laptelui destinat obtinerii brinzeturilor prin inoculare de substante
5.
de coagulante care modiiica starea coloidaia a cazeinei ce constiruie refeaua (marricea) proteica a
produsului.
Coagulare acida = coagulare sub acfiimea acidului lactic rezultat prin fermentarea lactozei 6.
de catre bacteriile lactice, aplicata la fabricarea branzei de vaci, coagulul obtinut fiind moale, cu
confinut redus de calciu §i aciditate ridicat^.
7.
Cheag = produs enzimatic (substanta de coagulare) objinuta din stomacul rumegatoarelor
tinere (sacrificate in perioada de alaptare), utilizat la Inchegarea laptelui, In vederea fabricarii 8.
branzeturilor. Preparatul cheag are ca principiu activ chimozina. 9.
Zer = subprodusul lactat lichid, de culoare verde-galbui, obfinut la fabricarea branzeturilor 1C
ca urmare a coagularii cu cheag, prin acidifiere naturala sau de la fabricarea cazeinei cheag sau
clorhidrice.
11
Finisarea produselor uscate = uscarea finala a anumitor pulberi lactate obtinute la uscarea
prin pulverizare a laptelui, smantanii, branzei sau untului,
Instantizarea = aglomerarea particulelor fine de lapte praf uscat prin pulverizare, In vederea i;
obtinerii unor particule de dimensiuni uniforme, mai man, pentru a creste viteza de reconstituire
1:
fara modificari in ceea ce priveste solubilitatea laptelui praf respectiv.
Lactoiruct = sortiment de iaurt ob^inut din lapte pasteurizat degresat (smant^nit) pasteurizat,
cu adaos de 5% zahar, 0,4% gelatina, colorant §i sucuri naturale de fructe cu aroma intensa: zmeura,
capsune, fragi. 1:
Urda — produs lactat otyinut prin Incalzirea zerului si mentinerea lui la 80°C cand precipita
proteinele serice care se acumuleaza la suprafata zerului, de unde se colecteaza Intr-o sedila, se
scurge §i se preseaza. Se prepara atat din zerul provenit de la fabricarea branzeturilor din lapte de 1>
vaca, dar mai ales de oaie. Urda proaspata se prezints ca o pasta omogena, cremoasa, de culoare
alba, cu gust placut dulce pentru urda proaspata si u§or sarat pentru urda sarata. Urda proaspata are 1'
circa 60% apS, 50% grasime in substanfa uscata, aciditatea fiind in jur de 150°T.
Ricotta - urda sarata (circa 4% sare), ob|inuta din zer Incalzit la 72°C, cu adaos de acid 1
acetic sau zeam£ de lamaie. Casul de urda, in bucati de 1-2 kg, se sareaza si se zvanta in plasa
textila, in Incaperi uscate si racoroase, bine ventilate, pana la 36-38% umiditate. Are un con^inut de 1
grasime mai mare (30-35%) pentru ca se obtine din zerul rezultat la fabricarea branzei din lapte de
oaie, care contine 1,5-2% grasime.
Acid lactic = acid rezultat prin fermentarea plamezilor zahariflcate de porumb sau cartofi, 2
prin fermentarea melasei, sau prin fermentarea lactozei zerului cu bacterii lactice
flomofermentative, termofile si rezistente la acid lactic.
126