Sunteți pe pagina 1din 14

Metodica cercetarii accidentelor rutiere si a altor fapte

privitoare la regimul circulatiei pe drumurile publice

METODICA CERCETARII ACCIDENTELOR RUTIERE SI A ALTOR FAPTE


PRIVITOARE LA REGIMUL CIRCULATIEI PE DRUMURILE PUBLICE

Numarul mare de evenimente rutiere si mai ales consecintele nefaste ale


acestora, adesea ireparabile, preocupa in mod deosebit institutiile statului chemate sa
contribuie la diminuarea acestui fenomen si limitarea efectelor sale. Din acest considerent
„Noul Cod Rutier” adoptat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei
nr.195/12.12.2002 si Regulamentul de aplicare al respectivei ordonante, adoptat prin
Hotararea Guvernului nr.85/23.01.2003 au reconsiderat legislatia rutiera, adaptand-o
actualelor conditii in care se desfasoara circulatia pe drumurile publice in Romania.

Fara a intra in detalii, semnalam ca, pe langa infractiunile „clasice” la regimul


circulatiei pe drumurile publice, respectiv conducerea fara permis sau cu permis
necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul, conducerea unui autovehicul
neinmatriculat sau cu numar fals; conducerea sub influenta alcoolului sau drogului sau
parasirea locului accidentului fara incuviintare legala, au mai fost incriminate si alte fapte
precum:

- neindeplinirea de catre cadrele medicale a obligatiei de a incunostinta politia


atunci cand constata ca o persoana este inapta de a conduce (art.83);

- distrugerea, degradarea indicatoarelor, semafoarelor sau instalarea


neautorizata ori modificarea mijloacelor de semnalizare (art.84 alin.1, 2);

- blocarea drumului public in mod ilegal (art.84 alin.3);

- repararea autovehiculelor avand urme de accident fara autorizatie eliberata de


politie (art.85);

- organizarea sau participarea la concursuri neautorizate (raliuri clandestine)


etc.

Scopul declarat (deschis) al acestor reglementari este reducerea numarului


alarmant de accidente rutiere, soldate cu morti, raniti, pagube materiale sau morale ireparabile
si incalculabile*.

PROBLEME GENERALE PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE


ANCHETA

a) Locul si timpul comiterii faptelor


De la inceput trebuie precizat ca accidentele rutiere si celelalte fapte la regimul
circulatiei se comit pe drum public (definit in art.6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr.195/2002 ca orice cale de comunicatie terestra deschisa circulatiei publice). In afara
drumului public (autostrada, sosea, strada, ulita etc.), daca fapta se comite pe o altfel de artera
(drum forestier, de incinta, tarla etc.) nu avem de-a face cu infractiuni rutiere, ci de alta natura
(ucidere din culpa, vatamare corporala, infractiuni la protectia muncii etc.).

Sub aspectul locului (drumului) trebuie stabilite toate elementele ce-l


caracterizeaza (natura, starea tehnica, elemente de siguranta, semne si indicatoare rutiere,
intensitatea traficului etc.).

Referitor la timpul comiterii faptei este necesar a se stabili cu exactitate data,


ora, perioada din zi sau noapte, dar si conditiile atmosferice, de luminozitate si vizibilitate,
toate acestea contribuind la clarificarea imprejurarilor cauzei.

b) Activitatea infractionala desfasurata. Modalitatile faptice de comitere a


infractiunilor

Activitatea infractionala in cazul faptelor la regimul circulatiei pe drumurile


publice imbraca o gama larga de modalitati faptice, fiecare din acesta fiind incriminate in
Codul penal si Ordonanta de Urgenta nr.195/12.12.2002 astfel:

- uciderea din culpa in conditiile unui accident rutier;

- vatamarea corporala grava din culpa in conditiile unui accident rutier;

- vatamarea corporala din culpa in conditiile unui accident rutier;

- parasirea locului accidentului fara incuviintare;

- conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fara a poseda permis sau cu


permis necorespunzator;

- conducerea unui autovehicul neinmatriculat sau cu numar fals de


inmatriculare;

- conducerea unui autovehicul de catre o persoana aflata sub influenta


alcoolului sau drogului si sustragerea de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii
alcoolemiei;

- organizarea de concursuri sau participarea la raliuri clandestine etc.

Din cele mai sus aratate reiese ca ancheta trebuie sa stabileasca in ce a constat
fapta, metode si mijloacele de comitere (eventual si de ascundere), cum a pregatit-o si
actionat, masuri luate pentru stergerea urmelor etc.

c) Urmarile activitatii infractionale

Sunt doua mari categorii de urmari (consecinte):


In cazul producerii accidentelor rutiere, victime omenesti (morti, raniti grav,
loviti usor), pagube materiale (si distrugeri) si daune morale.

In cazul celorlalte fapte, existenta unei stari de pericol major pentru siguranta
circulatiei pe drumurile publice in special in situatia conducerii fara permis sau sub influenta
alcoolului.

d) Faptuitorii, starea si situatia acestora

Faptuitorii pot fi conducatorii auto, biciclisti, carutasi, alti participanti la trafic,


proprietarii vehiculelor, detinatorii legali ai acestora (sau ilegali), persoane care au incredintat,
sau care aveau atributiuni de serviciu de a retine vehiculul din cursa, profesionisti etc.

Referitor la starea acestora, intereseaza daca erau sub influenta alcoolului,


drogului, oboselii, afectiuni de sanatate, inclusiv de natura psihica, iar ca situatie in raport cu
faptele si urmarile daca sunt si ei victime, pagubiti etc.

e) Celelalte persoane implicate si situatia acestora

In afara faptuitorilor, trebuie stabilit ce persoane mai sunt implicate, calitatea


acestora si consecintele suportate. Trebuie vazut daca erau pietoni, biciclisti, conducatori auto,
ocupanti ai vehiculelor implicate (pasageri) si situatia lor in urma evenimentului: morti, raniti,
pagubiti, spitalizati, fara urmari etc.

In functie de implicarea si situatia lor se poate stabili calitatea procesuala a


acestora (martori, persoane vatamate, parti civile).

f) Vehiculele implicate

Intereseaza natura acestora, destinatia, proprietatea, numarul de


inmatriculare/inregistrare, marca, categoria, culoarea, semne distinctive, caracteristicile
tehnice, starea tehnica/defectiuni, daca sunt furate si toate datele referitoare la acestea.

g) Vinovatia celor implicati

Culpa este caracteristica accidentelor rutiere (cu exceptia cazurilor


exceptionale de crima disimulata in accident), iar celelalte fapte se savarsesc cu intentie.

Mai mult, intentia este ceruta expres in cazul unor fapte precum incredintarea
conducerii vehiculului, distrugerea/degradarea semnelor de circulatie, blocarea circulatiei etc.

h) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a


cercetarilor

Infractiunile „rutiere” se comit adesea in concurs cu alte fapte de acelasi gen


precum si cu altele ca furt, talharie, trafic de droguri, acte de coruptie etc.

Ancheta trebuie extinsa cu privire la toate imprejurarile faptelor, si impotriva


tuturor celor implicati pentru a fi trasi la raspundere conform faptelor comise.
i) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat,
inlesnit comiterea faptelor

Desigur, acestea pot face obiectul unui studiu complex, noi marginindu-ne a
evidentia doar cateva, considerate mai importante si mai frecvent intalnite: alcoolul, viteza,
indisciplina in trafic, multe vehicule cu defectiuni, ineficienta unor masuri ale organelor si
autoritatilor statului, criza morala.

Toate aspectele mentionate trebuie cunoscute, analizate si evaluate pentru


adoptarea masurilor adecvate de prevenire a evenimentelor rutiere si limitare a consecintelor
extrem de grave ale acestora.

PARTICULARITATILE CERCETARII ACCIDENTULUI RUTIER

a) In legatura cu problemele pe care trebuie sa le clarifice ancheta, cele


generale sunt valabile si in cazul accidentului de circulatie (locul si timpul; activitatea
infractionala/modul de producere a accidentului; urmarile; faptuitorii si celelalte persoane
implicate; vehiculul; vinovatia; concursul de infractiuni si cauzele, conditiile si imprejurarile
generatoare sau favorizatoare) cu urmatoarea precizare:

Cel mai important este de stabilit mecanismul accidentului sau cu alte cuvinte
factorii care conduc la producerea evenimentului, pe care literatura de specialitate* ii
grupeaza in patru categorii determinante, cu contributie decisiva, astfel:

- factorul DRUM - natura si caracteristicile drumului, starea tehnica a acestuia,


gropi, denivelari, in panta, lungime, latime, numar de benzi pe sens, linii de tramvai sau tren,
sens de mers, semne de circulatie, marcaje, intensitatea traficului, trotuare, refugii, parcari,
treceri de pietoni, semafoare, acoperit cu polei/mazga, in reparatii, piste speciale pentru
biciclisti si handicapati, stalpi si copaci pe margine etc.;

- factorul CONDITII. Aici intra conditiile atmosferice (meteo - ploaie, ceata,


vant, polei, zapada, grindina, furtuna etc.), de vizibilitate si luminozitate (noapte, obstacole,
iluminat etc.) sau de zgomot;

- factorul MASINA (VEHICUL). Sub acest aspect intereseaza vehiculele


implicate, natura si destinatia acestora (autoturisme, camioane, tramvaie, autobuze, biciclete,
carute speciale), tipul, marca, culoarea, numarul de inmatriculare/inregistrare, starea tehnica,
defectiuni, viteza, insemnele etc.;

- factorul OM sau altfel spus comportamentul in trafic al participantilor.

Intereseaza cine sunt persoanele implicate: sofer (amator sau profesionist) care
trebuie sa conduca pana la limita evitarii oricarui pericol; pieton care trece strada
regulamentar sau nu; persoanele aflate in trafic (carutasi, biciclisti, motociclisti, scaune cu
rotile etc.). Pe de alta parte intereseaza comportamentul lor in trafic (nepricepere/ neatentie la
volan, imprudenta, graba, oboseala, influenta alcoolului sau drogului etc.). In final intereseaza
situatia acestuia ca urmare a accidentului (mort, ranit, spitalizat, pagubit, fara urmari).
In concluzie, lamurind mecanismul accidentului de circulatie se stabilesc
cauzele acestuia, dinamica lui, daca este consecinta incalcarii normelor rutiere si cine sunt
vinovatii si raspunzatorii.

Celelalte probleme pe care ancheta este chemata sa le clarifice nu mai necesita


detalieri.

b) Pentru clarificarea problemelor pe care le ridica anchetarea accidentului


rutier este necesara efectuarea unor activitati de urmarire penala si tactica criminalistica,
precum:

- cercetarea la fata locului. Verificarea starii tehnice a vehiculelor implicate;

- identificarea si ascultarea martorilor oculari si a victimelor;

- identificarea si ascultarea autorilor (faptuitorilor) ca invinuiti;

- dispunerea si efectuarea expertizei starii de intoxicatie alcoolica


(alcoolemiei);
- dispunerea si efectuarea altor constatari tehnico-stiintifice si medico- legale;

- efectuarea expertizei tehnice auto;

- alte activitati in functie de specificul cauzei: perchezitii, ridicari de obiecte si


inscrisuri, prezentari pentru recunoastere, confruntari, reconstituiri etc.

Activitatile mentionate se efectueaza cu respectarea dispozitiilor legale si


regulilor tactice criminalistice generale, in raport cu specificul fiecarui caz in parte. In cele ce
urmeaza ne vom opri doar asupra unor particularitati in efectuarea respectivelor activitati de
ancheta.

Cu privire la cercetarea la fata locului, in prealabil este necesara deplasarea


urgenta a unui echipaj care sa verifice sesizarea si sa ia primele masuri (valabile si in cazul
altor cadre ajunse primele), care in sinteza ar fi urmatoarele: acordarea primului ajutor
medical si/sau asigurarea transportului la cea mai apropiata unitate sanitara a victimelor in
vederea salvarii acestora; inlaturarea pericolelor iminente (explozii, caderi) si indepartarea
curiosilor, conservarea urmelor si mijloacelor materiale de proba; identificarea martorilor
oculari, a victimelor si faptuitorilor; deblocarea traficului rutier; asigurarea pazei locului pana
la sosirea echipei si raportarea celor petrecute.

Cercetarea la fata locului consta in cautarea, examinarea si ridicarea tuturor


categoriilor de urme si mijloace materiale de proba necesare solutionarii cauzei. specifice
accidentului rutier sunt: urme pe corpul si garderoba victimei; urme create de pneuri (franare),
urme provenite din desprinderea unor parti sau piese a vehiculului (oglinda, masca, garnituri,
tevi), urme de lichide (ulei, benzina, motorina, lichid de frana), urme textile, de sol, sticla,
vopsea, papilare (pe volan, portiere), biologice (sange, par, creieri), leziuni corporale, urme de
lovire (impact), inscrisuri, ambalaje etc.

In completarea cercetarii la fata locului se efectueaza de catre specialisti in


domeniu (ingineri) verificarea starii tehnice a vehiculului vizand sistemele de franare, directie,
de iluminare si semnalizare, de inchidere/deschidere a portierelor, starea geamurilor, pozitia
acului de kilometraj, a schimbatorului de viteze, temperatura apei din radiator, starea
anvelopelor etc.

Procesul-verbal de verificare tehnica a vehiculului implicat se intocmeste


separat si ataseaza celui de cercetare la fata locului, schitei locului faptei si celorlalte mijloace
de fixare a rezultatelor.

Identificarea martorilor oculari, a victimelor si a faptuitorilor (autorilor) este o


sarcina de prima urgenta, dupa care se trece la ascultarea lor conform regulilor tactice
cunoscute. In cazul victimelor muribunde este bine - daca se poate - sa fie ascultate pe loc,
folosindu-se un reportofon, dar cu deosebita grija si atentie, sa nu fie afectate masurile de
salvare.

Imediat dupa cercetarea la fata locului (sau chiar in cadrul acesteia) se ia


masura recoltarii probelor biologice de la conducatorul auto in vederea stabilirii alcoolemiei.
De precizat ca recoltarea probelor biologice este atributul exclusiv al cadrelor medicale
specializate, iar stabilirea alcoolemiei este de competenta I.M.L. (Serviciului Medico-Legal
teritorial). Lucratorii de ancheta iau doar masura conducerii soferului la unitatea sanitara
competenta a recolta probele si dispun expertiza starii de intoxicatie alcoolica. (Daca
alcoolemia stabilita este mai mare de 0,80‰, avem si o infractiune distincta, prevazuta de
art.80 din C.R.).

Alte constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si medico-legale, in


functie se specificul cauzei, de urmele si mijloacele materiale de proba ridicate cu ocazia
cercetarilor pot fi: constatarile tehnico-stiintifice si expertizele criminalistice traseologice,
fizico-chimice, dactiloscopice, bio-criminalistice etc.

De mare importanta este constatarea medico-legala a mortii (autopsia) in cazul


decesului si expertiza (constatarea) medico-legala traumatologica in cazul ranirilor*. Dupa
caz, acestea pot raspunde la obiective legate de natura si cauza decesului, leziunile constatate,
mecanismul de producere a lor, de cand dateaza. Caracterul vital al acestora, daca intre
decesul victimei si leziunile constatate exista legatura de cauzalitate, daca leziunile au pus
viata in pericol, numarul zilelor de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare. Acest aspect
este extrem de important pentru corecta incadrare juridica a faptei. (Daca numarul zilelor de
ingrijiri medicale este intre 0 si 10 nu este fapta penala; intre 10-6 zile este vatamare corporala
din culpa care se cerceteaza la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea
partilor inlatura raspunderea penala; peste 60 de zile de ingrijiri medicale sau consecintele
grave prevazute de art.187 C.pen. - pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii
acestuia, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie
a vietii persoanei - vatamare corporala grava din culpa, care se cerceteaza din oficiu,
indiferent de vointa de impacare a partilor).

De asemenea, tot pe cale medico-legala se poate stabili si starea de intoxicatie


cu droguri sau medicamente cu efect similar.

Expertiza tehnica auto este una din cele mai importante activitati de ancheta in
cazul accidentelor rutiere** pentru ca poate lamuri cum s-au intamplat lucrurile si deci stabili
vinovatii.
Se dispune de catre organul de ancheta prin ordonanta si se efectueaza de catre
experti autorizati, liber-profesionisti, care functioneaza in cadrul birourilor de expertize
tehnice si contabile de pe langa tribunale judetene si al municipiului Bucuresti, pe baza actelor
si datelor puse la dispozitie de organul de ancheta: procesul-verbal de cercetare la fata locului
(sau extrase din acesta), schita locului accidentului, plansa fotografica, procesul-verbal de
verificare tehnica adiacent cercetarii la fata locului, autovehiculul implicat, bicicleta in cauza,
acte medicale privind diagnosticul, alte acte pe care anchetatorul apreciaza ca trebuie sa se
aiba in vedere expertul pentru a se putea pronunta asupra obiectivelor expertizei.

Tematica unei expertize tehnice-auto* este in general urmatoarea:

starea tehnica a vehiculului (defectiuni tehnice, natura acestora, de cand au


aparut, legatura de cauzalitate dintre defectiunile constatate si urmarile produse, posibilitatea
depistarii lor inainte de accident, daca puteau fi prevazute);

imprejurarile si mecanismul producerii accidentului (in functie de cei patru


factori determinanti);

viteza (auto)vehiculului inainte si in momentul impactului in raport cu


urmele de franare, starea drumului si celelalte conditii in care s-a produs accidentul;

timpul necesar pentru actionarea franelor vizavi de timpul de reactie la


perceperea pericolului;

cauzele tehnice care au determinat rasturnarea sub un anumit unghi (viteza);

daca autoturismul era prevazut cu „airbeg-uri” si modul cum au actionat


acestea;

distanta de la care conducatorul auto a actionat franele si cea parcursa in


franare;

posibilitatile pe care le-ar fi avut conducatorul auto de a evita accidentul in


conditiile date si in raport cu normele rutiere ce trebuiau respectate pe acel segment de drum;

posibilitatile pe care le-ar fi avut victima de a evita accidentul, in conditiile


date si in raport cu normele rutiere ce trebuiau respectate;

pagube pricinuite, valoare, in patrimoniul cui se localizeaza.

De mentionat ca expertului i se cere sa se pronunte numai cu privire la


imprejurari de fapt, de natura tehnica si nu cu privire la aspecte penale sau judiciare care sunt
atributul anchetatorului**.

PARTICULARITATILE CERCETARII EVENIMENTULUI RUTIER IN


CARE AUTORUL A PARASIT LOCUL ACCIDENTULUI FARA INCUVIINTARE
In cazul evenimentului rutier in care autorul a parasit locul accidentului, pe
langa aspectele generale pe care e necesar sa le aiba in vedere ancheta in cazul unui accident
de circulatie, mai trebuie tinut cont si de unele elemente specifice in legatura cu modul de
comitere a faptelor si de probare a acestora.

a) Cu privire la problemele de clarificat in cursul anchetei, trebuie stabilit mai


intai ca este vorba despre un accident de circulatie soldat cu morti, raniti sau produs ca urmare
a savarsirii unei infractiuni (conducere sub influenta alcoolului, conducerea unui autovehicul
fara permis sau cu numar fals, furt etc.).

In legatura cu activitatea infractionala care consta in parasirea locului


accidentului fara incuviintare, trebuie stabilit ca intr-adevar, conducatorul auto a plecat de la
fata locului in mod las, incercand sa se sustraga de la raspundere. Nu la fel se pune problema
daca, in situatie exceptionala a transportat raniti la cea mai apropiata unitate sanitara sau, el
insusi ranit, a mers (a fost dus) la spital pentru ingrijiri medicale, neascunzandu-si identitatea.

De asemenea, nu se poate retine infractiunea de parasirea locului fara


incuviintare daca autovehiculul cu destinatie speciala (salvare, pompieri, politie, jandarmerie)
se afla in misiune, iar imediat dupa incheierea acesteia conducatorul auto s-a intors la locul
accidentului pentru cercetari, cum expres prevede O.U.G. nr.195/2002.

Pentru corecta incadrare juridica trebuie deci probata inexistenta vreunei


incuviintari legale (data de organul de politie sau procurorul care conduce cercetarea la fata
locului) sau a vreunei imprejurari exceptionale (de necesitate) care sa admita parasirea (ranit,
transport la spital, misiune speciala).

Autovehiculul implicat, cu toate datele despre acesta, inclusiv destinatia sa


este, alaturi de identitatea faptuitorului, problema centrala a anchetei din momentul
declansarii cercetarii si pana la descoperirea autorului (initial A.N.).

Cat priveste pe faptuitor, pe langa toate datele despre acesta, inclusiv daca este
sofer profesionist, trebuie stabilit cu exactitate ce a facut (intreprins) el din momentul
comiterii accidentului si pana la depistarea sa:

- daca a anuntat cuiva evenimentul, cand, cum si cui anume;

- daca a procedat la stergerea urmelor sau modificarea acestora (modalitate


faptica distincta prevazuta de art.81 din O.U.G. nr.195/2002);

- daca a consumat alcool, droguri sau medicamente cu efect similar (de


asemenea modalitate faptica distincta prevazuta de aceeasi lege);

- daca s-a ascuns si ce masuri a intreprins pentru sustragerea de la raspundere;

- daca a reparat autovehiculul si in ce conditii - stiut fiind ca si fapta de a


repara fara autorizatie autovehiculele avand urme de accident constituie infractiune distincta
(prevazuta de art.85 C.R.);

- de precizat ca pentru existenta infractiunii de parasire a locului accidentului


fara incuviintare, nu are relevanta cine se face vinovat de producerea evenimentului rutier si
nici faptul ca victima a refuzat acordarea ingrijirilor medicale, conducatorul auto avand
obligatia de a nu pleca de la fata locului sub sanctiunea prevazuta de art.81 din O.U.G.
nr.195/2002 (Noul C.R.). In cazul ca, pe langa parasirea locului accidentului, se constata ca
autorul a mai comis si alte fapte penale, se vor aplica regulile concursului de infractiuni.

b) Dupa efectuarea cercetarii la fata locului si identificarea autorului, inclusiv


prin mijloacele muncii speciale de politie, se va trece la anchetarea faptelor care include:

- identificarea si ascultarea in detaliu a martorilor, victimelor si faptuitorilor. In


privinta faptuitorilor se va insista asupra imprejurarilor si motivelor pentru care au parasit
locul accidentului;

- prezentari pentru recunoastere de persoane, vehicule, alte bunuri;

- perchezitii pentru identificarea vehiculelor sau persoanelor


ascunse; - dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice
si expertize criminalistice si medico-legale;

- efectuarea expertizei tehnice auto vizand clarificarea unor imprejurari legate


de mecanismul accidentului, starea tehnica a vehiculelor implicate si posibilitatile de evitare
de catre faptuitor sau victima in raport cu normele rutiere ce trebuiau respectate in acel
segment de drum;

- reconstituirea, avand ca scop verificarea unor imprejurari referitoare la


posibilitatea producerii sau perceperii faptelor intr-un anumit fel;

- extinderea cercetarilor cu privire la alte fapte, de regula cele de la care a vrut


sa se sustraga faptuitorul cand a parasit locul accidenpului (furt, conducerea unui autovehicul
cu numar fals, abuz in serviciu prin folosirea fara drept a vehiculului etc.) si cu privire la alti
faptuitori care au participat in vreun fel la activitatea infractionala.

PARTICULARITATILE CERCETARII CONDUCERII FARA PERMIS

a) In cazul conducerii fara permis si a derivatelor sale (prevazute de art.78 C.R.


- conducerea cu permisul necorespunzator si incredintarea), activitatea infractionala poate sa
constea in:

- conducerea pe drumurile publice a unui vehicul (autoturism, camion,


autobuz, tramvai, motocicleta etc.) de catre o persoana care nu poseda permis de conducere
sau care are permis necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul ori are permisul
retras, anulat sau suspendat;

- incredintarea unui vehicul sau tramvai spre a fi condus pe drumurile publice


unei persoane ce nu are dreptul de a conduce (fara permis, cu permis necorespunzator sau
retras, anulat, suspendat), bolnave psihic ori aflate sub influenta drogului;
- vehiculul implicat (condus fara drept) poate fi autoturism, tramvai, autobuz,
de transport special, orice vehicul pentru care se cere permis corespunzator (conform art.53
din Regulamentul de aplicare al Noului C.R.);

- referitor la faptuitor, trebuie stabilita relatia dintre ei in cazul incredintarii si


faptul ca in momentul incredintarii vehiculului spre a fi condus pe drumurile publice cel care
a incredintat cunostea ca cel caruia i s-a incredintat nu poseda permis valabil, era bolnav
psihic sau se afla sub influenta drogului.

b) In privinta activitatilor de intreprins pentru administrarea probelor, de mare


importanta este constatarea in flagrant a faptului conducerii pe drum public a vehiculului intr-
una din situatiile mentionate (fara permis, cu permis necorespunzator sau retras, anulat,
suspendat).

In continuare, se trece la efectuarea de verificari in evidentele oficiale daca


persoana in cauza poseda permis de conducere, categoria si daca la data conducerii figureaza
retras, anulat sau suspendat. De precizat ca potrivit art.70 din Regulamentul de aplicare a
Noului Cod Rutier, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei (cu structurile
sale teritoriale) este autoritatea specializata in tinerea evidentelor privitoare la operatiunile cu
premisele de conducere ale persoanelor.

De asemenea, cu ocazia cercetarilor trebuie stabilita prin expertiza medico-


legala psihiatrica sau constatare medico-legala toxicologica daca persoana careia i s-a
incredintat conducerea vehiculului este bolnava psihic ori se afla sub influenta drogului.

In rest, sunt valabile celelalte activitati generale de intreprins pentru


administrarea probelor: identificarea si ascultarea martorilor, invinuitilor (inculpatilor),
prezentari pentru recunoastere, imobilizarea vehiculului etc.

De mentionat ca atunci cand o persoana este depistata conducand un vehicul in


aceasta situatie (fara permis, sub influenta drogului etc.) pe langa faptul ca i se intocmeste
proces-verbal de constatare, va fi oprita sa continue conducerea vehiculului, luandu-se masuri
legale in consecinta pentru stoparea pericolului ce-l reprezinta o asemenea conducere.

PARTICULARTIATILE CERCETARII CONDUCERII UNUI VEHICUL


NEINMATRICULAT SAU CU NUMAR FALS DE INMATRICULARE

a) In cazul acestor infractiuni prevazute de art.77 C.R., activitatea ilicita poate


sa constea in:

 punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui


autovehicul sau a unei remorci neinmatriculate ori a unui tramvai neinregistrat;

 punerea in circulatie, conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci


cu numar fals de inmatriculare;

 conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul al carui certificat de


inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni grave la sistemul de directie ori de franare si ale
carui placute cu numarul de inmatriculare au fost retrase, sau care, potrivit legislatiei in
vigoare (Regulamentul de aplicare al C.R.)* nu are dreptul de a circula in Romania.

Referitor la vehicul (remorca) in cauza (inclusiv tramvai supus inregistrarii)


trebuie stabilit al cui este si cine-l are in paza (proprietar, detinator, utilizator, paznic),
numarul real (initial), motivele radierii sau ale retinerii certificatului de inmatriculare sau a
placutelor cu numarul de inmatriculare, precum si a conditiilor legale neindeplinite pentru a fi
apt sa circule in Romania spre a se aprecia corect asupra imprejurarilor faptelor si
vinovatiilor.

Perioada de timp cat a circulat sau de cand a intrat in tara, de asemenea


intereseaza ancheta pentru a se corobora cu data inmatricularii, radierii, retragerii sau retinerii
actelor, inclusiv pentru a se vedea daca nu este un vehicul furat (din tara sau strainatate).

b) Si activitatile de intreprins pentru administrarea probelor sunt cele general


valabile in cazul infractiunilor rutiere, cu unele particularitati determinate de specificul acestui
gen de fapte.

Pe langa constatarea infractiunii flagrante (de regula cu ocazia controlului


traficului rutier), una din cele mai importante activitati este verificarea si ridicarea de
inscrisuri (acte si documente oficiale tinute de organele competente: Politie, Vama, R.A.R.,
Service-uri etc.). Principalele inscrisuri ce trebuie avute in vedere sunt:

- actele de inmatriculare, tinute tot de D.G.E.I.P.;

- inscrisuri din care sa reiasa data radierii, motivul, numerele


anterioare; - acte privind proprietarul, detinatorul, utilizatorul vehiculului;

- verificari la Politie, inclusiv la Interpol, daca autovehiculul figureaza in


evidenta celor furate sau date in urmarire interna si internationala;

- atributiunile de serviciu (fisa postului) ale persoanei care a dispus sau


incuviintat punerea in circulatie pe drumurile publice a autovehiculului, remorcii sau
tramvaiului neinmatriculat ori neinregistrat;

- inspectia/starea tehnica a vehiculelor implicate;

- certificate/documente de inmatriculare emise in strainatate, traduceri;

- date privind omologarea vehiculului, cartea de identitate, certificatul de


autenticitate emise de Registrul Auto Roman.

De mare importanta pentru ancheta sunt si expertizele criminalistice si tehnice


pentru constatarea falsului, atat in documente, cat si in cazul radierii seriei pentru inducerea in
eroare a autoritatilor.

Celelalte activitati (identificarea si ascultarea martorilor, invinuitilor/


inculpatilor, prezentari pentru recunoastere, perchezitii etc.) nu comporta precizari
suplimentare, decat ca daca faptele sunt comise in contextul crimei organizate privind traficul
cu masini furate, cercetarile vor fi extinse si sub acest aspect, colaborandu-se pe aceasta linie
si cu organismele internationale.

PARTICULARITATILE CERCETARII CONDUCERII SUB INFLUENTA


ALCOOLULUI SAU A DROGULUI

a) Si in cazul infractiunilor de conducere sub influenta alcoolului (drogului) si


derivatelor - prevazute in art.79 din C.R., problemele generale pe care trebuie sa le clarifice
ancheta in cazul faptelor penale la regimul circulatiei sunt valabile, cu unele particularitati
date de specificul cauzelor de acest gen:

Activitatea infractionala consta in:

 conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o


persoana care are o imbibatie alcoolica mai mare de 0,80 grame/litru alcool pur in sange ori o
concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat;

 conducerea sub influenta unor produse sau substante stupefiante ori


medicamente cu efect similar;

 refuzul, impotrivirea, sustragerea de la recoltarea probelor biologice in


vederea stabilirii alcoolemiei ori influentei drogului sau testarii aerului expirat;

 consumul de alcool, de produse sau substante stupefiante ori medicamente


cu efect similar de catre persoana care a comis un accident de circulatie soldat cu morti si/sau
raniti, dupa comiterea acestuia si pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea
probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei (cu exceptia situatiei exceptionale ca
medicamentul a fost administrat de personal medical autorizat, impus de starea sanatatii
conducatorului auto);

 autovehiculul (tramvaiul) condus si daca acesta era destinat transportului


public de persoane sau de substante periculoase, caz in care suntem in prezenta unei forme
agravate;

 faptuitorul, daca este profesionist, daca conducea un mijloc de transport in


comun sau transporta substante periculoase si starea in care se afla la momentul conducerii -
sub influenta alcoolului, drogului, oboselii, a unei boli.

De precizat ca faptuitorul, supus testarii pentru stabilirea concentratiei de


alcool in aerul expirat poate cere sa i se recolteze probe biologice in vederea stabilirii
alcoolemiei.

 daca faptele sunt comise in concurs cu alte infractiuni (conducere fara


permis, furt, accident de circulatie etc.) vor trebui clarificate si imprejurarile acestora, inclusiv
cauzele, conditiile si imprejurarile ce le-au generat sau favorizat.

b) In privinta activitatilor de intreprins pentru administrarea probelor, facem


urmatoarele precizari:
 in cadrul constatarii infractiunii flagrante (cu ocazia controlului traficului)
trebuie luata masura conducerii soferului la o unitate sanitara pentru recoltarea probelor
biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, concomitent cu interzicerea continuarii conducerii
sub influenta alcoolului sau drogului a autovehiculului. De altfel, in asemenea situatii, legea
rutiera (art.252 din Regulamentul de aplicare a C.R.) permite imobilizarea autovehiculului cu
mijloacele tehnice adecvate (pe cheltuiala delicventului);

 imediat dupa constatarea faptelor se dispune expertiza starii de intoxicatie


alcoolica. Concentratia de alcool in sange a conducatorului auto se face de catre I.M.L.
(serviciile medico-legale teritoriale), iar daca aceasta (alcoolemia) este mai mare de 0,80‰
suntem in prezenta unei infractiuni (daca este mai mica de 0,80‰ este contraventie,
sanctionata tot de O.U.G. nr.195/2002);

 la fel si starea de influenta a drogului sau a medicamentelor cu efecte


similare se constata tot pe cale medico-legala de catre personalul specializat*. Deci organul de
ancheta prezinta persoana in cauza (conducatorul auto) in cel mai scurt timp posibil I.M.L.
pentru examinare si expertizare (si pentru recoltarea probelor biologice este indicata utilizarea
I.M.L., fiind atributul exclusiv al personalului medical specializat).

Stabilirea concentratiei alcoolice in aerul expirat se face de catre Politia


Rutiera cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat conform legii, dar conducatorul auto are
dreptul sa ceara recoltarea de probe biologice si stabilirea alcoolemiei pe cale medico-legala,
metoda stiintifica clasica mai presus de orice banuiala de subiectivitate (art.80 C.R.).

Ascultarea martorilor, a invinuitului (inculpatului) vizeaza imprejurarile


concrete in care s-au petrecut faptele, motivele conducerii sub influenta alcoolului sau
drogului, probele in aparare.

In functie de specificul fiecarui caz in parte mai pot fi efectuate si alte activitati
de ancheta: verificari si ridicari de inscrisuri (in special acte medicale, ale autovehiculului),
confruntari, prezentari pentru recunoastere, perchezitii, expertize criminalistice, extinderea
cercetarilor cu privire la droguri etc.

S-ar putea să vă placă și