2.2. Circulaţia şi respiraţia 2.2.1.

Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii Testul A Încercuiţi

răspunsul corect: 1. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit: a) să evite mediul
poluat, tabagismul; b) să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului; c) să evite
practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci. 2. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului
de îngrijire, asistenta va observa la un pacient cu o afecţiune pulmonară: a. aspectul abdomenului; b.
culoarea tegumentelor; c. aspectul toracelui, mişcările celor două hemitorace. 3. Spirografia
explorează: a) volumele şi capacităţile pulmonare; b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort
dozat; c) arborele traheobronşic, folosind substanţa de contrast. 4. Pentru spirografie pacientul necesită
următoarea pregătire: 32 a) cu 24 de ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor
respiratori; b) repaus fizic şi psihic cu 30 de minute înaintea examenului; c)nu necesită pregătire. 5.
Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în raport cu
tabelele CECO sunt: a) 50% din valorile ideale; b) 70-80% din valorile ideale; c) 100% faţă de valorile
ideale. 6. Bronhografia reprezintă examenul: a) radiologie al aparatului respirator; b) endoscopic al
aparatului respirator: c) radiologie al arborelui traheobronşic. 7. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul
necesită ca pregătire: a) clisma evacuatoare; b) administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea
examenului; c)întreruperea alimentaţiei. 8. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc
următoarele materiale: a) pahar conic gradat; b) cutie Petri - sterilă c) tăviţă renală. 9. Dispneea în
bolile pulmonare este consecinţa: a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de dioxid de
carbon; b) comprimării organelor abdominale; c)obstrucţiei căilor respiratorii. 10. Semnele
caracteristice ale hemoptiziei sunt: a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse
iritativă cu expulzia sângelui, gust de sânge; b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură,
gust de sânge, transpiraţii profuze; c)senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sânge.
11. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt: a) aşezarea pacientului în poziţie
Trendelenburg; b) instituirea repausului fizic, psihic, vocal; c)aplicarea unei pungi cu gheaţă pe
regiunea retrosternală; d) învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate; e) aşezarea pacientului în
poziţie semişezând. 12. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin: a) IDR la tuberculină;
b) IDR -Cassoni; c) IDR - Dick. 13. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de: a)
expunerea la frig, căldură; b) obstrucţia căilor respiratorii superioare; c)bronhoalveolite de deglutiţie.
14. Criza de astm se caracterizează prin următoarele manifestări: a) sputa rozată, bradipnee; b) sputa cu
aspect perlat, tahipnee; c)dispnee expiratorie, bradipnee. 15. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului
în criza de astm bronşic i se dă poziţia: a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lângă corp; b)
decubit lateral; c)Trendelenburg. 16. Ca intervenţii de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica: a)
administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice; b) educaţia pacientului cum să prevină
crizele de astm; c)oxigenoterapie. 33 17. Faceţi corelaţie între prima coloană şi cea de a doua: a) Astm
bronşic; 1. Dispnee cu polipnee 6. Bradicardie; b) Astm cardiac; 2, Dispnee cu bradipnee 7. Tahicardie;
c)Edem pulmonar acut; 3. Dispnee inspiratorie 8. Sputa rozată, spumoasă 4. Dispnee expiratorie 9.
Transpiraţie 5. Tegumente palide 10. Cianoză. 18. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem
pulmonar acut constă în: a) scăderea circulaţiei de întoarcere prin sângerare; b) aplicarea garourilor la
rădăcina membrelor; c)administrarea diureticelor. 19. În pleurezia seriofibrinoasă pacientul prezintă
următoarele manifestări de dependentă, cu excepţia: a) febră, frison; b) transpiraţii nocturne; c)febra de
tip remitent, durere toracică. 20. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta
efectuează la recomandarea medicului următoarele examinări: a) IDR la PPD; b) Testul Schikc; c)IDR
Cassoni. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Notaţi-le cu A sau F: 1.
Obiectivul principal în insuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii. 2. În
obstrucţiile supraglotice pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă este drenajul
postural. 3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare. 4. Semnele
importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate. 5. Pentru instalarea drenajului
postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul mecanic pentru secreţii. 6. În
îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea permeabilităţii
căilor respiratorii. 7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se
menţine timp îndelungat. 8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează
vaccinarea BCG. 9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoratie este sursă de infecţie pentru alte
persoane. 10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală