Partea 4

Elemente de Organe de Ma ini

1. ASAMBL RI NEDEMONTABILE PRIN SUDARE

1. 1. Aspecte generale

Fig. Structura zonei sudate.

1-material de adaos, 2-zona de interdifuziune i aliere, 3-zona
influen at termic.

Rezisten a admisibila a cordonului de sudura

Datorit faptului c zona de sudur este o zon caracterizat de

structuri metalice diferite, caracteristicile mecanice sunt diferite pentru
aceste zone, de regul mai mici decât cele ale materialului de baz .
În acest context s-a convenit ca tensiunile admisibile ale
sudurilor pentru solicit ri statice s fie calculate prin raportare la cele
ale materialului de baz , prin intermediul unor coeficien i de calitate
, prin rela ii de forma:
as = am ,
unde am i am sunt tensiunile admisibile ale
as = am,
materialului de baz .

1
Valori ale coeficien ilor de calitate ai sudurilor la solicit ri statice

Tipul Solicitarea Coeficien&i de calitate

sudurii Execu&ie Execu&ie antier
uzin*
Trac iune 0,85 0,75
Sudura cap Compresiune 0,95 0,85
la cap Încovoiere 0,85 0,75
Forfecare 0,65 0,55
Sudura de Toate 0,65 0,55
col solicit rile

În cazul solicit rilor variabile se recomand pentru evaluarea

rezisten ei admisibile a sudurii rela iile:
= am ,
asR în care este coeficientul de reducere a
= am,
asR
valorii rezisten ei admisibile.

Sudabilitatea metalelor
O caracteristic complex care determin în condi ii de sudare date,
aptitudinea tehnic a metalelor pentru realizarea anumitor asambl ri
sudate (STAS 7194-79).
• pentru o el de construc ie Ce = C + 0,25(Mn + S ) [%]
i
• pentru o el aliat Ce = C + Mn/6 + (Cr + Mo + V)/5 + (Ni + C)/15 [%]

2
1.2 Elemente de calculul al asambl*rilor sudate solicitate static

In general pentru evitarea supradimension rilor calculele se

bazeaz pe ipoteza principiului de egal rezisten - atât sudura cât i
restul construc iei s prezinte aceea i rezisten .

1.2.1. Suduri cap la cap

1 2

In baza principiului mentionat la cest tip de sudura, grosimea

cordonului de sudur va fi cel pu in egal cu grosimea minim a
tablelor sudate, adica:
a min(s1 , s2) s
In îmbin ri realizate cu cordoane de sudur înclinate solicitate la
trac iune (compresiune) cu for a F va rezulta o stare compus de
solicitare:
• componenta F sin , determin o solicitare simpl de întindere
(compresiune);
• componenta F cos , determin o solicitare simpl de forfecare.
Pentru tensiunile considerate uniform distribuite pe grosimea
cordonului se utilizeaz teoriile clasice din rezisten a materialelor. În
conformitate cu cele ce preced pentru sudura cap la cap realizat cu
cordon de sudur înclinat conform teoriei de rezisten T IV/2
tensiunea echivalent din sudura este:
2 + 3 02
es = s s as , unde

F sin F cos
s= al
, respectiv 0 s =
al
.

unde l = ls 2a

3
 Pentru cordonul drept de sudur solicitat cu for a F la trac iune
(compresiune), relatia precedenta se reduce la:
F
s= al as
În cazul unei solicitari compuse (ac iunea simultana a for ei F i a
momentului încovoietor Mi ), tesiunea rezultant echivalent din
sudura va fi:
6M
F )±( i
res = ( al
)
a l2

1.2.2 Suduri de col& solicitate la torsiune

Solicitarea periculoas – forfecarea este datorat momentului de

torsiune. Sec iunea de forfecare echivalent este sec iunea median a
sudurii, având diametrul Dm i l imea a egal cu în l imea
cordonului.
• diametrul mediu - Dm = D + 2 (a 2) cos 450 D + 0.7 a
• aria sec iunii de forfecare - A ( D + 0.7 a) a
Cunoscând momentul de torsiune Mt, for a de forfecare
echivalent solicit rii de torsiune este:

F = 2M Dm = 2M (D + 0.7a) .
f t t
Deci tensiunea efectiv de forfecare în cordonul de sudur este:

= F A = 2M # a(D + 0.7a)2
fs f t afs

4
 1.2.3 Sudur* de col& lateral*, solicitat* combinat

Experiemental s-a demonstrat c in toate situatiile de solicitare

distrugerea cordonului se produce prin forfecarea lui în planul median
al sec iunii transversale A B .

Consecinte
a. Pentru solicitarea simpla cu for a de trac iune F verificarea sudurii
se realizeaza prin relatia:
= F 2 a lsc = F 1,4 s lsc .
fs afs

a. Pentru solicitarea compusa cu for a de trac iune F si moment

încovoietor Mi verificarea sudurii se realizeaza prin relatia
es = fF + fM = F 1,4 s lsc + Mi Ws afs

Observatii :

La acest tip de sudura s-a constatat c tensiunile sunt repartizate

neuniform pe lungimea cordonului, astfel încât maximul de tensiune
se afl la capetele cordonului.
Raportul s max s min cre te cu lungimea cordonului de sudur ;
de aceea pentru ca tensiunile la capete s nu ating valori periculoase
se recomand limitarea lungimii cordonului la lsmax 50s.

5
 2. ASAMBL RI DEMONTABILE PRIN FILET

2. 1. Aspecte generale
• Organele asamblarilor filetate sunt clasificate prin STAS
1450/1..5-89,
• Condi iile generale i categoriile de execu ie sunt reglementate
prin STAS 2700/1..9-89.
• Alegerea materialelor pentru asambl rile filetate se face pe baza
criteriilor de func ionare, de fabricare i de cost. Uzual
elementele unor asamblari prin filet se execut din o el, de la cel
mai uzual OL 37, OL 42 (STAS 500/2-80) la cele de calitate OLC
35, OLC 45 (STAS 880-88) i pân la cele speciale aliate 41 Cr
10, 18 MoCrNi 13 (STAS 791-88).

Avantaje ale asambl rilor filetate:

• realizarea unor for e de strângere mari folosind for e de ac ionare
relativ mici,
• montarea i demontarea u oar
• permit realizarea unor solu ii construc ive variate în forme
compacte
• fabricare prin tehnologii relativ simple
Dezavantaje ale asamblarilor filetate
• existen a unor concentratori de tensiune mari în zona filetului
• necesitatea unor solu ii speciale pentru a se asigura asamblarea
împotriva autodesfacerii
• lipsa de autocentrare (la asambl rile cu mi care)
• randament relativ sc zut, etc.

6
Elementul principal al urubului respectiv al piuli ei este filetul. Din
punct de vedere constructiv, filetul este ob inut prin deplasarea unui
profil geometric, de o anumit form , numit profil generator de-a
lungul unei elice directoare înf urat pe o suprafa cilindric sau
conic . Principalele elementele geometrice caracteristice filetelor
definite prin STAS 3872-83.

A. Fig. Elemente geometrice ale filetelor

Elementul geometric Simbolizare i alte caracteriz*ri
Profilul filetului Triunghiular, p trat, tapezoidal, rotund,
etc.
Unghiul profilului -variabil func ie de profilul filetului-
pentru filete metrice de fixare = 600;
Unghiul de înf urare al - are valorile @1,@2,@-dup cum este
filetului determinat pe diametrele d1,d2,d - pentru
rela ii de calcul uzual se folose te @2;
Sensul de înf urare Sens normal dreapt , uneori i stânga;
Pasul p
Diametrul exterior d, D;
Diametrul interior d1, D1;
Diametrul mediu d2, D2;
În l imea filetului H1;
În l imea efectiv a filetului H2;
2 Între unghiul de înf urare a filetului 2 i pasul acestuia conform fig.
b. exist rela ia tg 2 = p/ d2. 2 Între elementele geometrice ale
filetelor exist rapoarte dimensionale reglementate:

7
 Observatii :

a. Condi ia de autofrânare
Dac unghiul de înf urare al filetului 2 este relativ mare, sub sarcin
piuli a se poate destrânge. În acest caz pentru men inerea echilibrului
trebuie aplicat o for Ft negativ , de sens contrar tendin ei de
mi care.
În cazul când piuli a nu se destrânge sub sarcin , asamblarea se
nume te cu autostrângere, desfacerea piuli ei realizându-se numai în
cazul când se aplic o for tangen ial Ft pozitiv i orientat în
sensul de desfacere.
În contextul dat s-a determinat pentru condi ia de autofrânare
inegalitatea:
'
2
Pentru asigurarea autofrân rii, uruburile de fixare se execut cu
unghiul de înf urare al filetului 2 cuprins între 10 – 30, iar cele de
mi care cu un singur început, cu unghiul 2 cuprins între 40 – 50.

b. Principii de calcul
C - Duruburile importante greu solicitate, se vor calcula cu luarea în
considerare a tuturor factorilor de solicitare: (A) pentru tija urubului
i (B) pentru filetul urubului. Simultan cu solicit rile tijei urubului
este solicitat i filetul acestuia. Principalele solicit ri ale filetelor sunt:
(1) solicitarea la strivire prin presiunea de contact
(2) solicitarea de forfecare
(3) solicitarea de încovoiere
C - Duruburile obi nuite se calculeaz îns cu o metodologie
simplificat pe baza unor ipoteze simplificatoare, printre care
men ion m:

• sarcina exterioar* F se consider* c* ac&ioneaz* în axa

urubului;
• sarcina exterioar* F se consider* c* se repartizeaz* uniform
între spirele urubului i a piuli&ei, aflate în contact;
• sarcina exterioar* F ce revine unei spire de contact se consider*
c* se repartizeaz* uniform pe toat* suprafa&a de contact.

8
9
2.2 Calculul asambl*rilor filetate

2.2.1 Calculul asambl rilor prin /uruburi montate cu prestrangere

si solicitate cu for e axiale

Pentru un calcul simplificat in care sec&iune periculoas* este

considerata sec&iunea de la baza spirei, tensiunile dezvoltate în tija
acestuia vor avea expresiile:
• pentru solicitarea de întindere
=F A = 4 F # d 2 ,
t 0 0 1
• pentru solicitarea de r sucire
= M Wp M Wp 8 F d tg(' + ) # d 3
t t t1 0 2 2 1
Fiind o solicitare compus , tensiunea echivalent se va ob ine prin
utilizarea teoriilor de rezisten - in baza teoriei a III- a de rezisten :
= 2 +3 2.
ech t t
Dup înlocuirea expresiilor elementare i prelucrare rezult :
= (4 F # d 2 ) 1+ 3[2 k tg(' + )]2 ,
ech 0 1 2
în care k = d2/d1.

Pentru filetele metrice standardizate de uz general, utilizate

frecvent la realizarea asambl rilor demontabile la care:

(42=10-60, µ = t g8 =0.1÷0.15),

10
valoarea expresiei de sub radical este un parametru de valoare relativ
constant , = 1,25…1,50. Uzual se noteaz Fc = 7F
0
Rela ia de verificare:
= 4F ' # d 2 ,
ech 0 1 at
Rela ia de dimensionare
d = 4'F #
1 0 at
.
Coeficientul de siguran fa de limita de curgere :
c= 0,2 ca .
ech
• Când sarcinile sunt cunoscute i asamblarea este realizat corect,
se pot considera pentru coeficientul de siguran valorile
generale
ca = 1,25…1,75.
• Pentru condi ii normale i uruburi cu d > 14 mm se consider
ca = 1,75…2,5
• Pentru condi ii normale i uruburi cu d < 14 mm (la care exist
pericolul ruperii la montaj) se va considera ca = 2,5…3 sau chiar
mai mult.

2.2.2 Calculul asambl rilor prin /uruburi montate cu prestrangere

si solicitate cu for e transversale

F0 F0

F0 F0
A. Asamblare cu joc. B. Asamblare f*r* joc

11
Pentru asamblari realizate prin intermediul a is uruburi, in func ie
modul de montare se disting dou cazuri specifice:

• A. - asambl ri cu uruburi montate cu joc în g uri...... d0>d;

• B. - asambl ri cu uruburi montate f r joc în g uri.... d0=d.

A. Asambl ri cu /uruburi montate cu joc în g uri,

Condi ia de func ionare a asambl rii este:
F >F
f
In cazul frec rii uscate de tip Coulomb, coeficientul de frecare dintre
repere µ , realizate din o el sau font , se poate considera cuprins în
intervalul 0,1…0,15 la suprafe e prelucrate sau între 0,2…0,25 pentru
suprafe e neprelucrate. Rezulta la limit :
µ F = k F is , unde k = 1,2…2 sau chiar valori mai mari.
0
For a de prestrângere a asambl rii, raportat la un singur urub, va fi:
7k
F = k F µ is i Fc = 7 F = F
0 0 µ i 0
s
Din condi ia de rezisten a tijei lasolicitarea de trac iune,
considerând si coeficientul de majorare care înglobeaz solicitarea la
torsiune a urubului rezulta diametrul de rezisten al filetului :
4Fc 47kFo
d = = .
1 <; < µ is ;
at at

B. Asambl ri cu /uruburi montate f r joc în g uri

Transmiterea solicit rii se realizeaz direct prin tija urubului.

Calculul acestor asamblari presupune:
• Dimensionarea tijei la solicitarea de forfecare simpl , în sec iunea
de separare a reperelor asamblate
dt = 4F < i 0 ,
c s af
• verificarea tijei la strivire, pe suprafa a cilindric de contact cu
gaura
s = Fc is s dt as .
Unde Fc = 7 F
0

12
 3. OSII =I ARBORI

3. 1. Aspecte generale

Criteriul Tipul osiei sau a arborelui

Forma axei geometrice
Forma sec iunii transversale
Modul de rezemare
Modul de solicitare
Tura ia de regim nr
• dreapt
• cotit
• plin
• inelar
• determinat static
• nedeterminat static
• solicitate la încovoiere
• solicitate la torsiune i încovoiere
• nr < ncritic – arbori rigizi
• nr > ncritic – arbori elastici

Osiile : organe de sus inere pentru alte organe de ma ini aflate în rota ie
f r a transmite momente de torsiune; sunt solicitate în principal la încovoiere.
Arborii : organe de ma ini care se rotesc în jurul axei de simetrie i
transmit i momente de torsiune; sunt solicita i în principiu atât la torsiune cât i
la încovoiere.

Materialele de execu ie (/i implicit tratamentul termic)

sunt dependente de modul de solicitare i de condi iile de lucru.

• pentru solicit ri u oare se utilizeaz o elurile carbon obi nuite OL 50, OL

60 (STAS 500/2-80).
• pentru solicit ri medii se recomand utilizarea o elurilor carbon carbon de
calitate cu tratament de îmbun t ire OLC 35…OLC 50 (STAS 880-88).
• pentru arbori cu solicit ri mari, sau când se impun restric ii de gabarit i
de greutate sau condi ii de duritate ridicat se folosesc o eluri aliate de
îmbun t ire, 33MoCrNi 11, 30Mn 16, etc. (STAS 791-88) sau o eluri
carbon de cementare OLC 15 respectiv o eluri aliate 18MoCrNi 13,
13CrNi30 (STAS 791-88).

Observatii
• utilizarea o elurilor de înalt rezisten trebuie f cut cu aten ie, deoarece
din condi iile de rezisten se pot ob ine diametre reduse care nu asigur
condi iile de deforma ie necesare si suficiente (rigiditate sc zut ).
• arborii de dimensiuni mari sau cei de form complex pot fi executa i i
din font cu grafit nodular (STAS 6071-82) sau font maleabil (STAS
569-79). Caracteristicile mecanice de rezisten inferioare ale fontelor

13
 sunt compensate par ial de sensibilitatea mai redus a fontei la
concentrarea tensiunilor i de capacitate bun de amortizare a vibra iilor.
• calculul osiilor i al arborilor considera : (1) rezisten a, (2) deformarea,
(3) rigiditatea i regimul de vibra ii, (4) comportarea in timp

În consecin&*, calculul complet al osiilor i arborilor necesit

succesiunea: (1) predimensionarea pe baza unui calcul simplificat de
rezisten la rupere sau la deforma ii; (2) stabilirea formei constructive
cu considerarea condi iilor de rezemare i func ionale, de execu ie sau
de montaj; (3) verificarea la oboseal , la rigiditate i la vibra ii (tura ia
critic ).

3.2. Calculul osiilor drepte

A. Osiile fixe sunt solicitate la încovoiere static .

14
 B. Osiile rotative, sunt solicitate la încovoiere, conven ional dup un
ciclu alternant simetric (se recomand i un calcul de verificare la oboseal ,
realizat de obicei prin calculul coeficien ilor de siguran ).

15
 Schema echivalent de calcul (mod de rezemare si sarcini)

• Reac iunile pe reazemele “ 1 “ respectiv“ 2 “

R 1 =F (l 2 /l )
R 2=F (l 1 /l )

16
 • Diagrama momentelor încovoietoare (cu evaluarea si localizarea
momentului maxim de încovoiere - deci implicit i a sec iunii periculoase)
Mimax = F (l 1 l 2) l
• Condi ia de rezisten pentru osii cu sec iunea plin i constant , în
sec iunea momentului maxim:
=M Wz = 32 M # d3
i imax imax ai
• Relatia de dimensionare (diametrul sec iunii periculoase)
d = 3 32 M #
imax ai

Observatii
• Pentru osiile g urite-tubulare (se reduce greutatea acestora si la aceea i
m rime a suprafe ei are modulul de rezisten mai mare, deci poate
suporta un moment de incovoieree mai mare) se recomand un raport
constructiv, între diametrul interior i cel exterior
= dinterior /dexterior, 0,3…0,8.
• Calculul la rigiditate al osiilor este asem n tor cu cel al arborilor

3.3. Calculul arborilor drep&i

3.3.1 Dimensionarea arborilor drep i solicita i la torsiune

• Acest calcul este un calcul de predimensionare (sau dimensionare doar
atunci când nu se cunoa te schema de înc rcare cu for e transversale i
pozi ia reazemelor).
• Calculul conven ional are la baz criteriul rezisten ei sau criteriul
deforma iilor unghiulare.
• Obi nuit în astfel de situa ii se cunoa te puterea de transmis N [Kw]
respectiv tura ia arborelui n [rot/min], deci momentul de torsiune :
N
M = Wp 9554 [N m]
t n
• Predimensionarea arborilor drep&i cu sec&iune circular*
plin*:
1
M 3
d 10 t [mm]
0,2
at
• Predimensionarea arborilor drep i cu sec iune inelara-arbori tubulari (la
aceea i m rime a suprafe ei are modulul de rezisten mai mare, deci
poate suporta un moment de torsiune mai mare)

17
 1
M 3
de 10 t
0,2 (1 4)
at
unde, = di / de 0,8.
• Când condi iile de func ionare limiteaz strict deforma iile arborelui
predimensionarea se face pe baza unghiului de r sucire specific
M
6= t
G Ip
---- pentru arbori cu sec iune circular plin rezult diametrul necesar:
1
M 4
d 10 t
G 6a
----- pentru arbori în construc ie tubular :
1
M 4
d 10 t
G 6a (1 4 )
unde Ha 0.25 ......2.5 rad/m.

3.3.2 Dimensionarea arborilor drep i solicita i compus torsiune si incovoiere

18
Conventional momentul echivalent în orice sec iune:
1/2
2
(M ) = M = M + ( M ) 2
ie j ie i t
unde este un coeficient care ia în considera ie modul diferit de varia ie al
momentelor de torsiune i de încovoiere

Modul de varia&ie al Valoarea coeficientului

momentelor
Mi alternant simetric
= aiIII
Mt pulsator aiII

Mi alternant simetric
= aiIII
Mt constant aiI

Mi alternant simetric =1
Mt alternant simetric
aiI rezisten a admisibil la încovoiere cu ciclu static; aiII
rezisten a admisibil la încovoiere cu ciclu pulsator; aiIII rezisten a
admisibil la încovoiere cu ciclu alternant simetric;

Calculul diametrului arborelui : (1) în sec iunea periculoasa, (2) în alte sec iuni
(diametre ale tronsoanelor) plecand de la relatia:
M =W
ie i ai

Exemplificare
Momentul încovoietor maxim in sectiunea periculoasa
M = M = Fmax l
imax iB c1
Momentul încovoietor echivalent maxim in sectiunea periculoasa:
M = M2 + 0.75 M2
iech max imax t
• Dimensionarea arborelui la solicitarea compus se reduce la
dimensionarea numai la încovoiere cu momentul încovoietor
echivalent maxim---- pentru arbore de sec iune circular plin :
32 M
dnec = 3 iech max
#
ai I
• Verificarea arborelui la solicitarea compus se reduce la evaluarea
tensiunii efective conven ionale datorat momentului încovoietor
echivalent maxim ---- astfel pentru arbore de sec iune circular plin :
M 32 M
= iech max = iech max
ef W # d3 ai I
zef

19
 3.3.3 Calculul la oboseal al arborilor drep i

• Acest calcul este o verificare pentru forma i dimensiunile arborilor sau

osiilor rezultate dintr-o dimensionare constructiv i de rezisten .
• Verificarea la obosel este recomandat pentru arbori sau osii solicitate
variabil cu cel pu in 103…104 cicluri.
• Verificarea la oboseal se realizeaz prin determinarea coeficientului de
siguran global, în sec iunile periculoase i compararea lui cu valoarea
admisibil .
• Pentru osiile rotitoare calculul se face considerând numai solicitarea de
încovoiere, iar în cazul arborilor pentru solicitarea compus de torsiune i
încovoiere.
• Astfel pentru arbori solicita i la torsiune i încovoiere, coeficientul global
de siguran se determin cu rela ia:
1/2
1 1
c=1 +
c2 c2
unde, C si C coeficienti de siguran la încovoiere respectiv la torsiune.

3.3.4 Calculul la rigiditate al arborilor drep i

• Arborii pot prezenta: (1) deforma&ii de încovoiere-flexionale,

(2) de r*sucire-torsionale, (3) axiale (spre deosebire de osii
care prezint* în general numai derforma&ii de încovoiere).
• Verificarea se efectueaz* numai pentru deforma&iile
flexionale i torsionale; eventualele deforma&ii axiale având
influen&e nesemnificative asupra sistemului.
Verificarea la deforma ii flexionale, const în calcularea în punctele de
interes a inegalit ilor dintre s ge i:
fj faj ,
Verificarea la deforma ii torsionale, se reduce la încadrarea în limita
deforma iilor admisibile, adic la verificarea inegalit ii:
a ,
unde este deforma ia unghiular total de torsiune realizat pe toat lungimea
arborelui, iar a este deforma ia unghiular admisibil .
In cazul arborilor drep i cu sec iuni multiple, constitui i din m tronsoane
de diametre d i i lungimi l i, fiecare tronson fiind solicitat de un moment Mti,
deforma ia unghiular total de torsiune se calculeaz ca o însumare a
deforma iilor tronsonale:

20
 m
M ti li
= i iar G I pi
.
1

Verificarea la vibra ii, are drept scop evaluarea vibra iilor flexionale,
torsionale sau longitudinale pentru evitarea fenomenului de rezonan mecanic .
Liniile i principiile generale de abordare a problemei :
• Calculul const în determinarea frecven elor proprii de vibra ie ale
arborelui fi i compararea acestora cu frecven ele sarcinilor perturbatoare
f*i .
• Uzual frecven ele proprii se limiteaz cel mai adesea la valoarea
frecven ei minime, care este denumit frecven a proprie fundamental .
• Când frecven a perturbatoare coincide cu una dintre frecven ele proprii
ale arborelui ( fk = f*k ) amplitudinea arborelui tinde s creasc la infinit cu
efecte negative asupra acestuia: cre terea important a sarcinilor dinamice
i a zgomotului i sc derea considerabil a preciziei sistemului.
• Tot deosebit de periculoase sunt i frecven ele perturbatoare pentru care
raportul cu freven a proprie de ordin fi se încadreaz în intervalul f*p/ fi =
0,7…1,3.

21
 4. LAGKRE CU ALUNECARE NI CU ROSTOGOLIRE

4.1 Aspecte generale

Conditii necesare si importante:

• s asigure o a ezare bun a fusului pe lag r, astfel incat presiunea de contact
rezultat s fie uniform distribuit
• s preia în bune condi ii i s reziste la solicit rile transmise de fusuri i
arbori
• materialele i forma constructiv a lag rului s favorizeze eliminarea cât mai
rapid a c ldurii
• s necesite o între inere u oar i ieftin ;

A. Lag*re cu alunecare

Fig. Cuzine i tip buc .

22
 Fig. Lag r radial de cap t cu alunecare.
1-corp; 2-capac; 3,4-cuzine i; 5,6- urub i piuli prntru fixarea capacului; 7-
urub de fixare lag r; 8-adaos feglaj; 9-racord lubrifiant; 10-canal de ungere;

23
 Fig. Forma si alcatuirea cuzinetului.
a. Canale coad de rândunic ; b. Canale profilate.
1-corp lag r; 2- corp cuzinet; 3-c ptu eal .

Condi&ii necesare ale materialelor utilizate în construc&ia cuzine&ilor

• compatibilitate bun cu materialul fusului, pentru a elimina tendin a de

formare a unor microsuduri i a gripajului;
• coeficient de frecare cât mai redus;
• s favorizeze adsorb ia lubrifiantului, formarea i refacerea filmului de
lubrifiant;
• rezisten la uzur i capacitatea de comformabilitate (mici deforma ii
plastice locale) pentru a favoriza amortizarea ocurilor i vibra iilor;
• rezisten mecanic suficient ;
• conductibilitate termic ridicat i dilatare termic mic ;
• s fie ieftine i s permit o prelucrare u oar .

Avantaje ale lag*relor cu alunecare

• zgomot i ocuri mai reduse în func ionare
• gabarit radial mai mic,
• montare i demontare relativ mai u oar
• o amortizare superioar a vibra iilor, datorat peliculei de lubrifiant.

Dezavantaje ale lag*relor cu alunecare.

• gabarit longitudinal mai mare,

• coeficient de frecare relativ mai mare
• consum mare de lubrifian i

24
 B. Lag*re cu rostogolire

Criteriul de Tipul rulmentului

clasificare
Direc ia de ac iune a Radiali Radiali- Axiali
sarcinii principale Axiali

Cu role
• Cilindrice scurte
Forma corpurilor de Cu bile • Cilindrice lungi
rostogolire • Cu ace
• Cu role conice
• Cu role butoi
Num rul rândurilor Cu un rând Cu dou rânduri
corpurilor de
rostogolire
Posibilitatea prelu rii Rulmen i oscilan i Rulmen i neoscilan i
rotirilor (cu autoreglare) (f r autoreglare)

Materialele uzuale utilizate pentru construc&ia rulmen&ilor :

• conforme STAS 1456/1-89 : prev d pentru rulmen i de dimensiuni mici
o eluri marca RUL 1 iar pentru rulmen i de dimensiuni mari o eluri marca
RUL 2, cu func ionare normal pân la temperatura de 1200 C;
• conforme STAS 11250-89 : prev d pentru rulmen ii specilali, func ionând în
condi ii grele, o eluri marca RUL 1V i RUL 2V;

Executia (Clase de precizie) si simbolizarea rulmentilor

• în condi ii normale se folose te clasa P0,
• în celelalte condi ii în ordinea cresc toare a preciziei sunt P6, P5, P4.
• Simbolizarea rulmen ilor este o notare codificat a lor i are drept scop
identificarea rapid a acestora.
• Simbolizarea rulmen ilor este variat i poate diferi de la produc tor la
produc tor. Pe plan interna ional a fost elaborat o recomandare de
simbolizare a rulmen ilor prin comitetul ISO / TC 4. În ara noastr
simbolizarea rulmen- ilor este reglementat prin STAS 1679-88
• Simbolul unui rulment se compune din dou p r i: simbolul de baz i
simboliz rile suplimentare. Simbolul de baz , cuprinde:
• simbolul seriei de rulmen:i care caracterizeaz tipul i seria de
dimensiuni i este format fie din litere i cifre, fie numai din cifre, fie numai
din litere;

25
 • simbolul alezajului care constituie în general ultimele dou cifre ale
simbolului de baz este format prin codificarea raportat a valorii alezajului
rulmentului;

a. b. c. d.
Fig. Tipuri de rulmen i cu bile.

a. b. c. d.
Fig. Tipuri de rulmen i cu role.

a. b. c.
Fig. Tipuri de rulmen i radiali-axiali i axiali.

26
4.2.2 Calculul de alegere i de verificare a rulmen&ilor

Principalele solicit*ri sunt:

• compresiunea i presiunea de contact (în regim dinamic dup anumite
cicluri de solicitare)
• frecarea care apare în func ionare între corpurile de rostogolire i c ile de
rulare

Deteriorarea a rulmen&ilor- în cazul unei exploat*ri corecte

• prin oboseala superficial a corpurilor i c ilor de rulare i apari ia
ciupiturilor (pitting) care conduc la vibra ii i cre terea zgomotului;
• prin deformarea plastic local a suprafe elor de lucru (amprente) care se
manifest la dep irea sarcinii limit sau la rulmen ii lucrând sub ocuri.

Proiectarea i alegerea lag*relor cu rulmen&i, presupune etapele

• alegerea variantei de rezemare
• rezemare stabilit trebuie s asigure fixarea radial sau axial sau
axial-radiala a arborelui astfel încât indiferent de condi iile de
func ionare s fie evitate deplasarile si solicit rile suplimentare.
• alegerea tipului rulmen ilor
• depinde: direc ia i m rimea for ei care ac ioneaz asupra lag rului,
tura ia, rigiditatea construc iei, abaterile de la coaxialitate, temperatura
• determinarea m rimii rulmen ilor
• realizarea lag relor cu rulmen i

Reparti&ia sarcinilor
Considerand ac iunea sarcinilor combinate, radiale Fr i respectiv axiale Fa este
importan
• pentru stabilirea capacit ii de înc rcare statice (care depinde exclusiv de
m rimea for elor care se transmit)
• pentru stabilirea capacit ii de înc rcare dinamic

27
 a. b.

c.

Fig. Solicitarea rulmen ilor.

a. Rulment oscilant cu bile; b. Rulment radial-axial cu bile; c. Rulment axial cu
bile;
-- Unghiul de contact

Unghiul -- unghi de înc rcare permite exprimarea condi iilor de înc rcare
Fa Fa
tg' e e sau tg' e e
Fr Fr

28
Determinarea m*rimii rulmen&ilor
Se realizeaz în func ie de:
• tura ia de functionare
• sarcinile de solicitare
• diametrul de montaj
• timpul efectiv de func ionare a rulmentului.

Durabilitatea rulmentului,
Num rul de rota ii exprimat în milioane de rota ii sau num rul de ore de
func ionare sub sarcin la tura ie constant , la care rezist un rulment pân la
apari ia primelor semne de oboseal .
Durabilitate nominal de baz (a unui lot de rulmen i) L10,
Durata de func ionare (num rul de rota ii sau num rul de ore de
func ionare sub sarcin la tura ie constant ) atins de cel pu in 90% dintre
rulmen ii, solicita i în acelea i condi ii pân la apari ia primelor semne de
oboseal .

Pe baza experimentelor de laborator i a prelucr rilor statistice mic orarea

durabilit ii loturilor de rulmenti Li odat cu cre terea sarcinii de solicitare poate
fi exprimata:
P L1/p = P L1/p = ... = P L1/p = constant = C ,
1 1 2 2 i i
• p este un coeficient care depinde de natura contactului, dintre corpurile de
rulare i c ile de rulare (p = 3-pentru contact punctiform respectiv p =
3,3-pentru contact liniar),
• Pi este sarcina pur radial sau axial carea ac ioneaz asupra rulmentului.
• Dac în rela ia precedent se consider L = 1 milion de rota:ii, C se
define te drept capacitate de înc rcare dinamic de baz (STAS 7160-82).

Consecinte:
Capacitatea de înc rcare dinamic de baz a rulmen ilor radiali este
sarcina pur radial , de valoare i direc ie constant , la care o grup de rulmen i
“identici” având inelul interior rotitor i cel exterior fix atinge durabilitatea de 1
milion de rota:ii .
Capacitatea de înc rcare dinamic de baz a rulmen ilor radial-axiali
cu bile /i a celor cu role conice, este valoarea componentei radiale a acelei
sarcini care provoac deplasarea pur radial a unuia din inelele rulmentului fa
de cel lalt.
Capacitatea de înc rcare dinamic de baz a rulmen ilor axiali se
define te ca sarcina central pur axial , de valoare i direc ie constant , la care
rulmen ii “identici” ai unui lot ating durabilitatea de 1 milion de rota:ii.

29
Sarcina dinamic* echivalent*
Deoarece în rela ia precedenta for a Pi este considerat o sarcin pur
radial sau pur axial constant ca m rime direc ie i sens pentru a putea rezolva
problemele reale tehnice, caracterizate de faptul c sarcina nu mai îndepline te
condi ia pentru care s-a dedus rela ia, se introduce no iunea de sarcin dinamic
echivalent (STAS 7160-82).

• Sarcina dinamic echivalent a rulmentului radial se consider ca fiind

sarcina pur radial , de valoare i direc ie constant , la care un rulment
având inelul interior rotitor i cel exterior fix atinge aceea i durabilitate ca
i în condi ii reale de înc rcare i func ionare.
Pi = X V FR + Y FA
X este coeficient de tranformare radial, Y coeficient de tranformare axial

• Sarcina dinamic echivalent a rulmentului axial se consider ca fiind

sarcina central pur axial , de valoare i direc ie constant , la care un
rulment având inelul de arbore rotitor i cel de carcas fix atinge aceea i
durabilitate ca i în condi ii reale de înc rcare i func ionare.
Pi = X FR + Y FA

În acest context pentru valoarea durabilit ii nominale L10 :

p
C
L = i , [mil. de rota ii]
10 P
i
Pentru o utilizare mai u oar este convenabil exprimarea durabilit ii nominale
în ore:
p
6 C
L = 10 i [ore]
h 60 n P
i

Observatie
Capacitatea de înc rcare static a rulmen ilor va înlocui în calcule
capacitatea de înc rcare dinamic a rulmen ilor atunci când oboseala acestora
are loc prin deformarea plastic local a suprafe elor de lucru
Acest fenomen se produce în special la rulmen ii care nu se rotesc, la cei
care au mi c ri de oscila ie sau tura ie foarte mic n 10 rot/min.
În aceast situa ie sarcina static , este chiar sarcina care ac ioneaz asupra
rulmentului. Sarcina statica echivalent P0 a unui rulment se define te
asem n tor cu cea dinamic echivalent dar în condi ii statice de înc rcare

30
Concluzie
Alegerea unui rulment, atunci când se cunosc componentele radiale i
axiale ale sarcinii care solicit rulmentul, tura ia la care func ioneaz n i
durabilitatea neces r La a rulmen ilor, poate urma procedura simplificat :
• se calculeaz durabilitatea necesar cu rela ia Ln = L 60 n 106 ;
• din rela ia precedent , la limit Ln = L = (C P )p se determin capacitatea
i
de înc rcare necesar Cn = C = P P Ln ,
i
• alegerea tipodimensiunii de rulment din catalog sau STAS se face în func ie
de diametrul fusului astfel ca rulmentul ales s aib capacitatea de înc rcare
superioar celei calculate Cn .

31
 5. CUPLAJE MECANICE

5.1 Aspecte generale

O clasificare tipologic a cuplajelor este reglementat prin STAS 7082-87.

Tipuri de cuplaje

Dup natura leg turii

Permanente Intermitente
Fixe -Rigide Mobile- Dup modul de transmitere a
energiei:
• mecanice
• hidraulice
• electromecanice
• cu buc Cu elemente Modul de realizare a leg turii
• cu interme-diare Comandate Automate
man oane rigide pentru: • comand • centrifugale
• cu flan e • abateri mecanic
• cu din i axiale • comand • direc ionale
• cu role de • abateri hidraulic
blocare radiale • comand • de
• abateri electric siguran
unghiulare
• abateri
mixte
Cu elemente
interme-diare
elastice:
• metalice
• nemetalice

Tabelul Principalele tipuri de cuplaje

32
Tabelul Tipuri de cuplaje rigide
Tipul Situa&ii de utilizare Coeficient de
cuplajului serviciu Cs
•Pompe centrifuge i cu piston, 1,25…2
compresoare cu piston; 1,75…3,5
Cuplaje cu •Agitatoare mecanice, ma ini
flan e unelte, cuptoare rotative i 1,25…2,5
usc toare;
• Transportatoare cu role, ma ini 3…5
de ridicat, elevatoare;
• Func ionare uniform f r
ocuri sau suprasarcini pentru
Mtmax / Mtn 1,5 : 1,55…1,65
transmisii u oare, ventilatoare i (1,2…1,6)
pompe centrifuge de putere
mic .
• Func ionare uniform cu ocuri
mici i rare sau suprasarcini
u oare i de durat mic pentru 1,65…1,85
Mtmax / Mtn 1,8 : (1,4…1,8)
Cuplaje pompe centrifuge de mare
elastice cu putere, agitatoare mecanice.
bol uri • Func ionare neuniform cu
(cuplaje cu ocuri moderate i frecvente sau
elemente suprasarcini moderate pentru 1,85…2,05
elastice) Mtmax / Mtn 2 : (1,6…2)
amestec toare de lichide sau
solide, cuptoare rotative mici,
ma ini unelte. 2,15…2,45
(1,8…2,2)
• Func ionare neuniform cu
ocuri i supra-sarcini mari
pentru Mtmax / Mtn 3 :
2,65…3,05
amestec toare, ma ini vibratoare.
(2…2,5
• Func ionare foarte neuniform
cu ocuri i suprasarcini mari i
repetate pentru Mtmax / Mtn 4,5…6
3…3,5 : site vibratoare, prese cu (2,2…2,8)
piston, compresoare i pompe cu
piston.
• Func ionare foarte neuniform
cu ocuri i suprasarcini mari i
repetate pentru Mtmax / Mtn 4

33
Sarcini de solicitare:
• momentul de torsiune util care trebuie transmis;
• sarcini dinamice care se manifest în timpul regimului
tranzitoriu;
• sarcini datorate ocurilor i vibra iilor.

moment de torsiune de calcul

M = Cs M ,
tc tn
unde,
Mtn este momentul de torsiune nominal
Cs este coeficientul de serviciu (Tabelul ) sau cu valori
recomandate prin standarde (STAS 5982/4,5,6-81, STAS 5982/2,3-80,
etc.)

34
5.2 Elemete de calcul

A. Cuplaje cu flan/e
F 1s

F 1s
a. b.

Fig. A. Cuplaje cu flan e.

a. Cuplaj cu flan e tip CFO; b. Cuplaj cu flan e tip CFV

In general momentul de torsiune se transmite prin :

• frecarea dintre flan e - în cazul mont*rii cu joc a uruburilor de

fixare
• prin corpul uruburilor de fixare în cazul mont*rii f*r* joc a
acestora.

Momentul de torsiune capabil transmis

• moment transmis prin frecarea dintre suprafe ele în contact ale flan elor
M = M = 0,5µ Fs z D M ,
C tf 1 tc
• moment transmis prin uruburile de fixare
M = # z D d2 ; M ,
C 8 1 1 af tc
unde:
• µ este coeficientul de frecare dintre suprafe ele frontale ale
semicuplajelor,
• F1s este for a axial din urub iar z num rul uruburilor de strângere.
În ambele situa ii de montaj uruburile sunt strânse puternic astfel încât ini ial
ele sunt solicitate compus atât la trac iune cât i la torsiune cu for a F1s; iar
ulterior în func ionare solicitarea lor este diferit .

35
Montajul f r joc - presupune transmiterea mometului prin intermediul
tijei uruburilor, solicitat* la forfecare, adica:
# z D d2
M = 1 1 af .
tc 8
For a de forfecare ce revine unui singur urub exprimat în func ie de
momentul de torsiune este dat de rela ia:
2M
F = tc .
1s z D
1
În cazul cuplajelor standardizate i dimensiunile uruburilor sunt
cunoscute, de aceea este necesar doar verificarea lor.
Verificarea uruburilor la solicitarea de forfecare:
8M
= tc .
f # z D d2 af
1 1
Montajul cu joc - presupune transmitere momentului de torsiune prin
frecarea dintre suprafe&e, deci:
M = # µ z D d2 ,
tc 8' 1 1 at
unde
• ' este coeficient de majorare care ine seama i de torsionarea urubului,
• d1 diametrul interior al filetului urubului
• tensiunea admisibil de trac iune din urub.
at

For a de întindere ce revine unui singur urub, exprimat în func ie de momentul

de torsiune de calcul, este dat de rela ia:
2M
F = tc .
1s µ z D
1
Dimensionarea uruburilor de strângere, din solicitarea conven ional de
trac iune, când
0,5
8' M
d = tc ,
1 #µzD
1 at
Verificarea lor la solicitarea de trac iune echivalent :
F
1,27 1s .
t d2 at
1

36
B. Cuplaje elastice cu bol uri ( STAS 5982/6 – 81 )

l2

Ftc

Fig. B Cuplaj elastic cu bol uri.

1-semicuplaje; 2-bol uri; 3-man oane elastice.

Momentul de torsiune capabil transmis:

M 0,5z d l D as M .
C b 2 1 tc

37
• Verificarea man/onului de cauciuc la strivire

For a tangen ial care încarc un bol se consider în mod conven ional
concentrat la jum tate din lungimea man onului:
F =2 M z D
tc tc 1
Presiunea de contact efectiv între bol i man on:
pc = as = F d l pas
tc b 2
sau
2M
pc = as = tc pas
zd l D
b 2 1

• Verificarea bol urilor la încovoiere

32F l
= tc 2 .
i # d2 ai
b

38