UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

ANUL 2014

INVATAMANT LA DISTANTA

Proiect la disciplina
Economie

Coordonatori Student

Prof. univ. dr. Carmen Nastase Nastasoi Georgeta Adriana

Lect. univ. dr.Mihai Popescu Gr.2

Suceava 2014
 Şomajul-dezechilibru al pieţei muncii

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru
forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă New Palgrave Dictionary Of Economics
definește șomajul a fi "procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care
muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul)." Nici definițiile
șomajului în Britannica sau Americana nu amintesc despre necesitatea indivizilor de a avea “o
calificare corespunzătoare pentru muncă” pentru a fi socotiți șomeri. Șomajul raportat diferă
de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile șomajului
sunt diferite; întrucât "căutarea locului de muncă" este diferit definită, de exemplu, în SUA și
Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod necesar și ea chiar în condiții
identice ale pieței muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte de locuri de muncă, nu este
considerată, așa cum se întâmplă în Europa și Canada, o căutare a unui loc de muncă, în
măsura în care n-ai răspuns unei astfel de oferte publicată; în măsura în care nu răspunzi deci
la oferte de locuri de muncă pentru că acestea pur și simplu nu furnizează locurile de muncă
pentru care ești calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră
șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului.
O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale
pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural"
sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea
informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat, etc
Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc
de muncă. Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul
regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor,
prin creșterea sărăciei și a criminalității.
Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să informeze
publicul despre întreaga dimensiune a fenomenului.
Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la
un bloc politic și economic la altul. Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010,
instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de
10%, cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai degrabă de 17% procente;în termeni
reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă
umană, de către sistem.
Există mai multe tipuri de șomaj:

 Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune

economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu
reducerea șomajului.
 Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată
(de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).

 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată
pe cauze și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății
sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau
o retribuție (salariu) mică. O altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii
economiei prin apariția unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de muncă
sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în
istorie sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși
pe termen lung , automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a
populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor
cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața muncii (mai multe locuri de
muncă).

Literatura economică prezintă două categorii de șomaj:

Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu
doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse
materiale;
Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se
angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică
probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în
conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației
muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor
de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de muncă
(șomajul involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii:

 Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislație.
Împiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să
lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână șomeri. Creșterea salariului real minim
impus peste cel mai mic preț al ofertei, are ca efect creșterea șomajului:
Rata șomajului în regiunile Uniunii Europene în 2010, conform Eurostat.

Rata șomajului în Uniunea Europeană în 2010, conform Eurostat.

 Limitarea numărului de angajatori. Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite

persoanelor fizice să devină angajatori, fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt
blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiție directă cu cele
oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive asupra șomerilor și salariaților.

 Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. Accesul pe piața muncii (dreptul

la muncă) al oricărui cetățean este condiționat de cumpărarea asigurarilor sociale prin
intermediul contribuțiilor obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara
asigurarile sociale este sancționat cu eliminarea sa de pe piața muncii.

 Certificarea profesională. Condiția deținerii unei diplome corespunzatoare meseriei în

care urmează să acționeze un cetățean, impusă prin intermediul legislației muncii, este o
 barieră la intrarea pe piața muncii pentru persoanele autodidacte care dețin cunoștințele,
deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea ramură economică.

Măsuri de combatere[modificare | modificare sursă]

1. Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața

economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile
provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă această
politică este aplicată rațional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea
neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză
economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul 1970 și
în Germania când impozitele mari, șomajul care crește și salariile mari, ce determină
ca prețurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai
ieftin în alte țări.
2. O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de
salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele
să fie reglate în funcție de gradul ratei de inflație.
Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a
dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă
măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul
ca un post să fie ocupat de doi angajați.
3. Măsuri politice active pentru reducerea șomajului sunt:

 la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai mică,
flexibilitate a timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife de
salarizare flexibile după conjunctura economică
 instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă
 integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
 ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor

În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de

pe piața muncii, accentuând șomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea
drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre
salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare),
sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea
productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale
populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.
 Șomajul cauzat în România de analfabetismul funcțional

În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste
15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala
generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor
de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute pe piața muncii.

În fiecare an, între 400.000 și 500.000 de români apelează la Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă sau contactează rețeaua EURES pentru a-și găsi un loc de muncă
în străinătate.Pe lângă aceștia, alte câteva sute de mii de români aleg să plece la muncă pentru
un sezon (2-6 luni) sau mai multe prin intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă în
străinătate.

Potrivit datelor obținute de la reprezentanți din cadrul Ministerului Muncii, Familiei,

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, persoanele care doresc să obțină un loc de muncă
în străinătate pot apela fie la serviciile oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței
de Muncă/Serviciul Public de Ocupare (ANOFM/SPO), fie către agenții privați de
mediere a locurilor de muncă în străinătate, care își desfășoară activitatea în baza
prevederilor Legii nr.156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în
străinătate, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, datele sunt raportate la
Inspecția Muncii.

Astfel, prin intermediul ANOFM, obținerea unui loc de muncă în străinătate se poate face fie
prin intermediul rețelei EURES, fie prin Acordurile bilaterale în domeniul schimbului de
forță de muncă, încheiate de România cu alte state în perioada de preaderare a României la
UE. În acest moment, singurul acord în vigoare este cel cu Elveția, celelalte state europene
ridicând restricțiile de muncă pentru lucrătorii români, la 1 ianuarie 2014.

EURES reprezintă o rețea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene și a fost
creată pentru facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Spațiului European și
Elveția. Parteneri ai serviciilor publice de ocupare în cadrul acestei rețele sunt sindicatele,
organizațiile patronale și alți actori implicati în piața muncii.

Potrivit informațiilor primite de revista Economistul de la ANOFM, în trimestrul I 2014 au

fost mediați, prin rețeaua EURES, un număr total de 927 de lucrători, astfel: Spania - 833,
Danemarca - 43, Germania - 49, Marea Britanie - 1 și Italia - 1.

Totodată, ca urmare a aplicării acordului bilateral privind schimbul de stagiari, ANOFM a

mediat o persoană care a obținut un contract de muncă în Elveția, pe o perioadă de 18 luni, ca
asistent de comunicare.

Exportăm mai mult forță de muncă ieftină

Pentru o privire de ansamlu, revista Economistul a solicitat date privind numărul românilor
angajați cu acte în regulă în străinătate, plasați prin intermediul ANOFM începând cu anul
2012. Astfel,în anul 2012, 2013 și în primul trimestru al anului curent, situația locurilor de
muncă obținute, în străinătate, de către cetățenii români, prin intermediul ANOFM/SPO din
România, se prezintă astfel:

 În anul 2012, 715 persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul serviciilor
EURES, fie prin intermediul selecțiilor organizate de EURES România, fie ca urmare
a activității de mediere desfășurată de consilierii EURES pe locurile de muncă
vacante, postate pe portalul european EURES, sau a aplicațiilor individuale pe locurile
de muncă vacante promovate pe portalul EURES România.
Din cele 715 persoane mediate la selecții, 415 au obținut contracte de muncă în
agricultură, ca lucrători sezonieri necalificați, pe perioade scurte de timp, de 1-6 luni,
și ca lucrători calificați, cu contracte între 6 luni - 18 luni.

 Restul lucrătorilor români s-au încadrat în alte ocupații, foarte variate: în domeniul
hotelier (ospătari, cameriste, bucătari, barmani), îngrijire persoane vârstnice, mecanici
auto, drujbiști, muncitori necalificați în industria pielăriei, ingineri chimiști.

Distribuția pe țări de destinație este următoarea: Spania - 268 persoane, Germania - 265,
Danemarca - 107, Finlanda - 48, Austria - 14, Norvegia - 9, Italia, Marea Britanie, Belgia și
Ungaria - câte o persoană.

În anul 2013, prin aceeași rețea, și-au găsit slujbe 722 de persoane: Spania - 338, Danemarca -
192, Germania - 111, Finlanda - 50, Austria - 16, Norvegia - 7, Cehia - 4, UK - 1, Belgia - 1 și
Ungaria - 2. De asemenea, tot în anul 2013, alte 373 persoane au fost mediate în vederea
găsirii unei slujbe, prin aplicarea acordurilor bilaterale încheiate de România cu alte țări:
368 în Germania și 5 în Elveția.

Ofertele de muncă primite spre promovare în rândul cetățenilor români au fost extrem de
variate, de la locuri de muncă pentru lucrători necalificați și calificați în agricultură, industrie,
servicii, până la locuri de muncă ce necesită un nivel de educație și calificare ridicat (în
principal, ingineri).

În plus, potrivit datelor primite de la Inspecția Muncii, instituție care centralizează raportările
trimestriale ale agenților privați de ocupare a forței de muncă, principalele țări din UE în care
cetățenii români sunt mediați și plasați la muncă sunt: Germania, Italia, Grecia, Olanda,
Austria, Suedia, Anglia, Danemarca, Belgia, Franța.

Potrivit unei documentări realizate de jurnaliștii de la Economistul, în prezent doar în

București sunt peste 390 de agenții private de plasare a forței de muncă în străinătate, iar în
țară - cel puțin 1045 de agenții. În total numărul acestora se ridică la cel puțin 1435 agenții,
ceea ce înseamnă că există și o cerere suficient de mare din partea românilor.
 Studiu de caz
Date de identificare

Nastasoi Gheorghe are domiciliul in comuna Capu Campului,judetul Suceava.S-a nascut la

data de 09 martie 1984.Este casatorit si tata a unei fetite.
Asistentul social a identificat urmatoerele probleme:-lipsa unui curs de perfectionare-lipsa
unor abilitati pt cautarea unui loc de munca Datorita distantei dintre satul Capu Campului si
orasul Suceava ocuparea unui loc de munca este mai dificila.
Nastasoi Gheorghe se incadreaza in tipul de somaj involuntar deoarece structurile
socio profesionale nu mai corespund structurilor economice si tehnice in evolutie. Nastasoi
Gheoghe este un somer competitiv dar si descurajat.Cu toate ca are experienta in meseria
pentru care s-a pregatit este un somer descurajat care dupa dezamagiri succesivese
resemneaza si accepta situatia ca atare.

Istoricul Familiei

Familia Nastasoi are domiciliul in satul Capu Campului,judetul Suceava .Familia este
alcatuita din 3 membrii (parintii si un copil).Locuiesc intr-o casa cu 3
camere,proprietate personala ,mostenita de la parintii sotului.Sotia este in varsta de 25 de ani
si este casnica.Fetita are 2 ani si 3 luni .

Consecinte psihosociale ale starii de somaj

Somerul trece prin mai multe stadii dupa intrarea in somaj:-starea de soc ,de neacceptare
( a pierde locul de minca pentru unii someri este similar cu pierderea identitatii).-
reactii emotionale puternice , de revolta fata de situatia in care se afla-
h o t a r a r e a d e a a c t i o n a , d e a g a s i s o l u t i i . Faptul ca nu mai are un loc de
munca degradeaza relatiile intra si inter familiale,a scazut accentuat bugetul familiei.In ultima
perioada in cazul domnului Nastasoi s-a accentuat starea de stres fiind mai tot timpul
iritat,negasindu-si locul.

Istoricul ocupational

Nastasoi Gheorghe a absolvit Scoala Generala Ion Barbir ,Capu Campului si a lucrat timp e 7
ani ca motostivuitorist in cadrul unei companii care l-a scolarizat asupra acestei meserii.
Incadrul societatii Doxar Group s-au facut restructurari,Nastasoi Gheorghe fiind unul dintre
cei disponibilizati.

Situatia economica

Familia Nastasoi dispune de indemnizatia de somaj a sotului si de alocatia copilului.Avand in

vedere faptul ca domnul Nastasoi u are 7 ani vechime , indemnizatia de somaj este infima.
Venitul lunar al familiaei Popescu este de aproximativ 340 ron

Puncte tari si puncte slabe ale somerului

Puncte tari:
- detine calificare in meseria pe care o are- are experienta de 7 de ani
Puncte slabe
-detine informatii minime asupra pietei muncii- n u a r e i n c r e d e r e i n
p r o p r i i l e f o r t e - l i p s a m i j l o a c e l o r d e t r a n s p o r t . Domnul Nastasoi nu a
mai apelat la alte organizatii in afara de Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca .

Recomandari
Se recomanda domnului Nastasoi apelarea la un serviciu de consiliere ,unui serviciu de
mediere.

Bibliografie
1. ro.wikipedia.org
2. http://www.economistul.ro
3. http://www.wall-street.ro
4. Biroul Național de Statistică