UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATICĂ ȘI

MICROELECTRONICĂ

Raport
LUCRARE DE LABORATOR NR.5
la Teoria Probabilităților
Varianta 8

A realizat: st. gr. TI-173

A verificat: Ceban Gheorghe
Chișinău, 2017
Problema 8.2.1: Este dată seria de repartiție a variabilei aleatoare discrete  :

 1 0 1 2 
 :  
 0.4 0.1 0.3 0.2 

Se cere :

a) Să introducă în sistemul Mathematica v.a.d.  ;

b) Funcția de repartiție și graficul ei;
c) Probabilitatea ca  să primească valori din intervalul [1;4];
d) Speranța matematică;
e) Dispersia;
f) Abaterea medie pătratică;
g) Momentele inițiale de ordine până la 4 inclusiv;
h) Momentele centrate de ordine până la 4 inclusiv;
i) Asimetria ;
j) Excesul ;

Rezolvare. a) Introducem v.a.d.  în formă de listă elementele căreia sunt listele

elementelor liniilor matricei:

Scriem p în forma matriceală cu ajutorul funcţiei MatrixForm:

b) Aplicând formula F ( x)   x j x
pj , obținem:

 0, x  1,
0.4,  1  x  0,

F ( x)   0.5, 0  x  1,
 0.8, 1  x  2,

 1, x  2.
 Introducem funcția în Sistemul Mathematica :

c) Probabilitatea că  va primi valori de pe intervalul [1;4) se calculează conform formulei:

P(a    b)  F (b)  F (a) P(1    4)  F (4)  F (1)  0.5

d) Speranţa matematică se calculează după formula:

n
M [ ]   x j p j
j 1

Aplicăm Sistemul Matematica:

e) Dispersia se calculează după formula:

n
D[ ]   ( x j  m ) 2 p j
j 1

Aplicăm Sistemul Mathematica:

f) Abaterea medie pătratică este rădăcina patrată din valoarea dispersiei:

   D

Aplicăm sistemul Mathematica:

g) Momentele iniţiale se calculează după formula

n
 [ ]   x sj p j , unde s=1,2,…
j 1

Aplicăm sistemul Mathematica:

h) Momentele centrate se calculează după formula

n
[ ]   ( x j  m ) s p j
j 1
 Apicăm sistemul Mathematica:

i) Asimetria poate fi calculată după formula

3
Sk[ ]  .
3

Aplicăm sistemul Mathematica:

j) Excesul se găseşte după formula:

4
Ex[ ]   3.
4

Aplicăm sistemul Mathematica:

Problema 8.2.2: Presupunem că probabilitatea statistică ca un copil nou-născut să fie un

băiat este 0,51.
Se cere:

1) să se determine seria de repartiţie a variabilei aleatoare  care reprezintă numărul de

băieţi printre 1000 de copii noi născuţi;

2) să se calculeze probabilitatea ca printre 1000 de copii nou-născuţi numărul băieţilor să

fie cuprims între 308 şi 508.

Rezolvare:

1) Variabila aleatoare  poate primi valorile: 0, 1, 2,…, 1000. Probabilităţile acestor valori
se calculează conform formulei Bernoulli. Deci variabila aleatoare  are seria de repartiţie
p k  P(  k )  P1000 (k )  C1000
k
(0,3) k (0,7)1000k , k = 0, 1, 2,…, 1000.
Cum npq = 10000,510,49 = 509,51 este un număr fracţionar, rezultă că modul, adică
valoarea posibilă care corespunde celei mai mari probabilităţi este: Mo[] = [509,51]+1 =
509+1 = 510.
M[] = np = 10000,51 = 510.
D[] = npq = 10000,510,49 = 249,9.
 [ ]  npq  249,9.

2) Calculăm probabilitatea cerută:

P(308    508)=  k 308 C1000 (0,51) k (0,49)1000k

508
k

cu ajutorul Sistemului Mathematica:

Problema 8.2.3: Numărul  de particule alfa emise de un gram de o substanţă radioactivă

într-o secundă este o variabilă aleatoare discretă cu legea de repartiţie Poisson cu
parametrul a, unde a este numărul mediu de particule alfa emise într-o secundă şi se
determină experimental pentru fiecare substanţă radioactivă.

Se cere:

1) Să se determine seria de repartiţie a v.a.d. .

2) Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = într-o secundă vor fi emise nu mai mult de două particule alfa şi B = într-o secundă
vor fi emise cinci particule alfa. C = într-o secundă vor fi emise mai mult de zece
particule alfa. Care este numărul de particule alfa care corespunde celei mai mari
probabilităţi? Să se considere că a=3.

Rezolvare:

Variabila aleatoare  care reprezintă numărul de particule alfa emise într-o secundă are
repartiţia Poisson de parametru a = 3. Această variabilă aleatoare are seria de repartiţie:
3 k 3
p k  P(  k )  e , k = 0, 1, 2,…
k!
1) Evenimentului A îi corespunde că vor fi emise zero, una sau două -particule. Formula
va fi următoarea:
2
3𝑘
P(A) = ∑ 𝑒 −3
𝑘=0 𝑘!

2) Pentru evenimentul B:

3) Pentru cazul C, nu se poate calcula suma în mod direct (avem o infinitate de termeni);
putem însă aplica formula P(C )  1  P(C ) ; cum evenimentul opus lui C = {nu mai mult de 10
-particule vor fi emise}, avem:
10
3𝑘
P(C) =1- ∑ 𝑒 −3
𝑘=0 𝑘!
Problema 8.2.4: Să se scrie legea de repartiţie a variabilei aleatoare  care reprezintă
numărul de aruncări nereuşite ale unui zar până la prima apariţie a numărului 4. Să se
calculeze probabilitatea ca în timpul aruncărilor cu numerele de ordin de la 13 până la 23
numărul 4 nu va apărea.

Pentru rezolvarea aceste probleme foosim schema de repartiţie Pascal (geometrică)

clasică:

0 1 2 ... k ... 
  2 k  , unde p=1/6, q=5/6.
 p pq pq ... pq ... 

Condiţia este că la aruncările de ordinele cuprinse între 13 şi 23 (inclusiv) nu va apărea

numărul 4. Nu ne interesează ce se întîmplă la celelalte – nici după, nici înainte; aşadar,
vom scădea suma probabilităţilor că numărul apare la aruncările de la 1 la 13 (cu valoarea
, respectiv, luînd valori întregi de la 0 la 12) din suma probabilităţilor că numărul apare la
aruncările de la 1 la 23 şi rezultatul îl vom scădea din 1.

Aplicăm sistemul Mathematica:

Problema 8.2.5: Variabila aleatoare continue  este definită de densitatea sa de repartiţie

f(x). Să se determine:

1) reprezentarea v.a.c.  în Sistemul Mathematica;

2) linia de repartiţie;
3) funcţia de repartiţie F(x) şi graficul ei;
4) speranţa matematică;
5) dispersia;
6) abaterea medie pătratică;
7) coeficientul de variaţie;
8) momentele iniţiale de ordinele până la 4 inclusiv;
9) momentele centrate de ordinele până la 4 inclusiv;
10) asimetria;
11) excesul;
12) probabilitatea ca  să primească valori din prima jumătate a intervalului de
valori posibile.
 2( x  2), x [2,3],
f ( x)  
 0, x [2,3];

1) Introducem densitatea de repartiție în Sistemul Mathematica și construim linia de

repartiție:

3) Funcţia de repartiţie se determină prin integrare pe segmentul, pe care funcţia de

dispersie ia valori nenule:

F(x) = 2 2(t  2)dt

x

Deci funcția de repartiție este:

 0, x  2,

F ( x)   4 - 4 x  x 2 , 2  x  3,
 1, x  3

4) Speranţa matematică se calculează după formula:

M [ ]   x  f ( x)dx


5) Dispersia se calculează după formula:


D[ ]   ( x  m ) 2 f ( x)dx


6) Abaterea patratică medie este rădăcina patrată din Dispersie:

7) Coeficientul de variaţie se calculează după formula:

 
v .
m

8) Momentele inițiale se determină după formula:


 s [ ]   
x s f ( x)dx , s = 1, 2,...

9) Momentul centrat de ordinul 1 este egal cu zero pentru orice variabilă aleatoare: 1 = 0.
Momentul centrat de ordinul doi coincide cu dispersia şi deci 2 = D = 1,13287. Calculăm
momentele 3 şi 4 folosind formula:

 s []  

( x  m ) s f ( x)dx , s = 1, 2,...
10) Asimetria se calculează conform formulei:
3
Sk[ ] 
3

11) Excesul se calculează din formula:

4
Ex[ ]  3
4

12) Probabilitatea că  va lua valori din prima jumătate a intervalului se calculează după
formula:
b
P(a    b)   f ( x)dx
a

Problema 8.2.6: Variabila aleatoare  are repartiţie normală cu speranţa matematică m=3,
şi cu abaterea medie pătratică =3.

Se cere:

1) să se instaleze pachetul de programe Statistics`NormalDistribution`;

2) să se definească (introducă) v.a.c. dată;

3) să se definească (determine) densitatea de repartiţie;

4) să se construiască linia de repartiţie;

5) să se definească (determine) funcţia de repartiţie;

6) să se construiască graficul funcţiei de repartiţie;

7) să se construiască pe acelaşi desen graficele densităţii de repartiţie şi al funcţiei de
repartiţie;

8) Să se calculeze probabilitatea ca  să primească valori din intervalul [2, 5].

Rezolvare:

Mai întîi se determină v.a.c. :

Pentru o v.a.c. cu repartiţie normală, densitatea de repartiţie este:

( x m ) 2
1 
f ( x)  e 2 2

 2

(𝑥−3)2
1
În cazul nostru avem, 𝑓(𝑥 ) = 𝑒 − 18
𝜎 √2𝜋

2) Introducem v.a.c. în Mathematica:

3) Definim densitatea de repartiție:

4) Construim graficul liniei de repartiție:

5) Determinăm funcția de repartiție:

6) Construim graficul funcției de repartiție:

7) Construim graficul funcției de repartiție și graficul densității de repartiție pe același

desen:
8) Probabilitatea se calculează după formula utilizată mai sus:
b
P(a    b)   f ( x)dx
a

Problema 8.2.7: Înălţimea unui bărbat matur este o variabilă aleatoare cu repartiţie
normală. Presupunem că această repartiţie are parametrii m=175,125 (175+(-1)n/n) cm şi
=5,875 (6-(-1)n/n) cm. Să se fomeze programul de confecţionate a costumelor bărbăteşti
pentru o fabrică de confecţii care se referă la asigurarea cu costume a bărbaţilor, înălţimile
cărora aparţin intervalelor: [150, 155), [155, 160), [160, 165), [165, 170), [170, 175),
[175, 180), [180, 185), [185, 190), [190, 195), [195, 200].

Rezolvare:

Pentru a rezolva această problemă vom folosi următoarea formulă pentru calculul
densităţii de repartiţie a v.a.c.:
( x m)2
1 
f ( x)  e 2 2
 2

( x 175.125) 2
1 
f ( x)  e 2*5.8752

5.875 2
 Aşadar, programul trebuie să fie următorul:

Pentru bărbaţii de înălţimea 150-155 cm: 0.029% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 155-160 cm: 0.471% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 160-165 cm: 3.73% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 165-170 cm: 14.9% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 170-175 cm: 30% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 175-180 cm: 30.52% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 180-185 cm: 15.68% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 185-190 cm: 4.15% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 190-195 cm: 0.53% din producţia fabricii;

Pentru bărbaţii de înălţimea 195-200 cm: 0.034% din producţia fabricii.

Problema 8.2.8: Presupunem că o conversaţie telefonică durează în mediu 5 minute şi

este o variabilă aleatoare  de repartiţie exponenţială. Se cere:

1) Să se introducă în Sistemul Mathematica densitatea de repartiţie a.v.a.c. ;

2) Să se determine funcţia de repartiţie şi să se construiască graficul ei;

3) Dacă vă apropriaţi de o cabină telefonică imediat după ce o persoană a întrat în ea atunci

care este probabilitatea că o să aşteptaţi nu mai mult de 4.7 minute?

Rezolvare:

1) m=5 => =1/5

 0.2 * e 0.2 x , x  0,
f ( x)  
0, x  0.

Aplicăm în sistemul Mathematica:

2) Funcția de repartiție:

 1  e 0.2 x , x  0,
f ( x)  
0, x  0.

Aplicăm în sistemul Mathematica:

3) Pentru a calcula probabilitatea evenimentului 3 vom folosi următoarea formulă:

b
P(a    b)   f ( x)dx
a
Aplicăm în Sistemul Mathematica:

Problema 8.2.9: Un autobus circulă regulat cu intervalul 30 minute. Se cere:

1) Să se scrie în Sistemul Mathematica densitatea de repartiţie a v.a.c.  care reprezintă

durata aşteptării autobusului de către un pasager care vine la staţie într-un moment aleator
de timp;

2) Să se construiască linia de repartiţie;

3) Să se determine funcţia de repartiţie şi să se construiască graficul ei;

4) Care este probabilitatea că, sosind la staţie, pasagerul va aştepta autobusul nu mai mult
de 14 minute.

Rezolvare:

1) Densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare , care reprezintă durata aşteptării

proleibusului, este:

1 / 30, x  [0; 30],

f ( x)  
 0, x  [0; 30].

2) Construim linia de repartiție:

3)Funcția de repartiție:
 0, x  a,

F ( x)  ( x  a) /(b  a), a  x  b,
 1, x  b.


 0, x  0,

F ( x)   x / 30, 0  x  30,
1, x  30.


Aplicăm Sistemul Mathematica:

4) Probabilitatea că pasagerul nu va aştepta mai mult de 14 minute o putem calcula

conform formulei:
b
P(a    b)   f ( x)dx
a

Aplicăm sistemul Mathematica:

Problema 8.2.10: Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice are repartiţie normală.
Presupunem că cantitatea anuală de precipitaţii într-o careva regiune este o variabilă
aleatoare de repartiţie normală de parametrii m = 500 (mm) şi  = 150. Care este
probabilitatea că la anul viitor cantitatea de precipitaţii va fi cuprinsă între 440 şi 540. Dacă
considerăm că un an este secetos când cantitatea de precipitaţii nu depăşeşte 300 mm,
atunci care este probabilitatea că doi din viitorii zece ani vor fi secetoşi?

Mai întîi se determină v.a.c. :

Pentru o v.a.c. cu repartiţie normală, densitatea de repartiţie este:

( x m ) 2 ( x  440) 2
1  
1
f ( x)  e 2 2
f ( x)  e 2*(150) 2

 2 150 2

Aplicăm Sistemul Mathematica:

Acum folosim schema Bernoulli pentru a calcula care este probabilitatea că din 10 ani ,
2 vor fi secetoşi: P10 (2)  C102 p 2 q 8 .

Probabilitatea ca un an poate fi secetos o putem calcula astfel:

Dacă p=0.804116 atunci q=1-p=0.195884.

Aplicăm sistemul Mathematica pentru a calcula probabilitate că din urmatorii 10 ani

2 vor fi secetoşi: