Stilistică

Conferinţa l-a ales pe Ghe. (abreviere) Gheorghiu-Dej secretar general al C.C. al partidului; el s-a
aflat apoi, timp de aproape două decenii în fruntea Comitetului Central al P.C., care a condus cu succes
(adverb de mod) poporul român din victorie în victorie (locuțiune adverbială de mod – repetiție, emfază) în
lupta pentru înfrângerea reacţiunii (metafora luptei), pentru cucerirea întregii puteri politice şi desfăşurarea
operei de construire a orânduirii noi (dualitatea vechi-nou la nivel ideologic-Maniheism), socialiste (apozitie
explicativa).

Conferinţa l-a ales pe Ghe. Gheorghiu-Dej secretar general al C.C. al partidului; el s-a aflat
apoi, timp de aproape două decenii în fruntea Comitetului Central al P.C., care a condus cu succes
poporul român din victorie în victorie în lupta pentru înfrângerea reacţiunii, pentru cucerirea întregii
puteri politice şi desfăşurarea operei de construire a orânduirii noi, socialiste.
-frază elaborată, topică fixă, propozitii enuntiative, epifraza= Figură retorică prin care se adaugă unei fraze
care pare terminată una sau mai multe părţi în care se dezvoltă o idee accesorie. – nivel sintactic
-preponderent persoana a III-a, singular (“l-a ales”, “el s-a aflat”), vocabular sarac in figuri de stil,
generalizare prin utilizarea infinitivului lung care, folosit in mod repetat, face ca fraza să piardă din precizia şi vehemenţa
pe care i le-ar fi asigurat acţiunea verbului (“infrangerea”, “desfasurarea”, “cucerirea”): aglomerarea unor grupuri
nominale concomitent cu reducerea verbelor are drept efect opacizarea discursului, acesta devenind monoton; folosirea
diatezei active; folosirea abuziva a adjectivelor - nivel morfologic
-antroponim: Ghe. Gheorghiu-Dej; termeni utilizati cu sens conotativ; metafora luptei, accentuarea, prin
repetiţie, a unui concept (oranduirea noua-oranduirea socialista), registru stilistic militar - nivel lexico-semantic
-limbaj concret, clar, repetitiv; respectarea partial a calitatilor generale ale stilului (mai putin epifraza)– nivel
stilistic
-tonalitate discursiva bombastica; text cu valoare superlativa - elemente paraverbale la nivel fonetic
- aserţiunea formulată ca adevăr în sine- metoda de manipulare- prin construirea unor enunturi categorice.

Textul citat se încadrează în stilul nonartistic-politic (mai precis, în cel al limbajului de

lemn al dictaturii comuniste) prin numeroase trăsături evidente la toate nivelurile limbii.
Limbajul utilizat este unul concret, clar, alocuri repetitiv, neexistând abateri vizibile de la
calitățile generale ale stilului.
La nivel fonetic, tonalitatea discursivă bombastică, abundentă în clișee, a aserțiunilor
formulate ca adevăr în sine, reprezintă un instrument de manipulare în retorica acestui tip de
discurs politic. Aceste elemente paraverbale susțin un text cu valoare superlativă, hiperbolică.
În plan morfologic, se observă o preferință către folosirea adjectivelor, a construcțiilor
cu valoare atributivă sau de mod. Astfel, adverbul “cu success” (a condus cu succes) sau
adjectivul “noi” (a orânduirii noi) relevă o atitudine pozitivă către schimbare, fiind aici o
metoda metalingvistică de manipulare socială. Dualitatea vechi-nou la nivel ideologic, sau
Maniheismul, este adesea regăsită în “limba” de lemn a stilului politic communist, fiind fie
enunțată direct, precum în cazul de față, fie prin utilizarea unor construcții deictice de tipul
pronumelor demonstrative.
Prin repetiția de la nivelul locuțiunii “din victorie în victorie” se realizează o emfază a
ideii de răzbire, noțiune, deopotrivă, utilizată în scop manipulativ.
De asemenea, există o tendință de generalizare a mesajului transmis prin utilizarea
infinitivului lung care, folosit in mod repetat, face ca fraza să piardă din precizia şi vehemenţa
pe care i le-ar fi asigurat acţiunea verbului (“infrangerea”, “desfasurarea”, “cucerirea”).
Aglomerarea unor grupuri nominale concomitent cu reducerea verbelor are drept efect
opacizarea discursului, acesta devenind monoton.
Este utilizat, preponderent, pronumele personal, persoana a III-a, singular (“l-a ales”,
“el s-a aflat”), realizându-se astfel o distanțare între destinaratul mesajului textului și
protagonistul acestuia. Diateza activă redă evenimentele relatate ca fiind reale, concrete însă
folosirea unor moduri nepersonale (precum infinitivul lung) aduce o nota de pasivitate,
susținându-se idea aserțiunilor formulate ca adevăr în sine.
În ceea ce privește nivelul lexico-semantic, registrul stilistic lexical utilizat este cel
militar, având drept scop creionarea metaforei razboiului, a luptei, prin sintagme precum
“lupta pentru înfrângerea reacțiunii” sau “pentru cucerirea întregii puteri politice”. Termenii
folosiți sunt utilizați cu sens conotativ pentru a facilita menținerea ideii abstracte de “luptă”,
de “razboi”. Se mai poate remarca utilizarea antroponimelor – Ghe. Gheorghiu-Dej – redactat
integral, pentru alocarea rolului de “erou” al textului, si, in acelasi timp, utilizarea abrevierilor
P.C. , C.C. Tot la nivel lexico-semantic putem mentiona si apoziția explicativa „socialiste”.
La nivel sintactic, fraza elaborată, complexă, alcătuită din propoziții enunțiative
întărește aspectul pretențios, putând chiar lăsa impresia unei epifraze prin introducerea
subordonatei Atributive [ care a condus… ]. Topica nu suferă modificări, fiind aceea de
Subiect-Predicat-Obiect.
Prin toate aceste argumente, pot conclusiona ca textul citat se încadrează în stilul
nonartistic-politic și aparține limbajului de lemn.

Text publicitar
Laptele Fulga (constructie nominala) este pentru cei mici şi pentru cei voinici. Pentru părinţi,
viitoare mămici, bunici şi chiar pentru pisici. Pentru fiecare (adjectiv pronominal nehotarat cu rol de emfaza,
repetitie) dimineaţă şi pentru toate serile târzii. Pentru raftul din magazin şi pentru frigiderul tău (opozitie).
Pentru mult mai mult (adjectiv la grad de comparatie de superioritate – rol de sporire a intensitatii) timp
(“pentru mult mai mult timp” e o locutiune adverbiala). Pentru a-ţi împlini pofta de a bea lapte (asta e o
propozitie eliptica, ca si aia cu “mult mai mult timp”, dar, in loc sa fie complemente indirecte in relatie de
subordonare,ca cele de dinainte- pentru mama, pentru pisica- sunt, tot in relatie de subordonare, prima -
“pentru mult mai mult timp-care se ia ca un intreg, ca e locutiune:Adverb, iar cealalta –pentru a iti indeplini..
- e Finala – de scop. Aici e un joc de cuvinte.Primele sunt complementa indirecte. Celalalte doua-una adverb,
alta o subrdonata Finala. Efectul e unul stilistic.) . Este alb de nea cu aspect de catifea, este laptele gustos şi
atât de sănătos. (multe epitete in ultima propozitie: rol de a face apel la diferite simturi, de a presenta
produsul etc)

Laptele Fulga este pentru cei mici şi pentru cei voinici. Pentru părinţi, viitoare mămici, bunici
şi chiar pentru pisici. Pentru fiecare dimineaţă şi pentru toate serile târzii. Pentru raftul din magazin şi
pentru frigiderul tău. Pentru mult mai mult timp. Pentru a-ţi împlini pofta de a bea lapte. Este alb de
nea cu aspect de catifea, este laptele gustos şi atât de sănătos.

-îmbinare de stiluri
-componenta non verbala: “laptele gustos şi atât de sănătos” apelul la simtul olfactiv si gustativ
“Este alb de nea” apelul la simtil visual
- “pentru”  complemente indirecte in A “pentru cine?”  vs. c. i. in D “cui?”  A aduce cu sine idea de dar,
de cadou, tandrete, grija etc.--> mesaj subliminal, in schimb, implica idea de posesor impasibil, caruia ii e indiferent
daca renunta la obiectul posedat sau nu (nivel lexico-sintactic)
-strategii retorice: rima
-strategii argumentative: deductive, bazate pe raţionamente (general → particular)
- destinaţie concretă şi practică, vizând aderarea unui individ sau a unei colectivităţi la o anumită propunere
comercială
- dublu orientat (elogierea obiectului promovat şi persuadarea publicului-receptor)-in ultima fraza
-orientare catre genul retoric judiciar („pledoaria” în favoarea unui obiect/ serviciu);
- descrierea publicitară, redusă la două componente:
►aspectualizarea (desfacerea referentului în caracteristici – pentru ca, initial, sunt enumerate caracteristici ale
produsului).
►ancorajul referenţial (semnalarea referentului printr-un subst propriu-pt ca abia apoi se spune numele
produsului)
 -figuri sintactice: paralelism sintactic(constructiile cu “pentru”, anaforă (repetarea unui cuvânt la începutul
unor fragmente succesive de enunţ), climax (gradare ascendenta; pentru ca, la un moment dat e si constructia cu “mult
mai mult”), elipsa
-figuri etimologice: alăturarea a două forme gramaticale ale aceluiaşi cuvânt: “pentru” - locutiune, apoi e
prepozitie in cadrul complementelor indirecte etc)

Enunturi scurte, descriere, familiar-colocvial, pentrupentrupentru, rima, elipsa verbelor

Textul citat se încadreaza în stilul nonartistic-publicitar, reprezentând o reclamă pentru

un produs alimentar. Atat elementele verbale, cât și cele nonverbale, funcționează sincretic,
cu scopul de a determina adeziunea unui individ la produsul promovat – Laptele Fulga.
Textul este prezentat sub o forma repetitiva, un scurt paragraf având rol informational,
alcătuind prezentarea produsului respectiv. De asemenea, se poate observa o apropiere de
genul epidictic (elogiul) și de genul judiciar („pledoaria” în favoarea unui obiect).
La nivel fonetic se poate remarca prezenta repetitiei si a rimei, conferind melodicitate
si fluenta textului.
La nivel morfologic, substantivele comune au o frecventa ridicata, existand, de
asemenea, o preferinta pentru cazuri personale.
Componenta nonverbală este evidentă în fraza finală, abundândă în epitete– alb de nea,
aspect de catifea, gustos, sănătos – care la nivel lexico-semantic au menirea de a elogia
produsul promovat. Această componentă are scopul de a valorifica diferite domenii senzoriale
– cel olfactiv, prin adjectivul gustos, cel vizual, prin sintagma alb de nea și cel tactil - aspect de
catifea
La nivel sintactic, textul este structurat pe un paralelism sintactic. Prin omiterea
sintagmei Laptele Fulga este pe parcursul întregii descrieri publicitare, și menționând doar
complementele indirecte “pentru bunici”, “pentru pisici” sau completiva finală Pentru a-ţi
împlini pofta de a bea lapte, se face apel la elipsă. . De asemenea, este utilizată anafora, figură
sintactică, prin utilizarea termenului “pentru” în partea initială a textului.
Având în vedere componenta verbală, descrierea publicitară poate fi redusă la două
unități structurale: ancorajul referenţial (semnalarea referentului printr-un substantiv propriu –
inițial fiind numit produsul)și aspectualizarea (desfacerea referentului în caracteristici –
ulterior sunt enumerate caracteristici ale produsului). Intreg textul este caracterizat de o elipsa
verbala, enunturile, care rimeaza, fiind descriptive, dar totodata scurte, pentru a mentine
armonia textului.
În ceea ce privește strategiile publicitare abordate, în text se face apel la rimă, drept
strategie retorică (“mici”-“voinici” ; “bunici”-“mămici”-“pisici” ; ”nea”-catifea; “gustos”-
“sănătos”). Strategia argumentativă este deductivă, bazată pe raţionamente ( de la general se
ajunge la particular), existând un climax al anticipației reprezentat de ultimele fraze ale
textului: Pentru a-ţi împlini pofta de a bea lapte – enunț general; Este alb de nea cu aspect de catifea, este
laptele gustos şi atât de sănătos- enunț orientat spre particular, spre produsul promovat.
Prin toate aceste argumente, pot conclusiona ca textul citat se încadrează în stilul
nonartistic-publicitar.