Legenda

C.M. = Corina Mihaescu

I.P. = Iulia Nicolae ? Popa
CN.= cuvant neinteles

10 octombrie , la Tarpesti la familia Nicolae Popa

C.M. : Cum va numiti doamna?

I.P. : Iulia Nicolae ? Popa.
C.M.: Si in ce anu sunteti nascuta ?
I.P. :
C.M. Si domnul Nicolae? Popa ?
I.P El e in 13 august ...
C.M. Tot in ... In ce an?Mi-ati zis ca are....
I.P. 19
Cuvint neinteles
C.M. Deci dumneavoastra cate muzee aveti aici , practic ? Aveti 3 case si 2 muzee . Sau cate am vazut
pana acum ?
I.P. Un singur muzeu. Noi spunem un singur muzeu initial. Da ii mare , cum sa va spun ?
C.M. Da unde am fost inainte , casa parinteasca ?
I.P. Casa batraneasca unde a locuit tata socru, am stat si noi acolo, ia..
C. M Si acolo aveti colectie de bundite , din Neamt?
I.P.: Din zona Neamtului . Numai in trei comuni s-a lucrat in stilul asta .
C.M. : In care comune ?
I.P.: De exemplu.... la Uriteni , la Ghindaoani..
C.M.: Da.
I.P.: Si la Tarpesti, aici a fost un artist. Posica ?
C.M.: Si cand a intrat noi pe poarta aceea, mi-ati spus ca sunt niste statuete . Gardul este facut din
statuete care reprezinta familia dumneavoastra .
I.P.: Poarta .
C.M.: Poarta ?
I.P.: Poarta reprezinta familia noastra, a batranilor , adica tata , mama si feciorul.
C.M.: Si puteti sa imi mai spuneti cateva dintre statuetele pe care le-am vazut , pe jos . La un momendat
am fotografiat si 3 statuete laolalta . Este Iancu Jianu...
I.P.: Da.
C.M. : O femeie cu margele .
I.P.: Da , am o femeie cu margelele la gat si cu un buchet de flori in mana. da prima data ati vazut , sotul
si-a facut si autoportretul, un taran cu dalta in mana si ciocanu, Penes Curcanu, Miorita, Barbu Lautaru ,
si mai sus un ganditor, o femeie care se roaga, un grup iar la fel..
C.M.: Acela de trei.
I.P. : De trei , da.
C.M.: Care era al treilea?
I.P.: Al treilea ..acolo-i o femeie ,parca, un dac...
C.M.: A, un daca , Iancu Jianu si o femeie. Dupa aceea am intrat in sala cu costume populare si cu masti
pentru teatru popular de iarna.
I.P.: Da . Acolo avem o colectie in doua camere cu bundite din zona Neamtului.
C.M.: In afara de astea. Astea cu teatrul popular sa detailati putin.
I.P.: Acolo avem drama haiduceasca . Caciucile jienilor, baltage, cornuri , genti care purtau merinde si noi
am facut arme din lemn, am facut arme. Si pe acolo, in sala, in sala cealalta cand am intrat ati vazut ca
noi ne-am, tot , ne-am inspirat din mediul inconjurator, basme , povesti . De exemplu, Punguta cu doi
bani, avem un vanator, doi ciobani care da cu doi miei la stana, avem Lupoaica cu copii Romus si Remus,
Arca lui Noe, Alba ca Zapada cu cei sapte pitici..
N.P. : Remus, lupoaica..
I.P. : Da. Lupoaica cu copii , Romus si Remus
N.P. : Si cate ... Si padurari si jieni, si Sarutul si dansuri.
C.M. : Sarutul, foarte frumos. L-am vazut .
I.P.: Si-un avar cu doua pungi care....cuvant neinteles.
C.M.: Si aici ne aflam propriu-zis in muzeu, da?
N.P.: ACG-ul ? Noi ii zicem Muzeu Mare pentru ca prima data , deci statuetele le primim in casa veche
care...
C.M.:Da, am fost acolo. Da. Si aici este un muzeu de istorie, vad inauntru.
N.P.: Aici va iei scolile, de unde se fac orice de stat??? Caciurilele ??? , profesor de istorie, bilete
coordonator, ( cuvant neinteles)de istorie, cea care am fost la Casa Craniglov , douazeci si doi de ani..
C.M.: Fata dumneavoastra unde traieste?
I.P.: Fata ii profesoara de istorie-geografie ..
C.M.: Unde?
I.P.:. Asta...
N.P.: Aicea, dar is plecati din tara acum..unde is plecati??
I.P.: In Austria a plecat. S-a dus la niste prieteni , la niste colegi , care anul trecut au fost aici si i-a invitat
sa mearga la dansii.
N.P.: Si mai avem un nepot , baiet de-a ei, de-a fetei. A facut o facultate la Bucuresti si acum o face pe a
doua la Iasi. A facut un an (cuvinte neintelese)
C.M.: Dar cum v-a venit, domnul Popa , ideea sa faceti asa un muzeu? Si de cand ?
N.P.: Stiti care e problema ? Eu cand eram mai tanar , m-am dus voluntar in armata de 18 ani . Si Scoala
de cantari care am facut-o eu la Piatra Neamt , bai Leano ....
.... Muzeul de istorie din Piatra Neamt a fost Parintele Matasie , Constantin Matasie. El era si
directorul Scolii de Cantari si se ocupa si cu sapaturi arheologice. Pe vrmea aceea a sapat cu domnul
Radu Vulpe. Si m-a luat pe mine, vreo 10 elevi , doi ani de-a randul la sapat. Si a zis asa : Mai baieti , fiti
atenti aici , in ce pozitii gasesc , cum se gasesc si eventual, ca descoperiti si voi ceva , va rugam foarte
frumos , strangeti-le bine , le aduceti oleaca la mine de proba. eu am umblat prin multe dealuri , nu am
descoperit , far aca sa stiu ca asezarea e in marginea satului, chiar aici unde pasesc oameni la ocol. S-au
dat de niste izvoare, la un iad?? aici....m-am dus odata
C.M.: Si cum se numeste asezarea?
N.P.: Rapa Modai... Insa ei au gresit acolo, cand au dat ceva in legatura (cuvant neinteles ) Saruta ???
Mudei. Modai. Si eu m-am dus intr-o zi , ca m-a rugat tata sa ii aduc niste apa de la izvoare, ca curge un
izvor puternic. Daca vrea sa traga 150 de oameni din sat, trage, ca ii apa...curge cat maneca cojocului...Si
i-am dus la tata de-acolo un ulcior de apa, dar nu m-am dus direct cu apa la el , s-o bea.....cand am luat-o
pe-o carare asa sa ma uit mai de-a dreptul la el, unde prasea, am vazut unde era cam surmat malul ,
rapa...o vatra rosa, rosie.. bine am vazut vatra mai de fund , ii zic : Aici ii ! Dar am vazut si niste capsuni,
nu s-o putut sui nimeni ca nu avea de ce sa se tie. Ce mi-a venit mie in minte ? M-am prins de niste
radacini de lucerna salbatica, ma tinea , era tare, si niste mladite noi, iesite de porumbei salbatici. Am
ajuns pana acolo , da ce sa facem cu ulciorul. C-o mana sa culeg capsune, cu una ma tineam,
ulciorul...am scapat ulciiorul, s-a dus tot inspre incet la vale.Si pe urma am fost liber de amandoua maini
, am scos vreo doua capsune si am vazut si aceia galbena. Nu se poate aicea, cu le scot , ca aicea trebuie
o scara de vreo opt-noua -zece metri si ceva. In 37 -38 nu acuma. Si am sapat din mal, am sapat vreo doi-
trei metri de i-am daramat in vale . I-am daramat , i-am daramat , i-am daramat ....
C.M.: Si ati inceput sa gasiti ceva .
N.P.: Si noi dimineata pana-n ziua, ne-am dus ca sa culegem cisop?. Si noi sapand vreo doi -trei meri ,
s-a daramat si din vatra aceea de foc de-acolo, si cioburi de tot felul. Am strans o traista cat am putut eu,
am incarcat-o la spate , si pe jos , patruzeci de kilometri pana la Piatra, cu ea in spate. Am avut treizeci
de kilograme, am avut . Cand am ajuns acolo , asudat tot , nu stiu ce , ( cuvant neinteles) Ei domnul , am
descoperit si eu acolo , sa vad daca e ceva bun. tin minte mult mai bine . Ca noi pana am rasturnat si a
inceput sa umble in ele, sa le puie pe categorii , Bai tu stii ce ai ? Ma prinde de umeri si ma scutura . Tu
stii ce-i la tine in ? socotau? Ai toate cele cinci culturi (cuvant neinteles). Pai sa stii ca degraba venim la
sapat, te rog , cand ai primit de la noi telefon ... da au sapat ei singuri pentru ca eu m-am dus voluntar
in armata, m-au prins concentrarile , m-a prins armata , razboiul ... cam la 59-60 ne-am apucat de sapat.
Atunci aveam ? fantarei? Si am sapat cu domnul Iulian l-am cunoscut acolo (fraza neinteleasa ) Si a
venit intre timp la sapat si domnul Vladimir Dumitrescu , ofiterul permanent care este acolo, cu
camionul , cu studenti , de 23 de ani de cand o tinut santier la Betreni ???. Ganditorul de la Piatra.
C.M.: Ganditorul de la Tarpesti!
N.P.: Copie.
C.M.: A, l-ati facut dumneavoastra ?
N.P.: Nu , mi-au dat ei. Piatra.
C.M.: Cine v-a dat o piatra?
N.P.: Directorul . Muzeul .
C.M.: Si ati facut dumnevoastra ?
N.P.: Din sapaturi uitati-va (cuvant neinteles) . Al doilea exemplar pe tara . E vorba de Ganditorul de la
Hamangia si , uitati ...
C.M. Cultura Cucuteni .
N.P.: Intre timp , dupa aceia, am gasit in satul vecin , la vreo doi kilometri , Satu Grumazesti. Si acolo am
sapat, dar n-au mai sapat ai mei , adica au sapat astia.
C.M.: Ace de os , neolitice cu gamalii, impungatoare sau suvace de os neolitic, cioburi neolitice -Cultura
Cucuteni, linguri de os neolitice din Asezarea Tolici, daltide os neolitice , cutit neolitic, ceramica dacica.
deci cand ati inceput muzeul acesta ? In ce an ?
N.P.: Muzeul asta are , in 70 .
C.M.: Ceramica ?
N.P.: Ceramica-i din (cuvant neinteles ) Si noi am mai pierdut multe cand am ars acum zece ani. Atunci
am pierdut multe .
C.M.: Cum ati ars ?
N.P.: Ei , s-o apucat desteptul asta de ginere al meu si-o facut dungi si (cuvant neinteles )
C.M.: Teracota feudala , obiecte pentru pastorit , unelte pentru prelucrarea lanii, pahare pentru
pulbere, pungute de tinut bani , harabnice boieresti, plosci si pahare pentru obiceiuri de nunta ...
N.P.: ...eu cand in armata , oleaca m-am dus lautar , am facut Scoala de subofiteri la teava , si ofiterii,
subofiterii purtand mereu