Observarea stiintifica

Aceasta metoda de cercetare consta într-o observatie planificata, atenta si sistematica

pe baza unui program de sarcini precise. Rezultatele ei se înregistreaza în timpul observarii
fara ca cel în cauza sa stie si fara sa se intervina în desfasurarea evenimentelor.

Ea este fundamentata teoretico-stiintific, executata sistematic, analitic dupa reguli

precise. În decursul cercetarii se poate repeta si verifica observatiile.

Tabel de observatie:

Nr. Nume- Vârsta Sex Diagnostic Tratament Semne clinice

prenume
crt.
1. R.A. 48 F Fractura olecran stg. Chirurgical Durere, tumefactie
Fractura cominutiva
cap radial stg.
2. P.I. 74 M Fractura olecran stg. Chirurgical Durere, tumefactie,
cu deplasare tulburari
vasomotorii
3. V.A. 53 F Fractura olecran dr. Chirurgical Durere
cu deplasare
4. S.A. 37 F Fractura cap radial Chirurgical Durere, tulburari
stg. cu deplasare vasomotorii
5. L.L. 37 M Fractura cap radial dr. Conservator Durere
fara deplasare
6. I.D. 34 M Fractura olecran stg. Chirurgical Durere, tumefactie
7. B.S. 42 M Fractura fara Chirurgical Durere, tulburari
deplasare cap radial vasomotorii
stg.
8. B.A. 18 M Fractura olecran dr. Conservator Durere
9. S.E. 72 F Fracura condil Chirurgical Durere, tumefactie,
humeral intern tulburari
vasomotorii
10 K.E. 68 F Fractura condil Chirurgical Durere, tumefactie,
humeral extern tulburari
vasomotorii

Tabel nr.1.-Lot A -

Tabel nr.2.-Lot B

2.2.2. Metoda testelor

 Testul este un instrument de masurare, o proba stiintifica de apreciere obiectiva a unor
fenomene, atitudini individuale, deprinderi motrice.

Masurarea determina cantitatea, dar concomitent si calitatea actului investigat prin

atribuirea valorilor cantitative acestora.

Testele folosite pentru evaluarea functionala a segmentelor afectate au fost cele

standardizate:

a) Testarea amplitudinii articulare: goniometria

Reprezinta metoda clinica manuala de masurare a amplitudinii de miscare activa si

pasiva a articulatiilor.

Cotul are mobilitate într-un singur plan în jurul unui singur ax de miscare Miscarile
sunt în plan sagital si în jurul axului frontal - reprezentate de flexie si extensie; axul miscarii
trece prin mijlocul trohleei si capitulului humeral.

Articulatia cotului: flexie activa: 0-150°

extensie activa: 0-5°.

Pozitia subiectului: stând sau asezat, cu membrul superior pe lânga trunchi.

Pozitia (0) - cotul în extensie maxima

-antebratul si mâna în supinatie

În anumite situatii se recurge la o pozitie preferentiala care permite kinetoterapeutului

evaluarea mai putin dureroasa.

Goniometrul se plaseaza astfel:

- axul - pe proiectia cutanata a axului biomecanic al cotului

- bratul fix - paralel cu linia mediana a humerusului ( bratului cu vârful orientat spre
articulatia umarului).

- bratul mobil - paralel cu radiusul si urmeaza stiloida radiala în flexia si extensia

antebratului pe brat.

Flexia - consta în apropierea fetei anterioare a antebratului de fata anterioara a bratului,

miscarea activa progreseaza de la 0 la 150° si creste la 160, când flexia este pasiva.

Extensia - este miscarea inversa flexiei si consta în îndepartarea fetei anterioare a antebratului
de fata anterioara a bratului; este practic revenirea din flexie la pozitia "0". Se observa ca la
nivelul cotului practic nu exista extensie doar în cazuri de hiperlaxitate articulara, în care
putem depista valori de 5 - 10º, mai ales la femei, copii si gimnasti.
b)Testarea musculara manuala
Cotare Clinic Posibilitatea muschiului
de a deplasa segmentul

0 Paralizie totala, nu se executa nici o miscare Nula

1(f G) Pot fi palpate grupe de fibre musculare care se Foarte slaba
contracta; nu se executa miscarea
2(f G) Se palpeaza o masa mai importanta de fibre Slaba
musculare; se executa o miscare cu o forta
insuficienta pentru functie antigravitationala (doar în plan transversal
dar pe amplitudinea completa de miscare fara a putea învinge
gravitatia)
3(cu G) Corpul muscular se contracta în masa; Satisfacatoare
miscarea se poate executa împotriva
gravitatiei pe amplitudine completa (deplaseaza segmentul
antigravitational)
4(cuG+R) Corpul muscular se contracta în masa, Buna
miscarea rezultata are o amplitudine completa
si o forta antigravitationala si o rezistenta
moderata dar care dupa un timp relativ scurt
de activitate scade, adica muschiul oboseste
5(cuG+R) Musculatura este capabila la contractie pe Normala, functie
amplitudine completa împotriva unei
rezistente mari fara sa oboseasca

Tabel nr.3

c.Testul global de independenta functionala ( G.I.F. ) modificat cu scopul de a testa

functiile în care participa MS afectat :
 Nr.
Functiile
Crt.
1 Alimentatia cu doua mâini
2 Îngrijirea corporala(pieptanat, spalat dinti)
3 Spalatul (dus, îmbaiat)
4 Îmbracatul trenului superior
5 Îmbracatul trenului inferior
6 Folosirea toaletei

Tabel nr.4

Interpretarea evaluarii (notarea performantelor)

Independenta - nu este necesar nici un ajutor din partea unei persoane

7 - independenta completa - activitatea este efectuata în siguranta si în timp rezonabil fara

instrumente si persoane ajutatoare.

6 - independenta modificata - activitatea necesita dispozitive ajutatoare si sau mai mult decât
timpul rezonabil si/sau nu este efectuata în deplina siguranta.

Dependenta - necesita uneori supraveghere sau ajutor fizic.

5 - necesita supraveghere sau pregatire - nu este necesar ajutor fizic doar îndrumare verbala,
încurajarea sau aranjarea obiectelor.

4 - asistenta minima - subiectul necesita mai mult decât atingere pentru ajutor si consuma mai
mult de 75% din efortul necesar în activitate

3 - asistenta medie - subiectul necesita mai mult decât atingere si consuma între 50-75% din
efortul necesar în activitatea respectiva.
Dependenta completa

2 - asistenta maxima - subiectul consuma 25-50% din efortul necesar în activitate

1 - ajutor total - subiectul consuma 25% din efortul necesar în activitate.

Se ia în considerare punctele obtinute maxime posibile. in efortul necesar în activitate.

Scor total maxim: 42

d. Testul Denise Rouques pentru gesturi fundamentale pentru mâna la nivelul

membrului superior afectat

Am folosit acest test considerând ca membrul superior afectat la nivelul articulatiei

intermediare (cot) modifica functionalitatea într-o masura oarecare si la nivelul extremitatii
distale.
 Denumirea si Continutul
Aplicatii si indicatii
gestului
Nr.
caracteristicile
de utilizare
gestului si limitele
Prinderea
obiectelor trebuie
sa se realizeze în
stilul Prinderea cuielor lungi si subtiri,
Prinderea tip cleste:
între caracteristic a acelor cu cusut de
gestului. Gestul
Gestul
unghia degetului mare diferite grosimi si lungimi,
1
si este accesibil
pentru cea mai începând cu cele mai groase si
cea a aratatorului.
mare parte din lungi.
deficientii

mintali.
Prindereaagrafelor,cuielor,jetoanelor,
Gestul presupune
prinderea cartilor de joc sau introducerea
Prinderea bidigitala:
între obiectelor de butoanelor colorate în grile perforate.
dimensiuni
Gestul
pulpa degetului mare Aceste activitati sunt urmate de
2
si mijlocii sau mici.
Sunt excluse ordonarea de la stg. la dr. iar cele
cea a aratatorului. obiectele cu
dimensiuni foarte de introducerea butoanelor, de
mici.
formarea unpr siruri.
Gestul este dificil
deoarece Sectionarea ramurilor din ce în ce
Prinderea thenadro-
digitala, gen foarfeca exista tendinta de a mai groase cu ajutorul foarfecelui.
replia degetul mare.
gradinarului, adica Prezinta, Prinderea copcilor, capselor.
Gestul
deasemenea,
3
prinderea între vârful dificultate ca Scoaterea cuielor cu clestele.

thenar si celelalte urmare a faptului ca Spargerea nucilor cu ajutorul

degete. gestul
Clestelui de spart nuci.
solicita forta.
Prinderea gen
Gestul nu prezinta Transportarea a 2-3 farfurii cu o
Gestul menghina, adica
4 prinderea unui obiect
dificultati speciale. singura mâna fara a le sprijini pe
între degetul mare si
 Denumirea si Continutul
Aplicatii si indicatii
gestului
Nr.
caracteristicile
de utilizare
gestului si limitele
alte doua degete
reunite. piept. Introducerea cilindrilor în

plansete perforate.
Însurubarea si desurubarea

Prinderea mingii: a suruburilor cu respectarea a doua

conduce un obiect
Similar gestului
alungit, tinut în palma conditii: surubelnita sa fie mentinuta
Gestul tinerii cu cutitul sau
între degetul mare si
5 a însurubarii sau
celelalte degete, iar mereu în santul surubului si sa se
desurubarii.
aratatorul întins pe
obiect. mentina aceasi directie. Taierea cu

cutitul de carte.
Prinderea bastoanelor, transportarea

Prinderea cu pumnul, sticlelor pline sau goale, servirea

Gestul
adica a prinde o bara
6
cu toata palma. unei bauturi dintr- o sticla, folosirea

ciocanului etc.
Scrierea la calculator.
Gest dificil: trebuie
sa dozeze efortul de
Prinderea pionezelor în lemn moale.
apasare, sa
Gestul aprecieze
Apasatul cu un deget Lovirea unei suprafete cu pulpele
7
forta de lovire, sa
degetelor, în genul gestului lovirii
nu plieze degetul
între doua apasari.
clapelor de la pian.
Taierea cu foarfecele a diferitelor

sorturi de hârtie, cu si fara semne,

Extensia, adica a
mai întâi pe linii de diferite lungimi,
Gestul departa si apropia
8 degetele aidoma
apoi figuri geometrice, frize formate
miscarilor foarfecelui.
din linii frânte, curbe si în sfârsit,

imagini cu forma neregulate.

Tabel nr.5
 2.2.3. Reprezentarea grafica

Pentru a ilustra mai sugestiv rezultatele evaluarilor si interpretarea datelor am folosit

reprezentarile grafice.