DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

8. DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Debitul lichid al unui râu este volumul de apă care trece în unitatea de
timp printr-un profil transversal perpendicular pe direcţia curentului şi se exprimă
în m3/s sau l/s.
Debitele medii zilnice, medii lunare şi anuale, debitele maxime,
minime lunare şi anuale obţinute prin măsurători efectuate la posturile
hidrometrice ale cursurilor de apă sunt publicate sub forma unor tabele în
Anuarele Hidrologice editate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie
Bucureşti (I.N.M.H).
Pentru caracterizarea regimului hidrologic al cursurilor de apă şi pentru
multiple determinări din domeniul gospodăririi apelor, este necesar ca datele
hidrometrice, privind aceste debite lichide să fie reprezentate deseori sub forma
unor curbe care vor trebui elaborate în funcţie de problemele care urmează
a fi rezolvate.

8.1. Hidrograful debitelor

Prin hidrograful debitelor (Q=f(t)) se înţelege o reprezentare grafică

corespondentă hidrografului de nivel, care reprezintă variaţia debitului în ordine
cronologică, la un post hidrometric al unui curs de apă.
Intervalele cronologice folosite la întocmirea hidrografelor de debite, depind
de gradul de precizie urmărit. Pentru hidrografe din perioada apelor mari, intervalele
pot fi de la o oră până la o zi, pentru hidrografe anuale de la o săptămână până
la o lună etc.
Valoarea debitului pentru fiecare interval este media debitelor înregistrate în
intervalul considerat.
În tabelul 8.1 sunt prezentate debitele extrase din Anuarul Hidrologic ale
râului Bahlui, postul Iaşi, pentru un an oarecare.
În figura 8.1 este prezentat hidrograful anual al debitelor lichide medii
lunare pentru acelaşi post hidrometric şi anul respectiv.

135
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Tabelul 8.1 Valorile debitelor medii zilnice înregistrate pe râul Bahlui, postul Iaşi,
pentru un an oarecare
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ziua
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 0,182 0,070 0,150 1,250 0,475 0,935 0,160 0,145 0,455 0,160 0,175 0,700
2 0,109 0,082 0,325 0,935 0,475 0,475 0,160 0,145 0,280 0,160 0,175 0,700
3 0,098 0,085 0,475 0,715 0,475 0,475 0,152 0,175 0,175 0,160 0,175 0,810
4 0,088 0,085 0,550 0,660 0,400 0,550 0,152 0,400 0,175 0,160 0,175 0,810
5 0,082 0,088 5,480 0,600 0,250 0,550 0,250 0,288 0,152 0,160 0,192 0,700
6 0,077 0,076 4,590 0,550 0,160 0,438 0,168 0,325 0,100 0,160 0,210 0,630
7 0,075 0,088 4,260 0,438 0,152 0,400 0,175 0,115 0,130 0,152 0,175 0,630
8 0,072 0,078 2,840 0,325 0,145 0,438 0,168 0,122 0,100 0,152 0,175 0,630
9 0,071 0,078 2,490 0,212 0,175 0,438 0,168 0,130 0,095 0,152 0,175 0,755
10 0,067 0,081 1,930 0,212 0,880 0,168 0,325 0,130 0,100 0,192 0,192 0,920
11 0,067 0,068 1,480 0,175 0,715 0,160 0,250 0,122 0,100 0,152 0,210 0,920
12 0,066 0,068 1,550 0,175 6,600 0,145 1,100 0,115 0,100 0,175 0,210 0,920
13 0,066 0,068 1,550 0,175 2,250 0,145 0,550 0,115 0,130 0,175 0,262 0,920
14 0,057 0,068 1,320 0,175 1,480 0,122 0,325 0,115 0,298 0,210 0,262 0,920
15 0,061 0,068 1,250 0,175 1,400 0,108 0,325 0,108 0,298 0,210 0,245 0,920
16 0,061 0,070 1,550 0,175 1,100 0,138 0,288 0,115 0,298 0,210 0,280 0,920
17 0,062 0,070 1,400 0,168 0,475 0,770 0,250 0,130 0,152 0,210 0,315 0,920
18 0,062 0,070 2,090 0,175 0,288 2,330 0,175 0,130 0,262 0,210 0,350 0,865
19 0,060 0,072 2,330 0,175 2,010 0,168 0,168 0,160 0,280 0,210 0,420 0,630
20 0,056 0,074 3,410 0,325 0,175 1,620 0,400 0,160 0,245 0,210 0,665 0,560
21 0,056 0,075 3,820 0,362 0,400 1,550 0,250 0,550 0,160 0,192 0,560 0,455
22 0,056 0,069 2,940 0,362 1,320 1,400 1,750 0,250 0,138 0,192 0,560 0,385
23 0,057 0,077 1,780 0,362 2,650 0,880 0,160 0,175 0,138 0,192 0,560 0,350
24 0,057 0,076 2,090 0,475 2,010 0,160 2,170 0,152 0,175 0,175 0,420 0,350
25 0,056 0,077 2,050 0,475 2,480 2,090 0,152 1,900 0,160 0,175 0,350 0,332
26 0,056 0,087 2,010 0,400 1,250 2,940 0,152 1,030 0,168 0,175 0,315 0,315
27 0,053 0,105 2,010 0,362 1,100 2,140 0,138 2,300 0,160 0,175 0,262 0,315
28 0,053 0,122 1,930 0,475 0,880 0,935 0,160 1,030 0,145 0,175 0,280 0,298
29 0,056 - 1,700 0,475 0,825 0,325 0,138 0,700 0,138 0,175 0,385 0,298
30 0,054 - 1.700 0,475 0,770 0,175 0,138 0,665 0,160 0,175 0,525 0,315
31 0,056 - 1,400 - 0,770 - 0,160 0,630 - 0,175 - 0,315
Medii 0,067 0,078 2,050 0,402 1,080 0,772 0,357 0,407 0,185 0,178 0,309 0,630
Maxime 0,122 0,122 5,480 1,250 6,600 2,940 2,170 2,300 0,455 0,210 0,665 0,920
Minime 0,053 0,068 0,150 0,168 0,145 0,108 0,138 0,108 0,095 0,145 0,175 0,298

Debitul mediu anual 0,543 m3/s Debitul maxim anual 6,600 m3/s Debitul minim anual 0,053 m3/s

8.2. Curba integrală a debitelor afluente

Această curbă reprezintă creşterea în raport cu timpul a volumelor de apă
afluente care trec printr-un profil al unui curs de apă, volume obţinute prin
însumarea în timp a debitelor hidrografului.
Curba integrală a debitelor se poate exprima analitic prin relaţia:
136
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

t
Vt   Q dt (8.1)
0
unde Vt este volumul afluent care a trecut prin profilul studiat din momentul
considerat până la timpul t.

Figura 8.1 Hidrograful anual al debitelor medii lunare pentru râul Bahlui, postul Iaşi

Volumul total scurs până la sfârşitul duratei T (durata hidrografului debitelor)

se obţine în mod analog şi anume:
T
VT   Q dt  Qmed T (8.2)
0

unde Qmed este debitul afluent mediu pe durata T.

Calculul volumului afluent se poate efectua şi prin metoda aproximativă de

totalizare, împărţind perioada de timp T în intervale egale t, pentru fiecare interval
i
stabilindu-se debitul mediu afluent (Q med ) şi înlocuind integrala prin suma volumelor
parţiale (ecuaţia integrală transcrisă în diferenţe finite cu pasul t).

137
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Putem scrie deci:

n n
VT   Qmed
i
t   Vi (8.3)
i 1 i 1

unde:
i
Q med sunt debitele afluente medii corespunzătoare intervalelor "i"; t, durata unui
interval; n, numărul total de intervale în care a fost împărţită durata T;
Vi, volumele parţiale corespunzătoare intervalelor "i".

Intervalul t are o durată aleasă în funcţie de gradul de exactitate dorit,

precum şi de perioada de timp în care se modifică debitul cursului de apă. În cazul
debitelor aproximativ constante, pentru perioade lungi t poate fi mai mare.
Intervalul t se poate admite de 1 - 10 zile.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare modul de întocmire a curbei
integrale a debitelor afluente pe o perioada de un an, pentru râul Bahlui, postul Iaşi
(tabelul 8.2).
Rezultatele obţinute sunt reprezentate sub forma curbei OBFEA, care este
curba integrală a debitelor afluente pe timp de un an (figura 8.2).
Ordonata punctului final A al curbei integrale reprezintă volumul total anual,
3
VT (m ).
Prin împărţirea acestui volum la numărul de secunde dintr-un an, rezultă
debitul mediu anual:

VT
Qmed  (8.4)
T

Dacă unim originea coordonatelor cu punctul A, rezultă dreapta OA care

face un unghi 0 cu abscisa.
Se observă că:

VT
m tg 0   Qmed (8.5)
T

unde:
m este un coeficient de transformare al dimensiunilor care ţine seama de scara aleasă
pentru VT şi T.

138
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Pentru un moment oarecare t1, mărimea debitului se poate exprima prin:

dV
 m tg  1 (8.6)
dt
unde:
1 este unghiul de înclinare faţă de orizontală al tangentei geometrice duse în punctul
G de pe curba integrală, corespunzător duratei t1.

Tabelul 8.2 Calculul volumelor afluente pentru întocmirea curbei integrale, pentru râul
Bahlui, postul Iaşi
n
t t Qi med Vi=Qi med t VT   Vi
Luna
[zile] [secunde] [m3/s] [m3] i 1
[m3]
10 864000 0,078 67 392 67 392
I 10 864000 0,0618 53 395 120 787
11 950400 0,055 52 272 173 059
10 864000 0,081 69 984 243 043
II 10 864000 0,070 60 480 303 523
8 691200 0,086 59 443 362 966
10 864000 2,309 1 994 976 2 357 942
III 10 864000 1,793 1 549 152 3 907 014
11 950400 2,048 1 946 192 5 853 513
10 864000 0,596 514 944 6 368 457
IV 10 864000 0,189 163 296 6 531 753
10 864000 0,422 364 608 6 896 361
10 864000 0,359 310 176 7 206 537
V 10 864000 1,649 1 424 736 8 531 753
11 950400 1,223 1 162 339 9 793 612
10 864000 0,487 420 768 10 214 380
VI 10 864000 0,571 493 344 10 707 724
10 864000 1,259 1 087 776 11 795 500
10 864000 0,188 162 432 11 957 932
VII 10 864000 0,383 330 912 12 288 844
11 950400 0,488 463 795 12 752 639
10 864000 0,197 170 208 12 922 847
VIII 10 864000 0,127 109 728 13 032 575
11 950400 0,853 810 691 13 843 266
10 864000 0,184 158 976 14 002 242
IX 10 864000 0,216 186 624 14 188 866
10 864000 0,154 133 056 14 321 922
10 864000 0,154 133 056 14 454 978
X 10 864000 0,156 134 784 14 589 762
11 950400 0,180 171 022 14 760 834
10 864000 0,182 157 248 14 918 082
XI 10 864000 0,322 278 208 15 196 290
10 864000 0,422 364 608 15 560 896
10 864000 0,728 688 992 16 189 890
XII 10 864000 0,849 733 536 16 968 183
11 950400 0,339 322 185 17 290 368

139
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Figura 8.2 Curba integrală a debitelor afluente în sistem de coordonate rectangular,

pentru râul Bahlui, postul Iaşi

Pentru stabilirea debitelor afluente în orice moment cu ajutorul curbei

integrale se foloseşte scara radială a debitelor care se întocmeşte astfel:
 se trasează o verticală printr-un punct oarecare C situat pe abscisă ( este indicat să
fie cât mai departe de origine pentru claritatea reprezentării);
 această verticală intersectează dreapta OA în punctul D şi rezultă segmentul CD;
3
 se observă că DC/OC = Qmed = 0,5483 m /s;
 în funcţie de mărimea lui Qmed se împarte verticala în intervale egale prin
intermediul unor puncte care unite cu originea dau curbele integrale ale debitelor
3
medii de valori rotunjite (0,1÷0,8 m /s). Astfel rezultă scara radială a debitelor.

140
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Pentru stabilirea debitului afluent Q1 într-un moment oarecare t1, se

trasează tangenta geometrică în punctul G al curbei integrale corespunzător abscisei
t1 şi se duce o dreaptă paralelă la această tangentă prin originea sistemului de
coordonate, obţinând la intersecţia ei pe scara radială mărimea debitului afluent
3
căutat (0,75 m /s).
Curba integrală a debitelor afluente poate fi folosită şi în calculul regularizării
debitului prin acumulări.
Pentru a avea un debit defluent Qmed constant în tot timpul anului, curba
integrală a debitului defluent va fi chiar dreapta OA, pentru că în orice moment vom
avea:

Qmed=m tg 0 (8.7)

Diferenţa ordonatelor dintre curba integrală a debitului afluent şi curba

integrală a debitului defluent va reprezenta într-un moment dat volumul apei
reţinute în lacul de acumulare dacă diferenţa este pozitivă. Dacă diferenţa este zero,
deci afluenţa este egală cu defluenţa, înseamnă că în lac nu vor avea loc variaţii de
nivel. Când diferenţa este negativă, deci afluenţa este mai mică decât defluenţa,
atunci pentru satisfacerea defluenţei trebuie să se golească lacul sub nivelul iniţial,
din rezerva acumulată până la începutul anului.
Diferenţele ordonatelor din cele două curbe integrale, permit stabilirea în
orice moment a volumului apei din lacul de acumulare şi în cazul existenţei în acesta a
unui volum iniţial, facând apel la curba caracteristică a acumulării W=f(H)
(variaţia volumului acumulării în funcţie de înălţime), se poate întocmi şi graficul de
variaţie al nivelului apei din lac, în decursul perioadei de calcul [Giurma I., 1997].
Daca trasăm o tangentă în partea superioară (prin punctul E) şi alta în partea
inferioară (prin punctul F) la curba integrală a afluenţei, tangentele paralele cu
dreapta OA (curba integrală a defluenţei), diferenţa de ordonate între aceste paralele
reprezintă tocmai volumul de apă din lac (W) necesar pentru a avea un debit defluent
constant, egal cu Qmed.
Folosirea curbei integrale a debitelor afluente în sistemul obişnuit de
coordonate rectangulare este indicată numai pentru studiul acumulărilor cu
regularizare anuală.
În cazul regularizărilor multianuale, sistemul de axe rectangular nu mai este
comod şi ca urmare se face apel la sistemul de coordonate cu axe oblice, care permite
trasarea curbei integrale la scara mare pentru volume şi pentru un număr mare de ani.

141
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Pentru întocmirea aceleiaşi curbe integrale din figura 8.2 în sistemul de

coordonate oblice, se procedeaza astfel (figura 8.3):
 se roteşte axa absciselor (axa timpului) în jurul punctului O în sensul acelor de
ceasornic, până când dreapta OA devine orizontală, păstrând axa volumelor verticală
şi unghiul 0 constant. Rezultă astfel axa timpilor fictivi O t0 care pentru o
valoarea rotunjită a debitului Qmed coincide cu noua poziţie a dreptei OA.
 daca Qmed nu are valoare rotunjită, se roteşte de puţin dreapta OA mai sus sau
mai jos de orizontală, până când axa O t0 care corespunde unui debit de valoare
rotunjită devine orizontală (cazul din figura 8.3);
 în sistemul de coordonate oblic, coordonatele unui punct oarecare M se determină
astfel: abscisa pe paralela la axa volumelor, iar ordonata pe paralela la axa timpilor
reali, în punctul de intersecţie M. În figura 8.3 punctul M are coordonatele 8 luni şi
3
14 milioane m .
Justificarea
acestui sistem de
coordonate oblic
constă în faptul ca
prin trasarea curbei
integrale a afluenţei
se urmăresc numai
abaterile acestei
curbe de la linia
debitului mediu,
abateri care pot fi
cuprinse în planşă în
toata lungimea lor.
Scara radială
a debitelor în
sistemul de
coordonate oblic se
întocmeşte după
aceleaşi principii ca
la sistemul
rectangular.
Figura 8.3 Curba integrală a debitelor afluente în sistem de
coordonate oblic pentru râul Bahlui, postul Iaşi

142
 DESCRIEREA DEBITELOR LICHIDE

Se consideră axa timpilor reali ca

axa debitelor nule, iar axa timpilor fictivi
ca linia debitului de o valoare constantă
rotunjită,cunoscută. Pentru comoditatea
citirii această scară poate fi construită şi în
afara figurii cu curba integrală, cum s-a
procedat în cazul acesta (figura 8.4).
Construirea şi utilizarea curbei
integrale a debitelor afluente în sistem de
coordonate oblic se poate aplica şi la studiul
regularizării anuale a debitelor.

Figura 8.4 Scara radială a debitelor în sistem de coordonate oblic

pentru râul Bahlui, postul Iaşi

8.3. Concluzii
a) Hidrograful debitelor lichide măsurate într-o secţiune a unui curs de apă are o
importanţă fundamentală fiindcă constituie reperul comparaţiei dintre realitate şi
modelarea hidrologică.
b) Hidrograful debitelor pune în evidenţă anumite mărimi caracteristice de-a lungul
perioadei de timp pentru care a fost întocmit. De exemplu, un hidrograf anual permite
determinarea următoarelor debite caracteristice: debitul maxim anual, debitul mediu
anual şi debitul minim anual cu care se pot forma şiruri statistice care stau la baza
calcului debitelor cu diferite probabilităţi.
c) Curbele integrale ale debitelor afluente, trasate în sistemul de axe rectangular sau
oblic, prezintă o importanţă practică deosebită, servind la stabilirea debitelor afluente
în orice moment, precum şi la studiul regularizării debitelor prin acumulări.
d) Studiul regularizării anuale a debitelor se poate efectua cu ajutorul curbei integrale
atât în sisteme de coordonate rectangular cât şi oblic, pe când studiul regularizării
multianuale a debitelor numai cu ajutorul curbei integrale în sistem de coordonate
oblic.
e) Pentru uşurinţa folosirii curbelor integrale ale debitelor afluente din ambele
sisteme de coordonate, se stabilesc scările radiale.
143